Corina S TANCIU master IMPC 1 CUPRINS 1. Introducere ………………………….. …………………………….. [610605]

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

1
CUPRINS
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
1.1 Aspecte generale a lucrărilor de îmbunătățiri funciare ………………………….. …………….. 2
1.2 Cadru legislativ: HG nr. 793/2016 ………………………….. ………………………….. ……………. 3
2. Aspecte generale privind managementul și eficiența investițiilor ………………………….. … 16
2.1 Analiza financi ară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
2.2 Analiza economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
2.3 Analiza sensitivității ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
3. Aplicarea a spectelor de management si eficienta pentru investitia Reabilitarea
amenajării de irigații Babadag, județul Tulcea – STUDIU DE CAZ ………………………….. ……. 21
3.1 Date generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 21
3.2 Descrierea amplasamentului (localizare – intravilan/extravilan, suprafața terenului,
dimensiuni în plan); ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
3.3 Analiza situației existente și identificarea deficiențelor ………………………….. …………. 22
3.4 Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional
arhitectural și economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
3.5 Costurile estim ative ale investiției: ………………………….. ………………………….. …………. 38
3.6 Sustenabilitatea realizării investiției: ………………………….. ………………………….. ………. 41
3.7 Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrăr ilor de intervenție: ………… 41
3.8 Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor. ………………………….. .. 50
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 52
5. Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 54

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

2
1. Introducere

1.1 Aspecte generale a lucrărilor de îmbună tățiri funciare

Lucrările de îmbunătățiri funciare se încadrează în categoria lucrărilor inginerești
care acționând asupra factorului apă din sol și de la suprafața solului contribuie la realizarea
unui regim optim de umiditate, termic, de aerație, biologic și nutritiv în vederea obținerii unor
producții sporite, constante în timp și de calitatea dorită.
Pentr u obținerea producției dorite, factorii de mediu trebuie să se găsească într -un
raport optim cu caracteristicile solului și cu fazele fenologice ale plantelor cultivate. Abaterea
în plus sau în minus a unuia sau a mai multor factori influențează atât canti tatea cât și calitatea
producției. Deoarece factorii de mediu se influențează și se condiționează reciproc, decizia de
influențare asupra unuia din factori trebuie să se facă cu competență, pe bază de studii și
observații amănunțite.
Terenul agricol ca mij loc de producție fiind staționar, caracterizat prin imobilitate
spațială, se impune ca necesară mobilizarea celorlalte mijloce de producție, dintre care fac
parte și lucrările de îmbunătățiri funciare.
Lucrările de îmbunătățiri funciare au ca scop:
– puner ea în valoare a capacității de producție a terenurilor agricole
– ridicarea fertilității terenurilor slab productive
– darea în folosință a terenurilor neproductive
– prevenirea și combaterea unor fenomene naturale care influențează negativ
potențialul pro ductiv al terenurilor agricole
Concepția metodologică de aplicare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare prevede:
– zonarea și diferențierea condițiilor naturale și socio -economice;
– integrarea și eșalonarea măsurilor de intervenție asupra mediului;
– readoptarea fiecărei intervenții la condițiile modificate ale mediului astfel încât:
– să se obțină o stare de echilibru, dar ameliorată,
– încadrată în ansamblu ecologic natural cu modificările strict controlabile.
în condițiile aplicării corecte a tehnicilo r specifice unui teritoriu, lucrările de
îmbunătățiri funciare sunt, prin conținutul și scopul lor, lucrări de protecție a mediului.
Principalele categorii de lucrări de amenajări de îmbunătățiri funciare sunt:

 lucrările de irigații care au rolul de a c ompleta deficitul de umiditate din sol până la
atingerea capacității de câmp, umiditate optimă pentru dezvoltarea plantelor;

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

3
 lucrările de drenaj de suprafață (desecare) și subteran (drenaj) care au rolul de a
elimina excesul de apă de la suprafața și di n interiorul solului în vederea obținerii unui regim
hidric, termic și de aerație optim pentru dezvoltarea plantelor;

 lucrările de îndiguire pentru apărarea terenurilor agricole aflate în albia majoră a
râurilor împotriva inundațiilor, fiind împiedicată în principal revărsarea apelor de viitură

 lucrările de regularizare a cursurilor de apă pentru regularizarea debitelor prin
înmagazinarea unei părți din volumul de apă în lacurile de acumulare și pentru corectarea
albiilor minore evitând deversările ap ei;

 lucrările de prevenire și de combatere a eroziunii solului prin lucrări și măsuri
hidrotehnice complexe, lucrări agrotehnice, silvotehnice, care au rolul de a proteja solul
împotriva acțiunii mecanice a apei și vântului.

Lucrările de îmbunătățiri f unciare, ca mijloace de sporire a producției agricole au
câteva trăsături caracteristice :
– sunt durabile în timp dar, odată executate, ele au nevoie de întreținere și exploatare
corectă;
– necesită investiții inițiale importante;
– sunt complexe și de îna ltă tehnicitate;
– au un ritm rapid de evoluție a concepțiilor de amenajare.

1.2 Cadru legislativ: HG nr. 793/2016

„Programul National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigatii din
Romania” a fost propus si realizat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) si
presupune adaptarea agriculturii la schimbarile climatice din ziua de azi si diminuarea
efectelor acestora asupra productiei agricole, in primul rand, dar si a factorilor de mediu si a
populatiei, prin reabilitarea si modern izarea infrastructurii principale de irigatii existente.
La elaborarea programului au fost folosite informatii de la institutiile cu atributii in
domeniu, atat la nivel national cat si teritorial si au fost analizate propunerile organizatiilor si
federati ilor constituite pentru aplicarea irigatiilor (OUAI/ FOUAI).
Acesta vine in intampinarea unor masuri din sectorul irigatiilor din cadrul Programului
National de Dezvoltare Rurala (PNDR), atat din perioada de programare 2007 – 2013, cat si
din actuala peri oada de programare financiara europeana 2014 – 2020.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

4
„Programul a fost realizat de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe baza
datelor si informatiilor puse la dispozitie de Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare,
Agentia pentru Finant area Investitiilor Rurale precum si de Directia Generala Dezvoltare
Rurala – Autoritatea de Management pentru PNDR.”
In Romania exista un risc ridicat fata de schimbarile climatice, efectele acestora fiind
evidentiate in modificarile aparute in ceea ce pr iveste temperatura si precipitatiile, in principal,
incepand cu acum 1961 si pana in zilele noastre, cele mai afectate zone conform rapoartelor
internationale relevante si a analizelor sirurilor de date climatologice pentru perioada 1901 –
2010 efectuate d e catre Administratia Nationala de Meteorologie aflandu -se in partea de sud,
sud – est si est a tarii.
In prezent, cele mai afectate zone sunt Baraganul, Dobrogea si Oltenia.
Problemele legate de schimbarile climatice, inudatiile si secetele au un impact destul
de mare asupra echilibrului productiei si a sigurantei alimentare nationale , iar lipsa unei
infrastructuri i potrivite contribuie la scaderea oportunitatilor de dezvoltare economica, desi
exista potential in agricultura.
„Seceta pedologică extremă și severă din zonele de sud și est ale României, coroborată
cu consumul ridicat de apă în perioada iulie -august, conduc la o rezervă de apă din sol, situată
de multe ori, sub punctul de ofilire pe întinse suprafețe agricole. În ac este zone seceta agricolă
complexă este un fenomen climatic de hazard care induce cele mai grave consecințe care s -au
înregistrat vreodată în agricultură. ”
Secetele pot ajunge de la cateva zile la cateva luni, avand ca rezultat o variabilitate
ridicata a p roductiei agricole, mai ales in regiunile vulnerabile, in prezent, si cu un potential de
adaptare redus, afectand astfel rezultatele intregului an de productie agricola si avand
consecinte negative asupra productiei de alimente si a economiei nationale pe termen lung.
„S-a estimat că din 1980 până în 2011, România a suferit pierderi anuale medii legate
de vreme în sumă de 8.452 milioane $SUA (0,26 procente din PIB), din care 34 de procente au
fost legate de secetă. ” Actualele riscuri cu care Romania se intalneste pe term en scurt si mediu
sunt cresterile semnificative a temeperaturii medii anuale, scaderea precipitatiilor si o
conjunctura de evenimente climatice extreme. Inundatiile, secetele si evenimentele climatice
adverse ar afecta in cea mai mare parte sectorul agrico l.
In acest moment, o mare parte din suprafata agricola a Romaniei resimte efectele
negative ale secetei, ale insuficientei de apa si ale amenajarilor de irigatii slab functionale.
Gradul ridicat de deteriorare si absenta in unele locuri a amenajarilor de irigatii a facut ca,
aproximativ 48% din suprafata agricola totala (7.1 mil ha. in 2006) sa fie afectata de aceste
fenomene.
Pe aproximativ 2/3 din suprafața țării se manifestă acțiunea negativă a unor factori
naturali (secetele, inundațiile, excesul de u miditate și eroziunea solului) care produc pagube
importante agriculturii și economiei noastre:

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

5
 pe cca. 8.6 milioane de hectare din suprafața agricolă a țării noastre se
instalează temporar sau permanent excesul de umiditate, determinat de apa din
precipit ații, de apa freatică cu nivel ridicat, de infiltrațiile din râuri sau din
revărsările cursurilor naturale de apă; lucrările de eliminare a excesului de apă
sunt necesare pe cca. 7 milioane de hectare din care: pe 3.2 milioane sunt
necesare lucrări de dren aj subteran, pe. cca. 2.5 milioane hectare sunt necesare
lucrări de înlăturare a efectelor inundațiilor, iar restul suprafetelor necesită
lucrări de desecare;
 din cauza precipitațiilor insuficiente și neuniform repartizate în cursul perioadei
de vegetație, pe cca. 50% din suprafața agricolă seceta constituie factorul
natural cel mai dăunător; potențialul tehnic irigabil a fost apreciat la 7.31
milioane ha (cca. 50% din suprafața gricolă)
 din cauza condițiilor de relief ale teritoriului țării noastre, aprox imativ 50% din
suprafața agricolă (7.3 milioane ha) este situată pe terenurile în pantă, supusă
procesului de eroziune în diferite grade (4 milioane ha suferă de eroziune
puternică).

In perioada 2000 – 2012 productia de cereale a variat astfel ca: anul 20 07 (an secetos) a
fost definit un an in care au existat cele mai scazute rezultate, comparativ cu anul 2012 (an
favorabil) a fost un an cu rezultate satisfacatoare. In anul 2012, productia de cereale a fost cu
1.5 – 3.0 ori mai mare decat productia din anu l 2007, relevand astfel amploarea impactului
climatic.
Amenajarile de irigatii vechi au un consum mare de apa si energie, ceea ce genereaza
un impact n egativ asupra rezervelor de apa. Romania este incadrata in categoria tarilor cu
rezerve reduse de apa ( „cantitatea medie de apa disponibila pe locuitor este de 2660
m3apa/loc/an, inclusiv Dunarea, putin peste jumatate din media europeana 4230 m3
apa/loc/an”).
Amenajarile de irigatii sunt intr -un stadiu avansat de deteriorare si pe aproximativ 75%
din supraf ata acestor amenajari, sistemele nu sunt functionale, iar cele functionale au un
randament scazut si sunt costisitoare din punct de vedere al consumul de apa si energie
electrica.
In ultimii ani, cantitatea de apa folosita pentru irigatii a crescut cu 52.6 5% de la
212.979 mii de m3 , la 325.127 mii m3 in 2012 insa nu a fost asigurat necesarul de apa pentru
agricultura romaneasca. Efectele negative se vad , in principal, in productia scazuta
inregistrata la principalele culturi (35% – 60%).
„Necesitatea reab ilitării infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului
public al statului este dată, în primul rând, de faptul că o parte din această infrastructură
alimentează cele 134 de organizații de îmbunătățiri funciare (OIF), care au accesat Măsura

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

6
125a din cadrul PNDR 2007 – 2013 și, în al doilea rând, de faptul că o parte din această
infrastructură alimentează amenajările viabile de irigații pe care s -au constituit OIF care vor
putea accesa sub -măsura 4.3 din cadrul PNDR 2014 -2020. Sub acest aspect , una dintre
condițiile de eligibilitate pentru accesarea sub -măsurii 4.3 are în vedere ca sistemul de irigații
prevăzut prin proiectul al cărui beneficiar este OIF să fie racordat la o infrastructură
principală funcțională . Alte condiții aferente sub -măsu rii 4.3 vizează asigurarea conformității
investiției cu planurile de gestionare a bazinelor hidrografice aferente Directivei Cadru Apă
(Directiva 2000/60/CE) pentru suprafețele vizate și cu programul relevant de măsuri, dacă este
cazul.
Perioada de impleme ntare a Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii
Principale de Irigații din România este 2016 – 2020. ”
In Romania, sistemele de irigatii s -au construit pana in anul 1990, suprafata amenjata
ocupand aproximativ 22% din suprafata agricola a tar ii si aproximativ 34% din suprafata
arabila.
Cu privire la irigațiile din țara noastră există dovezi că s -au folosit din timpuri
îndepărtate pentru legume, pe pajiști naturale și pentru cultura orezului. În secolul XVIII se
irigau întinse terenuri cultiva te cu legume în jurul orașelor Iași, București, Târgoviște.
Secetele din anii 1865 – 1872 care s -au abătut asupra Câmpiei Române și au produs
mari pagube, i -au determinat pe specialiștii vremii (Ion Ionescu de la Brad, P.S. Aurelian) să
ridice cu mai multă acuitate problema irigației. O serie de specialiști cum ar fi Davidescu,
Roșu, Chitu elaborează proiecte pentru lucrări de îmbunătățiri funciare.
In prezent, tara noastra dispune de o suprafata amenjata pentru irigat de circa 3.1
milioane ha. Din totalul acesta, 1.5 mil. ha reprezinta suprafata viabila si marginal viabila, din
care suprafata viabila este in prezent de circa 823.000 ha.
In functie de cantitatea de precipitatii, suprafata de irigat variaza de la un an la altul. In
acest moment se aproximea za ca ar exista sisteme de irigatii viabile din punct de vedere
economic sau marginal viabile ce ar asigura irigarea a 11% din suprafata agricola a tarii.
Exista de asemenea si diferente regionale. In timp ce nord – vestul, vestul si centrul necesita
mai p utina apa de irigatii, sudul si sud – estul, zone deficitare din punct de vedere al rezervelor
de apa, au o acoperire mai mare cu sisteme de irigatii.
Principalele probleme care apar la sistemele de irigatii sunt :
 eficienta hidraulica scazuta ;
 cost mare al energiei electrice
 tarife mari ale apei
Infrastructura de irigati i din Romania este depășită din punct de vedere al eficienței
utilizării resurselor și există riscul ca abandonarea infrastructurii de irigații să genereze grave
probleme sociale, economice și de mediu.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

