________________________________ ________________________________ ___________________________ [610560]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Specializarea: Inginerie economică în agricultură

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Conf. dr. Diana Elena Dumitraș

Cluj -Napoca
2017

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZARE A:
INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂPȘUNI CU AJUTORUL
SUBMĂSURII 6.1

Absolvent: [anonimizat]:
Conf. dr. Diana Elena DUMITRAȘ

CLUJ -NAPOCA
2017

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

3

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 7
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII PRIVIND TEMA ABORDATĂ ……………….. 8
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL PROIECTELOR ………… 8
1.1 ASPECTE GENERALE DESPRE MANAGEMENTUL PROIECTELOR ………………………….. …….8
1.2 CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PROIECT ………………………….. ………………………….. …………………. 10
1.3 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN AGRICULTURĂ ………………………….. …………………….. 11
CAPITOLUL II. OPORTUNITĂȚI DE ATRAGERE A FON DURILOR NERAMBURSABILE ..13
2.1 SURSE DE FINANȚARE ALE UNEI AFACERI DE TIP START -UP ………………………….. ………. 13
2.2 PRINCIPALELE DIFERENȚE DINTRE MĂSURA 112 (PNDR 2007 -2014) ȘI SUBMĂSURA
6.1 (PNDR 2014 -2020) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
2.3 SUBMĂSURA 6.1 – ”SPRIJIN PENTRU INSTALAREA TINERILOR FERMIERI” ……………… 19
PARTEA II. MATERIAL ȘI METODĂ DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. 23
CAPITOLUL III. ARIA DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
3.1 COMUNA MIRĂSLĂU, JUDEȚUL ALBA ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
3.2 PREZENTAREA EXPLOATA ȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. .24
CAPITOLUL IV. METODE UTILIZATE ÎN ELABORAREA PROIECTULUI ……………………….. 25
4.1. METODE UTILIZATE ÎN FAZA DE ANALIZĂ A PROIECTULUI ………………………….. ……….. 25
4.1.1 Arborele problemelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 25
4.1.2 Arborele obiectivelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 25
4.1.3 Analiza părților interesate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
4.1.4 Alegerea strategiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 27
4.2 METODE UTILIZATE ÎN FAZA DE PLANIFICARE A PROECTULUI ………………………….. …..28
4.2.1 Matricea cadrului logic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 28
4.2.2 Diagrama Gantt ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 29

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

4
4.2.3 Planul de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
4.2.4 Fișa tehnologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 33
PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………. 36
CAPITOLUL V. ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI PENTRU ÎNFIINȚAREA UNEI
PLANTAȚII DE CĂPȘUNI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 36
5.1 ARBORELE PROBLEMELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 36
5.2 ARBORELE OBIECTIVELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
5.3 ANALIZA PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALEGEREA STRATEGIEI ………………………….. ……… 38
5.4 MATRICEA CADRULUI LOGIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …39
5.5 PLANUL DE AFACERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 41
5.6 INDICATORII DE APRECIERE A INVESTIȚIEI ………………………….. ………………………….. ……… 62
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 63
ACRONIME ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 64
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….65
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 66

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

5
ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂPȘUNI CU AJUTORUL
SUBMĂSURI I 6.1

Autor: Irina -Ramona CORDEA

Îndrumător: Conf. dr. Diana Elena Dumitraș

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Facultatea de Horticultură, Calea
Mănăștur nr. 3 -5, 400372, Cluj -Napoca, România
cordea.irina@yahoo.com

REZUMAT

În cadrul acestei lucrări s -a încercat să se evidențieze oportunitatea demarării unei afaceri de tip
start-up prin înființarea unei plantații de căpșuni cu ajutorul fondurilor nerambursabile prin accesarea
submăsu rii 6.1 , din cadrul Plan ului Național de Dezvoltare Rurală , în comuna Mirăslău, județul Alba.
Cu ajutorul instrumentelor managementului proiectelor s -a reușit identificarea problemelor care
împiedică realizarea proiectului, a scopului principal, a obiect ivelor care trebuie îndeplini te pentru
realizarea proiectului, precum și o serie de activități c are trebuie desfășurat e în vederea atingerii scopului
și a obiectivelor stabilite. De asemenea, întreg procesul de atragere a sprijinului nerambursabil este
integ rat în f azele ciclului de viață ale proiect ului, ceea ce permite o urmărire logică a activităților
realizate.
După ce s-au întocmit aceste instrumente, s -a elaborat și planul de afaceri care furnizează toate
datele financiare, planul de activități, precum și perioada de realizare a acestora.
În cadrul proiectului s -au calculat indicatori financiari care să verifice rentabilitatea afacerii,
astfel că valoarea netă actualizată are o valoare pozitivă, ceea ce înseamnă că investiția poate fi realizată
și va fi una profitabilă. Totodată și recuperarea investiției se va face într -o perioadă scurtă, adică din al
doilea an de activitate.

CUVINTE CHEIE
plantație de căpșuni, fonduri nerambursabile, plan de afaceri, managementul proiectelor

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

6
ESTABLISHMENT OF A STRAWBE RRY PLANTATION THROUGH
THE SUB -MEASURE 6.1

Author: Irina -Ramona CORDEA

Guide: Conf. dr. Diana Elena Dumitraș

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Mănăștur St., 400372, Cluj –
Napoca, Romania
cordea.irina@yahoo.com

ABSTRACT

In this paper it was tried to highlight the opportunity of initiat ing a start -up business by
establishing a strawberry plantation by accessing the non -refundable funds offered by the sub -measure
6.1 of the Nati onal Rural Development Programme in the Mirăslău village , Alba county.
With the project management instruments it was identified the main problems which stumble
the accomplishment of the project, the ac hievement of the project’s purpose and the objectives that must
be fulfilled for the accomplishment of the project. There was also identified and settled a series of
activities that must be completed in order to achieve the purpose of the project and the settled objectives.
The entire process of attracting no n-refundable support is presented through the life cycle phases of the
project, which allows a logical follow on undertaken activities.
After all these instruments were completed, a business plan was elaborated. The business plan
provides all the financial data, the activity plan and the period of time needed to complete every activity.
In this paper w as also calculated a series of financial performance indicators that check the
business rentability : the net present value (NPV) is positive which means the i nvestment can be made and
it will be a profitable one. Also the investment recovery period is relatively short , meaning from the
second year of activity.

KEYWORDS
strawberry plantation, non -refundable funds, business plan, project management

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

7

INTR ODUCERE

Prezenta lucrare s -a realizat în ideea de a înțelege oportunitățile oferite prin accesarea
fondurilor europene nerambursabile.
Scopul acestui proiect este acela de a exemplifica necesitatea și avantajele utilizării
instrumentelor managementului proiectel or pentru elaborarea unei propuneri de proiect în
vederea atragerii de fonduri europene nerambursabile prin intermediul submăsurii 6.1 ”Sprijin
pentru instalarea tinerilor fermieri”. Astfel, obiectivul principal al proiectului este reprezentat de
înființar ea unei plantații de căpșuni î n comuna Mirăslău, județul Alba.
Lucrarea este structurată p e trei părți, după cum se mențio nează mai jos.
Partea I , ”Stadiul actual al cunoașterii privind tema abordată”, începe cu un prim capitol
numit ”Aspecte generale priv ind managementul proiecte lor” în care se expun generalitățile
managementului proiectelor, precum și aplicabilitatea acestuia în domeniul agricol. Cel de -a
doilea capitol, ”Oportunități de atragere a fondurilor nerambursabile”, descrie câteva din sursele
de finanțare existente destinate afacerilor de tip start -up, dar și principalele diferențe între
vechiul ut
PNDR 2007 -2013 și actualul PNDR 2014 -2020, precum și o scurtă expunere a
submăsurii 6.1.
Partea II, intitulată ”Material și metodă de cercetare”, cuprinde două capitole. Primul
capitol, ”Aria de cercetare”, descrie pe scurt comuna Mirăslău și prezintă date privitoare la
exploatația preluată. Al doilea capitol, ”Metode utilizate în elaborarea proiectului”, prezintă
instrumentele utilizate în faza de ana liză a proiectului și pe cele utilizate în faza de planificare a
proiectului.
Partea III, ”Rezultate și discuții” , conține un singur capitol numit ”Elaborarea planului
de afaceri pentru înființarea unei plantații de căpșuni”, unde sunt întocmite instrument ele
specifice managementului proiectelor și este elaborat planul de afaceri.
Prezenta lucrare se încheie cu partea de concluzii, parte în care se prezintă ideile
principale ce se pot desprinde din studierea posibilității înființării plantației de căpșuni î n
comuna Mirăslău, județul Alba, prin atragerea de fonduri europene nerambursabile cu ajutorul
submăsurii 6.1.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

8
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII PRIVIND TEMA
ABORDATĂ
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND
MANAGEMENTUL PROIECTELOR

1.1 ASPECTE GENERAL E DESPRE MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Managementul proiectelor este un domeniu complex care presupune aplicarea tuturor
cunostințelor, abilităților, mijloacelor , procedeelor caracteristice activităților considerate
necesare pentru finanțarea unui proiect. Ace st concept a evoluat foarte repede, în prezent fiind
foarte popular. Metodele utilizate în cadrul acestuia pot fi aplicate în orice domeniu. (Dumitraș,
2013)
Managementul proiectelor înseamnă, în primul rând, conceperea unui plan complex care
să cuprindă t oate detaliile și informațiile privitoare la activitățile care trebuie desfășurate pentru
îndeplinirea obiectivelor propuse în cadrul aceluiași plan. Obiectivele care se propun trebuie să
fie formulate clar și concis, iar în stabilirea lor trebuie să se ți nă cont de faptul că atât resursele,
cât și timpul sunt limitate. (Postăvaru, 2003)
Managementul proiectelor reprezintă un sprijin de bază în orientarea către anumite
investiții și planificarea acestora în concordanță cu resursele existente în momentul de față, dar și
cu obiectivele stabilite pentru început, astfel că, se poate spune că managementul proiectelor
reprezintă baza esențială și sigură pentru derularea unor activități importante în ideea îndeplinirii
obiectivelor propuse și, prin urmare, a scopul ui final. (Postăvaru, 2003)
Un proiect reprezintă un plan, o intenție de a începe, de a iniția anumite activități care să
ducă la îndeplinirea unui scop clar într -un timp limitat și cu resurse limitate. Proiectul cuprinde
elemente din toate domeniile, soci al, financiar, economic, care ar putea influența fie pozitiv, fie
negativ acțiunea care se dorește a se întreprinde. (Dumitraș, 201 3)
O trăsătură fundamentală a proiectelor este aceea că orice proiect are o dată de începere
și una de încheiere. Data de înc eput poate fi ușor neclară în multe cazuri, însă data de încheiere
este bine determinată: odată ce proiectul s -a realizat, acesta își sfârșește existența.
Rezultatele bune obținute în urma realizării unui proiect sunt condiționate de mai multe
elemente. Co nceptul de management de proiect ajută la recunoașterea a trei factori cu o influență

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

9
majoră asupra reușitei unui proiect: cost, timp și scop, care se numesc simplu ”Tripla
constrângere”. (Dumitraș, 2013) Costul sugerează faptul că resursele financiare sun t limitate și
că există un anumit buget disponibil pentru realizarea proiectului. Constrângerea de timp arată
faptul că și resursa timp este limitată și există o anumită perioadă de timp disponibilă pentru
săvârșirea proiectului. Scopul se referă la acțiun ile ce trebuie executate în cadrul proiectului în
vederea realizării acestuia. Mai exact, scopul se referă la obiectivele propuse care trebuie să fie
îndeplinite.
Acești trei factori de influență sunt într -o relație de interdependență. Ceea ce înseamnă
că, dacă unul se modifică, automat și ceilalți vor suferi schimbări. Spre exemplu, dacă se
scurtează din timpul alocat realizării proiectului, atunci fie cresc costurile, fie scade și numărul
obiectivelor de îndeplinit.
Pentru ca un proiect să se finalizeze c u succes este necesar să se obțină un echilibru
între cele trei constrângeri. Procedeele și metodele prin care se poate obține acest echilibru sunt
oferite de managementul proiectelor.
Pentru a se obține rezultatul dorit, este necesar ca proiectul să fie e laborat cu date și
informații precise. Asta înseamnă că scopul trebuie să fie formulat clar, la fel ca și delimitarea
perioadei de timp disponibilă și resursele materiale și/sau financiare de care se dispune pentru ca
activitățile să se poată planifica cor ect. Este obligatoriu ca managerul de proiect să fie informat
în privința factorilor de risc ce pot interveni în buna desfășurare a proiectului și să gestioneze
corect acești factori.
Managementul proiectelor are o importanță deosebită în realizarea unui p roiect,
deoarece oferă toate instrumentele, tehnicile și metodele necesare unei elaborări și implementări
corecte prin care se asigură succesul realizării proiectului.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

10
1.2 CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PROIECT

Un proiect presupune desfășurarea mai multor tipuri de activități, gestionarea tuturor
resurselor disponibile, precum și o cunoaștere completă a tot ceea ce presupune procesul de
îndeplinire al obiectivelor. Se poate spune, deci, că un proiect reprezintă un ansamblu complex
de activități, astfel că, ciclul acestuia de viață cuprinde mai multe faze care contribuie la
derularea activităților într -un mod cât mai organizat.
Ciclul de viață al unui proiect reprezintă totalitatea fazelor desfășurate de la inițierea și
pînă la încheierea unui proiect, iar f iecare fază cuprinde o serie de activități ce trebuie derulate.

Efort
| | |
| | |
| | |
| | |
| | |
| | |
Inițializare | Planificare | Implementare | Finalizare
Timp
Figura 1.1 Ciclul de viață al unui proiect
(Sursă: după Dumitraș, 2013)

Fazele unui ciclu de viață ale unui proiec t sunt următoarele (Dumitraș, 2013) (Figura
1.1):
1. Faza de inițiere sau analiză a proiectului – este faza în care se identifică și se precizează
nevoile care stau la baza proiectului. După ce acestea sunt cunoscute se poate formula și
scopul proiect ului.
2. Faza de planificare a proiectului – în această fază se stabilește planul de acțiune prin
organizarea activităților în funcție de bugetul alocat, resursele care stau la dispoziție și
intervalul de timp disponibil. Tot acum se identifică și principalele riscur i probabile care
pot apărea.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

11
3. Faza de implementare a proiectului – presupune coordonarea resurselor și a bugetului în
funcție de acțiunile programate. Îndeplinirea obiectivelor precizate în proiect, precum și a
scopului final încheie această etapă.
4. Faza de finalizare a proiectului – este faza în care se concep actele și documentele care
atestă rezultatele obținute și scopul îndeplinit.
Pentru ca proiectul să ajungă să se realizeze este obligatoriu să parcurgă toate fazele ciclului de
viață ale acestuia.

