Situația cetățenilor romi din UE [610596]

FRA
Situația cetățenilor romi din UE
care se deplasează și se stabilesc
în alte state membre
noiembrie 2009

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți
răspunsuri la întrebările pe care vi le puneți despre
Uniunea Europeană.
Un număr unic gratuit (*):
00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele
00 800 sau pot factura aceste apeluri.
Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile
pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).
O fi șă bibliografi că fi gurează la sfârșitul prezentei publicații.
Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicații Ofi ciale ale Comunităților Europene, 2010
ISBN 978-978-92-9192-469-1
doi: 10.2811/35455
© Comunitățile Europene, 2009
Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei
Proiectare: FRA, Viena
Printed in Belgium
Tipărit pe hârtie înălbită fără clor

Situația cetățenilor romi din UE care se
deplasează și se stabilesc
în alte state membre

Raport comparativ

FRA

noiembrie 2009

AVIZ PRIVIND DECLINAREA RESPONSABILIT ĂȚII: Prezentul raport a fost întocmit de c ătre Centrul European pentru
Drepturile Romilor (ERRC), care a cooperat cu European Dialogue (ED), Biroul Info rmativ al Romilor din Europa (ERIO),
Asociația Finlandez ă pentru Drepturile Omului (FLHR), Fundación Secretariado Gitano (FSG) și Fédération nationale des
associations solidaires (FNASAT) în cadrul unui contract de prest ări de servicii încheiat cu FRA. Responsabilitatea pentru
editare, concluzii și opinii îi revine FRA.
Dacă aveți nelămuriri privind aceast ă traducere, v ă rugăm să consultați versiunea în limba englez ă, care este versiunea
originală și oficială a documentului.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

3 Cuprins
Rezumat……………………………………………………………………………. 5
Introducer e ………………………………………………………………………. 10
1. Informații general e …………………………………………………….. 15
2. Tipare și experien țe legate de depl asare ………………………. 19
3. Situația romilor în țările de destina ție……………………………. 35
4. Răspunsuri ale autorit ăților locale și ale ONG-urilor ……….. 66
5. Concluzi i ………………………………………………………………….. 79
6. Avize ……………………………………………………………………. 81
Bibliografie selectiv ă………………………………………………………….. 84
Metodologi e……………………………………………………………………… 89
Anexe ……………………………………………………………………………… 91

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

4

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

5 Rezumat
Domeniul de aplicare și contextul studiului
După căderea comunismului și, într-o m ăsură mai mare, dup ă aderarea țărilor din
Europa Central ă și de Est la Uniunea European ă, mulți romi s-au deplasat c ătre alte
state membre ale UE în c ăutarea unor condi ții de viață mai bune. Cu toate acestea,
conform informa țiilor furnizate de punctele focale na ționale din cadrul re țelei
RAXEN1 a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, mul ți romi
sunt în continuare expu și rasismului, discrimin ării și excluziunii.
Această situație a determinat FRA s ă investigheze situa ția în detaliu și să comande o
cercetare pe baz ă de interviuri cu persoane de etnie rom ă și cu persoane oficiale, care
să analizeze în ce mod este respectat, ap ărat și îndeplinit dreptul la libera circula ție și
ședere a cet ățenilor romi din UE2 într-un num ăr de state membre selectate.3
Prezentul raport se bazeaz ă pe acest studiu și face parte din ac țiunea comun ă inițiată
în 2008 de c ătre FRA, Oficiul Înaltului Comisar al Na țiunilor Unite pentru Drepturile
Omului al Consiliului Europei și OSCE cu privire la libera circula ție și migrația
romilor.
Dreptul cet ățenilor UE și al membrilor familiilor lor la libera circula ție și ședere pe
teritoriul Uniunii Europene este fundamental pentru proiectul integr ării europene.
Conform ultimului raport Eurobarometru din septembrie 2009, la întrebarea „ Ce
înseamnă UE? ”, 42 % dintre europeni au r ăspuns că UE înseamn ă în primul rând
„libertatea de a c ălători, de a studia și de a lucra oriunde pe teritoriul UE”.4 Acest
drept este consacrat în articolul 18 din Tratatul de instituire a Comunit ății Europene
și este aplicat mai detaliat pr in Directiva 2004/38/CE, a șa-numita „Directiv ă privind
libera circula ție”, conceput ă, printre altele, pentru a încuraja cet ățenii Uniunii
Europene s ă își exercite dreptul la liber ă circulație și ședere pe teritoriul statelor
membre, pentru a reduce formalit ățile administrative la nivelul minim necesar, pentru
a defini în mod clar categoriile de membri ai familiei c ărora li se aplic ă și pentru a
limita motivele pentru refuzul intr ării sau pentru încetarea dreptului de ședere.

1 Încă din anul 2000, punctele focale na ționale RAXEN (PFN) din toate statele membre ale UE
colectează date legate de aspecte privind rasismul, xenofobia și actele de intoleran ță corelate cu
acestea. PFN sunt organiza ții contractate de FRA pentru a furn iza, prin diferite instrumente de
raportare, materiale generale pentru analizele sale comparative. Informa ții suplimentare sunt
disponibile la: http://fra.europa.eu/fraWebsite/research/raxen/raxen_en.htm (27.11.2009).
2 Cercetarea se refer ă doar la cet ățenii de etnie rom ă din UE. Ace știa sunt numi ți „romi” în text.
3 Cercetarea a fost realizat ă în cinci țări de destina ție, Franța, Finlanda, Italia, Spania și Regatul
Unit, care au prezentat o gam ă largă și contrastant ă de trăsături, ce reflect ă, în ansamblu,
experiența cetățenilor romi din UE care locuiesc în statele membre, altele decât statele lor.
4 EUROBAROMETRUL 71 (2009) Opinia public ă în Uniunea European ă, disponibil la
http://ec.europa.eu/public_opinion/a rchives/eb/eb71/eb71_std_part1.pdf (25.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

6 De la bun început trebuie remarcat faptul c ă acest drept nu este absolut:
„Cetățenii UE au drept de ședere într-un stat membru gazd ă dacă sunt activi din
punct de vedere economic în acel stat. Studenii i persoanele care nu sunt
active din punct de vedere economic, cet ăeni UE, trebuie s ă aibă resurse
suficiente pentru ei i pentru membrii lor de familie astfel încât s ă nu devin ă o
povară excesivă pentru sistemul de asisten ă socială al statului membru gazd ă pe
perioada ederii lor i s ă deină o asigurare medical ă completă.”5
Factorii de respingere și de atracție
Cercetările arată că sărăcia și rasismul reprezint ă principalii factori „de respingere”
care îi determin ă pe romi s ă își părăsească țările de origine, s ărăcia reprezentând
factorul dominant men ționat de responden ții romi. Un aspect definitoriu al
experienței sărăciei în țările de origine este șomajul, îns ă segregarea și sentimentul
„neapartenen ței” sunt, de asemenea, factori cheie de respingere.
Factorii care îi „atrag” pe romi c ătre anumite țări de destina ție includ a șa-zisele
perspective de a g ăsi de lucru și standardele de via ță mai bune. Cu toate acestea, dup ă
cum indic ă răspunsurile, este posibil ca aceste aspira ții să implice și impresii idealiste
despre măsura în care via ța este mai bun ă în țările de destina ție. Studiul a indicat c ă
există tendința ca romii s ă migreze în principal din anumite zone din țările lor de
origine.
Experiențele legate de traversarea frontierelor
Schengen
În general, responden ții au descris în term eni pozitivi experien țele privind
interacțiunile cu func ționarii vamali/responsabilii pentru vize din țările de destina ție.
Cu toate acestea, a existat o probabilitate mai mare ca responden ții romi să se
confrunte cu anumite probleme, inclusiv cereri de dare de mit ă din partea unor
funcționari corup ți la plecarea sau la întoarcerea în țările lor. Responden ții au fost
conștienți de dreptul lor general de a circula, îns ă cunoșteau mai pu țin ansamblul
specific și deseori complex de drepturi și obligații pe care le au cet ățenii UE privind
stabilirea unei re ședințe într-un alt stat membru.
Accesul la locuri de munc ă
Conform responden ților, experien țele de via ță ale romilor în statele membre de
destinație variază semnificativ, în mare m ăsură în funcție de sprijinul pe care îl

5 Orient ările Comisiei pentru o mai bun ă transpunere a directivei, CO M (2009) 313/4, p. 8, text
disponibil la http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS erv.do?uri=COM:2009:0313:FIN:EN:PDF (29.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
7 primesc. Unele state membre și autorități locale acord ă foarte mult sprijin pentru
promovarea accesului pe pia ța muncii și facilitarea nevoilor specifice ale romilor;
altele par a fi hot ărâte să îi îndepărteze și să îi descurajeze pe al ți romi să vină în
aceste state. Dup ă cum se putea anticipa, experien țele legate de oportunit ățile de
angajare, precum și accesul la locuin țe, îngrijire medical ă, educație și bunăstare
socială variază, de asemenea, într-o m ăsură semnificativ ă. Găsirea unui loc de munc ă
afectează în mod esen țial toate celelalte sfere ale vie ții sociale: dac ă romii își pot
asigura locuri de munc ă în economia formal ă, există mai multe șanse ca ace știa să
aibă acces la alte servicii, în special la locuin țe bune. Îns ă nu este deloc un demers
simplu, existând în continuarea nenum ărate bariere în calea incluziunii și a egalității
– inclusiv rasismul și discriminarea pe scar ă largă a romilor – îns ă în acest context,
cetățenia european ă oferă o perspectiv ă solidă pentru procesul de incluziune . Pe de
altă parte, dup ă cum au remarcat responden ții, persoanele care pot s ă își găsească un
loc de munc ă în economia formal ă se confrunt ă cu o serie de bariere și, prin urmare,
nu pot să răspundă întotdeauna cerin țelor pentru exercitarea dreptului de ședere în
alte state membre.
Înregistrarea re ședinței
Studiul indic ă faptul că mulți cetățeni romi din UE nu au putut s ă își înregistreze
reședința în țara de destina ție, acolo unde li se cerea acest lucru, din cauza
complexit ății procedurilor, precum și a aplicării incorecte de c ătre autorit ățile
naționale a cerin țelor directivei privind libera circula ție. Acest lucru are un „efect de
domino” asupra m ăsurii în care romii beneficiaz ă de drepturi civile, politice,
economice și sociale esen țiale, de exemplu dreptul de vot în cadrul alegerilor locale și
europene, accesul la sistemele de s ănătate naționale, la locuin țele publice, etc.
Munca în economia informal ă
Responden ții de etnie rom ă au oferit foarte pu ține informa ții despre aspecte precum
traficul și infracționalitatea în rândul romilor, îns ă responden ții de alte etnii au asociat
romii din alte state membre cu traficul și infracționalitatea minor ă.
Activitățile economice din economia informal ă și alte activit ăți generatoare de venit,
precum cer șetoria, sunt practicate frecvent în râ ndul romilor. Dovezile frecvente ale
implicării în activit ăți de cerșetorie și alte activit ăți economice informale ridic ă
întrebări serioase. În primul rând, în ce m ăsură își doresc romii s ă se implice în astfel
de activități sau recurg la ele pentru a supravie țui și, în al doilea rând, cum trebuie s ă
reacționeze autorit ățile, în special în cazul în care aceste activit ăți reprezint ă doar
mijloace evidente de asigurare a subzisten ței.
Responden ții au sugerat c ă mulți dintre cei implica ți în activit ăți de cerșetorie ar
prefera să fie angaja ți, întrucât cer șetoria este considerat ă un comportament „deviant”
în majoritatea țărilor de destina ție, iar uneori și în anumite forme este ilegal ă. Pe
parcursul studiului, reac țiile publicului și ale autorit ăților față de prezen ța romilor au
fost deseori negative în ceea ce prive ște acest aspect al activit ății romilor, acordându-
se mai pu țină atenție barierelor în calea accesului la munc ă în economia formal ă,

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

8 precum nivelul sc ăzut de educa ție și calificare determinate de discriminarea
înrădăcinată sau de lipsa competen țelor lingvistice.
Politicile și măsurile
În cadrul studiului au fost descoperite foarte pu ține dovezi ale existen ței unor strategii
sau măsuri specifice adoptate de autorit ățile publice în țările de primire pentru a-i
integra pe cet ățenii romi din UE provenind di n alte state membre, ceea ce reflect ă o
lipsă generală de politici și măsuri de con știentizare și de promovare a dreptului la
libera circula ție și ședere, prev ăzut de articolul 34 din directiva privind libera
circulație.6
Există, de asemenea, tendin ța de a se formula un „r ăspuns la adresa romilor” de ordin
mai general, care include resortisan ții romi, cet ățenii romi din alte țări ale UE și
resortisanții romi din țări terțe. Această din urmă abordare poate fi pozitiv ă sau
negativă în funcție de context. De exemplu, integrarea sprijinului acordat cet ățenilor
romi din UE în cadrul un ei politici progresiste și bine elaborate pentru resortisan ții
romi din Spania reprezint ă un model util. În Italia, îns ă, politica tinde s ă pună laolaltă
toți etnicii romi și sinti – resortisan ți ai țării, cetățeni UE și resortisan ți ai țărilor terțe
– într-un mod care deseori submineaz ă drepturile cet ățenești și poate să încalce
drepturile fundamentale.
Marginalizarea și stereotipurile
Romii din alte state membre sunt deseori eticheta ți drept surse generatoare de
probleme și sunt rareori primi ți în mod pozitiv. Exist ă unele dovezi care indic ă faptul
că experiența stabilirii într-o țară nouă a condus la pauperizare în loc s ă ofere noi
șanse. Acest aspect reprezint ă, desigur, un concept relativ și subiectiv, îns ă cercetările
arată că unii romi din alte state membre pot fi deseori mai marginaliza ți decât în țara
lor de origine. Excluziunea permanent ă este răspândită în special acolo unde romii nu
pot găsi un loc de munc ă în economia formal ă.
Criza economic ă
Impactul crizei economice a fost men ționat de mul ți responden ți, întrucât situa ția
economică precară și lipsa locurilor de munc ă care îi afecteaz ă pe mulți romi îi face
vulnerabili în fa ța recesiunii economice. De și pentru unii romi criza economic ă și

6 În raportul s ău referitor la aplicarea directivei privind libera circula ție, Parlamentul European
invită Comisia „s ă acorde o finan țare mai mare și să stabileasc ă o linie bugetar ă specifică
pentru sprijinirea proiectelor na ționale și locale care au ca obiectiv integrarea cet ățenilor
Uniunii și a membrilor de familie ai acestora, în sensul defini țiilor de la articolele 2 și 3 din
Directiva 2004/38/CE care locuiesc în alt stat membru”. A se vedea raportul PE A6-0186/2009
din 23.3.2009, disponibil la http://www.europarl.europa.e u/sides/getDoc.do?pubRef=-
//EP//NONSGML+REPORT+A6- 2009-0186+0+DOC+WORD+V0//EN (02.11.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
9 creșterea șomajului din țările lor de origine a ac ționat ca un „factor de respingere”,
determinându-i s ă caute oportunit ăți de angajare în alte p ărți, unii dintre cei care
locuiesc în alte state membre au declarat c ă creșterea șomajului i-ar putea determina
să se întoarc ă. În unele cazuri, îndemnurile populiste de tipul „locuri de munc ă
naționale pentru cet ățeni naționali” din unele țări de destina ție ar putea reflecta
agravarea fenomenelor de xenofobie și rasism pe baza no țiunii că populațiile care
migrează „ne iau locurile de munc ă și ne consum ă resursele”.
Concluzii
Cazul cetățenilor romi din UE care se stabil esc în alte state membre ridic ă întrebări
din punct de vedere al dezbaterilor mai ample privind combaterea discrimin ării și
integrarea și sensul cet ățeniei europene și al drepturilor asociate ca și concept larg.
Cazul romilor ac ționează ca o prob ă de foc, consecin țele pentru unii dintre cei mai
vulnerabili cet ățeni din UE reprezentând un indicator important al provoc ărilor
practice de zi cu zi cu care se confrunt ă toți cetățenii.
Romii își exercită dreptul la libera circula ție și ședere în contextul unor factori
semnificativi de respingere și de atracție. Dovezile ob ținute în cadrul studiului indic ă
faptul că această circulație va continua. Factorii de respingere din țările de origine
presupun o combina ție între sărăcie și rasism. Șomajul este un aspect definitoriu al
experienței sărăciei din țările de origine. Factorii de atrac ție includ aspira ții pentru
standarde de via ță mai bune – în special perspectiva de a g ăsi locuri de munc ă atât în
economia formal ă, cât și în cea informal ă.
Cercetările au identificat reac ții negative la sosirea cet ățenilor romi din UE și o serie
de politici și practici ce pot avea un impact negativ asupra romilor care î și exercită
dreptul la libertatea de circula ție, chiar și atunci când acest lucru nu este inten ționat.
Experiența cetățenilor romi din UE care s-au deplasat într-un alt stat membru a variat
de la o țară de destina ție la alta, existând state în care aceast ă experiență a fost întru
totul pozitiv ă și state în care romii s-au confruntat cu o profund ă pauperizare.
Excluziunea multor cet ățeni romi din societate în statele membre de origine și în
statele membre gazd ă creează bariere insurmontabile în calea g ăsirii unui loc de
muncă în economia formal ă și a capacit ății de a dovedi existen ța unor „resurse
suficiente”, ceea ce are un efect de domino asupra capacit ății lor de a se înregistra și,
în consecin ță, asupra accesului la drepturi civile și politice, economice și sociale
esențiale. Acest lucru ridic ă întrebări serioase cu privire la eficien ța politicilor privind
incluziunea.
Excluziunea din programele de asisten ță socială are un impact dispropor ționat asupra
femeilor, copiilor, b ătrânilor și persoanelor cu handicap. Exist ă nevoia de a integra
sensibilitatea la sex, vârst ă și handicap și alte aspecte în cadrul strategiilor globale de
susținere și asigurare a resurselor.
Prin urmare, Uniunea European ă și statele membre trebuie s ă adopte politici specifice
fundamentate pe drepturi integrate și standarde bazate pe egalitate, care s ă
promoveze coeziunea social ă și să respecte promisiunea „ Civis Europaeus sum ”.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

10 Introducere
Prezentul raport se bazeaz ă pe o cercetare de teren, de tip calitativ, care a analizat
modul în care cet ățenii romi din UE î și exercită dreptul de a circula liber și de a se
stabili în statele membre7, acestea din urm ă având datoria de a respecta, de a ap ăra și
de a îndeplini acest drept. Cercetarea s- a axat pe deplasarea romilor din Europa
Centrală, în special din România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Republica Ceh ă,
către Finlanda, Fran ța, Italia, Spania și Regatul Unit. De asemenea, s-a acordat
atenție deplasărilor între Republica Ceh ă și Slovacia și deplasărilor anterioare între
Portugalia și Spania.
Examinarea procedurilor, cauzelor și consecin țelor mobilit ății romilor pe teritoriul
UE arată în mod clar c ă aderarea la UE a creat un context favorabil mobilit ății
romilor pe teritoriul UE, în virtutea cet ățeniei europene, care s-a bazat pe vechile
tipare ale migr ării și le-a transformat în acela și timp.
În centrul acestui raport se afl ă întrebarea legat ă de ceea ce înseamn ă și ar trebui s ă
însemne cet ățenia UE pentru cet ățenii romi din UE. Realitatea r ăspunsurilor la aceste
întrebări este deseori m ăsurată în funcție de standardul de via ță și de oportunit ăți,
drepturi și obligații. Cu toate acestea, exist ă o altă realitate, la fel de profund ă, însă
mai puțin tangibil ă, legată de beneficiile cet ățeniei, care se reflect ă în rândul multor
romi care î și exercită drepturile de cet ățeni: „ Nu m-am sim țit niciodat ă atât de bine în
Bulgaria. În Fran ța, pot să beau cafea pe Champs-Élysées și nimeni nu îmi va spune
că nu am voie s ă stau aici. Nu cer prea mult, nu? ”8
Tratatul de la Maastricht a transformat resortisan ții tuturor statelor membre în
cetățeni ai Uniunii Europene. Dr epturile conexe acestei cet ățenii au fost confirmate
de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, semnat ă și proclamat ă la Nisa
în 2000,9 și de Directiva 2004/38/CE a Consi liului privind dreptul la liber ă circulație
și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cet ățenii Uniunii și membrii familiilor
acestora („directiva pr ivind libera circula ție”)10, care a intrat în vigoare în aprilie
2006. Cet ățenii UE dispun în prezent de drepturi și avantaje care „[…] le permit s ă

7 Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Funda mentale (FRA) a comanda t cercetarea pentru
acest raport Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), care a cooperat cu European
Dialogue (ED), Biroul Informativ al Romilor din Europa (ERIO), Asocia ția Finlandez ă pentru
Drepturile Omului (FLHR), Fund ación Secretariado Gitano (FSG) și Fédération nationale des
associations solidaires (FNASAT).
8 Interviu cu un b ărbat rom, Paris, Fran ța, 26.3.2009.
9 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Eur opene, JO 2007/C 303/01, 14 decembrie 2007; Odat ă
cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabon a, Carta va dobândi caracter juridic obligatoriu.
10 Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind
dreptul la liber ă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cet ățenii Uniunii și
membrii familiilor acestora, de modifi care a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a
Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194 /CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE,
90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE, disponibil ă la: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriSe rv/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:158:0077:0123:EN:PDF (23.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
11 profite de noul statut juridic și să declare « civis europaeus sum» ”11, reflectând, prin
această expresie latin ă, o afirma ție citată deseori la Curtea European ă de Justiție,
făcută de către Avocatul General Jacobs:12

Analiza abordeaz ă dinamica și întrebările legate de cet ățenii romi din UE care î și
exercită dreptul la libera circula ție și ședere pe teritoriul UE. Cercet ările pe teren s-au
orientat către responden ții care se identific ă drept romi din punct de vedere etnic și
care sunt resortisan ți ai unui stat membru al UE și își exercită dreptul la libera
circulație și ședere într-un alt stat membru decât statul lor. Pe de alt ă parte, cercet ările
nu se refer ă în mod specific la experien ța romilor f ără cetățenie UE decât în m ăsura
în care experien ța lor este semnificativ ă pentru cet ățenii romi din UE. Cu toate
acestea, este deseori posibil s ă existe puncte comune între experien țele romilor f ără
cetățenie european ă – indiferent dac ă aceștia sunt lucr ători migran ți, refugia ți,
solicitanți de azil sau lucr ători fără acte legale – și ale romilor cet ățeni ai UE.
În cuprinsul raportului, termenii „romi din alte state membre”, „cet ățeni romi din
UE” sau „romi” sunt folosi ți pentru a se referi la acest grup particular de romi.13
Uneori se folosesc atribute referitoare la cet ățenia națională – „român”, „bulgar”,
„slovac” și așa mai departe, dac ă este cazul. Este evident c ă aceste diferen țe naționale
continuă să fie importante pentru romii care locuiesc în alte state membre.

11 Comisia European ă 2008, Dreptul la liber ă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii: Orient ări
privind utilizare mai bun ă a Directivei 2004/38/CE (Right of Union citizens and their family
members to move and reside freely within the Union: Guide on how to get the best out of
Directive 2004/38/EC ), Direcția General ă Justiție, Libertate și Securitate, p.2. disponibil la:
http://ec.europa.eu/commission_barroso/ frattini/archive/guide_2004_38_ec_en.pdf (20.10.2009).
12 Opinia avocatului general Jacobs prezentat ă la 9 decembrie 1992. – Christos Konstantinidis
împotriva Stadt Altens teig – Standesamt și Landratsamt Calw – Or dnungsamt – Cerere având
ca obiect pronun țarea unei hot ărâri preliminare: Amtsgeri cht Tübingen – Germania –
Discriminarea – Conven ție internațională – Traducere din limba greac ă– Cauza C-168/91,
disponibil ă la: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS erv.do?uri=CELEX:61991C0168:EN:HTML (30.10.2009).
13 Acest lucru ar putea ascunde unele aspecte privind statutul cu implica ții imediate din punctul de
vedere al romilor în cauz ă. De exemplu, romii care sunt resortisan ți ai țărilor din UE-15, UE-8 sau
UE-2 au drepturi diferite de a lucra în diverse state membre.
„Un resortisant comunitar care se deplaseaz ă într-un alt stat membru ca lucr ător
care desfășoară activități salariale sau activit ăți independente […] are dreptul nu
doar să își exercite meseria sau profesia, ci s ă se bucure de acelea și condiții de
viață și de munc ă ca resortisan ții din statul gazd ă; în plus, are dreptul s ă
presupună că, ori de câte ori se deplaseaz ă în Comunitatea European ă pentru a-și
câștiga existen ța, va fi tratat conform unui cod comun de valori fundamentale, în
special cele prev ăzute în Conven ția European ă privind Drepturile Omului. Cu
alte cuvinte, are dreptul s ă spună „civis europeus sum” și să invoce acest statut
pentru a se opune oric ărei încălcări a drepturilor sale fundamentale.”

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

12 Multe dintre aspectele discutate ai ci pot fi relevante pentru cet ățenii din Uniunea
Europeană care nu sunt de etnie rom ă, întrucât experien țele romilor reprezint ă o
ocazie bun ă de a reflecta asupra modului în care dreptul la libera circula ție și ședere
poate să funcționeze sau nu în practic ă pentru mul ți dintre cei mai vulnerabili cet ățeni
ai UE. În acest sens, cazul rom ilor poate fi considerat o prob ă de foc: consecin țele
pentru unii dintre cei mai vulnerabili cet ățeni din UE constituie un indicator
important al provoc ărilor practice de zi cu zi cu care se confrunt ă cetățenii care î și
exercită dreptul la libera circula ție și ședere „pe teren”.
„Cazul romilor” a atras în mod deosebit aten ția și interesul c ătre aspecte legate de
libera circula ție pe teritoriul UE, întrucât multe dintre reac țiile statelor membre fa ță
de problema liberei circula ții, formulate din punctul de vedere al originii na ționale, se
referă în mod explicit sau implicit la cet ățenii romi din UE. Acest lucru ar trebui s ă
servească drept avertisment timpuriu despre un posibil efect de „rasializare” – un
proces care reflect ă deseori răspunsurile permanente la imigrare, refugia ți și lucrători
migranți.
Cercetările s-au bazat pe o varietate mare de experien țe. Există cei pentru care
exercitarea dreptului la libera circula ție și ședere a func ționat foarte bine. Ace știa au
găsit oportunit ăți noi în țările de destina ție și s-au integrat cu succes în aceste
societăți, atât spre avantajul lor, cât și spre cel al țărilor de destina ție. Uneori, au fost
întâmpina ți pozitiv și s-au integrat activ în țările de destina ție. Cu toate acestea, exist ă
și cei cu pu ține experien țe pozitive legate de libera circula ție și cu perspective reduse
de a transforma acest lucru într-u n mod pozitiv. Pentru ei, circula ția este asociat ă cu
un proces de excluziune și nu de incluziune.
Studiul de fa ță examineaz ă trei dimensiuni ale drepturilor: respectarea , apărarea și
îndeplinirea .14
 – Respectarea drepturilor reprezint ă o datorie a statelor membre de a
recunoaște drepturile și de a nu le nega pe parcursul propriilor lor ac țiuni
(abordare pasiv ă).
 – Apărarea drepturilor este o obliga ție a statelor membre de a-i împiedica pe
terți, inclusiv pe actorii care nu apar țin statelor respective, s ă refuze drepturile
(abordare activ ă).
 – Îndeplinirea și promovarea drepturilor le impune statelor membre s ă
acționeze pentru a îndeplini progresiv condi țiile care asigur ă aplicarea
dreptului în practic ă (abordare proactiv ă). Noțiunea de îndeplinire a
drepturilor este stabilit ă deja în cadrul dreptului interna țional privind
drepturile omului. Tot în dreptul european este recunoscut într-o m ăsură din
ce în ce mai mare faptul c ă drepturile trebuie promovate activ pentru a fi
îndeplinite pe teren. Aceast ă perspectiv ă poate fi perceput ă, de asemenea, în

14 Pentru analiza acestor niveluri diferite de obliga ții, a se vedea A. Eide, „ Economic, Social and
Cultural Rights As Human Rights ” în A. Eide, C. Krause și A. Rosas (eds.) Economic, Social,
and Cultural Rights: A Textbook (1995). A. Eide, K. Krause. și A. Rosas (eds) (1995) Economic,
social and cultural rights: a textbook , Dordrecht: Martinus Nijhoff.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
13 contextul noii intr ări în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a UE15 și
aderării Uniunii la CEDO (ambele prev ăzute de Tratatul de la Lisabona) în
cadrul politicii UE.16 Tratatul de la Lisabona subliniaz ă obligațiile proactive
ale Uniunii în special în domeniul combaterii discrimin ării, în condi țiile în
care Uniunea are obliga ția orizontal ă de a combate discriminarea în mod activ
în toate politicile sale.17
Statele membre au datoria permanent ă nu doar de a respecta și a apăra drepturile, ci
și de a le îndeplini. Directiva privind libera circula ție subliniaz ă că șederea este „ un
element cheie în promovarea coeziunii sociale, care reprezint ă unul dintre
obiectivele fundamentale ale Uniunii ”.18 Statele membre trebuie s ă transforme
dreptul la libera circula ție în realitate – fapt reflectat, de exemplu, în obliga ția statului
membru de a difuza „informa țiile privind drepturile și obligațiile cetățenilor
Uniunilor și ale membrilor familiilor acestora […] în special prin campanii de
sensibilizare realizate prin m ijloacele de informare în mas ă și prin alte mijloace de
comunicare locale și naționale ”.19
Deși statele membre au transpus în legisla ția națională directiva privind libera
circulație, acestea par a fi departe de a asigura respectarea deplin ă a drepturilor și
accesul practic la acestea. Într-adev ăr, în raportul s ău referitor la aplicarea directivei
privind libera circula ție, Comisia European ă își exprimă dezamăgirea față de
transpunerea directivei, subliniind „Niciu n stat membru nu a transpus integral
directiva în mod eficient și corect. Niciun articol din directiv ă nu a fost transpus în
mod eficient și corect de c ătre toate statele membre”.20 Ceea ce lipse ște în mod
evident este al treilea nivel de „îndeplinire” și „promovare” – de și Comisia
Europeană face eforturi în aceast ă direcție, de exemplu prin publica ția intitulat ă
Orientări pentru o mai bun ă transpunere a Directivei 2004/38/CE (Guide on how to

15 Conform Cartei drepturilor fundamentale, statele membre „respect ă drepturile și principiile și
promoveaz ă aplicarea lor” [a se vedea articolul 51 alineatul (1)] din Carta drepturilor
fundamentale).
16 A se compara, în acest contex t, Concluziile C onsiliului European, 4-5 noi embrie 2004, Programul
de la Haga: Consolidarea libert ății, securității și justiției în Uniunea European ă; a se vedea Anexa
I la documentul Consiliului UE 14292/04 (2) din orient ările generale care identific ă „obligația
legală a Uniunii de a asigura c ă în toate domeniile sale de activitate, drepturile fundamentale nu
sunt doar respectate, ci și promovate în mod activ ” (sublinierea noastr ă).
17 A se compara, în acest context, articolul 10 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene, în
JO C 115, 9.5.2009 (Tratatul de la Lisabona, versiunea consolidat ă); în ceea ce prive ște natura
proactivă a acestei dispozi ții, a se vedea Gabriel N. Toggenburg,  Uniunea European ă față în față
cu minorit ățile (The European Union vís-à-vís minorities: a play in three parts and an open end ),
în Csaba Tabajdi (ed), Pro Minoritate Europae, 2009 pp. 162-205, p. 181; versiunea online este
disponibil ă la: http://www.eurac.edu/NR/rdonlyres/DF8C9CA4-48AC-494B-A5BC-
7DC7E340E437/0/Web_del30EUa ndminortiyprotection.pdf , p. 13 (24.11.2009).
18 A se vedea considerentul (17) al directivei privind libera circula ție.
19 A se vedea articolul 34 din directiva privind libera circula ție.
20 A se vedea raportul Comisiei c ătre Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Directivei
2004/38/CE privind dreptul la liber ă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru
cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora COM(2008) 840/3, disponibil la:
http://ec.europa.eu/justice _home/news/intro/doc/com_2008_840_en.pdf (20.10.2009) pp. 3, 11.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

14 get the best out of Directive 2004/38/EC)21, în cadrul cercet ărilor au fost descoperite
foarte puține dovezi ale unor ac țiuni similare la nivel na țional în statele membre
analizate.

21 A se vedea http://ec.europa.eu/commission_barroso/ba rrot/archive/guide_2004_38_ec_en.pdf
(20.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
15 1. Informații generale
1.1. Statistica oficial ă
Începând cu 2008, Comisia European ă raporteaz ă faptul că, în conformitate cu
estimările Eurostat, aproximativ 8 000 000 de cet ățeni UE și-au exercitat dreptul la
libera circula ție și ședere.22 La o popula ție totală a UE de 499 794 855 de locuitori,
această proporție reprezint ă aproximativ 1,6 % din total.
După cum a subliniat FRA în alte rapoarte, num ărul exact de romi din Uniunea
Europeană este dificil de stabilit cu precizie: „Aceast ă situație reflectă lipsa general ă
de date dezagregate colectate în func ție de originea etnic ă, în majoritatea statelor
membre, precum și lipsa de aten ție acordat ă comunităților de romi și traveller,
caracterizate de o gam ă extrem de variat ă de limbi, identit ăți etno-culturale, religii și
clase sociale”.23 Estimările variaz ă de la trei – șapte milioane, dup ă cum se
menționează în Raportul Comisiei Europene din 2004 intitulat Situația romilor într-o
Europă extinsă24, înainte de extinderea UE, la 10 m ilioane în statele membre ale UE
27, după cum se remarc ă în Rezolu ția Parlamentului European din 2008 privind o
strategie european ă privind romii.25
Nu există date oficiale legate de num ărul cetățenilor europeni care î și exercită dreptul
la libera circula ție, defalcate în func ție de originea etnic ă. Prin urmare, nu exist ă date
privind num ărul de romi care lucreaz ă în economia informal ă și sunt considera ți de
către administra ție „inactivi din punct de vedere economic”. Acest aspect este foarte
important, întrucât cercet ările arată că această categorie de cet ățeni se confrunt ă în
cea mai mare m ăsură cu excluziunea și inegalitatea atunci când se deplaseaz ă într-un
alt stat membru.
În vederea asigur ării unei baze pentru procesul deci zional, datele defalcate privind
condițiile de via ță și tratamentul egal pentru popula țiile rome sunt esen țiale.