7
In acest moment, exista un numar de 475 OIF pe o sup rafata de 1.085.053 ha, care au
preluat infrastructura de la ANIF pe o suprafata de circa 995.000 ha si un numar de 24 FOIF
pe o suprafata de 395.753 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pe o suprafata de
171.000 ha.
„În perioada 2007 – 2013 un n umăr de 134 OIF au accesat Măsura 125a din cadrul
PNDR 2007 – 2013, valoarea fondurilor accesate fiind de cca. 128 milioane euro. Sumele
alocate au fost folosite de către OIF pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigații
preluate de la ANIF, în conformitate cu prevederile Legii nr.138/2004 a îmbunătățirilor
funciare – Republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În cadrul PNDR 2014 – 2020 sub -măsura 4.3 pentru reabilitarea infrastructurii
secundare de irigații preluate de la ANIF de către OIF au fost alocate fonduri în valoare de 435
milioane Euro.
Infrastructura principală de irigații aparținând domeniului public al statului, care
alimenteză infrastructrura secundară de irigații aflată în proprietatea sau administrarea FOIF și
OIF es te în cea mai mare parte nereabilitată, stațiile de pompare și repompare funcționând cu
randamente mici, iar canalele de aducțiune prezintă pierderi de apă semnificative, toate acestea
ducând la prețuri mari la 1000 mc apă pompată, prețuri suportate în tot alitate de fermierii care
doresc să irige.
În contextul scenariilor climatice pe termen mediu și lung, conform cărora se așteaptă
creșteri ale
temperaturii medii anuale se vor amplifica fenomenele climatice extreme (secetă,
inundații etc.).
În lipsa unor m ăsuri adecvate, aceste fenomene vor avea un impact negativ asupra
populației, conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural și asupra îndeplinirii
obiectivelor asumate de România aferente Strategiei Europa 2020 și Strategiei UE privind
creșter ea durabilă. ”
Problemele pe care urmeaza sa le solutioneze programul sunt urmatoarele:
 starea tehnica deteriorata a infrastructurii principale de irigatii ce apartine
domeniului public al statului;
 numarul mic al utilizatorilor ce contribuie la reabilitare a infrastructurii
principale de irigatii.
Scopul principal al acestui program este sa reabiliteze infrastructura principala de
irigatii, fapt ce va conduce la cresterea suprafetei viabile si marginal viabile din punct de
vedere economic pentru irigatii la 70% pana in anul 2020 si 90% pana in 2030.
Aceasta presupune reabilitarea infrastructurii principale a 86 de si steme de irigatii
viabile ce apartin domeniului public al statului, in suprafata totala de aproximativ 1.8 milioane
ha. pana la sfarsitul anului 2020.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

8
Un scop secundar este reprezentat de cresterea randamentului statiilor de baza (fixe si
plutitoare) si repompare, eliminarea pierderilor prin infiltratii din canalele de irigatii si
indepartarea degradarilor aparute la constructiile hidrotehnice de pe acestea.
Aducerea la parametrii initiali reprezinta o masura de baza pentru dezvoltarea
sectorului agricol din tara noastra. Reabilitarea acestora va duce la cresterea randamentelor de
functionare ale sistemelor de irigatii cu rezultate directe in reduc erea tarifului / 1000 m3 apa
pompata, ceea ce va da posibilitati mai mari fermierilor pentru utilizarea apei la irigat.

Analiza viabilității economice a amenajărilor de irigații propuse pentru reabilitare
Analiza viabilității economice a amenajărilor de i rigații propuse pentru reabilitare s -a
efectuat în cadrul studiului “Actualizarea strategiei investițiilor în sectorul irigațiilor –
expertiza privind viabilitatea economică a sistemelor de irigații – raport final” elaborat de
către SC Experco – ISPIF SRL.
„Scopul expertizei a constat în reanalizarea viabilității unor sisteme de irigații luându –
se în considerare caracteristicile din agricultura României la nivelul anului 2015, după cum
urmează: tendința de comasare a terenurilor, dezvoltarea OUAI -urilor, pre țurile produselor
agricole, tendința fermierilor de a se orienta spre culturi cu valoare adăugată mare și cu
răspuns bun la irigații și din punct de vedere tehnic către achiziționarea unor agregate de
pompare cu parametrii superiori, instalații de udare mo derne, automatizate cu randamente de
funcționare superioare, etc.
Lista amenajărilor viabile din punct de vedere economic, așa cum au rezultat conform
studiului menționat anterior se prezintă în Anexa nr. 2.

Direcții de acțiune și etapizarea implementării Programului
Există stații de punere sub presiune și amenajări interioare de irigații aflate în
proprietatea sau în administrarea organizațiilor de îmbunătățiri funciare reabilitate prin PNDR
2007 – 2013, măsura 125 a.
Prin Programul de reabilitare finanța t exclusiv din surse de la bugetul de stat se vor
realiza lucrări de reabilitare a infrastructurii principale de irigații etapizat care vor urmări:
 reabilitarea infrastructurii principale de irigații care alimentează stațiile de
punere sub presiune reabili tate prin PNDR 2007 – 2013, măsura 125 a;
 reabilitarea infrastructurii principale de irigații care alimentează stațiile de
punere sub presiune ce vor fi reabilitate prin PNDR 2014 – 2020, sub -măsura
4.3;
 reabilitarea infrastructurii principale de irigați i care alimentează stațiile de
punere sub presiune care sunt în amenajări în care nu s -au constituit organizații
de îmbunătățiri funciare.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

9
Infrastructura principală de irigații este alcătuită din prize, stații de pompare de bază
(fixe sau plutitoare), inc lusiv cele reversibile, stații de repompare, canale și conducte de
aducțiune și distribuție a apei pentru irigații până la stațiile de pompare de punere sub
presiune.
În prima etapă va fi reabilitată infrastructura principală de irigații din 40 de amenajăr i
aparținând domeniului public al statului în suprafață de 1.317.042 ha, care alimentează 105
OIF care au accesat măsura 125 a în cadrul PNDR 2007 -2013.
Etapa a II – a de reabilitare cuprinde un număr de 37 de amenajări declarate viabile în
urma studiului “Actualizarea strategiei investițiilor în sectorul irigațiilor – expertiza privind
viabilitatea economică a sistemelor de irigații – raport final” elaborat de către SC Experco –
ISPIF SRL, în suprafață de 490.089 ha. Pe aceste amenajări sunt constituite OI F care vor putea
reabilita infrastructura secundară de irigații în cadrul sub -măsurii 4.3 din PNDR 2014 -2020.
Etapa a III – a de reabilitare va include 9 amenajări viabile de irigații, în suprafață de
199.810 ha pe care nu sunt constituite actualmente OUAI –uri. În cazul în care se vor
constitui, acestea vor trece în etapa a II a de reabilitare.
Perioada de implementare a etapelor I, II și III este 2016 – 2020, perioadă care se
suprapune cu cea a implementării PNDR 2014 -2020.
Instituția publică responsabilă cu implementarea Programului Național de Reabilitare a
Infrastructurii Principale de Irigații este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

Indicatori de realizare
Obiectivele de irigații care vor fi supuse acțiunii de reabilitare în cele trei etape sunt
următoarele: prize, stații de pompare de bază, inclusiv cele reversibile, stații de repompare,
canale și conducte de aducțiune și distribuție a apei pentru irigații până la stațiile de pompare
de puner e sub presiune, construcții hidrotehnice.
Se va reabilita o suprafață totală de 2.006.941 ha din 86 amenajări de irigații viabile
care includ următoarele obiective: 110 stații de pompare de bază, 137 stații de repompare,
2.525 m conducte de refulare, 1.997 .481 m canale de aducțiune, 2.885.073 m canale de
distribuție și 4.995 construcții hidrotehnice, din care:
În etapa I se va reabilita infrastructura principală de irigații din domeniul public al
statului formată din 69 stații de pompare de bază, 87 de s tații de repompare, 2.525 m conducte
de refulare, 1.226.505 m canale de aducțiune, 1.965.488 m canale de distribuție, și 3.125
construcții hidrotehnice din 40 de amenajări de irigații pe care s -au constituit Organizații și
Federații ale Organizațiilor de Î mbunătățiri Funciare, care au accesat Măsura 125a din cadrul
PNDR 2007 – 2013.
Situația actuală a infrastructurii prezentată mai sus este următoarea:
 randamentul stațiilor de bază și repompare este de 40%;

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

10
 gradul de degradare a impermeabilizării canalelor și a construcțiilor
hidrotehnice de pe aceste canale este de 80%;
 pierderile de apă de pe canalele de transport sunt de 60%.
După reabilitare, infrastructura principală de irigații prezentată mai sus va avea
următoarele caracteristici generale:
 randamentul stațiilor de bază și repompare va fi de 75%;
 impermeabilizarea canalelor de irigații și construcțiile hidr otehnice vor fi
refăcute în totalitate;
 pierderile de apă de pe canalele de transport vor fi de 30% și vor fi reprezen tate
numai de evapotranspirație.
În etapa a II – a se va reabilita infrastructura principală de irigații din domeniul public
al statului formată din: 32 stații de pompare de bază, 37 stații de repompare, 678.389 m canale
de aducțiune, 494.478 m canale de d istribuție și 1.345 construcții hidrotehnice din 37
amenajări de irigații viabile pe care s -au constituit Organizații și Federații ale Organizațiilor de
Îmbunătățiri Funciare care vor putea accesa sub -măsura 4.3 din cadrul PNDR 2014 -2020.
Situația actuală a infrastructurii prezentată mai sus este următoarea:
 randamentul stațiilor de bază și repompare este de 45%;
 gradul de degradare a impermeabilizării canalelor și a construcțiilor
hidrotehnice de pe aceste canale este de 75%;
 pierderile de apă de pe canale le de transport sunt de 55%.
După reabilitare, infrastructura principală de irigații prezentată mai sus va avea
următoarele caracteristici generale:
 randamentul stațiilor de bază și repompare va fi de 77%;
 gradul de degradare a impermeabilizăr ii canalelor și a construcțiilor
hidrotehnice de pe aceste canale va fi de 20%;
 pierderile de apă de pe canalele de transport vor fi de 28% și vor fi
reprezentate numai de evapotranspirație.
În etapa a III – a se va reabilita infrastructura principală de i rigații din domeniul public
al statului formată din: 9 stații de pompare de bază, 13 stații de repompare, 92.587 m canale
de aducțiune, 425.107 m canale de distribuție și 525 construcții hidrotehnice din 9 amenajări
de irigații viabile pe care nu sunt co nstituite actualmente OUAI –uri. În cazul în care se vor
constitui, acestea vor trece în etapa a II a de reabilitare.
Situația actuală a infrastructurii prezentată mai sus este următoarea:
 randamentul stațiilor de bază si repompare este de 50%;
 gradul de d egradare a impermeabilizării canalelor și a construcțiilor
hidrotehnice de pe aceste canale este de 72%;
 pierderile de apă de pe canalele de transport sunt de 52%.
După reabilitare, infrastructura principală de irigații prezentată mai sus va ave a
următoarele caracteristici generale:

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

11
 randamentul stațiilor de bază și repompare va fi de 79%;
 gradul de degradare a impermeabilizării canalelor și a construcțiilor
hidrotehnice de pe aceste canale va fi de 20%;
 pierderile de apă de pe canalele de t ransport vor fi de 26% și vor fi
reprezentate numai de evapotranspirație.
Prin efectuarea investițiilor în reabilitarea infrastructurii principale de irigații se are în
vedere creșterea ponderii suprafeței funcționale din suprafața viabilă și marginal via bilă
economic pentru irigații (%) de la 50% cât este nivelul actual, la 70% în anul 2020. Ținta pe
termen lung (orizont 2030) va fi de 90%.
Exploatarea amenajărilor de irigații supuse reabilitării se va face în corelare cu lucrările
de gospodărire a apelo r, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor de comunicație, în
acord cu interesele proprietarilor de terenuri, ținând seama de cerințele de protecție a mediului.
Exploatarea amenajărilor de irigații supuse reabilitării se va face astfel încât să se
prevină folosirea ineficientă a apei, excesul de umiditate, eroziunea și poluarea solului și să se
promoveze protecția mediului în conformitate cu standardele de mediu.
Sursa de finanțare a investițiilor de reabilitare a infrastructurii principale de irig ații o
reprezintă bugetul de stat, cadrul legal fiind asigurat de prevederile articolului III din Legea
nr.269/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru
modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind un ele măsuri de
organizare a activității de îmbunătățiri funciare, cu modificările ulterioare.
Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, sub condiția asumării de către
Guvern, prin hotărâre, a Programului Național de Reabilitare a Infrastructuri i Principale de
Irigații, va primi în perioada 2016 -2020 suma de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării
infrastructurii principale de irigații, după cum urmează: în anul 2016, 145 milioane euro,
urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%, astfel încât să se
atingă plafonul aprobat aferent programului de investiții multianual.
Programul vine în întâmpinarea unor măsuri din sectorul irigațiilor din cadrul
Programului Național de Dezvoltare Rurală, atât din perioada de prog ramare 2007 – 2013, cât
și din actuala perioadă de programare financiară europeană 2014 – 2020. În acest context,
pentru reabilitarea amenajărilor interioare de irigații aparținând organizațiilor și federațiilor de
organizații de îmbunătățiri funciare (OIF și FOIF) a fost alocată suma de 128 milioane euro
prin PNDR 2007 – 2013, submăsura 125 a, urmând ca în perioada de programare 2014 – 2020,
fondurile europene alocate prin PNDR 2014 – 2020, sub -măsura 4.3 – Irigații să fie de 435
milioane euro, destinată r eabilitării infrastructurii secundare de irigații aflată în
proprietatea/folosința organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații.
După aprobarea Programului se vor efectua expertize și se vor elabora proiectele
necesare implementării ac estuia.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

12
Instituția publică responsabilă cu implementarea Programului Național de Reabilitare a
Infrastructurii Principale de Irigații este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin
Agenția Nați onală de Îmbunătățiri Funciare.

