ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [610623]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Referat la disciplina Managementul Serviciilor:
Managementul serviciilor publice – CFR

 Realizat de : Lazar Cornel –Marian
 Anul: 3.
 Seria: B.
 Grupa: 159, Facultatea de Management .
 Coordonator: Lect. univ. dr. Munteanu Sebastian .

Bucuresti,2018

CUPRINS:
ISTORICUL TRAFICULUI FEROVIAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
ORGANIZAREA SISTEMULUI FEROVIAR ROMÂN ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
MANAGEMENTUL PROCESELOR FEROVIARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
PREZENTARE CFR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
1.1 Scurta prezentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
1.2 Patrimoniu imobiliar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.3 Misiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
1.4 Politici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12

ISTORICUL TRAFICULUI FEROVIAR

La 15 septembrie 1830 se dădea în funcțiune, între Liverpool și Manchester, prima cale ferată din lume
între două orașe. Pe teritoriul tării noastre, prima linie ferată a fost deschisă pe 20 august 1854 și făcea
legătura între Oravița (în Banat) și Bazias, port la Dunăre. La 11 aprilie 1880, guvernul fonda instituția
Căilor Ferate Române, după ce Parlamentul României votase transferul liniei Varciorova -Român din
administrarea privată a consorțiului Strousber g în administrare natională.
Povestea trenului începe acum două secole, odată cu inventarea și construirea primelor căi ferate și a
primelor vagoane, folosite inițial în mină. Evoluția trenului a fost continuă: de la șinele de lemn la cele de
oțel, de la locomotivă cu aburi la cea electrică. În ultimii zeci de ani evoluția tehnologică a dus la apariția
trenurilor suspendate, a celor subterane și a celor de mare viteză.
În țara noastră, povestea trenului începe în 1854, când este dată în folosintă prima cale ferată între
localitătile Oravița și Bazias. Au urmat Cernavodă – Constanța, în 1860 și București – Giurgiu, în 1869.
Între 1864 și 1880 companii străine au construit, pe teritoriul Principatelor Unite, mai multe linii de cale
ferată . De exemplu, compania engleză John Trevor -Barkley a construit linia București -Giurgiu deschisă
traficului la 26 august 1869.
În septembrie 1866, Parlamentul României a aprobat construcția unei linii de 915 km pentru transportul
de călători și marfă între orașe importante ale Tării Românești și ale Moldovei. Linia plecă de la Varciorova
și ajungea la Român, trecând prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci, toate orașe importante la
acea vreme.
Construcția a fost incredintată conso rțiului german Strousberg, costul construcției fiind de 270.000 de
franci de aur pe kilometru. La 13 septembrie 1872 a fost finalizată și Gară de Nord din București.
În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat transferul liniei Varciorova -Român din administrarea
privată a consorțiului Strousberg în administrare natională, guvernul fondând la 11 aprilie 1880 instituția
Căilor Ferate Române, care există și în prezent.
După marea Unire din 1918, toate căile ferate care apartinuseră Austro -Ungari ei și Rusiei au intrat în
proprietatea CFR, la fel și Uzină de vagoane de la Arad care a început fabricarea locomotivelor diesel.

Pe fondul industrializării din anii „50 regimul comunist a început și construcția de noi linii de cale ferată,
pentru transportul de mărfuri și muncitori navetiști. Multe linii au fost dublate și a început electrificarea.
Prima porțiune electrificată, de l a Brașov la Predeal, a fost deschisă la 9 decembrie 1965, iar până la 16
februarie 1969 linia București – Brașov a fost complet electrificată.
Locomotivele cu abur au fost scoase treptat din circulație și înlocuite cu locomotivele diesel și electrice
construite la uzină Astra Vagoane Arad.