22 Al cincilea raport privind cet ățenia Uniunii (1 mai 2004-30 iunie 2007) – COM(2008) 85.
23 EUMC (2006) „Romii și traveller în educa ția publică” (Roma and Travellers in Public
Education), p. 17, disponibil la:
http://www.fra.europa.e u/fraWebsite/attachme nts/roma_report.pdf (20.10.2009).
24 Comisia European ă (2004) Situa ția romilor într-o Europ ă extinsă (The Situation of Roma in an
Enlarged Europe), p. 6, disponibil la http://www.errc.org/db/00/E 0/m000000E0.pdf (20.10.2009).
25 Numărul popula ției (de etnie rom ă și de alte etnii) a crescut semnificativ odat ă cu extinderile din
2004 și 2007. Rezolu ția Parlamentului Europene din 23 ianuarie 2008 privind o strategie
europeană privind romii P6_TA(2008)0035,
http://www.europarl.europa.e u/sides/getDoc.do?pubRef =-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2008-
0035+0+DOC+XML+V0//EN (22.9.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

16 Anchetele privind victimele, precum ancheta EU-MIDIS a FRA,26 pot furniza date
extrem de importante în scopul eficientiz ării activității de elaborare a politicilor.
1.2. Egalitatea de tratament și discriminarea
În Concluziile Consiliului privind incluziunea romilor , elaborate în urma reuniunii
Consiliului Afaceri Generale (CAG) din 8 decembrie 2008, Consiliul UE a remarcat
că „romii din cadrul Uniunii Europene i din  ările învecinate cu aceasta, dei
beneficiaz ă de aceleai drepturi i obligaii ca toi cet ăenii, constituie în
realitate un grup deosebit de vulnerabi l în ceea ce privete excluziunea social ă i
discriminarea […]’.27
FRA a subliniat în mod repetat în rapoartele sale anuale c ă, în ciuda eforturilor
depuse în mai multe state membre, în special în ultimii câ țiva ani, discriminarea,
atitudinile și manifest ările rasiste continu ă să afecteze șansele la via ță și tratamentul
egal al romilor în domeniile-cheie ale vie ții sociale, precum ocuparea for ței de
muncă, educația, locuințele, serviciile medicale și serviciile de asisten ță socială.28
În documentul s ău de lucru din iulie 2008 privind Nediscriminarea și oportunit ăți
egale: Un angajament reînnoit: instrumente și politici comunitare pentru incluziunea
romilor (Non-discrimination and equal opport unities: A renewed commitment:
Community Instruments and Po licies for Roma Inclusion) , Comisia European ă a
remarcat c ă, „deși condițiile socio-economice ale romilor continu ă să fie cercetate
într-o măsură insuficient ă, este clar c ă romii sunt expu și în mod deosebit unor rate
ridicate de s ărăcie și șomaj sau lucreaz ă pe scară largă în economia informal ă”.29
În 2006, în raportul EUMC „Romii și traveller în educa ția publică” (Roma and
Travellers in Public Education)30 s-a remarcat c ă „elevii romi și traveller continu ă să
fie supuși unei discrimin ări și excluziuni directe și sistemice în ceea ce prive ște
educația, ca urmare a unei diversit ăți de factori interdependen ți, care includ condi ții
de viață precare, în special o rat ă a șomajului extrem de ridicat ă, condiții de locuit sub
standardul normal și acces insuficient la serviciile medicale. De și unele state membre

26 Mai multe informa ții sunt disponibile la: http://www.fra.europa .eu/fraWebsite/eu-
midis/index_en.htm (24.11.2009).
27 Concluziile Consiliului privind incluziunea romilor, cea de-a 2914-a întâlnire GAC, Bruxelles, 8
decembrie 2008, punctul 2, disponibile la:
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction. do?reference=PRES/08/359&format=HTML&aged=0
&lg=fi&guiLanguage=en (30.10.2009).
28 A se vedea Rapo rtul anual al FRA 2009 http://fra.europa.eu/fraWebsite/home/ar2009_part2_en.htm
(21.9.2009).
29 Comisia European ă (2008) Documentul de lucru al Comisiei care înso țește Comunicarea Comisiei
către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul
Regiunilor „ Non-discrimination and equal opportunities : A renewed commitment: Community
Instruments and Policies for Roma Inclusion” COM(2008) 420, disponibil la:
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=375 (22.10.2009).
30 EUMC (2006), „ Roma and Travellers in Public Education ”, disponibil la:
http://www.fra.europa.e u/fraWebsite/attachme nts/roma_report.pdf (24.11.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
17 au introdus elemente de strategii și inițiative culturale sau interculturale care se
adresează minorităților și migranților, inclusiv romilor și nomazilor, este clar ă
necesitatea de a introduce mai multe schimb ări sistemice pentru remedierea situa ției
actuale”.
În hotărârea istoric ă din cauza D.H. și alții împotriva Republicii Cehe din noiembrie
2007, Curtea European ă a Drepturilor Omului a precizat urm ătoarele: „ca urmare a
istoriei lor turbulente și a dezrădăcinării constante, romii au devenit un tip specific de
minoritate dezavantajat ă și vulnerabil ă […]” și „prin urmare necesit ă protecție
specială […]”. Marea Camer ă a constatat c ă guvernul ceh î și încalcă obligația de
nediscriminare pe motiv de origine rasial ă sau etnic ă în ceea ce prive ște accesul la
educație și a remarcat c ă problema este european ă din punctul de vedere al sferei de
aplicare.31
În iunie 2009, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a emis o recomandare privind aplicarea dreptului la locuin țe adecvate, alocând o sec țiune
specială situației locuințelor romilor și traveller. Comisarul Hammarberg a men ționat
următoarele: „Romii și comunitățile traveller au fost adesea victimele discrimin ării în
ceea ce prive ște locuințele, acest lucru reflectându-se în jurispruden ța CEDO și a
ECSR. Discriminarea poate viza to ate aspectele privind locuin țele: accesibilitatea,
standardele de calitate, prevenirea problemei lipsei de ad ăpost și sprijin financiar. În
cele mai rele cazuri, comunit ățile rome tr ăiesc în așezări izolate în condi ții atât de
precare, încât reprezint ă pericole grave la adresa siguran ței și sănătății locuitorilor”.
32
În octombrie 2009, în raportul s ău comparativ „Condi țiile de locuit ale romilor și ale
traveller în Uniunea European ă” (Housing conditions of Roma and Travellers in the
European Union)33, FRA a pus la dispozi ție dovezi concrete ob ținute în urma unor
cercetări privind situa ția romilor din UE din punctul de vedere al locuin țelor,
subliniind faptul c ă „[…] foarte mul ți romi și traveller din UE nu se bucur ă de
tratament egal în aceast ă privință, trăind în condi ții care nu corespund standardelor,
cu mult sub nivelul criteriilor minime legate de locuin țe adecvate” .

31 D.H. și alții împotriva Republicii Cehe , ECHR/Cererea nr. 57325/00, (hot ărârea din 13.11.2007).
În hotărârea sa, instan ța a luat în considerare, printre alte rapoarte, date privind cercetarea EUMC
conform c ărora peste jum ătate din num ărul total al copiilor romi din Republica Ceh ă frecventeaz ă
școli speciale. (EUMC – Centrul European de Monitorizare a Fenomenelor Rasiste și Xenofobiei
– a fost organiza ția predecesoare a FRA.)
32 Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, 30 iunie 2009, „ Recommendation of the
Commissioner for Human Rights on the implementation of the right to housing ”, text disponibil
la:
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=1463737& Site=CommDH&BackColorInternet=FEC65B&B
ackColorIntranet=FEC65B&BackColorLogged=FFC679#P371_64084 (24.11.2009). A se vedea,
de asemenea, Carta Social ă European ă, deciziile privind urm ătoarele plângeri colective: ERRC
împotriva Greciei nr. 15/2003, ERRC împotriva Italiei nr. 27/2004, ERRC împotriva Bulgariei nr.
31/2005.
33 FRA (2009) Housing conditions of Roma and Travellers in the European Union, text disponibil
la: http://www.fra.europa.eu/ fraWebsite/attachments/RO MA-Housing-Comparative-
Report_en.pdf (22.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

18 În domeniul s ănătății, un raport recent al Uniunii Europene men ționează următoarele:
„Romii folosesc într-o m ăsură foarte redus ă serviciile medicale […] din cauza
atitudinilor negative/rasismului/discrimin ării manifestate din partea unor cadre
medicale și spitale”.34

34 Parlamentul European (2009) Situația socială a romilor și îmbunătățirea accesului lor pe pia ța
muncii din UE , PE 408.582 , p.ii, text disponibil la:
http://www.europarl.europa.eu/activities/ committees/studies/download.do?file=23375 (20.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
19 2. Tipare și experiențe legate de
deplasare
2.1. Cadrul juridic
Din punct de vedere istoric, mobili tatea persoanelor a stat la baza pie ței comune, în
special în ceea ce prive ște libera circula ție a lucrătorilor, libertatea de ședere și
libertatea de a furniza servi cii, toate acestea fiind ap ărate în mod remarcabil prin
Tratatul CE. Cu toate acestea, leg ătura dintre activitatea economic ă și mobilitate a
fost redusă treptat, iar libera circula ție a fost extins ă cu dimensiunea cet ățeniei.
Odată cu Tratatul de la Maastricht din 1992, cet ățenilor UE li s-a acordat dreptul la
„libera circula ție și ședere” în interiorul grani țelor UE (articolul 18 din Tratatul CE).
Acest aspect este reafirmat de articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene, „Libertatea de circula ție și de ședere”: „Orice cet ățean al Uniunii
are dreptul de circula ție și de ședere liber ă pe teritoriul statelor membre”. Directiva
privind libera circula ție încearcă să confere acestui drept mai mult ă accesibilitate prin
consolidarea jurispruden ței bogate și a diferitor directive și regulamente din acest
domeniu.35 Astfel, discursul UE privind drepturile este integrat în no țiunile noi legate
de sensul, implica țiile și realitățile cetățeniei UE.36
Dreptul la circula ție și ședere se aplic ă tuturor cet ățenilor UE f ără discriminare, dup ă
cum se precizeaz ă la considerentul (31) al di rectivei privind libera circula ție:
„[…]statele membre ar trebui s ă pună în aplicare prezenta directiv ă fără să facă nicio
discriminare între beneficiarii prezente i directive pe criterii de sex, ras ă, culoare,
origini etnice sau sociale, caracteristici genetice, limb ă, religie sau convingeri, opinii
politice sau de alt ă natură, apartenen ță la o minoritate etnic ă, avere, na ștere,
invaliditate, vârst ă sau orientare sexual ă”.
Directiva privind libera circula ție se aplic ă tuturor cet ățenilor Uniunii care se
deplasează sau locuiesc într-un stat me mbru, altul decât cel ai c ărui resortisan ți sunt,
precum și membrilor familiilor lor care îi înso țesc sau li se al ătură, indiferent de
naționalitatea acestora. Conform directivei, to ți cetățenii Uniunii au dreptul s ă
pătrundă într-un alt stat membru, pe baza unei c ărți de identitate sau a unui pa șaport
valabil. În niciun caz nu poate fi impus ă prezentarea unei vize de intrare sau de
ieșire.37

35 Anexa 1 pentru legisla ția națională care transpune directiva privind libera circula ție.
36 Comisia Comunit ăților Europene 2008, Al cincilea raport privind cet ățenia Uniunii (1 mai 2004 –
30 iunie 2007) Bruxelles, 15.2 .2008 COM(2008) 85 final.
37 Articolul 5 alineatul (1) și articolul 4 alineatul (1) din directiva privind libera circula ție privind
libera circula ție.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

20 2.2. Motivațiile deplasării
„În România, sper s ă mănânc o dat ă pe zi; în Finlanda, sper s ă mănânc de trei ori pe
zi. Asta-i diferen ța”.38
Concluziile cercet ărilor pe teren în ceea ce prive ște motiva țiile se bazeaz ă pe
literatura de specialitate existent ă despre motiva țiile formelor precedente de migrare a
romilor.39 Din punctul de vedere al „ factorilor de respingere ”, cercetările au relevat
două elemente-cheie care motiveaz ă circulația cetățenilor romi din UE: s ărăcia și
rasismul. Dintre acestea, s ărăcia ca rezultat al șomajului în țara de origine a fost
identificat ă într-un mod mai general și imediat de c ătre responden ți: „Nu știam ce să
fac. Aveam atât de pu țin. Ajunsesem atât de disperat ă, încât mă gândeam s ă mă
sinucid. Eram într-un impas și nu exista nicio ie șire. Atunci so țul meu a hot ărât că
singurul mod de a supravie țui este să plecăm în Marea Britanie ”.40
Iată ce a afirmat un b ărbat rom în Finlanda: „[În România,] familia mea și cu mine
trăiam din ajutorul social, care se ridic ă la 100 de euro pe lun ă. Cum să se descurce
patru oameni cu 100 de euro pe lun ă? […] Mama e b ătrână și bolnavă, nu se cade s ă
am grijă de ea așa cum a avut ea grij ă de mine? Ceea ce m ă determină să plec din
România este nevoia de a le oferi mai mult copiilor și părinților mei”.41
Experiențele rasismului și discrimin ării din țara de origine au fost citate, de
asemenea, de c ătre responden ți ca fiind o motiva ție important ă: „Nivelul rasismului și
discriminării cu care se confrunta familia noastr ă era aproape de nesuportat.
Motivul adev ărat pentru care am plecat au fost cei doi fii ai no ștri care erau
batjocoriți pentru c ă au o mam ă «țigancă». Este bine c ă am putut s ă ne exercit ăm
drepturile pentru c ă suntem cet ățeni ai UE și putem să ne deplas ăm liber în Uniunea
European ă și să trăim în orice țară pe care ne-o alegem. Am ales Marea Britanie
întrucât cumnatul meu locuie ște aici. De asemenea, am auzit c ă aici romii nu sunt
discrimina ți. Aici este altfel. Func ționarii din cadrul autorit ăților locale ne trateaz ă
cu foarte mult respect. Nu am tr ăit așa ceva pân ă acum ”.42
Responden ții au arătat că își cunosc dreptul pe care îl au ca cet ățeni europeni,
respectiv acela de a circul a pe teritoriul altor țări: „Nu am fost niciodat ă victima
vreunei forme de discriminare. Motivele pe ntru care am venit aici au fost strict
economice. Suntem cet ățeni ai UE și în aceast ă calitate avem dreptul s ă ne deplas ăm
oriunde în UE f ără să fim supraveghea ți de autorit ățile naționale sau interna ționale
doar pentru c ă suntem romi”.43

38 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 9.5.2009.
39 A se vedea, de exemplu, E. Sobotka (2003) „Romani Migration in the 1990s: Perspectives on
Dynamic, Interpretation and Policy” din: Romani Studies 5, Vol. 13, nr. 2, pp. 79-121.
40 Interviu cu o familie rom ă, Regatul Unit, 30.3.2009.
41 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 7.5.2009.

42 Interviu cu un b ărbat rom, Regatul Unit, 1.4.2009.
43 Interviu cu o femeie rom ă, Regatul Unit, 30.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
21 În ceea ce prive ște „factorii de atrac ție”, cercetarea a identificat trei elemente
interdependente. În primul rând, prietenii și familia s-au stabilit deja în țările de
destinație și oferă deseori informa ții și asistență. În al doilea rând, ipoteza unor
oportunități mai bune în țările de destina ție a fost corelat ă cu o percep ție a unei
discriminări mai pu țin accentuate împotriva romilor. În al treilea rând, este vorba
despre o perspectiv ă optimistă, dar vagă, legată de oportunit ățile economice pentru o
„viață bună” în țara de destina ție, care nu s-a manifestat întotdeauna în experien ța
migranților preceden ți.
Acești factori de atrac ție oferă împreună perspectiva unei „vie ți mai bune”, au
remarcat responden ții, în special în Spania: „Noi, romii, exist ăm, dar de fapt nu
existăm; pentru lucrurile importante nu cont ăm […]. Am spus «Plec oriunde a ș putea
găsi o viață mai bună pentru copiii mei.» Am auzit de la alte persoane c ă aici poți
munci, exist ă oportunit ăți și am economisit pu țin câte pu țin din banii pe care îi
primeam pentru copii […]. Aici am fost tratat bine, nu mi-am imaginat niciodat ă că
oamenii m-ar putea trata atât de bine”.44
La un nivel mai general, factorii diferi ți care încurajeaz ă circulația sunt deseori
combinați. De exemplu, într-un co ntext, rasismul reprezint ă motivația deplasării, deși
considerațiile familiale au stat la baza alegerii țării de destina ție: „În Ungaria, am
trăit într-o sărăcie cruntă. Acolo unde locuiam, în ora șul nostru, popula ția romă este
foarte numeroas ă. Etnicii unguri îi trateaz ă pe romi mult mai r ău decât trateaz ă alte
minorități. Pentru romi nu se asigur ă niciun fel de asisten ță socială. Cu toate
acestea, m ă simt ungur, sunt un rom ungur. Am venit în Regatul Unit pentru a avea o
viață mai bun ă; doresc o educa ție bună pentru copiii mei. Am auzit c ă Marea
Britanie este cea mai bun ă dintre toate țările din Europa de Vest. Oportunit ățile și
contextul social sunt mai bune, iar romii pot s ă își găsească de lucru și să trăiască
decent, spre deosebire de Ungaria, unde toat ă lumea ne scuip ă în față”.45
Responden ții din diferite țări și-au exprimat sentimentul de „neapartenen ță” ca
urmare a izol ării sociale și excluziunii: „Nu m-am sim țit bulgară în Bulgaria –
întotdeauna [eram] ținuți la distanță. Nimeni nu se apropia de mine sau nu m ă lăsa să
stau pe scaun într-un autobuz, chiar dac ă eram copil, femeie îns ărcinată sau mamă cu
doi copii”.46
Uneori, responden ții mai în vârst ă s-au referit la transformarea recent ă a țărilor ex-
comuniste pentru a explica motivele deplas ării, după cum arată, de exemplu, un rom
bulgar care locuie ște in Spania: „ Înainte de democra ție, bulgarii, romii și turcii
puteau munci în acela și loc. Nu m ă simțeam tratat în mod diferit. […] Aveam bani s ă
ne descurc ăm. Însă acum este imposibil. Dac ă ești șomer, prime ști ajutor social
patru sau cinci luni, dup ă care rămâi din nou f ără niciun mijloc de trai și fără nicio
perspectiv ă de a începe lucrul. Destina ția mea final ă [în Spania] a fost satul Medina,
unde mama mea reu șise deja să își facă un rost. M-a între ținut ea pentru pu țin timp,

44 Interviu cu un femeie rom ă, Spania, 2.3.2009.
45 Interviu cu o femeie rom ă, Regatul Unit, 12.6.09.
46 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 23.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

22 după care am reu șit să îmi găsesc de lucru. A șa ceva nu ți se poate întâmpla în
Bulgaria. Puteai s ă îți găsești de lucru înainte de democra ție, acum îns ă nu”.47
Un punct de vedere similar a fost exprimat de c ătre un alt rom bulgar, care locuie ște
în Franța: „În timpul socialismului, toat ă lumea avea de lucru. […] Acum, în timpul
democrației, există foarte multe locuri de munc ă, dar nu și pentru țigani. Situa ția este
foarte grav ă….. Am nepo ți ai căror părinți sunt mai litera ți decât ei. Și eu am mai
multă școală. Se întâmpl ă foarte rar s ă întâlnești un tânăr rom care s ă fi absolvit
școala elementar ă.’48
Foarte des, combina ția dintre rasism și sărăcie creeaz ă un context de disperare
palpabilă, după cum se ilustreaz ă în răspunsul unei femei rome bulgare din Fran ța:
„În orașul meu natal din Bulgaria , locuiesc în cartierul țigănesc și turcesc. Mi-am
crescut familia în acest cartier mixt din punct de vedere etnic. Sunt musulman ă. […]
Am auzit de la un alt ro m care se întorcea în Bulgaria din când în când c ă aici
oamenii sunt respectuo și. În Bulgaria, cer șitul era ru șinos. Era foarte dureros pentru
mine. Îmi amintesc c ă, odată, familia mea s-a oprit la o benzin ărie și nu am avut voie
să ne aliment ăm singuri ma șina. Aveam grij ă de copii și făceam în principal muncile
neplăcute – cur ățat, îngrijit animale. Înainte de a– și pierde locul de munc ă, soțul
meu lucra într-o fabric ă. Familia mea avea dreptul s ă primeasc ă ajutor social
aproximativ patru luni. Ne-am afundat în datorii de la o zi la alta. Apoi a venit ziua
în care disperarea ne-a împins s ă plecăm în Fran ța”.49
Alegerea destina ției este legat ă, în general, de percep ția posibilit ății de a găsi un loc
de muncă: „Ca romi, putem g ăsi de lucru în Marea Britanie. Nu ie șim în eviden ță așa
cum se întâmpl ă în Republica Ceh ă. Oamenii nu ne trateaz ă diferit din cauza culorii
pielii. Nu e u șor să venim aici ca cet ățeni europeni; totu și, a fost mai u șor decât s ă
găsim de lucru în Cehia”.50 Același lucru este repetat în țările de origine și în țările de
destinație: „Am tr ăit în condi ții foarte proaste în România. Acolo exist ă locuri de
muncă doar pentru români, nu și pentru romi, nu po ți să-ți câștigi traiul acolo. Aici, în
Spania, dac ă îți cauți serios de lucru, g ăsești până la urmă, însă în România nu
poți”.51
Alți responden ți au făcut referire eforturile lor de a se integra și aspirațiile de viitor:
„Locuiesc în Fran ța de șase ani. […] Am avut de gând s ă mă stabilesc în Fran ța.
Vroiam să ajung să cunosc cultura francez ă. Copiii meu sunt educa ți. Eu personal
urmez cursuri de francez ă. Vrem să ne stabilim definitiv în Fran ța. Când vom ști să
vorbim limba francez ă, ne vom realiza scopul. Obiectivul nostru este s ă ne integrăm
și să găsim de lucru […] Obiectivul meu personal este s ă rămân în Paris și să fac
afaceri … s ă-mi deschid un mic restaurant, în care toat ă familia mea s ă poată
munci”.52

47 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 23.3.2009.
48 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 26.3.2009.
49 Interviu cu o femeie rom ă, Franța, 26.3.2009.
50 Interviu cu un b ărbat rom, Regatul Unit, 8.4.09.
51 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 17.3.2009.
52 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 26.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
23 Deseori, responden ții au men ționat tratamentul minorit ăților etnice din țările de
destinație ca factor de atrac ție semnificativ. L-au considerat complet diferit fa ță de
situația din propriile lor țări. Un rom bulgar care locu ia în Spania a declarat
următoarele: „ În Bulgaria, când cineva roste ște cuvântul țigan, vrea să spună
murdar, gunoi sau paria. În ora șul Perustiza, locul în care m-am n ăscut, noi, romii,
nu avem voie s ă intrăm în locuri publice și cafenele. […]. Aici nu conteaz ă dacă ești
bulgar, turc sau rom. Nu î ți pune nimeni tot felul de porecle dup ă naționalitatea pe
care o ai. […] În Bulgaria tr ăiau și vietnamezi. Ori de câte ori se certau între ei,
erau numi ți „țigani împu țiți”’.53 Iar o femeie bulgar ă de etnie rom ă care locuie ște în
Spania a ad ăugat, „ Să fii rom în Bulgaria înseamn ă întotdeauna s ă fii respins […]
Aici mă minunez întruna c ă sunt tratat ă politicos și nu mă respinge nimeni […]. De și
nu avem loc de munc ă, mă simt bine aici […] Aici copiii mei sunt îmbr ățișați și
sărutați de spanioli pe strad ă. Aici nu e ști izolat. Întotdeauna ți se adreseaz ă cineva.
Dacă aș ti să vorbesc spaniola, a ș putea să le mulțumesc. Fiica mea are 3 ani.
Când se întoarce de la școală, este extrem de fericit ă. Fiul meu îmi spune c ă are
foarte mul ți colegi spanioli ”.54
Responden ții au dezv ăluit uneori c ă aveau așteptări care nu s-au dovedit realiste. De
exemplu, în Finlanda o tân ără de etnie rom ă a declarat: „ Am auzit în sat de la oameni
că în Finlanda po ți câștiga ceva bani din cer șit, din reciclatul sticlelor și din
vânzarea florilor. Un prieten de-ai no ștri a spus chiar c ă am putea primi de lucru la
strânsul diferitelor recolte: c ăpșuni într-o lun ă și legume dup ă aceea. La asta ne
așteptam. Sper c ă va veni cineva și ne va da de lucru, pentru o lun ă, câteva
săptămâni. Este mai bine dac ă muncim, câ știgăm mult mai mult și nu trebuie s ă
suferim de frig pe str ăzi”.55
Deseori perspectivele pentru cei care s-au mutat în alt ă țară sunt în continuare
sumbre: „[Fiul meu mai mare] este aici cu mine și încercăm să câștigăm ceva
bani. Nu a putut fi prezent la sosirea celui de-al doilea copil al s ău pentru c ă
plecase în Spania. Este foarte greu. So ția lui îl implor ă ori să se întoarc ă, ori să
o aducă în Spania împreun ă cu cei doi copii. Este împ ărțit între dou ă dorințe. Și
nici nu are un loc de munc ă, deci nu este capabil s ă își susțină familia nici aici,
nici acolo”.56
Așa-zisa persecu ție care i-a determinat pe romi s ă solicite azil atât în afara UE, cât și
pe teritoriul acesteia a fost rareori men ționată ca factor de respingere în rândul
responden ților din cadrul acestei cercet ări. În luna august 2009, aproximativ 200 de
romi bulgari ar fi solicitat azil în Finlanda. Conform YLE, societatea na țională
publică de radioteleviziune din Finlanda, un func ționar al Serviciilor de Imigra ție
finlandeze a afirmat: „ Atunci când un cet ățean al unui stat membru solicit ă azil în
orice stat membru, acest stat este considerat o țară de origine sigur ă și urmăm o
procedură accelerat ă. Iar din câte știu, nu am acordat azil niciunui cet ățean
european și niciunui grup etnic rom care a sosit de curând în Finlanda […] Și ei pot

53 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 25.3.09.
54 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 23.3.2009.
55 Interviu cu o femeie rom ă, Finlanda, 5.5.2009.
56 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 24.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

24 lucra fără permis de munc ă special dup ă un interval de trei luni de la depunerea
cererii. De asemenea, sunt elig ibili pentru cazare gratuit ă. Oamenii știu, probabil, c ă
timpul de a șteptare a fost pu țin mai lung din cauza tuturor cererilor. A șadar, aceștia
știu că trebuie să stea aici mai mult .” 57
În conformitate cu protocolul 29 la Tratatul privind Uniunea European ă „privind
dreptul de azil pentru resortisan ții statelor membre ale Uniunii Europene”, „statele
membre ale Uniunii Europene su nt considerate ca reprezentând țări de origine sigure
unele față de celelalte în privin ța tuturor chestiunilor juridice și practice conexe
problemelor de azil.” În consecin ță, orice cerere de azil formulat ă de către un
resortisant al unui stat membru poate fi luat ă în considerare sau declarat ă admisibil ă
spre a fi analizat ă de către un alt stat membru numai într-un num ăr limitat de cazuri.58
Ținând seama de protocol, rezultatul acest or cereri de azil este neclar, îns ă exemplul
ilustrează situația paradoxal ă în care statutul de „solicitant de azil” poate oferi, în
unele state membre, mai mult ă siguranță sau mai mult ă stabilitate și un acces mai bun
la protecție și la asisten ță decât cetățenia UE.
2.3. Impactul crizei economice
„Cu criza de acum, exist ă mai puține locuri de munc ă, iar familia mea nu mai are
decât de un venit foarte mic. În cazul în care aceast ă situație va continua mult timp,
vom fi nevoi ți să ne întoarcem în Slovacia, chiar dac ă în primul rând am venit aici ca
să muncesc. Provin dintr-o zon ă a Slovaciei în care nu exist ă locuri de munc ă pentru
romi. Am venit aici pentru c ă e altfel. Dar acum ne confrunt ăm cu dificult ăți”.59

57 A se vedea http://yle.fi/uutiset/new s/2009/08/challengin g_asylum_cases_for_finni sh_authorities_944461.html
(23.10.2009).
58 Versiunea consolidat ă a Tratatului privind Uniunea European ă și a Tratatului de instituire a
Comunității Europene, în JO C 321, http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS erv.do?uri=OJ:C:2006:321E:0001:0331:EN:pdf . Excepțiile
includ urm ătoarele situa ții: „(a) în cazul în care statul membru al c ărui resortisant este
solicitantul, invocând articolul 15 din Conven ția de la Roma privind ap ărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, iar, dup ă intrarea în vigoare a Trat atului de la Amsterdam,
măsuri de derogare, pe teritoriul s ău, de la obliga țiile care îi revin în temeiul acestei conven ții;
(b) în cazul în care a fost declan șată procedura prev ăzută la articolul 7 alineatul (1) din Tratatul
privind Uniunea European ă și până când Consiliul sau, dup ă caz, Consiliul European adopt ă o
decizie în aceast ă privință; (c) în cazul în care Consiliul a adoptat o decizie în conformitate cu
articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea European ă în privința statului membru al
cărui resortisant este solicitantul sau în cazu l care Consiliul European a adoptat o decizie în
conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din tratatul men ționat în privin ța statului membru al
cărui resortisant este solicitantul; (d) în cazul în care un stat membru ar trebui s ă decidă
unilateral în ceea ce prive ște cererea unui resortisant al unui alt stat membru; în acest caz,
Consiliul este informat de îndat ă; cererea este solu ționată pe baza prezum ției că este evident
nefondată, fără ca prerogativele de decizie ale statului membru s ă fie afectate în vreun fel,
indiferent de caz ”.
59 Interviu cu un b ărbat rom, Regatul Unit, 2.4.09.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
25 Responden ții, deseori angaja ți în posturi ce nu necesit ă calificare, s-au referit de
multe la criza economic ă actuală și la efectele acesteia asupra alegerilor f ăcute de ei:
„Dacă aș putea să câștig măcar 400 euro în Bulgaria, nu a ș veni aici. Acum, de când
a început criza nu mai am de lucru permanent. Criza va dura mult și cred că anul
viitor ne întoarcem în Bulgaria […], îns ă dacă ne găsim un loc de munc ă bun vreau
să rămânem în Spania timp șapte-opt ani, iar apoi s ă ne întoarcem în Bulgaria ”.60
De asemenea, este evident c ă locurile de munc ă marginale, care nu necesit ă o
calificare profesional ă și sunt prost pl ătite, rezervate în trecut doar lucr ătorilor
migranți, devin acum din ce în ce mai atr ăgătoare pentru resortisan ții țărilor
respective: „ Cei care erau angaja ți în agricultur ă, la culesul de usturoi, struguri,
portocale și măsline, sunt acum destul de afecta ți de criză. Observăm acum c ă
imigranții concureaz ă cu spaniolii pentru acelea și posturi. În campania pentru
culesul de m ăsline de anul acesta s-au f ăcut presiuni asupra patronilor s ă angajeze
nativi ”.61
Există puține dovezi statistice privind modul în care schimb ările de pe pia ța muncii
generate de criza economic ă afectează atitudinile sociale fa ță de alți cetățeni europeni
și/sau migran ți. Un sondaj online efectuat de Fi nancial Times/Harris care a folosit un
eșantion de 6.538 de adul ți (cu vârsta între 16 și 64 de ani) din Fran ța, Germania,
Marea Britanie, Spania și Italia (precum și din Statele Unite) a ar ătat că „…părerea
publicului a fost egal împ ărțită în legătură cu măsura în care libera circula ție a
oamenilor, capitalului, bunurilor și serviciilor în Uniunea European ă favorizeaz ă
redresarea Europei sau îi d ăunează acesteia […] În Spania , exact 54 % consider ă că
favorizeaz ă și doar 9 % consider ă că dăunează. În Marea Britanie, doar 27 %
consideră că favorizeaz ă; în timp ce doar un procent pu țin mai mare de 24 %
consideră că dăunează. Un procent majoritar din Italia (59 %) și Spania (53 %) și un
număr destul de mare din Fran ța (45 %) și Germania (43 %) sunt în favoarea
capacității cetățenilor din alte țări ale UE de a munci în țările lor. În Marea Britanie,
[…] între 54 și 33 % se opun dreptului lucr ătorilor străini din UE de a munci aici, iar
majoritatea oamenilor […] din țările europene sus țin ideea guvernelor care „solicit ă”
imigranților fără locuri de munc ă să își părăsească țara. Doar un procent cuprins între
35 % (în Fran ța) și 14 % (în Marea Britanie) se opun acestei idei.” 62
Deși criza îngreuneaz ă găsirea unui loc de munc ă pentru romi în economia formal ă
sau informal ă din țara de destina ție, în cadrul cercet ărilor s-au g ăsit foarte pu ține
dovezi că această stare de fapt ar descuraja mobilitatea romilor. De și în Spania unii
responden ți au indicat c ă se gândesc s ă se întoarc ă mai devreme dac ă situația

60 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 25.3.2009.
61 Interviu cu ONG-ul Córdoba Acoge, Spania, 17.3.2009.
62 Harris Interactive (2009) „În Statele Unite și economiile europene mari, opinia public ă este
împărțită în funcție de diferite as pecte legate de na ționalism economic, protec ționism și
internaționalism” (In United States and Largest European Ec onomies Public Op inion Is Split on
Issues of Economic Nationalism, Protectionism and Internationalism) .
http://www.harrisinteractive.co m/news/FTHarrisPoll/HI_Financ ialTimes_HarrisPoll_March_200
9_19.pdf (22.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

26 economică de acolo nu se îmbun ătățește, se pare c ă mulți romi ar putea alege s ă
rămână în țara de destina ție aleasă, în ciuda recesiunii.63
Criza poate constitui și un „factor de respingere”, întrucât șomajul este în cre ștere în
țările de origine. Cu alte cuvinte, impactul crizei economice poate fi mai puternic în
țările de origine, putând astfel încuraja mobilitatea în interiorul UE, în ciuda
numărului mai mic de oportunit ăți din țările de destina ție. De exemplu, o femeie
romă din România care locuie ște în Finlanda a caracterizat criza actual ă ca fiind „cea
mai gravă criză care a fost vreodat ă”: „Am plecat pentru c ă sunt condi ții foarte grele.
În România aveam întotdeauna probleme financiare, iar acum este imposibil s ă îți
găsești de lucru, fie și ca măturător […]. Exist ă mulți șomeri care nu î și pot plăti
facturile, nici eu, nici so țul meu nu ne putem g ăsi de lucru. Copiii no ștri, care merg
la liceu, sunt obliga ți să munceasc ă cu jumătate de norm ă pentru a mânca și a-și
cumpăra haine. Lucram ca m ăturătoare, însă în decembrie m-au concediat. […] Pe
aceste vremuri, este foarte greu s ă-ți găsești un loc de munc ă, chiar și angajații
calificați sunt concedia ți, iar pentru noi, care nu avem nici studii, nici calific ări, este
și mai greu ”.64
În unele dintre țările de destina ție, criza economic ă are un impact direct asupra
cetățenilor romi din UE, tocmai când dreptu l lor de a munci a fost recunoscut:
„Acum, când am dreptul s ă muncesc și am urmat un curs de preg ătire pentru a lucra
într-o brut ărie, a venit criza și nu mai exist ă locuri de munc ă disponibile ”.65
Paradoxul acestei situa ții este evocat de mul ți responden ți: „E o ironie, înainte de
2007, nu aveam dreptul s ă lucrăm aici legal, îns ă lucram. Acum avem dreptul, îns ă
nu există locuri de munc ă. Eu aveam grij ă de un copil, iar so țul meu lucra la pia ță
[…]. Soțul meu câ știga 1 200 de euro pe lun ă, iar eu 800. Suma aceasta ne permitea
să economisim bani și să ne îngrijim copiii. Acum este foarte greu. So țul meu și cu
mine lucr ăm în locuri ciudate […] Este dificil s ă plătim 250 de euro rata lunar ă
pentru ma șină, plus chiria de 400 de euro pentru apartament, plus cheltuielile pentru
școlarizarea copiilor ”.66
2.4. Tipare legate de deplasare
Mobilitatea romilor pe teritoriul UE nu a început dup ă extinderea UE. Exist ă tipare
ale deplas ării bine stabilite între țările UE înainte de extinderea din 2004, de și acest
fenomen este mult mai pronun țat în unele state membre decât în altele.67 De

63 Această cercetare arat ă că cetățenii din UE care nu sunt de etnie rom ă din alte state membre sunt
mai dispu și să se întoarc ă „acasă” decât cona ționalii lor romi.
64 Interviu cu o femeie rom ă, Finlanda, 5.5.2009.
65 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 23.2.2009.
66 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 25.3.2009.
67 De exemplu, și Grecia are o popula ție considerabil ă de etnie rom ă. Cu toate acestea, în ciuda
experiențelor legate de rasism și discriminare, dup ă cum indic ă studiul FRA EU-MIDIS, nu
există până în prezent nicio dovad ă a unei deplas ări semnificative c ătre alte state membre– de și

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
27 exemplu, comunitatea romi lor spanioli din sudul Fran ței, în special gitanos catalani,
au o istorie îndelungat ă de legături transfrontaliere, mobilitate și căsătorii mixte cu
Franța de-a lungul secolului al XX-lea. Rom ii spanioli s-au deplasat, de asemenea, în
Franța ca refugia ți în timpul r ăzboiului civil spaniol și ulterior. Exist ă, de asemenea, o
anumită mobilitate transfrontalier ă asociată cu relațiile de rudenie dintre familiile de
romi spanioli stabilite de o parte și de alta a grani ței. Acești romi trăiesc deseori
împreună cu „gens du voyage” și romii francezi și romii catalani de na ționalitate
franceză în locuri de popas publice și multe dintre problemele cu care se confrunt ă
sunt similare. Au tendin ța de a nu fi trata ți ca „străini”. De asemenea, s-a înregistrat
prezența a câteva mii de romi portughezi în Spania înc ă din anii 1980. Unii s-au
deplasat între Portugalia și Spania, în timp ce al ții s-au stabilit în Spania. De
asemenea, s-a înregistrat o deplasare important ă a romilor în țările din Europa
Centrală și de Est, de exemplu romii care se deplaseaz ă din Slovacia înspre
Republica Ceh ă.68
Tiparele deplas ărilor după extinderea UE din 2004 și 2007 difer ă în funcție de tipul
locurilor de munc ă, în special de nivelul de permanen ță, care variaz ă între munca
sezonieră și munca permanent ă. În cazul celor dintâi, romii se întorc în țara lor de
origine la sfâr șitul sezonului, în timp ce cea de -a doua categorie are tendin ța de a nu
se întoarce, indiferent de modul în care se descurc ă în țara de destina ție: „Situația în
orașul nostru din Slovacia s-a schimbat; acum avem un primar nou care este bun
[…]. Totu și, nu sunt locuri de munc ă pentru noi, c ăci suntem romi. Copiii mei vor s ă
rămână aici, pentru c ă sunt oportunit ăți mai bune pentru ei. Fiica mea studiaz ă la
colegiu și este mulțumită; toți copiii mei mai mari lucreaz ă aici. Aș dori să mă întorc
în țara mea natal ă, dar nu pot. Aici pot munci, de și condițiile nu sunt chiar cele mai
bune. Angajatorul meu nu vrea s ă mă angajeze cu norm ă întreagă. Însă este mai
bine aici decât în Slovacia. Al ți slovaci, care nu sunt romi, se întorc acas ă din cauza
crizei financiare. Dac ă ne-am întoarce, ar trebui s ă depindem de ajutorul social ”.69
Răspunsurile romilor intervieva ți indică două caracteristici defi nitorii ale deplas ării:
Prima este durata deplas ării – pe termen lung sau pe termen scurt. Cea de-a doua se
referă la deplasarea individual ă în raport cu deplasarea în grup. Tendin ța generală în
rândul responden ților romi a fost c ătre o mobilitate la scar ă mai mare, grupurile
având tendin ța de a fi constituite în func ție de orașul sau zona de origine sau s ă
reprezinte familii extinse ori s ă se înscrie în ambele cazuri: „ Ceea ce mi se spunea
despre via ța din Spania îmi convenea foarte mult – locuri de munc ă disponibile,
mâncare ieftin ă și posibilitatea de a economisi bani pentru rudele din Bulgaria. […]
Faptul că alții reușeau să trimită acasă 40 – 50 de euro pe lun ă m-a determinat s ă
plec din Bulgaria. So ția mea m-a urmat dup ă trei luni împreun ă cu fiica noastr ă. Și
mama mea ne-a chemat. Aici sunt sus ținut și acceptat de rudele mele și de spaniolii

unii romi musulmani din Trac ia de Vest au migrat c ătre Germania pentru a- și găsi un loc de
muncă până în anii 1990.
68 Sdružení Dženo „Brief Analysis of Roma Migration from Slovakia to Czech Republic”
disponibil ă la: http://www2.ohchr.org/english/bodies/cerd/docs/ngos/sdruzeni2.doc (24.9.2009).
69 Interviu cu o femeie rom ă, Regatul Unit, 23.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