Impact economic
Inves tițiile în reabilitarea infrastructurii principale de irigații vor genera efecte
macroeconomice constând în principal, în obținerea unui spor de venit net comparativ cu
situația dinainte de reabilitare ca urmare a:
 îmbunătățirii productivității terenurilor , în prezent cu deficit de umiditate,
sărăturate, acide etc.;
 îmbunatățirii structurii planului de cultură, prin utilizarea de plante valoroase și
rentabile;
 sporirii producției medii la hectar.
Din calculele efectuate privind valoarea producției agricole obținute pe terenuri cu
amenajări de irigații nereabilitate comparativ cu cele reabilitate a rezultat un beneficiu net de
cca. 19.580 mii Euro/100.000 ha.
Calculul s -a realizat pe un asolament general pentru agricultura României, luându -se în
considerare prețurile medii de piață ale produselor agricole, alcătuit din următoarele culturi, cu
următoarea pondere: grâu – 20.70%, orz – 2.30%, porumb – 46.90%, sfeclă de zahăr – 0.80%,
floarea soarelui – 5.20%, legume – 1.90%, orzoaică – 0.30%, alte culturi (soia ) – 0.10%, cartofi
– 1.20%, vie – 17.40%, livada – 2.40%, ovaz – 0.80%, total -100.00%.
În calculul costurilor s -au luat in considerare o serie de cheltuieli privind prețul apei, al
transportului, al materialelor, al energiei electrice, etc. Astfel, bene ficiul net s -a obținut după
scăderea tuturor cheltuielilor din veniturile brute. Prețul apei (/1000 m3) care va fi suportat de
beneficiari va reflecta toate costurile de la preluarea apei din sursă până la plantă.De
asemenea, acțiunea de reabilitare va con duce, pe de o parte , la creșterea randamentului
aducțiunii principale de irigații , care constituie sursa de alimentare cu apă pentru amenajările
interioare de irigații aparținând OIF precum și a celorlalte lucrări de IF și pe de altă parte, la
creșterea ra ndamentului amenajărilor interioare de irigații aparținând OIF cu reflectare în
micșorarea tarifului pentru 1000 m3 apă pompată pentru irigații, tarif care este suportat în
totalitate de către beneficiari.
Impactul este cu atât mai important având în veder e creșterea randamentului de
funcționare a amenajărilor de irigații pe care s -au constituit Organizații și Federații de
Îmbunătățiri Funciare, care au accesat Măsura 125a din PNDR 2007 -2013 precum și a
amenajărilor de irigații viabile pe care s -au constitu it Organizații și Federații de Îmbunătățiri
Funciare, care vor putea accesa sub -măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020.
Fermierii vor resimți efectele măsurilor de reducere a tarifelor pentru irigații, în sensul
reducerii costurilor de producție și implicit a creșt erii rentabilității activităților agricole.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

13
Reabilitarea infrastructurii principale de irigații va conduce la realizarea unor economii
de resurse de apă și energie, prin reducerea pierderilor și aplicarea unui management eficient
al resurselor.
Impact soci al – prin realizarea acțiunii de reabilitare se va reduce vulnerabilitatea
comunităților umane la secetă prin evitarea afectării unei populații de 1.097.433 locuitori din
190 localități.
Impact ecologic – reabilitarea unor lucrări existente al căror a impa ct ecologic a fost
evaluat la data execuției, nu va genera modificăr i în impactul ecologic inițial.
Analiza SWOT efectuată asupra amenajărilor de irigații din România a
evidențiat următoarele aspecte:
Puncte tari
 Funcționarea OUAI -urilor – până la această dată au fost înființate 475 OUAI -uri, pe o
suprafață de 1.085.053 ha.
 Utilizarea irigațiilor preponderent de fermele comerciale – Utilizarea irigațiilor
reprezintă o etapă ce apare pe parcurs în dezvoltarea fermei și nu o etapă cu care se
încep e dezvoltarea fermei.
 Experiența fermierilor în irigații – dobândită în bună măsură și în perioada ulterioară
anului 2000, când prin înființarea OUAI au fost determinați să administreze singuri
sistemele de irigații la nivel de fermă. Acest rezultat a fost obținut cu sprijin major al
subvențiilor acordate, ce au condus la formarea unui nucleu de OUAI -uri care să irige
și unde să se practice o agricultură cu profituri ridicate.
 Prețul apei în amenajările viabile – Furnizorul principal de apă, ANIF, a avut în anul
2015 un tarif mediu de 155,40 lei/1000 m3 pentru OUAI -urile care au irigat, iar
maximul a atins și 510 le i/1000 m3.
 Pentru comparație, în Franța prețul apei pentru irigații variază între 248 lei/1000
m3 și 1228 lei/1000 m3 iar în Cipru at inge valoarea de 490 lei/1000 m3.
Din aceste informații rezultă că în Romania prețul apei nu este exagerat pentru
amenajările aflate în zonele viabile și marginal viabile.
• Investițiile realizate în ultimii ani – Proiectul de Reabilitare și Reformă a Secto rului de
Irigații a adus în perioada 2004 – 2012 sectorului de irigații investiții în valoare de cca. 80
milioane dolari. Suportul oferit de Legea nr. 269/6.11.2015 privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr.4/2015 pentru modificarea Ordonanțe i de urgență a Guvernului
nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare,
referitoare la următoarele aspecte: predarea infrastructurii secundare de irigații către
organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații pre cum și crearea posibilității de revenire a
infrastructurii secundare de irigații predate către organizații la ANIF, în cazul nerespectării
protocolului de transfer al infrastructurii.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

14
Puncte slabe
Economice
 Structura culturilor;
 Lipsa capacității economic e a fermelor;
 Proiectarea sistemelor pentru exploatații mari;
 Utilizarea redusă a amenajărilor viabile.
Tehnice
 Infrastructura învechită și neadaptată la cerințele noi;
 Pierderile semnificative de apă pe infrastructura principală de irigații;
 Consumul de e nergie;
 Lipsa perdelelor de protecție;
 Neintabularea terenurilor ocupate cu amenajări de îmbunătățiri funciare.
Organizatorice
 Colaborare dificilă OUAI – ANIF;
 Neimplicarea utilizatorilor în conducerea și monitorizarea activității OUAI;
 Lipsa cooperării în tre fermieri;
 Numărul redus de federații;
 Lipsa unor consilieri de teren în dezvoltarea și înființarea OUAI.

De percepție
 Prețul ridicat al energiei – nu se confirmă. Conform datelor Eurostat privind prețul
energiei la consumatorii industriali, România oc upă un loc relativ favorabil, locul
9 din 30 de state ale Europei1, cu 20% sub media UE.
 Mentalitatea colectivă asupra sectorului – Există o percepție nostalgică asupra
irigațiilor vis -à-vis de rezultatele anterioare anului 1989. Lipsesc trepte în
dezvolta rea fermelor până la irigații: management, orientarea spre piață,
asigurarea distribuției, rentabilizarea activității, accesul la finanțare, cunoștințe
tehnologice. Acesta este unul din motivele principale ale lipsei cererii pentru acest
serviciu. Rezultat ele se văd: irigațiile sunt utilizate în special de fermele
comerciale, fiind cele ce dispun de factorii amintiți mai sus. Investițiile în zone
unde cererea de apă nu este consolidată, iar fermierilor le lipsește organizarea nu
au condus la rezultatele așt eptate.
Oportunități
 Fermierii cu loturi semincere.
 Fondurile pentru investiții existente prin PNDR permit derularea unor proiecte de
investiții în infrastructura de irigații sau de achiziționare a echipamentelor de udare.
 În perioada 2007 – 2013 un număr de 134 OIF au accesat Măsura 125a din cadrul
PNDR 2007 – 2013, valoarea fondurilor accesate fiind de cca. 118 milioane euro.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

15
 Consolidarea poziției OUAI prin extinderea obiectului de activitate. Organizațiile și
federațiile pot deveni o platformă de continua re a reformei sectorului agricol
românesc prin oportunitatea pe care o reprezintă aceste organizații în vederea
structurării unui proces real de colaborare între fermieri. Prin funcționarea de
aproape 10 ani se pot constitui intr -o prima etapa a unui proce s de introducere si
consolidare a colaborarii intre fermieri. Perimarea ideii de asociere și cooperare nu
este cauzată numai de perioada comunistă, ci intr -o mai mare măsura celei post
1990, când asocierea și cooperarea au însemnat de fapt, îmbogățirea uno r lideri de
„asociații” în dauna celorlalți membri și prin intermediul factorilor de producție ce
aparțineau tuturor membrilor „asociațiilor”. Aceste experiențe negative au
contribuit considerabil la absența acestei metode în desfășurarea activității agric ole
în România. Extinderea activităților pe care le pot desfășura organizațiile și
federațiile utilizatorilor de apă pentru irigații ar conduce la consolidarea
organizațiilor prin preluarea achiziției de input -uri pentru toți membrii și mai ales,
prin asig urarea unei desfaceri comune a produselor.
Riscuri
 În țările dezvoltate se manifestă tendința de descurajare a irigațiilor;
 Utilizatorii nu vor sau nu își permit să contribuie la programe de investiții;
 Scăderea semnificativă a suprafeței irigate după elim inarea subvențiilor
operaționale pentru irigații;
 Degradarea sau predarea infrastructurii OUAI -urilor inactive. Pe măsură ce vor
deveni inactive și utilizatorii vor pierde interesul asupra irigării, o parte a OUAI –
urilor inactive vor acționa în două direcț ii:
 vor intenționa să predea infrastructura preluată;
 vor lăsa să se degradeze.
 Apariția fenomenului de insolvență a organizațiilor. ”

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

16

2. Aspecte generale privind managementul și eficiența investiț iilor

2.1 Analiza financiară
Indicatorii utilizaț i în analiza financiară sunt:
– Rata financiară internă a rentabilității (RIRE);
– Valoarea netă prezentă a proiectului (VNA).
RIRE = este definită ca rata dobânzii care aduce la zero valoarea actuală netă a
investiției;
VNA = calculează valoarea netă actu alizată a investiției sau a capitalului prin utilizarea
unei rate de actualizare (rată de scont) și a unei serii de plăți (valori negative) și
încasări (valori pozitive) viitoare.
Condiția principală pentru sustenabilitatea proiectului este un raport benef iciu/cost
> 1.
Analiza financiară a luat în considerare două abordări:
o una pentru recuperarea întregii investiții (fără a ține cont de maniera de
finanțare);
o una pentru recuperarea capitalului investit (fără a ține cont de grant).
În urma calculării indica torilor financiari (prezentați în tabelele anexate la finele
capitolului) rezultă următoarele aspecte referitoare la proiect:
– Nivelul VNA (valoarea actuală netă financiară) este relevant pentru a putea sublinia
importanța proiectului și capacitatea acest uia de a genera valoare adăugată pentru
comunitatea locală;
– RIRE (rata financiară a randamentului) nu prezintă un nivel suficient de ridicat pentru
a acoperi un ipotetic cost la capitalului;
-0<RIRE/C<8% rezultă că proiectul este viabil din punct de ved ere financiar, raportat
la efortul financiar al solicitantului;
– 0%<RIRE/C<8% rezultă că finanțarea nerambursabilă primită de la UE se justifică;
– VNA<0 – investiția totală nu se amortizează în perioada analizată (în cazul subvenției
UE, care fiind grant nu se pune problema amortizării. ln cazul investiției proprii
solicitantului, investiția se consideră amortizată) ;
-Rata beneficiu/cost este supraunitară, ceea ce denotă că proiectul este eficient din
punct de vedere financiar, veniturile acoperind costu rile totale.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

17

Factorul de conversie standard
Pentru evaluarea veniturilor – în cazul în care se consideră aplicabilă – a fost
utilizată metoda disponibilității de a plăti, stabilindu -se prețuri de înregistrare pentru
produsele care pot avea o piață alterna tivă.
Deoarece prețul de înregistrare astfel obținut se referă la serviciul la utilizatorul
final, în scopul obținerii prețului necesar pentru analiza, au fost luați în considerare
coeficienți de repartiție corespunzători, oferiți de literatura de speciali tate.
Corecții fiscale
S-a luat în calcul eliminarea a TVA și a altor taxe indirecte – de exemplu:
eliminarea costurilor cu asigurările sociale diin costuriler salariale, sănătatea, șomajul –
și a oricăror altor elemente care reprezintă transferuri între m embrii societății și astfel
nu generează surplus comunitar iar pentru materiile prime sau reținut în cost taxele
indirecte.