ORGANIZAREA SISTEMULUI FEROVIAR ROMÂN

Structură sistemului feroviar român se distinge prin separarea completă, din punct de vedere
administrativ, a administratorului (managerului) infrastructurii feroviare și a operatorilor de transport
feroviar. Că urmare, în cadrul sistemului feroviar român pot fi identificați două categorii de actori relevanți
din punct de vedere operațional. Relația directă cu piață este în sarcină operatorilor feroviari, care prestează
serviciile de operare a trenurilor.
Operatorii de transport feroviar acționează pe piețele specializate de transport feroviar de o manieră
concurentială. Pe de o parte există concurență dintre operatorii de transport feroviar, iar pe de altă par te
există concurență dintre sistemul de transport feroviar și actori aparținând altor sisteme de transport (în
principal transportul rutier). Funcționalitatea sistemului feroviar român este asigurată de operatorii de
transport feroviar. Aceștia identifică cererile de servicii și le preiau de la clienți, în vederea rezolvării.
Urmare a unui prim nivel de prelucrare a cererilor de servicii, acestea sunt transpuse în unităti standard de
transport (trenuri).
Pentru fiecare tren identificat că fiind nece sar pentru satisfacerea cererilor de servicii de transport,
operatorul de transport feroviar întreprinde acțiuni specifice. Ultima etapă de prelucrare a cererii de
transport este asigurată de managerul infrastructurii feroviare .Autoritatea Feroviară Rom ană (AFER), care
are un rol foarte important pentru funcționarea corectă a sistemului feroviar în ansamblul sau.
De asemenea, pot fi considerate parte integrantă a sistemului feroviar român unele departamente ale
Ministerului Transporturilor și In frastructuri din România a căror activitate este orientată spre transportul
feroviar. În principal, rolul acestora este de a asigură interfață sistemului cu Statul, în dublă calitate a
acestuia din urmă fată de sistemul feroviar: calitatea de proprietar al infrastructurii feroviare respectiv

calitatea de beneficiar al unor servicii sociale (în traficul de călători). Din cele prezentate mai sus rezultă că,
deși este compus din multiple organizații, uneori cu interese concurente, sistemul feroviar român
functionează că un sistem (ansamblu) funcțional eficient.

MANAGEMENTUL PROCESELOR FEROVIARE

Din cele prezentate în capitolul anterior s -a evidențiat necesitatea realizării unor sisteme destinate
sprijinirii conducerii procesului de transport fer oviar. Conform teoriei sistemelor, procesul poate fi tratat că
un bloc funcțional care, pe bază unei mulțimi de legi (reguli) proprii, prelucrează un set de intrări pentru a
genera setul de ieșiri necesar. Prelucrarea în interiorul procesului este supus ă unor perturbații externe sau
interne care conduc la alterarea rezultatelor (ieșirilor) procesului. Teoria sistemelor a impus noțiunea de
„buclă de reglaj“ (feed -back) care verifică permanent valorile mărimilor de ieșire în raport de obiectivele
propus e și, prin prismă setului de reguli proprii procesului, decide asupra emiterii unor comenzi de corecție
a modului de prelucrare astfel încît valorile mărimilor de ieșire să fie cat mai apropiate fată de obiective.
Procesul de reglaj este permanent, ceea ce este de natură să asigure o funcționare a sistemului pe cât
posibil mai conformă cu obiectivele propuse. În cazul sistemelor complexe, obiectivele func – tionării
sistemului suferă, la rândul lor, o permanentă adaptare în raport de mediu (perturb ații) și variația mărimilor
de intrare. La modul general adaptarea obiectivelor face obiectul activitătii de planificare. Planificarea este o
componentă a unei activităti de conducere mai complexe, în bucle de reglaj consecutive, care realizează
adaptarea succesivă a obiectivelor, pină la nivel de comenzi operative de reglare a procesului.
Cel mai înalt nivel de conducere este reprezentat de conducerea strategică care reglează funcționarea
procesului pe un orizont larg de timp, pe bază obiectivelor strategice și ale evaluării statistice a functionării
procesului în perioadă anterioară. Deciziile acestui nivel de conducere se materializează sub formă
obiectivelor impuse conducerii tactice, în principal prin intermediul mersurilor de tren și a livrete lor care
reprezintă planuri anuale de circulație a trenurilor. Planul anual este adaptat și rafinat periodic, în raport de
evoluția concretă a cererilor de transport și a condițiilor de desfăsurare a procesului.
Această adaptare și rafinare periodic ă face obiectul activitătii de conducere tactică, al cărei orizont de
timp vizează un interval de maxim 30 de zile anterior momentului expedierii trenului. Rezultatul principal al
conducerii tactice este programul de circulație al trenurilor. Conducerea o perativă reglează în mod continuu

funcționarea procesului pentru acordarea acestuia cu obiectivele operaționale elaborate la nivelul conducerii
tactice. Conducerea operativă se desfăsoară în timp cvasi -real, adică în timpul derulării procesului; orizontul
de timp al deciziilor generate este foarte scurt, rolul acestor decizii fiind acela de adaptare curentă
(instantanee) a functionării procesului.
Aplicarea deciziilor operative este filtrată prin intermediul ansamblului de reguli de sigurantă privin d
circulația și manevră în stații și pe liniile curente. Această se efectuează în cadrul activitătilor care au fost
menționate în diagramă prin denumirea "reglarea siguranței". Această este buclă de reglare cea mai
apropiată de proces, având inclusiv sarc ină de a genera decizii pentru a aduce procesul în stare de sigurantă
în momentul în care sunt identificate eventuale situații periculoase. Astfel de decizii sunt prioritare în raport
cu orice alte decizii operative