1.3 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN AGRICULTURĂ

În țara noastră, domeniul agricol este unul de mare interes, deoarece agricultura este una
dintre cele mai vechi îndeletniciri ale românilor, iar condițiile țării noastre sunt prielnice pentru
desfășurarea activită ților agricole.
Agricultura reprezintă activitatea care asigură hrana populației, dar este și o parte foarte
importantă în economia națională, de aceea, de -a lungul timpului, s -a urmărit constant
dezvoltarea ei. Mai cu seamă, din anul 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, a
apărut și conceptul de dezvoltare a agriculturii și a spațiului rural. Acest concept a oferit
posibilități de dezvoltare prin faptul că a pus la dispoziția cetățenilor idei și oportunități, proiecte
de investiții.
După cum s -a menționat anterior, noțiunea de managementul proiectelor are o arie
extinsă de aplicabilitate, astfel că tehnicile și metodele din cadrul acesteia sunt întrebuințate și în
agricultură, unde are un rol foarte însemnat deoarece contribuie la îmbunătățirea și dezvoltarea
activității actuale.
Managementul proiectelor oferă mijloace universale care se utilizează în realizarea unui
plan de management, care urmărește dezvoltarea activității agricole curente, sau în elaborarea
unui plan de investiții în diferite afaceri agricole.
Este foarte important să se pună în practică metodele și instrumentele managementului
proiectelor în planurile de atragere a fondurilor nerambursabile sau chiar în elaborarea unor
planuri de autofinanțare, întrucât tehnicile sale ajută la fixarea scopului investiției, dar și la
stabilirea problemelor care pot apărea pe parcursul derulării proiectului, urmând apoi, ca în faza
de planificare, să se organizeze activitățile necesare, iar în cea de implementare, să se lanseze
desfășurarea lor.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

12
Managementul agricol se aplică cu succes în atragerea de fonduri nerambursabile sau în
întocmirea planurilor de autofinanțare, deoarece instrumentele sale ajută la fixarea scopului
investiției și la stabilirea problemelor care pot apărea, precum și la pla nificarea, iar mai apoi,
implemenatarea acțiunilor care se cer pentru îndeplinirea scopului.
Pentru a susține și a ajuta populația în acțiunea ei de a dezvolta spațiul rural s -a înființat
Programul Național de Dezvoltare Rurală, structurat pe patru axe pri oritare cu ajutorul cărora pot
fi accesate diverse subvenții și fonduri europene, după cum urmează:
 Axa prioritară 1 ”Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier”, care
presupune creșterea economică și protejarea spațiului rural prin dezvol tarea
producției agricole și silvice;
 Axa prioritară 2 ”Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural” se referă la
păstrarea și îmbunătățirea modului de păstrare a mediului din zonele rurale;
 Axa prioritară 3 ”Calitatea vieții în zonele rurale și diversific area economiei
rurale”;
 Axa prioritară 4 ”LEADER” presupune dezvoltarea economiei rurale.
(http://www.afir.info/ )
Obiectivul principal al acestui program este de a sprijini România în ascensiunea sa la
nivel cu celela lte țări membre. (Pocol, 2009)
Prin accesarea fondurilor, se participă la creșterea economiei naționale și se asigură
nevoile alimentare și agro -alimentare ale populației. (Pocol, 2009)

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

13
CAPITOLUL I I. OPORTUNITĂȚI DE ATRAGERE A FONDURILOR
NERAMBURSABI LE

2.1 SURSE DE FINANȚARE ALE UNEI AFACERI DE TIP START -UP

Atât pentru deschiderea unei afaceri, cât și pentru menținerea ei pe piață, este necesar ca
antreprenorul să aibă la dispoziție o sursă de finanțare. Pentru asta, el trebuie să parcurgă un pas
foarte important și anume, previzionarea cât mai corectă și reală a bugetului necesar afacerii.
Obținerea finanțării necesare afacerii este un proces influențat de o mulțime de factori.
De asemenea, bugetul necesar unei afaceri este diferit în funcție de tip ul afacerii: afacere de tip
start-up sau afacere deja înființată.
Antreprenorii afacerilor de tip start -up pot avea mai multe piedici atunci când doresc să
capete o finanțare externă, adică de la o instituție bancară sau de la un investitor privat, și asta
pentru că se ia în considerare riscul unui eșec al afacerii.
Sursele de finanțare ale unei afaceri constituie un factor de o însemnătate deosebită
pentru un viitor antreprenor, deoarece dacă resursa financiară lipsește, afacerea nu se poate
desfășura. Cel e mai importante surse de finanțare ale unei afaceri sunt (Jitea, 2016):
 Sursele proprii de finanțare – este necesar ca antreprenorul să dispună de resurse
financiare pentru a avea posibilitatea obținerii de avize, autorizații și a fi capabil să
achite div erse taxe și impozite necesare începerii activității. În cazul în care acesta nu
are la dispoziție aceste resurse, poate opta pentru vânzarea unor bunuri proprii sau
pentru împrumutarea de la rude și prieteni.
 Fonduri europene nerambursabile – pot fi acces ate de către antreprenorii care provin
din mediul rural și reprezintă o oportunitate importantă și de luat serios în calcul în
cazul afacerilor de tip start -up. Pe baza măsurilor existente, în urma depunerii unui
dosar, se pot obține finanțări nerambursabi le. Antreprenorii care au vârsta cuprinsă
între 18 și 40 de ani, pot accesa submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor
fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -2020 și
pot obține sprijinul de 40.000 € sau 50.000 €, în funcție de condițiile pe care le
îndeplinesc.
 Ajutorul de minimis – se mai numește și ”Măsuri integrate pentru tinerii NEETs
șomeri” (termenul NEETs provine din limba engleză: ”not in employment, education

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

14
or training”) și poate fi obținut prin Program ul Operațional Capital Uman (POCU)
2014 -2020 prin Axa Prioritară 1 – Inițiativa ”Locuri de muncă pentru tineri” și Axa
Prioritară 2 – ”Îmbunătățirea situției tinerilor din categoria NEETs”. Sprijinul de
minimis acordat, cumulat pe o perioadă de 3 ani fisca li (anul curent și anii anteriori),
are o valoare de minim 50.000 € și maxim 100.000 €, respectiv 200.000 €, în funcție de
obiectul de activitate.
 Creditul bancar – constituie o sursă externă de finanțare, acordată de instituțiile
bancare, în urma întocmir ii și depunerii documentației necesare: plan de afaceri,
documente contabile de pe ultimii 3 ani și alte documente solicitate. Afacerile de start –
up întâmpină dificultăți în obținerea creditului solicitat, după cum s -a menționat și
anterior, deoarce băncil e sunt ezitante în a acorda sprijinul, datorită riscului nereușitei
afacerii.
 SRL -D (Societate cu Răspundere Limitată – Debutant) – este un program derulat în
cadrul Direcției Politici Antreprenoriale aflat în subordinea Ministerului pentru Mediul
de Aface ri, Comerț și Antreprenoriat, prin care li se oferă antreprenorilor începători un
ajutor nerambursabil în valoare de 10.000 €, sumă care trebuie să reprezinte 50% din
valoarea investiției pentru care se cere sprijinul, astfel că cealaltă parte de 50% trebu ie
să fie deținută de antreprenor, fie din surse proprii, fie prin intermediul unui credit
bancar.
Ideea de afacere expusă în prezenta lucrare poate dispune de surse de finanțare cum ar fi
următoarele:
 Sursele proprii de finanțare;
 Fonduri europene nerambu rsabile – accesarea submăsurii 6.1 din cadrul PNDR 2014 –
2020;
 Creditul bancar – este o sursă de cofinanțare mai greu de obținut, deoarece solicitantul
nu are un istoric la banca de la care ar solicita un credit pentru ajutorul în finanțarea
afacerii.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

15
2.2 PRINCIPALELE DIFERENȚE DINTRE MĂSURA 112 (PNDR 2007 –
2014) ȘI SUBMĂSURA 6.1 (PNDR 2014 -2020)

Datorită dezvoltării agriculturii și a spațiului rural, a devenit necesară o politică de
dezvoltare rurală echilibrată, acestea constituind două aspecte însemnat e care dezvoltă mare
interes în România.
În vederea unei dezvoltări economice, sociale și de mediu durabile în spațiile rurale,
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 -2013 a lansat măsuri care au rezultat în urma
unui studiu socio -economic desfășurat la nivelul mediului rural, măsuri venite ca răspuns la
nevoia de dezvoltare a spațiului rural.
Prima modificare care apare în cazul implementării Programului Național de Dezvoltare
Rurală (PNDR), în perioada 2014 -2020, este reprezentată de reorganizarea Agenției de Plăți
pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) și schimbarea acesteia în Agenția pentru
Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) .
O altă schimbare apărută în PNDR 2014 -2020 constă în reorganizarea măsurilor, astfel
că, în prezent programul este divizat într -un număr de 10 submăsuri, printre care se află și
submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. În perioada 2007 -2013, Programul
Național de Dezvoltare Rurală era împărțit într -un număr de 4 axe. În programul anterior,
submăsu ra 6.1 se regăsea ca măsura 112 ”Instalarea tinerilor fermieri”, lansată în anul 2008,
încadrată în Axa 1, denumită ”Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier”.
A treia modificare care se constată în cadrul PNDR 2014 -2020 se găsește în ca pitolul
”Prevederi generale” din ”Ghidul solicitantului” al submăsurii 6.1, unde se remarcă faptul că la
baza submăsurii stă o serie de scopuri, spre deosebire de perioada 2007 -2013, când submăsura
avea la bază o serie de obiective, care puteau fi de trei feluri: generale, specifice sau
operaționale.
Printre obiectivele generale ale măsurii 112, se regăsesc următoarele:
 îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin acțiunea de promovare
a instalării fermierilor tineri și prin oferirea sprijinului necesar pentru modernizarea
explotațiilor astfel încât acestea să îndeplinească condițiile pentru protecția mediului,
igiena și bunăstarea animalelor, precum și condițiile de siguranță la locul de muncă;

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

16
 îmbunătățirea sistemului de management a l exploatațiilor agricole prin preluarea
acestora de către următoarea generație, fără să crească numărul locuitorilor activi în
agricultură.
Se poate observa, tot în conținutul acestui capitol, faptul că nivelul contribuțiilor s -a
modificat: în perioada 20 07-2013 contribuția la Guvernul României a fost de 20%, contribuția
Uniunii Europene de 80%, iar în perioada 2014 -2020 contribuția la Guvernul României este de
10% și 90% contribuția Uniunii Europene.
În cadrul celui de -al doilea capitol din ”Ghidul solici tantului” al submăsurii 6.1, numit
”Prezentarea măsurii” , este specificată dimensiunea economică . Aici se poate observa o altă
deosebire importantă între cele două perioade ale existenței programului. În perioada 2007 -2013,
dimensiunea economică a fost exp rimată în UDE (Unitate de Dimensiune Economică), iar pentru
a obține sprijinul solicitat pentru un proiect depus, exploatația agricolă trebuia să aibă
dimensiunea economică cuprinsă între 6 și 40 UDE. Valoarea unei unități de dimensiune
economică era de 1. 200 €. În perioada 2014 -2020, dimensiunea economică este exprimată în SO
(Standard Output), iar exploatația agricolă trebuie să îndeplinească condiția de a avea o
dimensiune economică cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO.
Tot în acest capitol se poate consta ta o altă modificare existentă la nivelul criteriilor de
selecție, care au fost restructurate în noul program. În perioada 2007 -2013 proiectul prin care se
solicita finanțarea nu trebuia să cumuleze un punctaj minim (era necesară îndeplinirea codițiilor
minime impuse), iar în perioada 2014 -2020 proiectul depus pentru obținerea sprijinului trebuie
să cumuleze la autoevaluare minimum 25 de puncte.
În cadrul aceluiași capitol, în conținutul subcapitolului ”Valoarea sprijinului
nerambursabil” , mai apar câteva m odificări care se referă la valoarea sprijinului acordat și la
valoarea tranșelor de plată.
În cadrul PNDR 2007 -2013 sprijinul nerambursabil acordat avea o valoare de 12.000 €
pentru o exploatație agricolă cu dimensiunea economică de cel puțin 6 UDE, iar f inanțarea
creștea cu 4.000 €/1 UDE, dar nu putea să depășească valoarea de 40.000 €. De asemenea, se
poate constata că, în această perioadă, prima tranșă de plată reprezenta acordarea a 60% din
valoarea totală a sprijinului, acordată la data aprobării de c ătre Agenția de Plăți pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), iar cea de -a doua tranșă, în proporție de 40% din sprijin,
se acorda numai la momentul verificării realizării acțiunilor stabilite în planul de afaceri, această
verificare trebuind să se re alizeze în maximum 30 de luni de la data în care finanțarea a fost

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

17
aprobată. Modalitatea de plată, adică regulile de acordare a tranșelor, este expusă în capitolul 3
”Accesarea fondurilor nerambursabile acordate” , din ”Ghidul solicitantului”.
În perioada 2 014-2020, sprijinul nerambursabil are o valoare de 40.000 €, în cazul
exploatațiilor cu o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 SO și 29.999 SO sau de 50.000
€, în cazul exploatațiilor agricole cu o dimensiune economică cuprinsă între 30.000 SO și 50. 000
SO. Modalitatea de plată este reprezentată tot de acordarea sprijinului în două tranșe astfel: 75%
din valoarea finanțării se acordă la data de încheiere a deciziei de finanțare, iar partea de 25% din
valoarea sprijinului se pune la dispoziția solicita ntului atunci când se verifică implementarea
corectă a planului de afaceri, cu condiția de a nu depăși perioada de trei ani (cinci ani în cazul
exploatațiilor pomicole) de la data încheierii contractului de finanțare.
Deosebirile dintre cele două perioade ale programului pot fi observate și în Tabelul 2.1.
Potrivit Raportului Anual de interpretare a Programului Național de Dezvoltare Rurală
întocmit la data de 31 decembrie 2014, situația proiectelor depuse pentru obținerea finanțării
nerambursabile în perio ada 2007 -2013 poate fi urmărită în Tabelul 2.2.
Tabel ul 2.1
Principalele deosebiri existente între perioada 2007 -2013 (măsura 112) și perioada 2014 -2020
(submăsura 6.1)
Perioada 2007 -2013 Perioada 2014 -2020
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală
și Pescuit (APDRP) Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
(AFIR)
Măsura 112 Submăsura 6.1
Obiective Scopuri
Contribuții: 20% – Guvern, 80% – U.E. Contribuții: 10% – Guvern, 90% – U.E.
Dimensiunea economică: 6 -40 UDE (Unitate
de Dimensiune Economică ) Dimensiunea economică: 12.000 -50.000 SO
(Standard Output)
Punctaj minim – nu există Punctaj minim – 25 de puncte
Sprijin: 12.000 € (6 UDE)
40.000 € (40 UDE) Sprijin: 40.000 € (12.000 SO – 29.999 SO)
50.000 € (30.000 SO – 50.00 0 SO)
Tranșe: 60% – prima tranșă
40% – a doua tranșă Tranșe: 75% – prima tranșă
25% – a doua tranșă
Sursă: Ghidul solic itantului, reprezentare proprie

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

18
Pe baza informațiilor oferite de Tabelul 2.2, se poate constata că, pe parcu rsul celor 7
sesiuni de depunere a proiectelor pentru accesarea sprijinului nerambursabil prin intermediul
măsurii 112 ”Instalarea tinerilor fermieri” prin PNDR 2007 -2013, s -a cumulat un număr de
22.494 proiecte depuse, din care s -au selectat 13.446 proiec te, iar contractare au primit 12.979
proiecte.
Pe baza aceluiași tabel, se poate remarca faptul că valoarea publică a proiectelor depuse
pentru accesarea fondurilor a fost de 630.074,07 mii €, a celor selectate a fost de 339.118,51 mii
€, iar valoarea proi ectelor contractate a fost de 326.195,04 mii €.
Datele structurate în Tabelul 2.2 arată faptul că cel mai mare număr de proiecte depuse
în cadrul celor 7 sesiuni a fost înregistrat în sesiunea 1 ianuarie 2012 – 6 iulie 2012, tot în această
sesiune înregist rându -se și cel mai mare număr de proiecte selectate pentru acordarea sprijinului,
precum și cea mai mare valoare a finanțării primite.
PNDR 2007 -2013 nu prevedea ca proiectele să adune un punctaj minim, dar activitățile
precizate de solicitant în planul d e afaceri și care au fost punctate la criteriile de selecție s -au
transformat în condiții obligatorii pentru obținerea fondurilor.
Tabelul 2.2
Situația proiectelor depuse obținerea finanțării nerambursabile în cadrul măsurii 112 prin PNDR
2007 -2013
Anul
desfășurării
sesiunii de
depunere Sesiunea