2.2 Analiza economică
Analiza economică a unui proiect de investiții se caracterizează prin următoarele
aspecte specifice:
 Utilizarea prețurilor de referință sau a prețurilor „umbră”
 La stabilirea mărimii veniturilor și a cheltuielilor nu se iau în considerare
subvențiile, taxele, impozitele și în general orice transfer de valoare
 În calculul indicatorilor de eficiență economică nu se ți ne cont de sursa
fondurilor și nici de destinația veniturilor
 Luarea în considerare a unor costuri și beneficii secundare
Indicatori de analiză economică
a) Raportul venit – cost care rezultă din comparația dintre valoarea actualizată a
veniturilor și cea a c osturilor:
RVC =
În care:
RVC – raportul venit – cost;
VAV – valoarea actualizată a veniturilor;
VAC – valoarea actualizată a costurilor.
b) Venitul net actualizat/ valoarea netă actualizată/ valoarea netă actualizată totală
VNA =
În care:
VNA – venitul n et actualizat;
Vh –veniturile din anul h;

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

18
Ch – cheltuielile de exploatare din anul h (exclusiv amortizarea);
Ih – investițiile din anul h;
– factorul de actualizare.
c) Rata internă de rentabilitate
RIRE = R min + (R max – Rmin)
În care:
RIRE – rata intern ă de rentabilitate economică;
Rmin – rata minimă de actualizare;
Rmax –rata maximă de actualizare;
VNA (+) – venitul net actualizat pozitiv, obținut la rata minimă;
VNA ( -) – venitul net actualizat negativ, obținut la rata maximă.
d) Cursul de revenire net ac tualizat/ Testul Bruno
CRNA =
CRNA – cursul de revenire net actualizat;
V’h –veniturile anuale în valută (export de produse);
C’h – cheltuielile anuale de exploatare în valută (import materii prime, materiale);
I’h – investiții din anul h în valută (impo rt utilaje, echipamente);
Ch – cheltuielile anuale de producție în monedă națională;
Ih – investițiile anuale în monedă națională;
– factorul de actualizare.
2.3 Analiza sensitivității
Analiza de sensitivitate constă în studierea probabilității ca un proiect să obțină o
performanță satisfăcătoare (sub forma ratei interne a rentabilității sau a valorii actuale
nete) ca și variabilitatea rezultatului în comparație cu cea mai bună estimare făcută.
Procedura recomandată pentru evaluarea riscului se bazează pe:
 Ca un prim pas, o analiză a sensitivitatii, care reprezintă impactul pe care
schimbările presupus ale variabilelor care determină costuri și beneficii le are asupra
indicilor economici calculați (RIRE și VNA);
 Un al doilea pas va fi studierea distribuțiilor probabile ale variabilelor
selectate și calcularea valorii așteptate a indicatorilor de performanță ai proiectului.
Scopul analizei sensitivitatii este de a selecta „variabilele critice” ai parametrilor
modelului, care este acela ale cărui variații, poziti ve sau negative, comparate cu
valoarea utilizată ca cea mai bună estimare în cazul de bază, au cel mai mare efect
asupra ratei interne a rentabilității sau asupra valorii actuale nete. Criteriile care vor fi

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

19
adoptate pentru alegerea variabilelor critice di feră în funcție de proiectul specific și
trebuie să fie corect evaluate caz cu caz. Drept criteriu general se recomandă luare în
considerare a acelor parametri pentru care o variație (pozitivă sau negativă) de 1%
provoacă creșterea cu 1% a ratei interne a rentabilității sau cu 5% a valorii actuale nete.
Etape în realizarea analizei sensitivitatii
I. Identificarea tuturor variabilelor utilizate pentru calcularea ieșirilor și intrărilor
analizelor economice și financiare
Categorii Variabile
Parametri ai modelul ui Rata actualizării
Dinamica prețului Rata inflației, rata de creștere a salariilor
reale, prețul energiei, schimbări de prețuri
ale bunurilor și serviciilor
Date referitoare la cerere Populație, consum specific, volumul
traficului, creșterea demografi că,volumul
pieței pentru o marfă livrată
Costurile investiției Întârzieri în realizarea lucrării, costul
forței de muncă, productivitatea, costul
terenului, costul transportului, costul
materialelor, costul chiriei
Prețuri de exploatare Prețul electricit ății și a altor combustibili,
prețul personalului, prețul bunurilor și
serviciilor utilizate
Parametri cantitativi pentru costurile de
exploatare Consumul specific de energie și alte
bunuri și servicii, numărul de angajați
Prețul veniturilor Tarife, preț uri de vânzare a produselor,
produse ale bunurilor semifabricate
Parametri cantitativi pentru venituri Volumul serviciilor furnizate,
productivitatea, numărul de utilizatori,
Prețuri de înregistrare (costuri și
beneficii) Coeficienți pentru pregătirea p rețurilor
pieței, valoarea timpului, costul
spitalizării, valorizarea externalitatilor,
prețurile marginale ale bunurilor și
serviciilor
Parametri cantitativi pentru costuri și
beneficii Mărimea zonei deservite, valoarea
adăugată pe hectar irigat, frecven ța
energiei produse sau materii prime
secundare utilizate.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

20
II. Identificarea posibilelor variabile, care pot duce la creșterea distorsiunii
rezultatelor și la înregistrări duble. Este necesar să se elimine variabilele în surplus,
alegând -o pe cea mai semnifi cativă. Astfel, variabilele luate în considerare trebuie să fie
cât mai mult posibil, variabile independente.
III. Este recomandabil să se efectueze o analiză calitativă a impactului variabilelor
pentru a alege pe acelea care au o elasticitate mică sau marginal ă. Analiză cantitativă
ulterioară poate fi limitată la variabilele mai semnificative, verificându -le în cazul în care
există dubii. În plus, cei mai importanți parametri pentru analiza riscului sunt indicați în
profilele sectoarelor.

Categorii de parame tri Elasticitate
Ridica
tă Interme
diară Scăzut
ă
Dinami
ca
prețuril
or Rata inflației X
Schimbarea costurilor de
personal X
Schimbarea prețurilor
energiei X
Schimbarea prețurilor
bunurilor și serviciilor X
Date
privind
cererea Consumul speci fic X
Rata creșterii demografice X
Volumul traficului X
Costuri
de
investiți
e Costul de construcție al
muncii pe oră X

IV. După ce au fost alese cele mai semnificative variabile, se poate evalua
elasticitatea lor prin efectuarea de calcule, care sunt mai ușoare dacă avem la îndemână
un simplu program de calculator pentru a calcula indicii RIR și VAN. De fiecare dată este
necesar să se atribuie o nouă valoare (mai mare sau mai mică) pentru fiecare variabilă sau
să se recalculeze RIR sau VAN, astfe l notându -se diferențele (absolute sau în procente)
comparate cu cazul de bază.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

21

3. Aplicarea aspectelor de management s i eficienta pentru investitia
Reabilitarea amenajării de i rigații Babadag, județul Tulcea –
STUDIU DE CAZ

3.1 Date generale
Sistemul de irigatii studiat in aceasta lucrare este incadrat in etapa I de reabilitare
ocupand pozitia 33 din Anexa 1 la HG nr. 793/2016 .
Are urmatoarele caracteristici:
 suprafata amenajata de 24.449 ha ;
 un numar de 7 OUAI –uri infiintate;
 OUAI -uri care au accesat Masura 125: OUAI SATU NOU, OUAI
DENISTEPE, OUAI HAGILAREEA;
Obiective care se propun pentru reabilitare:
 Statie de pompare de baza: SP1 Babadag;
 Statii de repompare: SRP1 Babadag, SRP4 Babadag;
 Canale de aductiune: CA4; CA0 Babadag; CA1; L = 20.397 ml;
 Reabilitare constructii hidrotehnice: buc. (1 buc. stavilar; 5 buc. podete;
1 buc. deversor; 1 buc. golire).

3.2 Descrierea amplasamentului (localizare – intravilan/extravilan,
suprafața terenului, dimensiuni în plan);
Amenajarea de irigații Babadag, jud. Tulc ea, cod amenajare 350, cu o suprafață
totală de 24.449 ha, din care 21.028 ha declarata viabilă, este amplasată pe teritoriul
comunelor Mihai Bravu, Mihail Kogălniceanu, Nalbant, Frecăței, Sarichioi și orașului
Babadag din județul Tulcea.
Suprafața zonei pentru care se propun lucrările de intervenție, descrise în prezenta
documentație este de 5.615 ha și aparține domeniului public al statului.
Amenajarea Babadag este amplasată în vecinătatea următoarelor amenajări:
– Nord -Amenajarea Somova;
– Sud -Amenajarea Sud Babadag;
– Est – Amenajarea Sarichioi;
– Vest – teritoriul localităților Horia, Nicolae Bălcescu.
Accesul la componentele amenajării Babadag, se poate realiza pe drumurile:

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

22
– European E 87, Tulcea – Constanța;
– Național DN22 A, Tulcea – București;
– Județean DJ 229, localitatea Nicolae Bălcescu;
– Drumuri de exploatare agricole.
Zona acestei amenajări este traversată de linia CFR care leagă Constanța de Tulcea
și drumul european E87, reprezentând drumul național DN 22.

3.3 Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
Așa cum a rezultat din Expertiza făcută pe teren, cele două construcții ale stațiilor
de pompare, SP1 și SRP1, se prezintă cu gradul de uzură normal după mai mult de 40 de
ani de la punerea în funcțiune, cu deteriorări specifice duratei lung i de exploatare și a
regimului climatic local.
În prezent structura stației de pompare SP1 are un aspect relativ bun. Pe pereții
clădirii sunt prezente urme de degradare provocate de infiltrarea apelor meteorice.
Clădirea este compusa din 7 încăperi: Came ra pompelor (parter și cuva uscată la
cota -3.60 m), camera electrică, camera de comandă, hol, camera echipamentelor
electrice, atelier întreținere și camera condensatori
Cădirea se desfășoară pe 2 nivele: parter și subsol. La nivelul parterului este
prezentă o circulație tip podest în consolă care face legătura intre accesul principal, zona
pompelor și celelalte camere. Subsolul este prezent sub forma unei cuve ce conține
electropompele și elementele accesorii pe conductele de aspiratie și refulare. Ac cesul se
realizează prin circulații verticale (scări).
Podestul este protejat de o balustrada de aproximativ 90 cm.
Pe stâlpii interiori este montat un pod rulant folosit pentru întreținerea pompelor.
Stația de repompare SRP1 are un aspect degradat. Pe p ereții clădirii sunt prezente
urme puternice de degradare provocate de infiltrarea apelor meteorice. Stația prezinta zone
cu tencuiala căzută pe suprafețe mari, lăsând vizibile închiderile din cărămidă și structura
de rezistență. Pe anumite zone (atic acop eriș) cărămizile prezintă urme de eroziune.
Clădirea este compusa din 10 încăperi: Camera pompelor (parter, cuvă uscată la
cota -3.80 m și etaj), camera electrică și camera comandă, două depozite la parter și hol cu
două camere rezervate ENEL la etaj.
Clăd irea se desfășoară pe 3 nivele: parter, subsol și etaj. La nivelul parterului este
prezenta o circulație tip podest în consola care face legătura intre accesul principal, zona
electropompelor și camera electrică. Subsolul este prezent sub forma unei cuve c e conține
electropompele și elementele accesorii pe conductele de aspiratie și refulare. Accesul se
realizează prin patru circulații verticale (scări metalice).
Podestul este protejat de o balustradă de aproximativ 90 cm și facilitează accesul în
încăper ile secundare de la parter.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

23
În concluzie, atât SP1 cât și SRP1, finisajele interioare și exterioare, precum și cele
din zona cuvei în care sunt montate agregatele și instalațiile tehnologice sunt deteriorate.
Din analiza făcută rezultă că, în principal, ac easta se datorează degradării acoperișului și
amenajărilor de colectare a apelor pluviale, precum și infiltrațiilor de ape pluviale
exterioare în zona cuvelor îngropate,.
Ca urmare a celor constatate se impun lucrări, în special la cuve și la acoperișuri,
precum și lucrări de vopsire la pereții interiori și exteriori ai celor două clădiri care
adăpostesc instalațiile hidromecanice de bază și auxiliare.
Echipamentele de bază, actuale, agregatele de pompare – pompe centrifuge
orizontale, tip SIRET 900 pentr u 1,4 mc/s (5.040 mc/h) și 22 mCA, antrenate cu motoare
electrice la 6 kV și putere de 500 kW, componente alei stației SP1 și respectiv pompe
centrifuge orizontale, tip 24NDS pentru 1,52 mc/s (5.470 mc/h) și 52 mCA (cele care fac
obiectul documentației de avizare), antrenate cu motoare electrice la 6 kV și putere de
1.000 kW, de la stația SRP1, precum și instalațiile hidromecanice aferente, inclusiv
conductele de refulare, sunt depășite moral și au suferit mari degradări în special prin
oxidarea suprafețelo r metalice. În aceeași situație de degradare se află armăturile, vanele,
clapeți și compensatoare de montaj, aferente fiecărui agregat de pompare.
Echipamentele care formează instalațiile de amorsare, în cazul SP1 și cele de
epuisment, precum și instalați ile de ventilatie, de la ambele stații, sunt incomplete și
degradate major.
Toate instalațiile electrice, de medie și joasă tensiune, aferente celor două stații SP1
și SRP1, tablourile de comandă și automatizare, sunt incomplete, degradate și nu pot
asigur a funcționarea conform reglementărilor tehnice și legale actuale.
Conductele de refulare (Dn 1.600 de la SP1 și Dn 1.900 de la SRP1), precum și
difuzoarele de refulare de la cele două bazine de refulare sunt degradate fizic și nu mai
asigură garanție de exploatare.
Amenajarea care face obiectul acestei documentații cup rinde și un canal de
aducțiune a apei din lacul Babadag, precum și două canale de aducțiune a apei la
beneficiari – OUAI din zonă.
În cazul canalului CA0, de aducțiune a apei din Lacul Babadag la bazinul de
aspirație al stației de pompare SP1, în lungime de 4.168 m, sunt mai multe probleme care
necesită intervenția, dar care, parțial, sunt în administrarea altor autorități:
– La amenajarea de la malul lacului există tendința de colmatare, iar grătarele
din zona podului de pe drumul DJ229, sunt pline de rugin ă și nefuncționale;
– pereele sunt înierbate aproape pe toată lungimea;
– influențat de pârâul Telița, care curge paralel, a fost erodat și degradat malul
canalului într -o zonă aflată la cca 800 m de SP1;
– o problemă deosebită, privind buna funcționare a aducț iunii apei din lac, o
constituie asigurarea nivelului optim al apei în lacul Babadag. Pentru

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

24
aceasta ar trebui să funcționeze corect și ansamblul de stăvilare și grătare de
pe DJ 222, prin care se face legătura dintre lacurile Razim și Babadag. Ori
în prez ent aceste mecanisme sunt degradate și nu mai asigură această
legătură tehnologică.
Canalele CA1 (4.064 m) și CA4 (12.165 m), deservite de stația de pompare SP1 și
respectiv de la SRP1, sunt în stare avansată de degradare și parțial nefuncționale:
– înierbat e pe majoritatea secțiunilor;
– zone cu dale lipsă, deplasate sau deteriorate;
– zone de ravene cu lungimi de 5 -10 m.
– Canalul CA4, bief 2, este nedalat pe o lungime de 3355 m,
– Podețele parțial deteriorate și puternic colmatate,
– Zone de prăbușiri locale.

