CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE ȘTIINȚ E SPECIALI ZAREA : MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE LUCRARE DE DISERTAȚ IE ÎNDRUMĂ TOR… [610545]

UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DIN CLUJ NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E

SPECIALI ZAREA : MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EUROPENE

LUCRARE DE DISERTAȚ IE

ÎNDRUMĂ TOR ȘTI INȚIFIC
Conf.univ.dr.Corina Pop Sitar

MASTERAND: [anonimizat]

2017

2
UNIVERSITATEA TEHNICĂ D IN CLUJ NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E

SPECIALI ZAREA : MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EUROPENE

LUCRARE DE DISERTAȚ IE

EVALUAREA FEZABILITĂȚII
PROIECTULUI DE INVESTIȚ II
“DEZVOLTAREA FIRMEI
INTELIGENT PACK S.R.L‟‟

ÎNDRUMĂ TOR ȘTI INȚIFIC
Conf.univ.dr.Corina Pop Sitar

MASTERAND: [anonimizat]

2017

1

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………… ..……………… .…..1

Cap. I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND INVESTIȚIILE… …………… …………….3
1.1. Conținutul și clasificarea investițiilor ……………………………………. ……….. …..3
1.2. Sursele de finanțare a investițiilor……… ………………….. ………………. ………….6
1.3. Elementele financiare ale unui proiect de investiție…………… ……………. ……6
1.3.1 Cash -flow-urile unui proiect…………………… …………………… …………. …………7
1.3.2. Durata de viața a proiectului de investiție…………… ………….. ……………. ……10
1.3.3. Rata de rentabilitate dorita ca nivel minim acceptabil….. ……………. ………..11
1.4. Indicat ori de evaluare a fezabilității ………………… .………… ………… 12
1.4.1. Valoarea Actualizată Neta (VAN)…….. …………. …….. ……………….. ………….12
1.4.2. Indic ele de Profitabilitate ( IP)…. ………………… …………. ………….. ……………..12
1.4.3. Rata Internă de Rentabilitate (RIR). …………….. …….. …………….. ……………..13
1.4.4. Durata de recuperare a capitalului investit………. ……….. ……… ……… ……….14
1.5. Analiza de sensibilitate a proie ctului de investiție ……… …….. …………….15

Cap. II. ANALIZA EFIC IENȚEI PROIECTULUI DE INVESTIȚII
DEZVOLTAREA FIRMEI S.C.INTELIGENT PACK S.R.L… ..……….16
2.1. Prezentarea fir mei si a proiectului de investiț ie…………….. …………………….16
2.2 Analiza fezabilității proiectului d e investiții dezvoltarea firmei
S.C.Inteligent Pack S .R.L.
2.2.1 Calculul valorii actualizate nete (VAN) ……… …………………………. ……….. ..28
2.2.2 Calculul indicelui de profitabilitate (IP) ……………………………….. ……….. ….28
2.2.3 Calculul ratei interne de rentabilitate (RIR) ………………………….. ……………30
2.3. Analiza de sensibilitate a proiectului de investitii Dezvoltarea
firmei S.C.Inteligent Pack S.R.L ”…………… ……… ………… .………..31

Cap.III. CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………….. ………………………………….35
Bibliografie………………………………………………… .………… .….…… 36

2

INTRODUCERE

În CAPITOLUL I intitulat Noțiuni G enerale privind investițiile am prezentat mai multe
accepțiuni a noțiunii d e investiție și elementele definitorii ale unui proiect de investiții
(durata, rentabilitatea, riscul) precum și elementele financiare ale unui proiect de investiție
(cash -flow-urile, durata de viață, rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil) . De
asemene a, am prezentat indicatorii de evaluare a fezabilității proiectelor de investiții
(VAN, IP, RIR, Dr), riscurile ce apar în urma unei investiții și analiza de sensibilitate a
unui asemenea proiect.

În CAPITOLUL II intitulat Analiza eficiențe i proiectului de investiții dezvoltareafirmei
S.C. INTELIGENT PACK S.R.L ., am prezentat descrierea firmei, a investițiilor necesare în
retehnologizare pentru creșterea competitivități entitații pe piață și asigurarea continuității
activității. În continuar e am calculat indicatorii de rentabilitate , (VAN, IP, Dr) și analiza de
sensibilitate a acestui proiect.

Analiza de sensibilitate își propune să stabilească sensibilitatea eficienței proiectului de
investiții în condiții de incertitudine, adică de vari ație probabila a factorilor și condițiilor
exogene luate inițial in considerare în faza dezvoltării sale. În realizarea unei asemenea
analize in cazul prezent, am luat i n calcul două s cenarii pesimiste: primul presupune
micșorarea prețului de vănzare al pr oduselor realizate ; și al doilea care presupune o
majorare a c heltuielilor de exploatare cu 3 %.

În CAPITOLUL III i ntitulat Concluzii și propuneri , am prezentat concluziile acestei
lucrări precum și propunerile.

Am ales această temă pentru că eu cr ed că deciziile legate de investițiile de capital sunt
una dintre cele mai importante și cele mai critice tipuri de decizii care trebuie luate de
managerii unei intreprinderi. Dacă o decizie bună poate să aibă un impact pozitiv
semnificativ asupra evoluție i unei intreprinderi, o decizie proastă poate să aducă
organizația în pragul falimentului.

3

CAPITOL I

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND INVESTIȚIILE

1.1. Conținutul și clasificarea investițiilor
“Investițiile sunt acele cheltuieli efect uate de entit ați, cu ajutorul c ărora se obține o
creștere a profitului. Aceste cheltuieli sunt efectuate pentru constr uirea a noi obiective
economice , modernizări sau retehnologi zări a unor capacită ți de producție deja create.
Economistul francez P. Aftalion afirmă că “investițiile reprezintă renunțarea la sursele
bănești lichide actuale contra speranțelor în obținerea unor resurse viitoare, evident mai
mari, care vor fi obținute în timp „‟.(P.Aftalion)
P. Masse, consideră că “investițiile reprezintă o cheltuială actuală, certă, realizată pentru
obținerea “unor efecte viitoare, de cele mai multe ori incerte”[ P.Masse ]
” În Romănia noțiunea de investiție are două accepțiuni: (Gabriela Pelipcean pag 5)
a) în sens larg, investițiile sunt definite ca alocarea unor sume de bani in diferite
domenii: economic, social, cultural, administrativ, militar etc.,pentru a construii și a
achiziționa utilaje, in stalații, clădiri, pentu a pregă tii personal,in vederea realizării de noi
tehnologii,dar si pentru hă rtii de valoare, angajamente in operații comerciale ,bancare sau
operații de bursă,inclusiv operații speculative;
b) în sens restră ns, din punct de vedere economic ,investițiile se referă doar la
cheltuielile prin care se crează sau se ac hiziționează noi capitaluri fixe și circulante,
productive si neproductive, pentru înlocuirea ,modernizarea sau dezvoltarea unor acti ve
fixe existente în economie .
Din punct de vedere financiar, investiția înseamnă o alocare de capital, care trebuie să fie
compensată, în perspectivă, de intrări de fonduri, respectiv de fluxuri de numerar generate
de obiectivul de investiție finanțat, eșalonate pe întreaga perioadă de viață economică a
acestuia.
Abordarea procesului investițional dintr -o entitate se p oate face di n mai multe puncte de
vedere.
”Din punct de vedere contabil, investiția, este totalitatea bunurilor mobile si imobile,
necorporale , corporale si achizitionate sau create intr -o unitate. In aceste condiții,
investiț iile sunt imobilizațiile a flate fie in exploata re fie in afara exploatarii„ . ,(Staicu F et
al)

”Din pu nct de vedere economic, investiț ia este acel consum de re surse efectuat in scopul
realizării unei noi capacitaț i de producție si a caror rezulta te se vor regăsii pe intreaga
durată de exploatare a obiectivului.„ (Staicu F . et al)

”Din punct de vedere financiar ,investiția este totalitatea cheltuielilor efectuate in scopul
obținerii unor venituri viitoare ,care sunt capabile sa recupereze atăt cheltuielile
investiționale căt si posibilitatea obținerii unui profit. „ ( Staicu F . et al)

Noțiunii de investiție îi sunt specifice trei elemente definitorii;
a) Durata ;
b) Rentabilitatea ;
c) Riscul .

4
Durata este un element important de care trebuie să se țină cont in procesul investițional.
Fondurile investiționale se alocă in prezent, iar efectele se obțin in viitor. Există un decalaj
de timp între momentul efectuării investiției și cel al obținerii rezultatelor.

Orice proiect de investiție implică existența a doua durate de timp esențiale:
– durată de execuție;
-durată de exploatare.

Mai pot fi identificate, de asemenea ,alte durate importante:
-durata de atingere a parametrilor proiectați ai in vestiției;
-durata de ramburs a creditului (in cazul in care investiția este finanțată prin credit)
-dura de recuperare a capitalului investit etc.
Un investitor este dispus să investească numai in cazul in care el estimează că poate să
obțina o anumită rată de rentabilitate care să -l satisfacă.

Unui proiect de investiție îi sunt specifice trei rate de rentabilitate: (Corina Pop Sitar et al)
-rata de rentabilitate estimată a proiectului, calculat pe baza estimărilor care se fac
în privința activi tății acestuia;
-rata de rentabilitate dorit ca nivel minim acceptabil, stabilit în funcție de riscul
implicat de realizarea investiției;
-rata de rentabilitate obținut in mod efectiv ( calculat dupa momentul punerii î n
funcțiune a proiectului) .(Pop Sitar et ale .)

Cele mai esențiale fiind primele doua:
-rata de rentabilitate estimat a proiectului ;
-rata de rentabilitate dorit ca nivel minim acceptabil .
Noțiunii de inv estiție îi este inerent riscul. I nvestiția reprezintă o cheltuială pentru un
viitor incert. Efectele viitoare sunt asteptări nu certitudini. Caracterul estimat a l datelor
luate în considerare î n luarea deciziilor de i nvestiții determină riscul acestora.
Investițiile financiare sunt delimitate riguros de investițiile in active reale.

Astfel investițiile se pot clasifica în mai multe tipuri globale de investiții :
– investiții imobiliare, sunt investițiile in imobile destinate vanzării sau
închirierii;
– investiții financiare, sunt investițiile în titluri ( acțiuni, obligațiuni si alte
titluri de valoare);
– investiții in active reale cu caracter industrial sau comercial care vizeaza
achiziția sau realizarea pe cont propriu a unor active fixe corporale și
necorporale, indispensabile activitaților de producție sau de comercia lizare a
bunurilor și serviciilor.

Învestițiile in active reale cu caracter industrial si/sau comerciale sunt clasificate in mai
multe criterii și anume:

În funcție de natura lor pot fi de doua feluri:
1) investiții materiale , reprezentate de investițiile în active tangibile;
2) investiții nemateriale, reprezentate de investiții în active intangibile
destinate creșterii competitivitații care in prezent dețin, in țarile dezvoltate, o pon dere d e
aproape 50% în valoarea totală a investițiilor realizate de intreprinderi.

5

În funcție de destinația cheltuielilor de investiții : (Corina Pop Sitar et al)
-investiții tehnice, privind achiziția, construcția, mont ajul unor mașini,
utilaje, instalații, mijloace de transport;
-investiții destinate protecția mediului;
– investiții in resurse umane destinate formării, calificării specializării
personalului;
-investiții in comerciale des tinate rețelei de distribuție, activitățiile de
marketing, si publicitate;
-investiții cu efec te indirecte, destinate amelioră rii condițiilor de
muncă ale salariilor (gradinițe,cantine,cluburi sportive) .