Depuse Selectate Contractate
Nr. Valoare
publică
(mii euro) Nr. Valoare
publică
(mii euro) Nr. Valoare
publică
(mii euro)
2008 03.12.2008 – 27.02.2009 661 13.778,47 512 11.424,44 500 10.046,04
2009 21.09.2009 – 30.11.2009 2.702 58.524,00 2.297 48.932,96 2.247 47.912,00
2010 01 – 30.06.2010 1.898 38.573,60 1.759 35.501,00 1.730 34.909,00
01 – 30.09.2010 1.311 25.844,00 1.140 22.237,00 1.103 21.564,00
2011 01 – 29.07.2011 4.083 83.638,00 2.585 50.187,00 2.472 47.996,00
28.11.2011 – 13.01.2012 3.865 137.328,00 1.473 49.984,00 1.424 48.364,00
2012 01.06.2012 – 06.07.2012 7.974 272.388,00 3.680 120.852,00 3.503 115.404,00
Total general 22.494 630.074,07 13.446 339.118,51 12.979 326.195,04
Sursă: Raportul Anual de Progrese privind implementa rea PNDR 2007 -2013 în anul 2014, prelucrare
proprie

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

19
2.3 SUBMĂSURA 6.1 – ”SPRIJIN PENTRU INSTALAREA TINERILOR
FERMIERI”

Pentru accesarea oricărui tip de submăsură din cadrul Fondului European Agricol pen tru
Dezvoltare Rurală (FEADR) în scopul înființării sau dezvoltării unei afaceri, este necesară
studierea ”Ghidului solicitantului” aferent fiecărei submăsuri, deoarece acesta conține toate
informațiile necesare întocmirii unui proiect care să respecte cer ințele formulate de către PNDR
2014 -2020.
”Ghidul solicitantului” cuprinde un ansamblu de reguli care trebuie respectate în
procesul de pregătire, întocmire și depunere a unui proiect în vederea atragerii de fonduri
nerambursabile. De asemenea, se transmit e și criteriile și modul de selectare, aprobare și derulare
ale acestuia. Ghidul enumeră și investițiile care pot fi sprijinite prin acordarea de fonduri
nerambursabile, dar și documentația ce trebuie depusă pentru a putea fi obținute aceste fonduri.
”Ghid ul solicitantului” pentru submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor
fermieri” cuprinde cinci capitole care vor fi discutate în cele ce urmează.
Capitolul I al ghidului, ”Prevederi generale”, cuprinde prezentarea legislației europene
în care a fost încadrată submăsura 6.1, dar și precizarea scopurilor pentru care a fost elaborată
această submăsură. Dintre scopuri se pot aminti:
 instalarea fermierilor tineri, pentru prima dată, ca manageri ai unei exploatații sau ca
șefi de fermă;
 oferirea posibilită ții tinerilor fermieri rezidenți în România de a se instala ca șefi sau
manageri de exploatație, chiar dacă aceștia dețin un conținut minim de cunoștințe;
 încurajarea tinerilor și a familiilor de a -și stabili domiciliul în mediul rural și să își
înființeze exploatații agricole, fapt ce contribuie la dezvoltarea economiei din zona
respectivă, dar și la dezvoltarea economiei naționale în general;
 creșterea numărului de fermieri care încep pentru prima dată o activitate în domeniul
agricol;
 îmbunătățirea proce sului de management, creșterea competitivității în sectorul agricol,
dar și respectarea condițiilor de protejare a mediului, respectiv igiena și bunăstarea
animalelor și siguranța la locul de muncă.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

20
Cel de -al II -lea capitol din cadrul ghidului, a prezenta t beneficiarii fondurilor
nerambursabile care se oferă, condițiile minime care trebuie respectate pentru acordarea
sprijinului, principiile de selecție ale unui proiect depus și valoarea sprijinului nerambursabil.
Solicitanții care sunt considerați eligibi li pentru a putea obține fondurile nerambursabile
puse la dispoziție prin intermediul submăsurii 6.1, sunt următorii:
a) Tânăr fermier – este considerată orice persoană cu vârsta de până la 40 de ani în
momentul în care se depune Cererea de finanțare, care dispune de cunoștințele necesare
(competențe și calificări profesionale adecvate) și care se instalează ca manager într -o exploatație
agricolă pentru prima dată.
b) Persoană juridică cu mai mulți acționari – este reprezentată de tânărul fermier
prezentat anterior, care s -a stabilit și va deține controlul luării deciziilor, beneficiilor și riscurilor
financiare care pot reprezenta o amenințare pentru exploatație.
În funcție de forma de organizare a solicitanților eligibili, ei se pot integra în
următoarele categorii:
 Persoană fizică – înregistrată și autorizată potrivit prevederilor legale, sub
următoarele forme:
o Individual și independent, ca persoană fizică autorizată (PFA);
o Ca reprezentant al unei întreprinderi familiale (IF) sau al unei întreprinderi
individuale (II).
 Asociat unic și administrator al unei societăți cu răspundere limitată (SRL),
înființată conform legii;
 Asociat majoritar – care deține majoritatea absolută 50%+1 și care administrează o
societate cu răspundere limitată (SRL).
Condiții de eli gibilitate trebuie să îndeplinească și exploatația, nu numai solicitantul
sprijinului nerambursabil, astfel condițiile care trebuie îndeplinite de către aceasta sunt:
 Să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 SO și 50.000 SO;
 Să fie înregistrată ca și microîntreprindere sau întreprindere mică;
 Să fie înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul
agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA.
Tinerii fermieri care doresc să solicite sprijinul nerambursabil a cordat prin submăsura
6.1, sunt nevoiți să respecte o serie de condiții minime, dintre care putem enumera:

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

21
 Încadrarea exploatației agricole în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor
mici;
 Exploatația agricolă să aibă o dimensiune economică cup rinsă între 12.000 SO și
50.000 SO;
 Deținerea unor competențe și aptitudini profesionale;
 Prezentarea unui plan de afaceri bine întocmit prin care se precizează procesul de
dezvoltare a activităților agricole pentru care se solicită finanțarea;
 Solicitantu l fondurilor nerambursabile trebuie să devină fermier activ într -o perioadă
de maximum 18 luni de la data în care se încheie instalarea.
Pentru a fi selectat în vederea acordării sprijinului, un proiect trebuie să cumuleze un
punctaj de minimum 25 de punct e, puncte care se acordă în funcție de gradul de îndeplinire a
unui număr de 5 criterii de selecție.
Valoarea sprijinului nerambursabil care se oferă este de 40.000 €, sprijin destinat
exploatațiior cu o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 SO și 29. 999 SO, respectiv
50.000 € pentru exploatațiile cu o dimensiune economică cuprinsă între 30.000 SO și 50.000 SO.
Finanțarea se acordă pe o perioadă de maxim 3 ani, respectiv 5 ani în cazul în care este vorba
despre o exploatație înființată în sectorul pom icol.
În cadrul celui de -al III -lea capitol din cuprinsul ghidului, ”Accesarea fondurilor
nerambursabile acordate pentru instalare”, se prezintă modul în care solicitanții trebuie să
completeze, să depună cererea de finanțare, respectiv modul de verificare a acesteia de către
Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR), dar și modul în care se
realizează contractarea sprijinului nerambursabil și plata fermierilor.
Dosarul cererii de finanțare care se depune cuprinde cererea de finanțare împreună cu
planul de afaceri și documentele doveditoare anexate.
În ceea ce privește completarea cererii de finanțare, aceasta se completează în format
electronic în limba română, solicitanții fiind nevoiți să urmeze modelul standard, iar toate
documentel e care însoțesc cererea în dosar vor fi prezentate în două exemplare: original și copie
electronică (prin scanare).
Verificarea dosarului de finanțare depus este executată de organismele autorizate
(OJFIR) și constă în parcurgerea următoarelor etape:
 Verif icarea criteriilor de selecție;
 Verificarea dosarului de finanțare;

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

22
 Verificarea eligibilității solicitantului.
După depunerea dosarului în vederea obținerii finanțării și după încheierea sesiunii de
depunere a contestațiilor, fermierul va fi notificat că c ererea de finanțare a fost selectată pentru
contractarea sprijinului, iar în termen de 15 zile lucrătoare, acesta trebuie să semneze contractul
de finanțare la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR), prezentând
documentele în origi nal pentru verificarea concordanței cu documentele depuse în dosar.
Durata de execuție a contractului de finanțare poate fi de maximum 36 de luni, după
cum urmează:
 Prima fază cuprinde o perioadă de 33 de luni de la data semnării contractului,
perioadă în care trebuie îndeplinite obiectivele și în care are loc procesul de
implementare a planului de afaceri. Până la sfârșitul celor 33 de luni, fermierul
trebuie să solicite primirea celei de -a doua tranșe.
 A doua faza cuprinde o perioadă de 90 de zile calenda ristice în care trebuie să se
efectueze ultima plată.
Valabilitatea contractului este egală cu durata de execuție a contractului de finanțare.
După această perioadă, urmează 3 ani de monitorizare de la data efectuării ultimei plăți.
Activitatea de monitori zare este efectuată de către Autoritatea Contractantă, iar fermierul care a
primit sprijinul are obligația respectării și menținerii criteriilor de eligibilitate și selecție care s -au
menționat în cadrul planului de afaceri, pe toată durata de valabilitate a contractului, iar în cazul
în care se constată nerespectarea acestora, sprijinul va fi recuperat integral.
Plata sprijinului către fermieri se realizează în două tranșe astfel: prima tranșă reprezintă
75% din valoarea sprijinului și se acordă la data la care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale aprobă acordarea sprijinului, iar cea de -a doua tranșă reprezintă un procent de 25% din
valoarea sprijinului și se acordă după îndeplinirea acțiunilor precizate în planul de afaceri.
Ultimul capitol cupr ins în ghid, ”Informații utile”, conține lămuriri cu privire la:
documentele care sunt necesare la momentul depunerii cererii de finanțare și la acordarea
deciziei de finanțare. Tot în cadrul acestui capitol se găsește lista formularelor disponibile pe
site-urile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale (AFIR), precum și dicționar de explicare a unor termeni folosiți în cadrul
ghidului, o listă cu câteva legi și ordonanțe din legislația europ eană și cea națională care se aplică
în acțiunea de atragere a fondurilor nerambursabile prin submăsura 6.1.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

23
PARTEA II. MATERIAL Ș I METODĂ DE CERCETARE

CAPITOLUL III. ARIA DE CERCETARE

3.1 COMUNA MIRĂSLĂU, JUDEȚ UL ALBA

Comuna Mir ăslău este a șezată pe limita vestic ă a Podi șului Transilvaniei, în zona
Dealurilor Aiudului, în dreapta v ăii râului Mure ș, la o distan ță de 37 km de Municipiul Alba –
Iulia și 7 km de ora șul Aiud, în partea de nord a jude țului Alba. Comuna se întinde pe o suprafa ță
de 6659 ha și are o popula ție de 1985 locui tori, conform recens ământului efectuat în 2011. Este
traversat ă de DN1 care are traseu comun cu E81 pe aceast ă rută, drum care este și str ada
principal ă a localit ății Decea, localitatea în care este înființată exploata ția agrico lă.

Figura 3.1 Localizarea comunei Mirăslău, județul Alba
(Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mir%C4%83sl%C4%83u,_Alba ,
ultima accesare 28.05.2017 )

Comuna Mirasl ău are în subordin ea sa 6 sate: Mirăsl ău, Decea, Lopadea Veche, Cic ău,
Ormeni ș și Răchi ș, în care s -a dezvoltat agricultura prin cultivarea terenurilor de ținute în
proprietate și cre șterea animalelor din gospod ărie, dar și activitatea de comer ț reprezentat ă de
funcționarea magazinelor alimentare de pe raza comunei.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

24
Clima este continental moderat ă, se caracterizeaz ă prin veri c ălduroase, toamne lun gi și
ierni bl ânde. Temperatura medie anual ă este de 9 -10 grade Celsius, precipita țiile ating o medie
anual ă de 650 -700 mm.

3.2 P REZENTAREA EXPLOATA ȚIEI

Exploatația agricolă se află în comuna M irăslău, localitatea Dece a și a fost înregistrată
ca societate cu răspundere limitată (SRL) în luna martie a anului 2017. Suprafața totală de teren a
exploatației este de 3 hectare pe care au fost cultivate anterior o cultură de varză și una de
lucernă, pe 1,8 și, respectiv, 1,2 hectare, însumând o dimensiune economică totală de 13.563,102
SO. Potrivit informațiilor primite de la administratorul exploatației de la care aceasta a fost
preluată, în ultimul an s -a obținut o producție de varză de 72 tone pe cele 1,8 hectare cultivate,
producție care s -a comercializat cu prețul de 1,5 lei/kg unui procesator. Cantitatea de baloți de pe
cele 1,2 hectare cultivate cu lucernă fost de 24 tone, fiecare ba lot de 26 kg fiind comercializat cu
prețul de 9 lei/ balot.
Pe suprafața de teren de 3 hectare se dorește să se înființeze o cultură de căpșuni , în
ideea în care importanța consumului de fructe de căpșuni a crescut în ultimii ani, iar condițiile
existente a vantajează o bună desfășurare a acestui proiect.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

25
CAPITOLUL IV. METODE UTILIZATE ÎN ELABORAREA
PROIECT ULUI

4.1. METODE UTILIZATE ÎN FAZA DE ANALIZĂ A PROIECTULUI

În faza de analiz ă sau ini țiere a proiectului se analizeaz ă clar nevoile și proble mele care
stau la baza realiz ării proiectului propus. Faza de analiz ă se consider ă punct de plecare pentru
îmbun ătățir ea situa ției actuale, iar primul pas pentru construirea “situa ției dorite” îl constituie
identificarea și definirea situa ției problematice care împiedic ă implementarea programului
propus. Astfel, s -a recurs la i nstrumente specifice Metodei Cadrului L ogic, care ajută la
identificarea și înțelegerea problemei, precum și la stabilirea obiectivelor și, respectiv, a
strategiei ce urmează a fi pla nificată.
În faza de analiză a proiectul ui, Metoda Cadrului Logic ajut ă la examinarea situa ției
inițiale a p roiectului și a părților interesate, la stabilirea problemelor existente, fixarea
obiectivelor și alegerea stra tegiilor potrivite de îndeplinire ale acestora.
4.1.1 Arborele problemelor

Arborele problemelor sau Ierarhia problemelor const ă în vizualizarea în formă grafic ă
a problemelor identificate, cu scopul de a stabili rela țiile de tip cauz ă-efect. Construirea acestui
arbore se bazeaz ă pe o abordar e negativist ă asupra problemelor care stau la baza proiectului și
efectele care vin ca urmare a existen ței acestor probleme. (Dumitraș, 2013)
În Figura 4.1 este r eprezentat A rborele problemelor , a cărui citire se face de jos în sus.
În centru este specific ată problema principal ă, în partea inferioar ă sunt trecute cauzele, iar în
partea superioar ă efectele acestora. Citirea arborelui se face de jos în sus.
4.1.2 Arborele obiectivelor

După ce s-a construit Arborele problemelor, se poate realiza și Arborele o biectivelor ,
acestea afl ându-se într-o rela ție de determinare, astfel c ă elementele arborelui problemelor se
transform ă în elementele A rborelui obiectivelor. Ceea ce înseam nă că problema principal ă va
deveni obiectivul principal, efectele vor deveni obiect ive secundare, iar cauzele devin mijloace.
Arborele obiectivelor contureaz ă clar situa ția viitoare îmbunătățită .

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

26
Astfel, în schema grafic ă, în centru se situeaz ă obiectivul principal, în partea superioar ă
se vor afla obiectivele secundare, iar în partea in ferioar ă, mijloacele prin care se vor atinge
obiectivele, dup ă cum se poate observa în Figura 4.2. Citirea Arborelui obiectivelor se face de
sus în jos.