28 obișnuiți. Am reușit să plătesc biletele c ătre Spania și să-mi aduc familia – fiica, fiul
meu împreun ă cu soția și cei doi copii, fiul mai mic și fratele meu ”.70
Cercetările anterioare privind migra ția romilor înainte de extinderea UE din 2004 au
arătat că „[…] nu este vorba despre o migra ție a persoanelor, ci a unor familii
nucleice, iar în multe cazuri, a mai multor ra muri ale unor familii extinse sau clanuri
[…]. Structurile familiale apropiate, o tr ăsătură specifică societății romilor, se adaug ă
la dorința de asumare a riscurilor generate de migra ție în împrejur ările legale și
sociale cele mai nefavorabile”.71
Prezenta cercetare a id entificat unii responden ți romi care s-au deplasat și individual.
Experiența lor a fost extrem de dificil ă, întrucât nu se bucurau de sprijinul familiei
sau al comunit ății în țara de destina ție: „În România eram divor țată și nu putea s ă mă
întrețin și să îi întrețin pe copii. Am venit singur ă aici, pentru c ă am auzit c ă poți să
îți câștigi existen ța. Nu cuno șteam pe nimeni, îns ă m-am întâlnit cu unii romi români
și acum ei sunt prietenii mei ”.72
În general, tiparele actuale ale deplas ării pot fi împ ărțite în patru categorii distincte:
 Deplasarea planificat ă, permanent ă – romii s-au mutat într-un alt stat membru
și sunt aproape siguri c ă vor rămâne aici (au „emigrat” în sensul tradi țional);
 Deplasarea planificat ă, nepermanent ă – romii s-au deplasat c ătre un alt stat
membru în cadrul unui episod de migra ție semnificativ, pe termen lung, și
apoi s-au întors acas ă (deși nu este clar dac ă întoarcerea lor este permanent ă);
 Deplasarea regulat ă între țara de origine și țara de destina ție, în cadrul unui
tipar stabilit;
 Deplasarea permanent ă către diferite state membre în cadrul unei c ăutări
constante a unor oportunit ăți bune, care exclude, de obicei, întoarcerea în țara
de origine.
Deplasarea permanent ă apare într-o situa ție de stabilitate relativ ă, în care oamenii
indică în mod clar c ă s-au hotărât să se mute în țara de destina ție: „După ce am ajuns
în Regatul Unit, [so țul meu] și-a găsit de lucru. Una dintre fiicele noastre a r ămas în
Slovacia. De și soțul meu și-a pierdut locul de munc ă, avem suficiente resurse pentru
a putea trăi; este mult mai mult decât aveam în Slovacia. În sfâr șit putem să trăim ca
oamenii, nu ca animalele ”.73 Este important s ă observăm că unele respondente au
menționat ca motive ale refuzului de a se întoarce oportunit ăți mai bune pentru copii
în țările de destina ție, precum și recunoa șterea drepturilor femeilor și protecția
împotriva violen ței domestice: „ Nu vreau s ă mă întorc în Bulgaria, vreau s ă rămân

70 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 23.3.2009.
71 Y. Matras (2000) „Romani Migrations in the pos t-communist era: Their pol itical and historical
significance” în: Cambridge review of International Affairs , Vol. 13, No. 2, pp. 36-37; E.
Sobotka, (2003) „Romani Migration in the 1990s: Pe rspectives on Dynamic, Interpretation and
Policy” în Romani Studies , 5, Vol. 13, No. 2, 79-121.
72 Interviu cu o femeie rom ă, Finlanda, 6.5.2009.
73 Interviu cu o familie rom ă, Regatul Unit, 30.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
29 acasă, îmi place foarte mult aici. Îmi place c ă femeile și copiii au multe drepturi, c ă
aici soții nu au voie s ă le bată pe femei sau pe copii. Nu vreau decât o via ță normală,
să îmi permit s ă plătesc tot ce trebuie și vreau ca to ți copiii mei s ă meargă în
continuare la școală aici” .74
Romii care s-au deplasat în tr-un alt stat membru și apoi s-au întors acas ă sau
intenționează în mod clar s ă revină acasă privesc mobilitatea dintr-o perspectiv ă mai
funcțională: „[Am venit în Italia] pentru a-mi urma familia, care se afla deja în
Italia, și pentru a-mi g ăsi un loc de munc ă, pentru c ă în România nu exist ă. Mi-am
găsit primul loc de munc ă aici, în Italia. […]. Nu vreau s ă rămân aici, pentru c ă
vreau să mă întorc în România. Vrem s ă rămânem aici doar atât cât e nevoie ca s ă
muncim și să strângem bani, dup ă care să ne întoarcem în România ”.75 „După ce
reușesc să strâng pu țin bani, m ă voi întoarce în Bulgaria . Altfel, vecinii ar putea
spune: «A fost plecat în str ăinătate și acum s-a întors fl ămând!».”76
Oamenii care se înscriu în aceast ă categorie a deplas ărilor își exprimă deseori dorin ța
puternică de a reveni acas ă: „[Am plecat din România ] pentru a-mi g ăsi un loc de
muncă. […] Î n România ne este greu s ă găsim un loc de munc ă, pentru c ă suntem
romi. În România e criz ă economic ă. Romii nu beneficiaz ă de sprijin de nic ăieri. Aici
salariul este mai bun . Dacă cineva mi-ar da jum ătate din salariul pe care îl am acum
în Italia, m-aș întoarce imediat în România. […] V reau să mă întorc în România , sunt
obosit . Aștept să se termine criza din România și apoi mă voi întoarce . Îmi este dor de
țara mea”.77
Totuși, pentru alte persoane care s-au întors acas ă sau inten ționează să se întoarc ă
acasă, nu este clar dac ă întoarcerea lor este permanent ă. Așadar, uneori aceast ă
experiență ar putea s ă coincidă parțial cu cea a romilor care stabilesc al treilea tipar al
mișcării – tipare de mobilitate stabilite între statele membre . Deplasarea stabilit ă între
țara de origine și țara de destina ție presupune, de asemenea, un nivel de securitate din
punct de vedere al locului de munc ă și al statutului: „ Pentru moment, ne planific ăm
călătoriile în Slovacia în func ție de vacan țe. Unul dintre motivele pentru care am
venit aici este de a putea merge în vacan ță la mare, a șa cum fac cet ățenii care nu
sunt de etnie rom ă, de exemplu. De ce romii trebuie s ă fie întotdeauna s ăraci,
analfabeți, incapabili s ă se descurce și să se bucure de via ță?’78
Al patrulea tipar al deplas ării în curs rezult ă din diferite combina ții de experien țe
negative, o cunoa ștere redus ă a drepturilor de ședere și eforturi de a g ăsi locuri de
muncă mai bune. În Finlanda, un rom de 50 de ani a povestit: „ Am venit aici în urm ă
cu o lună; înainte am locuit în Italia, Spania și Franța. Am stat în fiecare dintre
aceste țări aproximativ o lun ă sau două și am plecat în alt ă țară unde m-am gândit
că aș putea câ știga mai mul ți bani ”.79 Acest tip de deplasare, dintr-o țară în alta,

74 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 23.3.2009.
75 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 11.2.2009.
76 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 25.3.2009.
77 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 11.2.2009.
78 Interviu cu doi b ărbați romi, Regatul Unit, 30.3.2009.
79 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 6.5.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

30 raportat de c ătre responden ți, a părut destul de dezorganizat, bazându-se de cele mai
multe ori mai degrab ă pe speran ță decât pe a șteptări realiste de a g ăsi șanse mai bune
de viață. Un bărbat rom de 25 de ani a declarat: „ Am plecat din România acum patru
luni și am venit direct aici cu ma șina și cu vaporul. Înainte am mai fost și în alte țări,
precum Italia și Spania. Am plecat din aceste țări, pentru c ă aveam sentimentul c ă
oamenii se opun din ce în ce mai mult prezen ței noastre și nu câștigăm suficient ca
muzicieni ambulan ți. Este prima dat ă când mă aflu aici, iar pe so ție și pe copii i-am
lăsat în România ”.80
Tiparul deplas ării mai întâi a b ărbaților romi s-a repetat în mai multe țări studiate.
Această dinamică în funcție de sex nu este sus ținută însă, întrucât femeile și de obicei
și copiii au avut tendin ța de a se al ătura bărbaților membri ai familiilor lor dup ă ce
situația a devenit suficient de stabil ă. Conform responden ților din majoritatea țărilor
de destina ție, numărul bărbaților romi și al femeilor rome din alte state membre este
aproximativ egal.
Între timp, și alți responden ți și-au planificat s ă se deplaseze permanent pân ă în
momentul în care puteau g ăsi o țară în care să își poată realiza aspira țiile. După cum a
declarat un rom de origine român ă care locuia în Italia, „ Dacă nu câștig bani în
Italia, mă mut în Olanda, G recia sau Spania. O s ă merg în țări unde pot s ă muncesc
și unde pot construi un viitor mai bun pentru copiii mei ”.81
Un număr semnificativ de responden ți au afirmat c ă nu au de gând s ă se întoarc ă
acasă. În acest context, no țiunea de „cas ă” devine nesigur ă, după cum rezult ă din
remarca unui român care locuie ște în Finlanda: „ Am plecat din România pentru c ă nu
aveam niciun viitor și nu întrevedeam nicio cale de a câ știga ceva, de a ie și din
sărăcie. Din p ăcate, nu mi-a mai r ămas nimic acolo: nici cas ă, nici familie. Pentru
mine, România nu mai este casa mea. Este doar țara mea de origine. Dac ă ar trebui
să mă întorc «acas ă», m-aș întoarce în Span ia unde locuie ște prietena mea ”.82
Responden ții care locuiesc în alte țări au afirmat c ă romii nu doresc s ă se deplaseze în
mod constant. În special, majoritatea responden ților care locuiesc în Spania au venit
direct aici și nu erau interesa ți să se mute într-o alt ă țară.
În cursul unei întâ lniri din cadrul cercet ării cu profesioni ști romi din Budapesta,
aceștia au indicat c ă există o deplasare a intelectualilor și profesioni știlor romi din UE
în căutarea unui loc de munc ă. Pentru unele dintre țările de origine, acest fenomen
este caracterizat drept „exod de creiere” și este perceput ca având consecin țe negative
grave asupra organiza țiilor și politicilor rome. Aceast ă mișcare reprezint ă o latură
foarte restrâns ă a mișcării generale a romilor, îns ă are consecin țe semnificative. De
asemenea, se pare c ă această mișcare este mai pu țin asociată cu problemele existente.
Profesioni știi de etnie rom ă sunt deseori bine integra ți în țările de destina ție și este
posibil să nu fie identifica ți – sau să nu se identifice – ca romi.83

80 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 8.5.2009.
81 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 18.2.2009.
82 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 6.5.09.
83 Observa ții ale profesioni știlor romi la o întâlnire de lucru a European Roma Grassroots
Organisation (ERGO), Budape sta, Ungaria, 7.7.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
31 Anumite autorit ăți locale suport ă costurile c ălătoriei și salariile romilor pentru a
reveni în țările de origine. Aceast ă practică a fost raportat ă de către presa și ONG-
urile din Finlanda,84 Franța,85 Italia,86 Regatul Unit87 și, mai recent, Germania.88 În
Italia,89 presa a scris despre un caz în care romilor li s-a oferit suportarea cheltuielilor
de repatriere cu condi ția ca aceștia să semneze acorduri prin care se angajeaz ă să nu
revină pe o perioad ă de timp stabilit ă. În luna iulie 2008, o coaliție formată din ONG-
uri franceze a înaintat Comisi ei Europene o cerere prin care a solicitat deschiderea
procedurii privind înc ălcarea dreptului comunitar împotriva Fran ței pentru
nerespectarea directivei privind libera circula ție.90 Cu toate acestea, unii func ționari
ai autorității locale intervieva ți în cadrul studiului de fa ță au susținut că repatrierile au
loc într-un context specific: „ Am repatriat și persoane care aveau nevoie s ă se
întoarcă în țara lor și bătrâni care doreau s ă se întoarc ă”.91 Repatrierile voluntare
din Franța au fost men ționate de c ătre Comisarul pentru Drepturile Omului al
Consiliului Europei: „Dorin ța manifestat ă de către autoritățile franceze de a introduce
o politică de asisten ță pentru repatrierea pur voluntar ă este lăudabilă, ca și eficiența

84 Helsingin Sanomat, edi ție internațională disponibil ă la
http://www.hs.fi/english/articl e/Helsinki+sends+beggar+mother s+back+to+Roma nia+on+child+
welfare+grounds/1135233973925 (23.10.2009).
85 La 31 iulie 2008, un ONG din Fran ța a înaintat Comisiei Europene o cerere prin care i se solicit ă
să deschidă procedura privind înc ălcarea dreptului comunitar în leg ătură cu nerespectarea
directivei privind libera circula ție. A se vedea: „Plainte contre la France pour violations du droit
communautaire en matière de libre circulation des personnes” introdus ă de organiza ția GISTI, în
numele organiza țiilor și rețelelor societ ății civile”,
http://detentions.wordpress.com/2008/10/01/plai nte-contre-la-france-pour-violation-du-droit-
communautaire (23.10.2009).
86 „Italia: Primarul îi «pl ătește» pe romii- țigani să părăsească orașul” (Italy: Mayor “pays” Roma-
Gypsies to leave the city) , ADNKronos International , 21.5.09.
http://www.adnkronos.com/AKI/E nglish/Security/?id=3.0.3342187830 (25.10.2009).
87 În urma atacurilor raportate împotriva comunit ății formate din aproximativ 100 de romi români
din Belfast, Irlanda de Nord, în iuni e 2009 guvernul Irlandei de Nord i-a pl ătit pe majoritatea
membrilor acestui grup s ă se întoarc ă în România. H. McDonald ( 2009) „Românii din Belfast se
întorc acas ă după atacuri rasiste” (Belfast Romanians return home after racist attacks) Guardian ,
26.06.2009, disponibil la: http://www.guardian.co.uk/uk/2009/jun/26/northern-ireland-romanians-racism-
belfast (25.10.2009).
88 Germania: 110 țigani români vor primi 27.000 de euro pentru a se întoarce în România ( 110
Romanian Gypsies will receive 27,000 euros to return to Romania ), 15.06.2009,
http://english.hotnews.r o/stiri-top_news-5829643-berlin-bough t-its-peace-110-romanian-gypsies-
will-receive-27-000-euros-return-romania.htm (25.10.2009).
89 „Italia: Primarul îi «pl ătește» pe romii- țigani să părăsească orașul” (Italy: Mayor “pays” Roma-
Gypsies to leave the city) , ADNKronos International , 21.05.09.
http://www.adnkronos.com/AKI/E nglish/Security/?id=3.0.3342187830 (25.10.2009).
90 A se vedea „Plainte contre la France pour violat ions du droit communautaire en matière de libre
circulation des personnes” depus ă de organiza ția GISTI, de asemenea în numele organiza țiilor și
rețelelor societ ății civile, http://detentions.wordpress.com/2008/ 10/01/plainte-contre-la-france-
pour-violation-du-droit-communautaire (25.10.2009).
91 Interviu cu un func ționar al autorit ății locale, Italia, 19.3.2009 – Aten ția presei asupra
întoarcerilor în acest ora ș a indicat o preocupare fa ță de o posibil ă încălcare a drepturilor. A se
vedea: ADNKronos International, „Italia: Prim arul îi «pl ătește» pe romii- țigani să părăsească
orașul” (Italy: Mayor “pays” Roma-Gypsies to leave the city) , 21.5.09, disponibil la:
http://www.adnkronos.com/AKI/E nglish/Security/?id=3.0.3342187830 (25.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

32 politicii. […] În calitate de resortisan ți ai UE, aceste persoane au libertatea de a se
întoarce în Fran ța după ce au primit ajutorul b ănesc. În plus, se pare c ă această
repatriere nu este întotdeauna cu adev ărat „voluntar ă”, întrucât ac țiunile de repatriere
sunt uneori coordonate cu ac țiuni polițienești de intimidare sau chiar inadecvate.
Comisarul a fost informat c ă în anumite situa ții de repatriere organizat ă, „voluntarii”
și-au dat seama c ă documentele de identitate le-au fost confiscate, urmând s ă le fie
returnate în momentul în care ajung în țara de origine, a șa încât să nu se poat ă
răzgândi. Comisarul ar dori ca la organizarea acestei repatrieri s ă se țină seama în
modul cuvenit de drepturile celor implica ți și să se acorde o garan ție deplină a naturii
sale „voluntare”. Aceste grupuri ar trebui s ă beneficieze, de asemenea, de asisten ță la
sosirea în țara lor de origine.”92
2.5. Experiențele la frontiere
„Când am luat avionul în august 2008 și am ajuns la controlul imigran ților de la
frontieră [în Regatul Unit], func ționarul s-a uitat în pa șapoartele noastre și atât.
Suntem cet ățeni UE, deci nu era nevoie s ă facă nicio verificare mai serioas ă.”93
Sondajul EU-MIDIS realizat de FRA94 și-a propus s ă afle dacă responden ții romi,
intervieva ți aleatoriu în șapte state membre, care au c ălătorit în ultimele 12 luni în
afara țării lor au fost opri ți la trecerea frontierei la întoarcerea în țara de origine și
dacă au considerat c ă au fost repera ți pentru a fi opri ți doar din cauza apartenen ței lor
la această minoritate. Doar câ țiva dintre romii ancheta ți s-au deplasat în afara propriei
țări (în Bulgaria 8 %, în Republica Ceh ă 5 %, în Grecia 6 %, în Ungaria 7 %, în
Polonia 11 % , în România 14 %, iar în Slovacia 12 %) și dintre ace știa, 58 % în
Bulgaria, 80 % în Republica Ceh ă, 48 % în Grecia, 60 % în Ungaria, 24 % în
Polonia, 80 % în România și 61 % în Slovacia au declarat c ă au fost opri ți. Dintre
aceste persoane oprite, 25 % în Bulgaria, 48 % în Cehia, 31 % în Grecia, 9 % în
Ungaria, 44 % în Polonia, 6 % în România și 41 % în Slovacia au considerat c ă au
fost oprite din cauza etniei. Faptul c ă patru din cinci țări de destina ție incluse în
prezentul raport (excep ția făcând-o Regatului Unit) se afl ă în zona Schengen și nu
dispun de controale la frontierele externe pe p ământ/pe ap ă scade semnificativ
probabilitatea experiment ării acestui tip de problem ă la granița unei țări de destina ție.

92 „Memorandumul lui Thomas Hamma rberg, Comisarul pentru Dreptu rile Omului, în urma vizitei
sale în Fran ța din perioada 21 – 23 mai 2008” (Memorandum by Thomas Ha mmarberg, Council of
Europe Commissioner for Human Rights, following his visit to France from 21 to 23 May 2008) ,
CommDH(2008)34, p. 28.
93 Interviu cu o familie rom ă, Regatul Unit, 12.4.09.
94 EU-MIDIS a inte rvievat romii din șapte state membre UE (Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria,
Polonia, România și Slovacia). Conform rezultatelor studiului, romii din aceste țări sunt în
general minorit ăți recunoscute, respectiv resortisan ți născuți în țările care au fost studiate (97%-
100%). Propor ția de „imigran ți” în rândul romilor este în mod clar cea mai ridicat ă din
Republica Ceh ă, unde 12 % dintre cei intervieva ți au indicat c ă s-au născut în afara țării
(inclusiv în afara fostei Cehoslovacii – adic ă Republica Slovac ă). Pentru mai multe informa ții, a
se vedea http://fra.europa.eu/fraWe bsite/eu-midis/index_en.htm (24.11.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
33 Drepturile la libera circula ție sunt în general în țelese de către cetățenii romi din UE și
respectate de c ătre funcționari. În Finlanda, un b ărbat rom în vârst ă a afirmat: „ De ce
să avem probleme, dac ă nu am f ăcut nimic ilegal? Acum e u șor să ieșim din
România, nu trebuie decât s ă arătăm pașaportul și suntem liberi s ă trecem ”.95 Un
tânăr rom a ad ăugat: „ Nu avem probleme la grani ță. Știu că am intrat în UE de doi
ani, iar acest lucru înseamn ă că putem merge oriunde. Înainte de 2007 era mai
dificil să ieșim din România, îns ă acum nu exist ă nicio restric ție”.96
Experiența actuală contrasteaz ă puternic cu experien ța anterioar ă și pune la dispozi ție
dovezi privind importan ța drepturilor de mi șcare pentru cet ățenii UE: „ Prima dat ă
am încercat s ă plec din România acum șapte ani, a trebuit s ă încercăm de mai multe
ori pentru c ă nouă, celor cu pielea închis ă la culoare, nu ni se d ădea voie s ă trecem
granița. Până la urmă, am reușit să trecem într-un camion cu ajutorul unei persoane
care a plătit un func ționar vamal. Șoferul mi-a spus: «Nu vreau s ă te supăr, dar te
rog să-ți dai cu pu țină pudră pe față. Nu o faci pentru mine, ci pentru tine» ”.97
Astfel de sechele continu ă marcheze a șteptările cetățenilor romi din UE, îns ă
majoritatea responden ților au avut experien țe pozitive: „Am trecut grani ța cu
pașaportul și nu au fost probleme. La început mi-a fost fric ă, însă am văzut că mă
tratează bine și m-am calmat”.98
S-au făcut unele referiri la situa ții de tratament inegal, îns ă acestea nu au împiedicat
neapărat libertatea de mi șcare și ședere, ci au îngreunat-o: „ Era în martie 2008
[călătoream din Fran ța în Regatul Unit cu autobuzul]. To ți călătorii au fost obliga ți
să coboare din autobuz: E o procedur ă normală. Însă apoi francezii au ales mai
multe persoane, toate acestea fiind ro mi. Le-a luat mult mai mult timp s ă ne verifice
documentele de identitate și ne-au cerut s ă dovedim c ă toți copiii care c ălătoreau cu
noi erau ai no ștri. Și britanicii s-au uitat atent la noi, îns ă nu ne-au supus niciunor
verificări inutile ”.99 Astfel de afirma ții ar putea indica faptul c ă stereotipurile
dominante ale implic ării romilor în traficul de persoane pot afecta cet ățenii romi din
UE care c ălătoresc în UE.
Este important s ă subliniem faptul c ă responden ții romi au fost expu și unor
probleme, inclusiv cereri de mit ă adresate de func ționari corup ți, într-o m ăsură mai
mare la ie șirea din țările de origine d ecât la intrarea în țările de destina ție: După cum
a afirmat un b ărbat rom care locuia în Fran ța: „Funcționarii no ștri vamali [bulgari]
ne creeaz ă întotdeauna probleme ori de câte ori trecem grani ța. Cotrob ăiesc prin
bagaje; fac caz din fiecare detaliu. De câte ori m ă întorc în Bulgaria, întrucât nu pot
să stau aici decât trei luni f ără să muncesc, mi se cere întotdeauna s ă prezint
anumite tipuri de documente. Uneori ni s-a cerut s ă dăm bani pentru a ni se permite
să plecăm în Fran ța”.100 Aceste experien țe au fost repetate de al ți responden ți romi

95 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 6.5.2009.
96 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 7.5.2009.
97 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 2.3.2009.
98 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 27.2.2009.
99 Interviu cu un b ărbat rom, Regatul Unit, 2.4.2009.
100 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 26.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

34 din diferite țări, care au men ționat diferite probleme legate de corup ție, care au un
impact asupra exercit ării dreptului la libertatea de mi șcare: „ Poliția maghiar ă mi-a
cerut bani pentru tranzit; dac ă nu le-aș fi dat bani, ar fi trebuit s ă plătesc o amend ă
fără să fi făcut nimic gre șit. Mi-au cerut 50 de euro, spunându-mi c ă dacă nu le dau
lor banii, voi pl ăti o amend ă de 100 de euro ”.101 Raportarea frecvent ă a acestui tip de
abuz în rândul responden ților din țările cercetate arat ă că este vorba despre o
experiență de „rutină” deosebit de grav ă în rândul romilor care c ălătoresc în UE: „În
2004, de exemplu, am trecut grani ța, iar [poli ția] mi-a cerut bani, pe care i-am pus
în documente. Chiar și acum, când trec grani ța, îmi cer bani. Asta se întâmpl ă în
România, dar și în Ungaria. De obicei cer 20-30 de euro ”.102

101 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 11.2.2009.
102 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 18.2.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
35 3. Situația romilor în țările de
destinație
Cercetările au indicat faptul c ă experiențele romilor în statele membre de destina ție
ale UE au variat foarte mult de la o țară la alta și în diferite domenii ale vie ții, cum ar
fi ocuparea for ței de munc ă, locuințele, sănătatea, educa ția și asistența socială. Pentru
unii cetățeni romi din UE, deplasarea într-o alt ă țară a UE a fost o experien ță
pozitivă; însă pentru alții, această experiență a fost întru totul negativ ă, accentuându-
le experien ța inegalității și excluziunii sociale. Accesul la locuri de munc ă103 a părut a
fi un aspect definitoriu al acestor experien țe, facilitând integrarea social ă și accesul la
serviciile sociale, inclusiv, în primul rând, la locuin țe.
Cu toate acestea, cercet ările au ar ătat că, deseori, aplicarea incorect ă a directivei
privind libera circula ție de către autorit ățile naționale la diferite niveluri ale
administra ției care nu sunt instruite corespunz ător poate fi responsabil ă de retragerea
de facto a anumitor drepturi, în special în domeniul asisten ței sociale, conform celor
afirmate de un func ționar din provincia Napoli, Italia: „ În cazul romilor din România,
dacă nu au un document [certificat de înregistrare104] nu pot pl ăti pentru ap ă, nu pot
încheia un contract pentru alimentarea cu electricitate și nu pot fi angaja ți […].
Astfel, ace ști oameni nu exist ă”.105
De asemenea, cercet ările au explorat unele cazu ri de discriminare multipl ă106 și au
arătat că acestea pot avea impact asu pra grupurilor vulnerabile în diferite moduri,
adăugând la excluziunea și inegalitatea la care sunt supu și romii din cauza etniei lor
pe cea cu care se confrunt ă pentru că s u n t f e m e i , c o p i i , b ătrâni sau persoane cu
handicap.107

103 Accesul la servicii sociale este disponibil pentru to ți cetățenii UE care locuiesc într-un alt stat
membru, cu condi ția ca aceștia să dispună de resurse suficiente (cerin ță pe care mul ți romi nu o
pot îndeplini) sau s ă fie angaja ți sau să lucreze pe cont propriu.
104 Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE „Se elibereaz ă imediat un certificat de
înregistrare, care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistr ării”,
text disponibil la: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/s ite/en/oj/2004/l_158/l_15820040430en00770123.pdf (0.10.2009).
105 Interviu cu un func ționar din Provincia Napoli, Italia, 05.03.09.
106 Discriminarea multipl ă are loc atunci când o persoan ă este discriminat ă din mai multe motive,
fiind tratat ă, de exemplu, mai pu țin favorabil nu doar din motiv e legate de originea etnic ă, ci și
din motive de vârst ă, sex sau handicap. A se vedea Comisia European ă (2007) Abordarea
problemei discrimin ării multiple, disponibil ă la:
http://ec.europa.eu/social/m ain.jsp?catId=738&langId=en&pubI d=51&type=2&furtherPubs=no
(23.10.2009).
107 Același lucru se poate spune despre as pecte precum or ientarea sexual ă sau existen ța unui
handicap, de și dinamicii discrimin ării multiple i s-a acordat mai pu țină atenție în cadrul studiului.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

36 3.1. Cadrul juridic și politic
3.1.1. Cadrul juridic
Articolul 6 din directiva privind libera circula ție garanteaz ă pentru fiecare cet ățean al
Uniunii Europene dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pe o perioad ă de
cel mult trei luni, f ără nicio altă condiție sau formalitate în afara cerin ței de a de ține
un document de identitate valabil. În conformitate cu articolul 7, dreptul de ședere pe
o perioadă mai mare de trei luni este supus anumitor condi ții ce trebuie îndeplinite de
cetățeni, precum:
 să fie lucrători care desf ășoară activități salariate sau activit ăți independente;
sau
 să dispună de suficiente resurse, precum și de asigur ări medicale complete
pentru a se asigura c ă ei (și membrii familiilor lor) nu devin o povar ă pentru
sistemul de asisten ță al statului membru gazd ă în timpul perioadei de ședere.
În acest context, este posibil ca statele membre s ă nu poată specifica o sum ă
minimă pe care o consider ă suficientă, ci trebuie s ă țină seama de
împrejurările personale;108 sau
 să urmeze studii, inclusiv de formare profesional ă și să dispună de resurse
suficiente, precum și de asigur ări medicale complete astfel încât s ă nu devină
o povară pentru sistemul de asisten ță socială al statului membru gazd ă în
timpul perioadei de ședere; sau
 să fie membri de familie ai unui cet ățean al Uniunii care se înscrie în una
dintre categoriile men ționate mai sus.
Pentru cet ățenii UE a fost eliminat ă obligația de a avea permise de ședere. Cu toate
acestea, statele membre pot solicita cet ățenilor să se înregistreze pe lâng ă autoritățile
competente pentru perioade de ședere mai mari de trei luni de la data sosirii. Dovada
înregistrării va fi emis ă la prezentarea unei c ărți de identitate sau a unui pa șaport
valabil, împreun ă cu dovada îndeplinirii condi țiilor de mai sus (articolul 8).
Cetățenii UE care locuiesc într-un alt stat membru dobândesc dreptul de ședere
permanent ă în statul membru gazd ă după o perioad ă de cinci ani de ședere legal ă fără
întrerupere.109 Acest drept de ședere permanent ă nu mai este supus niciunei condi ții
(articolul 16).

108 Comisia European ă, Comunicarea privind orient ări pentru o mai bun ă transpunere și aplicare a
Directivei 2004/38/CE pr ivind dreptul la liber ă circulaie i edere pe teritoriul statelor
membre pentru cet ăenii Uniunii i membrii familiilor acestora, COM(2009) 313/4, Bruxelles,
pp. 8-9.
109 Articolul 16 alineatul (3) din directiva privind libera circula ție prevede: „Continuitatea șederii nu
este afectat ă de absențe temporare care nu dep ășesc un total de șase luni pe an sau de absen țe de
durată mai lung ă în vederea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu ori de o absen ță de maxim

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
37 Cetățenii UE care îndeplinesc condi țiile pentru ob ținerea dreptului de ședere sau a
dreptului de ședere permanent ă, precum și membrii familiei acestora beneficiaz ă, de
asemenea, de tratament egal cu cel al resortisan ților din țara gazdă în domeniile care
intră sub inciden ța tratatului. Beneficiul acestui drept este extins la membrii familiei
care nu sunt resortisan ți ai unui stat membru și care au dreptul de ședere sau dreptul
de ședere permanent ă (articolul 24).
Cu toate acestea, statul membru gazd ă nu este obligat s ă acorde dreptul la presta ții de
asistență socială în timpul primelor trei luni de ședere sau, dup ă caz, în decursul unei
perioade mai lungi, unor persoane altele decât lucr ători care desf ășoară activități
salariate sau activit ăți independente, persoanelor care î și mențin acest statut și
membrilor familiei lor. Pentru aceste persoane, statele membre gazd ă nu sunt
obligate ca, înainte de dobândirea dreptului de ședere personal ă, să acorde drepturi de
ședere permanent ă, să acorde ajutoare pentru studii, inclusiv pentru formare
profesional ă, constând în burse de studiu sau împrumuturi [articolul 24 (2)].
Deși directiva privind libera circula ție reprezint ă o evoluție foarte important ă din
punct de vedere juridic, au existat probleme semnificative în leg ătură cu transpunerea
ei. După cum a subliniat Comisia în raportul s ău din decembrie 2008 privind
aplicarea Directivei 2004/38/CE, de și statele membre din unele zone au adoptat
măsuri mai favorabile pentru cet ățenii UE și membrii familiei lor decât impunea
directiva, „în general, transpunerea Directivei 2004/38/ CE nu este satisf ăcătoare.
Niciun stat membru nu a transpus integral directiva în mod eficient și corect. Niciun
articol din directiv ă nu a fost transpus în mod eficient și corect de c ătre toate statele
membre.” Conform raportului, „în cele treizeci de luni de la data intr ării în vigoare a
directivei, Comisia a primit peste 1 800 de reclama ții individuale, 40 de întreb ări din
partea Parlamentului și 33 de peti ții privind aplicarea acesteia. Ea a înregistrat 115
reclamații și a deschis cinci cazuri de înc ălcare pentru aplicarea incorect ă a
directivei.”’ 110
3.1.2. Politici de integrare
La nivelul statelor membre, nu exist ă niciun cadru politic sp ecific privind incluziunea
și integrarea cet ățenilor romi din UE care și-au exercitat dreptul la libera circula ție și
ședere în oricare dintre țările țintă incluse în prezentul raport.

douăsprezece luni consecutive determinat ă de motive importante, precum sarcina și nașterea, boli
grave, studiile sau fo rmarea profesional ă ori detașarea în alt stat membru sau într-o țară terță ”.
110 Comisia European ă, Raport privind aplicarea Directivei 2004/38 privind dreptul la liber ă
circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cet ățenii Uniunii și membrii familiilor
acestora, COM(2008) 840 final, Bruxelles, 10.10.2008, text disponibil la: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS erv.do?uri=COM:2008:0840:FIN:EN:PDF (30.10.2009).
Pentru o analiz ă a impactului acestor diferen țe asupra cet ățeniei, a se vedea Carrera, S. și Faure
Atger, A. (2009) Implementation of Directiv e 2004/38 in the context of EU Enlargement: A
proliferation of different forms of ci tizenship? CEPS Special Report/April 2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

38 Legislația și politica general ă privind resortisan ții romi și traveller pot asigura un
context politic cheie pentru romii din alte state membre. Majoritatea statelor membre
dispun de o legisla ție și politici specifice privind romii (sau „ țiganii”, „traveller” sau
„nomazii”), iar acestea au tendin ța de a influen ța experien ța romilor din alte state
membre.
Aceste politici nu se refer ă de obicei la situa ția romilor din alte state membre în mod
direct, ci constituie paradigma legislativ ă și politică folosită în general pentru
abordarea situa ției lor din fiecare stat membru. Consecin țele acestei „integr ări” sunt
uneori pozitive, iar alteori negati ve. De exemplu, Spania furnizeaz ă exemple bune de
extindere a politicii na ționale rome pentru a-i include în mod pozitiv pe romii din alte
state membre. Politica privind educa ția nomazilor din Regatul Unit are aproximativ
același rol. În schimb, în Italia, legile „specifice nomazilor” și intervențiile politice
adresate etnicilor romi și sinti au un impact negativ asupra romilor din Italia și din
alte state membre.
3.2. Drepturi civile
În iulie 2009, Comisia European ă a emis o comunicare111 pentru a oferi îndrum ări
statelor membre privind modul de aplicare a Directivei 2004/38/CE cu scopul de a
aduce o îmbun ătățire reală pentru to ți cetățenii UE și pentru a transforma UE într-o
zonă de securitate, libertate și justiție. În acest document, Comisia European ă
subliniază faptul că directiva trebuie interpretat ă și aplicată în conformitate cu
drepturile fundamentale, în special „[…] dreptul la respectarea vie ții private și de
familie, principiul nediscrimin ării, drepturile copilului și dreptul la o cale de atac
eficientă, garantate prin Conven ția European ă a Drepturilor Omului (CEDO) și
reflectate în Carta drepturilo r fundamentale a UE”. Astfel , exercitarea dreptului la
libera circula ție a cetățenilor UE are loc în cadrul unui regim complex al drepturilor.
Cu toate acestea, cercetarea de fa ță aduce dovezi conform c ărora drepturile civile ale
cetățenilor romi din UE care î și exercită dreptul la libera circula ție nu sunt îndeplinite
pe deplin în anumite privin țe.
Înregistrarea re ședinței reprezint ă un aspect din cauza c ăruia cetățenii romi din UE se
confruntă în mod recurent cu dificult ăți în țările de destina ție examinate în prezentul
raport. Fără această înregistrare, cet ățenii din UE pot fi practic exclu și de la
beneficiile pozitive ale cet ățeniei. Procesul înregistr ării îmbrac ă forme diferite de la
un stat membru la altul, iar cercetarea arat ă în mod clar c ă procesele pot fi extrem de
anevoioase. De asemenea, în unele state membre exist ă diferite tipuri de înregistrare,