După riscul asociat proiectului de investiție sunt:
1. Investiții cu ri sc minim sau zero ,de genul plasamentelor în obligațiuni;
2. Investiții cu risc redus, cazul investițiilor de înlocuire;
3. Investiții cu risc mediu, în cazul investițiilor de modernizare;
4. Investiții cu risc ridicat și foarte ridicat, in cazul investițiilor de d ezvoltare
sau de cercetare dezvoltare.
După modul de realizare a lucrărilor, întălnim:
a)Investiții în antrepriză,adică lucrările sunt realizate de o firmă specializată și
nu de agentul economic în cauză;
b)Investiții în regie, în care lucrările mai puțin specializate, sunt realizate cu
forțe proprii de agentul economic;
c)Investiții executate în regim mixt prin conlucrarea activa a agentului
economic cu antreprenorul.
În funcție de structura lor tehnologică:
1. Lucrări de construcții -montaj;
2. Achiziții de cl ădiri, utilaje;
3. Lucrări și explorări geologice .
În funcție de destinația obiectivelor de investiție:
 Investiții productive, destinate creșterii producției și profitului;
 Investiții neproductive ,destinate altor activitați.
După modul în care investițiile influențează activitatea agenților economici:
 Investiții cu efecte directe asupra activitații economice,în obiective destinate
extinderii capacitații de producție, retehnologizărilor, extinderii rețelei de
distribuție;
 Investiții cu efecte indirecte asupra activită ții economice, in obiective
destinate protecției mediului sau cu caracter social -cultural.

6

1.2. Sursele de finanțare a investițiilor

Investițiile reprezintă o cheltu ială sau un plasament de sume bă nești. În momentul luării
deciziei d e investiție ,agentul economic utilizează acumulările anterioare de capital,dar nu
intodeauna acestea sunt suficiente realizării obiectivului propus.

Sursele din care pot fi finanțate investițiile sunt: ( Corina Pop Sitar et al.117)
 Surse proprii (autofin anțarea,emisiunile de acțiuni);
 Surse imprumutate (înprumuturi bancare și obligatarea) .
Din punct de vedere al originiilor se pot casifica :
1.Surse interne (profit net,amortizarea , sumele rezultate din lichidările de active);
2.Surse externe (capitalul o bținut din prin emisiuni de acțiuni comune și
preferențiale,împrumutul obligatar, creditul bancar) .
1.3. Elementele financiare ale unui proiect de investiție

Pentru evaluarea unui proiect de investiție este necesar analizarea urmatoarelor date care
pot fi divizate in următoarele categorii: .( Gabriela Pelipcean117)
1. date privind implementarea proiectului de investiție;
2. date privind exploatarea proiectului de investiție.
În prima categorie pot fi incluse următoarele: .( Gabriela Pelipcean117)
 Categorii d e lucrări sau achiziții care trebuie efectuate;
 Costul implicat de realizarea acestora;
 Modul de eșalonare a lucrărilor investiționale;
 Modul de obținere a finanțării;
 Costul finanțării;
 Momentul estimat al declanșării proiectului de investiție;
 Durata nec esara implementării proiectului de investiție.
În categoria date re orvcare vizează exploatarea proiectului de investiție pot fi urmatoarele:
 Momentul estimat al punerii în funcțiune ;
 Durata de vi ață estimat al proiectului;
 Categorii de venituri generate de exploatarea proiectului;
 Categorii de costuri generate de exploatarea proiectului;
 Politica de amortizare și eșalonarea amortismentelor;
 Durata rambursării creditului;
 Profiturile și cash -flow-urile estimate a fi generate de proiect;
 Valoarea reziduală a proiectului.

7

Cele trei elemente importante care trebuie reflectate sunt:
 Cash -flow-urile proiectului de investiție;
 Rata de rentabilitate dor ită ca nivel minim acceptabil ;
 Cash -flow-ul generat la momentul scoaterii din funcțiune aa proiectului.
1.3.1. Cash -flow-urile unui proiect

În procesul de evaluare a unui proiect ,cea mai importantă și dificilă este estimarea cash –
flow-urilor.
Cash -flow-ul proiectului reprezintă diferența intre încasări și plăți
În acest caz,intră rile sunt reprezentate de veniturile estimate a fi generate în urma
exploatării sau vănzării activului vizat. Ieșirile sunt costurile implicate de implementarea
,exploatarea și menținerea obiectivului investițional in activitate.
În cazul unui proiect de investiție pot fi id entificate trei categorii de cash -flow-uri:
( Gabriela Pelipcean117)

1. Cash -flow-ul inițial, genereat cu ocazia implementării proiectului;
2. Cash -flow-urile generate de –alungul duratei de viață a proiectului;
3. Cash -flow-ul generat la momentul scoate rii din funcțiune a proiectului.

Cash -flow-ul inițial
„Cash -flow-ul inițial aparține perioadei de implementare a proiectului. Aceasta este
perioada in care se investește în proiect. Veniturile, evident sunt absente și singurele
categorii de costuri i mplicate sunt costurile investiționale.
Cash -flow-ul inițial reflectă costul total al investiției, adică capitalul pe care
întreprinderea trebuie să îl aloce în vederea realizării unui proiect de investiție, indiferent
de sursele de finanțare utilizate (capital propriu sau capital împrumutat). Este un cash -flow
negativ care reflectă efortul investițional total efectuat în vederea realizării investiției.
Punerea în funcțiune a unui obiectiv investițional necesită, adesea, direcționarea fondurilor
către t rei categorii de active: necorporale, corporale, circulante.
Efortul investițional orientat în direcția activelor necorporale se poate concre tiza într -o
serie de cheltuieli destinate formării și instruirii personalului, amenajării spațiilor,
achiziționă rii unor licențe, brevete, mărci, realizării unor activități de cercetare / dezvoltare
necesare punerii în funcțiune a noului obiectiv etc.
Capitalul alocat ac tivelor corporale este cel utilizat în vederea achiziționării terenurilor,
clădirilor și cons trucțiilor, mașinilor și utilajelor etc.
„Punerea în funcțiune a unui nou obiectiv de investiții determină, în general, majorarea
capacității de producție și/sau comercializare a întreprinderii, având drept consecință
creșterea necesarului de fond de ru lment cu caracter permanent, a cărui acoperire necesită
alocarea unor fonduri suplimentare. Aceste fonduri alocate, în vederea exploatării în bune
condiții a noului proiect de investiții, se adaugă costului activelor fixe (corporale și
necorporale) în veder ea determinării efortului investițional total necesar a fi efectuat de
către întreprindere. „.( Pop Sitar et all pag.119)

8
Cash -flow-urile generate de -a lungul duratei de viață a proiectului
Calculul acestor cash -flow-uri se realizează pe baza unui cont de rezultate previzionat al
noii investiții, în care sunt estimate veniturile și cheltuielie suplimentare generate la nivelul
întreprinderii, în urma lansării în activitate a noului proiect.
Aceste cash -flow-uri se estimează, de regulă, pe o bază anuală, de -a lungul duratei de
viață estimate a proiectului de investiție. Este perioada în care proiectul începe să producă
efecte.
Cash -flow-urile calculate de -a lungul acestei perioade reflectă fluxurile de lichiditățile
care rămân la dispoziția celo r care investesc in proiect (acționari și creditori) după
acoperirea din venituri a costurilor de exploatare și financiare (dobânzi), după plata
impozitului pe profit și, după acoperirea cheltuielior investiționale necesare menținerii în
activitate și expl oatării eficiente a proiectului de investiție.
Una din formulele care poate fi utilizată în vederea calculării acestor cash -flow-uri este
următoarea:

CFprevt = PNprev t+At+Dt ± ΔNFRt –IMt (1)

Unde:
PNprev t = profitul net previzionat pentru anul t ;
At = amortizarea estimate pentru anul t;
Dt = dobânda aferentă împrumuturilor utilizate pentru finanțarea investiției aferentă anului
t;
ΔNFR t = variația estimată a NFR pentru anul t;
IMt = investiții de menținere previzionate pentru anul t.

”În vede rea calculării cash -flow-ului disponibil, se pornește de la profitul net estimat
pentru fiecare an în parte, de -a lungul duratei de viață a proiectului. Se adaugă amortizarea
calculată a investiției deoarece este o cheltuială neplătibilă. Se adaugă dobânda care este
câștigul creditorului. Se ia în considerare, de asemenea, variația estimată a necesarului de
fond de rulment, de -a lungul duratei de viață a proiectului, generate de evoluția estimată a
cifrei de afaceri. Creșterea NFR, determinată de creșterea cifrei de afaceri pe parcurs,
implică investiții suplimentare la fondul de rulment, care diminuează cash -flow-urile
disponibile investitorilor (apar cu semnul minus). Reducerea NFR, determinată de
reducerea cifrei de afaceri pe parcurs, implică dezinvestiț ii de la fondul de rulment, care
amplifică cash -flow-urile disponibile investitorilor (apar cu semnul plus). În final, se scad
investițiile suplimentare, estimate a fi realizate de -a lungul duratei de viață a proiectului, în
vederea asigurării menținerii î n activitate și exploatării eficiente a acestuia. Cash -flow-urile
obținute reprezintă fluxurile de lichidități disponibile care remunerează capitalul total
investit în proiect și, toți investitorii, indiferent de natura lor (acționari și creditori).
O etapă importantă în estimarea cash -flow-urilor este reprezentată de identificarea
fluxurilor de lichidități relevante în procesul de analiză a eficienței proiectului. Trebuie
reținut că, în vederea evaluării unui proiect de investiție, sunt relevante numai cash-flow-
urile suplimentare, estimate a fi generate de proiectul de investiție la nivelul întreprinderii,
reflectate în modificările care se produc în valoarea cash -flow-urilor totale ale
întreprinderii, ca rezultat direct al implemetării proiectului resp ectiv.
Toate veniturile și costurile generate anterior deciziei de investiție trebuie excluse din
analiză. De exemplu, costurile fixe, suportate și în absența realizării unui proiect de
investiție, nu sunt luate în considerare. Asemenea costuri, care au fost deja angajate și care
nu mai pot fi influențate prin decizia de acceptare sau respingere a unui proiect de

9
investiție, sunt denumite în literatura de specialitate costuri “ nerecuperabile” sau “
scufundate” (sunk cost). .( Pop Sitar et all pag120)

”O altă categorie de costuri care poate afecta valoarea cash -flow-urilor estimate, în cazul
unui proiect de investiție, sunt costurile de oportunitate. Acestea sunt definite ca
reprezentând fluxurile de lichidități care ar fi putut fi generate de active le existente în
patrimoniul întreprinderii în condițiile în care ele nu ar fi fost angajate în vederea realizării
proiectului analizat. Un proiect de investiție poate să include utilizarea unor active fixe
disponibilizate sau, în conservare, alocarea lor, în acest scop, neimplicând, prin urmare,
operațiuni de plată. Dar acest lucru nu înseamnă, întotdeauna, că activele respective sunt
obținute în mod gratuit. Angajarea lor, pentru proiectul de investiție considerat, poate
determina pierderea altor venituri, posibile a fi obținute, în condițiile utilizării lor în alte
scopuri. Aceste pierderi trebuie luate în considerare în calculul cash -flow-urilor generate
de proiectul analizat.
De exemplu, dacă în cadrul unei întreprinderi o hală industrială rămâne neu tilizată,
angajarea ei către un proiect de investiție nou, nu necesită cheltuieli în vederea
achiziționării ei. Totuși, acest lucru nu inseamnă că spațiul respectiv este obținut în mod
gratuit. Depinde de celelalte posibilități de utilizare a clădirii, cât de mult costă angajarea ei
pentru proiectul de investiție considerat. Dacă cea mai bună alternativă de utilizare
următoare ar fi închirierea ei altei întreprinderi, atunci trebuie incluse în cheltuielile de
exploatare aferente duratei de viață a proiectul ui analizat, chiriile corespunzătoare. De
asemenea, la valoarea capitalului investit trebuie adăugate încasările potențiale din chirie
pe durata de execuție a proiectului. Daca nu se întrevede nici o altă utilizare eficientă a
acestui spațiu, în afara proi ectului de investiție analizat, atunci oportunitatea luată în calcul
trebuie să fie vânzarea. Prin urmare, prețul care s -ar putea obține în urma vânzării,
diminuat cu cheltuielile generate de această operație (inclusiv impozitul aferent tranzacției
și taxe le notariale) se va adăuga investiției inițiale, influențându -se, astfel, variabila capital
investit. „.( Pop Sitar et all 121)