Efecte

Cauze

Figura 4.1 Arborele problemelor
(Sursă: după Dumi traș, 2013)
4.1.3 Analiza părților interesate

Un alt pas al acestei faze îl reprezin tă analiza p ărților interesate, p ărți care pot fi at ât
persoane fizice, c ât și juridice. Aceast ă analiz ă presupune stabilirea influen ței pe care aceste p ărți
o pot manifes ta asupra implement ării proiectului, fie ea o influen ță pozitiv ă, fie una negativ ă. Se
cere ca analiza p ărților interesate s ă fie realizat ă în fazele de formulare ale proiectului.
Persoanele care pot fi implicate într-un proiect pot fi: finan țatorul, comun itatea,
furnizor ii de bunuri și servicii, membrii p rogramului, beneficiarii, dar și oponen ți ai proiectului.
După cum se poate observa, p ărțile interesate pot sa aib ă legatur ă direct ă sau indirect ă
cu programul propus, însă fiecare dintre ei poate influe nța implementarea acestuia.
Efect 2
Efect 3
Efect 1
Efect 2.1
Efect 3.1
Problema principal ă
Cauza 1
Cauza 1.2
Cauza 1.3
Cauza 1.1

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

27
4.1.4 Alegerea strategiei

Ultimul pas al fazei de analiz ă constă în alegerea celei mai bune strategii în vederea
îndeplinirii obiectivelor propuse prin proiect. Alegerea strategiei înseamn ă, de fapt, alegerea
acelor obiective, din arborele obiectivelor, care vor fi incluse în proiect, adic ă vor fi realizate sau
parțial realizate în urma implement ării proiectului. De asemenea, se selecteaz ă și acele obiective
care nu vor fi îndeplinite prin programul propus și se stabile ște obiec tivul central, adic ă scopul
proiectului.

Obiective

Mijloace

Figura 4.2 Arborele obiectivelor
(Sursă: după Dumitraș, 2013)

Obiectiv secundar 2
Obiectiv secundar 3
Obiectiv secundar 1
Obiectiv
secundar 2.1
Obiectiv
secundar 3.1
Obiectivul principal
Mijloc 1
Mijloc 1.2
Mijloc 1.3
Mijloc 1.1

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

28
4.2 METODE UTILIZATE ÎN FA ZA DE PLANIFICARE A PROECTULUI

În urma analizelor care s -au efectuat în faza de ini țiere, se poate trece acum la etapa de
planificare a activit ăților ce urmea ză a fi derulate în vederea realiz ării obiectivelor și atingerii
scopului final. Astfel c ă, în funcție de resursele disponibile și de perioada de timp necesar ă, se va
întocmi o planificare a bugetului necesar. De asemenea, se planific ă resursele de trebuin ță, atât
umane, c ât și materiale, se estimeaz ă costurile resurselor necesare pentru fiecare tip d e activitate,
se stabilesc termenele de timp necesare derul ării activit ățior, termene care vor trebui respectate și
se elaboreaz ă planul de management care va cuprinde în detaliu toate procesele planificate.
Ca și instrumente de planificare se vor utiliza Matricea Cadrului Logic, graficul Gantt,
planul de afaceri și întocmirea fi șelor tehnologice.
4.2.1 Matricea cadrului logic

Matricea Cadrului Logic se întocme ște pe baza informa țiilor culese în faza de analiz ă,
urmând ca în matrice s ă fie detaliate obiect ivele urm ărite și eventualele riscuri. Dup ă cum s -a
menționat anterior, la baza realiz ării proiectului st ă Matricea Cadrului Logic.
Matricea Cadrului Logic este un instrument de lucru prezentat pe patru coloane și patru
linii, astfel încât poate fi citit ă atât pe vertical ă, cât și pe orizontal ă. Logica vertical ă contureaz ă
realiz ările ce decurg din implementarea proiectului, l ămure ște rela țiile de tip cauz ă-efect și
eviden țiază a spectele exterioare asupra c ărora echipa de implementare nu de ține control. Log ica
orizontal ă ev idențiază e fectele realiz ării proiectului și resursele întrebuin țate în perioada
implement ării, prin men ționarea indicatorilor de verificare și a surselor care permit cunoa șterea
acestor indicatori.
Completarea matricei se face astfel (Dum itraș, 2013) :
 Coloana 1 – Descrierea proiectului – cuprinde informa ții despre scopul, obiectivele,
rezultatele și activit ățile proiectului. Scopul se stabile ște în urma transform ării problemei
principale din Arborele problemelor în obiectiv principal. Obic tivele proiectului sunt
transpuse în matrice din Arborele obiectivelor. Rezultatele reprezint ă efectele,
consecin țele ap ărute în urma de sfășurării activit ăților din cadrul proiectului, iar sec țiunea
de activit ăți oferă informa ții cu privire la fiecare pas ce urmeaz ă a fi f ăcut în vederea
obținerii rezultatelor a șteptate și îndeplinirii obiectivelor propuse.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

29
 Coloana 4 – Ipoteze – se refer ă la factorii externi care vor contribui la ob ținerea
rezultatelor și atingerea obiectivelor, respectiv a scopului propus.
 Coloana 2 – Indicatori de verificare – conține indicatorii care monitorizeaz ă gradul de
îndeplinire a obiectivelor proiectului, indicatori care pot fi at ât calitativi, c ât și cantitativi.
 Coloana 3 – Surse de verificare – precizeaz ă de unde se pot prelua informa țiile referitoare
la indicatorii de verificare.
Ordinea corect ă de completare a Matricei Cadrului Logic se poate observa în Figura 4.3.

Figura 4.3 Construirea Matricei Cadrului Logic
(Sursă: după Dumitraș, 2013)

4.2.2 Diagrama Gantt

După completarea Matricei Logice, urmeaz ă o etap ă foarte important ă și a nume,
planificarea cronologic ă a acti vităților ce urmeaz ă a fi derulate. Aceasta eta pă se realizeaz ă cu
ajutorul diagramei Gantt .
Diagrama Gantt este un instrument folosit în faza de planificare care urm ărește etapele
de des fășurare ale unui proiect și încadreaz ă într-o perioad ă de timp (data de începere și data de
finalizare) fiecare activitate care se va desf ășura . Descrierea proiectului Indicatori de
verificare Surse de verificare Ipoteze
Scop

Obiective

Rezultate
Activități
Precondiții
2
1
3
4
8
12
10
9
11
13
7
6
5
Costuri
Mijloace

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

30
Pentru completarea graficului Gantt se începe cu stabilirea activit ăților necesare
implement ării proiectului, estimarea intervalului de desf ășurare ale acestora, a șezarea
activit ăților într-o ordine logic ă și î nregistrarea grafic ă a succesiunii lor.
Diagrama Gantt este o reprezentare grafic ă care cuprinde două p ărți astfel c ă, în partea
stâng ă, sub form ă tabelar ă, se expun activit ățile stabilite anterior și care trebuie s ă fie efec tuate
pe perioada de implementare a proiectului, iar în partea dreapt ă se reg ăsesc duratele de timp în
care se va executa fiecare activitate, data începerii și data finaliz ării lor. Completarea diagramei
se face prin marcarea sau ha șurarea c ăsuței corespun zătoare fiec ărei activit ăți în dreptul
intervalului de timp necesar desf ășurării acesteia. (Dumitraș, 2013)
Modul de creare a graficului Gantt se poate observa în Figura 4.4.

Activitate Perioada de timp
L 1 L 2 L 3 L 4 L 5 L 6 L 7 L 8 L 9 L 10
Activita te 1
Activitate 2
Activitate 3
Activitate 4
Activitate 5
…..

Figura 4.4 Diagrama Gantt
(Sursă: după Dumitraș, 2013)

4.2.3 Planul de afaceri

Planul de afaceri este un instrument utilizat în faza de planificare a unui proiect care
conține informa ții despre întreg drumul de parcurs al acestuia și care cuprinde toate aspectele
legate de scopul, obiectivele, strategia și planul de a cțiune pentru desf ășurarea activit ăților
propuse.
Planul de afa ceri s-a întocmit după modelul solicitat în cadrul unei potențiale finanțări
în cadrul subm ăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2014 -2020.
Acesta poate fi consultat pe site -ul Agen ției pentru Finan țarea Investi țiilor Rurale (AFIR) , alături

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

31
de o serie de modele de documente care trebuie completate și depuse în cazul în care se solicit ă o
finan țare nerambursabil ă prin aceast ă subm ăsură.
Planul de afaceri postat pe portalul AFIR cuprinde urm ătoar ele sec țiuni:
 “Date gen erale privi toare la solicitant” – cuprinde informa țiile generale legate de
solicitant și anume, preciz ări cu privire la denumire, date de identificare, obiect de
activitate și informa ții despre responsabilul legal.
 ”Descrierea situației curente” – se descrie istoricu l activit ății, cât și situa ția prezent ă a
exploata ției. Aici se face calculul valorii produc ției standard (SO) și se prezint ă
bazele de produc ție ale solicitantului: terenurile agricole și dotările exploata ției.
 ”Descrierea principiilor de selecție îndepli nite” – se refer ă la autoevaluarea
proiectului, iar pentru aceasta sunt precizate c âteva tipuri de criterii de selec ție care
trebuie îndeplinite, fiec ăruia dintre ele trebuind s ă i se acorde un anumit punctaj
estimat de solicitant.
 “Obiectivele și detalier ea acțiunilor propuse pentru atingerea acestora” – se detaliaz ă
obiectivele pe care solicitantul vrea s ă le ating ă, precum și modul prin care își
propune s ă facă asta. Se descrie modul de îndeplinire al obiectivelor obligatorii și al
celor suplimentare și se acord ă o pondere egal ă fiecărui obiectiv.
 “Piața de aprovizionare/desfacere, concurența și strategia de piață ce va fi aplicată
pentru valorificarea produselor obținute prin implementarea proiectului” – oferă
detalii privitoare la poten țialii furnizori de la care se vor procur a materialele necesare
și la poten țialii clien ți pe care îi va avea solicitantul. De asemenea, se vorbe ște și
despre concuren ța existent ă pe pia ță și despre strategia de pia ță care va fi aplicat ă în
vederea valorific ării produselor obținute.
 “Tipul și cantitatea produselor obținute în timpul implementării, inclusiv
oportunitățile de piață” – conține informa ții legate de tipul și cantitatea produselor
obținute în timpul implement ării, precum și detalii despre oportunit ățile de pia ță. Se
completeaz ă un plan de cultur ă pentru anul dinaintea depunerii Cererii de finan țare și
anii previziona ți dup ă aprobarea cererii, precum și un plan de produc ție și
comercializare pentru anii previziona ți.
 “Calculul valorii producției standard (SO) la fin alizarea planului de afaceri” – se
realizeaz ă calculul valorii produc ției standard (SO) c ând se finalizeaz ă planul de
afaceri.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

32
 “Graficul de timp pentru realizarea obiectivelor și etapelor” – se elaboreaz ă un grafic
de timp pentru realizarea activit ăților p ropuse și anume , graficul Gantt despre care s -a
vorbit anterior.
 “Evaluarea principalelor riscuri” – presupune o prezentare a principalelor riscuri care
pot ap ărea pe parcursul implement ării proiectului, precum și cum pot influen ța
acestea buna desf ășurare a sa. Se men ționeaz ă, de asemenea, faptul c ă dacă la
verificarea tran șei a doua și pe durata celor 3 ani de monitorizare a proiectului se
constat ă nerespectarea condi țiilor de eligibilitate prev ăzute în planul de afaceri,
sprijinul acordat se va recupera integral.
 “Prognoza veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare la nivel de exploatație” –
const ă în sintetizarea veniturilor ob ținute din exploatare prognozate și a cheltuielilor
de exploatare prognozate.
Un instrument important în cercetarea efic ienței economic e a unei investi ții ce urmeaz ă
a se realiza, este reprezentat de indicatorii economici .
Indicatorii de evaluare și eficien ță economic ă a investi ției care vor fi utiliza ți sunt
următorii:
 Valoarea investi ției (VI) ;
 Valoarea net ă actualizat ă (VNA) ;
 Durata de recuperare a investi ției (Dr) .
Valoarea investi ției (VI) constituie principalul indicator care determin ă efortul
investi țional. Acesta este preluat din bugetul proiectului și reprezint ă, practic, toate resursele de
care este nevoie pentru a tingerea obiectivului, adic ă valoarea total ă a proiectului, f ără TVA.
(Jitea, 2016)
Valoarea net ă actualizat ă (VNA) este un indicator care precizeaz ă surplusul de valoare
ce rezult ă din realizarea unei investi ții. Valoarea acestui indicator trebuie s ă fie una pozitiv ă
pentru ca proiectul de finan țare să fie acceptat. (Jitea, 2016)
Formula de calcul a valorii nete actualizate este urm ătoarea:
VNA = ∑

– VI, unde:
 CF (cash -flow) – fluxul de numerar;
 d – rata de actualizare (rata de s chimb valutar, rata dob ânzii);
 VI – valoarea investi ției;
 VNA – valoarea net ă actualizat ă.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

33
Durata de recuperare a investi ției (Dr) este indicatorul care arat ă perioada de timp
necesar ă pentru recuperarea investi ției făcute. Se dorește ca valoarea acestui i ndicator s ă fie cât
mai mic ă. (Jitea, 2016)
Se determin ă cu ajutorul urm ătoarei formule de calcul:
Dr =
, unde:
 VI – valoarea investi ției;
 CFa – fluxul de numerar anual;
 Dr – durata de recuperare a investi ției.
4.2.4 Fișa tehnologică

Fișa tehnologică reprezintă un instrument foarte important utilizat în etapa de
planificare a activităț ilor în cazul unui proiect elaborat în domeniul agricol . Aceasta conține toate
lucrările și procesele care se vor desfășura în cadrul unei culturi, în ordine cronologică , care
reflectă atât obținerea producției principale, cât și a celei secundare. De asemenea, mai cuprinde
și situația părții economice, mai exact situația veniturilor, a cheltuielilor și rata de rentabilitate a
culturii. Toate aceste elemente su nt raportate la suprafața de un hectar.
Fișa tehnologică este compusă din :
 procesele de lucr u;
 mijloacele de muncă întrebuințate (mașini agricole, mașini de transport,
tractoare, utilaje);
 materiale folosite (semințe/răsaduri/sto loni, îngrășăminte, tratame nte);
 forța de muncă necesară.
Fișa tehnologică este alcătui tă din două părți . Din prima parte se poate afla denumirea
culturii, producția medie estimată, lucrările tehnologice în ordine cronologică, detalii despre
lucrările ce se vor executa mecanizat, de spre cele ce vor fi executate manual, consumul de
materiale și tarifele suportate pentru fiecare lucrare în parte și a consumului de materiale.
Un model al părții întâi al unei fișe tehnologice poate fi observa t în F igura 4.5.
Cea de -a doua parte a fișei t ehnologice sintetizează indicatorii economici, aceștia
oferind posibilitatea de a aprecia rentabilitatea culturii. După întocmirea primei părți, se pot
determina în cea de -a doua parte următoarele:
 cheltuieli cu materiale, care includ materiale din surse p roprii, cheltuieli de
aprovizionare, cheltuieli cu lucrări mecaniz ate, impozitul pe venitul agricol etc.;

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

34
 cheltuieli cu munca vie , categorie în care intră: cheltuieli cu lucrările manuale,
contribuțiile salariale etc.;
 indicatori economici reprezentați de costul unitar de producție, prețul de vânzare, profitul
brut unitar , rata profitului, productivitatea muncii, cheltuieli de producție în echivalent
produs.
Un model al celei de -a doua părți a unei fișe tehnologice se poate urmări în F igura 4.6.

