CERCETARI PRIVIND TEORIA SI PRACTICA CONTABILITATII SI A GESTIUNII TRANZACTIILOR IN LEASING LA SOCIETATII COMERCIALE Coordonator, Masterand, Prof…. [610497]

1UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
BUCURESTI
MASTER CAEIP
LUCRARE DE DISERTATIE
CERCETARI PRIVIND TEORIA SI PRACTICA CONTABILITATII SI A GESTIUNII
TRANZACTIILOR IN LEASING LA SOCIETATII COMERCIALE
Coordonator, Masterand: [anonimizat]. Univ. Dr. Cranta(Pirvan ) Marcela
Ionescu Cecilia

Bucuresti
2017

2
C U PRI N S
I n trodu cere
C A PITOL U L I
1.Aspecte generale privind termenul de leasing
1.1.D efinir ea conc eptulu i de le as ing;
1.2.Avantaj el e s i li mite le leas ingulu i;
1.3.I mport anta leas ingulu i fat a de al te operatiun i financ iare ;
1.4.Le as ingul in legis la tia romaneas c a;
1.5.P iat a de l eas ing in R omania ;
C A PITOL U L II
2.C on tractu l s i op eratiu n i le d e leas in g
2.1.O biec tul con tractu lui de leas ing
2.2.C las if icare a opera tiuni lor de le as ing
C A PITOL U L II I
3.S tu d iu l d e caz p riv in d op erat iu n ile d e leas in g la
S CC ON S T RU C T II L E MN S R L
3.1. P rezen tarea S C CO N S TR U C TII LEM N S R L
3.2. S tudiu de caz propriu zis
C on clu zii (ca o s in teza a in treg ii lu crari)
B ib l iograf ie
An e xe

3I N TR OD U C ER E
Cu aceasta lucrare mi-am propus sa analizez cat mai multe aspecte privind leasing-ul ca
element de finantare intr-o intreprindere si cat de important este acesta fata de alte tehnici de
finantare. Asadar, un motiv pentru care am ales aceasta lucrare,este acela ca leasingul se refera
la un domeniu care vine tocmai dintr-o atenta observare a complexitatii mecanismelor
economiei de piata: nu dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe genereaza profituri
pentru companie, ci utilizarea cu maxim de randament a acestora. Conform aspectelor
generale privind contabilitatea operatiunilor de leasing in conformitate cu Standardul
International de Contabilitate nr.17 (IAS 17 -''Leasing''), precum si contabilizarea
operatiunilor in situatiile financiare,atat la locator cat si la locatar, atat pentru leasingul
financiar cat si pentru cel operational. Leasing-ul din punct de vedere juridic reprezinta un
contract complex care permite unei persoane sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati
imediat pretul. In sistem leasing, procedura de obtinere a unei finantari este mult mai
accesibila decat in cazul procedurilor clasice de creditare.
Leasingul are in componenta trei membri : furnizorul, societatea finantatoare (societatea de
leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii). Bunul solicitat de utilizator se cumpara de la
societatea de leasing si il cedeaza acestuia din urma pe o anumita perioada de timp contra
unor redevente lunare (rata de leasing).Aceasta reprezinta,in esenta,operatiunea de finantare
prin leasing. Utilizatorul, in urma acestei operatiuni, beneficiaza avantajele dupa cum
urmeaza:
a) Ii confera realizarea de investitii atunci cand nu dispune de lichiditatile necesare,si cum
investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri,surplusul de venit
obtinut poate acoperi redeventele lunare;
b) Ii permite folosirea fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante),
cele care sunt aducatoare de bani;
c) Ii ofera sansa sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfarsitul contractului de
leasing,poate returna bunul societatii finantatoare si sa inchirieze altul ale carui caractestici
tehnice sporite ii pot oferi o eficienta mai mare in exploatare;
d) Poate beneficia de amanarea platii taxelor vamale pana la sfarsitul contractului pentru
bunurile aduse din import.
1
1OMFP 1802/2014