111 Comunicarea Comisiei c ătre Parlamentul European și Consiliu privind orient ări pentru o mai bun ă
transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liber ă circulație și ședere pe
teritoriul statelor membre pentru cet ățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, p.3, text
disponibil la: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS erv.do?uri=COM:2009:0313:FIN:EN:PDF (24.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
39 cum ar fi înregistrarea municipal ă, care se suprapun cu cerin țele legate de înregistrare
enunțate în directiva privind libera circula ție.
În Finlanda, de exemplu, responden ții nu cuno șteau prea bine care este procesul de
înregistrare: „ Aș dori să muncesc, îns ă am auzit c ă este greu s ă-ți găsești un loc de
muncă aici, pentru c ă nu avem o adres ă permanent ă; [reprezentantul ONG] și alți
romi români ne-au spus acest lucru ”.112 În Italia, responden ții s-au plâns în leg ătură
cu practicile de corup ție: „Aici, în Napoli, trebuie s ă plătești pentru certificatul de
înregistrare. So țul meu a pl ătit 1 000 de euro unui b ărbat pentru a avea re ședința
acolo unde locuia. În bar ăci [în tabere] ei [autorit ățile] nu recunosc re ședința.113
Pe de altă parte, în Spania, cet ățenii UE care î și înregistreaz ă reședința nu trebuie s ă
dovedeasc ă faptul că prestează o activitate profesional ă, că au resurse suficiente sau o
asigurare de s ănătate, ci trebuie s ă depună doar datele personale și o adresă.114
Rezidenții din Spania trebuie, de asemenea, s ă se înregistreze la autoritatea
municipal ă de la locul de re ședință, aspect esen țial pentru a avea acces la serviciile
publice. Rela ția dintre cele dou ă forme de înregistrare este complex ă și diferă de la o
locație la alta în zonele care au f ăcut obiectul cercet ării. În conformitate cu Consejo
de Empadronamiento [Consiliul municipal pentru înregistrare],115 certificatul de
înregistrare în Registrul Central al Str ăinilor ar putea fi necesar pentru înregistrarea
municipal ă a cetățenilor UE, îns ă nu și invers.
Cu toate acestea, în unele cazuri, pe parcursul cercet ărilor s-au constatat
inconsecven țe în cadrul aplic ării cerințelor din directiva privind libera circula ție. De
exemplu, conform responden ților, poliția din Barcelona a cerut dovada înregistr ării în
cadrul unui recens ământ municipal (ceea ce este deseori prea dificil pentru romi)
înainte de înregistrarea re ședinței, deși acest lucru nu este speci ficat în lege. Cu toate
acestea, responden ții au raportat c ă cel puțin o secție de poli ție nu a solicitat
înregistrarea municipal ă și că aici cetățenii romi din UE se înregistreaz ă și își obțin
certificatul.
În Valencia, pân ă la data studiului de fa ță, această practică a fost aparent sistat ă.
Aceeași cerință se aplică și în Asturias, îns ă, întrucât înregistrarea municipal ă este
destul de simpl ă în această zonă, din datele comunicate se pare c ă cetățenii romi din
UE sunt în m ăsură să corespund ă criteriilor. Acela și lucru a fost solicitat în Cordoba,
însă în urma interven ției unui ONG, autorit ățile au început s ă le permită romilor care

112 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 6.5.2009.
113 Interviu cu o femeie rom ă, Italia, 18.2.2009.
114 Spania/Real Decreto 240/2007 (16.2.2007) [Decret ul Regal privind intrarea, libertatea de mi șcare
și reședința din Spania a cet ățenilor din statele membre UE și alte state care au aderat la Acordul
privind SEE], articolul 7 alineatul (1).
115 Consejo de Empadronamiento (2007) Nota sobr e la obligación de exig ir el certificado de
inscripción en el Registro Central de Extranjero s para empadronar a los ci udadanos de los Estados
miembros de la Unión Europea y de otros Es tados parte en el Acuerdo sobre el Espacio
Económico Europeo [Not ă privind obligativitatea certificatului de înregistrare în Registrul Central
al Străinilor pentru înregistrarea la autorit ățile municipale a cet ățenilor din statele membre și alte
state care au aderat la SEE], text disponibil la https://idapadron.ine.es /idaweb/legisla/RCE.PDF
(4.5.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

40 aveau înregistrarea municipal ă să se înregistreze folosind adresa Fundación
Secretariado Gitano (FSG).116
Conform unui num ăr semnificativ de romi intervieva ți, incapacitatea de a g ăsi de
lucru pe pia ța oficială a muncii, împreun ă cu lipsa „resurselor suficiente” i-au
împiedicat pe mul ți dintre ei s ă își înregistreze re ședința. Spania a fost singura
excepție din toate țările cercetate. Raportul Comi siei Europene privind aplicarea
Directivei 2004/38/CE a men ționat că 12 state membre, printre care Italia și Finlanda,
au transpus no țiunea de „resurse suficiente” în mod incorect sau ambiguu.
Problemele se refer ă în principal la definirea sumei minime care ar fi considerat ă
„suficientă” și neluarea unei decizii pe baza împrejur ărilor personale.117
Există, de asemenea, alte aspecte legate de drep turile civile permanente pentru mul ți
romi din alte state membre. Dup ă cum s-a ar ătat anterior, drepturile la libera
circulație sunt cunoscute pe scar ă largă, însă celelalte drepturi sunt mai pu țin
cunoscute. De exemplu, responden ții au arătat că nu cunosc nimic despre dreptul de
a-și menține statutul de lucr ător, în cazul în care lucr ătorii au fost concedia ți
involuntar și se înregistreaz ă ca persoane care î și caută în loc de munc ă la un birou
relevant de recrutare.118 În același timp, no țiunea de drept la „re ședință permanent ă”
după cinci ani – care nu mai depinde de existen ța unor resurse suficiente – este
deseori atât de îndep ărtată, încât aproape nu are nicio relevan ță pentru romii
implicați.119 De asemenea, în cadrul cercet ării nu s-a descoperit nicio dovad ă a
eforturilor f ăcute de autorit ățile locale pentru a familiariza cet ățenii UE cu drepturile
asigurate de directiva privind libera circula ție.
Din cercetare reiese în mod evident c ă dispozițiile directivei privind libera circula ție,
în ciuda orient ărilor clare puse la dispozi ție de Comisia European ă, nu sunt
întotdeauna aplicate în practic ă și că existența formelor suprapuse de înregistrare
reprezintă o barieră semnificativ ă în calea accesului la o serie de beneficii. Întrucât
niciun stat membru nu aplic ă sisteme de înregistrare f ără a se confrunta cu dificult ăți
evidente, se pune întrebarea dac ă și alte state nu ar trebui s ă urmeze acest exemplu.
Înregistrarea nu este necesar ă pentru primele trei luni de ședere – este suficient ă o
carte de identitate sau un pa șaport valabil – astfel încât s ă se poate discuta despre
motivul pentru care acest statut ar trebui s ă fie transformat dup ă trei luni și dacă
obligația de înregistrare este într-adev ăr necesară.
Experiențe negative cu poli ția au fost raportate deseori de c ătre responden ții din
Italia, care le-au corelat cu „starea de urgen ță în legătură cu așezările de comunit ăți
nomade de pe teritoriul regiunilor din Campania, Lazio și Lombardia”120, care a

116 Interviuri cu FSG în diferite loca ții din Spania, 02-05.2009.
117 Comisia European ă (2008) Raportul Comisiei c ătre Parlamentul European și către Consiliu
privind aplicarea Directivei 2004/ 38/EC privind dreptul la liber ă circulație și ședere pe teritoriul
statelor membre pentru cet ățenii Uniunii și membrii familiilor acestora Bruxelles, COM (2008)
840/3. p. 6.
118 Articolul 7 alineatul (3) literele (b) și (c) din directiva privind libera circula ție.
119 A se vedea articolul 16 alineatul (1) din directiva privind libera circula ție.
120 Decretul Pre ședintelui Consiliului Mini ștrilor din 21 mai 2008. Dichiarazione dello stato di
emergenza in relazione agli insediamenti di comunità nomadi nel territorio delle regioni

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
41 condus la recens ământul obligatoriu al etnicilor romi și sinti în aceste zone121 și au
sporit semnificativ controalele oficiale și neoficiale pentru romi: „ Am avut probleme
cu poliția, întrucât într-o zi m-au oprit pe strad ă pentru a-mi verifica documentele și
nu mi le-au dat înapoi. Dup ă ce au terminat verificarea, le-am cerut s ă-mi dea
înapoi documentele de identificare, îns ă poliția mi-a spus c ă nu știu unde se afl ă și
că ar trebui s ă mă adresez ambasadei României ”.122
Există, de asemenea, dovezi c ă tratamentul de acest tip genereaz ă fenomenul de
„strămutare” ca urmare a implica țiilor libert ății de circula ție. În Spania, un
respondent rom a remarcat: „ Am plecat din Italia pentru c ă nu aveam de lucru acolo
și din cauza carabinierilor. Un prieten de-al meu a fost b ătut de carabinieri chiar în
fața mea. Nu m-a ș mai întoarce în Italia . Aici [în Spania] poli țiștii nu sunt atât de
brutali. Unii dintre ei vorbesc politicos, al ții nu, îns ă în Italia niciunul nu este
politicos […]. În general, italienii nu sunt ca spaniolii, problema o reprezint ă
poliția”.123 Acest lucru este confirmat de c ătre ONG-urile din Spania care lucreaz ă cu
romii: „ Am observat c ă anul trecut, cam pe la sfâr șitul verii, s-au întors unele familii
de romi care fuseser ă expulzate. Aceste persoane erau însp ăimântate. Când
mediatorul s-a apropiat de ele, l-au întrebat „sunte ți de la poli ție?”’124
În alte cazuri, unii romi intervieva ți au susținut că au fost ataca ți verbal de c ătre
polițiști: „Într-o sear ă, tocmai când ie șeam din moschee, am fost oprit de poli ție.
Poliția a perchezi ționat mașina. […] A m fost reținut timp de o or ă și jumătate, apoi
au venit dou ă patrule . Erau doisprezece poli țiști în locul respectiv . Apoi polițiștii
tineri au început s ă adreseze cele mai urâte insulte, cum ar fi : „Țiganii ăștia! I-aș
pune să stea lipiți de perete și i-aș împușca’.125
În schimb, atunci când au fost întreba ți despre întâlnirile cu poli țiștii din Fran ța,
răspunsul unui respondent rom a fost relevant: „V ă pot spune mai multe despre
întâlnirile mele cu poli ția noastră din Bulgaria. Ultima dat ă, când am fost într-o
stațiune din nord-estul Bulg ariei, la Marea Neagr ă, în timp ce m ă plimbam pe o
stradă care face leg ătura între plaj ă și Cazino, am fost oprit de patru ori de c ătre

Campania, Lazio e Lombardia (Declararea unei st ări de urgen ță în legătură cu așezările
comunităților nomade de pe teritori ul regiunilor Campania, Lazio și Lombardia). Disponibil la:
http://www.interno.it/mininterno/ export/sites/default/it/s ezioni/servizi/legis lazione/immigrazione/
0979_2008_05_27_decreto_21_maggio_2008.html . În luna mai 2009, starea de urgen ță a fost
prelungită până în decembrie 2010 și a inclus, în plus, Torino și Veneția.
121 Centrul European pentru Drepturile Romilor, Open Society Institute and osservAzione (mai 2009)
Memorandum c ătre Comisia European ă privind înc ălcările legii CE și a drepturilor fundamentale
ale etnicilor romi și sinti de c ătre guvernul italian în aplicarea recens ământului în „taberele
nomade” ( Memorandum to the European Commission concerning violations of EC law and the
fundamental rights of Roma and Sinti by the It alian Government in the implementation of the
census in “nomad camps ), disponibil la: http://www.errc.org/db/03/D5/m000003D5.pdf
(30.10.2009).
122 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 20.2.2009.
123 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 2.3.2009.
124 Interviu cu sucursala din ora șul Gijón a ONG-ului ACCEM, Spania,12.3.2009.
125 Interviu cu un b ărbat rom din Amalipe, Italia, 30.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

42 poliție pentru a-mi prezenta cartea de iden titate. Aici, nu am fost oprit niciodat ă
pentru a fi identificat de c ătre poliție și sunt aici de patru ani”.126
3.3. Drepturi politice
„În mod ironic, am drept de vot, dar nu am drept de munc ă. La ultimele alegeri
locale, primarul actual, pe vremea aceea ca ndidat, a venit la centrul de integrare,
așa cum s-a întâmplat întotdeauna în Bulgaria, pentru a ne convinge s ă votăm
pentru el. Ne-a promis c ă, dacă votăm pentru el, vom primi ajutor social ”.127
Încă din 1992, Tratatul CE prevede (la actualul articol19) dreptul cet ățeanului UE de
a alege și de a fi ales la alegerile europene și locale în statul în care locuie ște acesta.
În consecin ță, articolul 3 din Directiva 94/80/CE a Consiliului prevede c ă: „Oricare
persoană care, în ziua de referin ță: (a) este cet ățean al Uniunii […] și (b) fără a avea
cetățenie, îndepline ște totuși condițiile de care depinde dreptul de a alege și de a fi
ales al resortisan ților, în conformitate cu legisla ția statului membru de re ședință, are
drept de a alege și de a fi ales la alegerile locale în acest stat membru.128 Deși există
anumite posibilit ăți de derogare, cet ățenii UE ar trebui s ă poată să se înregistreze și să
voteze în acela și fel ca resortisan ții la alegerile locale și europene, de și nu exist ă
reguli comune la nivelul statelor membre privind înregistrarea vot ării.
Comisia European ă a raportat în 2008 urm ătoarele: „În decembrie 2006, Comisia a
adoptat un raport precizând c ă la alegerile pentru PE din 2004 […] s-a constatat o
creștere a particip ării cetățenilor Uniunii care locuiesc într-un stat membru, altul
decât statul lor de origin e. Peste un milion de cet ățeni ai Uniunii s-au înregistrat
pentru a vota în statul lor de re ședință în 2004, reprezentând aproape 12 % [dintre
cetățenii UE cu re ședința în statele membre, altele decât propriul lor stat], comparativ
cu 5,9 % în 1994 și 9 % în 1999. Cre șterea particip ării este explicat ă prin
„mobilitatea mai mare a cet ățenilor pe teritoriul UE și efortul statelor membre de a-i
informa despre drepturile lor. Cu toate acestea, pu țini dintre ei candideaz ă: 62 în
1999 față de 57 în 2004 […]”.129
În Franța, unii romi bulgari s-au înregistrat pe ntru a vota la alegerile locale din 2008,
fiind încuraja ți de activi știi locali, îns ă se pare că doar foarte pu țini romi au votat. Nu
a existat nicio dovad ă a unui sprijin simila r sau a unei încuraj ări a implic ării politice
în alte locuri din Fran ța.

126 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 26.3.2009.
127 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 26.3.2009.
128 Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a
dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parl amentul European pentru cet ățenii Uniunii care au
reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisan ți, JO L 329 , 30.12.1993 ; Directiva
94/80/CE din 19 decembrie 1994 de stabilire a normel or de exercitare a dreptului de a alege și de
a fi ales la alegerile locale pentru cet ățenii Uniunii care au re ședința într-un stat membru a c ărui
cetățenie nu o de țin, JO L 368, 31.12.1994 .
129 Comisia Comunit ăților Europene 2008 Al cincilea raport privind cet ățenia Uniunii
(1 mai 2004 – 30 iunie 2007) Bruxelles, 15.2.2008 COM(2008) 85 final, p. 6.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
43 În Spania, un func ționar FSG a sus ținut că „Dintre cei [romii] pe care îi cunoa ștem,
niciunul nu a votat [la alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009] ’.130
Probabil c ă lipsa de informa ții privind procedurile de înregistrare a votan ților ar putea
fi responsabil ă pentru rata redus ă de participare la alegeri în rândul romilor din alte
state membre.
Singura ini țiativă politică pozitivă identificat ă de cercetare a fost luat ă în Franța de
către ONG-ul Romeurope , care a organizat o întâlnire cu func ționarii ale și în luna
septembrie 2008 pentru a sensibiliza noii func ționari ale și în legătură cu situația
romilor din alte state membre UE și pentru a le ob ține sprijinul pentru politici în
vederea îmbun ătățirii situației. După această întâlnire, a fost publicat un apel: „Noi, în
calitate de reprezentan ți aleși, în diversitatea mandatelor noastre, în pluralitatea
culorilor noastre politice, ne-am confruntat la diferite niveluri cu provocarea pe care
o reprezint ă instalarea romilor din Europa de Est pe teritoriile noastre. În fa ța
suferinței umane a romilor, refuz ăm să fim pasivi și indiferen ți. Ca cetățeni ai Uniunii
Europene priva ți de dreptul de a munci în urma instituirii, în Fran ța, a unor
mecanisme legate de regimul transna țional, romii bulgari și români nu se pot integra.
Această situație, contrar ă ideii europene, genereaz ă inegalități, dar contribuie, în
același timp, la ilegalitatea prezen ței lor în Fran ța și prin urmare la mizeria lor. Statul
poate pune cap ăt mecanismelor transna ționale. Trebuie s ă existe voin ță politică.
Cerem statului s ă pună capăt regimului transna țional care nu acord ă românilor și
bulgarilor acces la locuri de munc ă și îi transform ă în europeni de mâna a doua”.131
Din punctul de vedere al chestiunii mai ample a particip ării civice și a particip ării la
viața publică, în urma cercet ărilor s-a constatat un nivel ridicat de neparticipare și
segregare. Exist ă foarte pu ține dovezi care s ă indice că romii din alte state membre
ale UE fac parte din organiza ții ale societ ății civile. Segregarea fizic ă a romilor din
alte state europene pe teritoriul statelor- țintă accentueaz ă în mod evident izolarea
socială a acestora.
Un lucru și mai îngrijor ător este că uneori chiar și ONG-urile, deliberat sau nu, pot
reprezenta o barier ă în calea particip ării romilor la via ța publică. După cum a afirmat
un respondent rom care locuie ște în Franța: „Când am mers la prim ărie pentru a m ă
înregistra la adresa Centrului de Integrare, mi s-a spus c ă PMG administreaz ă
centrul și urmează că comunice cu ei” .132 Un alt respondent rom a afirmat: „ Suntem
foarte recunosc ători pentru aten ția care ne-a fost acordat ă de asisten ții sociali de la
stat și de personalul autorit ăților locale de protec ție a copiilor. Dar eu nu sunt
niciodată în contact cu administra ția municipal ă. Au existat întotdeauna persoane de
la ONG-uri care ne-au ajutat și ne-au oferit cadouri din orice motiv ”.133 În mod clar,
este important ca organiza țiile societății civile să treacă de la atitudinea de sus ținere a

130 Interviu cu Fundación Secret ariado Gitano, Spania, 13.07.2009.
131 „Appel des elus pour une politique d’accueil et d’accès aux droits en direction des Rroms
d’Europe de l’Est installés en France” [Apelul reprezentan ților aleși pentru o politic ă de acceptare
și acces la drepturi adresat ă romilor din estul Uniunii Europene instala ți în Franța] Romeurope ,
7.7.2009, disponibil la: http://www.romeurope.org/?p=1398#more-1398 (23.10.2009).
132 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 26.3.2009.
133 Interviu cu o femeie rom ă, Franța, 26.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

44 romilor prin reprezentarea lor pe lâng ă autoritățile publice la acordarea puterii de a se
adresa autorit ăților în mod direct.
Unul dintre pu ținele exemple de implicare devotat ă în viața publică este „luna
istorică a țiganilor, romilor și traveller” din Regatul Unit, care atrage participarea
unui num ăr semnificativ de romi din alte state membre și este aprobat ă de
subsecretarul parlamentar de stat pentru școli. Aceast ă inițiativă reprezint ă „un
parteneriat între comunit ățile noastre și cele ale autorit ății locale și centrale care
doresc să ne ajute, îns ă, pentru a reu și, este necesar ă implicarea activ ă a tuturor celor
din cadrul comunit ății țiganilor, romilor și traveller”.134 Multe dintre evenimentele
din cadrul lunii istorice a țiganilor, romilor și traveller includ sau sunt axate pe romii
din alte state membre ale UE.
3.4. Drepturi economice și sociale
Cetățenii UE din alte state membre care sunt salaria ți sau presteaz ă activități
independente au acces la drep turile sociale asociate ocup ării forței de munc ă în
condiții de egalitate cu resortisan ții. Cu toate acestea, dac ă nu sunt angaja ți oficial sau
nu presteaz ă activități independente, drepturile lor sociale sunt reduse semnificativ,
iar cerința deținerii unor „resurse suficiente” nu mai este îndeplinit ă. Deși se aplică în
mod egal cet ățenilor de etnie rom ă și celor de alte etnii, aceast ă cerință pare a avea un
impact dispropor ționat asupra romilor, întrucât este mai probabil ca ace știa să fie
percepuți drept „inactivi din punct de vedere economic” din cauza activit ății lor în
economia informal ă.
Cu toate acestea, Comisia European ă a indicat în mod clar c ă noțiunea de „resurse
suficiente” trebuie interpretat ă ținând seama de obiectivul directivei, care const ă în
facilitarea libert ății de mișcare. În realitate, directiva privind libera circula ție interzice
statelor membre s ă prevadă, direct sau indirect, o sum ă fixă care să fie considerat ă
„resurse suficiente”, sub al c ărei nivel dreptul de ședere să poată fi refuzat automat.
Astfel, autorit ățile statelor membre trebuie s ă ia în considerare situa ția personal ă a
persoanei în cauz ă. În aceast ă privință, Comisia European ă subliniaz ă faptul că
autoritățile trebuie s ă aplice un test al propor ționalității. În acest scop, orient ările
Comisiei Europene includ trei ansambluri de criterii referitoare la durata beneficiului,
situația personal ă și suma în cauz ă.135
Atâta timp cât cet ățenii UE nu devin o sarcin ă excesivă pentru sistemul de asisten ță
socială al unui stat membru gazd ă, aceștia nu pot fi expulza ți din acest motiv.

134 „Ce este GRTHM?” (What is GRTHM?) , text disponibil la: http://www.grthm.co.uk/whatis.php
(27.8.2009).
135 A se vedea Comunicarea Comisiei c ătre Parlamentul European și Consiliu privind orient ări pentru
o mai bun ă transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liber ă circulație și
ședere pe teritoriul statelor membre pentru cet ățenii Uniunii și membrii familiilor acestora,
COM(2009) 313/4 final, 2.7.2009, pp. 8-9, text disponibil la: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS erv.do?uri=COM:2009:0313:FIN:EN:PDF (29.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
45 Comisia European ă subliniaz ă faptul că simpla „primire a presta țiilor de asigur ări
sociale poate fi considerat ă relevantă pentru a stabili dac ă persoana în cauz ă este o
sarcină pentru sistemul de asisten ță socială”. Nevoia de evaluare a situa ției personale
a respectivilor cet ățeni UE și accentul pe care Comisia European ă îl pune asupra
principiului propor ționalității indică în mod clar simplul fapt c ă cineva care se
bazează doar pe asisten ța socială de bază nu poate fi expulzat în mod automat.136 De
asemenea, este respins ă interpretarea clauzei legate de existen ța „resurselor
suficiente” ca o „interdic ție de a recurge la fonduri publice”, care pare a sta la baza
practicii fa ță de cetățenii UE de etnie rom ă din unele state membre.
Teama de a deveni o „sarcin ă excesivă” poate reprezenta un factor care îi împiedic ă
pe romi s ă aibă acces la serviciile de asisten ță socială. După cum spunea un
funcționar al Unit ății Internaționale de Protec ție a Ministerului de Interne finlandez:
„Legea privind str ăinii nu prevede sanc țiuni legate de obliga ția de înregistrare a
dreptului de ședere și este ignorat ă în rândul tuturor cet ățenilor UE cu sediul în
Finlanda. […] Am impresia c ă și în cazul în care aceste informa ții au fost transmise
romilor din UE care î și exercită dreptul la libertatea de mi șcare și ședere, ace știa nu
au dorit să își înregistreze dreptul de ședere. În general, nu au dorit s ă aibă de-a face
cu autorit ățile”.137 Astfel, „r ămânerea în umbr ă” devine o strategie de supravie țuire
sensibilă: cine este capabil s ă supraviețuiască cerșind, să doarmă pe străzi și să
trăiască fără îngrijiri medicale nu devine o sarcin ă pentru sistemul de asigur ări
sociale.
În plus, din cercet ări reiese c ă și atunci când exist ă un drept clar la beneficii, accesul
la acestea pentru cet ățenii romi din UE din alte state membre poate fi împiedicat de
birocrațiile naționale și locale și de o rezisten ță generală la asigurarea bun ăstării
romilor. În ceea ce prive ște experien ța integrării cetățenilor romi din UE, studiul
stabilește continuarea aplic ării tratamentului echivalent cu cel aplicat resortisan ților
în ceea ce prive ște excluderea efectiv ă de la asigur ările sociale.
3.5. Accesul la locuri de munc ă
Libera circula ție a lucrărilor reprezint ă una dintre libert ățile fundamentale ale Uniunii
Europene. Articolul 15 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
prevede c ă, sub rezerva condi țiilor și limitelor aplicabile dreptului Uniunii pe care
acestea sunt întemeiate și care sunt prev ăzute în tratate, „(1) Orice persoan ă are

136 După cum indic ă Centrul pentru Studii Politice Europene: „De și Directiva 2004/38 nu permite
statelor membre s ă expulzeze în mod automat un cet ățean al Uniunii din cauza faptului c ă acesta
este o povar ă „nerezonabil ă” asupra sistemului de asigur ări sociale, mai multe state membre par
să aplice aceast ă abordare” în Carrera, S. și Faure Atger, A. 2009. Im plementarea Directivei
Directive 2004/38 în contextul Extinderii UE: Proliferarea diferitelor forme de cet ățenie?
(Implementation of Directive 2004/38 in the cont ext of EU Enlargement: A proliferation of
different forms of citizenship?) CEPS Raport special /aprilie 2009, p. 12.
137 Interviu cu un func ționar al Unit ății Internaționale de Protec ție a Ministerului de Interne, Helsinki,
Finlanda, 12.5.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

46 dreptul la munc ă și dreptul de a exercita o ocupa ție aleasă sau acceptat ă în mod liber.
(2) Orice cet ățean al Uniunii are libertatea de a- și căuta un loc de munc ă, de a lucra,
de a se stabili sau de a presta ser vicii în orice stat membru”.
Articolul 7 din directiva privind libera circula ție privind „dreptul de ședere pe
teritoriul altui stat membre pentru o perioad ă mai mare de trei luni” plaseaz ă
libertatea de mi șcare în contextul ocup ării unui loc de munc ă: „Toți cetățenii Uniunii
au dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pentru o perioad ă mai mare de trei
luni în cazurile în care […] sunt lucr ători care desf ășoară activități salariate sau
activități independente în statul membru gazd ă”. Aceste dispozi ții creează un regim
relativ simplu al drepturilor pentru rom ii din alte state membre. În cazul în care
aceștia sunt cet ățeni ai UE și desfășoară o activitate oficial ă, au un drept de ședere
indiscutabil. Din acest statut decurg și alte drepturi economice și sociale
semnificative.
Curtea European ă de Justiție a confirmat c ă cetățenii UE beneficiaz ă, de asemenea,
de dreptul de ședere pe o perioad ă de cel pu țin șase luni în cazul în care „furnizeaz ă
dovezi că [aceștia] continu ă să caute un loc de munc ă și că [au] șanse reale de a fi
angajați”.138 Directiva privind libera circula ție prevede în mod clar c ă un cetățean al
Uniunii care a p ătruns pe teritoriul unui stat membru „pentru a c ăuta un loc de
muncă” nu poate în „niciun caz” s ă fie expulzat atâta timp cât poate aduce dovezi c ă
își caută un loc de munc ă și că are „o șansă reală de a fi angajat”.139
Dreptul de a fi angajat este reglementat în primul rând prin m ăsuri tranzitorii incluse
în Tratatele de aderare din 16 aprilie 2003 – în ceea ce prive ște aderarea Republicii
Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și
Slovaciei – iar începând din 25 aprilie 20 05 – cu privire la aderarea Bulgariei și
României.140 Aceste restric ții continu ă să limiteze drepturile de angajare în mod
oficial mai mult decât în orice alt domeniu al drepturilor.141 Ele indică în mod clar c ă
cetățenii acestor țări se pot confrunta cu restric ții impuse asupra accesului la pia ța
muncii în alte state membre, îns ă restricțiile din punct de vedere al altor drepturi
sociale și economice, de și indirecte, nu sunt exprimate. Prin urmare, ace ști cetățeni –

138 CEJ, C-292/89, Antonissen, hotărârea din 26.2.1991.
139 A se vedea articolul 14 alineatul (4) din directiva privind libera circula ție.
140 Tratatul de Aderare a României și Bulgariei 2003, disponibil la:
http://ec.europa.eu/enlargement/archives/enlarg ement_process/future_pr ospects/negotiations/eu10
_bulgaria_romania/tr eaty_2003/index_en.htm (5.9.2009) și
http://ec.europa.eu/enlargement/archives/enlarg ement_process/future_pr ospects/negotiations/eu10
_bulgaria_romania/treaty_2005_en.htm (5.9.2009).
141 Restricția a urmat o logic ă de 2+3+2 ani: M ăsurile tranzitorii au prev ăzut ca pentru primii doi ani
după aderare, accesul la pie țele muncii ale statelor membre vechi depinde de legea na țională și de
politica statelor membre respective. Astfel, era foarte posibil ca lucr ătorii din statele membre noi
să aibă nevoie de un permis de munc ă. Aceste m ăsuri naționale pot fi prelungite pentru o perioad ă
suplimentar ă de trei ani. Ulterior, un stat membru care a aplicat m ăsurile naționale poate continua
să le aplice pentru o nou ă perioadă de doi ani, în cazul în care adreseaz ă o notificare Comisiei în
legătură cu existen ța unor perturb ări grave ale pie ței muncii. În orice caz, lucr ătorilor din statele
membre noi trebuie s ă li se acorde prioritate în fa ța lucrătorilor din țările terțe. După ce obțin
acces pe pia ța muncii, lucr ătorii beneficiaz ă de tratament egal cu lucr ătorii resortisan ți.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
47 inclusiv romii – au fost exclu și oficial de pe pia ța muncii din diferite țări UE.142 În
unele cazuri, aceste bariere nu au fost înc ă eliminate (a se vedea tabelul 1).
Comisia European ă a precizat c ă este de opinie c ă aceste restric ții ar trebui eliminate
pentru a realiza libertatea de mi șcare a lucr ătorilor: „Ridicarea restric țiilor nu numai
că ar avea un sens economic, f ără a cauza prejudicii semnificative pie țelor locale ale
muncii, îns ă ar contribui și la evitarea unor probleme mai grave asociate cu pie țele
închise ale muncii, în special activitatea nedeclarat ă și activitățile independente
fantomă. Volumul și direcția fluxurilor de mobilitate sunt favorizate mai degrab ă de
oferta și cererea de for ță de munc ă și de alți factori decât de restric țiile legate de
accesul la pia ța muncii. Aceste restric ții ar putea chiar conduce la întârzierea
ajustărilor de pe pia ța muncii și ar putea exacerba inciden ța muncii nedeclarate”.143
Tabelul 1: Lucr ători din statele membre noi – m ăsuri tranzitorii144
UE-8: Republica Ceh ă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia și
Slovacia
UE-2: Bulgaria, România
FI Finlanda EU-8 Acces liber (1 mai 2006)
EU-2 Acces liber (1 ianuarie 2007)
FR Franța EU-8 Acces liber (1 iulie 2008)
EU-2 Restric ții cu simplific ări
IT Italia EU-8 Acces liber (27 iulie 2006)
EU-2 Restric ții cu simplific ări
ES Spania EU-8 Acces liber (1 mai 2006);
EU-2 Acces liber (1 ianuarie 2009)
UK Regatul Unit EU-8 Programul de înre gistrare obligatorie a
lucrătorilor în vederea accesului
(1 mai 2004)
EU-2 Restric ții cu simplific ări

142 A se vedea Rezolu ția Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoar e la aplicarea Directivei
2004/38/CE privind dreptul la libera circula ție și ședere pe teritoriul statelor membre pentru
cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, care men ționează că „întrucât patru dintre statele
membre UE-15 înc ă nu au deschis piaa muncii pentru lucr ătorii din statele membre UE-8 [ și] 11
state membre au comunicat Comisiei decizia lor de a menine restriciile de pe piaa muncii
faă de cetăenii români i bulgari, începând cu 1 ianuarie 2009”.
143 „Raportul Comisiei privind m ăsurile tranzitorii legate de libera circula ție a lucrătorilor”
(Commission report on transitional arrangeme nts regarding free movement of workers)
MEMO/08/718 Bruxelles, 18.11.2008, p. 2.
144 Comisia European ă, disponibil la: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=466&langId=en
(24.11.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

48 Excluderea de pe pia ța muncii și economia informal ă
„Am lucrat în agricultur ă aici, la cules de struguri , de cartofi… ultima dat ă cu
contract, înainte îns ă nu. Nu am venit s ă caut ajutor; Am venit s ă caut de lucru,
pentru că am mâini și picioare. Îmi place s ă muncesc ”.145
Dorința generală exprimat ă de către responden ții romi în cadrul acestei cercet ări a
fost aceea de a lucra în cadru l economiei formale. Dorin ța de a lucra în economia
formală reprezint ă de departe cel mai important factor de respingere definitoriu în
țările de origine și factorul de atrac ție cheie din țările de destina ție. După cum a
afirmat un respondent rom din Fran ța: „În România, am lucrat în sectorul
construcțiilor împreun ă cu verii mei stabili ți în cartier înc ă de pe vremea lui
Ceaușescu, însă aici nu am lucrat mai mult de trei luni. Am muncit pu țin pentru
primărie, apoi într-o tipografie care îns ă s-a închis pentru c ă nu primea de lucru.
Pentru că nu am nicio preg ătire, am lucrat în agricultur ă și ca tăietor de lemne în
pădure. N-am primit mai mult de cinci euro pe zi și nu am nicio perspectiv ă. Cu
toate acestea, sunt bine integrat și nu am probleme cu poli ția. Tatăl meu a murit,
mama și cele dou ă surori ale mele continu ă să trăiască în sat și sunt singurul lor
sprijin. Acesta este motivul pentru care m-am hot ărât să plec de acolo și să vin în
Franța. Nu am un loc de munc ă, însă îmi caut de lucru în sectorul construc țiilor de
clădiri și de autostr ăzi. Vreau s ă rămân în Fran ța să muncesc ”. 146
Responden ții și-au manifestat clar dorin ța generală de a lucra în toate sectoarele
economiei formale: „ Am lucrat în construc ții și în salubrizare în 2008, cu contract.
Apoi am primit ajutor de șomaj șase luni și patru luni, timp în care am fost în
România. Acum ajutorul a expirat și îmi caut un loc de munc ă, nu vreau ajutor
social, dac ă îmi găsesc de lucru nu vreau s ă primesc ajutor social […] Acum n-am
decât 45 de euro în buzunar, îns ă nu cer ajutor, îmi caut de lucru ”.147 Restricțiile
tranzitorii legate de locurile de munc ă, lipsa aptitudinilor corespunz ătoare și
cunoașterea necorespunz ătoare a limbii na ționale îngreuneaz ă accesul romilor la
locurile de munc ă formale.
La nivelul țărilor studiate au fost constatate diferite forme de excluziune formal ă și
informală. O parte a acestor excluziuni sunt structurale – mul ți romi doresc s ă
munceasc ă, însă sunt necalifica ți, ca urmare a discrimin ării cronice în materie de
educație din țările lor gazd ă. Chiar și pentru munca necalificat ă, competen ța în limba
națională poate reprezenta o barier ă insurmontabil ă: „Nu pot să-mi caut un loc de
muncă aici pentru c ă nu vorbesc finlandeza și nu înțeleg nimic în aceast ă limbă. Însă
mi-aș dori foarte mult s ă îmi caut de lucru aici, s ă nu mai cer șesc pe strad ă pe frigul
ăsta”.148