Figura 4 .5 Model fișă tehnologică, Partea I
(Sursă: după Merce et al. , 2010)
Exploatația agricolă Producția medie (kg/ha)
Distanța medie (km) Suprafața (ha)
Cultura premergătoare
TARIFE PE GRUPE
I Nr.
II crt.
III Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preț Total
IV UM lucră- lei/ cu lucr. lucră- ma de de com- sar cu sum lei- lei
V rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forța nor- UM
lei că tate a om de mat
GRUPA PERSOANE lucrării muncă
0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 2 4 1
2 2
3 2 4 3
4 4
5 2 3 5
6 6
7 2 3 7
8 8
9 9
10 3 1 10
11 11
12 4 5 12
13 13
14 14
15 4 5 15
16 4 1 16
17 17
18 2 1 18
19 19
20 3 3 20
21 21
GRUPA PERSOANE TOTAL
0 8 8' 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
GRUPA PERSOANE REPORTLucrări
tehnologice
în ordine
cronologică
Felul
materia-
lelor ( Partea I – a )
Lucrări executate Lucrări executate manualFIȘA TEHNOLOGICĂ A CULTURII1
Consum de materiale
mecanizat

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

35

Figura 4.6 Model fișă tehnologică, Partea a II -a
(Sursă: după Merce et al. , 2010)
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7
1.
2.
3.
4.
5.
6.%
Alte cheltuieli materiale (1%)Cheltuieli materiale
Materiale din surse proprii
Materiale cumpărate
Cheltuieli de aprovizionare (20%)
Cheltuieli cu lucrări mecanizate
Valoarea apei pentru irigat
Cheltuieli cu munca vie
IV. Cheltuieli indirecte (12%)
V. Dobânzi aferente creditării Cheltuieli cu lucrările manuale
Contribuții la asigurări sociale (15.8%)
Contributii fonduri de garantare (0.25%)
Contribuții la fondul de șomaj (0.5%)
Contribuții la fondul de risc și accidente (0.27%)
Productivitatea munciiVI. TOTAL cheltuieli de producție (CT)
Valoarea producției secundare (VPS)
VII. Cheltuieli aferente producției principale
Indicatori economiciII. TOTAL cheltuieli cu munca vie
III. TOTAL cheltuieli directe ( I + II )Contribuții la asigurări sociale de sănătate (5.2%)
Contribuții concedii si indemnizatii (0.85%)
Cost unitar de producție (cp)
Preț de vânzare (pv)
Profit brut unitar (pr)
Rata profitului (r)I. TOTAL cheltuieli materialeFIȘA TEHNOLOGICĂ A CULTURII
Partea a II – a
Elemente de cheltuieli lei
Amortizarea fondurilor fixe
Impozitul pe venitul agricol
Arenda
Prime de asigurare
Alte impozite și taxe
Cheltuieli de producție în echivalent produs

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

36
PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL V. ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI PENTRU
ÎNFIINȚAREA UNEI P LANTAȚII DE CĂPȘUNI

Noțiunile teoretice privitoare la instrumentele oferite de managementul proiectelor
prezentate anterior, vor fi acum baza utilizării corecte și eficiente a acestor instrumente în
întocmirea unui proiect pentru care să se obțină spriji n nerambursabil prin submăsura 6.1.
Așadar, în următoarele rânduri vor fi prezentate toate instrumentele întocmite care au
stat la baza elaborării proiectului.
5.1 ARBORELE PROBLEMELOR

Arborele problemelor s -a realizat cu scopul identificării problemei pr incipale care stă la
baza proiectului , prin utilizarea relației cauză -efect, după cum se poate observa în Figura 5.1.
Problema principa lă constatat ă este lipsa plantației de căpșuni, ceea ce înseamnă că nu
se pot obține venituri și, prin urmare, nici profi t.
Cauzele care generează această problemă încep cu inexistența utilajelor, sistemului de
irigare, foliei, îngrășămintelor, stolonilor necesare înființării plantației, precum și lipsa forței de
muncă, a mijlocului de transport și a spațiului de depozitare necesare lucrărilor manuale ce
trebuie efectuate, respectiv procesului de depozitare a fructelor. La baza acestora stă lipsa
fondurilor necesare.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

37

Figura 5.1 Arborele problemelor

5.2 ARBORELE OBIECTIVELOR

Arborele obiectivelor s-a întocmit cu rolul de a se identifica situația viitoare și de a
stabili obiectivul principal, precum și cele secundare. În urma transformării problemei principale,
s-a stabilit obi ectivul principal și anume, acela de a deține și administra o plantație de căpșuni. În
același ti mp, cauzele care provoacă problema principală se transformă în mijloace de realizare a
obiectivului principal și a celor secundare.
Scopul va fi atins prin achiziția sistemului de irigare, foliei, stolonilor, îngrășămintelor
necesare înființării și întreți nerii culturii. De asemenea, prin căuta rea personal ului sezonier
pentru desfășurarea lucrărilor , prin construirea și dotarea spațiului de depozitare se asigură forța
de muncă și păstrarea în condiții optime a fructelor. Toate aceste obiective se pot îndepl ini numai
prin obținerea fondurilor nerambursabile necesare.
Îndeplinir ea obiectivelor propuse va genera obținerea de venituri, dar și de profit.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

38
Arborele obiectivelor este redat în Figura 5.2.

Figura 5.2 Arborele obiectivelor

5.3 ANALIZA PĂRȚILOR INTER ESATE ȘI ALEGEREA STRATEGIEI

Părțile interesate care s -au identificat sunt: solicitantul, Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale (AFIR), furnizorii și clienții, părți care au o influență pozitivă asupra
implementării proiectului.
Strategia care s -a ales constă în desfășurarea tuturor activităților necesare pentru
atingerea obiectivelor stabilite în Arborele obiectivelor și propuse în proiect, respectiv a scopului
principal, acesta fiind acela de a exista o plantație de căpșuni.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

39
5.4 MATRICEA CA DRULUI LOGIC

Întocmirea matricei cadrului logic presupu ne preluarea informațiilor din Arborele
problemelor și din A rborele obiectivelor, date care se vor detalia prin intermediul acestui
instrument, dup ă cum se poate observa în Tabelul 5.1.
Matricea cadru lui logic constituie un instrument foarte important în faza de
implementare, deoarece se pot urmării corect atingerea scopului, obiec tivelor și rezultatelor cu
ajutorul indicatorilor de verificare.
Citirea matricei se face atât pe verticală , ajutând la par curgerea corectă a pașilor care
trebuie urmați în faza de implementare a proiectului, dar și pe orizontală ajutând, astfel, la
evaluarea etapelor parcurse.
Tabelul 5.1
Matricea cadrului logic

Descrierea proiectului Indicatori Surse de verificare Ipoteze
Scop:
Funcționarea profitabilă a
unei plantații de căpș uni în
comuna Mirăslă u, jud.Alba Existenț a profitului Contul de profit ș i
pierdere
Obiective:
1. Înființ area plan tației
2. Obținerea de venituri în
valoare de 25% din prima
tranșă, adică suma de 7.50 0
euro in 18 de luni
3. Construirea și dotarea
unui spațiu de depozitare
4. Realizarea unui
parteneriat cu un procesator
de fructe  Existența
plantaț iei
 Fluxurile de
numerar
 Existența
depozitului
propriu de
păstrare a
fructelor  Verificarea pe
teren
 Jurnal d e
venituri și cheltuieli
 Facturi
 Contract
încheiat cu firma de
construcții  Vreme
favorabilă
 Nu există
boli și dăunători
 O bună piață
de desfacere
 Firmă de
construcții serioasă
Rezultate:
1. Existența plantaț iei
2. Obținerea de venit
3. Existenț a depozit ului
frigorific propriu
4. Existența unei piețe de
desfacere sigure asigurată
de parteneriat  Plantarea
stolonilor
 Venituri din
exploatare
 Spațiu de
depozitare cu
atmosferă
controlată  Verificarea pe
teren
 Facturi
 Jurnal de
venituri si cheltuieli
 Contract
încheiat cu firma de
construcții  Condiț ii
meteo favorabile
 Nu există
boli și dăunători
 O bună piață
de desfacere
 Constructori
serioși

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

40
Activităț i:
1.1 Constituire SRL
1.2 Căutare oferte de la
furnizori de stoloni,
echipamente de irigare, folie
1.3 Punerea în funcț iune a
sistemului de irigare
1.4 Întinderea foliei
1.5 Plantarea stolonilor
1.6 Efectuarea lucră rilor
agrotehnice necesare
2.1 Căutarea de clienț i
2.2 Achiziț ia ambalajelor
2.3 Căutare personal
sezonier pentru recoltare
2.4 Vânzarea fructelor către
clienț i
3.1 Contractarea firmei de
construcț ii
3.2 Dotarea construcț iei
pentru a deveni depozit
frigorific
4.1 Negocierea cu
procesatorul
4.2 Încheierea acordului de
parteneriat  Condiț ii
meteo favorabile
 Costuri de
achiziție favorabile
 Constructori
și furnizori serioși
 Existența
clienților
Precondiț ii
 Se deține o exploatație agricolă cu
dimensiunea economică cuprinsă între
12.000 ș i 50.000 SO
 Se dețin competențe și aptitudini
profesionale
 Domiciliul și sediul social sunt în
localitatea în care figur ează înregistrarea
exploatației
 Se prezintă un plan de afaceri viabil
pentru dezvoltarea activităților agricole
din cadrul exploatației agricole

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

41
5.5 PLANUL DE AFACERI

Planul de afaceri este și el un instrument foarte important care se întocmește în faz a de
planificare și care va fi utilizat drept suport în faza de implementare a proiectului. Astfel, s -a
întocmit planul de afaceri pentru înființarea unei plantații de căpșuni prin accesarea submăsurii
6.1, iar acesta este prezentat mai jos.

SECȚIUNEA I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

 Denumirea/Forma juridică a solicitantului: SC SWEET RED SRL, societate cu
răspundere limitată
 Date de identificare ale acestuia:
Nr. de identificare la Registru l Comerțului: J23/1052/2017
Cod unic de înregistrare fiscală: 13248597
 Obiectul de activitate:
Codul CAEN 0125 „Cultivarea fructelor, arbuștilor fructiferi, c ăpșunilor, nuciferilor și a
altor pomi fructiferi”
 Responsabil legal:
– Cordea Irina -Ramona;
– Sediul social: com. Mirăslău, loc. Decea, str. Principală, nr. 113, jud. Alba;
– Domiciliu: com. Mirăslău, loc. Decea, str. Principală, nr. 113, jud. Alba;
– Pregătire profesională: Specializare: Inginerie Economică în Agricultură, Facultatea de
Horticultură, Univers itatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj -Napoca.

SECȚIUNEA II. DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE

Istoricul activității
Societatea comercială SWEET RED SRL a fost înființată în luna martie a anului 2017,
având asociat unic pe Cordea Irina -Ramon a, care a preluat și funcția de administrator a afacerii.
Acesta nu are experiență în ceea ce privește conducerea și gestionarea unei afaceri, însă deține
cunoștințe în domeniu.
Afacerea nu deține un istoric pe piață deoarece societatea este proaspăt înfii nțată, iar
activitatea acesteia urmează să înceapă pe parcursul urmatoarelor luni.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

42
Domeniul de activitate al societății este „Cultivarea fructelor, arbuștilor fructiferi,
căpșunilor, nuciferilor și a altor pomi fructiferi” cu codul CAEN 0125.
Pentru a înde plini condiția de microîntreprindere având pentru prima dată obiect de
activitate în domeniul agricol, entitatea economică s -a înregistrat la Oficiul Național al
Registrului Comerțului (ONRC) la data de 10.04.2017.
Pe suprafața de 3 hectare au fost înființ ate anterior o cultură de varză pe o suprafață de
1,8 hectare, având o dimensiune economică de 12.804,282 S.O. și o cultură de lucernă pe o
suprafață de 1,2 hectare, având o dimensiune economică de 758,82 S.O. (Tabelul 5.1).
Dimensiunea economică totală a celor 3 hectare pe care se dorește a se înființa plantația de
căpșuni este de 13.563,102 S.O., ceea ce face posibilă încadrarea la valoarea sprijinului
nerambursabil de 40.000 euro (Tabelul 5.4) .Cele două exploatații agricole au fost preluate
integral.
Exploatațiile preluate au fost înscrise la Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură (APIA) la data de 25.01.2016.
Societatea deține o suprafață de teren arabilă de 3 hectare, o clădire administrativă și un
tractor (Tabelul 5.2 și Tabelul 5.3).

Tabelul 5.2
Structura actuală a exploatației (anul 0)
Tipul
culturii Nr. de
ha Valoare SO Pondere SO
în Total SO
aferent
exploatației UAT -ul în
care se
regăsesc
culturile Gradul potențialului
agricol (ridicat/
mijlociu/ scăzut)
1 2 3 4 (=col
3/TOTAL col
3*100) 5 6
Varză 1,8 12.804,282 94,4 Comuna
Mirăslău Mijlociu
Lucernă 1,2 758,82 5,6 Comuna
Mirăslău Mijlociu
TOTAL
SECTOR
VEGETAL 3 13.563,102 100

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

43
Tabelul 5.3
Bazele de producție ale solicitantului (Terenuri agricole în anul 0)
Nr.
crt. Localitate/
Județ Suprafața agricolă
totală Din care:
în
folosință
în
proprietate Arabil Pajiști
și
Pășuni Sere și
solarii Pomi Vii Alte
categorii
1. Decea/Alba 3 ha 3 ha
2.
TOTAL 3 ha 3 ha

Tabelul 5.4
Dotările fermei în anul 0
Nr.
crt. Detaliere
Număr Suprafața
(mp) Capacitate
Modalitate
de
dobândire
I. Alte clădiri (cu excepția celor de locuit)
1. Clădiri administrative 1 45 MP Moștenire
II. Mașini și utilaje agricole
1. Tractoare 1 50 CP Achiziție

Tabelul 5.5
Calculu l valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economică a exploatațiilor agricole
Nr.
crt. Dimensiunea economică
a exploatației Dimensiunea exploatației
în anul 0 conform Cererii
de Finanțare Valoarea sprijinului
nerambursabil
1 12.000 S.O. – 29.999 S.O . 13.563,102 S.O. 40.000 de euro
2 30.000 S.O. – 50.000 S.O. 50.000 de euro
Notă: S -au utilizat coeficienții producției standard 2010, http://www.madr.ro/reteaua -de-informatii –
contabile -agricole -rica/coeficienti -calcul -ude-si-tipologie -agricola.html , ultima accesare 29.05.2017

SECȚIUNEA III. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DE SELECȚIE ÎNDEPLINITE

Primul principiu de selecție mențio nat în propunerea de proiect nu se aplică în acest caz
întrucât exploatația agricolă este în sectorul vegetal, astfel că s -au acordat 0 puncte.
Principiului comasării exploatațiilor având în vedere numărul exploatațiilor preluate
integral a fost estimat pr in acordarea a 10 puncte din 15, deoarece societatea a preluat integral
două exploatații agricole.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

44
Punctajul estimat pentru cel de -al treilea principiu, și anume cel al nivelului de calificare
în domeniul agricol, este maximum de puncte, adica 25, deoarece solicitantul a absolvit studii
superioare în domeniul agricol, și anume secția de Inginerie economică în agricultură în cadrul
Facultății de Horticultură de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj –
Napoca.
În cazul următorului prin cipiu se vor acorda 0 puncte, deoarece specia aleasă pentru
cultivare și anume, cea a căpșunului, nu se regăsește în Anexa 6, denumită ”Sudiu potențial”, a
Ghidului solicitantului puse la dispoziție pe portalul AFIR, astfel că nu se acordă punctaj acestui
criteriu de selecție.
Principiul soiurilor autohtone este și el îndeplinit, deoarece solicitantul își propune să
cultive soiuri autohtone (soiul Albion) pe toată durata de implementare și monitorizare a
proiectului, dar și ulterior, astfel încât s -a acorda t acestui principiu punctajul de 5 puncte.
În urma autoevaluării principiilor de selecție considerate îndeplinite, s -a cumulat un
total de 40 de puncte.
Punctajele acordate fiecărui criteriu de selecție sunt menț ionate și în Tabelul 5.6
împreună cu specifi cațiile care atestă îndeplinirea acestora.
Tabelul 5.6
Situația punctajelor acordate principiilor de selecție
Nr.
crt. Criterii de selecție Criteriu de
selecție
îndeplinit
(punctajul
autoscorat) Documentele/specificațiile care
conduc la îndeplinirea
princ ipiului
0 1 2 3
1 Principiul sectorului prioritar care
vizează sectorul zootehnic (bovine,
apicultură, ovine și caprine) și vegetal
(legumicultura, inclusiv producere de
material saditor, pomicultura și
producere de samânță) 0 Nu este cazul
2 Principiu l comasării exploatațiilor
având în vedere numărul
exploatațiilor preluate integral 10 Extras din Registrul unic de
identificare de la APIA, din care
reiese situația cedentului înainte
și după preluarea exploatației
3 Principiul nivelului de calificare în
domeniul agricol 25 Diplomă de licență
4 Principiul potențialului agricol care
vizează zonele cu potențial
determinate în baza studiilor de
specialitate 0 Nu este cazul

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

45
5 Principiul raselor/soiurilor autohtone 5 Document oficial de certificare a
stoloni lor
Etichetă oficială
Total punctaj obținut 40

SECȚIUNEA IV. OBIECTIVELE ȘI DETALIEREA ACȚIUNILOR PROPUSE PENTRU
ATINGEREA ACESTORA

Pentru înființarea plantației de căpșuni pe suprafața de 3 hectare, se urmărește atingerea
următoarelor obie ctive:

 Înființarea plantației – obiectiv care presupune pentru început constituirea SRL -ului.
După acest pas se vor căuta cele mai bune oferte de la furnizori de stoloni, echipamente
de irigare, folie. Se vor executa apoi lucrările efective de înființare și anume instalarea
sistemului de irigare, întinderea foliei și plantarea stolonilor, precum și efectuarea
lucrărilor agrotehnice necesare.