3.4 Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcțional arhit ectural și economic
Reabilitarea construcțiilor stațiilor SP1 și SRP1
 Înlocuirea acoperișului tip terasă, la fiecare stație cu acoperiș tip șarpantă,
 refacere și monta re jgheaburi și burlane de scurgere a apelor pluviale,
 montare pazie,
 lucrari de tencuieli locale la interior și exerior,
 refacere parțială gleturi,
 vopsitorii de interior și exterior,
 demontare ferestre existente,
 montare ferestre noi cu tamplarie din al uminiu si geam termopan,
 pentru echilibrarea umidității și presiunii aerului din cladire, pentru perioada
sezonului rece, s -au prevăzut grile cu acționare automată, higroscopice. (nu
necesita mecanism de actionare și nici reglare)
 reabilitari glafuri/ancad ramente,

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

25
 montare glafuri exterioare,
 demontare uși existente, montare uși noi, metalice industriale,
 reabilitari praguri/ancadramente,
 lucrări la balustrade și scări verticale:
– completări de balustrade și scări,
– curățare a părților metalice,
– vopsitorii pe bază de solvenți.
 refacere șapă și aplicare mozaic sclivisit, în toate încăperile.
Șarpanta se va realiza din lemn de rășinoase fasonat în 4 muchii cu dimensiunile ce
se vor detalia în proiectul tehnic. Îmbinarile la noduri se vor executa prin chertări specifice
și se vor rigidiza cu clești, contravântuiri, accesorii metalice (scoabe și cuie, șuruburi, etc).
Elementele din lemn ale șarpantei se vor ignifuga cu soluții ignifuge tip I 107 sau alte soluții
omologate și cu soluții fungicide.
Șarpanta va spr ijini și va fi ancorată de planșeul de beton armat existent prin tălpi
metalice și elemente metalice de prindere.
La realizarea șarpantei se va avea în vedere ca să nu se afecteze structura de rezistență
a clădirii.
Refacere instalație electrică de joasă t ensiune din fiecare stație SP1 și SRP1
Se prevede refacerea completă a instalației electrice de joasă tensiune pentru
iluminat și prize, iluminat de siguranță, precum și instalații de ventilație și epuisment. În
același timp se prevede completarea scheme i electrice cu circuite separate pentru
monitorizare și protecție la efracție și semnalizare a situațiilor de incendiu.
Tablourile electrice pentru iluminat și servicii interne, din fiecare stație ((TGD –
planuri E2.1 și E2.2) se vor înlocui integral. Ace ste tablouri conțin aparataj de comandă și

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

26
protecție, specifice circuitelor de joasă tensiune (0,4KV): prize, ventilație, iluminat interior
și exterior, electropompă de epuisment, ventilatoare și în SP1 și cu electropompe pentru
amorsarea agregatelor tehno logice de pompare. Din aceleași tablouri de joasă tensiune vor
fi alimentate și centralele aferente circuitelor de detectare a începutului de incendiu și de
protecție la efracție și instalațiile de transmitere a informațiilor la dispecer.
Instalații elec trice de iluminat și prize
Instalațiile electrice pentru iluminat normal se vor realiza potrivit cap. 5.4. din
Normativ I7/2011. Potrivit art. 5.4.1. din Normativ I7/2011 circuitele iluminatului normal
vor fi distincte față de circuitele de prize.
Prizele monofazate cu tensiunea de 230V vor fi cu contact de protecție, așa cum
prevede art. 5.4.8. din Normativ.
Tabloul general de distribuție are rolul de a alimenta toate receptoarele electrice din
cadrul clădirii stației.
Tabloul general de distribuție, pent ru tensiune 0,4 kV, va fi prefabricat potrivit art.
5.3.3.2. din Normativ, și va fi conform cu SR EN 60439 și SR EN 50274. Gradul de protecție
al TGD va fi de cel puțin IP2X.
Alimentarea cu energie electrica a tabloului TGD se va face, printr -un cablu de c upru,
tip 2XSEY 3×25+16. Cablu de energie ales are o construcție care -i permite folosirea în locuri
unde există riscuri de deteriorări mecanice.
Echipamentele vor fi protejate contra supratensiunilor de origine atmosferică sau de
comutație prin montarea un or descărcatoare aferente, în conformitate cu prevederile din
Normativul I7/2011.
Instalații electrice pentru iluminat de siguranță
În fiecare stație de pompare, corespunzător cerințelor din Normativ – P 118/3 -2015
privind securitatea la incendiu a constr ucțiilor și corespunzător cerințelor cap. 7.23.5. din

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

27
Normativ NP -I7/2011, se prevede refacerea instalației de iluminat de siguranță și reechiparea
cu redresori și baterii de acumulatori (24 V), pentru aceste circuite.
Instalații electrice de supraveghere și protecție
Având în vedere riscul apariției accidentale a situațiilor generatoare de incendii se
prevede introducerea în clădirea fiecărei stații a echipamentelor și instalațiilor pentru
detectarea, semnalizarea și alarmarea la incendiu, precum și echip area cu senzori de efracție.
Instalația se va compune din:
– Centrala sesizare incendiu,
– Detectori de fum plasați în toate încăperile fiecărei stații de pompare,
– Senzori de efracție în incinta fiecărei stații,
– Hupă de alarmare sonoră,
– Butoane de alarmare ma nuală.
Având în vedere faptul că, in cursul anului 2017, deja au fost instalate sisteme
antiefractie, se vor adapta și completa aceste sisteme pentru indeplinirea tuturor condițiilor
de asigurare antiefractie si sesizare incendiu și cu transmiterea acestor date către un dispecer.
Echiparea tehnologică a stațiilor de pompare
Echiparea tehnologică a stației de pompare SP1
Având în vedere starea actuală a agregatelor de pompare, se impune înlocuirea
integrală a 3 agregate tehnologice de pompare și a instalații lor hidromecanice. Așa cum
rezultă, din concluziile Expertizei, menționate și în cap. 4 pct. b) trebuie adoptată soluția 2,
de echipare integrală cu 3 agregate de pompare, care să asigure:
– optimizarea parametrilor de funcționare a unei părți din stația de pompare,

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

28
– sporirea randamentului și reducerea consumului de energie electrică în
conformitate cu cerințele rezultate din Caietul de sarcini al beneficiarului și
din Programul național de reabilitare a sistemului de irigații.
În această situație se propune echiparea cu electropompe centrifugale orizontale (lista
de utilaje), compatibile cu construcția existentă a stației SP1 și cu parametrii hidraulici
impuși prin Caietul de sarcini:
Agregat de pompare cu randament de 87 %, la parametrii următori de funcțion are:
Pompa centrifugă Debit = 5.040 mc/h Presiune = 22 mCA Rotații = 745 r.p.m
Motor electric asincron Putere motor= 400 kW
Putere absorb. = 350 kW Tensiune = 6 kV

Pe cele trei fire pe care vor fi înlocuite echipamentele de pompare se vor înlocui și
instalațiile hidraulice aferente, astfel:
 vana plată aspiratie Dn 1000,
 vana ovală refulare cu acționare electrică Dn 700 mm,
 clapet fluture Dn 700,
 compensatori de montaj, Dn 800 pe aspirație și Dn 600 / Dn 700 pe refulare,
 conducte de aspiratie Dn 1200, Dn 800 și reducțiile aferente,
 conducte de refulare, Dn 700, Dn 1000 și reducțiile și coturile aferente.
Pe conducta de aspirație, lucrările ce se impun a se realiza, sunt următoarele:
 Înlocuirea conductei de aspiratie, Dn 1200mm – 3 buc cu lungimea L=20m ;
 Înlocuirea gratarelor la casetele de aspiratie – 8 buc;

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

29
 Înlocuirea aspiratorului de taluz, pentru Dn 1200mm – 3 buc.
Pentru măsura debitului pompat se prevede montarea unui debitmetru ultrasonic pe
conducta de refulare.
Instalații anexe instalațiilor teh nologice
Pompele centrifuge tehnologice vor fi deservite de o instalație de amorsare cu
electropompe similare celor existente (MIL 502/10kW la 0,4 kV), care fac posibilă aspirația
apei din bazin. Aceste electropompe și instalațiile, electrică și hidromecan ică, trebuie
inlocuite integral.
Vor și refăcute în totalitate instalatii auxiliare, care constau în:
 Instalația de amorsare – compusă din 3 pompe tip MIL -502, Q=315mc/h, 1600mmHg,
recipient de vid de 2mc și rezervor de 200l pentru inelul de apă, conductel e și armăturile
aferente.
 Instalația de epuisment – compusă din 2 pompe tip ACV -50-158, Q=16mc/h ce aspiră
apa din cuva stațiie de pompare, prin două base și o refulează în bazinul de aspirație.
 Instalația de golire – formată din conducte și vane Dn 200, r acordate la conductele de
refulare.
 Instalația de ventilație – formată din patru ventilatoare, Q=10000mc/h, prevăzute cu câte
două ramificații din tubulatură cu secțiune rectangulară.
 Instalația de ridicat – alcătuit din pod rulant cu acționare manuală cu sarcina maximă de
12,5tf.
Ținând cont de faptul că la conducta de refulare Dn 1600 sunt legate refulările de la
4 agregate de pompare, iar prin prezentul proiect se înlocuiesc doar 3 agregate, se impune,
pe al patrulea fir să se înlocuiască un tronson de c onductă de refulare și o vană Dn 700,
pentru a închide firul.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

30
Instalații de alimentare cu energie electrică a electropompelor
Alimentarea cu energie electrică (de medie și joasă tensiune) a stației de pompare
SP1 și a agregatelor tehnologice, se face prin cabluri electrice de la un post de transformare
din apropiere – SPA, proprietate a SC ENEL DISTRIBUȚIE DOBROGEA SA.
Așa cum s -a menționat în capitolul 4, soluția 2, toate echipamentele și instalațiile
electrice de alimentare cu energie electrică, la 6 k V și la 0,4 kV, a celor trei agregate de
pompare trebuie înlocuite.
În aceste condiții se vor monta în SP1 următoarele celule de 6 kV, echipate cu aparate
conform normelor tehnice (lista de utilaje) și schemei de pornire și automatizare a
agregatelor de po mpare:
– celula de sosire, cu intreruptor debroșabil cu comutație în vid și cu separator
de legare la pământ;
– celulă de măsură pe barele de 6 kV;
– 3 celule de alimentare a motoarelor asincrone de 400 kW, cu intreruptor
debroșabil cu comutație în vid
Alimentar ea cu energie electrică la tensiunea de 6 kV (E1.1), a barelor de alimentare
pentru electromotoarele pompelor se va realiza cu 2 cabluri trifazate (unul pentru rezervă)
din cupru cu manta de PVC, tip 2XSEY, cu secțiunea de 3×185 mmp.
Alimentarea cu energie electrică a fiecărui electromotor de putere 400 kW la 6 kV,
de la celula de alimentare se va realiza cu cablu trifazat din cupru cu manta de PVC, tip
2XSEY, cu secțiunea de 3×25 mmp.
In vederea reducerii costurilor pentru energia reactivă (reprezentând cc a 39 % din
costurile pentru energia electrică absorbită) se propune compensarea factorului de putere de
la 0,85 al fiecărui electromotor la peste 0,92. Această compensare se va realiza prin echiparea
sistemului energetic de alimentare cu baterie de condens atoare de 200 kVAr. Schema

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

31
asigură, odată cu punerea sub tensiune a motorului, cuplarea bateriei de condensatori
aferentă acestuia.
Echiparea tehnologică a stației de repompare SRP1
Funcție de starea actuală a agregatelor de pompare, se impune înlocuirea i ntegrală a
3 agregate tehnologice de pompare și a instalațiilor hidromecanice. Așa cum rezultă, din
concluziile Expertizei și ale Avizului CTE -ului beneficiarului, menționate și în cap. 4 pct. b)
trebuie adoptată soluția 2, de echipare integrală cu 3 agreg ate de pompare (lista de utilaje),
care să asigure:
– optimizarea parametrilor de funcționare a unei părți din stația de pompare,
– sporirea randamentului și reducerea consumului de energie electrică în
conformitate cu cerințele rezultate din Caietul de s arcini al beneficiarului și din Programul
național de reabilitare a sistemului de irigații.
Astfel se prevede echiparea cu electropompe centrifugale orizontale, compatibile cu
construcția existentă a stației SRP1 și cu parametrii hidraulici impuși prin Cai etul de sarcini.
Agregat de pompare cu randament de 87 %, la parametrii următori de funcționare:
Pompa
centrifugă Debit = 5.470 mc/h Presiune = 52
mCA Rotații =
995 r/m
Motor
electric asincron Putere instalată =
1.120 kW
Putere absorb. = 910
kW Tensiun e = 6
kV

Pe cele trei fire pe care vor fi înlocuite echipamentele de pompare se vor înlocui și
instalațiile hidraulice aferente, astfel:

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

32
 vana plată aspiratie Dn 800,
 vana ovală refulare cu acționare electrică Dn 600 mm,
 clapet fluture Dn 600,
 compensato ri de montaj, Dn 800 pe aspirație și Dn 600 pe refulare,
 conducte de aspiratie Dn 1000, Dn 800 și reducțiile aferente,
 conducte de refulare, Dn 600, Dn 800 și reducțiile și coturile aferente.
Ținând cont de faptul că la conducta de refulare Dn 1900 sunt le gate refulările de la
6 agregate de pompare, iar prin prezentul proiect se înlocuiesc doar 3 agregate, se impune,
pe restul de 3 fire să se înlocuiască cate un tronson de conductă de refulare și cate o vană
pentru a închide firul.
Pentru măsura debitului p ompat se prevede montarea unui debitmetru ultrasonic pe
conducta de refulare.
Pe conducta de aspirație, lucrările ce se impun a se realiza, sunt următoarele:
 Înlocuirea conductei de aspiratie, Dn 1000mm – 3 buc cu lungimea L=22m;
 Înlocuirea gratarelor la c asetele de aspiratie – 6 buc;
 Înlocuirea aspiratorului de taluz, pentru Dn 1000mm – 3 buc.