PREZENTARE CFR

1.1 Scurta prezentare

Activitatea CFR Călători reprezintă un sector strategic de interes național, contribuind la libera circulație a
persoanelor în interiorul și în afara țării, cu atu -uri de necontestat: gradul cel mai înalt de siguranță și gradul
cel mai scăzut de poluare. C reșterea standardelor transportului feroviar de pasageri la nivel de siguranță,
confort și viteză este esențială pentru dezvoltarea economico socială a României și pentru protejarea
mediului înconjurător.Acest Statut unic derivă și din profilul social conf erit de numeroasele facilități sau
reduceri tarifare acordate la călătoria cu trenul elevilor, studenților, pensionarilor,
veteranilor, revoluționarilor, persoanelor cu probleme speciale, etc

CFR Călători deține o poziție dominantă de lider pe piața feroviară de transport de pasageri din România, iar
activitatea, în cifre, se prezintă astfel:
52,89 de milioane călătorii s -au realizat cu trenurile noastre în 2016 / prin indicatorul călători – transportați;
-aproximativ 1532 de unități de material rulan t formează flota activă: 1050 vagoane (950 vagoane clasă, 100
de vagoane de dormit, cușetă, vagoane restaurant și bar -bistro), 126 automotoare (68 Desiro, 8 ADM11, 50
alte tipuri), 8 rame electrice și 348 locomotive (237 electrice, 111 diesel electrice și hidraulice);

-1300 de trenuri sunt zilnic în circulație, către peste 1500 de destinații interne și o serie de destinații
internaționale;
-75% din numărul total de trenuri sunt destinate serviciilor de tren Regio, apanaj al profilului social al
companiei;

Politica pe care managementul CFR Călători o promovează și o susține este asigurarea unor servicii de
calitate, cu un angajament față de societate în sensul accesibilității pentru toate categoriile de cetățeni.
Cu un statut de societate de stat care își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerul Transporturilor,
CFR Călători este organizată la nivel regional în opt sucursale regionale de transport feroviar de călători
(SRTFC) : SRTFC București, SRTFC Braș ov, SRTFC Cluj, SRTFC Craiova, SRTFC Co nstanța, SRTFC
Galați, SRTFC Iași și SRTFC Timișoara.

Printr -o politică de îmbunătățire a serviciilor ne străduim să satisfacem într -o măsură cât mai mare așteptările
pasagerilor, prin creșterea calității călătoriei cu trenul, în pas cu evoluția lumii mod erne.

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C .F.R. Călători” -S.A., denumită în continuare
C.F.R. Călători sau Societatea, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bulevardul Dinicu Golescu , nr. 38, sectorul
1, înființată prin H.G. nr.584/1998 , cu modificările şi completările ulterioare este persoană juridică română,
cu capital integral de stat, avand forma juridica de societate pe actiuni, care isi desfasoara activitatea in
conformitate cu legile romane, inclusiv dar fara a se limita la Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu
completarile si modificarile ulterioare („Legea 31/1990”) si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.109/2011
privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, cu completarile si modific arile ulterioare („OUG
109/2011”) si cu prezentul act constitutiv.

C.F.R. Călători, potrivit obiectului său de activitate, împreună cu Compania Națională de Căi Ferate „CFR” –
S.A., denumită în continuare CNCF „CFR” -S.A., asigură desfășurarea traficului feroviar de călători în
condiții de siguranță a circulației, exercitând atribuțiile care-i revin potrivit legii.

Transportul feroviar de călători se organizează şi se efectuează pe principii comerciale de piaţă. Situatiile
financiare ale Societății sunt elaborate in conformitate cu reglementarile in vigoare si auditate de catre
auditori statuari, persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile legii. Situatiile financiare anuale,
auditate potrivit legii, se depun la auto ritatile competente.