 Obținerea de venituri în valoare de 25% din prima tranșă, adică suma de 7.500 euro în 24
de luni – pentru îndeplini rea acestui obiectiv se va identifica cea mai potivită piață de
desfacere, se vor achiziționa caserole, lădițe pentru a se putea comercializa fructele și se
va căuta personal sezonier pentru recoltare. După toate acestea se va realiza vânzarea
efectivă a f ructelor către clienți.

 Construirea și dotarea unui spațiu de depozitare – prima activitate pentru îndeplinirea
acestui obiectiv constă în contractarea unei firme de construcții, urmată de dotarea
construcției pentru a deveni depozit frigorific.

 Realizar ea unui parteneriat cu un procesator de fructe în vederea comercializării
producției – acest obiectiv presupune, pentru început, o negociere cu procesatorul, iar
după ce s -au stabilit toate detaliile, se va încheia acordul de parteneriat.

Modalitatea de g estionare a planului de afaceri
În vederea implementării planului de afaceri, se va începe cu pregătirea terenului ce
constă în executarea arăturii în toamnă, la o adâncime de 28 -30 cm și o fertilizare cu gunoi de
grajd bine fermentat, urmând a poi mărunțirea solului. Următorul pas constă în achiziționarea și
instalarea sistemului de irigare prin picurare, după care se achiziționează și se poziționează folia

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

46
de mulcire. Următorul pas este achiziționarea materialului săditor de la pepinieră și pla ntarea
propriu -zisă a acestuia, care va fi manuală, nu înainte insă de a se executa o udare a terenului cu
una-două zile înainte. Se achiziționează apoi îngrășămintele chimice și se administrează culturii.
Tot în acest timp se contractează o fi rmă de construcții și se derulează construirea și
dotarea spațiului de depozitare, care să îndeplinească condițiile optime de păstrare a fructelor.
Durata de implementare a planului de afaceri este de 24 de luni, perioadă în care se vor
obține venituri în valoare de 25% din prima tranșă, adică suma de 7.500 de euro.
Din a doua tranșă se vor achiziționa o instalație de erbicidat și o mașină de fertilizat.
Pentru desfășurarea cât mai ușoară a activităților aferente investiției, socie tatea va
solicita un credit bancar de la o bancă comercială (Credit Agricole Bank România) în valoare de
25.000 lei pe o perioadă de 4 ani, cu o rată a dobânzii de ROBOR 3M + o marjă de 5,5%.

A. Detalierea îndeplinirii obiectivelor obligatorii solicitate pentru implementarea corectă a
planului de afaceri
În primele 24 de luni de la data aprobării deciziei de acordare a sprijinului de instalare
se propune comercializarea producției în valoare de 25% din valoarea primei tranșe, ceea ce
înseamnă suma de 7.500 euro. Fructele vor fi comercializate, în principal, în supermarket -urile
din cele mai apropiate orașe, Aiud, Alba -Iulia, Cluj -Napoca, dar și în piețe locale, atât în stare
proaspătă, cât și în stare congelată. De asemenea, o cantitate de fructe va fi vând ută pentru
procesare în diferite forme ca dulceață, gem, sirop.
Aceste venituri vor fi folosite pentru creșterea performanțelor economice ale
exploatației și dezvoltarea ei. Se urmărește ca în următorii ani să se extindă suprafața cultivată și
să se divers ifice soiurile cultivate.
UAT -ul în care sunt stabilite domiciliul și sediul social al beneficiarului este aceeași
UAT în care este înregistrată exploatația.
Solicitantul devine fermier activ în termen de 12 luni de la data finalizării instalării.
Demarare a implementării planului de afaceri începe la 3 luni de la data semnării
contractului de finanțare.
Gradul de îndeplinire a obiectivelor obligatorii stabilite de către finanțat or este
menționat în Tabelul 5.7 .

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

47
Tabelul 5.7
Tabel obiective obligatorii
Nr.
crt. Obiective Valoarea
estimată în
Euro Specificații (după caz)
1. Comercializarea producției
proprii în valoare de 25% din
prima tranșă 7.500 Valorificare producție conform
planului prezentat la punctul A
2 Amenajare platformă gunoi
gunoi de grajd (d acă este cazul) Nu este cazul
3 Pregătire profesională în
domeniu (dacă este cazul) Îndeplinit prin terminarea
studiilor unei facultăți în
domeniu, a programului de studii
Inginerie economică în
agricultură
4 UAT -ul în care este stabilit sau
se va stab ili solicitantul:
domiciliul, sediul social și locul
de muncă (în cazul în care este
salariat). În cazul în care
solicitantul este încadrat într -o
activitate salarizată, locul de
muncă (punctul de lucru/sediul
social al angajatorului) trebuie să
fie în ace eași UAT sau zona
limitrofă a UAT -ului în care este
înregistrată exploatația vizată
pentru sprijin; (Domiciliul și
sediul social al tânărului fermier
trebuie sa fie în UAT -ul în care
exploatația este înregistrată) Îndeplinit prin faptul că
domiciliul și s ediul social al
solicitantului sunt deja stabilte în
UAT -ul în care este înregistrată
și exploatația; în ceea ce privește
locul de muncă, nu este cazul
deoarece nu este salariat

B. Detalierea îndeplinirii obiectivelor propuse de solicitant pentru impleme ntarea
corectă a planului de afaceri:
Obiectivele suplimentare propuse de beneficiar pentru dezvoltarea exploatației finanțate
sunt următoarele: înființarea plantației, construirea și dotarea unui spațiu de depozitare,
realizarea unui parteneriat cu un pro cesator de fructe.
Activitățile desfășurate pentru îndeplinirea acestora sunt menționat e mai jos, dar și în
Tabelul 5.8 .

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

48
Pentru înființarea culturii de căpșuni se va începe prin constituirea SRL -ului și
înscrierea la APIA a exploatației deținute. Urmează a poi să se identifice cele mai bune oferte de
la furnizori de stoloni certificați, echipamente de irigare și folie neagră de mulcire.
Soiul cu care se începe afacerea este soiul Albion, plantat pe 3 hectare, soi remontant
care fructifică de două ori pe an, primăvara și toamna. Soiul Albion produce fructe în luna mai și
în luna octombrie. Stolonii certificați vor fi achizi ționați de la Pepinierele Hida.

Figura 5.1 Soi Albion
(Sursă: https://gradinamax.ro/product/capsuni -cu-fructe -mari-albion -5-rasaduri ,
ultima accesare 30.05.2017)

Figura 5.2 Recoltă în câmp, soiul Albion
(Sursă: https://www.micapublicitate.ro/anunt/stoloni_capsuni_albion -1259488.html ,
ultima accesare 30.05.2017)

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

49
Folia de mulcire care se va utiliza este folia neagră perforată achiziționată de la același
furnizor ca și stolo nii, și anume Pepinierele Hida.

Figura 5.3 Folie neagră de mulcire perforată în câmp
(Sursă: https://pepinierelehida.ro/produse -pentru -agricultura/folie -de-mulci -capsuni/ ,
ultima accesare 30.05.2017)

Sistemul de irigare potrivit este cel prin picurare, iar toate echipamentele de irigat vor fi
achiziționate de la Pepinierele Hida. Se va amenaja sistemul de irigare, începându -se cu forarea
puțului și instalarea echipamentelor necesare instalării sistemului. Dupa bilonare, se întinde folia
perfo rată și se vor planta stolonii.

Figura 5.4 Bandă de picurare
(Sursă: https://pepinierelehida.ro/art icole -publicate/cultura -capsunului/infiintarea -plantatiilor -de-capsuni/ ,
ultima accesare 30.05.2017)

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

50
Pe parcursul coacerii se vor efectua lucrările agrotehnice necesare.
În vederea construirii spațiului de depozitare frigorific se va contracta o firmă de
construcții. Acest depozit va fi dotat apoi cu utilaj de frig monitorizat și controlat, stivuitor și
cântar ca să îndeplinească condițiile optime de păstrare a fructelor.
În vederea atingerii obiectivului de realizare a unui parteneriat cu un procesator de
fructe pentru comercializarea producției, se vor căuta cele mai apropiate fabrici de procesare a
fructelo r și se vor începe negocierile.
Fiecărui obiectiv obligatoriu, respectiv suplimentar, i se acordă o pondere egală,
totalitatea obiectivelor fiind de 1 00%. În cazul în care se constată neîndeplinirea unuia sau mai
multor obiective obligatorii, se retrage integral sprijinul acordat și nu se mai oferă cea de -a doua
tranșă, iar în cazul neîndeplinirii obiectivelor suplimentare se scad câte 25% aferent fiecă rui
obiectiv suplimentar din suma de sprijin, 40.000 euro.
Ponderile obiectivelor prevăzute pot fi observate în Tabelul 5.9.
Tabelul 5.8
Detaliere obiective suplimentare propuse de beneficiar
Obiective suplimentare și acțiunile aferente
Obiectiv supliment ar Acțiune

1 Înființarea plantației Constituire SRL
Căutare oferte de la furnizori de stoloni,
echipamente de irigare, folie
Punerea în funcțiune a sistemului de irigare
Întinderea foliei
Plantarea stolonilor
Efectuarea lucrărilor agrotehn ice necesare
2 Construirea și dotarea unui spațiu de
depozitare
Contractarea firmei de construcții
Dotarea construcției pentru a deveni
depozit frigorific
3 Realizarea unui parteneriat cu un
procesator de fructe Negocierea cu procesatorul
Încheier ea acordului de parteneriat

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

51
Tabelul 5.9
Pondere obiective obligatorii și suplimentare

SECȚIUNEA V. PIAȚA DE APROVIZIONARE/DESFACERE, CONCURENȚA ȘI
STRATEGIA DE PIAȚĂ CE VA FI APLICATĂ PENTRU VALORIFICAREA
PRODUSELOR OBȚINUTE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Pentru o bună desfășurare a activităților care se vor derula în vederea atingerii
obiectivelor, este important să se aibă la dispoziție produse și materiale de calitate și la un preț
accesibil. În acest sens, s -au căutat cei mai buni furnizori de pe piață. Aceștia sun t menționați în
Tabelul 5.10 .
De asemenea, este imp ortant să existe clienți interesați de produsele oferite, dornici să le
cumpere, adică să existe o piață de desfacere ideală pentru a obține venituri și, i mplicit, profit. În
Tabelul 5.11 sunt cuprinși potenți alii clienți ai solicitantului.

Nr.
crt. Obiective obligatorii Pondere
obiectiv
1 Comercializarea producției proprii în valoare de 25% până la
acordarea tranșei a doua 25%
2 Amenajare platformă g unoi de grajd Nu este cazul
3 Pregătire profesională în domeniu Îndeplinit
4 UAT -ul în care este stabilit sau se va stabili solicitantul:
domiciliul, sediul social și locul de muncă (în cazul în care este
salariat). În cazul în care solicitantul este înc adrat într -o activitate
salarizată, locul de muncă (punctul de lucru/sediul social al
angajatorului) trebuie să fie în aceeași UAT sau zona limitrofă a
UAT -ului în care este înregistrată exploatația vizată pentru sprijin;
(Domiciliul și sediul social al tâ nărului fermier trebuie sa fie în
UAT -ul în care exploatația este înregistrată) Îndeplinit
Obiective suplimentare
4 Înființarea plantației 25%
5 Construirea și dotarea unui spațiu de depozitare 25%
6 Realizarea unui parteneriat cu un procesator de fru cte 25%
TOTAL 100%

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

52
Tabe l 5.10
Potențialii furnizori ai solicitantului

Nr.
crt.
Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare Produse/servicii
oferite Cantitate
aprox. Valoare
aprox.
(euro) % din
total
achiziții
1 S.C. Pepinierele Hida S.R.L. Echipament irigare 40.000 m 7.000 19,23
2 S.C. Pepinierele Hida S.R.L.,
Hida Folie 1.200 kg 3.240 9,80
3 S.C. Pepinierele Hida S.R.L.,
Hida Stoloni 120.000 buc 20.000 48,18
4 S.C. Seltis Solutions S.R.L. Lădițe 10 kg 4.000 buc 2.039 5,91
5 S.C. Pepinierele Hida S.R.L.,
Hida Caserole 500 g 9.000 buc 494 1,20
6 S.C. Pepinierele Hida S.R.L.,
Hida Caserole 1.000 g 5.000 buc 329 0,79
7 S.C. Agro Expert S.R.L.,
Cluj-Napoca Fertilizanți,
tratamente 990 3,92
8 S.C. Structural Cad S.R.L.,
Sebeș Construcție depozit
frigorific 9.000 21,09

Tabelul 5.11
Potențialii clienți ai solicitantului
Nr.
crt. Client (Denumire și adresă) Valoare
aprox.
(euro)
% din
vânzări
1 S.C. Profi Rom Food S.R.L., Str. Transilvaniei 26, Aiud 1.000 3,19
2 S.C. Profi Rom Food S.R.L., Calea Moților FN, Alb a-Iulia 1.300 3,85
3 S.C. Profi Rom Food S.R.L., Str. Frederic Mistral 1, Alba -Iulia 1.600 4,50
4 S.C. Profi Rom Food S.R.L., Str. Mehedinți 82, Cluj -Napoca 1.700 4,72
5 S.C. Profi Rom Food S.R.L., Complex Comercial Sirena, Aleea
Clăbucet 5, Cluj -Napoca 1.700 4,72
6 S.C. Carrefour România S.A., DN 1, Str Avram Iancu, nr 492 –
500, Cluj -Napoca 2.000 6,38
7 S.C. Kaufland România S.C.S., Str. Câmpului 9 -19, Cluj –
Napoca 1.800 5,94
8 S.C. Mib Prodcom S.R.L., Str. Teodor Mihali 39 -43, Cluj –
Napoca 20.000 43,86

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

53
SECȚIUNEA VI. TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL
IMPLEMENTĂRII, INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ

Recolta obținută în primul an se previzionează a fi una foarte bună, deoarece terenul și
climatul îndeplinesc condițiile optime de care are nevoie căpșunul pentru a da o producție bună.
De asemenea, culturile premergătoare favorizează creșterea și dezvoltarea frumoasă a
căpșunului, lăsând solul cu proprietăți care avantajează această plantație.
Producția maximă care se poate obține în cazul soiului Albion este de 18 -20 tone la ha,
iar producția minimă este cuprinsă între 7 și 9 tone la ha.
În anul II producția va crește, de la 12 tone la ha, în anul I, la 15 tone la ha, iar în anul
III se previzionează o stagnare a acesteia.
În fișele tehnolo gice se pot remarca lucrările tehnologice de înființare și întreținere a
culturii, precum și costurile acestora. Fișele sunt întocmite pe o perioadă de trei ani, cheltuielile
de întreținere din anul doi și anul trei fiind aproximativ constante, diferențele ce pot apărea fiind
influențate de schimbările prețurilor la nivel economic, iar producția previzionată având și ea o
valoare constantă.
Fișele tehnologice pot fi consultate în partea de Anexe a lucrării.
Producția obținută în cadrul exploatației agricol e este precizată în Tabelul 5.12 , iar
planul de comercializare a acesteia e ste specificat în Tabelul 5.13 .