Se poate observa că pentru cele două stații SP1 și SRP1, au fost propuse agregate de
pompare ce asigură, conform fișei tehnice a producătorului, randamente de 87 % și se înscriu
în cerințele HG nr. 793/2016 și Caietul de sarcini.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

33
Instalații anexe instalațiilor tehnologice
Pentru a asigura o funcționare normală a agregatelor de pompare, stația trebuie sa
aibă instalații de epuizment și de ventilație.
Vor fi refăcut e în totalitate instalații auxiliare, care constau în:
 Instalația de epuizment – compusă din 2 pompe tip ACV -50-158, Q=16mc/h ce aspiră
apa din cuva stațiie de pompare, prin două base și o refulează în bazinul de aspirație.
 Instalația de golire – formată d in conducte și vane Dn 200, racordate la conductele de
refulare.
 Instalația de ventilație – formată din patru ventilatoare.
Pentru că toate cele 6 agregate de pompare refulează într -un singur colector de Dn
1900mm, se impune ca pentru cele 3 fire pentru ca re nu se fac lucrări de reabilitare să se
înlocuiască câte un tronson de conductă de refulare și o vană Dn 600, pentru a închide firele.
Instalații de alimentare cu energie electrică a electropompelor
Alimentarea cu energie electrică, la 6 și 0,4 kV, a sta ției de pompare SRP1 și a
agregatelor tehnologice, se face prin cabluri electrice de la un post de transformare din
apropiere – PT142, proprietatea SC ENEL DISTRIBUȚIE SA Dobrogea.
Așa cum s -a menționat în capitolul 4, toate echipamentele și instalațiile electrice de
alimentare cu energie electrică, la 6 kV și la 0,4 kV, a celor trei agregate de pompare trebuie
înlocuite.
Astfel în stația SRP1 se vor monta următoarele celule de 6 kV (E1.2), echipate
cu aparate conform normelor tehnice și schemei de porni re și automatizare a agregatelor de
pompare:
– celula de sosire, cu intreruptor debroșabil cu comutație în vid și cu separator
de legare la pământ;

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

34
– celulă de măsură pe barele de 6 kV;
– 3 celule de alimentare a motoarelor asincrone de 1.120 kW, cu intreruptor
debroșabil cu comutație în vid.
Alimentarea cu energie electrică la tensiunea de 6 kV, a barelor de alimentare pentru
electromotoarele pompelor se va realiza cu 3 cabluri trifazate din cupru cu manta de PVC
(unul pentru rezervă) tip 2XSEY, cu secțiunea de 3×185 mmp.
Alimentarea cu energie electrică a fiecărui electromotor de putere 1.120 kW la 6 kV,
de la celula de alimentare se va realiza cu cablu trifazat din cupru cu manta de PVC, tip
2XSEY, cu secțiunea de 3×50 mmp.
Pentru compensarea factorului de pute re de la 0,85 al fiecărui electromotor la peste
0,92, fiecare electromotor se va echipa cu baterie de condensatoare de 500 kVAr. Schema
asigură, odată cu punerea sub tensiune a motorului, cuplarea bateriei de condensatori
aferentă acestuia.
Automatizarea funcționării electropompelor în SP1 și SRP1
Cerința actuală pentru sistemele de irigații, de a raționaliza consumul de energie
electrică și de apă, impune și îmbunătățirea schemelor hidrotehnice și de automatizare. În
acest scop se propune, pentru fiecare stație de pompare:
– introducerea de electrovane pe refulările celor 3 pompe din fiecare
stație;
– automatizarea cuplării și funcționării electropompelor și în funcție de
nivelul apei din bazinul de refulare/aspirație;
– urmărirea parametrilor hidrotehnici de b ază: presiune, debit pe
refulare și nivel apă pe aspirație la fiecare stație de pompare. În acest
scop schema propusă prevede echiparea cu:
– Senzor de nivel cu măsurare continuă și ieșire 4 -20 mA;

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

35
– debitmetru ultrasonic pe colectorul de refulare.
Sistemul de automatizare va cuprinde un automat programabil (PLC), împreună cu
aparatura de comandă sus menționată care va asigura un regim automat de pornire -oprire a
celor 3 pompe, respectiv comanda releelor intermediare care comandă la rândul lor
contactoarele d e forță aferente pompelor din circuitul de medie tensiune din celule aferente.
Comanda are în vedere limitarea numărului de porniri -opriri aferente fiecărei pompe, astfel
încât să se asigure o uzură minima a aparatajului aferent acestora. Instalația de aut omatizare
va asigura, în afara funcționării automate a pompelor funcție de parametrii optima stabiliți
și:
– Contorizarea orelor de funcționare a pompelor;
– Măsurarea parametrilor de bază ai fiecărei pompe și a stației (presiuni, debite,
curenti, parametrii energetici, parametrii convertizor, etc.) și transmiterea
acestora la un dispecer scada prin protocol GPRS;
– Introducerea parametrilor local (prescrierea valorilor de referință prin
intermediul afișorului grafic tip tactil (touch panel -panel view),
– Stocarea locală a datelor (istorice) – data logging;
– Afișajul local al sistemului trebuie să furnizeze o serie de informații: data și
ora curentă, valoarea presiunii de refulare, valoarea nivelului în camera de
aspirație, debitul instantaneu, debit cumulat, număr ul orelor de funcționare
pentru fiecare pompă și alți parametrii utili beneficiarului;
– Trebuie să asigure transmiterea la distanță a parametrilor de funcționare și a
valorilor măsurate, utilizând comunicația GPRS. Pentru această facilitate se
prevede înreg istrarea local prin PLC a informațiilor și transmiterea lor
periodic la distanță prin intermediul comunicației GSM/GPRS/Edge/3G. În
acest scop sistemul local de automatizare este prevăzut cu modem
GSM/GPRS/Edge/3G cu comunicație serială cu automatul progra mabil.
Astfel de la fiecare stație de pompare se vor transmite periodic parametrii de

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

36
funcționare la dispecerul beneficiarului. Ca rețea de comunicație se va utiliza
sistemul de comunicație al operatorului de telefonie mobilă locală și se va
asigura comuni cație bidirecțională: transmitere date la distanță și preluare
comenzi transmise de la distanță. Tabloul de automatizare care asigură
funcționarea tuturor echipamentelor menționate, în regim manual sau
automat, este alimentat la tensiune 0,4 KV și conține întreg aparatajul specific
instalației de automatizare privind achiziția și prelucrarea datelor (PLC, surse,
aparataj de protecție, relee intermediare, contactoare de forță și altele).
Tensiunea de comandă – 48 V.
Analiza vulnerabilităților cauzate de fact ori de risc, antropici și naturali,
inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția;
Din punct de vedere al factorilor de risc, care pot afecta investiția, se pot
identifica:
– folosirea de materiale neconforme în timpul execuției. Nerespectarea
prevederilor HG 668/2017, privind regimul de certificare a materialelor de
construcții;
– nerespectarea prevederilor legale referitoare la securitatea muncii și prevenirea
incendiilor, pe timpul execuției lucrărilor;
– apariția condițiilor climatice nefavorabi le realizării lucrărilor de construcții,
prevăzute pentru canale și bazine de aspirație/refulare;
– apariția altor situații, neprevăzute.
– Astfel de situații generează riscuri privind:
– realizarea unor lucrări de calitate;
– respectarea graficului de execuție și punere în funcțiune a investiției;
– crește probabilitatea accidentelor de muncă, în șantier.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

37
– folosirea de materiale neconforme în timpul execuției. Nerespectarea
prevederilor HG nr. 668/2017 și HG nr. 766/1997, cu ultima modificare prin HG
nr. 750/2017, p rivind regimul de certificare a materialelor de construcții și
Regulamentul privind agrementul tehnic, atrage după sine riscul:
– achiziționarea de utilaje și echipamente a căror caracteristici tehnice nu
corespund proiectului și, ca urmare, nu asigură obți nerea debitului și presiunii
necesare transferului de apă la beneficiari, conform Caietului de sarcini;
– nerespectarea proiectului în legătură cu dotarea stațiilor de pompare cu sisteme
de semnalizare și alertare la efracție și incendiu;
– apariția altor situ ații, neprevăzute.
caracteristicile tehnice și parametrii specifici investiției rezultate în urma realizării
lucrărilor de intervenție.
Prin intervenția prevăzută pentru o parte din amenajarea pentru irigații Babadag, se
vor crea condițiile tehnice pentru ca stația de pompare SP1 să preia din lacul Babadag un
debit de apă de peste 5.000 mc/h și să -l transfere prin stația de repompare, conducte și canale
deschise, pe o distanță de 22.574 m, beneficiarilor finali
Având în vedere faptul că prin documentația de avizare se propun soluții de
modernizare a celor două stații, se vor asigura condițiile tehnice pentru ca în viitor să se
obțină următoarele:
– Siguranță și eficiență în exploatare;
– Evidențierea permanentă a parametrilor de funcționare și optimizarea
acestora, transmiterea informațiilor la un dispecer;
– Creșterea randamentului de pompare a apei;

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

38
– Prin refacerea impermeabilizării canalelor de aducțiune a apei, se vor reduce
pierderile de apă și astfel se vor optimiza costurile pentru fiecare metru cub pompat în
suprafața irigată.

3.5 Costurile estimative ale investiției:
Investiția estimată, pentru realizarea „REABILITAREA AMENAJĂRII DE
IRIGAȚII BABADAG, JUDEȚUL TULCEA” este de 43.701.936,09 lei / 9.523.193,74
euro, valori fără TVA, respectiv 51.928.765,2 8 lei / 11.315.921,83 euro, valori cu TVA.

DEVIZUL GENERAL
al obiectivului de investiții
privind cheltuielile necesare realizării investiției

Nr.crt. Denumirea capitolelor și subcapitolelor de
cheltuieli Valoarea
(fără TVA) TVA Valoarea
(cu TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului
1.1. Obținerea terenului 0,00 0,00 0,00
1.2. Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00
1.3. Amenajări pentru protecția mediului și aducerea
terenului la starea inițială 0,00 0,00 0,00
1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 1 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utili tăților necesare obiectivului
2.1. Racord utilități 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 2 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1. Studii 50.528,36 9.600,39 60.128,75
3.1.1. Studii de teren 16.470,86 3.129,46 19.600,32
3.1.1.1 Studiu topografic 4.849,59 921,42 5.771,01
3.1.1.2 Studiu geotehnic 11.621,27 2.208,04 13.829,31

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

39
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 22.705,00 4.313,95 27.018,95
3.1.3. Alte studii specifice 11.352,50 2.156,98 13.509,48
3.2. Documentații suport și cheltuieli pentru obținerea de
avize, acorduri și autorizații 11.554,40 2.195,34 13.749,74
3.3. Expertizare tehnică 0,00 0,00 0,00
3.4. Certificarea performanței energetice și auditul
energetic al clădirilor 0,00 0,00 0,00
3.5. Proiectare 173.319,20 32.930,65 206.249,85
3.5.1. Temă de proiectare 0,00 0,00 0,00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00
3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentație de avizare a
lucrărilor de
intervenții și deviz general 74.369,70 14.130,24 88.499,94
3.5.4. Documentațiile tehnice necesare în vederea
obținerii
avizelor/acordurilor/autorizațiilor 20.168,00 3.831,92 23.999,92
3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului
tehnic și a detaliilor de execuție 3.000,00 570,00 3.570,00
3.5.6 . Proiect tehnic și detalii de execuție 75.781,50 14.398,49 90.179,99
3.6. Organizarea procedurilor de achiziție 7.568,33 1.437,98 9.006,32
3.7. Consultanță 151.366,67 28.759,67 180.126,34
3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de
investiții 121.093,33 23.007,73 144.101,07
3.7.2. Auditul financiar 30.273,33 5.751,93 36.025,27
3.8. Asistență tehnică 156.408,67 29.717,65 186.126,32
3.8.1. Asistență tehnică din partea proiectantului 5.042,00 957,98 5.999,98
3.8.1.1. pe perioada de execuție a lucrărilor 2.117,64 402,35 2.519,99
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în
programul de control al lucrărilor de execuție, avizat
de către Inspectoratul de Stat în Construcții 2.924,36 555,63 3.479,99
3.8.2. Dirigenție de șantie r 151.366,67 28.759,67 180.126,34
TOTAL CAPITOLUL 3 550.745,63 104.641,67 655.387,30
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1. Construcții și instalații 33.744.361,23 6.411.428,63 40.155.789,86
Ob. 1 Captare din lac și aducț iune la stația SP1 2.196.640,00 417.361,60 2.614.001,60
Ob. 2 Stația de pompare SP1 5.566.056,42 1.057.550,72 6.623.607,14
Ob. 3 Canal aducțiune CA1 6.094.967,00 1.158.043,73 7.253.010,73
Ob. 4 Stația de pompare SRP1 3.670.946,93 697.479,92 4.368.426,85
Ob. 5 Canal CA4 16.215.750,88 3.080.992,67 19.296.743,54