4CAPITOLUL I
1.Aspecte generale privind termenul de leasing
1.1 Definirea conceptului de leasing
Leasing-ul, ca modalitate de finantare a achizitiei de active corporale de catre societatile
comerciale, este operatiunea in care o parte denumita locator/finantator, transmite, pentru o
perioada determinata, dreptul de folosinta a unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti,
denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati perioadice, denumita rata
de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa pastreze
dreptul de optiune al utilizatorului:
de a cumpara bunul;
de a prelungi contractul de leasing;
de a inceta raporturile contractuale.
Leasingul reprezinta o metoda foarte buna de finantare in principal datorita operativitatii cu
care poate satisface necesitatile financiare ale agentilor economici si persoanelor fizice.Prin
operatiuni de leasing se pot evita procedurile complicate ale contractarii unor credite
bancare,proceduri ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale patrimoniului societatii
sau celui privat,pentru constituirea de garantii.
Leasingul a inceput sa reprezinte o forma de finantare prima data in Marea Britanie,
raspandindu-se rapid si in Europa.In Romania operatiunea de leasing a fost reglementata prin
Ordonanta Guvernului nr.51/1997, privind operatiunile de leasing cu modificarile si
completarile ulterioare.
Leasingul poate fi de doua feluri:
leasing financiar;
leasing operational
Clasificarea unui leasing ca leasing financiar sau operational depinde mai curand de fondul
tranzactiei decat de forma contractului.Asadar, standardul se aplica acelor contracte care
transfera dreptul de utilizare a bunurilor, chiar daca pentru utilizarea sau intretinerea
respectivelor bunuri, locatarului i se poate cere efectuarea unor servicii substantiale.Acest
standard nu se aplica in cazul contractelor de servicii care nu aplica transferul dreptului de
utilizare a bunurilor intre partile contractante. 2
2 OG. 51 / 1997 ART.1 alin.(1,2)

5
1.2.Avan tajele s i lim itele l eas in gu lu i
Datorita cresterii concurentei economice in toate domeniile de activitate, prin avantajele care
le ofera, leasingul financiar a devenit o forma de finantare preferata de tot mai multe societati
comerciale. Necesitatea tot mai accentuata de a fi la zi cu modernizarea echipamentelor
industriale si tehnologiei,a generat dorinta intreprinderilor de a-si moderniza tehnica, fara a-si
diminua fluxurile de trezorerie prin iesiri de numerar consistente. Prin caracteristicile sale,
leasingul financiar , ofera beneficiarilor obiectul necesar , fara a diminua lichiditatile,ofera
servicii speciale (intretinere,service,asigurare). Astfel, leasingul degreveaza intreprinderea de
riscul de lichiditate si asigura o finantare care protejeaza cifra de afaceri, reprezentand astfel o
operatiune de importanta deosenita. Aspectele privind cercetarea trebuie analizate prin prisma
celor doi participanti principali la operatiune: finantatorul si beneficiarul de leasing.
Asadar, aceste aspecte le-am cosiderat obligatorii tratate prin prisma integrarii Romaniei in
UE, deoarece i-si poate aduce aportul la integrare prin utilizarea resurselor obtinute.Scopul
cercetarii este acela de identificare a resurselor de finantare si pentru determinarea eficientei
activitatii de leasing pentru finantator.,cat si a utilizarii resurselor obtinute,pentru utilizator.
Leasingul operational, nu este atat de cautat pe piata leasing din Romania,el reprezentand
doar un procent conform noilor reglementarii legale, nu este tratat ca o operatiune
financiara,fiind privit ca activitate de inchiriere. Alegerea intre leasing financiar si operational
depinde de asteptarile si nevoile clientului. Clientul care la finalul contractului de finantare
doreste sa pastreze masina,va alege leasingul financiar, pentru ca acesta ii va inlesni
proprietatea.Pe de alta parte, un client care nu doreste sa devina proprietar la final de contract
si este mai degraba interesat de o utilizare eficienta a masinii, precum si de o schimbare rapida
a acesteia cu una noua la final de contract,va alege leasingul operational.Acest produs de
finantare va permite clientului sa achite o rata ce reflecta in mod obiectiv utilizarea
masinii:rata este calculata in functie de rulajul anual si de durata contractului.Astfel clientul
va plati doar pentru ceea ce utilizeaza,iar la final va returna masina fara a-si asuma riscul de
revanzare,acesta este asumat de compania de finantare,in timp ce clientul se va concentra pe
noua masina. Din punct de vedere al inregistrarilor contabile,diferenta dintre cele doua tipuri
de contracte este destul de bine delimitata.