Tabelul 5.12
Planul de cultură pentru sectorul vegetal, inclusiv pentru suprafețe cultivate cu furaje
Cultură An 0 An 1 An 2 An 3
Supr.
(ha) Produc ție
(tone) Supr.
(ha) Producție
(tone) Supr.
(ha) Producție
(tone) Supr.
(ha) Producție
(tone)
Varză 1,8 72 – – – – – –
Lucernă 1,2 24
(fân uscat) – – – – – –
Căpșuni – – 3 36 3 45 3 45
TOTAL 3 146 3 36 3 45 3 45

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

54
Tabelul 5.13
Planul de producție și comercializare pentru sectorul vegetal

Totalul comercializării producției cumulate pentru cei 3 ani este de 123 tone, asta
însemnând o sumă de 161.487 euro, calculat la prețul mediu de vânzare a căpșunilor pe piață de
6 lei.
Totalul comercializării producției cumulate pentru 3 ani pentru îndeplinirea condiției de
comercializare în valoare de 25% din valoarea primei tranșe de sprijin este de 6 tone, însumând o
valoare de 7.877 euro.
Cursul la care s -a calculat valoarea monedei euro este de 4,57 lei, curs valutar preluat de
pe http://www.bnro.ro/Home.aspx (Cursul Băncii Naț ionale a României), la data de 31.05.2017.

SECȚIUNEA VII. CALCULUL VALORII PRODUCȚIEI STANDARD (SO) LA
FINALIZAREA PLANULUI DE AFACERI

La finalizarea planului de afaceri crește valoarea producției standard față de momentul
începerii derulării proiectului , de la 13.563,102 S.O. la 21.340,47 S.O. (Tabelul 5.14 ).

Cultură An 1 An 2 An 3
Producția
destinată
comercializ.
(kg) Valoarea
producției
comercializ.
(euro) Producția
dest.
comercializ.
(kg) Valoarea
producției
comercializ.
(euro) Producția
dest.
comercializ.
(kg) Valoarea
producției
comercializ.
(euro)
Căpșuni 35.000 45.951 44.000 57.768 44.000 57.768

TOTAL 35.000 45.591 44.000 57.768 44.000 57.768
Prod. dest.
consum.
propriu 60 50 50

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

55
Tabelul 5.14
Valoarea producției standard la finalizarea planului de afaceri

SECȚIUNEA VIII. GRAFICUL DE TIMP PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR ȘI
ETAPELOR

Durata de realizare prognozată (detaliat pe luni) și etape principale

Pentru o mai bună înțelegere a pașilor care trebuie urm ați în vederea îndeplinirii
obiectivelor propuse, s -a întocmit un grafic de planificare a activităților, grafic în care fiecare
activitate a fost marcată în dreptul lunii în care se va desfășura (Tabelul 5. 15).
După ce s -a întocmit graficul de planificare a activităților, se poate aprecia și perioada
de îndeplinire a obiectivelor propuse prin planul de afaceri. Aceasta s e poate observa în Tabelul
5.16.

Tipul sectorului Dimensiunea
exploatației (SO)
propusă
pentru anul țintă
Sector vegetal 21.340,47 S.O.
–
Sector animal –
–
TOTAL 21.340,47 S.O.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

56
Tabelul 5.15
Grafic de planificare a activităților

Tabelul 5.16
Planificare îndeplinire obie ctive
Obiectivul Perioada propusă
I. Obiective obligatorii
Comercializarea producției proprii în
valoare de 25% din prima tranșă de
sprijin L9 – L12
II. Obiective suplimentare
Înființarea plantației L3 – L7
Construire și dotare spațiu de
depozitare L4 – L8
Realizarea unui parteneriat cu un
procesator de fructe L8 – L9

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

57
SECȚUNEA IX. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Pe parcursul implementării proiectului se pot ivi mai multe tipuri de factori care trebuie
luați în considerare, cum ar fi:

 Factorii climati ci: plantele sunt afectate de temperaturile prea scăzute sau prea ridicate
care pot apărea, precum și de eventualele schimbări bruște de temperatură. În aceste
cazuri se pot înregistra pierderi în procesul de producție, fapt care ar îngreuna
îndeplinirea o biectivului obligatoriu de obținere a veniturilor în valoare de 7.500 euro în
24 de luni.

 Raportul calitate -preț poate fi necorespunzător: prețul mediu de vânzare al fructelor de
căpșuni poate scădea, deși s -a investit în întreținerea culturii și, astfel, se pot înregistra
pierderi financiare.

 Riscul de a nu putea îndeplini obiectivele suplimentare propuse prin activitățile stabilite
în planul de afaceri: în cazul în care, din diferite motive, nu se îndeplinește unul sau mai
multe obiective suplimentare, se va recurge la retragerea ponderii aferente obiectivului
sau obiectivelor respective din valoarea sprijinului acordat.

SECȚIUNEA X. PROGNOZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR
FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAȚIE – EXCLUZÂND SUMELE DE SPRIJIN
ACORDA TE PRIN SM 6.1

În funcție de suprafața de teren cultivată, respectiv 3 ha, și în funcție de acțiunile și
lucrările ce vor fi executate, precum și de prețul mediu de pe piață a fructelor de căpșuni, s -a
realizat și o prognoză a cheltuielilor și a venituri lor, după cum se poate observa ș i în Tabelul
5.17.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

58
Tabelul 5.17
Venituri și cheltuieli prognozate
Indicatori An 0 An 1 An 2 An 3
Venituri Sectorul vegetal ( euro)
Varză 23.632 – – –
Lucernă 1.817 – – –
Căpșuni – 47.264 59.080 59.080
TOTAL VEN ITURI 25.449 47.264 59.080 59.080
Cheltuieli Sectorul vegetal ( euro)
Varză 2.087 – – –
Lucernă 525 – – –
Căpșuni – 27.857 4.271 4.271
TOTAL CHELTUIELI 2.612 27.857 4.271 4.271
REZULTAT BRUT 22.837 19.407 54.809 54.809
Notă: Estimările au fost e xprimate în moneda euro la cursul valutar de 4,57 lei, curs valutar preluat de pe
http://www.bnro.ro/Home.aspx (Cursul Băncii Naționale a României), la data de 31.05.2017.

Venituri obținute în anul 0 (date prel uate din informațiile transmise de cedent)
 Venituri obținute din valorificarea producției de varză de pe cele 1,8 ha
1,5 lei/kg*72.000 kg/ha = 108.000 lei = 23.632 euro
 Venituri obținute din valorificarea producției de lucernă de pe cele 1,2 ha
1 balot luc ernă de 26 kg se vinde cu 9 lei.
Din 24.000 kg lucernă (fân uscat) se realizează 923 baloți.
9 lei/balot*923 baloți = 8.307 lei = 1.817 euro

Cheltuieli în anul 0 (date preluate din informațiile transmise de cedent)
 Cheltuieli de întreținere a culturii de varză
5.300 lei/ha*1,8 ha = 9.540 lei = 2.087 euro
 Cheltuieli de întreținere a culturii de lucernă
2.000 lei/ha*1,2 ha = 2.400 lei = 525 euro

Venituri obținute în anul I
 Venituri obținute din valorificarea producției de căpșuni de pe cele 3 ha

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

59
6 lei/kg* 12.000 kg/ha*3 ha = 216.000 lei

Cheltuieli în anul I
 Cheltuieli cu lucrările mecanice
Transport gunoi de grajd: 700 lei /ha*3 ha = 2.100 lei
Împrăștiat gunoi de grajd: 70 lei /ha*3 ha = 21 0 lei
Transport îngrășăminte NPK: 60 lei /ha*3 ha = 180 lei
Administrat îngrășăminte NPK: 60 lei/ha*3 ha = 180 lei
Arătura de bază: 300 lei/ha* 3 ha = 900 lei
Lucrarea de pregătire a solului cu combinat orul: 200 lei/ha*3 ha = 600 lei
Lucrarea de bilonare: 200 lei/ha*3 ha = 600 lei
Transport soluții de întreținere : 15 lei /ha*3 ha = 45 lei
Administrat soluții de întreținere: 150 lei*3 ha = 450 lei
Transport fructe recoltate: 170 lei/ha*3 ha = 510 lei
 Cheltuieli cu forța de muncă
Încărcat gunoi: 14 zile om (Z.O.)/ha*4 5 lei*3 ha= 1.890 lei
Alimentat și deservit mașini și utilje: 0, 120 Z.O./ha *45 lei*3 ha = 16,2 lei/utilaj
16,2 lei/utilaj*5 utilaje = 81 lei
Încărcat îngrășăminte complexe: 0,106 Z.O./ha*4 5 lei*3 ha = 14,31 lei
Plantare man uală + mocirlirea plantelor:
10,667 Z .O./ha*45 lei*3 ha = 1.440 lei – mocirlire
10,667 Z.O./ha*45 lei*3 ha = 1.440 lei – plantare
Preparat erbicide, insecticide, fungicide:
0,047 Z.O./ha*55 lei*3 ha*3 preparații = 24 lei
Prășit: 0,12 Z.O./ha*3 ha*2 lucrări*50 lei = 36 lei
Recoltare: 1,818 Z.O .*3 ha*55 lei = 300 lei
 Cheltuieli cu consumul de materiale
Îngrășăminte organice:
12 lei/tona gunoi de grajd*70 tone gunoi de grajd/ha*3 ha = 2.520 lei
Îngrășăminte complexe: 1. 065 lei
Erbicide, i nsecticide, fungicide : 940 lei
Stoloni: 40.000 fire/ha*3 ha*0,90 lei = 108.000 lei
Apă: 3.783 lei

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

60
 Alte c heltui eli
9.000 caserole de 500 g*0.25 lei /caserola = 2.250 lei
4.000 caserole de 1.000 g*0.30 lei /caserola = 1.200 lei
4.000 lădițe d e 10 kg*2,32 lei/lădița = 9.280 lei

Venituri în anul II
 Venituri obținute din valorificarea producției de căpșuni de pe cele 3 ha
6 lei/kg*15.000 kg/ha*3 ha = 270.000 lei = 59.080 euro

Cheltuieli în anul II
 Cheltuieli cu lucrările mecanice
Transport îngrășăminte NPK: 7 0 lei/ha*3 ha = 21 0 lei
Administrat îngrășăminte NPK: 110 l ei/ha*3 ha = 33 0 lei
Transport soluții de întreținere : 7,50 lei/ha*3 ha = 22,50 lei
Administrat soluții de întreținere: 100 lei*3 ha = 300 lei
Transport fructe recoltate: 170 lei/ha*3 ha = 510 lei
 Cheltuieli cu forța de muncă
Încăr cat îngrășăminte complexe : 0,233 Z.O./ha*45 lei*3 ha = 31,45 lei
Alimentat și deservit mașini și utilje: 0,250 Z.O./ha *45 lei*3 ha = 33,75 lei/utilaj
33,75 lei/utilaj*4 utilaje = 135 lei
Curățare frunze uscate : 0,333 Z.O. /ha*3 ha*50 lei = 49,95 lei
Preparat insecticide, fungicide: 15,55 lei
Prășit: 0,12 0 Z.O./ha*3 ha *50 lei = 18 lei
Recoltare: 2 Z.O.*3 ha*55 lei = 330 lei
 Cheltuieli cu consumul de materiale
Îngrășăminte complexe: 1.227 lei
Insecticide, fungicide : 642 lei
Apă: 1.261 lei
 Alte c heltui eli
10.000 caserole de 500 g* 0.25 lei/caserola = 2.500 lei
5.000 caserole de 1.000 g*0.30 lei/ caserola = 1.500 lei
4.500 lădițe de 10 kg*2,32 lei/lădița = 10.440 lei

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

61
Venituri în anul III
 Venituri obținute din valorificarea prod ucției de căpșuni de pe cele 3 ha
6 lei/kg*15.000 kg/ha*3 ha = 360.000 lei = 59.080 euro

Cheltuieli în anul III
 Cheltuieli cu lucrările mecanice
Transport îngrășăminte NPK: 70 lei/ha*3 ha = 210 lei
Administrat îngrășăminte NPK: 110 lei/ha*3 ha = 330 lei
Transport soluții de întreținere: 7,50 lei/ha*3 ha = 22,50 lei
Administrat soluții de întreținere: 100 lei*3 ha = 300 lei
Transport fructe recoltate: 170 lei/ha*3 ha = 510 lei
 Cheltuieli cu forța de muncă
Încăr cat îngrășăminte complexe: 0,233 Z.O./ha*45 lei *3 ha = 31,45 lei
Alimentat și deservit mașini și utilje: 0,250 Z.O./ha *45 lei*3 ha = 33,75 lei/utilaj
33,75 lei/utilaj*4 utilaje = 135 lei
Curățare frunze uscate : 0,333 Z.O./ha*3 ha*50 lei = 49,9 5 lei
Preparat insecticide, fungicide: 15,55 lei
Prășit: 0,120 Z.O./ha*3 ha*50 lei = 18 lei
Recoltar e: 2 Z.O.*3 ha*55 lei = 330 lei
 Cheltuieli cu consumul de materiale
Îngrășăminte complexe: 1.227 lei
Insecticide, fungicide : 642 lei
Apă: 1.261 lei
 Alte c heltui eli
10.000 caserole de 500 g* 0.25 lei/caserola = 2.500 lei
5.000 caserole de 1.000 g*0.30 lei/ caserola = 1.500 lei
4.500 lădițe de 10 kg*2,32 lei/lădița = 10.440 lei

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

62
5.6 INDICATORII DE APRECIERE A INVESTIȚIEI

Principalii indicatori economic i de apreciere a investiției care s -au calculat în cadrul
prezentei lucrări sunt următorii:
 Valoarea investiției (VI) este egală cu valoarea proiectului fără TVA, fiind de 4 1.192
euro ( 188.247,44 lei).
 Conform datelor din fluxurile de numerar pentru primii trei ani de funcționare, d urata de
recuperare a investiției (Dr) este de 0,9577 ani, ceea ce înseamnă că investiția este
recuperată în mai puțin de un an. Investiția este recuperată într -un timp relativ scurt, în
anul următor, deoarece cheltuielile cele m ai mari se înregistrează în anul înființării
plantației, iar în următorii ani se înregistrează cheltuieli numai cu întreținerea acesteia.
 Valoarea net ă actualizat ă (VNA) este pozitivă și are o valoare de 71.915,615 lei , ceea ce
înseamnă că investiția poate fi realizată.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

63

CONCLUZII

Ca o primă constatare se poate spune că p rezenta lucrare s -a elaborat în scopul
identificării posibilității de realizare a unei investiții în comuna Mirăslău, județul Alba prin
înființarea unei plantații de că pșuni , accesând fonduri europene nerambursabile prin intermediul
submăsurii 6.1. Investiția este una benefi că pentru dezvoltarea economică prin diversificarea
sectorului agricol, prin oferirea de locuri de muncă populației locale și plata diferitelor taxe și
impozite către autorități.
Exploatația agricolă are o dimensiune economică de 13.563,102 S.O., astfel că respectă
acest criteriu impus de submăsura 6.1, iar valoarea sprijinului primit este de 40.000 €, plata
făcându -se în două tranșe.
În urma calculări i indicatorilor economici, se constată o durată de recuperare a
investiției de aproximativ un an , obținându -se un profit considerabil, deoarece din anul II
cheltuielile scad foarte mult față de cele din primul an.
Valoarea netă actualizată are valoare pozi tivă, ceea ce înseamnă că investiția poate fi
realizată, deoarece veniturile cresc din primul an până la o sumă care aduce un profit
considerabil.
În urma cercetării realizate, în cadrul prezentei lucrări este subliniată necesitatea
utilizării instrumentel or specifice managementului proiectelo r, și anume Arborele problemelor,
Arborele obiectivelor, Matricea Cadrului Logic, diagrama Gantt, precum și întocmirea unui plan
de afaceri.
Contribuția proprie este reprezentată de identificarea oportunității de înfii nțare a
plantației de căpșuni și a potențialelor surse de finanțare nerambursabilă, de aplicarea
instrumentelor de management specifice metodei cadrului logic pentru identificarea situației
problematice care se dorește a fi ameliorată la nivelul exploataț iei, dar și de întocmirea planului
de afaceri necesar pentru a crea posibilitatea atragerii sprijinului nerambursabil identificat .
Așadar, se poate spune că înființarea unei plantații de căpșuni în comuna Mirăslău,
județul Alba reprezintă o investiție rent abilă și realizabilă cu ajutor din partea statului prin
programele de finanțare nerambursabilă.