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

40
4.2. Montaj utilaje, echipamente tehnologice și
funcționale 572.974,56 108.865,17 681.839,72
Ob. 2 Stația de pompare SP1 277.057,42 52.640,91 329.698,33
Ob. 4 Stația de repompare SRP1 295.917,13 56.224,26 352.141,39
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care
necesită montaj 3.497.065,34 664.442,41 4.161.507,75
Ob. 2 Stația de pompare SP1 1.611.389,95 306.164,09 1.917.554,04
Ob. 4 Stația de repompare SRP1 1.885.675,39 358.278,32 2.243.953,71
4.4. Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care
nu necesită montaj și echipamente de transport 0,00 0,00 0,00
4.5. Dotări 27.266,00 5.180,54 32.446,54
Dotări SP1 13.633,00 2.590,27 16.223,27
Dotări SRP1 13.633,00 2.590,27 16.223,27
4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 4 37.841.667,12 7.189.916,75 45.031.583,87
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de șantier 875.835,52 166.408,75 1.042.244,26
5.1.1. Lucrări de const rucții și instalații aferente organizării
de șantier 613.084,86 116.486,12 729.570,98
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării șantierului 262.750,65 49.922,62 312.673,28
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 410.027,27 1.581,78 411.609,05
5.2.1. Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii
finanțatoare 0,00 0,00 0,00
5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor
de construcții (0,5%) 189.208,34 0,00 189.208,34
5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în
amenajar ea
teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor
de construcții (0,1%) 37.841,67 0,00 37.841,67
5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor – CSC
(0,5%) 174.652,10 0,00 174.652,10
5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme și autoriza ția de
construire/desființare 8.325,17 1.581,78 9.906,95
5.3. Cheltuieli diverse și neprevăzute (10%) 3.817.139,50 725.256,50 4.542.396,00
5.4. Cheltuieli pentru informare și publicitate 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL 5 5.103.002,29 893.247,03 5.996.2 49,32
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste
6.1. Pregătirea personalului de exploatare 48.902,59 9.291,49 58.194,08
6.2. Probe tehnologice și teste 41.916,50 7.964,14 49.880,64

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

41
TOTAL CAPITOLUL 6 90.819,09 17.255,63 108.074,72
TOTAL GENERAL 43.586.234,13 8.205.061,08 51.791.295,22
din care C+M 34.930.420,64 6.636.779,92 41.567.200,57

3.6 Sustenabilitatea realizării investiției:
a) Impactul social și cultural;
Impactul social al acestei investiții este legat de faptul că se asi gură un numar de locuri de
muncă și de faptul că, prin sporirea producției la culturile de pe cele peste 5.600 ha, se
crează condiții pentru sporirea nivelului de trai al persoanelor implicate.
a) Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea invest iției: în faza de
realizare, în faza de operare;
– În faza de execuție a lucrărilor prevăzute în Documentație, se estimează că
vor fi ocupate un număr de 120 persoane.
– În faza de exploatare a celor două stații de pompare din amenajarea de
irigații Babadag, v or fi ocupate un număr de 12 persoane.
c) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor
protejate, după caz.
Nu avem un impact major, cuantificabil, asupra mediului.

3.7 Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de
intervenție:
a. prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de
referință și prezentarea scenariului de referință;
Analiza financiar -economică are în vedere cerințele rezultate din:
 Programul Național de Reabilitar e a Infrastructurii Principale de Irigații
din România, adoptat prin HG nr. 793/2016;
 De asemenea, necesitatea investiției decurge și din specificul acesteia;
punerea în valoare a potențialul agricol al zonei, prin asigurarea apei
necesare amenajărilor de irigații administrate de OUAI din zonă.
b) analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea
investiției, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung;
Punerea în exploatare a obiectelor amenajării de irigații Babadag este so licitată de OUAI
care dețin peste 5.600 ha ce trebuie să primească apă, în vederea sporirii recoltelor.
Beneficiarul ne -a furnizat câteva informații referitoare la eficiența udării culturilor:
Cultura Productii kg/ha si diferenta Valorificare

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

42
neirigat irigat diferenta in + Lei/t +lei/ha
Grau 3.500 6.000 2.500 600 1.500
Porumb 6.000 11.500 5.500 800 4.400
Floarea
soarelui
2.500
5.000
2.500
1.500
3.750
Rapita 2.800 4.000 2.200 1.400 3.080
Lucerna 30.000 45.000 15.000 350 5.250

b) anali za financiară; sustenabilitatea financiară;
Prin punerea în funcțiune a amenajării de irigații Babadag, a stațiilor de pompare SP1 și
SRP1, cu amenajările aferente, se pot iriga 5.615 ha, pentru care sunt contracte cu OUAI
din zonă. În situația concretă OU AI solicită apă pentru 2,5 udări pe an timp de 880 ore.
– Cantitatea de apă, necesară pentru cele 5.615 ha, este de 12.353.000 mc/an .
Funcție de zonele de alimentare cu apă, în care sunt situate, suprafețele cu
culturi, beneficiarii vor achita contravaloarea apei preluate din canalele
reabilitate. Prețul apei preluate, pe diferite zone, variază de la 120 la 220 lei
pentru o mie de mc.
– În funcție de datele obținute de la beneficiar, au fost calculate venituri de
2.426.540 lei pentru apa ce se va furniza într -un an agricol.
– Producțiile suplimentare obținute prin folosirea apei pompate de stațiile de
pompare SP1 și SRP1, așa cum se prezintă în tabelul de mai sus, aduc un
supliment important de venituri, care în structura de mai jos, însumează
22.031.000 lei . 23% din această valoare sunt venituri nete.

Cultura Hectare cultivate Venit suplimentar lei/ha Total venituri suplimentare lei
Grau 1.000 1.500 1.500.000
Porumb 2.015 4.400 8.866.000
Floarea soarelui 600 3.750 2.250.000
Rapita 500 3.080 1.540.000
Lucerna 1.500 5.250 7.875.000
22.031.000

În Tabelul 2.1. facem o proiecție a acestor venituri:
AN An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 An 11 An 12 An 13 An 14 An 15
Varianta cu
proiect
Venituri
directe 2.426.54
0 2.499.33
6 2.574.31
6 2.651.54
6 2.731.09
2 2.813.02
5 2.897.41
6 2.984.33
8 3.073.86
8 3.166.08
4 3.261.06
7 3.358.89
9
Venituri
indirecte 5.067.13
0 5.219.14
4 5.375.71
8 5.536.99
0 5.703.09
9 5.874.19
2 6.050.41
8 6.231.93
1 6.418.88
9 6.611 .45
5 6.809.79
9 7.014.09
3
Fonduri
necesare pt.
investiție 1.283.09
3 21.163.8
78 21.254.9
65 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Fonduri
necesare pt.
plata TVA 243.788 3.982.86
7 4.000.17
4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total fonduri
necesare 1.526.88
2 25.146.7
45 25.255.1
39 7.493.67
0 7.718.48
0 7.950.03
5 8.188.53
6 8.434.19
2 8.687.21
7 8.947.83
4 9.216.26
9 9.492.75
7 9.777.54
0 10.070.8
66 10.372.9
92

AN An 16 An 17 An 18 An 19 An 20 An 21 An 22 An 23 An 24 An 25 An 26 An 27 An 28 An 29 An 30
Varianta cu
proiect
Venituri
directe 3.459.66
6 3.563.45
6 3.670.35
9 3.780.47
0 3.893.88
4 4.010.70
1 4.131.02
2 4.254.95
3 4.382.60
1 4.514.07
9 4.649.50
2 4.788.98
7 4.932.65
6 5.080.63
6 5.233.05
5
Venituri
indirecte 7.224.51
6 7.441.25
1 7.664.48
9 7.894.42
3 8.131.25
6 8.375.19
4 8.626.45
0 8.885.24
3 9.151.80
0 9.426.35
4 9.709.14
5 10.000.4
19 10.300.4
32 10.609.4
45 10.927.7
28
Fonduri
necesare pt.
investiție 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Fonduri
necesare pt.
plata TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total fonduri
necesare 10.684.1
82 11.004.7
07 11.334.8
48 11.674.8
94 12.025.1
41 12.385.8
95 12.757.4
72 13.140.1
96 13.534.4
02 13.940.4
34 14.358.6
47 14.789.4
06 15.233.0
88 15.690.0
81 16.160.7
83

Analiza economică; analiza cost -beneficiu ;
În efectuarea acestei analize pornim de l a efectele punerii în funcțiune a investiției
preconizate:
 livrarea anuală a unei cantități de 12.353 mii mc/an – apă irigații
pentru 5.615 ha, pentru care se încasează suma de 2.426.540 lei/an;
 partea din valoarea suplimentară care merge la buget 23% din
22.031.000 = 5.067.130 lei;
 costurile pentru livrare (apa, energia electrică și salariile consumate),
însumând la nivelul actual, suma de 4.282.059 lei.
 salarii cu personalul aferent acestei amenajări: 360.000 lei,
 costurile pentru energia electrică: 7.770 MWh x 500 lei = 3.885.000 lei,
 costurile pentru apa: 12.353 mii mc x 3 lei/1.000 mc = 37.059 lei
Pornind de la aceste date, facem o proiecție a costurilor.
Tabelul 2.2 reprezintă aceste costuri de exploatare:

Tabel nr. 2.2. Proiecția costurilor

AN An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 An 11 An 12 An 13 An 14 An 15
Varianta cu proiect
1. Cheltuieli cu
întreținerea
infrastructurii 0 0 0 155.78
6 160.46
0 165.27
4 170.2
32 175.3
39 180.5
99 186.01
7 191.5
97 197.3
45 203.2
66 209.3
64 215.6
45
2. Cheltuieli cu
unitatea de
gestionare a
obiectivului 0 0 0 4.550.
914 4.596.
423 4.642.
387 4.688.
811 4.735.
699 4.783.
056 4.830.
886 4.879.
195 4.927.
987 4.977.
267 5.027.
040 5.077.
310
2.1. Salarii
0 0 0 360.00
0 363.60
0 367.23
6 370.9
08 374.6
17 378.3
64 382.14
7 385.9
69 389.8
28 393.7
27 397.6
64 401.6
41
2.2. energie 0 0 0 3.885.
000 3.923.
850 3.963.
089 4.002.
719 4.042.
747 4.083.
174 4.124.
006 4.165.
246 4.206.
898 4.248.
967 4.291.
457 4.334.
372
2.3. Cheltuieli de
funcționare 0 0 0 305.91
4 308.97
3 312.06
2 315.1
83 318.3
35 321.5
18 324.73
3 327.9
81 331.2
61 334.5
73 337.9
19 341.2
98
Total costuri
operaționale 0 0 0 4.706.
700 4.756.
883 4.807.
661 4.859.
043 4.911.
038 4.963.
655 5.016.
903 5.070.
793 5.125.
333 5.180.
533 5.236.
404 5.292.
955
Investiții cu TVA 1.526.
882 25.146.
745 25.255.
139 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri
proiect 1.526.
882 25.146.
745 25.255.
139 4.706.
700 4.756.
883 4.807.
661 4.859.
043 4.911.
038 4.963.
655 5.016.
903 5.070.
793 5.125.
333 5.180.
533 5.236.
404 5.292.
955

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

46

AN An 16 An 1 7 An 18 An 19 An 20 An 21 An 22 An 23 An 24 An 25 An 26 An 27 An 28 An 29 An 30
Varianta cu proiect
1. Cheltuieli cu
întreținerea
infrastructurii 222.11
4 228.777 235.641 242.71
0 249.99
1 257.49
1 265.2
16 273.1
72 281.3
67 289.80
8 298.5
03 307.4
58 316.6
81 326.1
82 335.9
67
2. Cheltuieli cu
unitatea de
gestionare a
obiectivului 5.128.
083 5.179.3
64 5.231.1
58 5.283.
469 5.336.
304 5.389.
667 5.443.
564 5.497.
999 5.552.
979 5.608.
509 5.664.
594 5.721.
240 5.778.
453 5.836.
237 5.894.
600
2.1. Sa larii 405.65
7 409.714 413.811 417.94
9 422.12
8 426.35
0 430.6
13 434.9
19 439.2
68 443.66
1 448.0
98 452.5
79 457.1
04 461.6
76 466.2
92
2.2. energie 4.377.
715 4.421.4
92 4.465.7
07 4.510.
364 4.555.
468 4.601.
023 4.647.
033 4.693.
503 4.740.
438 4.787.
843 4.835.
721 4.884.
078 4.932.
919 4.982.
248 5.032.
071
2.3. Cheltuieli de
funcționare 344.71
1 348.158 351.640 355.15
6 358.70
8 362.29
5 365.9
18 369.5
77 373.2
73 377.00
5 380.7
75 384.5
83 388.4
29 392.3
13 396.2
36
Total costuri
operaționale 5.350.
197 5.408.1
42 5.466.7
99 5.521.
467 5.586.
295 5.647.
158 5.708.
779 5.771.
172 5.834.
347 5.898.
318 5.963.
097 6.028.
698 6.095.
134 6.162.
419 6.230.
567
Investiții cu TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri
proiect 5.350.
197 5.408.1
42 5.466.7
99 5.521.
467 5.586.
295 5.647.
158 5.708.
779 5.771 .
172 5.834.
347 5.898.
318 5.963.
097 6.028.
698 6.095.
134 6.162.
419 6.230.
567