145 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 4.3.2009.
146 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 14.3.2009.
147 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 3.3.2009.
148 Interviu cu o femeie rom ă, Finlanda, 6.5.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
49 Romii sunt, de asemenea, afecta ți de acte rasiste și xenofobie: „ Trebuia să-mi păzesc
casa cu o bât ă de baseball. Copiii britanici îmi amenin țau copiii, numindu-i
«pakistanezii naibii». Romii sunt considera ți fie est-europeni, fie asiatici, fie
migranți. Și niciuna dintre aceste imagini nu reprezint ă un avantaj atunci când î ți
cauți de lucru în Regatul Unit ”.149 În Italia, responden ții romi au men ționat
prejudiciile și stereotipurile negative ale atitudinii fa ță de romi, italieni sau nu, ca
principal obstacol structural în calea g ăsirii unui loc de munc ă.150
Discriminarea rasial ă are un impact specific și direct asupra cet ățenilor romi din
Uniunea European ă: „Unele dintre femeile care cer șesc au urmat cursuri de c ălcat,
menaj și așa mai departe, îns ă este foarte dificil pentru noi s ă găsim o familie care s ă
dorească să ne angajeze. La telefon, ni s-a spus direct «Nu vreau țigani
români»”’.151 Acest tip de discriminare pare a fi ceva obi șnuit. Un respondent rom
din Italia a remarcat: „ Din păcate, acum nu am serviciu. Înainte am lucrat în
construcții, era un loc de munc ă permanent. […] Acum situa ția este dificil ă. Deseori
problema porne ște de la documentul de înregistrare. Dac ă pe documentul de
identificare este scris c ă locuiesc pe via Triboniano, niciun patron nu m ă primește,
pentru că toată lumea știe că pe via Triboniano este o tab ără de romi. Când îmi caut
un loc de munc ă, nu pot să spun că locuiesc într-o tab ără și că sunt rom ”.152
Încercările romilor de a se implica în activit ăți ale economiei formale sunt îngreunate
și de unele m ăsuri luate de autorit ățile locale: „ Romii români și-au construit o
organizație bună pentru colectarea fierului. Col ectarea fierului a fost întotdeauna
una dintre principalele activit ăți ale romilor români. Apoi autorit ățile municipale din
Napoli au emis o ordonan ță prin care se interzice colectarea fierului. […] În ultimele
trei luni, nu s-a putut strânge fier. Într-adev ăr, de la începutul anului, [romii] se
plâng că nu mai pot colecta fier ca înainte, pentru c ă sunt opri ți de poliție, iar
vehiculele sunt confiscate. […] În realitate, șomajul afecteaz ă acum bărbații mai
mult decât înainte”.153
Distincția dintre munca în economia formal ă și cea în economia informal ă rămâne
absolut definitorie din punctul de vedere al experien ței romilor legate de libertatea de
mișcare și de ședere. În Fran ța și Spania, de exemplu, chiar atunci când erau relativ
mulțumiți de experien ța lor în proiectele de integrare, dorin ța romilor de a munci a
fost foarte evident ă: „Sunt mulțumit că am fost inclus în cadrul proiectului de
integrare. Suntem caza ți într-un loc sigur, pentru care pl ătim 50 de euro pe lun ă.
Aici lucreaz ă ca asisten ți sociali câ țiva romi spanioli și un algerian. Ei fac tot ce pot
pentru a ne ajuta s ă ne găsim de lucru. Ne ajut ă să ne facem un rost aici. Îns ă cel
mai important ajutor pentru noi ar fi s ă muncim legal. Nu avem contact direct cu
autoritățile locale. Nu avem nicio idee despre situa ția reală de pe pia ța muncii, dac ă

149 Interviu cu un b ărbat rom, Regatul Unit, 31.3.2009.
150 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 20.2.2009.
151 Interviu cu Córdoba Acoge, Spania, 13.3.2009.
152 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 11.2.2009.
153 Interviu cu un reprezentant al Comunit ății din St. Egidio, Italia, 5.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

50 ce am auzit noi este adev ărat sau fals. Auzim din diverse surse c ă există locuri de
muncă la culesul legumelor în alte p ărți ale țării”.154
Această situație diferă deseori în func ție de sexe. Femeile rome se g ăsesc mult mai
des în situa ția de a presta activit ăți neremunerate: „ Suntem o familie foarte
numeroas ă. Fata mea cea mic ă are 13 ani, ceea ce înseamn ă că aș putea să merg la
serviciu, dac ă aș vrea. Exist ă mai multe oportunit ăți pentru romi în Anglia. Îns ă
soțul meu și cu mine am hot ărât să rămân acasă și să am grijă de gospod ărie, pentru
că sunt foarte multe de f ăcut aici. Copiii no ștri cei mai mari au deja copii, iar când ei
sunt la munc ă am grijă de nepoți”.155
Atunci când romii î și găsesc de lucru în economia formal ă, este vorba, de obicei
despre sectoare marginale, volatile, care implic ă o muncă aproape necalificat ă.
Aceste sectoare pot fi relativ bine pl ătite, însă depind de o for ță de muncă flexibilă,
iar siguran ța locurilor de munc ă este scăzută. De exemplu, în Italia, unii responden ți
romi de sex masculin s-au referit la criza economic ă actuală și la impactul direct al
acesteia asupra sector ului construc țiilor din Italia, unde în ultimii ani și-au găsit de
lucru mul ți romi din alte state membre.
În Regatul Unit, dependen ța de munca necalificat ă, temporar ă, este echivalent ă cu
dependența specifică a romilor de accesul la locuri de munc ă prin agen ții de ocupare
a forței de munc ă, ceea ce poate conduce la anumite forme de tratament inechitabil și
exploatare: „ Sunt aici de aproape 5 ani. În trecut, lucram prin intermediul unei
agenții de ocupare a for ței de munc ă, aici, în [loca ția X]. Aveam mereu slujbe
temporare; dup ă ce terminam ce aveam de f ăcut, așteptam să mă sune cei de la
agenție și să-mi spună că a apărut un post nou. Acum sunt șomer și nu pot cere
indemniza ția pentru c ăutarea unui loc de munc ă, pentru că nu îndeplinesc condi țiile
necesare. Am avut foarte multe posturi temporare, îns ă în niciunul nu am putut fi
angajat mai mult de 12 luni. ”.156
Poziția marginal ă din punct de vedere economic a multor cet ățeni romi din UE arat ă
că aceștia sunt în mod deosebit vulnerabili atât la criza economic ă, cât și la practicile
inechitabile de angajare. Într-un interviu, un b ărbat rom din estul Slovaciei a
comentat asupra problemelor cu care se confrunt ă agențiile de ocupare a for ței de
muncă din Regatul Unit: „ Muncesc prin intermediul unei agen ții de ocupare a for ței
de muncă. Mi se cere s ă muncesc continuu, timp de opt luni. Dup ă aceste opt luni,
trebuie să semnez un contract nou cu aceea și agenție de ocupare a for ței de munc ă și
cu același angajator. Am cerut în mod repetat atât agen ției, cât și angajatorului s ă
îmi facă un contract permanent. Nu vor, pentru c ă angajeaz ă doar foarte pu ține
persoane cu norm ă întreagă”.157 În Regatul Unit, modul de func ționare a agen țiilor
de ocupare a for ței de munc ă, împreun ă cu impactul Programului de înregistrare
obligatorie a lucr ătorilor pune probleme semnificativ e romilor din alte state membre
ale UE.

154 Interviu cu un respondent rom, Fran ța, 26.3.2009.
155 Interviu cu o femeie rom ă, Regatul Unit, 23.3.2009.
156 Interviu cu un b ărbat rom, Regatul Unit, 2.4.2009.
157 Interviu cu un b ărbat rom, Regatul Unit, 23.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
51 Aceste experien țe au fost recurente pe parcursul studiului: „ Lucram într-o fabric ă de
șampon; trebuia s ă muncesc toat ă noaptea, de la ora nou ă seara pân ă la șapte
dimineața, pentru 18 euro pe zi! […] Aici unii oameni abuzeaz ă de noi, pentru c ă nu
știm cum merg lucrurile ”.158 – „Încă de la sosirea noastr ă aici [în 2005] am lucrat
fără pauză, fără contracte. În august 2008, am dorit s ă ne întoarcem în Bulgaria în
vacanță. Însă atât patronii so țului meu, cât și patronii mei au fost împotriv ă. Ne-au
spus clar c ă, dacă plecăm în vacan ță, nu mai avem de lucru când ne întoarcem.
Când ne-am întors, în locul nostru erau angajate alte persoane. Am lucrat trei ani,
ne-am luat vacan ță o singură dată timp de o lun ă și angajatorii ne-au dat afar ă”.159
Responden ții din ONG-uri au confirmat aceste abuzuri: „ Se întâmpl ă uneori să nu fie
plătiți pe măsura muncii prestate. Angajatorii erau firme mici, administrate de
persoane fizice independente, care abuzau de ei, pl ătindu-i pu țin sau chiar deloc.
Cunosc cel pu țin cinci cazuri ”.160
Romii sunt afecta ți în special de lipsa competen țelor necesare ca urmare a mo ștenirii
discriminării structurale și inechității din țările gazdă. Ținând seama, în plus, și de
discriminarea din țara de destina ție, acestora le este foarte dificil s ă pătrundă pe piața
formală a muncii: „ Aș dori atât de mult s ă am un loc de munc ă. Am încercat, îns ă nu
am nicio calificare, iar pe pia ța neagră, nimeni nu vrea s ă mă angajeze. A ș vrea ca
autoritățile să îmi dea toate documentele pentru a m ă înregistra și a putea munci.
Oamenii spun c ă am nevoie doar de un pa șaport, însă mai există și problema limbii:
cum să cer un loc de munc ă, dacă nu le vorbesc limba? Nici m ăcar nu știu unde se
află biroul pentru șomeri și se pare oricum c ă cei de aici nu pot s ă ne ajute, pentru
că nu avem adres ă fixă. Deocamdat ă trăim din reciclarea sticlelor: Dac ă ne-ați
urmări atent, ne-a ți vedea căutând sticle în toate containerele de gunoi; doar asta
facem toat ă ziua”.161
Caracterul degradant al acestei munci marginale este acut resim țit: „Tot ce ne trebuie
este să facem ceva. De când sunt aici, mi-e ru șine. Sunt un b ărbat de 42 de ani care
strânge gunoi în fiecare zi. A șa reușim să o scoatem la cap ăt aici. Căutăm un loc de
muncă. Orașul este departe. Nu exist ă l o c u r i d e m u n c ă. Nu avem bani, nu avem
nimic. ”162
Desigur, exist ă explicații pentru excluziunea permanent ă a romilor de pe pia ța
muncii. În Finlanda, de exemplu, un membru al Departamentului de Servicii Sociale
din Helsinki a comentat: „ Cea mai grav ă problemă o reprezint ă lipsa competen țelor
lingvistice necesare. O alt ă problemă este lipsa competen țelor de baz ă educaționale
și profesionale și prin urmare romilor le este dificil s ă își găsească un loc de munc ă,
indiferent cât ar fi de dornici s ă munceasc ă. Criza economic ă înrăutățește și mai

158 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 23.3.2009.
159 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 24.3.2009.
160 Interviu cu Fundación Secret ariado Gitano, Spania, 13.3.2009.
161 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 5.5.2009.
162 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 23.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

52 mult situa ția locurilor de munc ă. În contextul actual, chiar și posturile pe termen
scurt sunt dificil de g ăsit”.163
Dată fiind dorin ța exprimat ă la nivel general de c ătre responden ții romi de a lucra în
orice context formal, o provocare-cheie va fi aceea de a g ăsi moduri de a-i integra în
economia formal ă. În mod clar, exist ă în continuare o cerere de muncitori necalifica ți
în multe state membre, iar accesul la aceste posturi poate juca un rol esen țial în ceea
ce privește integrarea. În Spania, de exemplu, posibilitatea de a munci în agricultur ă a
fost un factor de atrac ție pentru mul ți romi și o modalitate prin care ace știa au putut
să atingă standarde decente de via ță.
Majoritatea romilor din alte state membre sunt implica ți în activit ăți economice, îns ă
acestea exist ă într-o măsură dispropor ționată în economia informal ă. În acest sens,
aceștia nu sunt „inactivi din punct de vedere economic”, dup ă cum consider ă
autoritățile locale în ceea ce prive ște romii care au locuri de munc ă în economia
informală. Această situație presupune o serie de activit ăți generatoare de venituri și ar
putea include reciclarea sticlei sau a metalelor, cântatul pe strad ă sau cerșitul, printre
altele. Aceste activit ăți sunt considerate deseori „anormale” sau „reprobabile”, iar cei
care le desf ășoară pot fi asocia ți cu acuza ții de comportament infrac țional.
3.6. Cerșetoria, infrac ționalitatea și
victimizarea infrac țională
„Nu îmi place s ă cerșesc. Nu cer șesc în România, a trebuit s ă învăț să fac asta aici
[în Finlanda], pentru c ă nu am putut s ă îmi găsesc un alt loc de munc ă. Nu exist ă
nimic de lucru aici pentru femeile rome. Ce altceva pot s ă fac?”164
Situarea în cadrul economiei informale îi face pe romii din alte state membre
vulnerabili în fa ța altor forme de exploatare. De și responden ții din cadrul acestui
studiu fac referiri concrete la exemple ale victimiz ării infracționale sau ale implic ării
în activități ilegale, sursele media la nivelul UE au f ăcut deseori trimiteri la
implicarea romilor în activitatea infrac țională, de obicei în contextul traficului de
persoane sau al infrac ționalității minore.
Stereotipurile legate de implicarea romilor în activitatea infrac țională sunt larg
răspândite la nivelul statelor membre și se axeaz ă asupra romilor din statele membre
ale Europei Centrale și de Est. Conform unui raport publicat de BBC: „În Milano, în
2007, dup ă aderarea României la Uniunea European ă, poliția a remarcat o cre ștere a
numărului de furturi și sustrageri din buzunare comise de copiii romi. A fost ini țiată o
anchetă la scară largă, în cadrul c ăreia au fost folosite dispozitive de înregistrare a
telefoanelor și de supraveghere, care a ar ătat că o bandă de infractori folosea copiii
pentru a ob ține profituri uria șe”. Aceea și sursă arată: „Polița din Madrid sus ține că

163 Interviu cu un func ționar din Helsinki, Finlanda, 29.04.2009.
164 Interviu cu o femeie rom ă, Finlanda, 6.5.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
53 95% dintre copiii cu vârsta sub 14 ani pe care îi prinde pe str ăzi sunt romi din
România”.165 Dată fiind lipsa de date statistice defalcate pe originea etnic ă, aceste
rapoarte ridic ă importante semne de întrebare în ceea ce prive ște valabilitatea acestui
tip de informa ții și impactul lor asupra ster eotipurilor asociate romilor și prejudiciilor
suferite de ace știa. De asemenea, el impun guvernului responsabilitatea investig ării
detaliate a acestei probleme și a examin ării modului în care pot fi sus ținuți acești
copii, victime ale traficului de persoane.
Consiliul Europei a desf ășurat un util exerci țiu de analiz ă a acestui aspect în cadrul
unei conferin țe privind romii și statisticile: „To ți participan ții au denun țat colectarea,
în general ilicit ă, a datelor administrative privind infrac ționalitatea în rândul romilor,
care au înt ărit și mai mult stereotipurile și care deseori nu au reflectat realitatea. [Un
participant] a descris… pozi ția absurdă a anumitor lideri politici, care au pretins c ă nu
dispun de niciun fel de date privind romii, întrucât colectarea datelor pe baz ă etnică
este neconstitu țională, dar care îns ă au fost în m ăsură să furnizeze cifre foarte exacte
despre așa-zisa infrac ționalitate în rândul romilor.”166
Scriind ca r ăspuns la uciderea unui tat ă de etnie rom ă și a copilului s ău în
Tatárszentgyörgy, Ungaria, în februa rie 2009, Péter Tálas a exprimat aceea și idee:
„La fel de problematice sunt, atât din punct de vedere moral, cât și din punct de
vedere profesional, acele declara ții care încearc ă să încadreze actele infrac ționale
comise de persoanele rome în categoria «infrac ționalității în rândul romilor». În
Ungaria, etnicitatea cet ățenilor nu a fost înregistrat ă în statisticile infrac ționalității din
1991. În plus, chiar și în cadrul unui recens ământ, aceste date pot fi oferite voluntar.
Astfel, pot exista doar estim ări generale în ceea ce prive ște dimensiunea global ă a
populației romilor în Ungaria, și practic nu exist ă date verificate privind rata acestora
în rândul infractorilor. Prin urma re, folosirea termenului «infrac ționalitatea în rândul
romilor» nu are niciun temei științific; nu face altceva decât s ă accentueze
prejudecățile împotriva romilor”.167
La nivelul tuturor țărilor studiate, romii au fost implica ți în cerșetorie. În multe
cazuri, aceasta pare a fi singura op țiune economic ă posibilă, însă nedorită, atunci
când nu exist ă acces la locurile de munc ă: „Alți români din Slat ina au povestit c ă în
Spania câ știgă bani. Am venit s ă muncesc. M-am gândit c ă îmi voi g ăsi de lucru,
însă nu a fost cazul (…) și până la urmă am ales s ă cerșim”.168
Majoritatea responden ților romi implica ți în cerșetorie au remarcat c ă preferă să nu
fie implica ți în aceast ă activitate. De asemenea, în ceea ce prive ște cerșetoria s-au
observat unele diferen țe de gen. Probabilitatea implic ării în aceast ă activitate este mai
mare în rândul femeilor decât al b ărbaților. În cadrul studiului s-a observat, de

165 BBC News (2009) „Cum folosesc bandele de țigani copiii romi” (How Gypsy gangs use child
thieves) , (2.9 2009).
166 Consiliul Europei „Romii și statisticile” (Roma and Statistics) Strasbourg, 22-23 mai 2000, p. 11,
text disponibil la: http://www.romnews.com/a/ pdf/coeStatistics.PDF (23.10.2009).
167 P. Tálas „After Tatárszentgyörgy: On the Subjective Perceptions of Security” Zrinyi Miklós
National Defence University, Institute for St rategic and Defence Studies Analyses 2009/4.
168 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 17.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

54 asemenea, c ă într-o majoritate covâr șitoare a cazurilor, cer șitul reprezint ă o strategie
de generare a venitului pe care romii au dorit s ă o evite. În țările studiate, reac ția
oficială obișnuită față de cerșetorie este considerarea acesteia drept o form ă de
comportament deviant sau ilegal, de și în majoritatea țărilor este fie legal ă, fie tolerat ă
sub diferite forme. De exemplu, în Finlanda, a fost instituit un grup de lucru na țional
pentru a răspunde la apari ția cerșetorilor, defini ți fără echivoc drept romi.
Responden ții romi care desf ășoară activități de cerșetorie sau care muncesc în
economia informal ă au raportat dificult ăți în îndeplinirea cerin ței legate de existen ța
unor „resurse suficiente”, necesar ă pentru a-și înregistra re ședința și a rămâne în țara
de destina ție, întrucât veniturile câ știgate din activit ățile informale nu sunt
recunoscute.
În cadrul studiului nu a fost g ăsită nicio dovad ă a eforturilor de sus ținere a cet ățenilor
de etnie rom ă – sau de alte etnii – din UE, pentru a trece de la formele de munc ă din
economia informal ă la cele din economia formal ă, deși există bune practici pentru
intervenții generale și specifice romilor.169 Activitățile independente pot reprezenta
un mecanism-cheie pentru sus ținerea acestei tranzi ții, însă, și în acest caz, cercet ătorii
nu au găsit nicio dovad ă privind aplicarea unor m ăsuri relevante, în ciuda
angajamentului UE fa ță de flexicuritate170, care are drept scop r ăspândirea
flexibilității, mobilit ății și reconversiei profesi onale la nivelul pie ței muncii din UE.
3.7. Accesul la locuin țe adecvate
„Problema este c ă [autoritățile] ne-au trimis în aceast ă tabără [oficială] de la
periferie, departe de toate, unde nu avem nicio leg ătură cu orașul; nu exist ă
autobuze, nu exist ă nimic. […] În tab ără poliția este prezent ă zi și noapte. În tab ăra

169 De exemplu, Parlamentul European consider ă că Proyecto Clavel din Spania reprezint ă un
exemplu de bun ă practică: Parlamentul European (2008) Situația socială a romilor și
îmbunătățirea accesului acestora pe pia ța muncii din UE, p. 73-4. Acest proiect „se refer ă la
regularizarea unor activit ăți de comer ț ambulant practicat de femeile rome […]. O activitate
„obișnuit㔑pentru femeile rome – vânzarea florilor pe strad ă – a fost selectat ă pentru a fi inclus ă
într-un plan de regularizare care a implicat formar e, suport tehnic și ulterior venituri mai bune
pentru aproximativ dou ăzeci de femei rome”.
170 „Flexicuritatea este o combina ție de flexibilitate și securitate în cadrul unor acorduri de munc ă
[…] Flexicuritatea reprezint ă o încercare de a combina […] dou ă nevoi fundamentale.
Promoveaz ă o combina ție între flexibilitatea pie țelor muncii și securitatea adecvat ă. Flexicuritatea
poate furniza, de asemenea, un r ăspuns la dilema UE priv ind modalitatea de men ținere și
îmbunătățire a concuren ței, întărind, în acela și timp, modelul social european.” Direc ția General ă
Ocuparea for ței de munc ă, afaceri sociale și egalitate de șanse din cadrul Comisiei Europene
COM(2007) 359, Către principii comune ale flexicurit ății: Locuri de munc ă mai multe și mai
bune prin flexibilitate și securitate , text disponibil la:
http://ec.europa.eu/social/m ain.jsp?catId=102&langId=en&pubId=188&type=2&furtherPubs=yes
(5.9.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
55 de aici, fiecare are un card cu numele și fotografia. Suntem supraveghea ți de camere
video, dup ă cum vede ți, sunt camere peste tot; aici sunt șase camere ”.171
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sub rezerva condi țiilor și
limitelor aplicabile dreptului Uniun ii pe care acestea sunt întemeiate și care sunt
prevăzute în tratatele UE, „recunoa ște și respectă dreptul la asisten ță socială și la
asistență în ceea ce prive ște locuința, destinate s ă asigure o via ță demnă tuturor
celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legisla țiile și practicile na ționale” (articolul 34). Dreptul la
locuințe este mai pu țin clar exprimat, îns ă accesul la locuin țe în rândul romilor
din alte state membre are loc în contextul unei infrastructuri mai ample a
drepturilor la locuin țe.
172
Romii care sunt cet ățeni ai UE și rezidenți legali au dreptul de a fi trata ți în condiții
de egalitate cu resortisan ții în ceea ce prive ște locuințele publice sau sociale sau
indemniza țiile asociate. Cu toate acestea, cet ățenii romi din UE f ără certificate de
înregistrare, acolo unde sunt impuse, au rareori acces la ajutor pentru locuin țe,
sfârșind deseori în situa ții marginale legate de locuin țe.
În Italia, politica oficial ă legată de locuin țele etnicilor romi și sinti (cu sau f ără
cetățenie italian ă) constă în construirea unor „tabere pe ntru nomazi” autorizate, dotate
cu case sau caravane din materiale prefabricate. Din 1984, 12 regiuni italiene au
aplicat legi pentru „protec ția” popula țiilor nomade și a culturii acestora și au instituit
„tabere pentru nomazi”.173 Alți romi, în special cei care provin din România,
construiesc bar ăci sau corturi în loca ții ilegale sau locuiesc în amplasamente ilegale
sau în ferme abandonate, din care sunt evacua ți deseori cu for ța: „În Milano, în
ultimii doi ani, exist ă o politică a evacuărilor permanente orientat ă în special asupra
comunităților de romi din România, f ără anunțuri oficiale sau alternative viabile.
[…] Există o politică a terorii. În fiecare diminea ță sosește poliția și îi amenin ță pe
romi, spunându-le c ă vor distruge totul” .174
În mai 2008, au avut loc atacuri împotriva romilor, în special ro mâni, care locuiau în
locuințe improvizate din zona Ponticelli din Napoli, Italia, dup ă cum raporteaz ă
FRA.175 O femeie rom ă și-a amintit evenimentele: „ Ne-au incendiat tab ăra din
Ponticelli de anul trecut, în ma i 2008. În acea zi, am mers cu so țul meu să colectăm
fier vechi și ne-am lăsat copiii în cort. Când ne-am întors, al ți romi mi-au spus c ă
italienii au venit cu benzin ă și au dat foc la tab ără.”176

171 Interviu cu o femeie rom ă, Italia, 20.2.2009.
172 Comisarul pentru drepturile omului (2009) „R ecomandarea Comisarului pent ru drepturile omului
privind aplicarea dreptului la locuin țe” (Recommendation of the Commissioner for Human Rights
on the Implementation of the Right to Housing ) Strasbourg, 30.6.2009.
173 A se vedea, de exemplu, Regione Lazio, Legge Regionale N. 82 DEL 24-05-1985: Norme in
favore dei rom, (10.6.1985) http://www.comune.tor ino.it/stranieri-
nomadi/nomadi/normativa/ regionale/lazio.pdf (30.10.2009).
174 Interviu cu Federa ția romilor și sinti, Insieme, Italia,14.4.2009.
175 FRA (2008) disponibil la: http://www.fra.europa.eu/fraWebsite/ attachments/Inci d-Report-Italy-
08_en.pdf (23.10.2009).
176 Interviu cu o femeie rom ă, Italia, 18.2.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

56 Condițiile de via ță precare afecteaz ă femeile și copiii în mod dispropor ționat, întrucât
aceștia au tendin ța să petreacă mai mult timp acas ă. În plus, îngrijirea copiilor este
considerat ă în primul rând responsabilitatea fe meilor, ceea ce poate pune presiune
intensă asupra acestora, în contextul actual al locuin țelor.
În luna mai 2009, Centrul European pe ntru Drepturile Omului (ERRC), Open
Society Institute și osservAzione au înaintat Comi siei Europene un memorandum
prin care i s-a solicitat acesteia s ă lanseze procedura privind înc ălcarea dreptului
comunitar pentru pretinsa nerespectare de c ătre Italia a directivei privind egalitatea
între rase și directiva privind protec ția datelor, men ționând c ă „utilizare [a]
stereotipurilor construite pe originea etnic ă drept baz ă pentru luarea deciziilor oficiale
– fie în domeniul aplic ării legii, fie în domeniul accesului la locuin țe și facilități de
cazare publice – încalc ă Directiva CE privind egalitatea între rase și, respectiv,
drepturile fundamentale prev ăzute de CEDO”.177
La începutul anului 2009, prefectul ora șului Milano a semnat „Regulamentul privind
zonele destinate nomazilor de pe teritoriul ora șului Milano”,178 care prevede crearea
unui comitet de gestionare care s ă verifice autoriza ția de a locui în tabere, accesul la
tabere, expulz ările din tabele și respectarea, de c ătre reziden ți, a „pactelor pentru
legalitate și socialitate”. Romii au sem nat un document similar.179
În Spania și în Regatul Unit, mul ți responden ți romi au raportat c ă trăiesc în locuin țe
particulare închiriate, întrucât major itatea dintre ei nu au acces la locuin țele
publice.180 Închirierea unei locuin țe este foarte problematic ă, întrucât implic ă
proprietari persoane fizice și dotări reduse. Responden ții s-au referit la cazuri de
chiriași care au închiriat o locuin ță fără să semneze un contract, au pl ătit pentru
chirie, iar apoi li s-a cerut s ă plece. Romii, în special cei nou sosi ți, sunt deseori
exploatați de către patronii persoane fizice care percep chirii foarte mari: „ Îmi cer
500 euro pe lun ă pentru apartamente care sunt într-o stare foarte proast ă. Au un
apartament pentru care trebuie s ă se plătească 700 euro pe lun ă. Are patru
dormitoare, îns ă în living și pe hol locuiesc alte patru familii ”.181

177 A se vedea alineatul 125, disponibil la: http://www.errc.org/db/03/D5/m000003D5.pdf
(23.10.2009).
178 A se vedea, de exemplu, Il Commissario per l’emergenza nomad i in Lombardia, Regolamento
delle aree destinate ai nomadi nel territorio del Comune di Milano (Regulamentul pentru zonele
destinate nomazilor de pe teritoriul administra ției locale din Milano) 5.2.2009, disponibil la:
http://www.interno.it/mininterno/export/sit es/default/it/assets/file s/16/0845_regolamento2009020
5.pdf (27.11.2009).
179 Centrul European pentru Drep turile Omului a depus o contesta ție în instan ță împotriva instituirii
stării de urgen ță și ordinelor sale de aplicare, precum și împotriva regulamentelor ulterioare
privind controlul taberelor de nomazi la Tr ibunalul Administrativ Regional Lazio. Înc ă de la
începutul lunii septembr ie 2009, ERRC a raportat c ă o decizie prin care se declar ă ilegalitatea
regulamentelor privind luarea amprentelor digitale și taberele, îns ă instituirea st ării de urgen ță a
fost contestat ă la Consiliul de Stat de c ătre ambele p ărți implicate în cauz ă.
180 În principal cei care sunt șomeri, bolnavi, cu handicap și/sau cei care îngrijesc copiii bolnavi.
181 Interviu cu Córdoba Acoge, Spania, 17.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
57 Cu toate acestea, exist ă și răspunsuri pozitive: „ Proprietarii mei sunt foarte amabili.
Multe luni nu am putut s ă îmi plătesc chiria și mi-au spus «nu v ă faceți griji,
înțelegem că sunteți singurul care lucreaz ă în familia dumneavoastr ă.»”.182
Lipsa de ad ăpost reprezint ă o problem ă foarte grav ă, care afecteaz ă în toate țările
studiate un num ăr de cetățeni romi din UE care ajung s ă doarmă în vehicule sau
clădiri abandonate. Aceste experien țe negative au fost mai frecvente în rândul
responden ților din Italia: „ Am locuit cu alte familii în mijlocul unui câmp, era iarn ă;
nu era nimic acolo, doar o saltea în mijlocul câmpului. Peste noapte foloseam
păturile pe care ni le-au dat cei de la Caritas, îns ă nu a fost suficient, era prea frig,
am pus un covor deasupra p ăturilor și m-am acoperit cu nailon, ca s ă nu mă ude
ploaia și să nu ajung ă șoarecii la mine; în timpul nop ții s-au urcat pe mine ”.183
Totuși, aceste probleme exist ă și în alte locuri, în Finlanda, de exemplu, unde un
respondent rom a povestit: „ Locuiesc într-o barac ă acoperită din lemn, pe care ne-
am construit-o singuri. Șapte oameni locu iesc în aceast ă baracă. Nu există facilități
de bază aici, pentru c ă nu este un loc legal de tab ără. Este un câmp gol [un teren
viran]. Acum patru zile poli ția a venit s ă ne spună că o să ne evacueze, și acum am
obținut un document în limba român ă, scris de c ătre autorit ăți, prin care ni se cere
să demolăm baraca într-o s ăptămână, altfel o vor face ei, pentru c ă este vorba
despre un câmp care apar ține orașului Helsinki. […] Poli ția ne-a spus s ă mergem
într-o zon ă legală pentru tab ără, însă este prea costisitor s ă mergem acolo; 60 de
euro pe săptămână, cum să ne permitem a șa ceva ?”184
În Regatul Unit, Comisia pentru Drepturile Omului din Irlanda de Nord a furnizat
recent o prezentare de ansamblu a modului în care atacurile rasiste au dus la situa ția
în care un num ăr semnificativ de romi români au r ămas fără adăposturi: „Irlanda de
Nord a ajuns în centrul aten ției presei din întreaga lume ca urmare a atacurilor rasiste
împotriva membrilor comunit ății rome. Cu toate acestea, în urma atacurilor rasiste,
deși victimele erau f ără adăpost, legisla ția prevedea c ă ele nu au dreptul la ajutor
social sau la ajutor pentru lipsa ad ăpostului. […] Comisia are cuno ștință de faptul c ă
Asociația pentru Locuin țe, Sănătate și Asistență Socială din Irlanda de Nord a muncit
alături de agen țiile de voluntariat pentru a oferi sprijin și asistență. […] Acest episod
a constituit o dovad ă vizibilă a nevoii urgente de schimbare legislativ ă și de orient ări
clare privind responsabilit ățile organismelor legale pentru resortisan ții de etnii
diferite de cea britanic ă ce se confrunt ă cu problema lipsei ad ăpostului”.185
În Franța, romii din alte state membre ale UE au dreptul la locuin țe decente și
independente, îns ă acest lucru depinde de evaluarea dreptului lor de ședere. ONG-ul
Romeurope a înregistrat aproape 80 de opera țiuni de evacuare a romilor din alte state

182 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 23.3.2009.
183 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 20.2.09.
184 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 4.5.2009.
185 Devlin, Roisin și Sorcha McKenna (2009) No Home from Home: Home lessness for People with
No or Limited Access to Public Funds Belfast: Comisia pentru Dreptu rile Omului din Irlanda de
Nord, p. 3, text disponibil la:
http://www.nihrc.org/dms/data /NIHRC/attachments/dd/files/ 108/No_Home_from_Home_(Septe
mber_2009).pdf (5.9.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

58 membre ale UE din locuin țe ilegale sau din diverse loca ții doar în perioada 1 ianuarie
2007 – 30 iunie 2008. În dou ă treimi dintre cazuri, a fost vorba de grupuri de peste 50
de oameni, mul ți dintre ace știa fiind copii.186
3.8. Acces la servicii medicale
„Soția mea a le șinat și a căzut, rănindu-se foarte tare … Ni s-a spus s ă mergem la
doctor să luăm o rețetă, deci am mers la o clinic ă particular ă. Am plătit 50 de euro,
iar medicii au tratat-o foarte bine. Îns ă după o săptămână a trebuit s ă meargă la
control, îns ă nu ne-am permis s ă plătim din nou 50 de euro, a șa că am mers la un
spital public, împreun ă cu un rom finlandez, care a putut s ă ne ajute, pentru c ă știa
limba. Medicii au f ăcut o copie dup ă pașaportul ei, îns ă au refuzat s ă o trateze,
pentru că nu avea adresa permanent ă.”187
„Sistemul sanitar este mai bun aici. În general ne trateaz ă bine. Este mult mai bine
decât în România, unde trebuie s ă plătim medicul pentru a fi trata ți decent. Poate c ă
atitudinea unei asistente a fost mai nepoliticoas ă, însă în general tratamentul și
serviciile sunt bune ”.188
Articolul 35 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene recunoa ște în
mod explicit dreptul la s ănătate, sub rezerva condi țiilor și limitelor aplicabile
dreptului Uniunii pe care acestea sunt întemeiate și care sunt prev ăzute în tratatele
UE: „Orice persoan ă are dreptul de acces la asisten ța medical ă preventiv ă și de a
beneficia de îngrijiri medicale în condi țiile stabilite de legisla țiile și practicile
naționale. În definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii
se asigură un nivel ridicat de protec ție a sănătății umane”.
Toți cetățenii UE care se deplaseaz ă într-un alt stat membru ar trebui s ă aibă drept de
acces la serviciile na ționale de s ănătate public ă în condiții de egalitate cu resortisan ții
din țara gazdă, prin Cardul European de Asigur ări Sociale de S ănătate (CEASS).189
Țara de origine emite acest card pentru cet ățenii înregistra ți în sistemul na țional de
asigurări sociale, gratuit pentru o perioad ă inițială. Cu toate acestea, dup ă cum a
remarcat Comisia European ă „Cardul european de asigur ări sociale de s ănătate oferă
o astfel de acoperire global ă atunci când cet ățeanul UE vizat nu î și schimbă
domiciliul în sensul Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 în statul membru gazd ă și
intenționează să se întoarc ă, de exemplu pe perioada studiilor sau atunci când este