De asemenea, o altă problemă esențială, necesară a fi luată în considerare, este legată de
efectele realizării unui proiect de investiție asupra altor proiecte sau afaceri ale
întreprinderii. Un proiect de investiție trebuie evaluat pe baza tuturor efectelor care îi pot fi
atribuite:
-efecte directe, reprezentate de cash -flow-urile care pot fi identificate în mod direct,
pe fie care obiectiv investițional în parte;
-efecte indirecte, constând în variațiile de cash -flow-uri înregistrate de alte activități
ale întreprinderii ca urmare a punerii în funcțiune a noului obiectiv investițional.
De exemplu, lansarea pe piață a unor no i produse poate determina reducerea vânzărilor la
unele din produsele existente deja pe piață. Sau, dimpotrivă, introducerea unui tip nou de
activitate sau, a unor noi produse poate determina creșterea vânzărilor la alte categorii de
produse sau servicii c omplementare. În estimarea cash -flow-urilor asociate proiectului
analizat trebuie luate în considerare numai vânzările suplimentare înregistrate de
întreprindere în urma implementării lui.
Creșterea vânzărilor la noile produese sau servicii, realizată cu costul reducerii vânzărilor
la unele din produsele fabricate anterior de către întreprindere, nu este luată în considerare.
În situația în care, însă există o corelație pozitivă între cash -flow-urile proiectului propus
și cele ale altor activităț i desfășurate de către întreprindere, în evaluarea eficienței acestuia,
sunt luate în considerare și cash -flow-urile suplimentare înregistrate de activitățile
respective.

10
Din cele prezentate anterior se observă că, în vederea asigurării corectitudinii î n procesul
de evaluare și selecție ale proiectelor de investiții, este necesară estimarea a două serii de
fluxuri de lichidități nete:
-pe de -o parte, cele aferente întreprinderii anterior adoptării proiectelor respective;
-cele corespunzătoare activității extinse în situația adoptării lor, pe de altă parte.
Raționamentele se fac pe baza diferenței dintre c ele două serii de cash -flow-uri:
-Cash -flow-ul final;
-Valoarea reziduală a proiectului .
Cash -flow-ul final este reprezentat de valoarea reziduală a p roiectului de investiție.
Valoarea reziduală (VR) exprimă valoarea posibilă a fi realizată după încheierea duratei de
viață a investiției, fie prin vânzarea activului respectiv, fie prin valorificarea pieselor,
subansamblelor rezultate în urma casă rii.
În afara veniturilor obținute din vânzarea activelor dezinvestite, fie în ansamblul lor, fie
pe părți componente, în calculul valorii reziduale se ia în considerare și fondul de rulment
recuperat în urma lichidării obiectivului investițional respec tiv.
Valoarea reziduală se asimilează fluxului de lichidități obținut în ultimul an de
funcționare al investiției și se ia în considerare în calculul eficienței proiectului de
investiție. ( Pop Sitar et all pag 121 -122)

1.3.2. Durata de viață a proiectul ui de investiție

Durata de viață a proiectului de investiție reprezintă durata de -a lungul căreia se
estimează că proiectul ar putea să genereze efecte.
Criteriile posibile în vederea stabilirii ei sunt numeroase: (Pop Sitar et all)
-în primul rând, ea se poate identifica cu durata de viață utilă normală a mijlocului
fix, de -a lungul căreia se prevede că acesta va fi amortizat.
-în al doilea rând, ea se poate asimila duratei de viață fizice a mijlocului fix, adică
durata de -a lungul căreia se aprecia ză că activul respectiv va putea fi exploatat,
acesta rezistând din punct de vedere fizic.
-în al treilea rând, durata de viață a unui proiect de investiție poate fi reprezentată
de durata de viață economică a obiectivului investițional, adică de intervalu l de
timp în care se apreciază că acesta va putea fi utilizat în mod rentabil, în activitatea
în care a fost alocat inițial. Determinarea unei asemenea durate este, însă, destul de
relativă avându -se în vedere incertitudinea care planează asupra deciziei.
În literatura de specialitate mai pot fi regăsite și alte accepțiuni ale duratei de viață a unui
proiect de investiție și anume:
-durata de viață comercială determinate de durata de viață a produselor fabricate de
acesta;
-durata de viață juridică repre zentată de durata în care se asigură protecția juridică
asupra dreptului de concesiune a unei exploatări, brevet, licență, marcă etc.
”Se obisnuiește ca în analizele economice, să se utilizeze un orizont de timp de -a lungul
căruia estimarea fluxurilor d e venituri și cheltuieli să poată fi făcută cu rezonabilă
încredere. Este important ca previziunile efectuate în cadrul acestui interval să aibă
fiabilitate, adică să nu conțină un grad de incertitudine prea ridicat. În această optică,
prudentă și comodă, se presupune că toate cash -flow-urile posibile a fi obținute după

11
expirarea acestei perioade de timp pot fi incluse în valoarea reziduală a proiectului de
investiție. „ (Pop Sitar et all pag 122)

1.3.3.Rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil .

”Este un element cheie în evaluarea unui proiect de invesție. Un investitor, un manager,
nu se poate pronunța in privința fiabilității unui proiect de invesție, dacă nu are o idee in
privința ratei de rentabilitate pe care ar fi normal s -o câștige, ca un nivel minim acceptabil,
dat fiind riscul activității proiectului de investiție vizat. „
”În general, investitorii se caracterizează prin aversiune față de risc. Acest lucru
inseamnă că, pe măsura creșterii riscului estimat al investițiilor, cresc pretențiile lor. „ (Pop
Sitar et all )
Ei vor accepta să investească, numai în condițiile în care aceștia estimează că pot să
obțină o rată de rentabilitate mai mare, o rată de rentabilitate care să justifice riscul estimat
al proiectului.
Rata de rentabilite dorită ca nivel minim acceptabil este rata de rentabilitate solicitată în
vederea acoperirii riscului, este rata de rentabilitate care ar trebui să -i satisfacă pe
investitori, dat fiind riscul proiectului de investiție analizat.
În luarea d eciziilor de investiții sunt esențiale două rate de rentabilitate, calculate pentru
același proiect de investiție: (Pop Sitar et all pag123)
– rata de rentabilitate estimată a proiectului (RIR -ul investiției), calculat pe baza cash –
flow-urilor estimate al e proiectului;
– rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (rata de actualizare) calculată în
funcție de riscul estimat al proiectului.
Deciziile de investiții la nivelul unei întreprinderi se iau de către manageri. Evaluarea
proiectelor de investiții se realizează de către aceștia. Trebuie reținut, însă, că sarcina
managerului unei întreprinderi este aceea de a gestiona cât mai bine capitalul furnizat de
cei care au investit in firma respectivă, acționarii si creditorii. Aceștia sunt cei care, de fapt,
iși asumă riscurile proiectului de investiție.
”Prin urmare, rata de rentabilitate solicitată unui proiect de investiție are la bază cerințele
de rentabilitate ale furnizorilor de capital, cerințe determinate, la rândul lor, de
caracteris ticile pieței de capital, natura investiției (riscurile implicate de aceasta),
atitudinile față de risc ale investitorilor. „ (Pop Sitar et all)
După cum am menționat în capitolul referitor la problematica finanțării, capitalul necesar
implementării pro iectelor de investiții se obține din mai multe surse: ( Pop Sitar et all)
– fie prin reinvestirea unei părti din profitul net al întreprinderii;
– fie prin punerea in vânzare a unor titluri (acțiuni comune si preferențiale, obligațiuni
etc);
– fie prin contractarea unor credite bancare.
Cei care pun capitalul la dispoziția întreprinderii iși asumă riscuri și, prin urmare, au
pretenții. Aceste pretenții se reflectă în:
– rata dobânzii solicitată de către cei care asigură împrumu turile necesare implementării
proiectului;
– rata dividendului dorit (ca nivel minim acceptabil) de către acționarii sau asociații care
furnizează capitalul propriu.
Ratele de rentabilitate solicitate de către furnizorii de capital, din punctul de vede re al
managementului întreprinderii care solicită finanțarea în vederea implementării proiectului,
reprezintă un cost al capitalului.
Rata dobânzii este costul capitalului împrumutat. Rata dividendului dorit ca nivel minim
acceptabil de către investitor ii de capital propriu este un cost al capitalului propriu.

12

1.4.Indicatori de evaluare a fezabilit ății

1.4.1.Valoarea Actualizată Netă (VAN)
”Criteriul VAN presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichidități
estimate a fi obținute de -a lungul duratei de viață a proiectului investițional, inclusiv a
celor rezultate din lichiditatea activului (valoarea reziduală), însumarea lor și efectuarea
diferenței dintre suma astfel obținută și efectuarea diferenței dintre suma astfel obținută și
costul proiectului său, cash -flow-ul inițial (actualizat la rândul lui, în cazul eșalonării
realizării investiției respective de -a lungulul unui orizont de timp mai larg).
Rata folosită în vederea actualizării este costul mediu ponderat al capitalului de stinat
finanțării proiectului respectiv. „ (Pop Sitar et all)

Formula de calcul a VAN este următoarea: VAN=

Unde:
I = costul investiției;
= cash -flow-ul aferent anului t;
r = rata de actualizare (costul mediu ponderat al capita lului investit în proiect).
Ca regulă de decizie, VAN determină următoarele opțiuni:
acceptarea proiectului, dacă VAN

respingerea proiectului, dacă VAN

În cazul deciziilor de selecție între proiecte de investiții mutual -exclus ive (concurente)
este preferat proiectul cu VAN maxim. Deci, potrivit acestui criteriu, un proiect de
investiții este considerat cu atât mai eficient cu cât degajă o valoare mai mare a VAN.
Semnificația VAN pentru investitor este următoarea:
dacă VAN
rata de rentabiltate estimată (RIR)
rata de rentabilitate dorită ca
nivel minim acceptabil (r);
dacă VAN=0
rata de rentabilitate estimată (RIR) = rata de rentabilitate dorită ca nivel
minim acceptabil (r);
dacă VAN
rata de rentabilitate estimată (RIR)
rata de rentabilitate dorită ca
nivel minim acceptabil (r);

1.4.2.Indicele de Profitabiliate (IP)

”Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN. El se determină ca un
raport între mărimea totală actualizată a fluxurilor de lichidități estimate a fi obținute de -a
lungul duratei de viață a proiectului și costul proiectului sau, cash -flow-ul inițial
(actualizat, la rândul lui, în cazul eșalonării realizării investiției respective de-a lungul unui
orizont de timp mai larg). „ (Pop Sitar et all)
Formula de calcul a indielui de profitabilitate (IP) este următoarea:

Unde:
I = costul investiției;

IrCF
IPn
ttt
11

13

= cash -flow-ul aferent anului t;
r = rata de actualizare (costul mediu ponderat al capitalului investit în proiect).
Din această formulă se observă că indicele de profitabilitate exprimă mărimea totală
actualizată a fluxurilor de lichidități obșinută pe unitate de capital monetar investit.
Regulile de decizie, pe baza a cestui criteriu, sunt următoarele:
dacă IP
proiectul se acceptă;
dacă IP
proiectul se respinge.
În cazul deciziilor de selecție între proiecte de investiții mutual -exclusive (concurente)
este preferat proiectul cu IP maxim. Deci , potrivit acestui criteriu, un proiect de investiție
este considerat cu atât mai eficient cu cât degajă o valoare mai mare a IP.
Semnificația IP pentru un investitor este aceeași ca și în cazul VAN -ului:
dacă IP
rata de rentabiltate estim ată (RIR)
rata de rentabilitate dorită ca nivel
minim acceptabil (r);
dacă IP=0
rata de rentabilitate estimată (RIR) = rata de rentabilitate dorită ca nivel
minim acceptabil (r);
dacă IP
rata de rentabilitate estima tă (RIR)
rata de rentabilitate dorită ca nivel
minim acceptabil (r);

1.4.3.Rata Internă de Rentabilitate (RIR )

”Criteriul VAN exprimă eficiența unui proiect de investiție în termenii unei sume
monetare. Performanța acestuia poate fi expr imată însă, și procentual, sub forma unei rate
de rentabilitate (RIR). Rata internă de rentabilitate (RIR) reprezintă rata de rentabilitate
exprimată a proiectului de investiție, calculată pe baza cash -flow-urilor previzionate ale
acestuia.
”Potrivit me todologiei de calcul, RIR -ul poate fi definit ca reprezentând rata de
actualizare care determină egalitatea între valoarea actualizată a cash -flow-urilor estimate,
de-a lungul duratei de viață a proiectului de investiție (inclusiv valoarea reziduală), și
valoarea capitalului investit (cash -flow-ul inițial). „(”Pop Sitar et all„)
Formula care stă la baza calculului RIR -ului este următoarea:

Unde:RIR= rata internă de rentablitate a fi degajată de proiect.
Luarea deciziei de acceptare -respingere a proiectului de investiție pe baza RIR -ului,
implică compararea ratei de rentabilitate, calculată pe baza formulei de mai sus (RIR -ul
estimat al proiectului), cu rata de rentabilitate dorită ca nivel minim accep tabil (r).
Regulile de decizie pe baza acestui criteriu sunt următoarele:
dacă RIR (rata de rentabilitate estimată)
(rata de rentabilitate dorită ca nivel minim
acceptabil)
proiectul se acceptă;
dacă RIR (rata de rentabilitate estimată
(rata de rentabilitate dorită ca nivel minim
acceptabil)
proiectul se respinge.
Rata de rentabilitate, astfel obținută, este numită rată internă, deoarece este intrinsecă
unui proiect de investiție depinzând, în mod ex clusiv, de caracteristicile acestuia: mărimea
capitalului investit, cash -flow-urile estimate a fi degajate de -a lungul duratei de viață a
proiectului, periodicitatea obținerii cash -flow-urilor, valoarea reziduală estimată, etc.

14

1.4.4. Durata de recupera re a capitalului investit

a) Cash -flow-urile anuale sunt constante atunci durata de recuperare a investiției se
poate calcula după formula:

Dr=

Unde: I – valoarea investiției
CFa – cash-flow-urile anuale.

b) Dacă ca sh-flow-urile anuale sunt diferite de la un an la altul, determinarea de
recuperare se face astfel:
-se compară la finele fiecărui an investiția rămasă de recuperatcu cash -flow-ul
anului următor;
-în momentul în care investiția de recuperat după anul n est e mai mică decât cash –
flow-ul anului următor se determină durata de recuperare astfel:

Dr= n+

Unde: IR n – investiția rămasă de recuperat după anul n;
CFn+1 – cash-flow-ul din anul următor

15

1.5. Analiza de sensibilitate a proiectului de investiție

Decizia de investiție se ia în prezent, dar se bazează pe date estimate. Evoluția diferitelor
variabile care stau la baza ei este, de multe ori, imprevizibilă. Viitorul este învăluit în
ceață, este incert. Se impune, deci, în vederea evitării, pe cât posibil, a eventualelor erori,
ca această incertitudine să fie încorporată în acest tip de decizie, prin luarea în considerare
a diferitelor situații posibile și, a impactului ac estora asupra eficienței proiectelor
respective.
Analiza de sensibilitate își propune tocmai acest lucru, să stabilească viabilitatea
proiectelor de investiții, în condiții de incertitudine, adică, de variație probabilă a factorilor
și condițiilor exoge ne luate inițial în considerare, în faza elaborării lor. Ea reprezintă o
procedură iterativă îndelungată, care necesită identificarea posibilelor evoluții ale acestor
factori și, a impactului lor asupra rentabilitții proiectelor de investiții respective. S e dorește
evidențierea condițiilor în care proiectul poate fi exploatat în mod rentabil, chiar, și în urma
unor modificări, în special negative, care pot să apară, în raport cu situația initială
previzionată:
– prelungirea duratei de execuție a investiției sau de atingere a
parametrilorproiectați;
– depășirea volumului de investiții prevăzut inițial;
– creșterea prețurilor la materii prime, materiale, energie;
– creșterea salariilor;
– reducerea cererii pentru produsele respective;
– modificări ale prețuril or produselor finite;
– reducerea duratei de funcționare a obiectivului investițional etc.
În aplicarea metodei se parcurg două etape:
– prima etapă, cea a construirii scenariilor în care se proiectează evoluțiile posibile ale
diverselor variabile care condiționează eficiența proiectelor; în funcție desensul evoluției,
se pot distinge scenarii optimiste, scenarii probabile, scenarii pesimiste.
– a doua etapă, presupune recalcularea pentru fiecare scenariu în parte a indicatorilor
VAN, IP, RIR, în vederea analizei evoluției acestora.
Indiferent de numărul scenariilor elaborate, analiza de sensibilitate se structurează, de
obicei, în două mari părți:

– prima parte – presupune evaluarea sensibilității eficienței proiectelor de investiții în
condițiile mo dificării, pe rând, a câte unui singur parametru (fie preț, fie cost etc.), ceilalți
fiind considerați constanți;
– a doua parte – este destinată analizei acestei sensibilități în condițiile modificării
simultane a mai multor parametrii.
Cu cât variația VAN -ului sau a RIR -lui la modificările luate în considerare este mai
mare, cu atât riscul proiectului de investiție este mai ridicat.

16

CAPITOL II

ANALIZA EFICIEN ȚEI PROIECTULUI DE INVESTIȚII
DEZVOLTAREA FIRMEI INTELIGENT PACK S.R.L.

2.1. Prezentarea firmei și a proiectului de investiție

S.C. INTELIGENT PACK S.R.L. este , la nivelul anului 2009,o microintreprindere ,
înființata în anul 2009,cu activități de producție a ambalajelor din carton ondulat.
De la înființarea sa , entitatea îș i desfașoară activitatea în domeniul producției de
ambalaje carton ondulat, corespunzător codului CAEN 1721 -Fabricarea hărtiei și
cartonului ondulat și a ambalajelor din hărtie și carton.
Entitatea are sediul social la adresa str. 22 Decembrie nr. 8A, orașul Cavnic, județ
Maramureș, regiunea de dezvoltare Nord -Vest. Societatea nu are deschise sucursale sau
filiale și nici puncte de lucru
Activitatea entității se desfășoară integral la adresa sediului, spațiile întreprinderii fiind
destinate, în speci al producției (prelucrare materii prime) și depozitării (de materie primă,
de produse semifinite, de produse finite și de produse finite ambalate).
Pentru desfășurarea activității, entitatea deține în proprietate un spațiu de producție (hală)
și terenul aferent, în orașul Cavinc, jud. Maramureș, la adresa sediului social, dobândite
prin contractul de cumpărare nr. 826/17.12.2015.
În prima etapă a activității entității s -au achiziționat din fonduri proprii mijloace de
producție absolut necesare desfăș urării activității, și anume un utilaj de ștanțat tip portofel
și o mașină de biguit și tăiat. Astfel, în perioada 2009 -2012, principalele produse oferite au
fost cutiile ștanțate și cutiile clasice, neimprimate, de diferite dimensiuni, realizate din
carto n ondulat de tip CO3 (cu trei straturi de hârtie) și CO5 (cu 5 straturi de hârtie).
Lipsa echipamentelor specializate au făcut ca timpul necesar manipulării materiei prime
și a produsului finit să fie mult mai îndelungat decât timpul de producție efect iv. Principalii
clienți au fost S.C. TAPARO S.R.L și Inter IKEA Systems B.V.
Începând cu anul 2013, entitatea și -a dezvoltat activitatea, crescând numărul de clienți
odată cu achiziționarea unui echipament ce permite imprimarea cartonului ondulat,
compl etându -se gama de produse oferite cu un nou produs, și anume cutia imprimată (prin
flexografie). Astfel, cifra de afaceri, precum și portofoliul de clienți a cunoscut , în medie,
un trend ascendent.
În prezent, entitatea produce din carton ondulat cutii ștanțate, cutii clasice, neimprimate
sau imprimate prin tehnica flexografiei, de diferite modele și dimensiuni, pretabile
diverselor cerințe ale clienților, ajungând la peste 100 de clienți în județele Maramureș,
Satu Mare, Bihor, Bistrița, Mureș și Timiș.
În ceea ce privește poziția curentă a entității în cadrul domeniului de activitate dezvoltat
prin proiect, după cifra de afaceri, S.C. INTELIGENT PACK S.R.L. deține o cotă de piață
de 6,5% din piața județului Maramureș, aflându -se în top 10 societăți c are activează la
nivel de județ în domeniul producției de carton și carton ondulat și a ambalajelor din carton
ondulat și carton și în top 100, la nivel de țar ă.
Evoluția principalilor indicatori de performanță ai entității se prezintă astfel:Tabelul nr. 1

17

Tabelul nr.1 Indicatorii de performanță ai entității
Nr.
Crt. Indicator Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
1 Cifra de afaceri 1.906.606,00 3.027.101,00 3.714.134,00
2 Total venituri 1.916.474,00 3.357.120,00 3.787.642,00
3 Rezultat al exercițiului 6.348,00 5.119,00 17.885,00
4 Capital propriu 20.407,00 25.526,00 43.411,00
5 Numărul mediu de salariați 7 8 12
Indicatori de solvabilitate
6 Rata solvabilității 2,92 1,73 1,82
7 Rata solvabilității generale 1,02 1,01 1,03
8 Rata solvabilității
patrim oniale 0,02 0,03 0,06
Indicatori de profitabilitate
9 Rata rezultatului din
exploatare (R_Rexp) 0,30% 0,32% 0,58%
10 Rata rezultatului brut
(R_Rbrut) 0,38% 0,23% 0,60%
11 Rata rezultatului brut din
exploatare (R_EBITDA) 1,89% 1,73% 2,35%
12 Rentabil itatea capitalului
investit (Rec) 0,74% 1,01% 3,09%
13 Rentabilitatea activelor
(ROA) 0,49% 0,26% 1,10%
14 Rentabilitatea capitalului
propriu (ROE) 31,11% 20,05% 41,20%
Sursa : http://www.topfirme.com/afacere/inteligent -pack -s-r-l-/3gp5gd5tft/ ,

Cifra de afaceri crește de la un an la altul, cu 58,77% în 2014 față de 2013 și cu 22,70%
în 2015 față de 2014 datorită creșterii producției vândute. Veniturile totale cresc în c orelare
cu cifra de afaceri de la un an la altul, într -un ritm mai accentuat în anul 2014.