61.3.Im p ortan ta leas in gu lu i f ata d e alte op eratiu n i f in an ciare;
Bunurile ce fac obiectul contractului de leasing, in cazul unui contract de leasing financiar, se
inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea clientului (utilizatorului), acesta deducand
cheltuielile cu amortizarea lui, iar din rata de leasing cheltuielile cu dobanda.
Produsul este inregistrat ca mijloc fix in contabilitatea firmei de leasing, in cazul unui
contract de leasing operational, valoarea ratei de leasing fiind in totalitate cheltuiala
deductibila pentru client. Facand o sinteza putem spune: in cazul leasingului financiar, ratele
sunt compuse din principal si dobanda, bunurile se inregistreaza in contabilitatea
utilizatorului, avansul este obligatoriu, iar riscurile utilizarii bunului trec in grija contractului.
In cazul leasingului operational, ratele lunare sunt compuse din amortizare si beneficiu,
bunurile ce fac obiectul contractului se inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea firmei
de leasing, iar la finele contractului,utilizatorul este obligat sa returneze bunul.
La contractele de leasing operational se pot modifica dimensiunea flotei, perioada de
inchiriere si kilometrajul. Clientul poate returna anticipat masinile in orice moment.In rata
lunara sunt incluse toate costurile financiare si un pachet complet de servicii.
In timpul leasingului, reviziile si reparatiile sunt efectuate corect si la timp,conform
normelor producatorilor.
In principiu, recuperarea valorii imobilizarilor necorporale si corporale se face prin
sistemul amortizarilor, conform standardelor internationale IAS 38 si IAS 16. Imobilizarile
corporale cf. standardului international IAS 16 ,,Imobilizari Corporale'' aceste bunuri sunt
active corporale detinute de o intreprindere fie pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau
prestarea de servicii, fie pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative. In categoria imobilizarilor corporale sunt incluse: terenurile si amenajarile de
terenuri; constructiile; instalatiile tehnice, mijloacele de transport,animale si
plantatii;aparatura nirotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte
active corporale; imobilizari corporale in curs.
1.4.L eas in gu l in l egis latia rom an eas ca
Un activ este recunoscut in bilant, in momentul in care este probabila realizarea unui
beneficiu economic viitor de catre entitate si activul are un cost sau o valoare.
Contractul de leasing operational are urmatoarele beneficii:
-chiria lunara este o cheltuiala deductibila integral;

7-creste capacitatea de finantare a firmei,autovehiculele nu mai sunt inregistrate in
patrimoniul firmei;
-toate riscurile financiare sunt preluate de catre firma de leasing;
-rata lunara este unica si fixa pe toata durata contractului:
-astfel incat:cash-flow-ul devine mai simplu si previzibil;
-riscurile modificarilor fiscale si legislative sunt eliminate;
Conform legii, la finalul unui contract de leasing operational,clientul/utilizatorul masinii nu
poate achizitiona masina de la finantator si trebuie sa o returneze.
La finalul unui contract de leasing financiar, in urma achitarii valorii reziduale, clientul
devine proprietar al vehicului. Alegerea intre leasing financiar si cel operational depinde in
mare masura de nevoile clientului. Asadar, un client care la finalul contractului de finantare
doreste sa pastreze masina, va alege leasingul financiar, pentru ca acesta il va inlesni
proprietatea. Pe de alta parte, un client care nu doreste sa devina proprietar la final de
contract, ci este mai degrama interesat de o utilizare eficienta a masinii, precum si de o
schimbare rapida a acesteia cu una noua la final de contract, va alege leasingul operational.
Acest produs de finantare va permite clientului sa achite o rata ce reflecta in mod obiectiv
utilizarea masinii, rata este calculata in functie de rulajul anual si de durata contractului.
Astfel clientul va plati doar pentru ceea ce utilizeaza,iar la final va returna masina fara a-si
asuma riscul de revanzare,acesta este asumat de compania de finantare,in timp ce clientul se
va concentra pe noua masina. Din punt de vedere al inregistrarilor contabile, diferenta dintre
cele doua tipuri de contracte este destul de bine delimitata.
Bunurile ce fac obiectul contractului de leasing, in cazul unui contract de leasing financiar,
se inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea clientului (utilizatorului), acesta deducand
cheltuielile cu amortizarea lui, iar din rata de leasing cheltuielile cu dobanda.
Bunurile ce fac obiectul contractului de leasing, in cazul unui contract de leasing
operational, produsul este inregistrat ca mijloc fix in contabilitatea firmei de leasing,valoarea
ratei fiind in totalitate cheltuiala deductibila pentru client. Asadar , sintetizand putem spune ca
in cazul leasingului financiar, ratele sunt compuse din principal si dobanda, bunurile se
inregistreaza in contabilitatea utilizatorului, avansul este obligatoriu, iar riscurile utilizarii
bunului trec in grija contractului.Recuperarea valorii imobilizarilor necorporale si corporale se
face prin sistemul amortizarilor,conform standardelor internationale IAS 38 si IAS 16.
3
3 OG.51 /1997 ART.2