186 Romeurope, Report 2007-2008 Paris: Romeurope, disponibil la:
http://www.statewatch.org/news/2009 /jan/roma-in-europe-report-2008.pdf (20.10.2009).
187 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 4.5.2009.
188 Interviu cu un b ărbat rom, Spania, 23.2.2009.
189 Informa ții privind cardul european de asigur ări sociale de s ănătate sunt disponibile la:
http://europa.eu/legislation_summaries/intern al_market/living_and_worki ng_in_the_internal_mar
ket/free_movement_of_workers/c10123_en.htm (27.11.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
59 detașat în alt stat membru”.190 Cu alte cuvinte, CEASS este destinat pentru cazurile
de „vizită”, și nu de „re ședință”, într-un alt stat membru.
Primul nivel de excluziune în ceea ce prive ște accesul la serviciile de asisten ță
medicală apare ca urmare a faptului c ă, după cum au indicat chiar responden ții romi,
CEASS nu este cunoscut foarte bine. Un num ăr semnificativ de romi din cadrul
acestui studiu din diferite țări de origine, în special România, și din toate țările de
destinație, nu știau nimic despre acest card și prin urmare nici nu dispuneau de el.
Lipsa CEASS poate crea o barier ă în calea accesului la serviciile medicale, exceptând
cazul copiilor, întrucât sistemele sanitare asigur ă acces deplin pentru copii, indiferent
de situația lor administrativ ă. În Spania, de exemplu, în regiunea Valencia, noile
norme administrative impun cet ățenilor UE care nu sunt înscri și în sistemul de
asigurări sociale s ă dispună de un certificat de asigurare medical ă din țara de
origine.191 Această practică a fost raportat ă, de asemenea, de unii responden ți din
Catalonia. Este paradoxal c ă, în unele cazuri, cet ățenii romi din UE se confrunt ă cu
mai multe dificult ăți în ceea ce prive ște accesul la serviciile medicale decât
resortisanții din țările terțe fără documente. O femeie rom ă a vorbit despre acest
lucru: „ Când am venit prima dat ă, eram îns ărcinată și am fost dus ă la spital, m-au
înregistrat și m-au tratat, f ără să îmi pună nicio întrebare. M-au tratat frumos și sunt
foarte recunosc ătoare serviciilor medicale [… ]. Acum am un card de s ănătate, îl
aveam și înainte, îns ă acum mi s-a spus c ă trebuie să aduc un certific at din Bulgaria
prin care s ă arăt că am plătit contribu țiile la asigur ări”.192
Unii responden ți romi au indicat c ă le-a fost refuzat dreptul de a primi un CEASS,
din cauza contribu țiilor insuficiente la asigur ări sociale din țara de origine. Exist ă și
problema conex ă legată de acordarea acestuia c ătre cetățenii percepu ți ca inactivi din
punct de vedere economic, în special copii, care nu pot cotiza la asigur ările sociale și
cărora, prin urmare, ar trebui s ă li se emit ă carduri CEASS în mod automat. Fiind
excluși din sistemul public de s ănătate și neputând s ă își permită tratament medical
privat, romii se afl ă într-o situa ție deosebit de vulnerabil ă în această privință.
Al doilea nivel de excluziune se refer ă la accesul la sistemul na țional de asigur ări din
țara de destina ție. Mulți responden ți nu au putut beneficia de asigur ările naționale de
sănătate din țara de destina ție unde înregistrarea re ședinței reprezint ă o condiție
prealabilă.
În mod ironic, unii responden ți romi au comentat c ă înainte de aderarea țării lor la
UE, accesul la serviciile medicale era mai u șor, întrucât nu li se cerea s ă dovedeasc ă
faptul că sunt înregistra ți în sistemul na țional de asigur ări de sănătate din țara lor

190 Comunicarea Comisiei c ătre Parlamentul European și Consiliu privind orient ările pentru o mai
bună transpunere și aplicare a Directiv ei 2004/38/EC privind dreptul la liber ă circulație și ședere
pe teritoriul statelor membre pentru cet ățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, Bruxelles,
COM(2009) 313/4.
191 Agencia Valenciana de Salut [Agenția de Sănătate din Valencia] Instrucción 03-08 Asistencia
Sanitaria a extranjeros búlgaros y rumanos por carecer de recursos ecónomicos [Asistență
medicală pentru str ăinii din Bulgaria și România din cauza lipsei de mijloace economice], iulie
2008.
192 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 24.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

60 gazdă. De exemplu, în Italia, responden ții romi au remarcat c ă dificultățile privind
accesul la locurile de munc ă i-a împiedicat s ă aibă acces la servicii medicale, întrucât
cardul de asigur ări de sănătate care le permite s ă beneficieze de asigur ări de sănătate
în cadrul Servizio Sanitario Nazionale (SSN) [Serviciul Na țional de S ănătate din
Italia] este emis doar pentru persoanele care au un loc de munc ă sau dispun de un
certificat de ședere.193 „Aici, în Milano, avem unele probleme de s ănătate. Nu avem
carduri de asigur ări de sănătate. Cardul depinde de existen ța unui loc de munc ă;
dacă nu munce ști, nu poți primi cardul. Dac ă am nevoie de un medic, trebuie s ă
plătesc serviciul, cu excep ția cazurilor urgente, când pot s ă merg direct la camera de
gardă. Mi s-a întâmplat ca într-un spital s ă îmi ceară bani chiar și la urgen ță. De
multe ori, au refuzat s ă mă trateze pentru c ă nu aveam bani. Înainte de 2007, când
nu eram europeni, primeam asisten ță medicală, aveam cardul care asigura îngrijire
medicală cetățenilor din afara UE și imigranților ilegali ”.194
De asemenea, în unele regiuni din Spania, în Valencia, de exemplu și, se pare, în
Catalonia, responden ții au arătat că după aderarea țării lor la UE, li s-a cerut s ă
dovedeasc ă faptul că sunt înregistra ți în sistemul na țional de asigur ări din țara de
origine pentru a avea acces la sistemul de asigur ări din Spania. În acest context, au
nevoie de un certificat care s ă indice dac ă sunt sau nu înregistra ți, însă pentru a-l
obține trebuie s ă se deplaseze acas ă, pentru că nu îl pot ob ține de la consulat. Unele
probleme similare au fo st raportate de responden ții romi din Finlanda. Aceste
dificultăți administrative pot deveni bariere insurmontabile pentru cei care nu vorbesc
limba țării de destina ție.
Romii care tr ăiesc în condi ții extreme de s ărăcie se confrunt ă cu dificult ăți și mai
mari atunci când este vorba despre accesul la serviciile medicale primare. Un doctor
dintr-o unitate medical ă mobilă care viziteaz ă zilnic o zon ă periferică de locuin țe
precare din Spania, unde sunt stabili ți aproximativ 500 de romi din alte state membre,
a descris situa ția astfel: „ Dacă trebuie s ă meargă la un centru medical, nu sunt
tocmai bine-veni ți. Li se ofer ă asistență, însă li se cere s ă semneze un document în
care se prevede c ă trebuie să aducă cardul de asigur ări de sănătate sau să plătească
în alt mod pentru serviciul respectiv. Pentru a ob ține cardul de asigur ări de sănătate,
trebuie să fie înregistra ți la primărie, ceea ce este foarte dificil, ținând cont de faptul
că locuiesc în aceast ă zonă de locuin țe precare. Poli ția trebuie s ă viziteze baraca și
să emită un raport pozitiv, iar atunci când poli ția face vizi ta respectiv ă, probabil c ă
nu e nimeni acolo. Am remarcat c ă romilor le este uneori fric ă să se revină la centrul
medical, întrucât cred c ă data viitoare vor trebui s ă plătească[…]. Trebuie s ă
meargă pe jos trei kilometri pentru a ajunge la șosea. E o adev ărată aventură să ieși
din zona bar ăcilor. Iar s ă ajungi să-ți faci testele de sânge, care necesit ă prezența la

193 Pentru consultarea regulamentelor privin d sistemul sanitar din Italia pentru cet ățenii UE; a se
vedea: Massimiliano, Vre nna (2007), Assistenza Sanitaria. I mmigrazione.it., Roma, disponibil la:
http://www.caritas.na.it/file /4_Assistenza_sanitaria.pdf (31.10.2009).
194 Interviu cu un b ărbat rom, Italia, 11.2.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
61 centrul medical la 8.30 diminea ța, este un lucru foarte complicat pentru o femeie
romă, de exemplu, care trebuie s ă aibă grijă, de obicei, de mai mul ți copii. ”195
Totuși, în ciuda acestor probleme, responden ții romi au fost în general mul țumiți de
serviciile medicale și de tratament, în special în Regatul Unit și în Spania, și în
special comparativ cu țările lor de origine.
3.9. Accesul la educa ție
„Am lucrat în agricultur ă. Eram foarte prost pl ătit. Nu făcut școala, nici eu, nici
soțul meu. De asta vreau s ă meargă la școală copiii mei. E foarte r ău să nu știi să
citești și să nu înțelegi ce e scris”.196
„Copiii se integreaz ă foarte bine la școală. Au făcut o excursie la Paris. Ce minunat
e să vezi Parisul! A fost organizat un transport special pe ntru copii între școală și
locul în care tr ăiesc. Copiii no ștri se dezvolt ă atât de bine, încât nu-mi vine s ă cred.
De exemplu, una dintre fiicele me le are un handicap; nu putea s ă vorbeasc ă. Acum
se descurc ă excelent la școală”.197
Articolul 14 din Carta Drepturilor Fundame ntale a Uniunii Europene, „Dreptul la
educație” recunoa ște în mod explicit dreptul la educa ție pentru cet ățenii UE, sub
rezerva condi țiilor și limitelor aplicabile dreptului Uniunii pe care acestea sunt
întemeiate și care sunt prev ăzute în tratatele UE: „Orice persoan ă are dreptul la
educație, precum și la accesul la formare profesional ă și formare continu ă. Acest
drept include posibilitatea de a urma gratuit înv ățământul obligatoriu. Libertatea de a
înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice, precum și
dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor
convingeri religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu
legile interne care reglementeaz ă exercitarea acestora”.
Cetățenii romi din UE care au o re ședință legală au drept la accesul la educa ție și
instruire în acela și mod ca resortisan ții țărilor respective, îns ă, conform rezultatelor
studiului, ace știa se confrunt ă, în practic ă, cu o serie de probleme.
În Italia, Fran ța și Spania, de exemplu, to ți copiii au acces la educa ție, oricare ar fi
situația lor administrativ ă,198 însă în practic ă condițiile precare de locuit împiedic ă
frecventarea și performan ța școlară.199 În Finlanda, accesul la educa ție este

195 Interviu cu un doctor dintr-o unitate medical ă mobilă, Spania, 4.4.2009.
196 Interviu cu o femeie rom ă, Italia, 18.2.2009.
197 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 12.3.2009.
198 Spania/Ley Orgánica sobre los derechos y liberta des de los extranjeros en España, [Legea organic ă
privind drepturile și libertățile străinilor în Spania și integrarea lor social ă], articolul 9 alineatul (1) –
Italia, Italia/Il D.P.R. n. 394/1999, Decretul Pre ședintelui Republicii, „Prevederi privind educa ția”
– Franța, a se vedea Ministère des Affaires Étrangères (2007) „Sistemul educa țional în Fran ța”
(The Education System in France ), disponibil la: http://ambafrance-
us.org/IMG/pdf/education_system.pdf (22.10.2009).
199 Pentru mai multe informa ții, a se vedea http://www.romeurope.org/?cat=17 (27.11.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

62 condiționat de înregistrare.200 Prin urmare, aproape niciunul dintre responden ții romi
din alte state membre care nu erau înregistra ți nu avea copiii înscri și la școală. În
Regatul Unit, Legea educa ției impune autorit ăților locale obliga ția general ă de a oferi
acces la educa ție. Codul privind accesul în școli din februarie 2009 prevede dreptul la
educație al resortisan ților din SEE care se afl ă în Regatul Unit în mod legal „pentru a
munci sau în alte scopuri economice”.201 Autoritățile locale și ONG-urile care
lucrează în domeniul educa ției cu grupuri de romi și traveller nu aveau cuno ștință de
niciun caz de refuz al accesului copiilor în școli.
În general, în cazul în care copiii frecventeaz ă cursurile, ei sunt bine integra ți în
școlile normale. Acest lucru contrasteaz ă deseori cu experien ța lor – și cea a
părinților lor – din țările gazdă. Cu alte cuvinte, educa ția integrat ă poate fi
considerat ă în general un rezultat pozitiv al deplas ării.
Educația joacă deseori un rol-cheie în privin ța integrării copiilor cet ățeni romi. Acest
lucru este recunoscut uneori în mod explicit de c ătre părinții lor: „ Fiul meu urmeaz ă
o școală profesional ă […] fiica mea e la liceu. […]Dac ă primesc o educa ție bună,
vor ști să se poarte, s ă își caute de lucru, s ă trăiască [ …] Pentru adolescen ți, este
mai greu, pentru c ă încep mai târziu. [Acum,] dup ă trei ani, sunt integra ți și se
descurcă. La școală, fac activit ăți în comun, c ălătoresc, merg la cinema ”.202
3.10. Accesul la asigur ări sociale și alte
aspecte privind drepturile sociale
Articolul 34 din Carta Drepturilor Fundam entale a Uniunii Europene, „Securitatea
socială și asistența socială”, recunoa ște în mod explicit dreptul la asigur ări și asistență
socială, sub rezerva condi țiilor și limitelor aplicabile dreptului Uniunii pe care
acestea sunt întemeiate și care sunt prev ăzute în tratatele UE: „Uniunea recunoa ște și
respectă dreptul de acces la presta țiile de securitate social ă și la serviciile sociale care
acordă protecție în caz de maternitate, boal ă, accident de munc ă, dependen ță de alte
persoane sau b ătrânețe, precum și în caz de pierdere a locului de munc ă, în
conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legisla țiile și practicile
naționale. Orice persoan ă care are re ședința și se deplaseaz ă în mod legal în cadrul
Uniunii are dreptul la presta ții de securitate social ă și la avantaje sociale, în
conformitate cu dreptul Uniunii și cu legisla țiile și practicile na ționale. Pentru a

200 Legea finlandez ă privind educa ția de bază (capitolul 2, sec țiunea 2) prevede: „Autoritatea local ă
are obliga ția de a asigura educa ția de bază pentru copiii cu vârsta obligatorie de școlarizare care
locuiesc în zona unei școli, precum și educația preșcolară cu un an înainte de școala obligatorie”.
În practic ă, „a locui în zona unei școli" înseamn ă a fi un rezident înre gistrat la administra ția
locală. http://www.finlex.fi/en/l aki/kaannokset/1998/en19980628.pdf (23.10.2009).
201 Department for Children, Schools and Families [Depar tamentul pentru Copii, Școli și Familii]
(2009) School Admissions Code [Codul privind accesul în școli] Londra, DSCF, p.22, disponibil
la http://www.dcsf.gov.uk/sa code/downloads/SchoolAdm issionsCodeWEB060309.pdf (8.9.2009).
202 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 12.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
63 combate marginalizarea social ă și sărăcia, Uniunea recunoa ște și respectă dreptul la
asistență socială și la asisten ță în ceea ce prive ște locuința, destinate s ă asigure o via ță
demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele
stabilite de dreptul Uniunii și de legisla țiile și practicile na ționale”.
Asigurarea asisten ței sociale pentru cet ățenii UE este reglementat ă de statele
membre. Statele membre trebuie s ă asigure asisten ță socială cetățenilor UE din alte
state membre care locuiesc în mod le gal pe teritoriul lor, în condi ții de egalitate cu
resortisanții țărilor respective. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul c ă, întrucât
exercitarea dreptului la libertatea de mi șcare și ședere nu este necondi ționată, este
posibil ca cet ățenilor din UE care ar putea reprezenta o „sarcin ă excesivă asupra
sistemului de asisten ță socială din statul membru gazd ă” să nu li se permit ă să își
stabilească reședința aici.
În Finlanda, un func ționar al Ministerului Finl andez al Afacerilor Sociale și Sănătății
a explicat: „ Desigur, în situa ții acute, care ar putea include, de exemplu, copii, aceste
persoane vor fi ajutate, îns ă pe baza legisla ției actuale, nu exist ă niciun mijloc de a
presta servicii reale de asigur ări sociale.203Serviciile de asigur ări sociale nu pot fi
prestate, nu din cauza relei voin țe a autorit ăților finlandeze, ci pentru c ă este nevoie
de o modificare a legii. Pentru moment, nu se acord ă decât ajutor pe termen scurt în
cazuri urgente, îns ă prestații de asigur ări sociale pe termen lung nu pot fi furnizate.
În cazul în care persoanele rome din UE doresc s ă se înregistreze ca membri ai
municipalit ății, este necesar ca persoanele respective s ă se poată întreține”.204
Cu toate acestea, studiile au ar ătat că și în situațiile în care romii sunt înregistra ți
legal, aspectele administrative pot crea probleme: „ Acum șapte luni, când ne-am
înregistrat cu to ții ca reziden ți locali, am depus cerere pentru aloca ția pentru copil.
Trecuse mult timp și nu am primit înc ă ajutorul, iar prietenul meu a mers s ă îi
întrebe de ce și i s-a spus c ă noi nu am depus de fapt nicio cerere. Am a șteptat din
nou, dar nu am primit ajutorul timp de o lun ă. Totuși, ni se cuveneau 3 000 de euro
pentru cele trei luni, îns ă am primit doar 1 400 de euro, întrucât se pare c ă am mai
avea nevoie de documente pentru a ob ține toți banii. Și nu știu cum o voi scoate la
capăt”.205
Bariere administrative exist ă în toate țările studiate. În Spania, de exemplu, o
autoritate local ă a remarcat: „ Municipalitatea se ocup ă de alocații familiale pentru
familiile care beneficiaz ă de ajutor social și de urgen ță. Romii din România au acces
la aceste aloca ții, însă unii se confrunt ă cu dificult ăți, întrucât cerin ța este să aibă o
locuință normală […]. În ceea ce prive ște salariul social, înc ă nu au acces la el. De-
abia acum încep s ă îl solicite, pentru c ă sunt înregistra ți de doi ani deja. ”206
Reprezentan ții ONG-urilor au afirmat c ă cerința de traducere a documentelor poate
reprezenta o alt ă barieră: „Documenta ția trebuie tradus ă în limba spaniol ă […]

203 Se referă la toate presta țiile de asigur ări sociale furnizate cet ățenilor finlandezi.
204 Interviu cu un consilier la Ministerul Finlandez al Afacerilor Sociale și Sănătății, Finlanda,
29.4.2009.
205 Interviu cu un b ărbat rom, Finlanda, 4.5.2009.
206 Interviu cu un func ționar al prim ăriei din Cordoba, Spania, 18.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

64 certificate de na ștere, certificate de c ăsătorie, diplome oficiale […]. Când aceast ă
procedură trebuie făcută prin consulat, dureaz ă trei luni și este costisitoare, în plus
trebuie să se deplaseze la Madrid ”.207 Un respondent rom a afirmat „ Ar trebui s ă
primesc aloca ție pentru copiii mei, pentru alimente și rechizite. Am fost la prim ărie
de mai multe ori și am fost intervievat ă, însă nu am primit înc ă nimic. Peste dou ă
luni am o nou ă întâlnire și sper că se va lua o decizie ”.208 Așadar, atunci când romii
au drepturi clare, acestea sunt dificil de realizat: „ Au avut acces la foarte pu ține
alocații. Există unele la care au dreptul, îns ă nu le-au fost înc ă oferite. De exemplu,
alocația familial ă sau ajutorul social; nu sunt informa ți de autorit ăți că există”.209
„Solicitarea aloca țiilor presupune foarte mult ă birocrație, unii nu sunt interesa ți și pur
și simplu renun ță.”210
În cazul în care romii lucreaz ă în economia formal ă, accesul la aloca ții este asigurat
mai bine, chiar dac ă reprezintă în continuare un proces laborios. O respondent ă romă
care locuie ște în Regatul Unit a raportat: „ Am venit în urm ă cu opt luni. So țul meu
lucrează și câștigă suficient pentru a ne între ține familia. A șteptăm aprobarea
alocației pentru copil și a scutirii fiscale. Doar atunci vom putea s ă plecăm de la
cumnatul meu, s ă găsim un apartament și să solicităm alocația pentru locuin ță, ceea
ce nu putem face deocamdat ă. După ce fiul meu cel mic începe s ă meargă la școală,
aș dori să am un loc de munc ă cu jumătate de norm ă. Sufăr de diabet și nu pot s ă
muncesc cu norm ă întreagă. Sunt destul de pu ține posturi libere în magazine, deci nu
cred că aș avea o problem ă. Romii nu sunt victime ale discrimin ării în Regatul Unit;
dimpotrivă, toți oamenii sunt foarte prieteno și cu noi ”.211
3.11. Protecția copilului
Drepturile copiilor romi fac parte integrant ă din toate drepturile discutate anterior –
copiii sunt afecta ți direct de m ăsura în care p ărinții lor au acces la locuri de munc ă și
la locuințe. Există, de asemenea, un cadru politic european care st ă la baza drepturilor
copilului în foarte multe domenii, inclusiv dreptul familiei, migra ția și protecția
copilului. Acesta a atins punctul culminant prin lansarea, de c ătre Comisia
Europeană, în 2006, a unei strategii europene globale pentru promovarea și apărarea
drepturilor copilului.212 Tratatul de la Lisabona include, de asemenea, o serie de
dispoziții privind drepturile copiilor. Aceste dispozi ții confirm ă, de exemplu, datoria
cu caracter transversal a Uniunii pentru promovarea drepturilor copiilor „oricând și

207 Interviu cu Fundación Secret ariado Gitano, Spania, 13.3.2009.
208 Interviu cu o femeie rom ă, Spania, 24.3.2009.
209 Interviu cu Fundación Secret ariado Gitano, Spania, 18.3.2009.
210 Interviu cu Fundación Secr etariado Gitano, Spania, 4.4.2009.
211 Interviu cu o femeie rom ă, Regatul Unit, 1.4.2009.
212 Comunicarea Comisiei, C ătre o strategie UE în domeniul drepturilor copilului, COM(2006) 0367.
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52006DC0367:EN:NOT
(21.9.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
65 oriunde Uniunea define ște și își aplică politicile”213 Există o provocare specific ă din
punct de vedere al integr ării acestei politici ample în c azul specific al copiilor romi
din alte state membre.
Din nou, exist ă o diferen ță între teorie și practică. De exemplu, reac ția în fața
problemei legate de circula ția și șederea romilor din punct de vedere al protec ției
copilului a reprezentat o preocupare major ă în Finlanda . Consecin ța interven țiilor
pare a fi separarea copiilor de familiile lor suspectate de trafic de persoane și
cerșetorie forțată, fără dovezi prea clare.214
Această abordare concentrat ă asupra protec ției copilului a stat la baza ac țiunilor
întreprinse în Italia. În câteva cazuri, autorit ățile locale le-au ridicat p ărinților romi
custodia copiilor. Dup ă cum a afirmat o func ționară din cadrul unei autorit ăți locale:
„Pe stradă era o feti ță a cărei mamă stătea în gar ă; era într-un grup cu alte
persoane. Nu puteam s ă tolerez acest lucru, poate pentru c ă sunt mam ă. Pentru c ă în
Italia avem legi pentru protec ția minorilor, iarna trecut ă am ținut femeia sub
supraveghere, urm ărind-o de fiecare dat ă când se afla cu fiica ei. I s-a explicat în
repetate rânduri c ă în Italia copiii nu pot fi ținuți pe stradă și că, dacă o găsim din
nou [pe strad ă,] va trebui s ă luăm măsuri pentru protec ția copilului. Ulterior, mama
a fost trimis ă în fața instanței, iar fiica ei se afl ă sub protec ția unui serviciu
social. ”215 În altă regiune din Italia, un func ționar al unei alte autorit ăți locale a
remarcat: „Au fost multe cazuri în care copiii au fost g ăsiți pe stradă, și nu la școală.
Aceștia au fost desp ărțiți de părinții lor și au fost pu și sub protec ție în institu ții
publice speciale.”216
În Franța există exemple de încerc ări de repatriere a copiilor. Într-una dintre loca țiile
care constituie obiectul cercet ării, responden ții romi au observat c ă autoritățile locale
i-au informat c ă adulții vor fi inclu și într-un proiect pentru locuin țe în cazul în care
copiii lor s-ar înto arce în Bulgaria. Dup ă cum a remarcat un respondent rom:
„Singura mea preocupare este c ă, de când i-am adus, în august 2008, copiii nu pot
locui cu noi în satul de integrare. I-am adus în sat, îns ă administratorii locului mi-au
cerut să îi scot de aici ”.217
Aceste răspunsuri contrasteaz ă puternic cu practicile de asisten ță, cum ar fi sprijinul
asigurat de prim ăria din Cordoba, Spania, unde exist ă o creșă pentru copiii ale c ăror

213 A se vedea articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea European ă, în JO C 115,
9.5.2009, (Tratatul de la Lisabona, versiunea consolidat ă).
214 A se vedea, în acest context, Rezolu ția Parlamentului Eur opean din 12 martie 2009 referitoare la
copiii migran ților care sunt l ăsați în țara de origine, text disponibil la:
http://www.europarl.europa.e u/sides/getDoc.do?pubRef =-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-
0132+0+DOC+XML+V0//EN și Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare
la educația copiilor migran ților, INI/2008/2328, text dispobil la:
http://www.europarl.europa.e u/sides/getDoc.do?pubRef =-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-
0202+0+DOC+XML+V0//EN (30.10.2009).
215 Interviu cu un func ționar al administra ției locale din Floren ța, Italia, 31.3.2009.
216 Interviu cu un func ționar din Provincia Napoli, Italia, 5.3.2009.
217 Interviu cu un b ărbat rom, Fran ța, 26.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

66 mame trebuie s ă trăiască din cerșit.218 Cu toate acestea, chiar și atunci când este
asigurată asistență pentru copii, accesul la aceasta este dificil, dup ă cum a raportat, de
exemplu, Romeurope pentru Fran ța în legătură cu accesul la aide sociale à l’enfance
(ASE) (ajutorul social pentru copii).219

4. Răspunsuri ale autorit ăților locale
și ale ONG-urilor
La nivel na țional, cercetarea a adus pu ține dovezi privind existen ța măsurilor de
sprijinire a cet ățenilor UE, inclusiv a celor de etnie rom ă, în ceea ce prive ște efortul
acestora de a se stabili într-un alt stat membru. În cazul cet ățenilor UE de etnie rom ă,
se poate afirma c ă această lipsă de măsuri este cu atât mai frapant ă, cu cât romii sunt,
în general, recunoscu ți drept unul dintre cele mai vulnerabile grupuri de cet ățeni din
UE.
În acest context, nu este surprinz ător faptul c ă studiile nu au identificat niciun r ăspuns
strategic specific la nivelul autorit ăților locale sau chiar la nivelul societ ății civile.
Aceasta include lipsa de utili zare a fondurilor structurale și, în special, a Fondului
social european pentru sus ținerea incluziunii romilor și combaterea discrimin ării și
excluziunii prin campanii de informare și de sensibilizare.
Vidul legislativ în acest domeniu ar trebui s ă fie privit în cadrul climatului politic
global privind circula ția romilor din alte state membre și al campaniilor împotriva
romilor conduse de reprezentan ții politici în alegerile locale și naționale din țările de
destinație. Există unele dovezi de activitate politic ă bazată pe opoziție explicit ă față
de prezența romilor din alte state membre, de exemplu, în Regatul Unit.220
Această lipsă de reacție politică este punctat ă de episoade periodice de interes public,
de obicei intens negative, legate de „cer șit”, sau de „trafic”, sau de violen ță de natură
rasistă îndreptată împotriva romilor. De exemplu, în Regatul Unit, în 2008, poli ția a

218 A se vedea Agen ția pentru Drepturi Fundamentale (2009) a Uniunii Europene Bunele practici în
sprijinul incluziunii sociale a cet ățenilor romi din UE care î și exercită dreptul la libertatea de
mișcare și de ședere, noiembrie 2009.
219 Romeurope (2008) Report 2007-2008 Paris: Romeurope, p. 83.
220 De exemplu, BNP din Marea Britanie, care a câ știgat două locuri în Parlamentul UE, are
intervenții regulate pe tema „ țiganilor”. A se vedea http://bnp.org.uk/tag/gypsies/ . Partidul are
legături cu Partidul Na țional din Republica Ceh ă, partid explicit antiromi. A se vedea Travellers
Times, „Partidul Na țional Britanic asociat cu promovarea atitudinii ostile ro milor pe timpul
alegerilor” ( British National Party linked to anti-Gypsy election broadcast ), disponibil la
http://www.travellerstim es.org.uk/list.aspx?c=00619ef1-21e2-40aa-8d5e-
f7c38586d32f&n=f3f65ddc-0b22-464a-a854-9f62b7cda0dc și
http://www.travellerstim es.org.uk/list.aspx?c=00619ef1-21e2-40aa-8d5e-
f7c38586d32f&n=f3f65ddc-0b22-464a-a854-9f62b7cda0dc (22.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
67 percheziționat casele romilor în cadrul unei opera țiuni de combatere a traficului de
mare anvergur ă. Adevăratul motiv a fost demascat mai târziu. Un diplomat din cadrul
ambasadei române a declarat pe ntru ziarul The Guardian c ă raidul, care sus ținea că a
anihilat o re țea de trafican ți de copii, a fost un „fiasco” și un „eșec”. Funcționarul de
rang înalt a declarat c ă se teme c ă această operațiune, care a implicat 400 ofi țeri de
poliție care au descins simultan la 17 ad rese în zorii zilei de 24 ianuarie și a condus la
luarea în îngrijire pe termen scurt a zece copii, se înscrie într-o tendin ță
antiromâneasc ă existentă în Marea Britanie.221
Circulația romilor provenind din alte state membre are loc ca r ăspuns la politica UE
privind mobilitatea și se bazeaz ă pe drepturile conferite de cet ățenia UE. În ciuda
acestui fapt, atunci când exist ă un răspuns politic, este mai probabil ca acesta s ă fie
negativ decât pozitiv.222 Cu alte cuvinte, este foarte probabil s ă se întâmple a șa,
deoarece romii din alte st ate membre sunt percepu ți ca sursă a unor probleme sau
amenințări care trebuie „rezolvate”, mai degrab ă decât ca popula ție de cetățeni ai UE
care are nevoie de sprijin pentru a se integra și a fi inclus ă din punct de vedere social.
În cel mai r ău caz, acest tip de r ăspuns negativ implic ă stereotipuri rasiste din partea
autorităților sau ONG-urilor implicate. În cel mai bun caz, el reprezint ă antiteza
promovării libertății de circula ție și de ședere, atunci când se consider ă că
„returnarea” sau „mutarea” romilor ce provin din alte state membre ar constitui cel
mai adecvat r ăspuns politic.
Trebuie subliniat, totu și, că nu orice r ăspuns este caracterizat de panic ă sau de
negativism – mul ți actori ai autorit ăților locale prezint ă o evaluare echilibrat ă a noilor
provocări asociate cu libertatea de circula ție: „De la intrarea în vigoare a libert ății de
circulație, nu am observat s ă fi venit mai mul ți, dar am observat o tendin ță și o
intenție mai puternic ă de a se stabili ”.223 Campania „Know before you go” din
Irlanda, lansat ă în 2006 de Autoritatea irlandez ă de formare și ocupare a for ței de
muncă, FAS, a fost derulat ă ca răspuns la cre șterea accentuat ă a numărului de

221 A se vedea The Guardian 02.02.2008, „From brillia nt coup to cock-up: How the story of Fagin’s
urchins fell apart: High profile raid and lurid cl aims, but no one is to face child trafficking
charges” (De la lovitura genial ă la zăpăceala total ă: Cum s-a destr ămat povestea golanilor lui
Fagin: Ac țiune de imagine și declarații senzaționale, dar nimeni nu va fi acuzat de trafic de
minori), http://www.guardian.co.uk/uk/ 2008/feb/02/immigration.ukcrime (1.11.09).
222 După a remarcat Parlamentul European cu privire la incluziunea social ă a romilor: „Identificarea
bunelor practici, analizarea dovezilor furnizate de literatura de specialitate precum și consultarea
opiniei speciali știlor" nu au fost o sarcin ă ușoară. Cele mai multe dintre interven țiile eficiente
realizate au fost locale, de exemplu, în leg ătură cu anumite zone locale, în ceea ce prive ște
domeniul de aplicare și impactul. În ciuda nevoii de in tegrare, acestea nu sunt neap ărat
transferabile la alte contexte diferite, mai pu țin avantajoase”. Parl amentul European, 2008.
Situația socială a romilor i îmbun ătăirea accesului acestora pe piaa muncii din UE
Departamentului temati c, Politici economice și științifice. p. 73.
223 Interviu cu un func ționar din cadrul administra ției locale din Avilés, Spania, 13.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

68 cetățeni UE care s-au mutat în Irlanda începând cu anul 2000 și, în special, dup ă
extinderea UE din 2004.224
4.1. Răspunsurile autorit ăților locale
4.1.1. Încadrarea r ăspunsurilor autorit ăților locale
La nivelul politicii privind romii, dintre țările-țintă doar Spania a avut unele dispozi ții
limitate pentru romii provenind din alte state membre ale UE ca r ăspuns politic,
național și regional fa ță de situația romilor, în general.225 În majoritatea țărilor
studiate exist ă puțin sprijin structural în ceea ce prive ște crearea unei platforme de
politici sus ținute de resurse care ar putea s ă permită și să sistematizeze interven țiile
autorităților locale în sprijinul romilor proven ind din alte state membre ale UE.
În câteva din țările studiate s-a observat un sprijin structural mai puternic pentru
intervențiile ad-hoc negative din partea autorit ăților locale, bazat pe ideea c ă acestea
nu ar putea „face fa ță” sosirii mai multor cet ățeni UE de etnie rom ă. Așa cum a
declarat un reprezentant al unei autorit ăți locale din Italia: „ Încercăm să facem o
treabă bună în regiune […], dar prioritatea noastr ă este să nu mai înregistr ăm alte
sosiri [de români de etnie rom ă]. Nu mai este posibil s ă primim al ți [romi] pe
teritoriul nostru”.226
Este mult mai probabil ca r ăspunsurile autorit ăților locale s ă se refere mai mult la
problemele legate de sosirea cet ățenilor UE de etnie rom ă, decât la respectarea
drepturilor privind libertatea de circula ție sau integrarea cet ățenilor UE care provin
din alte state membre. De exemplu, în Finlanda nu exist ă politici specifice privind
integrarea cet ățenilor UE de etnie rom ă, dar „Grupul de lucru pentru evaluarea nevoii
de armonizare a ac țiunilor întreprinse de autorit ăți în privin ța cerșetorilor” a fost în
mod clar orientat c ătre aceștia.
În Italia, contextul general pentru formularea de r ăspunsuri politice în privin ța
cetățenilor de etnie rom ă din alte state membre ale UE îl constituie, pe de o parte,
politicile generale cu privire la imigran ți și, pe de alt ă parte, politicile care îi vizeaz ă
pe „nomazi”. Se poate afirma c ă, „urgența privind romii” din Italia i-a vizat pe romii

224 ‘Know before you go’
http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?lang=en &catId=9201&myCatId=9201& parentId=20&acro=ne
ws&function=newsOnPortal (20.10.2009).
225 Oficial, statul spaniol de ține un instrument politic complex care ofer ă orientări pentru promovarea
incluziunii romilor, Programa de Desarrollo del Pueblo Gitano [Programul de dezvoltare a
comunității romilor], dar acest program a avut un impact redus. La nivel regional, recentul Pla
Integral del Poble Gitano a Catalunya [Planul integrat pentru rom ii din Catalonia] s-ar putea
dovedi a fi un model de interven ție regional ă eficientă disponibil:
http://www.gencat.cat/govern acio-ap/ACCIO_CIUTADANA/DOCS-
FORMULARIS/Pla_poble_gitano.pdf (22.10.2009).
226 Interviu cu un func ționar al administra ției locale din Pisa , Italia, 19.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
69 provenind din alte state membre.227 Potrivit unui func ționar local din Italia, motivul
lipsei de politici de incluziune pentru etnicii romi și sinti este nevoia de a se evita un
conflict cu grupul majoritar pent ru accesul la resurse publice: „ În opinia mea,
obstacolul cel mai greu de dep ășit este faptul c ă oamenii consider ă investițiile și
cheltuielile legate de aceste politici [de incluziune] drept furt din propriile lor
resursele . Percep ția cetățenilor este c ă tot ceea ce se d ă celor care nu sunt italieni
reprezintă o diminuare a resurselor care le apar țin”.228
Aceasta este și părerea ONG-ului Africa Insieme di n Pisa, care a subliniat, de
asemenea, c ă scopul real al politicilor locale este de a cunoa ște numărul romilor din
zonă: „[…] Administra ția municipal ă din Pisa sus ține că nu are resursele necesare
pentru a-i caza pe ace ști oameni [români de etnie rom ă], apoi spune c ă nu există
absolut nicio idee preconceput ă împotriva românilor de etnie rom ă și că există
bunăvoința de a-i ajuta pe ace ști oameni, dar între anumite limite. Ceilal ți trebuie s ă
plece. ”229
Un aspect important al discursului despre romii din alte state membre îl constituie
ideea că aceștia ar putea reprezenta o pierdere pentru resursele statului membru
gazdă. Acest concept se reg ăsește în articolul 7 din directiva privind libera circula ție,
care recunoa ște dreptul de ședere pentru o perioad ă mai mare de trei luni, în cazul în
care persoanele „dispun de suficiente resurse pentru ei și pentru membrii familiilor
lor, astfel încât s ă nu devină o sarcină pentru sistemul de asisten ță socială al statului
membru gazd ă în cursul șederii și dețin asigurări medicale complete în statul membru
gazdă”.
Totuși, această condiție este mai degrab ă permisă decât impus ă de directiva privind
libera circula ție, iar statele membre pot aplica dispozi ții diferite în acest sens.230 De
exemplu, Spania a ales s ă nu aplice deloc aceast ă clauză. Directiva privind libera
circulație a fost transpus ă în sistemul juridic spaniol prin Decretul Regal 240/2007,
după consultarea Forumului pentru Integrarea Social ă a Imigran ților ( Foro para la
Integración Social de los Inmigrantes ), precum și a Comisiei Permanente a Comisiei
Tripartite pentru Munc ă (Comisión Permanente de la Comisión Laboral Tripartita )
și a Comisiei interministeriale pentru Afaceri Externe ( Comisión Interministerial
Tripartita ), omițând orice referire la „condi țiile satisfăcătoare”: „Unul dintre cele mai
importante aspecte este faptul c ă legislația spaniol ă […] prevede un drept de ședere
necondiționat pentru cet ățenii Uniunii. De și există obligația de a se înregistra, tot
ceea ce trebuie s ă facă cetățenii Uniunii este s ă își dovedeasc ă identitatea și
naționalitatea. Nu exist ă alte condi ții (să fie angaja ți, lucrători independen ți,
independen ți din punct de vedere economic sau studen ți). În plus, membrii familiilor
acestora, indiferent de na ționalitate, trebuie doar s ă dovedeasc ă legătura de familie