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

47

Din analiza celor două tabele și determinarea cash -flow, prezentat în tabelul 3, rezultă
sustenabilitatea financiară a investiției preconizate, urmând ca în termen de 14,46 an i să se
recupereze.
Tabelul 3:
An Investiții Venituri
operaționale Cheltuieli
operațional
e Cash –
flow net
operațion
al Cash –
flow net
total Cash -flow
net cumulat Coeficien
t de
actualizar
e Cash -flow
net
actualizat Cash -flow
net
actualizat
cumulat Valoarea
actualizată
netă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 27.881.039
1 1.283.09
3 0 0 0 –
1.283.093 -1.283.093 1,000 -1.283.093 -1.283.093 Rata
internă
2 21.163.8
78 0 0 0 –
21.163.87
8 -22.446.971 0,952 -20.156.074 –
21.378.068 de
3 21.254.9
65 0 0 0 –
21.254.96
5 -43.701.936 0,907 -19.278.880 –
39.638.944 rentabilita
te
4 7.493.670 4.706.700 2.786.97
0 2.786.970 -40.914.966 0,864 2.407.490 –
35.343.886 3,87%
5 7.718.480 4.756.883 2.961.59
8 2.961.598 -37.953.368 0,823 2.436.514 –
31.224.330
6 7.950.035 4.807.661 3.142.37
4 3.142.374 -34.810.995 0,784 2.462.132 –
27.275.325
7 8.188.536 4.859.043 3.329.49
3 3.329.493 -31.481.502 0,746 2.484.519 –
23.491.981 Termen de
8 8.434.192 4.911.038 3.523.15
4 3.523.154 -27.958.348 0,711 2.503.840 –
19.869.476 recuperare
9 8.687.217 4.963.655 3.723.56
2 3.723.562 -24.234.785 0,677 2.520.254 –
16.403.057 neactualiz
at
10 8.947.834 5.016.903 3.930.93
0 3.930.930 -20.303.855 0,645 2.533.913 –
13.088.046
11 9.216.269 5.070.793 4.145.47
6 4.145.476 -16.158.379 0,614 2.544.963 -9.919.843 14,46
12 9.492.757 5.125.333 4.367.42
4 4.367.424 -11.790.955 0,585 2.553.543 -6.893.927
13 9.777.540 5.180.533 4.597.00
7 4.597.007 -7.193.948 0,557 2.559.785 -4.005.859 Termen de
14 10.070.866 5.236.404 4.834.46
2 4.834.462 -2.359.485 0,530 2.563.819 -1.251.286 recuperare
15 10.372.992 5.292.955 5.080.03
7 5.080.037 2.720.552 0,505 2.565.764 1.374.063 actualizat
16 10.684.182 5.350.197 5.333.98
4 5.333.984 8.054.536 0,481 2.565.738 3.874.369
17 11.004.707 5.408.142 5.596.56
5 5.596.565 13.651.101 0,458 2.563.85 1 6.253.727 14,46
18 11.334.848 5.466.799 5.868.05
0 5.868.050 19.519.151 0,436 2.560.211 8.516.141
19 11.674.894 5.521.467 6.153.42
7 6.153.427 25.672.578 0,416 2.556.876 10.667.486

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

48
20 12.025.141 5.586.295 6.438.84
5 6.438.845 32.111.423 0,396 2.548. 070 12.707.581
21 12.385.895 5.647.158 6.738.73
7 6.738.737 38.850.160 0,377 2.539.759 14.642.217
22 12.757.472 5.708.779 7.048.69
2 7.048.692 45.898.852 0,359 2.530.074 16.475.042
23 13.140.196 5.771.172 7.369.02
4 7.369.024 53.267.876 0,342 2.519.1 00 18.209.617
24 13.534.402 5.834.347 7.700.05
5 7.700.055 60.967.931 0,326 2.506.917 19.849.409
25 13.940.434 5.898.318 8.042.11
6 8.042.116 69.010.047 0,310 2.493.602 21.397.801
26 14.358.647 5.963.097 8.395.55
0 8.395.550 77.405.597 0,295 2.479.22 9 22.858.087
27 14.789.406 6.028.698 8.760.70
8 8.760.708 86.166.305 0,281 2.463.868 24.233.475
28 15.233.088 6.095.134 9.137.95
4 9.137.954 95.304.259 0,268 2.447.586 25.527.086
29 15.690.081 6.162.419 9.527.66
2 9.527.662 104.831.921 0,255 2.430.44 6 26.741.956
30 16.160.783 6.230.567 9.930.21
6 9.930.216 114.762.137 0,243 2.412.510 27.881.039

Rata internă de rentabilitate reprezintă acea rată de actualizare pentru care valoarea
actualizată netă aferentă unui proiect de investiții este nulă. O rată internă de rentabilitate trebuie să
fie mai mare decât rata de actualizare pentru ca valoarea netă de actualizare să fie pozitivă, și cu cât
rata internă de rentabilitate este mai mare decât rata de actualizare cu atât investiția este mai
rentabilă d in punct de vedere financiar. În cazul investiției analizate, rata internă de rentabilitate
fiind de 3,87 %.
Tabelul 4: Calculul indicelui de profit
An Venituri
operațion
ale Cheltuieli
operațion
ale Coefici
ent de
actualiz
are Venituri
actualiza
te Cheltuie
li
operațio
nale
actualiza
te Cost
investiție Cost
investiți
e
actualiz
at Cost
total
actualiza
t indice
de
profit
1 0 0 1,0000 0 0 1.283.09
3 1.283.0
93
2 0 0 0,9523
8 0 0 21.163.8
78 20.156.
074
3 0 0 0,9070
3 0 0 21.254.9
65 19.278.
880
4 7.493.670 4.706.700 0,8638
4 6.473.31
4 4.065.82
4

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

49
5 7.718.480 4.756.883 0,8227
0 6.350.01
3 3.913.49
9
6 7.950.035 4.807.661 0,7835
3 6.229.06
0 3.766.92
8
7 8.188.536 4.859.043 0,7462
2 6.110.41
1 3.625.89
2
8 8.434.192 4.911.038 0,7106
8 5.994. 02
3 3.490.18
3
9 8.687.217 4.963.655 0,6768
4 5.879.85
1 3.359.59
7
10 8.947.834 5.016.903 0,6446
1 5.767.85
3 3.233.94
1
11 9.216.269 5.070.793 0,6139
1 5.657.99
0 3.113.02
7
12 9.492.757 5.125.333 0,5846
8 5.550.21
8 2.996.67
6
13 9.777.540 5.180.533 0,5568
4 5.444.50
0 2.884.71
5
14 10.070.86
6 5.236.404 0,5303
2 5.340.79
5 2.776.97
7
15 10.372.99
2 5.292.955 0,5050
7 5.239.06
6 2.673.30
2
16 10.684.18
2 5.350.197 0,4810
2 5.139.27
4 2.573.53
6
17 11.004.70
7 5.408.142 0,4581
1 5.041.38
3 2.477.53
2
18 11.334.84
8 5.466.799 0,4363
0 4.945.35
7 2.385.14
6
19 11.674.89
4 5.521.467 0,4155
2 4.851.15
9 2.294.28
3
20 12.025.14
1 5.586.295 0,3957
3 4.758.75
6 2.210.68
7
21 12.385.89
5 5.647 .158 0,3768
9 4.668.11
3 2.128.35
4
22 12.757.47
2 5.708.779 0,3589
4 4.579.19
7 2.049.12
3
23 13.140.19
6 5.771.172 0,3418
5 4.491.97
4 1.972.87
4
24 13.534.40
2 5.834.347 0,3255
7 4.406.41
3 1.899.49
6
25 13.940.43
4 5.898.318 0,3100
7 4.322.48
1 1.828.87
9
26 14.358.64
7 5.963.097 0,2953
0 4.240.14
8 1.760.91
9
27 14.789.40
6 6.028.698 0,2812
4 4.159.38
3 1.695.51
5

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

50
28 15.233.08
8 6.095.134 0,2678
5 4.080.15
7 1.632.57
1
29 15.690.08
1 6.162.419 0,2550
9 4.002.44
0 1.571.99
4
30 16.160.78
3 6.230.567 0,2429
5 3.926.20
3 1.513.69
3
133.723.
330 68.381.4
71 43.701.9
36 40.718.
047 109.099.
518 1,23

Din calculele prezentate în tabelul 4 de mai sus rezultă un raport beneficiu/cost de 1,23.

3.8 Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
Prin aceasta analiza determinăm probabilitatea ca proiectul investițional să aibă o bună
performanță, performanță indicata de rata internă a rentabilității sau de valoarea actualizată netă.
Riscurile pos ibile în cazul acestui tip de investiție sunt:
– Modificări operate prin politicile statului referitoare la irigații și acțiuni care pot
influiența atractivitatea beneficiarilor apei pompate,
– Modificarea taxelor și a politicilor de prețuri,
– Lipsa fondurilo r necesare pentru realizarea investiției,
– În cazul execuției investiției sunt următoarele riscuri:
– Depașirea cheltuielilor de investiții față de valoarea proiectată,
– În execuția lucrărilor și procurarea echipamentelor să nu fie respectate
prevederile din standarde de ordin calitativ.
– Prioritizarea riscurilor
Nr.crt. Risc Proba –
bilitate Impact Produs Ierarhizare
1 Lipsa fondurilor 0,35
3 1,05 1
2 Modificări ale taxelor și
prețurilor 0,30 3 0,9 2
3 Depașirea cheltuielilor 0,20 2 0,4 3
4 Nerespectarea
standardelor 0,10 1 0,1 4
5 Modificări prin politicile
statului 0,05 1 0,05 5

Alocând o valoare probabilă fiecărui tip de risc se poate stabili o ordine a gradului de
probabilitate a fiecărui risc evaluat.
Din aceste considerente rezultă responsabilita tea beneficiarului de investiție de a acționa
pentru reducerea și eliminarea efectului riscurilor pe care le poate gestiona, care se refera la:

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

51
– Asigurarea fondurilor,
– Asigurarea unui proiect care să întruneasca condițiile tehnice cele mai bune
privind solu țiile tehnice și economice alese,

– Asigurarea unei supravegheri exigente a lucrărilor de procurare a utilajelor și
echipamentelor și de execuție a investiției.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

52

4. Concluzii
In acest moment, Romania se confrunta cu o acuta problema a infrastructurii
sistemelor de irigatii .
Prezenta lucrare reda necesitatea investirii in proiecte ce au ca scop reabilitarea si
modernizarea infrastructurii primare a sistemelor de irigatii.
Investiția estimată, pentru realizarea „REABILITAREA AMENAJĂRII DE
IRIGAȚII BABADAG, J UDEȚUL TULCEA” este de 43.701.936,09 lei / 9.523.193,74
euro, valori fără TVA, respectiv 51.928.765,28 lei / 11.315.921,83 euro, valori cu TVA.
Punerea în exploatare a obiectelor amenajării de irigații Babadag este solicitată de
OUAI care dețin peste 5.600 ha ce trebuie să primească apă, în vederea sporirii recoltelor.
Prin punerea în funcțiune a amenajării de irigații Babadag, a stațiilor de pompare
SP1 și SRP1, cu amenajările aferente, se pot iriga 5.615 ha, pentru care sunt contracte cu
OUAI din zonă. În situația concretă OUAI solicită apă pentru 2,5 udări pe an timp de 880
ore.
– Cantitatea de apă, necesară pentru cele 5.615 ha, este de 12.353.000 mc/an .
Funcție de zonele de alimentare cu apă, în care sunt situate, suprafețele cu
culturi, beneficiarii vor achita contravaloarea apei preluate din canalele
reabilitate. Prețul apei preluate, pe diferite zone, variază de la 120 la 220 lei
pentru o mie de mc.
– În funcție de datele obținute de la beneficiar, au fost calculate venituri de
2.426.540 lei pentru apa c e se va furniza într -un an agricol.
– Producțiile suplimentare obținute prin folosirea apei pompate de stațiile de
pompare SP1 și SRP1, așa cum se prezintă în tabelul de mai sus, aduc un
supliment important de venituri, care în structura de mai jos, îns umează
22.031.000 lei . 23% din această valoare sunt venituri nete.
În efectuarea acestei analize pornim de la efectele punerii în funcțiune a
investiției preconizate:
 livrarea anuală a unei cantități de 12.353 mii mc/an – apă irigații
pentru 5.615 ha, pentru care se încasează suma de 2.426.540 lei/an;

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

53
 partea din valoarea suplimentară care merge la buget 23% din
22.031.000 = 5.067.130 lei;
 costurile pentru livrare (apa, energia electrică și salariile consumate),
însumând la nivelul actual, suma de 4.282 .059 lei.
 salarii cu personalul aferent acestei amenajări: 360.000 lei,
 costurile pentru energia electrică: 7.770 MWh x 500 lei = 3.885.000 lei,
 costurile pentru apa: 12.353 mii mc x 3 lei/1.000 mc = 37.059 lei
Din calculele prezentate în tabelul 4 de ma i sus rezultă un raport beneficiu/cost de 1,23.
Concluzia este că investiția proiectată pentru reabilitarea „Reabilitarea
amenajării de irigații Babadag, județul Tulcea”, reprezintă o soluție viabilă
pentru:
– Creșterea producției pe suprafața agricolă de p este 5.600 ha din zona
deservită,
– precum și de reducerea consumului de energie electrica pentru unitatea de
apă pompată, urmare a introducerii unor echipamente mai performante, cu
randamente de peste 85% și reducerea totală a pierderilor prin infiltrații.

LUCRARE DE DISERTATIE
Corina S TANCIU master IMPC

54

5. Referințe bibliografice