Rezultatul activității se concretizează în profit pe toată perioada analizată, tendița
generală fiind de creștere (în anul 2015 profitul crește cu peste 200% faț ă de anul 2014),
ceea ce demonstrează o eficientizare a utilizării cheltuielilor necesare desfășurării
activității.

Capitalul propriu înregistrează creșteri de la un an la altul, într -un ritm mai accentuat în
2015, decât în 2014, datorat creșterii rez ultatului reportat și a rezultatului exercițiului
reprezentat în toți anii de profit. Entitatea nu a realizat majorări de capital în perioada
analizată.

18

Numărul mediu de salariați înregistrează creșteri de la un an la altul, cu o creștere mai
accentu ată în anul 2015.

Rata solvabilității înregistrează o tendiță de scădere, însă aceasta depășește în fiecare an
al analizei valoarea minimă de siguranță, și anume 1,4, ceea ce reflectă o capacitate
ridicată a entității de a face față datoriilor curente (pe termen scurt) și un riscul redus de a
intra incapacitate de plată.

Rata solvabilității generale reflectă o ușoară creștere de la un an la altul, înregistrând
valori peste limita de siguranță de 1 datorate unui ritm de scădere mai accentuat al
dator iilor totale decât cel al activelor totale ale entității. Astfel, capacitatea generală a
entității de a face față achitării datoriilor totale este optim.

Rata solvabilității patrimoniale urmează o evoluție ascendentă influența pozitivă fiind
dată de cr eșterea ponderii capitalurilor proprii ale entității în total pasiv, însă în toți anii
analizați înregistrează valori sub pragul minim r ecomandat de 33%. Această situație se
datorează subdimensionării capitalurilor proprii ale societății comparativ cu valo area totală
a pasivelor, acesta apelând cu precădere la surse atrase de finanțare a activității economice,
situație ce conduce la apariția unor costuri suplimentare care pot fi suportate pe seama
utilizării optime a imobilizărilor corporale achiziționate.

Rata rezultatului din exploatare crește de la un an la altul, reflectând o creștere a
eficienței generale a activității. Rata rezultatului brut și rata rezultatului brut din
exploatare (EBITDA ) înregistrează o ușoară scădere în anul 2014, însă tendința generală pe
perioada analizată este de creștere, ceea ce demonstrează o creștere a profitabilității
activității desfășurate de entitate.

Rentabilitatea capitalului investit crește pe toată perioada analizată datorită creșter ii
rezultatului brut înainte de impozite și dobânzi comparativ cu scăderea capitalului
permanent.

Rentabilitatea activelor înregistrează o ușoară cădere în anul 2014 cauzată de creșterea
accentuată a activului total, urmată de o creștere în anul 2015, reflectând scăderea
eforturi lor entității sub forma activelor în a obține beneficii pe seama utilizării acestora.

Rentabilitatea financiară (a capitalului propriu) urmează o tendință generală de creștere
pe perioada analizată, reflectând o creștere a eficienței utilizării capital ului propriu a
acționarilor, dată de o creștere mai accentuată a profitului comparativ cu creșterea
capitalurilor proprii.

Concurenții potențiali ai entității după implementarea planului de investiție este prezentat
in tabelul nr.2

19
Tabelul nr.2 Concure nții potențiali după investiție
Sursa : Plan de afaceri (Dezvoltarea firmei Intelligent Pack 2017 )
Potrivit discuțiilor cu clienții comuni, nici una dintre aceste firme nu a fost
retehnologizată recent (în ultimii 3 ani). Au fost menționate doar firme d intre cele care,
potrivit datelor oficiale, nu se află în dificultate.
Conform informațiilor primite de la clienți, produsele entității se diferențiază față de cele
ale concurenților prin punctele forte și punctele slabe descrise în continuare.

Punctel e tari ale produselor entității în raport cu concurenții direcți și indirecți sunt:
– termen de execuție scurt;
– posibilitate de realizare în serii mici;
– gamă diversificată de produse (ambalaje primare, secundare și terțiare);
– raport optim calitate/pr eț;
– soluții de design noi, moderne, fiabile, durabile și ergonomice;

Punctele slabe ale produselor entității în raport cu concurenții direcți și indirecți sunt:
– utilizare insuficientă a sistemului IT-ului;
– notorietate redusă la nivel național;
– greutate maximă suportată limitată a cutiilor;
– o parte din operațiunile fluxului tehnologic

În ceea ce privește poziționarea entității în mediul concurențial , în urma analizei pieței
din zona geografică cărei i se adresează produsele realizate de soci etate, S.C.
INTELIGENT PACK S.R.L. deține o cotă de piață medie, având în vedere că la nivelul
anului 2015 este poziționată în top 10 competitori din județul Maramureș și în top 100 la
nivel național din totalul de 565 de firme care activează pe piața din România.

Amenințările provenite de la noii veniți se pot concretiza într -un eventual preț exagerat
de scăzut sau în folosirea unei politici agresive de marketing. Astfel, chiar dacă produsele
oferite de concurență nu ating nivelul calitativ al produsel or oferite de societatea
INTELIGENT PACK S.R.L., un posibil client poate fi tentat să facă rabat de la calitate în
favoarea unui preț deosebit de atractiv. Pentru a contracara o asemenea concurență,
entitatea va asigura fidelizarea clienților vechi prin pr ețuri preferențiale și va atragere noi CONCURENȚI POTEN TIALI AI SOLICITANTULUI – DUPA INVESTITIE 2015 (lei)
Nr.
crt. Concurent Cotă de
piața
aproximată
-%- Cifră de
afaceri Profit net
1 AMBACART GRUP SRL Baia Mare,
Maramureș 10 7.624.635 127.328
2 RALOM SRL SRL Baia Mare ,
Maramureș 10 5.523.484 102.537
3 UNICART -VAB SRL Bistrița, Bistrița –
Năsăud 8 3.460.264 6.884
4 REAN CARTONAJ SRL Oradea , Bihor 5 4.552.632 191.009
5 DESSERA NORTES SRL Timișoara,
Timiș 3 3.749.158 844.990
6 IOANA CARTON IMPEX SRL Reghin,
Mureș 2 3.441.262 69.896

20
clienți punând accent pe calitatea execuției și siguranța colaborării cu o entitate cu
vechime pe piață.
Cartonul ondulat este folosit la fabricarea a peste 80% din ambalajele (cutii) folosite pe
În prezent, fluxul tehnologic se realizează cu ajutorul mijloacelor fixe (active coporale)
deținute de entitate, și anume:
– O mașină de biguit și tăiat;
– O mașină de șlițuit;
– O mașină ștanță roll;
– Un utilaj flexo -slotter;
– Un transpalet electric;
– Două motostivui toare.

Solicitantul a identificat investiția în retehnologizare drept necesară și oportună din
următoarele rațiuni:
– Utiajele utilizate actualmente pentru producție sunt vechi, depășite tehnologic, o parte
nefiind noi la momentul achiziționării, și c are necesită reparații și întreținere costisitoare,
ceea ce determină o serie de limitări în calitatea, cantitatea și sortimentația ce se poate
produce.
– Utilajele existente au o productivitate scăzută, timpul de reglare a acestora și de realizare
efectiv ă a producției fiind îndelungat, ceea ce scade competitivitatea entității pe piață.
– În prezent, anumite faze din fluxul tehnolgic (alimentarea utilajelor cu materie primă,
eliminarea surplusului de material în urma diverselor operațiuni, paletizarea prod usului
finit) se realizează manual de către angajați, ceea ce prelungește timpul de producție.
– S-a identificat existența unei cereri relevante pentru cutiile cașerate atât din partea
clienților existenți cât și din partea unor clienți potențiali, care, d in cauza lipsei de utilaje
specializate, nu a putut fi onorată.
– Utilajele noi permit optimizarea fluxului tehnogic prin creșterea vitezei de realizare a
operațiunilor, respectiv efectuarea mai multor operațiuni (de exemplu imprimare, biguire
tăiere, șli țuire sau imprimare, ștanțare, eliminare surplus de material) la un singur utilaj.
– Entitatea dispune de un administrator cu o vastă experiență în domeniul producției
ambalajelor de carton ondulat și un director de vânzări cu o solidă experiență și califi care
în domeniu vânzărilor și al marketingului. Astfel, există know how -ul necesar derulării
acestui proiect.
– Asistența financiară nerambursabilă are un rol esențial în accelerarea implementării
proiectului propus, respectiv a retehnologizării , creșterea competitivități entiății pe piață și
asigurarea continuității activității. În condițiile contractării unui credit bancar pentru
achiziția echipamentelor s -ar fi îngreuna foarte mult situația economică a entității care nu
ar mai dispune de premisele necesa re creșterii competitivității pe piață.
– Partea de cofinanțare aflată în sarcina solicitantului este asigurată integral și cert din
surse de finanțare proprii.
– Prețurile echipamentelor prevăzute a fi achiziționate prin proiect sunt scăzute.

Investiț ia contribuie la îmbunătățirea activității curente desfășurate de entitate, respectiv
producția de cutii din carton ondulat astfel:
– Creșterea calității produselor prin utilizarea unor echipamente noi, performante, care
înglobează tehnologie actuală.
– Scăderea cantității de rebuturi și deșeuri generate datorită preciziei ridicate ale noilor
echipamente.
– Scăderea cantității de energie pentru realizarea aceluiași volum al producției prin
optimizarea fluxului de producție.
– Creșterea productivității munci i prin automatizarea unor faze din procesul tehnologic
(alimentarea utilajelor cu materie primă, paletizarea produsului finit).

21
– Posibilitatea realizării unui produs nou pentru entitate, cutia cașerată, pentru care aceasta
nu dispune de echipament de prod ucție specific.
– Crearea d e condiții pentru extinderea capacității de producție, a ofertei de produse și
creșterea numărului de clienți.

Minimizarea la sursă a deșeurilor generate prin desfășurarea activității, respectiv a
resturilor de carton ondulat și a rebuturilor, se va realiza in principal prin prevenirea
producerii acestora prin retehologizarea cu utilaje noi, performante, care încorporează
tehnologie noua și permit realizarea operațiunilor cu precizie ridicată, precum și prin
gestionarea corect ă a depozitului de materiale, astfel încât cantitățile reduse de deșeu să
genereze costuri reduse de gestionare, având avantaje economice și contribuind activ la
reducerea poluării asociată gestionării deșeurilor.
De asemenea, pentru gestionarea eficien tă a deșeurilor, entitate deține un echipament de
compactare al acestora, fiind redus spațiul necesar depozitării, până la predarea
operatorului de salubritate în vederea reciclării.