Auditul statuar va fi exercitat in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2008,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 278/2008, cu modificarile si completarile ulterioare. Societatea
organizeaza auditul intern in conformitate cu dispozitiile Legii nr . 672/2002 privind auditul public intern , cu
modificarile si completarile ulterioare . Auditorii interni raporteaza direct Consiliului de Administrație .
Patrimoniul C .F.R. Călători este gestionat prin structura centrală și sucursale. În exercitarea dreptului de
proprietate , C.F.R. Călători posedă, folosește și dispune, în mod autonom, de bunurile pe care le are în
patrimoniu pentru realizarea obiectului său de activitate şi beneficiază de rezultatele utilizării acestora.

Obligațiile reciproce ale C.F.R. Călători și ale Ministerului Transporturilor în vederea realizării serviciului
public social de transport feroviar de călători de către C.F.R. Călători, se stabilesc pe baza contractului de
servicii publice , încheiat între Ministerul Transporturilor – în numele statului și C.F.R. Călători.

1.2 Patrimoniu imobiliar

CFR exploatează un patrimoniu funciar și imobiliar important, format din terenuri și clădiri diverse (birouri,
clădiri tehnologice, clădiri de stații). Patrimoniul funciar și imobiliar este utilizat în cea mai mare parte
pentru activitățile specifice de exploatare și întreținere a rețelei ferovia re.
parte din patrimoniul imobiliar, în special din clădirile stațiilor, este exploatat în scopuri comerciale în
interesul comunităților locale și al agenților economici.
Ocazional, în funcție de necesități și de disponibilități, CFR organizează licitații publice pentru închirieri de
spații și / sau terenuri din proprietatea sa privată, în condițiile prevăzute de lege.
CFR derulează importante proiecte de modernizare a rețelei feroviare care se adresează tuturor aspectelor:
linii, instalații de semnalizare, instalații de tracțiune, instalații de telecomunicații, treceri la nivel, siguranță,
mediu etc.

1.3 Misiune

Compania Națională de Căi Ferate „CFR” -SA oferă tuturor o peratorilor feroviari, cu costuri competitive,
accesul pe o infrastructură funcțională, eficientă și ecologică, pe care călătorii și mărfurile se deplasează
sigur, în orice anotimp, zi și noapte, indiferent de condițiile meteorologice, conform orariilor st abilite.

1.4 Politici

Acces deschis CFR aliniază politica europeană de deschidere și competitivitate cu cerințele unei dezvoltări
naționale și regionale durabile și echilibrate în serviciul comunității. CFR permite operatorilor feroviari
accesul deschis la rețeaua feroviară și la toate facilitățile conexe, pe bază contractuală, utilizând tarife
transparente și nediscriminatorii, în condiții de siguranță și performanță.

Ofertă competitive, CFR a inclus în prioritățile sale strategice optimizarea capacitățilo r de circulație,
exploatarea întregului potențial al rețelei și implementarea de soluții inovatoare pentru conducerea circulației
și relația cu clienții.

Eforturile CFR se concentrează pe modernizarea rețelei existente, cu prioritate maximă acordată
infrastructurii feroviare interoperabile inclusă în Coridoarele Europene, pentru a asigura performanțele și
exploatarea eficientă a acestora.

Politica CFR este înscrisă dimensiunii internaționale generate de statutul României de membru al Uniunii
Europene și răspunde obiectivelor acesteia de deschidere a pieței și de interoperabilitate pentru creșterea
potențialului și importanței transportului feroviar în Europa. Infrastructura feroviară din România face parte
din două coridoare Europene – IV și IX, precu m și din Coridorul 7 de Marfă CFR acționează pe baza unor
indicatori de performanță conveniți prin CONTRACTUL DE ACTIVITATE, cu obiective clare de eficiență
și eficacitate prin care să valorizeze optim resursele bugetare alocate pentru întreținerea infrast ructurii
feroviare, controlând costurile și îmbunătățind permanent procesele.

Dezvoltarea durabilă figurează în centrul preocupărilor strategice al CFR și are ca obiectiv principal
dezvoltarea pe termen lung a performanțelor globale legate de protecția mediului. CFR susține economia
verde și reducerea continuă a emisiilor de carbon și controlul deșeurilor. CFR asigură dezvoltarea și
modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordanță cu standardele europene de performanță și
interoperabilit ate.

BIBLIOGRAFIE

Acasă

http://www.agir.ro/buletine/1653.pdf
http://www.cfr.ro/
http://www.infofer.ro/index.php/ct -menu -item-3/ct-menu -item-7