227 A se vedea Sigona, Nando, (ed), „Cel mai re cent” inamic public: românii de etnie rom ă din Italia,
osservAzione, Raport co mandat de OSCE/ODHIR.
228 Interviu cu un func ționar al administra ției locale din Sesto (Floren ța), Italia, 31.3.2009.
229 Interviu cu Africa In sieme, Italia, 19.3.2009.
230 Articolul 37 („dispozi ții de drept intern mai favorabile”) precizeaz ă că „dispozițiile prezentei
directive nu aduc atingere actelor cu putere de lege și actelor administrative ale unui stat membru
care cuprind dispozi ții mai favorabile persoanelor la care se refer ă prezenta directiv ă”.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

70 sau relația de dependen ță pentru a avea dreptul de ședere derivat din calitatea de
cetățean al Uniunii. În consecin ță, cetățeanul Uniunii nu trebuie s ă demonstreze c ă
dispune de resurse suficiente pentru el și membrii familiei sale și că nu va deveni o
sarcină excesivă pentru sistemul de asisten ță socială din Spania. Singurele motive
pentru care libertatea de circula ție poate fi restric ționată țin de politica public ă, de
siguranța publică și de sănătatea public ă”.231 Această abordare faciliteaz ă foarte mult
integrarea social ă a cetățenilor UE (de etnie rom ă sau nu).
Politica statelor membre privind egalitatea de șanse pentru minorit ățile etnice, în
general, și pentru romi, în special, confer ă uneori, în mod implicit, un context
structural pentru munca cu cet ățenii UE de etnie rom ă. În Regatul Unit, de exemplu,
experiența romilor provenind din alte state membre este plasat ă în context de
politicile generale privind grupurile etnice minoritare și imigranții și de politicile
specifice privind „ țiganii și traveller”. În special, copiii romi provenind din alte state
membre au fost integra ți în modelul existent al „educa ției pentru comunit ățile
traveller”.
În Spania, experien ța romilor provenind din alte state membre este plasat ă în context
de politicile generale cu privire la imigran ți, serviciile sociale și politicile specifice cu
privire la cet ățenii spanioli de etnie rom ă, care au început s ă includă și romii ce
provin din alte state membre ale UE. De asemenea, s-au f ăcut câțiva pași în direcția
elaborării unei politici de referin ță specifice pentru romii ce provin din alte state
membre în cadrul politicii generale privind cet ățenii de etnie rom ă, dar aceasta se afl ă
încă în stadiul incipient.
Pe scurt, se observ ă foarte puține cazuri de încadrare strategic ă și asigurare de resurse
pentru interven ția autorităților locale, fie negativ ă, cu excep ția Italiei, fie pozitiv ă,
asupra cet ățenilor de etnie rom ă ce provin din alte state membre în țările ce fac
obiectul studiului. În consecin ță, a existat tendin ța ca romii din alte state membre ale
UE să fie incluși în mod implicit în grupurile na ționale existente de „ țigani” sau de
traveller. Aceast ă tendință poate avea consecin țe pozitive, cu condi ția ca argumentele
politice privind egalitatea/diversitatea sau cele specifice etniei rome din țara de
destinație să poată fi adaptate și să-i poată include și pe romii din alte state membre
ale UE. Cu toate acestea, dup ă cum s-a demonstrat în țările ce fac obiectul studiului,
efortul sistematic din partea factorilor de decizie pentru a face posibil acest lucru
lipsește cu desăvârșire.
4.1.2. Exemple de r ăspunsuri strategice locale
Cercetarea nu a identificat nici un r ăspuns politic local care s ă-i vizeze în mod special
pe cetățenii UE, inclusiv pe cei de etnie rom ă, care provin din alte state membre. Se

231 Milieu Ltd & Europa Institute (2008), Studiu de conformitate privind Dire ctiva 2004/38/CE pentru
Spania, p. 5.
http://ec.europa.eu/justice_hom e/doc_centre/citizens hip/movement/doc/spain_compliance_study_
en.pdf (23.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
71 pare că există un „vid legislativ” în acest sens, dar este mai probabil ca reac țiile la
sosirea cet ățenilor UE de etnie rom ă din alte state membre s ă fie negative, uneori
luând forma „mut ărilor”, a „deport ărilor” sau a „repatrier ilor”. În acest sens,
paradigma în cazul cet ățenilor din alte state membre, de alt ă etnie decât cea rom ă,
este un nonr ăspuns benign, în timp ce pentru cet ățenii romi din alte state membre este
cel mai adesea un r ăspuns negativ.
Cu toate acestea, exist ă și modele de bune practici. De exemplu, în Spania a fost
elaborat, la nivel regional, un plan de integrare a romilor ce provin din alte state
membre ale UE. În aceast ă țară, planul guvernului catalan, Pla Integral del Poble
Gitano o Catalunya 2009-2013 [Planul integrat pentru cet ățenii de etnie rom ă din
Catalonia] (Planul catalan) 232 este un exemplu important, deoarece îi nume ște și îi
vizează în mod explicit pe cet ățenii de etnie rom ă ce provin din alte state membre
(sau „romi estici”). Totu și, planul catalan a fost ap robat recent, dar nu este înc ă un
model atestat de interven ție. Implementarea sa va ar ăta dacă bunăvoința politică se va
traduce în rezultate eficiente. În plus, Programul Opera țional Multiregional al
Fondului social european din Sp ania pentru combaterea discrimin ării 2007-2013
conține, în subprogramele sale pentru ac țiuni care vizeaz ă populația de etnie rom ă, o
măsură specifică privind „ac țiunile de stimulare a integr ării sociale și economice a
imigranților de etnie rom ă”, oferind astfel un bun exemplu de utilizare a fondurilor
structurale ale UE în acest sens.
În Regatul Unit exist ă mai multe reac ții strategice în ceea ce prive ște educația romilor
ce provin din alte state membre. Problemele educa ționale referitoare la „ țigani, romi
și traveller” se înscriu în ordinea de zi și competen țele agențiilor autorit ăților locale
responsabile pentru problemele referitoare la romii ce provin din statele membre ale
UE: Servicii educative pentru comunit ățile traveller (TES – Traveller Education
Services)233 și/sau Serviciul pentru minorit ățile etnice (EMAS – Ethnic Minority
Achievement Service).234 Acestea au oferit un model de incluziune, care relativ se
bucură de succes, pentru copiii romi ce provin din alte state membre. Totu și, acest
plan este prea limitat în ceea ce prive ște răspândirea sa la scara larg ă. Aparent, el
poate să joace un rol-cheie în integrarea „celei de-a doua genera ții” de copii de etnie
romă din alte state membre ale UE dar, de asemenea, apare ca un caz izolat de bune

232 Planul integrat pentru cet ățenii de etnie rom ă din Catalonia, disponibil la:
http://www20.gencat.cat/docs/ governacio/Accio%20Ciutadana /Documents/Info%20general/Ar
xius/PIPG%202009-2013.pdf (30.10.2009).
233 Funcția principal ă a Serviciului pentru educarea nom azilor este de a promova accesul f ără
restricții și includerea deplin ă în sistemul general de înv ățământ. Țiganii/romii și nomazii
irlandezi sunt identifica ți drept grupuri rasiale și sunt inclu și în Legea [de modificare] privind
relațiile rasiale 2000, drept comunit ăți etnice minoritare legitime.
234 Traveller Education Service (Serviciul pentru educarea comunit ăților traveller) din Londra
(Newham), echipa Ethnic Minority Achi evement (Serviciul pentru minorit ățile etnice) din
Peterborough, International New A rrivals (Noi sosiri interna ționale), Travellers & Supplementary
Schools ( Școli pentru traveller și complementare) din Manchester, The Sheffield Ethnic Minority
& Traveller Achievement Service (EMTAS) (Serviciul pentru traveller și pentru minorit ățile
etnice), Bolton Community Cohesion & Trav eller Education (P rogramul comunit ății din Bolton
pentru coeziune și educarea comunit ăților traveller).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

72 practici juxtapus peste excluderea din alte domenii derivate din drepturile economice
și sociale.
Și Italia ofer ă exemple de interven ții cu elemente de practici pozitive. De exemplu,
administra ția locală din Pisa aplic ă, încă din 2002, proiectul Città sottili , în
colaborare cu biroul local de asisten ță medicală (USL) și cu ONG-urile finan țate de
Regiunea Toscana. Proiectul î și propune s ă dezvolte, împreun ă cu comunit ățile de
romi care tr ăiesc în aceast ă localitate, un program pentru închiderea taberelor și
îmbunătățirea integr ării sociale. Activit ățile sunt sprijinite de trei mediatori de etnie
romă și includ întâlniri regulate cu comunit ățile de romi în vederea stabilirii nevoilor
sociale și a monitoriz ării rezultatelor. Proiectul are ca scop eliminarea „taberelor de
romi”. Un reprezentant al USL 5 din Pisa a declarat: „ Nu am dorit s ă creăm o tabără
de nomazi care ar repeta acelea și probleme. […] Am încercat s ă depășim aceast ă
logică și să urmăm căile de incluziune. De fapt, datele pe care le de ținem arat ă că
aceste persoane pot beneficia de un c ămin și își pot trimite copiii la școală”.235
Obiectivul general al proiectului este „d e a construi trasee de integrare social ă pentru
persoanele aflate în situa ție de excluziune social ă care trăiesc în locuin țe foarte
degradate”.236 Între 2002 și 2007, peste 400 de persoane implicate în proiect au
părăsit „taberele de nomazi”. Patru „t abere de nomazi” au fost desfiin țate definitiv și
locuitorii acestora au primit acces la locuin țe normale în centrele de primire sau în
locuințe închiriate, iar aproximativ 200 de copii au putut merge la școală în mod
regulat.237
În Franța, orașul Cesson ofer ă un alt model de practici pozitive la nivelul autorit ăților
locale. În octombrie 2008, Tribunalul din Melun a ordonat evacuarea a 15 familii de români de etnie rom ă care ocupau locul fostei tabere de traveller din Cesson. Ora șul
Cesson a decis s ă sprijine patru familii însumând 25 de persoane, acordând prioritate
celor ai căror copii au fost înregistra ți oficial. Ora șul Cesson a ad ăpostit aceste familii
într-un loc nou și a inițiat un plan de integrare social ă și profesional ă. În timp ce ani
de zile s-au confruntat cu o instabilitate și o insecuritate extreme, aceste persoane au
acum o locuin ță stabilă, venituri legale, educa ția copiilor este încurajatoare și se fac
progrese în direc ția obținerii unor locuin țe permanente. Locuitorii din Cesson au
constatat c ă primirea familiilor str ăine nu a prezentat niciun fel de problem ă specială.
Prezența acestora în ora ș nu mai este contestat ă.
238

235 Interviu cu un cadru medical din Pisa, Italia, 20.3.2009.
236 A. Sconosciuto, A. Minghi (ed) Le città Sottili – Programma della Città di Pisa con la comunità
rom del territorio- Sintesi del Programma 2002-2007 , Società della Salute Zona Pisana –
Comune di Pisa – Azienda USL 5 di Pisa, iunie 2007,
http://www.anci.it/Conte nuti/Allegati/presentazi one_citta_sottili_2007.doc (27.11.2009).
237 S-a semnalat c ă programul a avut, de asemenea, leg ătură cu repatrierea romilor în România cu
condiția ca ei să nu se întoarc ă în Pisa pentru o anumit ă perioadă de timp. A se vedea:
ADNKronos International, „Ita lia: Primarul îi «pl ătește» pe romii- țigani să părăsească orașul”
(Italy: Mayor “pays” Roma-Gypsies to leave the city ), 21.5.2009.
http://www.adnkronos.com/AKI/E nglish/Security/?id=3.0.3342187830 (30.10.2009).
238 A se vedea „La ville et quatre fam illes roms s’engagent à coopérer” (Prim ăria și patru familii de
romi își iau angajamentul de a cola bora), Le Parisien, 17.11.2008 și „Invitation à la presse
Conférence de presse sur l’intégration de familles roumaines à Cesson, Hôtel de Ville, 10 juin

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
73 Numeroase interven ții susținute de c ătre autorit ățile locale sunt puse în aplicare de
către ONG-uri. În Madrid și Cordoba, în Spania, au existat interven ții similare, de și
de o magnitudine și cu abord ări diferite. În Madrid, administra ția locală a sponsorizat
timp de un deceniu un proiect care vizeaz ă integrarea socio-economic ă a
minorităților, care a fost conceput ini țial pentru romii ce provin din Europa de Est și
care, în prezent, este deschis pe ntru alte grupuri, dar înc ă se ocupă predominant de
romi. Acest proiect, derulat de ONG-ul Accem239, oferă cazare temporar ă, în
adăposturi de integrare, familiilor proasp ăt sosite în Madrid și familiilor care locuiau
în locuințe fără forme legale. Asigurarea caz ării este completat ă de o gam ă largă de
măsuri de sprijinire cum ar fi, cre șă pentru copiii de pân ă la trei ani; activit ăți
extrașcolare pentru copii (copii școlarizați în diferite centre din zon ă); o școală pentru
părinți în vederea preg ătirii acestora pentru rela ția cu serviciile publice, asisten ță în
privința formalit ăților administrative privind regularizarea și accesarea
indemniza țiilor sau serviciilor, cursuri de limb ă spaniolă, activități de recreare cu
familiile și asistență pentru găsirea unui loc de munc ă. După o perioad ă de ședere în
adăposturi, familiile sunt sprijinite în c ăutarea unei locuin țe de închiriat, iar chiria
este plătită în primele patru luni din fondurile proiectului.240
În Cordoba exist ă un program sponsorizat de administra ția locală încă din 2007 și
implementat de un ONG care ofer ă cazare temporar ă. Programul Pisos Puente
[Centre de tranzit] ofer ă cazare în apartamente, un venit lunar, acces la serviciile
sociale și asistență pentru g ăsirea unui loc de munc ă pentru familiile de romi
selectate, care semneaz ă un contract de „angajament de integrare” cu autorit ățile
municipale. În acela și oraș, administra ția deruleaz ă un proiect de interven ție socială
pe stradă pentru a atrage aten ția asupra fenomenului copiilor cer șetori și pentru a-l
combate. Programul const ă, în esență, în contactarea, informarea și sensibilizarea
mamelor de etnie rom ă, oferindu-le sprijin social și punându-le la dispozi ție o creșă
unde își pot lăsa copiii de pân ă la trei ani în grija profesioni știlor, în timp ce ele merg
la cerșit. Un func ționar al autorit ății locale a declarat: „ Am observat c ă există multe
femei de etnie rom ă care merg la cer șit și își iau copiii mici cu ele. Pentru aceast ă
problemă, care în alte ora șe a fost abordat ă prin interzicerea cer șetorilor prin legi
locale, noi am încercat s ă oferim o alternativ ă […], ideea fiind ca, de aici, copiii s ă
meargă la creșele/grădinițele normale .241
În regiunea de nord a provinciei Asturias exist ă mai multe servicii municipale care
facilitează înregistrarea la nivel municipal a rom ilor care provin din alte state membre
ale UE, facilitând astfel integrarea social ă a acestora: „ Lucrăm cu aproximativ 300 de
oameni și există deja un grup care s-a stabilizat. Mul ți dintre ace știa beneficiaz ă de
fonduri ce acoper ă până la 75% din chiria locuin ței, dacă sunt înregistra ți de doi ani
sau de șase luni, dac ă aceasta este prima înregistrare; de asemenea, multe persoane

2009” (Invita ție la conferin ța de presă privind integrarea familiilor de români la Cesson, Cl ădirea
Primăriei, 10 iunie 2009).
239 Pentru informa ții suplimentare, a se vedea www.accem.es (30.10.2009).
240 Interviu cu ONG-ul Accem, Spania, 23.3.2009.
241 Interviu cu un func ționar al Biroului de imigr ări din cadrul administra ției locale din Cordoba,
Spania, 17.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

74 beneficiaz ă de ajutor social, de indemniza ții pentru nou-n ăscuți […] Cer șitul nu a
dispărut complet, dar este aproape de dispari ție. Femeile vor acum s ă lucreze ca
menajere sau ajutoare în buc ătărie. Interven ția unui consilier local pe probleme de
servicii de asisten ță socială a fost un factor determinant pentru coordonarea
reacțiilor eficiente ”.242 „Trebuie s ă fie înregistra ți la nivel municipal de șase luni
pentru a putea beneficia de aloca ții de urgen ță, respectiv de doi ani pentru a
beneficia de ajutor soci al. În prezent, beneficiaz ă de ajutor social […] Aceasta a fost
o inițiativă a serviciilor de asisten ță socială pentru a încuraja înregistrarea la nivel
municipal. Oricine are dreptul de a se înregistra pe lâng ă administra ția locală,
oriunde dore ște”. 243 „În cazul în care ace știa nu au un domiciliu pentru a se
înregistra la serviciul municipal de eviden ță a popula ției, încerc ăm să rezolvăm
problema. Dac ă apelează la serviciile de asisten ță socială, vor fi înregistra ți […]
Mulți dintre cei cu care lucr ăm beneficiaz ă de ajutor social, ceea ce reprezint ă o
garanție pentru proprietari c ă își vor primi chiria ”.244
Este probabil prea devreme pentru a trage concluzii pe baza pu ținelor interven ții
pozitive din țările care fac obiectul studiului, dar pot exista unele indicii de bune
practici. Cel mai probabil, acestea vor ap ărea în contextul interven țiilor existente care
îi vizează pe romii și traveller care sunt cet ățeni ai statelor membre în care tr ăiesc. De
asemenea, pot s ă apară în proiecte mai ample de integrare a minorit ăților etnice sau
ca urmare a aplic ării pe scar ă largă a politicilor existente de egalitate/diversitate sau
coeziune social ă.
4.2. Răspunsuri din partea ONG-urilor
Răspunsurile ONG-urilor care sprijin ă cetățenii romi proveni ți din alte state membre
ale UE în țările de destina ție, care au fost identificate în cadrul studiului, pot fi
clasificate în interven ții de sprijin pe baza drepturilor și intervenții prin furnizarea de
servicii.
4.2.1. Intervenții bazate pe drepturi
Un exemplu în acest sens este Collectif national Droits de l’Homme Romeurope
[Grupul na țional pentru drepturile omului Romeurope]. Acesta a fost înfiin țat în
octombrie 2000 la Paris, cu scopul de a îmbun ătăți accesul migran ților romi la
drepturile fundamentale, în special pentru cei din țările Europei Centrale și de Est.
Informațiile obținute de c ătre asocia țiile membre și comitetele de sprijin, care
interacționează zilnic cu familiile de romi, „reprezint ă mărturii ale înc ălcării

242 Interviu cu ONG-ul Acce m-Gijón, Spania, 12.3.2009.
243 Interviu cu un func ționar al administra ției locale din Avil es, Spania, 12.3.2009.
244 Interviu cu un func ționar al administra ției locale din Ovie do, Spania, 13.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
75 drepturilor acestora, inclusiv ale celor care au dobândit cet ățenia european ă în
ianuarie 2007”.245
Alte exemple de organiza ții cu activit ăți similare sunt Freedom of Movement
Network (Re țeaua pentru libertatea de circula ție) din Finlanda și Roma Rights Group
(Grupul pentru drepturile romilor) din Rega tul Unit. În Italia, ONG-urile pentru romi
și neromi sunt, de asemenea, implicate în ac țiuni de sprijin, inclusiv Federa ția „Rom
e Sinti Insieme” și osservAzione. În Spania, Funda ción Secretariado Gitano este
angajată în promovarea drepturilor omului, care îi vizeaz ă pe cetățenii de etnie rom ă
proveniți din alte state membre ale UE.
La nivel european, numeroase ONG-uri lucreaz ă atât în parteneriat, cât și
independent, prin diferite forme de propagand ă și susținere legal ă. De exemplu,
Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR) a întreprins o serie de ac țiuni
cu privire la situa ția din Italia. O mare parte din aceste activit ăți au fost realizate în
parteneriat cu alte organiza ții, inclusiv osservAzione, In stitutul pentru o societate
deschisă, Centrul pentru dreptul la o locuin ță și evacuări, Centrul romilor pentru
intervenție socială și studii (Romani Criss) și Alianța civică a romilor din România.
Această activitate a inclus monitorizarea regulat ă în diverse ora șe italiene și
participarea la misiunile de constatare; rezu ltatele studiilor au fost utilizate pentru a
conduce la luarea de pozi ții politice, la realizarea de lucr ări și rapoarte care vizeaz ă
instituțiile UE, guvernul italian și alte organisme interguvernamentale, pentru a
promova schimbarea; în acela și timp, Comisiei Europene i s-a solicitat s ă inițieze
procedurile corespunz ătoare împotriva Italiei pentru efectuarea unui recens ământ în
taberele de romi și sinti și colectarea de date cu caracter personal, date protejate prin
lege.246 În plus, CEDR este implicat într-un litigiu aflat pe rolul instan țelor italiene,
împotriva „st ării de urgen ță” și a legilor și ordonanțelor conexe, cu un avocat local și
o familie de romi.
4.3. Intervenții prin furnizarea de servicii
În această privință au fost mai active ONG-urile din Fran ța, Italia, Spania și Regatul
Unit. În Spania, începând cu 2006, Fundación Secretariado Gitano (FSG) deruleaz ă
programul denumit Programa de Fomento de la In tegración del Colectivo Gitano
Inmigrante procedente de países del Este [Programul pentru încurajarea integr ării
grupurilor de imigran ți de etnie rom ă provenind din țările est-europene].247
Activitatea acestuia îi vizeaz ă pe romii ce provin din alte state membre și se
preconizeaz ă extinderea sa cu ajutorul unor noi surse de finan țare regionale și locale
și al unor noi angajamente institu ționale, dac ă va fi posibil. Acest program este
derulat în colaborare cu Fondul social european (FSE), Programul Opera țional

245 Romeurope, Raport 2007-2008, Paris: Romeurope. p. 7.
246 Pentru informa ții suplimentare, a se vedea www.errc.org (27.11.2009).
247 A se vedea: Num ărul 45/46 al revistei „Gitanos: Pensam iento y Cultura” include o descriere a
acestui program http://www.gitanos.org/uploa d/79/31/45_46Experiencias.pdf (23.10.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

76 Multiregional de Combatere a Discrimin ării. În calitate de organism intermediar al
FSE, FSG desf ășoară de asemenea o serie de ac țiuni care vizeaz ă populația romă. Se
combină în acest fel sprijinul de ordin social și acțiunile care vizeaz ă integrarea la
locul de munc ă. Obiectivul principal const ă în incluziunea social ă a romilor care nu
sunt cetățeni spanioli. Pentru realizarea acest ui obiectiv FSG a evaluat situa ția
romilor care provin din alte stat e membre ale UE, a definit abord ările care au ca scop
satisfacerea celor mai importante nevoi ale acestora și îmbunătățirea condi țiilor de
viață ale acestora, și a facilitat accesul acestora la serviciile publice ( și private).
Programul a început în cinci ora șe spaniole și, în prezent, se deruleaz ă în Alicante,
Valencia, Barcelona, Avilés, Oviedo, Madrid, Cordoba, Malaga, și Burgos ( și altele
sunt planificate în viitorul apropiat).
În Italia, organiza ția Casa della Carità este implicat ă în diverse proiecte de interven ție
socială care inten ționează să răspundă la problemele cu care se confrunt ă
comunitățile românilor de etnie rom ă care trăiesc în Milano. Între 2005 și 2007, Casa
della Carità a g ăzduit circa 260 de români de etnie rom ă care au fost evacua ți forțat
de către administra ția locală din Milano, într-un ansamblu reziden țial deținut de
organizație. Aceasta și asigurarea serviciilor de asisten ță socială au scopul de a
consolida autonomia familiilor, oferind o alternativ ă la traiul în tab ăra de nomazi:
„Cu ei [românii de etnie rom ă] ne-am propus o cale diferit ă, nu tabăra nomad ă.
Oamenii stau cu noi pentru o anumit ă perioadă de timp pentru a le oferi o cale
treptată spre independen ță”.248Mediatorii culturali și asistenții sociali au sprijinit
familiile prin activit ăți de căutare a locurilor de munc ă, luare în eviden ță, asistență
medicală și școlarizarea copiilor.
În Regatul Unit, ONG-ul H-PAN249 a dezvoltat Proiectul pentru comunitatea român ă
(RCP), care are ca scop facilitarea incluziunii sociale a comunit ății locale de români
de etnie rom ă, permițându-le acestora s ă comunice, s ă-și exprime a șteptările, să își
îmbunătățească condițiile de via ță și să-și ajute copiii s ă aspire la o via ță mai bună.
Prin facilitarea comunic ării cu comunitatea local ă, RCP urm ărește, de asemenea, s ă
încurajeze coeziunea comunit ății. În conformitate cu H- PAN, acest proiect, ca multe
altele, nu beneficiaz ă de finanțare public ă.
Studiile au ar ătat, de asemenea, c ă unele ONG-uri func ționează ca o poart ă de acces
către sectorul public. De exemplu, în Rega tul Unit, Children’s Society (Societatea
copiilor) a lucrat în colaborare cu agen ții guvernamentale, cum ar fi Newham
Traveller Education Service (Ser viciul pentru educarea comunit ăților traveller din
Newham) sau Primary Care Trust (Trustul de asisten ță primară) local (precum și cu
organizații neguvernamentale, cum ar fi Grupul de sprijinire a romilor, Biroul de
consiliere a cet ățenilor și ONG-uri tip LIEN): „ Asistenții noștri sociali viziteaz ă
familiile de romi pent ru a-i ajuta, oferindu -le mese gratuite la școală și uniforme
școlare. De asemenea, îi îndrum ăm pe clien ții noștri adulți către organiza țiile
noastre partenere, cum ar fi Primary Care Trust (Trustul de asisten ță primară),
Traveller Education Service (Servici ul pentru educarea comunit ăților traveller),

248 Interviu cu Casa della Carità, Italia, 23.3.2009.
249 Pentru informa ții suplimentare, a se vedea http://hpan.org.uk (27.11.2009).

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
77 Roma Support Group (Grupul de sprijini re a romilor), Biroul de consiliere a
cetățenilor și ONG-uri tip LIEN, dac ă au nevoie de ajutor sa u consiliere în domeniul
asistenței sociale, g ăsirea unui loc de munc ă, asistență medicală și găsirea unei
locuințe. În acest fel, vom evita dubla prestare de servicii” .250
4.4. Participarea romilor la elaborarea și
implementarea r ăspunsurilor
Cercetarea realizat ă a găsit puține dovezi privind implicarea romilor în elaborarea și
punerea în practic ă a răspunsurilor fa ță de situa ția lor, în special în contextul
intervențiilor autorit ății locale. Unul dintre pu ținele exemple este Proiectul pentru
comunitatea român ă H-PAN, care se adreseaz ă nevoilor românilor de etnie rom ă din
Manchester: „ Românii de etnie rom ă au fost implica ți în elaborarea proiectului, care
se bazează pe o evaluare a nevoilor comunit ății. RCP vizeaz ă în special abordarea
unor probleme precum: barierel e lingvistice, alfabetizarea și cunoașterea aritmeticii
elementare, legea și ordinea, consiliere și îndrumare privind asisten ța socială,
îndrumare c ătre furnizorii de servicii guvernamentale, s ănătate, educarea copiilor,
creșterea și protecția copiilor . 251 De asemenea, au existat și cazuri de instructori de
etnie romă și angajați de etnie rom ă în cadrul autorit ăților locale în toate loca țiile ce
au făcut obiectul studiului în Regatul Unit.
Întrucât romii care provin din alte state membre nu sunt de obicei implica ți în
elaborarea și realizarea proiectelor, este de a șteptat ca de multe ori acest rol s ă revină
organizațiilor naționale ale romilor. Unele dintre aceste organiza ții au colaborat
strâns pentru sprijinirea și integrarea cet ățenilor UE de etnie rom ă, în timp ce altele s-
au distanțat. Totuși, în general, studiile au ar ătat că cetățenii UE de etnie rom ă percep
faptul că primesc mai pu țin ajutor și sprijin din partea organiza țiilor naționale ale
romilor decât ar fi de a șteptat, deși activiștii romi care sunt resortisan ți ai țării
respective reprezint ă foarte des principa la (sau singura) surs ă de sprijin pentru romii
care provin din alte state membre.
Se așteaptă adesea din partea organiza țiilor naționale ale romilor s ă accepte
responsabilitatea pentru sprijinirea romilor care provin din alte state membre pe lâng ă
celelalte probleme proprii și fără a avea resurse suplimentare. Chiar dac ă există în
mod clar probleme cu aceast ă dinamic ă, ar fi gre șit să se supraestimeze
responsabilitatea organiza țiilor naționale ale romilor în ceea ce prive ște integrarea
noilor romi „str ăini”.
Unii responden ți de etnie rom ă au men ționat că ONG-urile nu promoveaz ă
implicarea romilor proveni ți din alte state membre. Un respondent român de etnie
romă din Italia a declarat: „ Aici, în Milano, nu sunt prea multe organiza ții ale

250 Interviu cu The Children’s Society, Londra, 27.3.2009.
251 Interviu cu H-PAN, Regatul Unit, 8.4.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

78 romilor. Mi-am propus s ă creez chiar eu una, îns ă acest tip de organiza ție nu este
dorită de celelalte asocia ții; cred că ar fi important s ă avem una, pentru ca romii s ă
poată vorbi în numele lor și să participe ”.252 ONG-urile, pe de alt ă parte, au o
perspectiv ă diferită privind provoc ările generate de implicarea romilor: „ Colaboram
cu o rețea de ONG-uri numit ă Tavolo Rom, compus ă din 10 organiza ții. […]
Cooperarea cu reprezentan ții romilor este foarte dificil ă.”253

252 Interviu cu un rom, Italia, 11.2.2009.
253 Interviu cu Casa della Carità, Italia, 23.3.2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
79 5. Concluzii
Romii proveni ți din alte state membre ale UE f ac acum parte din peisajul citadin
aproape în fiecare stat membru al Uniunii Europene. Studiile sugereaz ă că este
posibil să existe mai mul ți romi care se mut ă din țările de origine decât cei care se
întorc acolo, ceea ce poate duce la o cre ștere incremental ă a acestei popula ții – deși nu
la scara de „avalan șă” sau „aflux” în țări de destina ție care pe vremuri salutau sosirea
unui număr relativ redus de romi din alte state membre.
Cazul cetățenilor UE de etnie rom ă care se stabilesc în alte state membre ale UE
ridică anumite semne de întrebare, care iau forma unor dezbateri ample privind
combaterea discrimin ării și integrarea, precum și semnifica ția cetățeniei UE și a
drepturilor asociate ca și concept de amploare. Multe dintre problemele ridicate în
acest raport nu sunt specifice romilor. Dar cazul romilor serve ște drept probă de foc:
consecințele pentru unii dintre cei mai vulnerabili cet ățeni ai UE constituie un
indicator important al provoc ărilor practice de zi cu zi cu care se confrunt ă toți
cetățenii.
Cercetarea a identificat o dinamic ă specifică romilor alarmant de negativ ă. În primul
rând, sosirea cet ățenilor UE de etnie rom ă este des perceput ă negativ, iar eforturile
depuse pentru a sprijini integrarea lor pe pia ța locală a muncii sunt nesemnificative.
În al doilea rând, cercetarea a identificat, de asemenea, r ăspunsuri politice care
exprimă în mod explicit atitudini ostile romilor în țările studiate. În al treilea rând,
politica și practicile existente, cum ar fi practicile privind înregistrarea re ședinței, care
aplică incorect dispozi țiile directivei privind libera circula ție, pot afecta accesul
cetățenilor UE de etnie rom ă la o serie de presta ții sociale, având un impact negativ
asupra exercit ării libertății de circula ție, chiar și atunci când acest lucru este
neintenționat.
Romii își exercită dreptul la libera circula ție și ședere în contextul unor factori de
atracție și de respingere semnificativi. Factorii de respingere în țările de origine
presupun o combina ție de sărăcie și rasism. Șomajul este un aspect definitoriu al
experienței sărăciei în țările de origine. Factorii de atrac ție includ aspira țiile la
standarde de via ță mai bune – mai ales perspectiva g ăsirii unui loc de munc ă, atât în
economia formal ă, cât și în cea informal ă.
Experiența romilor care s-au mutat într-un alt stat membru a variat într-o mare
măsură de-a lungul diferitelor țări de destina ție în ceea ce prive ște locuințele,
sănătatea, educa ția și protecția socială. În cadrul cercet ării s-a observat existen ța unei
continuități în cazul experien țelor de integrare, de la cele care au fost în întregime
pozitive pân ă la cele care au implicat o profund ă pauperizare. Cei care reu șesc să își
găsească un loc de munc ă în economia formal ă în țările de destina ție trăiesc într-un
mod pozitiv libera circula ție și se integreaz ă relativ ușor. Experien țele lor pozitive
legate de un proces incremental și semnificativ de integrare și mobilitate social ă în
statele membre de destina ție pot fi considerate bune practici.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

80 Cei care nu reu șesc să-și găsească un loc de munc ă în economia formal ă în țările de
destinație au, în general, o experien ță mult mai negativ ă a liberei circula ții. Acești
cetățeni UE de etnie rom ă „inactivi din punct de vedere economic” sunt cei care atrag
cele mai multe stereotipuri și comentarii negative. Cu toate acestea, în realitate,
majoritatea acestor romi nu su nt în niciun caz inactivi. De și nu s-au integrat în
economia formal ă, aceștia sunt implica ți în mare parte în a șa-numitele „activit ăți
economice marginale”, cum ar fi reciclar ea sticlei sau a metalului sau lucrând ca
vânzători ambulan ți, zugravi de case, etc. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu
au arătat că veniturile ob ținute din astfel de activit ăți informale nu îndeplinesc cerin ța
„resurselor suficiente”, deoar ece sunt venituri nedeclarate.
Excluderea din societate a multor cet ățeni UE de etnie rom ă în statul membru de
origine și în statul membru gazd ă creează bariere de netrecut în ceea ce prive ște
găsirea unui loc de munc ă în economia formal ă și capacitatea de a dovedi c ă dețin
„resurse suficiente”, ceea ce are un efect de domino as upra posibilit ății lor de a se
înregistra și, în consecin ță, de a beneficia de drepturile civile și politice, economice și
sociale fundamentale. Acest aspecte ridic ă mari semne de întrebare cu privire la
eficiența politicilor de incluziune.
În linii mari, excluderea de la asisten ța socială are un impact dispropor ționat asupra
femeilor, copiilor, persoanelor în vârst ă și a persoanelor cu handicap. R ăspunsurile
politice existente indic ă existența unei sensibilit ăți reduse fa ță de problemele legate
de egalitatea de gen sau de alte aspecte legate de discriminarea multipl ă. În mod clar,
pe măsură ce apare r ăspunsul la situa ția romilor proveni ți din alte state membre,
apare și necesitatea integr ării sensibilit ății față de aspecte precum sexul, vârsta,
handicap și alte probleme, în cadrul strategiilor globale de sus ținere și asigurare de
resurse.
Uniunea European ă și statele membre trebuie, prin urmare, s ă adopte politici
specifice, întemeiate pe drepturi integrate și pe standarde bazate pe egalitate, care s ă
promoveze coeziunea social ă și să contribuie la respectarea ulterioar ă a promisiunii
de „Civis Europaeus sum” .