Pentru a atinge un nivel de competitivitate care să garanteze creșter i pe piată până la
nivelul capacităților de producție, la nivel calitativ superior datorită preciziei tăieturilor și
a realizării a peste 50% din operațiuni automatizat și cu o divesificare a sortimentației care
să asigure atât satisfacerea unor cerințe di n ce în ce mai diverse ale clienților, cât și
flexibilitate maximă a producției, este necesar ca S.C. INTELIGENT PACK S.R.L. să
realizeze investiții de retehnologizare și modernizare a capacităților de producție existente,
precum și de dotare cu echipament e care permit realizarea de noi produse finite ca re vor
ad
Sursele de finanțare ale investiție sunt prezentat e in tabelul nr.2 și se constituie din:
– ajutorul financiar nerambursabil solicitat în sumă de 894.453,78 lei, reprezentând
78,65% din cheltuie lile eligibile;
– fonduri proprii ale entității, în sumă de 478.530,62 lei, din care 242.533,22 lei reprezintă
contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile de 21,35%, iar 226.997,40 lei reprezinta
valoarea TVA neeligibilă aferentă întregii investiți i și 9.000,00 lei sunt cheltuieli
neeligibile cu consultanța în managementul proiectului.

Efectuarea efectivă a cheltuielilor s -a estimat a se realiza astfel:
– an 1: mașina de ștanțat rotativă, mașina de ștanțat tip portofel, mașina semiautomată de
lipit, mașina de biguit și tăiat, alimentatorul independent;
– an 2: utilajul flexo slotter, mașina de ștanțat roll cu benzi transportoare, mașina de șlițuit,
mașina automată de cașerat.
Cheltuielile cu consultanța, auditul și măsurile de informare și public itate s -au estimat că
se vor realiza în tranșe egale în cei 2 ani de implementare.

Valoarea totală a proiectului de investiție propus este de 1,371,984.40 lei
Implementarea acestuia necesită următoarele operațiuni:
-achiziția de utilaje;
-serviciu de consultanta management;
-cheltuieli cu activitati obligatorii de publicitate si informare aferente
proiectului;
-cheltuieli cu activitatea d e audit financiar.
Data esti mată de declanșare a proiectului de investiție: 01.06.2016
Data estimată de finisare a proiectului și de începere a exploatării acestuia: 01.01 .2019.
Durata estimată de r ealizare a investiției este de 26 luni.

22
Tabel nr. 2 Planul de finanțare a investiți ei respectiv sursele de finanțare
Nr
crt SURSE DE FINANȚARE Valoare (lei)
I Valoarea totală a cererii de finantare, din care : 1.371.984,40
I.a. Valoarea totala neeligibilă, inclusiv TVA aferenta 235.997,40
I.b. Valoarea totala eligibilă 1.135.987,00
II Contribuția proprie, din care : 478.530,62
II.a. Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile 242.533 ,22
II.b. Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA
aferenta 235.997,40
III ASISTENȚĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ
SOLIC ITATĂ 893.453,78
Sursa : Plan de afaceri (Dezvoltarea firmei Intelligent Pack 2017 )
Utilajele necesare implementării proiectului sunt prezentate în Tabelul nr. 3
Tabelul nr.3 .Lista achizițiilor efectuate active corporale
Nr
crt. Obiectul investiției
DOTARI (active corporale) Buc Cost achiziție
(lei)
1 Mașină de tăiat și biguit 1 39.629,00
2 Alimentator independent 1 33.774,00
3 Mașină ștanță roll cu benzi
transportoare 1
35.981,35
4 Mașină de șlițuit 1 31.523,10
5 Masină semiautomată de lipit 1 103.575,90
6 Mașină de ștanțat tip portofel 1 78.807,75
7 Mașină automată de cașerat 1 261.191,40
8 Utilaj f lexo slotter 1 216.158,40
9 Mașină de ștanțat rotativă 1 267.946,35
Total 9 1.068.587,00
Sursa: Plan de afaceri (Dezvoltarea firmei Intelligent Pack 2017 )
Cheltuielile cu consultanța, auditul și măsurile de informare și publicitate s -au estimat
că se vor realiza în tranșe egale în cei 2 ani de implementare. Tabelul nr.4
Tabelul nr.4 .Lista ach izițiilor (active necorporale )
Nr
crt. Obiectul investiției (active necorporale)
Buc
UM
Cost
Achiziție (lei)
1 Consultanta în managementul proiectului 1 serv 53,400.00
2 Cheltuieli cu activitățile obligatorii de publicitate
și informare aferente proiec tului 1
serv 4.000,00
3 Cheltuielile cu activitatea de audit financiar extern 1 ser 10.000.00
4 Total 67,400.00
Sursa: Plan de afaceri (Dezvoltarea firmei Intelligent Pack 2017)
Rata de actualizare este de 5% , iar amortizarea mijloacelor fixe a chiziționate prin
proiect ar urma sa se recupereze in 10 ani folosind regimul liniar de amortizare. Tabel nr.4.

23
Estimarea costurilor cu amortizarea s -a realizat pe baza valorilor de intrare ale
mijloacelor fixe respective și a duratelor normate de amort izare a acestora.
Regimul de amorti zare practicat este cel liniar.durata de amortizare amijloacelor fixe este
de 10 ani.
Calculul amortizării es te evidențiat în Tabelul nr. 5 .

Tabelul nr. 4.Amortizarea mijloacelor fixe achiziționate prin proiect
An Amortizarea mijloacelor fixe
achiziȚionate prin proiect
An 1 19.792,01
An2 73.086,31
An3 106.858,81
An4 106.858,81
An5 106.858,81
An6 106.858.81
Sursa: Plan d e afaceri (Dezvoltarea firmei Intelligent Pack 2017)

Pe perioada de prognoză, cifra de afaceri se compune, în medie, din cutii clasice – 55%,
cutii ștanțate – 40% și cutii cașerate – 5%.
Estimarea producției vândute s -a realizat ținând cont de ca pacitatea de producție maximă
care se poate realiza, de tendințele de evoluție ale pieței, ale contractelor pe care entitatea
le are încheiate cu partenerii stabili și ale cererii identificate atât pentru produsele actuale,
cât și pentru noul produs, cerer e care în prezent nu s -au putut onora din cauza lipsei unei
capacități suficiente de producție. Se estimează o creștere a cifrei de afaceri în medie cu
circa 2% pe an. Față de anul de bază, în ultimul an de prognoză, se estimează o creștere de
minim 23%
Tabelul nr.6 .Capacitatea maximă de producțieestimat ă pe zi cu adoptarea proiectului
Nr. ctr. Utilaj existent Capacitate de
producție maximă/min Capacitate de
producție maximă/zi
1 Mașină de tăiat și biguit +
Alimentator independent 50 mp 28.800 mp
2 Mașină ștanță roll cu benzi
transportoare 6 mp 3.456 mp
3 Mașină de șlițuit 6 mp 3.456 mp
4 Masină semiautomată de
lipit 60 mp 34.560 mp
5 Mașină de ștanțat tip
portofel 15 mp 8.640 mp
6 Mașină automată de cașerat 60 mp 34.560 mp
7 Utilaj flexo slotter 40 m p 23.040 mp
8 Mașină de ștanțat rotativă 60 mp 34.560 mp
Total 171.072 mp
Sursa: Plan de afaceri (Dezvoltar ea firmei Intelligent Pack 201 )
Structura clienților se estimează că va fi aceeași cu cea existentă, respectiv persoane
juridice private în proporție de 100%.
După realizarea investiției, se estimează o creștere maximă a producției vândute de
30%, până la circa 910 mp/h (având în vedere un timp de lucru efectiv al utilajelor în

24
medie de 10 ore/zi) atinsă în anul 4 (anul 6 de previziune ) după finalizarea implementării
proiectului.
Față de cantitatea produsă estimată a fi vândută în condițiile în care nu s -ar
implementa .În stabilirea prețului de vânzare s -a ținut cont de costurile de producție la care
s-a adăugat o marjă de profit de m inim 5%.
Prețul este același cu prețul mediu practicat în prezent de entitate, iar pentru perioada de
operare și mentenanță a investiției se are în vedere menținerea prețului de vânzare pentru
toate produsele la nivelul actual, urmărindu -se în permanen ță prețurile practicate de
concurență, astfel încât să se păstreze marja de profit și să nu se depășească capacitatea de
plată a clienților. Începând cu anul 6, producția se estimează că va râmăne constantă.
Veniturile din exploatare se obțin în proporț ie de 100% din vânzarea producției realizate,
respectiv a cutiilor din carton ondulat (CO3 și CO5), conform obiectului principal de
activitate al entității, aferent CAEN 1721. Tabelul nr.6
În urma implementării proiectului și a operării infrastructurii a chiziționate prin proiect,
entitatea își va crește capacitatea de producție și va realiza în plus un nou produs, tipurile
de produse din vânzarea cărora se vor obține venituri structurându -se astfel:
1. Cutii clasice neimprimate (CO3 și CO5).
2. Cutii clas ice imprimate (CO3 și CO5).
3. Cutii ștanțate neimprimate (CO3 și CO5).
4. Cutii ștanțate imprimate (CO3 și CO5).
5. Cutii cașerate (CO3 și CO5).

În estimarea veniturilor în urma implementării proiectului s -a avut în vedere capacitatea
de producț ie maximă, producția estimată a fi vândută, posibilitatea realizării și vânzării
unui nou produs pentru care entitatea a identificat existența unei cereri pe piață,
estimându -se o creștere medie a cifrei de afaceri cu circa 2% pe an.
Cutiile din carton se pot realiza în dimensiuni variate în funcție de necesitățile de
ambalare ale fiecărui client, din acest motiv unitatea de măsură aleasă este metru pătrat de
produs finit, respectiv cutia desfășurată (în formă plană).
Pentru completarea datelor în tab elul nr.6 structura productiei estimate cantitativ și
valoric s-a ținut cont de un preț mediu de 2 lei/mp.

25
Produsele vândute de entitate sunt cutiile clasice (CO3 și CO5) imprimate și
neimprimate și cutiile ștanțate (CO3 și CO5) imprimate și neimprimat e.
Capacitatea de producție maximă a entității ținând cont de utilajele existente și de
numărul de angajați direct productivi după implementarea proiectului (13 persoane),
conform informațiilor primite de la furnizorul avut în vedere la estimarea bu getului
privind capacitatea (viteza) de producție maximă a utilajelor, în condițiile exploatării lor în
două schimburi (de câte 8 ore), având în vedere timpul de manipulare și de repaus al
utilajelor și al personalului care reprezintă 40% și timpul efectiv de lucru al utilajelor 60%,
conduce la următoarea capacitate maximă de producție zilnică :
Tabelul nr. 7. Structura producției estimată cantitativ și valoric cu implementarea
proiectului.
An1 A2 An3 An4 An5 An6

cantitate
produse 2,330,010 2,435,235 2,535,876 2,596,205 2,695,320 2,729,808
pret
unitar
(produs) 2 2 2 2 2 2
Total 4,660,020.00 4,870,470.00 5,071,752.00 5,192,410 5,390,640 5,459,616
Sursa: Plan de afaceri (Dezvoltarea firmei Intelligent Pack 2017)

Strategia de preț (Tabelul nr .8)– se referă la modul de stabilire a prețului astfel încât
produsul să fie vândut la prețul cel mai competitiv posibil. Entitatea va avea în vedere
următoarele:
– Cuantificarea costurilor înglobate în realizarea producției, dintre care principalele sunt:
costurile cu materiile prime și materialele, costurile de personal, costurile cu serviciile
executate de terți și costurile cu consumabile de tip carburanți, utilități.
– Raportarea la prețurile pieței, în special la cele practicate de competitorii direcț i.