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

64

ACRONIME

AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
APDRP – Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit
APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
MADR – Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
OJFIR – Oficiul Județean pentru Fin anțarea Investițiilor Rurale
ONRC – Oficiul Național al Registrului Comerțului
PND R – Programul Național de Dezvoltare Rurală
POCU – Programul Operațional Capital Uman

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

65

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitraș Diana , 2013, Managementul proiectelor, Editura AcademicPress, Cluj -Napoca
2. Merce Elena, Cristina Pocol, 2009, Economie Rurală, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca, 2009
3. Merce E., Ileana Andreica, F. H. Arion, Diana Dumitraș, Cristina Pocol, 2010, Managementul și
gestiunea unităților economic e cu profil agricol, Editura Digital Data, Cluj -Napoca
4. Postăvaru N., 2003, Managementul proiectelor, Editura MatrixRom, București
5. Ghidul Solicitantului ”Instalarea tinerilor fermieri” măsura 112, versiunea 06 din mai 2012
6. Ghidul solicitantului ”Sp rijin pentru instalarea tinerilor fermieri” submăsura 6.1
7. Jitea M., 2016, Suport de curs, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj -Napoca
8. *** www.apdrp.ro , ultima accesare 01.06.2017
9. *** www.madr.ro , ultima accesare 30.05.2017
10. *** www.afir.info , ultima accesare 01.06.2017
11. *** www.pndr.ro , ultima accesare 29.05.2017
12. *** www.agrointel.ro , ultima accesare 30.05.2017
13. *** www.pepinierelehida.ro , ultima accesare 28.05.2017
14. *** www.ghidulprima riilor.ro , ultima accesare 26.05.2017
15. *** www.gazetadeagricultura.info , ultima accesare 28.05.2017
16. *** www.informatii -agrorurale.ro , ultima acc esare 28.05.2017

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

66

ANEXE

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

67
ANEXA 1 . Fișa tehnologică a culturii de căpșuni, Partea I, anul I

Exploatația agricolă
Distanța medie (km) Suprafața (ha)
I 40 Nr. Lucrări tehnologice în
II 45 crt. ordine cronologică
III 50 Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preț Total
IV 55 UM lucră- lei/ cu lucr. lucră- ma de de com- sar cu Felul sum lei- lei
V 60 rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forța materialelor nor- UM
lei că tate a om de mat
GRUPA PERSOANE lucrării muncă
0 8 8' 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 2 4 1Încărcat îngrășăminte organice t 70.00 20 II/4 14.000 630.00 Gunoi de grajd t 70 12.00 840.00
2 2Transport îngrășăminte organice tkm 700.00 1 700.00
3 2 3 3Alimentat si deservit MIG 5 ha 1.00 25 II/3 0.120 5.40
4 4Împrăștiat îngrășăminte organice ha 1.00 70 70.00
5 2 3 5Încărcat îngrășăminte cu NPK t 0.60 17 II/3 0.106 4.76 Îngrășăminte cu N kg 150.00 0.60 90.00
6 6Transport îngrășăminte cu NPK tkm 60.00 1 60.00 Îngrășăminte cu P kg 250.00 0.50 125.00
7 2 3 7Alimentat și deservit MA 3.5 ha 1.00 25 II/3 0.120 5.40 Îngrășăminte cu K kg 200.00 0.70 140.00
8 8Împrăștiat îngrășăminte cu NPK ha 1.00 60 60.00
9 9Arat ha 1.00 300 300.00
10 10 Pregătire teren cu combinatorul ha 1.00 200 200.00
11 11 Bilonare teren ha 1.00 200 200.00
12 12 Irigare 1 mc Apă mc 700 0.60 420.00
13 2 4 13 Pregătirea stolonilor pentru plantat miifire 40.00 15 II/4 10.667 480.00 Stoloni căpșuni fire 40000 0.90 36000.00
14 2 4 14 Plantat manual cu plantatorul miifire 40.00 15 II/4 10.667 480.00
15 15 Irigare 2 mc Apă mc 700 0.60 420.00
16 4 1 16 Preparat soluție erbicid mii l 0.50 10.6 IV/1 0.047 2.59 Sencor 600 SC l 0.6 200.00 120.00
17 17 Transport soluție erbicid tkm 5.00 1 5.00 Apă pentru erbicidat mc 0.4 0.60 0.24
18 2 3 18 Alimentat și deservit EEP 600 ha 1.00 25 II/3 0.120 5.40
19 19 Erbicidat ha 1.00 50 50.00
20 3 3 20 Prășit 1 ha 1.00 25 III/3 0.120 6.00
21 4 1 21 Preparat soluție insecticid mii l 0.50 10.6 IV/1 0.047 2.59 Fastac 10 EC l 0.4 229.00 91.60
GRUPA PERSOANE TOTAL 1645.00 36.014 1622.15 38246.84
0 8 8' 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
GRUPA PERSOANE REPORT 1645.00 36.014 1622.15 38246.84
22 22 Transport soluție insecticid tkm 5.00 1 5.00 Apă pentru insecticid mc 0.4 0.60 0.24
23 2 3 23 Alimentat și deservit MET 1200 ha 1.00 25 II/3 0.120 5.40
24 24 Administrat insecticid ha 1.00 50 50.00
25 3 3 25 Prășit 2 ha 1.00 25 III/3 0.120 6.00
26 4 1 26 Preparat soluție fungicid mii l 0.50 10.6 IV/1 0.047 2.59 Topas 100 EC l 0.55 185.00 101.75
27 27 Transport soluție fungicid ttkm 5.00 1 5.00 Apă pentru fungicid mc 0.4 0.60 0.24
28 2 3 28 Alimentat și deservit MPSP ha 1.00 25 II/3 0.120 5.40
29 29 Administrat fungicid ha 1.00 50 50.00
30 30 Irigare 3 mc Apă mc 700 0.60 420.00
31 4 5 31 Recoltat ha 1.00 2.75 IV/5 1.818 100.00
32 32 Transport fructe tkm 170.00 1 170.00
33 33 TOTAL GENERAL 1925.00 38.239 1741.55 38769.07Consum de materiale
mecanizat ( Partea I – a )
TARIFE PE GRUPE
Lucrări executate Lucrări executate manualFIȘA TEHNOLOGICĂ A CULTURII CĂPȘUNSC SWEET RED SRL Producția medie (kg/ha) 12000
10 1

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

68
ANEXA 2 . Fișa tehnologică a culturii de căpșuni, Partea II, anul I

Nr.
Crt.
1. 0.00 0.00
2. 37929.07 66.53
3. 7585.81 13.31
4. 1925.00 3.38
5. 840.00 1.47
6. 0.00 0.00
7. 0.00 0.00
8. 0.00 0.00
9. 0.00 0.00
10. 0.00 0.00
11. 482.80 0.85
48762.68 85.53
1. 1741.55 3.05
2. 275.16 0.48
3. 90.56 0.16
4. 14.80 0.03
5. 4.35 0.01
6. 8.71 0.02
7 4.70 0.01
2139.84 3.75
50902.52 89.29
6108.30 10.71
0.00 0.00
57010.83 100.00
0.00 0.00
57010.83 100.00
1. lei/kg 4.75
2. lei/kg 6.00
3. lei/kg 1.25
4. % 26.29
5. kg/zo 313.82
lei/zo 2510.53
6. kg/ha 9501.80%
Materiale cumpărate
Cheltuieli de aprovizionare (20%)
Prime de asigurare
Alte impozite și taxe
Alte cheltuieli materiale (1%)
I. TOTAL cheltuieli materialeCheltuieli cu lucrări mecanizate
Valoarea apei pentru irigat
Amortizarea fondurilor fixe
Impozitul pe venitul agricol
Arenda
IV. Cheltuieli indirecte (12%)
V. Dobânzi aferente creditării Cheltuieli cu lucrările manuale
Contribuții la asigurări sociale (15.8%)Cheltuieli cu munca vie
Cheltuieli de producție în echivalent produsCost unitar de producție (cp)
Preț de vânzare (pv)
Profit brut unitar (pr)
Rata profitului (r)Partea a II – a
Elemente de cheltuieli lei
Cheltuieli materiale
Materiale din surse propriiSC SWEET RED SRL
Productivitatea munciiVI. TOTAL cheltuieli de producție (CT)
Valoarea producției secundare (VPS)
VII. Cheltuieli aferente producției principale
Indicatori economiciII. TOTAL cheltuieli cu munca vie
III. TOTAL cheltuieli directe ( I + II )Contributii fonduri de garantare (0.25%)
Contribuții la fondul de șomaj (0.5%)
Contribuții la fondul de risc și accidente (0.27%)Contribuții la asigurări sociale de sănătate (5.2%)
Contribuții concedii si indemnizatii (0.85%)FIȘA TEHNOLOGICĂ A CULTURII CĂPȘUN

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

69
ANEXA 3. Fi șa tehnologică a culturii de căpșuni, Partea I, anul II

Exploatația agricolă
Distanța medie (km) Suprafața (ha)
I 40 Nr. Lucrări tehnologice în
II 45 crt. ordine cronologică
III 50 Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preț Total
IV 55 UM lucră- lei/ cu lucr. lucră- ma de de com- sar cu Felul sum lei- lei
V 60 rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forța materialelor nor- UM
lei că tate a om de mat
GRUPA PERSOANE lucrării muncă
0 8 8' 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 2 3 1Încărcat îngrășăminte cu NPK t 0.40 9 II/3 0.133 6.00 Îngrășăminte cu N kg 100 0.60 60.00
2 2Transport îngrășăminte NPK tkm 40.00 1 40.00 Îngrășăminte cu P kg 200 0.50 100.00
3 2 3 3Alimentat si deservit MA 3.5 ha 1.00 12 II/3 0.250 11.25 Îngrășăminte cu K kg 100 0.70 70.00
4 4Împrăștiat îngrășăminte NPK ha 1.00 60 60.00
5 3 3 5Curățare frunze uscate ha 1.00 9 III/3 0.333 16.67
6 4 1 6Preparat soluție insecticid mii l 0.40 9 IV/1 0.044 2.44 Vertimec 1,8% EC l 0.35 400.00 140.00
7 7Transport soluție insecticid tkm 4.00 1 4.00 Apă pentru insecticid mc 0.40 0.60 0.24
8 2 3 8Alimentat și deservit MET 1200 ha 1.00 12 II/3 0.250 11.25
9 9Administrat insecticid ha 1.00 50 50.00
10 4 1 10 Preparat soluție fungicid mii l 0.35 7 IV/1 0.050 2.75 Topas 100 EC l 0.4 185.00 74.00
11 11 Transport soluție fungicid tkm 3.50 1 3.50 Apă pentru fungicid mc 0.4 0.60 0.24
12 2 3 12 Alimentat și deservit MPSP ha 1.00 12 II/3 0.250 11.25
13 13 Administrat fungicid ha 1.00 50 50.00
14 3 3 14 Prășit ha 1.00 25 III/3 0.120 6.00
15 15 Irigare 1 ha Apă mc 350 0.60 210.00
16 2 3 16 Încărcat îngr. NPK (fertilizare fazială) t 0.30 9 II/3 0.100 4.50 Îngrășăminte cu N kg 110 0.60 66.00
17 17 Transport îngrășăminte NPK tkm 30.00 1 30.00 Îngrășăminte cu P kg 100 0.50 50.00
18 2 3 18 Alimentat si deservit MA 3.5 ha 1.00 12 II/3 0.250 11.25 Îngrășăminte cu K kg 90 0.70 63.00
19 19 Împrăștiat îngrășăminte NPK ha 1.00 50 50.00
20 20 Irigare 2 ha Apă mc 350 0.60 210.00
21 4 5 21 Recoltat ha 1.00 2.5 IV/5 2.000 110.00
GRUPA PERSOANE TOTAL 287.50 3.781 193.36 1043.48
0 8 8' 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
GRUPA PERSOANE REPORT 287.50 3.781 193.36 1043.48
22 22 Transport fructe tkm 170.00 1 170.00
23 23 TOTAL GENERAL 457.50 3.781 193.36 1043.48FIȘA TEHNOLOGICĂ A CULTURII CĂPȘUNSC SWEET RED SRL Producția medie (kg/ha) 15000
10 1
Consum de materiale
mecanizat ( Partea I – a )
TARIFE PE GRUPE
Lucrări executate Lucrări executate manual

Irina-Ramona CORDEA ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CĂ PȘUNI CU AJUTORUL SUBMĂSURII 6.1
________________________________ ________________________________ ___________________________

70
ANEXA 4 . Fișa tehnologică a culturii de căpșuni, Partea II, anul II

Nr.
Crt.
1. 0.00 0.00
2. 623.48 29.62
3. 124.70 5.92
4. 457.50 21.73
5. 420.00 19.95
6. 0.00 0.00
7. 0.00 0.00
8. 0.00 0.00
9. 0.00 0.00
10. 0.00 0.00
11. 16.26 0.77
1641.93 78.00
1. 193.36 9.19
2. 30.55 1.45
3. 10.05 0.48
4. 1.64 0.08
5. 0.48 0.02
6. 0.97 0.05
7 0.52 0.02
237.58 11.29
1879.52 89.29
225.54 10.71
0.00 0.00
2105.06 100.00
0.00 0.00
2105.06 100.00
1. lei/kg 0.14
2. lei/kg 6.00
3. lei/kg 5.86
4. % 4175.42
5. kg/zo 3967.20
lei/zo 31737.64
6. kg/ha 350.84SC SWEET RED SRL
Productivitatea munciiVI. TOTAL cheltuieli de producție (CT)
Valoarea producției secundare (VPS)
VII. Cheltuieli aferente producției principale
Indicatori economiciII. TOTAL cheltuieli cu munca vie
III. TOTAL cheltuieli directe ( I + II )
Cheltuieli de producție în echivalent produsCost unitar de producție (cp)
Preț de vânzare (pv)
Profit brut unitar (pr)
Rata profitului (r)IV. Cheltuieli indirecte (12%)
V. Dobânzi aferente creditării Cheltuieli cu lucrările manuale
Contribuții la asigurări sociale (15.8%)
Contributii fonduri de garantare (0.25%)
Contribuții la fondul de șomaj (0.5%)
Contribuții la fondul de risc și accidente (0.27%)Contribuții la asigurări sociale de sănătate (5.2%)
Contribuții concedii si indemnizatii (0.85%)Prime de asigurare
Alte impozite și taxe
Alte cheltuieli materiale (1%)
I. TOTAL cheltuieli materiale
Cheltuieli cu munca vieCheltuieli cu lucrări mecanizate
Valoarea apei pentru irigat
Amortizarea fondurilor fixe
Impozitul pe venitul agricol
Arenda%
Cheltuieli materiale
Materiale din surse proprii
Materiale cumpărate
Cheltuieli de aprovizionare (20%)FIȘA TEHNOLOGICĂ A CULTURII CĂPȘUN
Partea a II – a
Elemente de cheltuieli lei