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
81 6. Avize
FRA formuleaz ă avize faptice pentru a sprijini institu țiile Uniunii Europene și statele
membre în procesul de adoptare de m ăsuri sau de formulare a unor direc ții de acțiune
în cadrul sferei lor de competen ță, în vederea respect ării depline a drepturilor
fundamentale. În acest context, pe baza unei cercet ări aprofundate privind
dificultățile întâmpinate de c ătre cetățenii UE de etnie rom ă care se mut ă în alte state
membre ale UE, FRA î și exprimă următoarele avize.
După cum a afirmat Parlamentul European în aprilie 2009, „UE și statele membre au
o responsabilitate comun ă de a promova incluziunea romilor în calitate de cet ățeni ai
Uniunii, cu scopul de a permite persoanelor de etnie rom ă să beneficieze pe deplin de
stimulentele oferite de UE” (Rezolu ția Parlamentului European din 2 aprilie 2009
referitoare la problemele și perspectivele cu care se confrunt ă cetățeanul european).
În timp ce avizele FRA sunt explicit orientate c ătre autorit ățile europene, na ționale și
locale, pentru elaborarea și aplicarea eficient ă a politicilor și măsurilor este esen țială
o abordare integrat ă, cooperant ă și coordonat ă de parteneriat la nivel vertical și
orizontal de guvernare. Multe dintre avize nu se refer ă în mod special la cet ățenii de
etnie romă. 
Instituțiile Uniunii Europene
Utilizând structura Platformei integrate a UE pentru incluziunea romilor – Comisia
Europeană ar trebui s ă elaboreze o strategie-cadru priv ind incluziunea romilor, care
să stabileasc ă standarde și indicatori minimi comuni pentru politicile de incluziune
socială destinate romilor (atât resortisan ți, cât și migranți), pe teritoriul Uniunii
Europene.
Comisia European ă ar trebui s ă ia în considerare condi ționarea aloc ării anumitor
fonduri structurale ale Uniun ii Europene de dezvoltarea și aplicarea unor politici
eficiente de incluziune a romilor care s ă-i vizeze și pe cetățenii UE de etnie rom ă care
provin din alte state membre ale UE.  
Statele membre
Statele membre trebuie s ă se asigure c ă toate măsurile luate, care au un impact direct
sau indirect asupra cet ățenilor Uniunii Europene de etnie rom ă, respectă principiile
prevăzute în Carta drepturi lor fundamentale a UE și directiva privind egalitatea
rasială, care interzice în mod explicit discriminarea direct ă și indirectă.
Statele membre trebuie s ă asigure transpunerea corect ă a directivei privind libera
circulație, astfel cum s-a men ționat în recentul raport al Comisiei Europene și în
conformitate cu orient ările adoptate de Comisia European ă la 2 iulie 2009.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

82 Statele membre ar trebui s ă asigure respectarea dreptu lui fundamental la liber ă
circulație și ședere, prin elaborarea unor politici na ționale proactive, orientate spre
incluziune. Acest obiectiv ar trebui atins printr-un pro ces consultativ care s ă ia în
considerare experien țele și preocupările autorit ăților locale, ale societ ății civile și ale
cetățenilor Uniunii.
Statele membre ar trebui s ă efectueze anchete periodice menite s ă colecteze date
defalcate în func ție de cetățenie, sex, vârst ă, etnie, cu scopul de a monitoriza nivelul
de incluziune în societ ățile gazdă a cetățenilor UE care și-au exercitat dreptul la libera
circulație.
Statele membre ar trebui s ă elimine obstacolele practice cu care s-au confruntat
cetățenii UE în ceea ce prive ște procedurile de înregistrare a re ședinței, prin m ăsuri
care să asigure consecven ța procedurii de înregistrare și a cerințelor la nivel local, sau
să ia în considerare eliminarea cerin țelor.
Statele membre ar trebui s ă se asigure c ă toți copiii afla ți pe teritoriul lor au acces
deplin și egal la înv ățământul obligatoriu, indiferent de statutul administrativ, prin
eliminarea din procesul de înscriere în institu țiile școlare a oric ăror cerințe referitoare
la reședință.
Statele membre ar trebui s ă se asigure c ă nu se dispune expulzarea cet ățenilor UE din
motive de neîndeplinire a cerin ței de înregistrare a re ședinței.
Statele membre ar trebui s ă respecte pe deplin obliga ția legală de a „[difuza]
informațiile privind drepturile și obligațiile cetățenilor Uniunii și ale membrilor
familiilor acestora cu privire la subiectele re glementate de [directiva privind libera
circulație], în special prin campanii de sen sibilizare realizate prin mijloacele de
informare în mas ă și prin alte mijloace de comunicare locale și naționale” (articolul
34 din directiva privind libera circula ție).
Statele membre ar trebui s ă publice și să disemineze informa ții la scară largă, în
colaborare cu organiza țiile societ ății civile, într-un limbaj simplu. Aceste informa ții
referitoare la drepturile cet ățenilor UE care au domiciliul pe teritoriul lor și la
cerințele și procedurile relevante pentru exercita rea acestor drepturi – inclusiv orice
cerință specifică țărilor de origine – trebuie s ă fie disponibile în limba na țională
(limbile na ționale) a (ale) altor state membre ale UE, dup ă caz, inclusiv în limbile
minorităților, cum ar fi romani.
Statele membre ar trebui s ă dezvolte și/sau să îmbunătățească politicile de incluziune
a romilor și măsurile care vizeaz ă în special nevoile cet ățenilor UE de etnie rom ă
care provin din alte țări ale UE, prin:
 Participarea deplin ă și eficientă la Platforma integrat ă a UE pentru incluziunea
romilor;
 Susținerea și promovarea conceperii unei strategii-cadru comune privind
incluziunea romilor la nivelul UE;
 Utilizarea fondurilor structurale și, în special, a Fondului social european de o
manieră mai creativ ă, pentru a sprijini procesul de incluziune a romilor care

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
83 provin din alte state membre și pentru a combate discriminarea împotriva
acestora. 
Autoritățile locale
Lucrând în strâns ă colaborare cu guvernele na ționale, autorit ățile locale ar trebui s ă
examineze și să abroge toate m ăsurile și politicile care nu sunt în concordan ță cu
directiva privind libera circula ție.
În strânsă colaborare cu guvernele na ționale, autorit ățile locale ar trebui s ă ia urgent
măsuri pentru a-i încuraja și a-i sprijini pe cet ățenii UE să se desprind ă de locul de
muncă informal și să găsească locuri de munc ă pe piața formală a muncii, inclusiv
prin desfășurarea de activit ăți independente. Autorit ățile locale ar putea analiza, de
asemenea, unele modalit ăți de transferare a unor forme de angajare, cum ar fi
colectarea fierului vechi sau recicl area sticlei, în sectorul formal.
Autoritățile locale ar trebui s ă elaboreze și să afișeze public informa ții cu privire la
procedurile și cerințele locale pentru înregistrarea re ședinței. Aceste informa ții ar
trebui să fie disponibile în limba na țională a altor state membre UE, dup ă caz,
inclusiv în limbile minorit ăților, cum ar fi romani.
Autoritățile locale ar trebui s ă facă publice la scar ă largă beneficiile înregistr ării și să
realizeze campanii pentru a promova înre gistrarea la nivel local. Organiza țiile
societății civile ar trebui s ă fie un partener important în aceast ă privință.
Autoritățile locale ar trebui s ă permită și să-i încurajeze cu fermitate pe cet ățenii UE,
inclusiv pe cei de etnie rom ă, să apeleze la programele de preg ătire profesional ă și
lingvistică, precum și la alte programe de formare, pentru a- și mări șansele de
angajare. În plus, acestea ar trebui s ă se asigure c ă cetățenii UE înregistra ți au acces
egal la locuin țele sociale.
Autoritățile locale ar trebui s ă elaboreze și să desfășoare interven ții specifice de
sprijinire a integr ării cetățenilor UE de etnie rom ă pe piața locală a muncii. În
procesul de elaborare și realizare a acestor interven ții, autorit ățile ar trebui s ă
colaboreze în mod activ cu beneficiarii și să mențină o strânsă legătură cu angajatorii
locali și cu agen țiile de ocupare a for ței de munc ă, precum și cu organiza țiile
societății civile.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

84 Bibliografie selectiv ă

Barany, Z. (2002) The East European Gypsies: Regime Change, Marginality, and
Ethnopolitics , Cambridge University Press

Cambridge Review of International Affairs (2000) „Romani East-West Migrations: Strangers in Anybody’s Land” Vol. 13, Nr. 2 Carrera, S. (ed.) (2006) The Nexus between Immigration, Integration and
Citizenship in the EU , Belgia: CEPS
http://www.libertysecurity.org/IMG/pdf/The_Nexus_between_Immigration_Integ
ration_and_Citizenship_in_the_EU.pdf
Carrera, S. și A. Faure Atger (2009) „Implementation of Directive 2004/38 in the
context of EU Enlargement: A proliferation of different forms of citizenship?”
Raport special CEPS /Aprilie 2009
http://aei.pitt.edu/10758/

Consiliul Europei (2009) „ Recommendations adopted by the Committee of Ministers of the Council of Europe on Roma and Travellers”
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id= 1253509&Site=CM&BackColorInternet=99
99CC&BackColorIntranet=FFBB 55&BackColorLogged=FFAC75
European Citizen Action Service (2009) Comparative Study on the application of
Directive 2004/38/EC of 29 April 2004 on the right of citizens of the Union and
their family members to move and resid e freely within the territory of the
Member States . Bruxelles: Parlamentul European
Comisia European ă (2004) The Situation of Roma in an Enlarged Europe
(Situația romilor în Uniunea European ă extinsă), Luxemburg: Oficiul pentru
Publicații Oficiale al Comunit ăților Europene
http://www.romadecade.org/5087

Comisia European ă (2007) Mobilitatea, un instrument pentru locuri de munc ă
mai multe și mai bune: Planul de ac țiune european privind mobilitatea locurilor
de muncă (2007-2010), Bruxelles, 6.12.2007 COM(2007) 773
http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS erv.do?uri=COM:2007:0773:FIN:RO:PDF
Comisia European ă (2007) Towards Common Principles of Flexicurity: More
and better jobs through flexibility and security, Comisia European ă, Direcția
Generală Ocuparea For ței de Munc ă, Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse,
COM(2007) 359 Comisia European ă (2008) Fifth Report on Citizenship of the
Union , COM(2008) 85, Bruxelles, 15 februarie 2008

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
85 Comisia European ă (2008) Community Instruments and Policies for Roma
Inclusion, Document de lucru al personalului Comisiei ce înso țește Comunicarea
Comisiei c ătre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social al
Comunităților Europene COM(2008) 420 Bruxelles
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=481&langId=en
Comisia European ă (2008) Raportul Comisiei c ătre Parlamentul European și
Consiliu privind aplicarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liber ă
circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cet ățenii Uniunii și
membrii familiilor acestora , COM(2008) 840/3

Comisia European ă (2008) Right of Union citizens and their family members to
move and reside freely within the Union: Guide on how to get the best out of
Directive 2004/38/EC , Direcția General ă Justiție, Libertate și Securitate
http://ec.europa.eu/commission_barroso /frattini/archive/guide_2004_38_ec_en.p
df
Comisia European ă (2009) Comunicarea Comisiei c ătre Parlamentul European și
Consiliu privind o mai bun ă transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE
privind dreptul la liber ă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru
cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, Bruxelles, COM(2009) 313/4
http://www.ipex.eu/ipex/cms/home/Documents/doc_COM20090313FIN

Fundația European ă pentru Îmbun ătățirea Condi țiilor de Via ță și de Munc ă
(2006), Mobility in Europe, Analysis of the 2005 Eurobarometer survey on
geographical and labour market mobility , Luxemburg, Oficiul pentru Publica ții
al Uniunii Europene
http://www.eurofound.europa.eu/ pubdocs/2006/59/en/ 1/ef0659en.pdf

Parlamentul European (2008) Raport referitor la aplicarea Directivei
2004/38/CE privind dreptul la liber ă circulație și ședere pe teritoriul statelor
membre pentru cet ățenii Uniunii și membrii familiilor acestora
(2008/2184(INI)),
http://www.europarl.europa.eu /sides/getDoc.do?pubRef=-
//EP//NONSGML+REPORT+A6-2009-0186+0+DOC+PDF+V0//EN
Parlamentul European (2008) Situația socială a romilor și îmbunătățirea
accesului acestora pe pia ța muncii din UE , Strasbourg: Direc ția Politici, Politici
Economice și Științifice, Parlamentul European
http://www.europarl.europa.eu/activitie s/committees/studies/download.do?file=2
3375

Centrul European pentru Drepturile Romilor (2005) Always Somewhere Else:
Anti-Gypsyism in France , Budapesta: CEDR
Centrul European pentru Drepturile Romilor (2006) Ambulance Not on the Way:
The Disgrace of Health Care for Roma in Europe , Budapesta: CEDR

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

86
Centrul European pentru Drepturile Romilor (2007) The Glass box: Exclusion of
Roma from Employment , Budapesta: CEDR

Centrul European pentru Drepturile Romilor (2009) Roma Rights 1/2009: Hard
Times for Roma: Economics, Politics and Violence, Budapesta: CEDR
Centrul European pentru Dreptur ile Romilor, Romani CRISS, Alian ța Civică a
Romilor, Centre on Housing Rights and Ev ictions, Open Society Institute (2008)
Security a la Italiana: Fingerprinti ng, Extreme Violence and Harassment of
Roma in Italy , Budapesta: Open Society Institute
Fonseca, I. (1996) Bury me Standing: The Gypsies and their Journey , New York:
Random House
FRA (2009) The situation of Roma EU citizen s living in other Member States:
Selected Positive Initiatives Report . Viena: Agen ția pentru Drepturi
Fundamentale a Uniunii Europene FRA (2009) EU-MIDIS: Data in Focus Report One: The Roma , Viena: Agen ția
pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
Fraser, A. (1995) The Gypsies , Londra: Blackwell Publishing
Gheorghe, N. și A. Mirga, (1997) „The Roma in the Twenty-First Century: A
Policy Paper”, New York: Project on Ethnic Relations

Guy, W. (2002) Between Past and Future: the Roma of Central and Eastern
Europe , Hatfield: University of Hertfordshire Press
Guy, W., Z. Uherek, și R. Weinerova, (eds.) (2004) Roma Migration in Europe:
Case Studies , Praga: Institute of Ethnology of the Academy of Sciences of the
Czech Republic Hancock, I. (2002) We are the Romani People , Hatfield: University of
Hertfordshire Press
Kováts, A. (ed.) (2002) Roma Migration , Budapesta: Hungarian Academy of
Sciences Institute of Minority Research – Centre for Migration and Refugee
Studies McVeigh, R. (2009) „The people do what the political class isn’t able to do:
Antigypsyism, Ethnicity Denial and the Politics of Racism without Racism” în G.
Bhattacharyya Ethnicities and Values in a Changing World, Surrey: Ashgate
Milieu Ltd (2008) Conformity studies of Member States’ national implementation
measures transposing Community instruments in the area of citizenship of the
Union Directive 2004/38/EC on the right of citizens of the Union and their family

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
87 members to move and reside freely within the territory of the Member States:
Horizontal Synthesis Report Milieu Ltd. în colaborare cu Europa Institute,
Edinburgh University http://ec.europa.eu/justice_home/doc_cen tre/citizenship/movement/doc/horizonta
l_synthesis_report_en.pdf
Milieu Ltd (2008) Conformity Study for Finland: Directive 2004/38/EC on the
right of citizens of the Union and thei r family members to move and reside freely
within the territory of the Member States . Milieu Ltd. în colaborare cu Europa
Institute, Edinburgh University
http://ec.europa.eu/justice_home/doc_cen tre/citizenship/movement/doc/finland_c
ompliance_study_en.pdf
Milieu Ltd (2008) Conformity Study for France: Directive 2004/38/EC on the
right of citizens of the Union and thei r family members to move and reside freely
within the territory of the Member States . Milieu Ltd. în colaborare cu Europa
Institute, Edinburgh University http://ec.europa.eu/justice_home/doc_cen tre/citizenship/movement/doc/france_co
mpliance_study_en.pdf

Milieu Ltd (2008) Conformity Study for Italy: Directive 2004/38/EC on the right
of citizens of the Union and their fa mily members to move and reside freely
within the territory of the Member States . Milieu Ltd. în colaborare cu Europa
Institute, Edinburgh University http://ec.europa.eu/justice_home/doc_cen tre/citizenship/movement/doc/italy_co
mpliance_study_en.pdf

Milieu Ltd (2008) Conformity Study for Spain: Directive 2004/38/EC on the right
of citizens of the Union and their fa mily members to move and reside freely
within the territory of the Member States . Milieu Ltd. în colaborare cu Europa
Institute, Edinburgh University
http://ec.europa.eu/justice_home/doc_cen tre/citizenship/movement/doc/spain_co
mpliance_study_en.pdf
Milieu Ltd (2008) Conformity Study for the United Kingdom: Directive
2004/38/EC on the right of citizens of th e Union and their family members to
move and reside freely within the territory of the Member States . Milieu Ltd. în
colaborare cu Europa Institut e, Edinburgh University
http://ec.europa.eu/justice_home/doc_cen tre/citizenship/movement/doc/uk_comp
liance_study_en.pdf
Înaltul Comisar pentru Minorit ăți Naționale al OSCE (2008) Recent Migration of
Roma in Europe, A study by Mr. Claude Cahn and Professor Elspeth Guild 10
decembrie 2008, Înaltul Comisar pentru Minorit ăți Naționale al OSCE și
Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului http://www.osce.org/documents/hcnm/2008/12/37164_en.pdf

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

88 Ringold, D. Orenstein, M. and Wilkens, E. (2005) Roma in an Expanding
Europe: Breaking the Poverty Cycle , Washington: Banca Mondial ă
http://siteresources.worldbank.org/EX TROMA/Resources/roma_in_expanding_e
urope.pdf

Romeurope (2008) Raportul 2007-2008 Paris: Romeurope
Sobotka, E. (2003) „Romani Migration in the 1990s: Perspectives on Dynamic,
Interpretation and Policy” Romani Studies, 5, volumul 13, num ărul 2, 2003, 79-
121

Stalker, P. (2009) Stalker’s Guide to International Migration
http://www.pstalker.com/migration/index.php

Toggenburg, G. (2009) „The European Union vís-à-vís minorities: a play in three
parts and an open end”, în Csaba Tabajdi (ed) Pro Minoritate Europae (manual
pentru cea de-a 25-a aniversare a Intergrupului Minoritar din cadrul
Parlamentului European) , pp. 162-205
Turmann, A. (2004) A new European agenda for labour mobility , Bruxelles,
Centre for European Policy Studies
http://shop.ceps.eu/BookDetail.php?item_id=1118

Programul Na țiunilor Unite pentru Dezvoltare (2003) The Roma in Central and
Eastern Europe: Avoiding the Dependency Trap , Bratislava: PNUD. [Exist ă, de
asemenea, rapoartele na ționale înso țitoare pentru cinci țări]
http://roma.undp.sk

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
89 Metodologie
Realizarea cercet ării pentru acest raport a fost încredin țată Centrului European pentru
Drepturile Romilor (CEDR) în cooperare cu European Dialogue (ED), Biroul Informativ al Romilor din Europa (ERIO), Asocia ția Finlandez ă pentru Drepturile
Omului (FLHR), Fundación Secretariado Gitano (FSG) și Fédération nationale des
associations solidaires (FNASAT).
254
Cercetarea a fost realizat ă în cinci țări de destina ție membre ale UE – Fran ța,
Finlanda, Italia, Spania și Regatul Unit – în care s-au deplasat și s-au stabilit romi din
alte state membre. În fiecare dintre aceste țări au fost selectate cinci loca ții pentru
cercetare, în vederea asigur ării unei game largi și contrastante de tr ăsături generale și
specifice romilor, care s ă reflecte pe larg experien ța pe teritoriul țărilor de destina ție
din UE a cet ățenilor romi care î și exercită dreptul la libera circula ție și ședere.
 Franța: Paris, Lille, Marseille, Nantes și St Etienne.
 Finlanda: Helsinki, Espoo, Jyväskylä, Turku și Vantaa.
 Italia: Roma, Floren ța, Milano, Napoli și Pisa
 Spania: Madrid (localit ățile Madrid și San Martín), Asturias (Oviedo și
Avilés), Barcelona (localit ățile Barcelona, Badalona și Santa Coloma de
Gramanet), Cordoba și Valencia.
 Regatul Unit: Londra, Bolton, Manchester, Peterborough și Sheffield.
Echipa de cercetare a intervievat aproximativ 165 de cet ățeni romi din UE din cele
cinci state membre care au f ăcut obiectul cercet ărilor, 37 de func ționari din cadrul
autorităților locale și 49 de colaboratori în cadrul diferitor ONG-uri. E șantionul de
cercetare a inclus 59 de femei rome.
FRA și echipa de cercetare sunt deosebit de recunosc ătoare nenum ăratelor persoane
de etnie rom ă care și-au sacrificat o parte din timp pentru a r ăspunde la întreb ările
adresate de cercet ătorii care au realizat acest studiu.
Principala modalitate de cercetare a constat în interviuri individu ale cu final deschis
pe baza unui program comun de interviuri. Du rata interviurilor a variat semnificativ,
în funcție de cei intervieva ți. În unele cazuri, cercet ătorii au realizat interviuri pe
grupuri, pentru a ob ține o imagine de ansamblu asupra problemelor, urmat ă, ori de
câte ori a fost posibil, de discu ții individuale. Doar în câteva cazuri au fost date
răspunsuri prin email la întreb ările adresate de c ătre autorități în cadrul interviurilor.

254 Echipa de cercetare a fost format ă din Lucie Fremlova, Penk a Vassileva, Mikko Joronen,
Fernando Villarreal, Alain Reyni ers, Didier Botton, Charlott e Boise, Eva Rizzin, Andrea
Anzaldi, Tara Bedard, Stanislav Daniel, Robert Kushen, Ostalinda Maya, Dr Robert McVeigh,
Idaver Memedov, Virgil Cristi Mihalache, Catherine Twigg și Victoria Vasey.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

90 Întrucât studiul de fa ță este calitativ prin natura sa, nu s-a inten ționat ca eșantionul s ă
fie reprezentativ, ci s-a urm ărit ca acesta s ă fie mai degrab ă suficient de amplu pentru
a oferi o în țelegere profund ă a experien țelor responden ților. Num ărul romilor în
vârstă care s-au deplasat a fost restrâns, iar acest aspect se reflect ă în rândul
responden ților. De asemenea, vocea romilor integra ți, profesioni ști, aparținând clasei
medii nu este reflectat ă aproape deloc, întrucât acest e persoane sunt dificil de
identificat.
Echipa a colaborat intens cu ONG-urile existente și cu alte p ărți relevante care
lucrează în prezent cu comunit ățile romilor în fiecare loca ție cercetat ă, pentru a
facilita accesul la re țelele existente de romi în ca drul studiului. Prin urmare,
responden ții reflectă interesele și orientarea organiza țiilor societ ății civile și a altor
instituții care colaboreaz ă cu acestea.255
Studiul de cercetare s-a înscris în ef ortul mai amplu de abordare a situa ției romilor în
contextul migr ării și exercitării dreptului la libera circula ție. FRA, OSCE și
Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului au colaborat în 2008 și
2009, pentru a eviden ția încălcările drepturilor omului ale c ăror victime sunt romii.
Au fost organizate studii, un seminar comun la nivel de exper ți și o conferin ță
internațională comună privind libera circula ție și migrația.
Accesul la autorit ățile locale în cadrul cercet ării a fost, în general, bun, cu excep ția
orașului italian Roma, unde autorit ățile locale au refuzat s ă acorde interviu sau nu au
răspuns solicit ărilor repetate de a da curs unui interviu.
În unele țări, în rândul responden ților din cadrul autorit ăților locale s-a manifestat o
tendință de a răspunde neoficial în privin ța mai multor aspecte de natur ă litigioasă.
Acest proces a generat, evident, o serie de date suplimentare importante, îns ă el nu
corespunde atitudinii transp arente de care trebuie s ă dea dovad ă autoritățile publice.
În ceea ce prive ște accesul la ONG-uri nu s-au înregistrat probleme semnificative în
cadrul cercet ării. De fapt, ONG-urile au fost suprareprezentate din punctul de vedere
al răspunsului scontat. Acest lucru reflect ă două tendințe generale: în primul rând,
implicarea ONG-urilor se ob ține mai ușor decât cea a autorit ăților locale, atunci când
este vorba de cercet ări care pot fi percepute ca fiind de natur ă critică la adresa
politicii curente (sau a lipsei acestei pol itici); în al doilea rând, ONG-urile au o
competen ță mult mai mare în privin ța acestei comunit ăți noi și marginale. În general,
există o probabilitate mult mai mare ca ONG-urile s ă interacționeze cu cet ățenii romi
din UE mai repede și mai bine decât agen țiile guvernamentale. În sfâr șit, accesul la
obiectul cercet ării depinde deseori de cooperarea ONG-urilor și, prin urmare,
cercetătorii au trebuit s ă stabileasc ă o relație cu acestea.

255 Această dinamică nu există în Finlanda, unde, dat ă fiind noutatea migr ării cetățenilor romi din
UE, nu exist ă aproape nicio infrastructur ă de mediere. Aceast ă situație a prezentat avantajul
asigurării accesului direct la romi, dar și dezavantajul concomitent al lipsei unei structuri de
sprijin care s ă faciliteze sau s ă încurajeze accesul sau cooperarea.

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
91 Anexe
Anexa 1: Lucr ătorii din statele membre noi – m ăsuri tranzitorii
(Tabel sinoptic)
Statul membru Lucrătorii din UE-8/UE-15 Lucr ătorii din BG și RO/UE-25
Belgia Acces liber (1 mai 2009) Restric ții cu simplific ări
Danemarca Acces liber (1 mai 2009) Acces liber (1 mai 2009)
Germania Restricții cu simplific ări* Restric ții cu simplific ări*
Irlanda Acces liber (1 mai 2004) Acces liber (1 ianuarie 2009)
Grecia Acces liber (1 mai 2006) Acces liber (1 ianuarie 2009)
Spania Acces liber (1 mai 2006) Restric ții cu simplific ări
Franța Acces liber (1 iulie 2008) Restric ții cu simplific ări
Italia Acces liber (27 iulie 2006) Restric ții cu simplific ări
Luxemburg Acces liber (1 noiembrie 2007) Restric ții cu simplific ări
Țările de Jos Acces liber (1 mai 2007) Restric ții cu simplific ări
Austria Restricții cu simplific ări* Restric ții cu simplific ări*
Portugalia Acces liber (1 mai 2006) Acces liber (1 ianuarie 2009)
Finlanda Acces liber (1 mai 2006) Acces liber (1 ianuarie 2007)
Suedia Acces liber (1 mai 2004) Acces liber (1 ianuarie 2007) UE-15
Regatul Unit Acces – schema obligatorie de
înregistrare a lucr ătorilor (1 mai
2004) Restricții cu simplific ări
Republica
Cehă Fără măsuri reciproce Acces liber – legisla ție națională
(1 ianuarie 2007)
Cipru – Acces liber (1 ianuarie 2007)
Estonia Fără măsuri reciproce Acces liber (1 ianuarie 2007)
Letonia Fără măsuri reciproce Acces liber (1 ianuarie 2007)
Lituania Fără măsuri reciproce Acces liber (1 ianuarie 2007)
Ungaria Fără măsuri reciproce (1 ianuarie
2009) Acces liber (1 ianuarie 2009)
Malta – Restricții
Polonia Fără măsuri reciproce (17 ianuarie
2007) Acces liber (1 ianuarie 2007)
Slovenia Fără măsuri reciproce (25 mai
2006) Acces liber (1 ianuarie 2007) UE-10
Slovacia Fără măsuri reciproce Acces liber (1 ianuarie 2007)
Bulgaria – F ără măsuri reciproce UE-2 România – F ără măsuri reciproce
* Restricții și la detașarea lucrătorilor în anumite sectoare (de la 1 mai 2009)

Comisia European ă, „Extindere – dispozi ții tranzitorii”, text disponibil la:
http://ec.europa.eu/socia l/main.jsp?catId=466&langId=en (27. 8.2009)

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

92 Anexa 2: Principii de baz ă comune privind incluziunea romilor
– conform dezbaterilor din cadrul primei reuniuni a
platformei europene inte grate pentru incluziunea
romilor din aprilie 2009
Romii sunt afecta ți în mod dispropor ționat de excluziunea social ă, de prejudec ăți și
de discriminare. Comunit ățile rome fac parte din societ ățile europene de secole, fiind
deseori marginalizate și uneori persecutate. În ultimele dou ă decenii se pare c ă
situația socio-economic ă a multor romi a stagnat sau chiar s-a deteriorat în mai multe
state membre. Mul ți romi se confrunt ă cu șomajul, cu venituri mici, cu o speran ță de
viață redusă și cu o calitate sc ăzută a vieții. Aceste aspecte reprezint ă o tragedie
umană pentru persoanele în cauz ă, precum și o pierdere imens ă pentru societate în
general. În plus, excluziunea pe scar ă largă genereaz ă instabilitate social ă și
constituie o problem ă din punct de vedere economic. Prin urmare, chestiunea
abordării problemelor care îi afecteaz ă pe romi este recunoscut ă din ce în ce mai mult
ca fiind extrem de urgent ă atât din punct de vedere etic, cât și din punct de vedere
practic. Uniunea European ă recunoaște necesitatea unor politici mai active și mai
eficiente privind incluziunea ro milor. Responsabilitatea aplic ării acestor politici le
revine, în primul rând, statelor membre și, în special, autorit ăților regionale și locale.
Deși numărul și situația socio-economic ă a romilor variaz ă foarte mult de la un stat
membru la altul, exist ă câțiva numitori comuni. În plus, experien ța din mai multe
state membre arat ă că există o serie de abord ări politice generale care s-au dovedit
utile și, prin urmare, pot fi recomandate și altor state.
 Principiul 1: Politici constructive, pragmatice și nediscriminatorii
Politicile pentru incluziunea romilor respect ă și asigură valorile de baz ă ale
Uniunii Europene, care includ drepturile omului și demnitatea uman ă,
nediscriminarea și egalitatea de șanse, precum și dezvoltarea economic ă.
Politicile de incluziune a romilor sunt integrate cu politicile privind popula ția
majoritară, în special în domeniul educa ției, ocupării locurilor de munc ă,
afacerilor sociale, locuin țelor, sănătății și securității în munc ă. Scopul acestor
politici este de a asigura romilor un acces eficient la șanse egale în societ ățile
statelor membre.
 Principiul 2: Țintire explicit ă, dar nu exclusiv ă
Este extrem de important ca ini țiativele politice privind incluziunea s ă-i
țintească pe romi în mod explicit, dar nu exclusiv. Aceasta presupune
concentrarea asupra persoanelor rome ca și grup-țintă, fără a exclude alte
categorii de persoane cu situa ții socio-economice similare. Aceast ă abordare
nu separă intervențiile focalizate asupra romilor de ini țiativele politice mai
cuprinzătoare. În plus, acolo unde este cazul, trebuie s ă se acorde aten ție
impactului pe care îl pot avea unele politici și decizii mai ample asupra
incluziunii sociale a romilor.
 Principiul 3: Abordare intercultural ă

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre
93 Este necesar ă o abordare intercultural ă care să adune laolalt ă persoane de
etnie rom ă și persoane cu origini etnice diferite. Educa ția și competen țele de
tip intercultural sunt esen țiale pentru eficientizarea comunic ării și a politicii;
ele merit ă să fie promovate în aceea și măsură în care trebuie comb ătute
prejudecățile și stereotipurile.
 Principiul 4: Urm ărirea obiectivului integr ării
Toate politicile de incluziune urm ăresc integrarea romilor în curentul
majoritar al societ ății (institu ții educaționale obi șnuite, locuri de munc ă
obișnuite, locuin țe obișnuite). Acolo unde exist ă încă instituții educaționale
sau locuin țe segregate par țial sau total, politicile de incluziune trebuie s ă
urmărească eliminarea acestei situa ții moștenite din trecut. Trebuie evitat ă
dezvoltarea unor pie țe ale muncii „rome”, artificiale și separate.
 Principiul 5: Con știentizarea amplorii discrimin ării de sex
Inițiativele privind politica de incluziune a romilor trebuie s ă ia în considerare
nevoile și situațiile femeilor rome. În cadrul acestora se abordeaz ă aspecte
precum discriminarea multipl ă și problemele de acces la îngrijiri medicale și
asistență pentru copil, dar și violența domestic ă și exploatarea.
 Principiul 6: Transferul politicilor bazate pe dovezi
Este esen țial ca statele membre s ă învețe din propriile experien țe de elaborare
a inițiativelor de incluziune a romilor și să facă schimb de experien ță cu alte
state membre. Este recunoscut faptul c ă elaborarea, aplicarea și monitorizarea
politicilor de incluziune a romilor necesit ă o bază solidă de date socio-
economice colectate în mod constant. Acolo unde este relevant, se iau în
considerare, de asemenea, exemplele și experien țele legate de politici de
incluziune social ă privind alte grupuri vulnerabile, atât din interiorul UE, cât
și din afara acesteia.
 Principiul 7: Utilizarea instrumentelor comunitare
În cadrul elabor ării și aplicării politicilor destinate incluziunii romilor, este
esențial ca statele membre s ă foloseasc ă pe deplin instrumentele comunitare,
inclusiv instrumente juridice (Directiva privind egalitatea dintre rase,
Directiva cadru privind rasismul și xenofobia), instrumente financiare (Fondul
social european, Fondul eur opean de dezvoltare regional ă, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rural ă, Instrumentul de preaderare) și instrumente de
coordonare (metode deschise de coordonare). Statele membre trebuie s ă se
asigure că utilizarea instrumentelor financiare respect ă aceste principii de baz ă
comune și recurg la expertiza Comisiei Europene în ceea ce prive ște evaluarea
politicilor și proiectelor. Evaluarea inter pares și transferul de bune practici
sunt facilitate, de asemene a, la nivel de exper ți, de către EURoma (Re țeaua
European ă pentru Incluziune Social ă și Romi în cadrul fondurilor structurale).
 Principiul 8: Implicarea autorit ăților regionale și locale
Statele membre trebuie s ă elaboreze, s ă dezvolte, s ă aplice și să evalueze
inițiative politice de incluziune a romilor, în strâns ă cooperare cu autorit ățile

Raport comparativ: Situa ția cetățenilor romi din UE care tr ăiesc în alte state membre

94 regionale și locale. Aceste autorit ăți joacă un rol-cheie în aplicarea practic ă a
politicilor.
 Principiul 9: Implicarea societ ății civile
Statele membre trebuie, de asemenea, s ă elaboreze, s ă dezvolte, s ă aplice și să
evalueze ini țiative politice de incluziune a romilor, în strâns ă cooperare cu
actorii societ ății civile, precum organiza țiile non-guvernamentale, partenerii
sociali și reprezentan ții mediului academic și ai sectorului cercetare.
Implicarea societ ății civile este recunoscut ă ca fiind esen țială atât pentru
mobilizarea expertizei, cât și pentru transmiterea cuno ștințelor necesare
inițierii de dezbateri publice și responsabiliz ării participan ților la întregul
proces politic.
 Principiul 10: Participarea activ ă a romilor
Eficiența politicilor este sporit ă prin implicarea romilor în fiecare etap ă a
procesului. Implicarea romilor trebuie s ă aibă loc atât la nivel na țional, cât și
la nivel european, cu contribu ția experților și funcționarilor publici romi,
precum și prin consultarea unui num ăr semnificativ de p ărți interesate de etnie
romă la elaborarea, aplicarea și evaluarea ini țiativelor politice. Este extrem de
important ca politicile de incluziune s ă se bazeze pe deschidere și transparen ță
și să abordeze subiecte dificile sau tabu de o manier ă adecvată și eficientă.
Sunt de asemenea esen țiale sprijinirea romilor în vederea unei particip ări
depline la via ța publică, stimularea spiritului lor cet ățenesc activ și
dezvoltarea resurselor umane din rândul acestora.

Comisia Europeană
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii EuropeneSituația cetățenilor romi din UE care se deplasează și se stabilesc
în alte state membre
Raport comparativ
Luxemburgo: Ofi cina de Publicaciones Ofi ciales de las Comunidades Europeas, 2010
2010 – 94 pp, – 21 x 29.7 cm
ISBN 978-978-92-9192-469-1doi: 10.2811/36215
Un mare volum de informații cu privire la Agenția pentru Drepturi Fundamentale
a Uniunii Europene este disponibil pe internet. Acesta poate fi accesat prin site-ul FRA
(http://fra.europa.eu).
© Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2009
Reproducerea este permisă, cu excepția utilizării în scopuri comerciale, cu condiția ca sursa să fi e recunoscută.
Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?
Publicații de vânzare:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• de la librăria pe care o frecventați, menționând titlul, editura și/sau numărul ISBN;• contactând direct unul dintre agenții noștri de vânzări. Puteți obține datele de contact
ale acestora vizitând http://bookshop.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.
Publicații gratuite:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• la reprezentanțele sau delegațiile Comisiei Europene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu/ sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

TK-31-09-229-RO-C
FRA – European Union Agency for Fundamental Rights
Schwarzenbergplatz 11
1040 – WienAustriaTel.: +43 (0)1 580 30 – 0Fax: +43 (0)1 580 30 – 691 E-Mail: information@fra.europa.euhttp://fra.europa.eu