În elaborarea strategiei de preț s -a ținut cont inclusiv de:
– aprecierea pozitivă a clienților față de produsele entității, la clienții existenți s -a
constatat o creștere a cantităților comandate, iar clienții noi sunt mai mulțumiți de
produsele pe care le primesc în prezent, comparativ cu cele achiziționate anterior;
– prețurile practicate de către competitori , care sunt în medie cu +5% mai mari decât cele
ale entității;
– elasticitatea cererii în funcție de preț – prețul fiin d principalul factor d e influență al
cererii , având în vedere caracteristicile și avantajele oferite de cutiile din carton ondulat,
acestea nu au produse substituibile, cererea va fi inelastică în funcție de preț, astfel că la o
modificare (creștere sau scădere) a prețului, cer erea se modifică (scade sau crește) cu un
procent mai mic.

Se va avea în vedere oferirea de discount -uri pentru clienții vechi (care au cel puțin 3
comenzi efectuate) și realizarea de oferte personalizate, respectiv crearea de oferte
promoționale pentr u clienții noi.

26

Tabelul nr. 8.Structura de pret a produselor va include:
Denumire Procent din preț
final fără TVA
1 Costurile cu materie primă și materiale consumabile cca 83 %
2 Costurile de personal cca 6 %
3 Cheltuieli aferente operarii cca 3 %
4 Alte costuri (mentenanță, reparații, utilități, marketing și
promovare, contabilitate, etc) cca 3 %
5 Marja de profit cca 5 %
Sursa: Plan de afaceri (Dezvoltarea firmei Intelligent Pack 2017 )

Cheltuieli din exploatare .

Cheltuieli din exploatare se compun din:
a) Cheltuielile cu materiile prime și materialele, precum și cele cu alte materiale necesare
realizării producției sunt proporționale cu producția realizată.
În urma realizării investiției și a înlocuirii util ajelor cu unele noi, performante, cheltuielile
din exploatare s -au prognozat la o medie de 95% din veniturile din exploatare.
Principala cheltuială o reprezintă achiziția materiei prime, res pectiv a plăcilor de carton
CO3 și CO5. Materialele consumabi le sunt reprezentate de adezivi pentru lipirea cutiilor,
vopseluri pentru imprimări, ștanțe pentru obținerea cutiilor ștanțate și clișee fotopolimerice
necesare imprimărilor. Acestea s -au prognozat la o medie de 84%.
Calculațiile acestor cheltuieli s -a făcut în funcție de cantitățile fizice previzionatea a se
produce și a se valorifica, precum și ținând cont de dimensiunile necesare, calitate,
culoare, esența, model și origine. Astfel, pentru obținerea unui metru pătrat de cutie clasică
este nevoie, în medie, de 1,1 mp de placă de carton, pentru 1 mp de cutie ștanțată sau cutie
cașerată este nevoie, în medie, de o placă de 1,2 mp. Astfel, consumurile detaliate de
materii prime reies din tabelul următor:
b) Alte cheltuieli materiale (inclusiv cheltuieli cu prestații externe) s-au prognozat la o
medie de 1,84 % din totalul cheltuielilor din exploatare. Sunt reprezentare de prestațiile
externe constând în imprimarea hârtiei care urmează a se cașera pentru obținerea cutiilor
cașerate (preț mediu estimat 36le i/mp inclusiv TVA). Acestea s -au previzionat
proporțional cu producția de cutii cașerate prognozată a se realiza.
c) Cheltuieli cu energia și apa (inclusiv alte cheltuieli din afară, respectiv cu lemnele de
foc, cu telecomuncațiile (telefon, internet, fa x) și cu serviciile de salubritate) s-au
prognozat la o medie de 0,16 % din totalul cheltuielilor din exploatare.
d) Alte cheltuieli de exploatare (prestatii externe, alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate, alte cheltuieli), reprezentate de cheltuie li cu intreținerea si repararea utilajelor
existente si cu servicii de proiectare executate de terti, s -au previzionat pe baza istoricului
acestui tip de cheltuială, cât și în funcție de gradul de uzură al utilajelor, la o medie de
2,91%.
Atfel, în primu l an, deoarece până la achiziția noilor utilaje se vor exploata cele existente,
cheltuielile se estimează la nivelul celor existente în varinta fără proiect. În urma
implementării investiției, pentru o perioadă de 5 ani, cele 9 utilaje vor necesita, în med ie, 2
intervenții lunare pentru intreținere și mentenață de circa 90 lei/lună/utilaj. Pentru ultimii 3

27
ani de prognoză, având în vedere uzura utilajelor, se estimează creșterea intervențiilor
necesare, în medie, de la 2 la 3/lună.
S-au previzionat și se rvicii de proiectare și realizare machete (4 servicii/lună la 1400 lei
inclusiv TVA/serviciu).
Deoarece investiția presupune dezvoltarea activității curente, personalul implicat în
activitatea de implementare/operare a investiției va fi cel curent, la c are se adaugă cei 5
noi angajați. Cheltuiala de personal începând cu anul trei de previziune este aferenta celor
17 persoane angajate în societate respectiv: 267.648 lei cheltuiala cu salariile și 60.804 lei
cheltuieli pentru protectie si asigurari sociale .
Astfel, la cheltuielile salariale existente, pentru ultimele 3 luni din anul doi de
implementare (an 2 de prognoză) și începând cu anul 1 de operare (an 3 de prognoză) se
vor adăuga cel e aferente celor 5 noi angajați
În tabelul următor sunt p rezentate cheltuielile de exploatare anuale medii în funcție de
cantitățile de produse finite care se estimează că se vor produce și valorifica. Acestea s -au
calculat ca medie a valorilor lunare, respectiv anuale previzionate pe intreaga perioadă de
progn oză, rezultând următoarele valori:Tabelul nr.9.

. Tabelul nr . 9. Cheltuielile de exploatare
Cheltuieli cu
materiile prime
si cu materialele
consumabile
4,004,928 4,104,947 4,217,844 4,309,524 4,502,728 4,572,516
Cheltuieli cu
energia
4,128 4,128 4,128 4,128 4,128 4,128
Cheltuieli cu
apa
378 378 378 378 378 378
Alte cheltuieli
din afara (cu
utilitati)
3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600
Cheltuieli de
personal
236,436 256,824 328,452 344,916 344,916 344,916
Alte cheltuieli
de exploatare
(prestati i
externe)
211,200 153,600 132,000 132,000 132,000 132,000
TOTAL
CHELTUIELI
DIN
EXPLOATARE 4,460,670 4,613,477 4,781,802 4,898,946 5,099,890 5,172,738

Sursa: Plan de afaceri (Dezvoltarea firmei Intelligent Pack 2017)

28

2.2. Analiza fezabilită ții proiectului de investiții dezvoltarea firmei S.C.
Inteligent pack SRL

Conform ipotezelor menționate anterior, investiția propusă pentru dezoltarea activității,
determină fluxuri de numerar net pozitive pe întreaga perioadă de referință, ceea ce
demonstrează s ustenabilitatea financiară a societății , astfel tabelul nr.10.
Tabelul nr. 10. CASH FLOW
Sursa : prelucrare proprie

b) Rata de actualizare
Rata de actualizare reflectă costul mediu ponderat al capitalului folosit pentru realizarea
proiec tului de investiție. rata de actual izare =5 %
2.2.1.Calculul valorii actualizate nete (VAN )

VAN=

VAN= [
+
]-

-1,371 ,984.40

VAN=1,550,950.15 -1,371984.40 = 178,965.75

VAN=178,965.75

Deoarece VAN>0 rezultă că proiectul de investiții este rentabil, deci se va lua decizia de
adoptare a acestuia.
ELEMENT
E An1 An2 An3 An4 An5 An6
Venituri din
exploatare 4,660,020 4,870,469 5,071,7 52 5,192,410 5,390,640 5,459,616
Cheltuieli din
exploatare 4,460,670 4,613,477 4,781,802 4,898,946 5,099,890 5,172,738
Profit
exploatare 199,350 .00 256,992 .00 289,950 .00 293,463 .00 290,750 .00 286,878 .00
Impozit pe
profit 31,896 .00 41,118.72 46,392.00 46,954.08 46,520.00 45,900.48
Profit net 159,081.30 215,873.28 243,558 246,508.92 232,018.50 240,977.52
Amortizare 19.792,01 73.086,31 106.858,81 106.858,81 106.858,81 106,858.81
Dobânzi 0 0 0 0 0 0
CASH
FLOW 178,873.31 288,959.59 350,416.81 353,367.73 338,877.31 347,836.33

29

2.2.2. Calculul indicelui de profitabilitate (IP)

I = costul investiției;
CF t= cash -flow-ul aferent anului t;
r= rata de actualizare (costul mediu ponderat al capitalului investit în proiect).

Astfel în cazul analizat :

IP= [
+
]:
:1,371,984.40

IP= 1,550 ,950:1,371,984= 1.13

Avănd în vedere r egulile de decizie, pe baza ace stui criteriu, dacă IP≥1  proiectul se
acceptă ;

Durata de recuperare a investiției (Dr)

Dr= n+

Unde:
n – anul în care IR n<CFn+1
IRn – investiția rămasă nerecuperată în anul n
CFn+1 – cash- flow-ul anului următor( n+1).

Tabelul nr.11 .Calculul IR n
Anul

1 1,371,984.40 -178,873.31=1 ,193.111.09 288,959.59
2 1,193,111.09 -288,959.59=904 ,151.50 350,416.81
3 904,151.50 -350,416.81 =553,734.69 353,367.73
4 553,734.69 -353,367.73=200,366.96<388,877.31 338,877.31
5
Sursa: prelucrare proprie

Dr=
=


IrCF
IPn
ttt
11

30

Dr=4+0.59=4.59

Dr=4 ani și 5.9 luni

Termenul de recuperare actualizat al investiției evidențiază faptul că
recuperarea valorii acesteia pe baza cash -flow-urilor actualizate se realizează încă din
primul an, d eoarece cash -flow-ul din anul 5 este mai mare decât Investiția rămasă
nerecup erată. ( 388,877.31>200,366.96 ).

Valoarea pozitivă semnificativă a VAN de 178,965.75 lei și cea supraunitară a
indicelui de profitabilitate de 1,13 evidențiază faptul că proiectul de investiție analizat se
dovedește a fi rentabil.
Concluzia car se desprinde este aceea că, potrivit calculelor efectuate, proiectul de
investiție este rentabil, fiind justificată implementarea lui.
2.2.3 Calculul rat ei interne de rentabilitate(RIR)
Acest indicator poate fi interpretata ca medie a castigului doban dit, obtinut de un
investitor intr -o anumita perioada de timp. Din punct de vedere tehnic se considera a fi
rata interna de rentabilitate a unui proiect de investitii acea rata de actualizare pentru care
venitul net actualizat al proiectului este egala cu zero (VNA=0 ).
Deci rata interna de rentabilitate(RIR) a unui proiect de investitii va fi acel ,,i ” care satisface
relatia:
VAN =
Vi
RIRFnP
nn
i

 ) 1(/
1
Unde: ,,RIR ” adica rata de actualizare reprezinta chiar rata interna de rentabilitate a proiectul ui
(RIR).
Calculul RIR se desfasoara iterativ pentru a gasi ratele de actualizare, minime si maxime, pentru
care V AN este pozitiv sau negativ:
-se alege o rata de actualizare arbitrar pentru care se calculeaza un VAN ;
-daca V AN a fost ne gativ, se calcu leaza din nou VAN dar pentru o rata de actualizare mai
mica;
-daca VAN calculat prima data a fost pozitiv, de va calcula din nou VNA, dar foilosind o
rata de actualizare mai mare;
-se continua cu astfel de incercar i succesive pana se obtine un V AN = 0, car e devine rata
interna de rentabilitate (RIR) pentru proiectul de investitii analizat.
În concluzie, se vor accepta numai acele proiecte care au o rata interna de rentabilitate (RIR)
mai mare decat rata dobanzii de pe piata, orice alt proiect fiind respi ns.
Rata internă de rentabilitate este un indicator de sinteză a parametrilor economici ai proiectului,
este unică pentru fiecare proiect în parte. Reflectă cel mai realist capacitatea internă a unui proiect
de a valorifica sumele investite și ca atare poate fi luată drept nivel maxim al dobânzii pe care o
poate accepta proiectul Cu alte cuvinte este privită ca nivelul maxim al costul capitalului pe care
proiectul îl poate suporta. De aceea, dacă în calculele de actualizare se impune o rata de
actualizar e a parametrilor economici superioară ratei interne de rentabilitate proprie proiectului se
va constata că proiectul este ineficient, chiar dacă indicatorii atemporari (statici) reflectă o situație
contrarie.

31
Rata de actualizare =5,1369%

I=5,1369%
RIR=5, 1369%

VAN=
+

+
+
]-1,371984.40
VAN=0

2.3. Analiza de sensibilitate a proiectului de investiții
O asemenea analiză își propune să stabilească sensibilit atea eficienței proiectului de
investiții în condiții de incer titudine, adică de variație probabilă a factorilor și condițiilor
exogene luate inițial în considerare în faza dezvoltării sale.
În realizarea unei asemenea analize în cazul prezentat, am luat în considerare
două scenarii pesimiste:
– prim ul care include micșorarea prețului de vânzare al produselor realizate;
– al doilea care presupune o majorare a cheltuielilor de exploatare cu 10%.

1).Scăderea prețului de vânzare a produselor realizate la 1,98 (lei)și, în consecință, a
veniturilor d in exploatare își pune amprenta asupra reducerii profitului net și cash –
flow-urilor generate de proiect. Tabelul nr. 10

Tabelul nr.1 2, Veniturile di n exploatare dupa reducerea preț ului la produsele finite.

An1 A2 An3 An4 An5 An6
Venituri
din
vanzar i
produse 4,613419.80 4,821,765.30 5,021,034.48 5,140,485.90 5,336,733.60 5405,019.4

cantitate
produse 2,330,010 2,435,235 2,535,876 2,596,205 2,695,320 2,729,808
pret
unitar
(produs) 1.98 1.98 1.98 1.98 1.98 1,98
Total 4,661,359.8
0 4,821,765. 30 5,021,034.48 5,140,485.90 5,336,733.60 5,405,019.8
4
Sursa: prelucrare proprie

32

Calcululul CF-ul -lui după reducerea prețulu i de vănzare a produselor realizate Tabelul
nr.12.

Tabelul nr.11 CF-ul dup ă reducerea prețului de vănzare a produselor finite

Sursa:prelucrar e proprie

VAN= [
+
]-

-1,371,984.40

VAN=1,351,718.97 -1371,984.40= -20,265.43

VAN= – 20,265.43

IP=[
+
]:

:1,371,984.40

IP=1,351718.97 :1,371,984.40

IP=0.99
An1 An2 An3 An4 An5 An6
Venituri din
exploatare 4,613,419.80 4,821,765.30 5,021,034.48 5,140,485.90 5,336,733.60 5,405,019.84
Cheltuieli din
exploatare 4,460,670 4,613,477 4,781,802 4,898,946 5,099,890 5,172,738
Profit
exploatare 152,749.80 208,288.30 239,232.48 241539.90 236,843.60 232,281.84
Impozit pe
profit 24,439.97 33,326.13 38,277.20 38,646.38 37,894.98 37,165.09
Profit net 128,309.83 174,962.17 200,955.28 202,893.52 198,948.64 195,116.75
Amortizare 19.792,01 73.086,31 106.858,81 106.858,81 106.858,81 106,858.81
Dobânzi 0 0 0 0 0 0
CASH
FLOW 148,101,84 248,048.48 307,814.09 309,752.33 305,807.45 301,975.56

33

Calculul duratei de recupe rare a investitiei după scăderea prețului a produselor
realizate ,este prezentat în tabelul nr.12

Tabelul nr.12 .Calculul IR n
Anul

1 1,371,984.40 -148,101.84=1,223,882.56 248,048.48
2 1,223,882.56 -248,048.48=975,834.08 307,814.09
3 975,83 4.08-307,814.09=668,019.99 309,752.33
4 668,019.99 -309,752.33=358,267.66 305,807.45
5 358,267.66 -305,807.45=52 ,460.21<301,975.56 301,975.56

Sursa: prelucrare proprie

Dr=
= 5 +0.17

Dr =5+0,17

Dr =5ani 1,7 luni

Reducer ea cu circa 1,2 % a prețului de vânzare determină valori corespunzătoare a
indicatorilor:
– VAN -ul înregistre ază valori negative ( -20,265.43 );
– IP =0.99 scade sub 1 ;
– Dr =5ani 1,7 luni

Aceste evoluții relevă faptu l că eficiența proiectului de investiție analizat este foarte
sensibilă, la o posibilă micșorare a prețului de vânzare al produsului finit, în condițiile în
care toate celelalte elemente luate inițial în calcul rămân aceleași.

34

2). Daca se majorea ză cheltuielile de exploatare cu 3 % situația se modifică în felul
următor:

Tabelul nr.12 . CF-ul în cazul în care se majorează cheltuielile exploatare cu 3%
Sursa:prelucrare proprie

VAN= [
+
]-

-1,371984.40

VAN= 952,358.53 -1,371984.40

VAN= -419,625.87

IP=[
+
]

:1,371,984.40

IP= 952,358.53/1,371,984.40
IP=0.69

Majorarea cheltuielilor totale determină valori corespunzătoare a indicatorilor:
– VAN -ul înregistrează valori negative ( – 506,880.59 );
– IP scade sub 1 =0.69

Aceste evoluții relevă faptul că eficiența p roiectului de investiție analizat este foarte
sensibilă, la o posibilă majorare a cheltuielilor , în condițiile în care toate celelalte elemente
luate inițial în calcul rămân aceleaș.

An1 An2 An3 An4 An5 An6
Veni turi din
exploatare 4,660,020 4,870,469 5,071,752 5,192,410 5,390,640 5,459,616
Cheltuieli din
exploatare 4,460,670
4,613,477
4,781,802
4,898,946
5,099,890
5,172,738

Cheltuie li din
exploatare mai
mari cu 3 % 4,594,490.1 4,751,881.31 4,925256.06 5,045,914.38 5,252886.70 5,327,920.14
Profit
exploatare 65,529.90 118,587.69 146,495.94 146,495.62 137,753.30 131,695.86
Profit net 55,045.12 99,613.66 123,056.59 123,056.32 115,712.77 110624.52
Amortizare 19.792,01 73.086,31 106.858,81 106.858,81 106.858 ,81 106,858.81
Dobânzi 0 0 0 0 0 0
CASH FLOW 74,837.13 172,699.97 229,915.13 229,915.13 222,571.58 217,483.33

35

CAPITOLUL III
CONCLU ZII ȘI PROPUNERI

Investițiile constituie fun damentul dezvoltării viitoare a firmelor, având un rol hotărâtor
în suplimentarea, diversificarea și creșterea calitativă a t uturor factorilor de producție ,
asigurând îmbunătățirea poziției concurențiale în raport cu alți agenți economici.
La baza lucră rilor de investiții trebuie să stea un studiu analitic, o documentație
amănun țită.
Această documentație con ține: studiul tehnico -economic, proiectul și devizele. Studiul
tehnico -economic cuprinde informații economice, tehnice și financiare cu caracter g eneral
prin care este justificată necesitatea și oportunitatea investiției, sunt fundamentate
posibilitățile de realizare și exploatare în condiții de eficiență maximă a lucrărilor.
Informațiile obținute în privința unui proiect de investiție trebuie sinte tizate și reflectate în
trei elemente importante, numite elementele financiare ale unui proiect de investiție care
includ:
-cash-flow-urile proiectului de investiție;
-durata de viață estimată a proiectului;
-rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acc eptabil.
Indicatori de evaluare a fezabilității proiectelor de investiții sunt :
-VAN (Valorea Actualizată Netă )
-IP (Indicele de Profitabilitate)
-RIR (Rata Internă de Rentabilitate)
-Dr (Durata de recuperare a investiției).
Din c alculul indicatorilor d e rentabilitate a proiectului de investiții știind că rata de
actualizare netă este de 5% la S.C Inteligent Pack SRL rezultă următoarele : , valoarea
VAN este pozitivă și semnificativă, iar indicele de profitabilitate este supraunitar, ceea ce
semnifică f aptul că proiectul este rentabil și se poate face implemetarea acestuia.
Calculul RIR în exce relevă faptul că RIR
(rata de rentabilitate dorită ca nivel minim
acceptabi l ,deci proiectul se acceptă .
RIR=5,1369%>5 (r) proiectul se acceptă.

În cadrul analizei de sensibilitate a proiectului am tratat două situații și anume :

– În prima situație include micșorarea prețului de vânzare al produselor realizate;
– A doua situație presupune o majorare a cheltuielilor de exploatare cu 3 %.
Prin calcularea celor doi indicatori ai investiției în condițiile de reducere a prețul ui de
vânzare a produselor realizate , se desprind concluzii le următoare:
-VAN -ul înregistrează valoare negative ;
-IP –ul scade de la 1.13 la 0,99
De aici rezultă că eficiența proiectului de investiție analizat este foarte sensibilă, în cazul
în care celelalte elemente nu se schimbă ci doar se micșorează prețul de vânzare al
produsului finit.
2) Majorarea c heltuielilor de exploatare cu 3 % a adus următoarele modificări: ,
-VAN -ul înregistrează valoare negativă ;
-IP-ul este 0,69 <1
De aici rezultă că eficiența proiectului de investiție analizat este foarte sensibilă, în cazul
în care crește valoarea cheltuielilor de exploatare și celelalte elemente nu se schimbă .

36

Bibliografie:

Corina Pop Sitar et al..Suport de curs și aplicatii Școala Antreprenorială Modul II –
Dezvoltarea afacerii, temaIV ”Ce opțiuni investiționale amși cum le finanțez?Evaluarea și
finanțare a investiției” pag 113 -135, publicație editată în cadrul proiectului
Antreprenoriatul și egalitatea de șanse. Un model interegional de Școală antreprenorială
pentru femei,proiect finanțat din Fondul Social European Investește în oameni Contract nr.
POSDRU/9 /3.1/5/5 Editorul materialului

Dimitriu M, Staicu F., Pârvu D., Dimitriu M., Stoian M., Vasilescu I., Eficiența economică
a investițiilor, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1995, pp 7 -9.

Gabriela Prelipcen Strategii Investiționale în Aface ri Curs pentru învățământ la distanță

P.Massé, P., Le choix des investissement: crithére s et méthodes, Dunod, Paris, 1964

Prof.univ.dr. Gabriela Prelipcean, Curs Strategii investitionale in afaceri, 2008

http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/FB/FB_II_SIA.pdf

http//.biblioteca. regie.live.rocursuri. bănci.

http//biblioteca.regielive.ro/cursuri/bănci/eficiența -investițiilor -59202.html

http://www.topfirme.com/afacere/inteligent -pack -s-r-l-/3gp5gd5tft/ ,

http:// www.risco.ro , conform informațiilor prez entate în anexa 1 la prezentul Plan de
Afaceri Dezvoltarea fir mei Intelige nt Pack SRL 2016

http://www.inteligentpack.ro/index.php?page=magazin