8Asadar, cheltuiala cu amortizarea este efectuata chiar daca valoarea justa a activului depaseste
valoarea sa contabila,atata timp cat valoarea sa reziduala nu este mai mare decat valoarea sa
contabila.Valoarea amortizabila a unui activ este determinata dupa ce sa scazut valoarea
reziduala a acelui activ.In practica valoarea reziduala a unui activ este de cele mai multe ori
nesemnificativa si nu se ia in considerare la calcularea amortizarii.Amortizarea aferenta unei
perioade este recunoscuta in contul de profit si pierdere,cu exceptia cazului in care este
inclusa in valoarea contabila a alui activ,fiind recunoscuta drept cheltuiala.
De obicei,contractele de leasing care se incheie sunt facute pe obiectul de leasing si pe
utilizator. Pe perioada de derulare a contractului,scadenta ratelor,valoarea reziduala pot fi
negociate de ambele parti, astfel incat termenii contractului sa corespunda cel mai bine
intereselor si mai ales posibilitatilor acestora.
In cazul in care in contractul de leasing, utilizatorul a optat pentru achizitionarea bunului
la o valoare reziduala,cheltuiala cu amortizarea devine o parte a costului celuilalt activ si este
inclusa in valoarea contabila a acelui activ. Valoarea contabila a unei imobilizarii corporale va
fi recunoscuta doar in momentul vanzarii. Valoarea contabila este suma la care un activ este
recunoscut in bilant, dupa deducerea oricaror amortizari acumulate si a oricaror pierderi din
depreciere acumulate.
Pentru verificarea cu privire la estimarea decizionala referitoare la pozitia utilizatorului de
leasing isi are centru de greutate in problematica de stabilire a modelului,a structurii de
investitie si de finantare a unei intreprinderi. Potrivit acestei conceptii,studiul comparativ
consta in evaluarea avantajelor si dezavantajelor leasingului cu alte doua variante de finantare
ale caror capital surse sunt capitalul propriu sau finantarea din credite straine. Din anumite
studii si cercetarii s-a constatat ca in conditiile in care se pune accent pe aspectul calitatii
leasingului,atunci se poate demonstra avantajul finantarii prin leasing fata de alternativa de
finantare prin capital propriu sau credite bancare. Putem aminti doua avantaje pornind de la
aspectele care influenteaza rezulltatele financiareprin contractarea leasingului:
conditiile avantajoase de procurare a obiectului de leasing;
conditiile avantajoase de valorificare a obiectului de leasing.
Cu privire la conditiile avantajoase, societatile de leasing s-au specializat si prin
cumpararea obiectivelor de leasing,datorita numarului mare de achizitionarii,se realizeaza
reduceri de preturi,deci cu un pret de aprovizionare mult mai redus.Avantajele costurilor de

9finantare dependente de inpozite se manifesta in primul rand pe baza efectelor de finantare
privind impozitul profesional si impozitul pe capital.4
Din estimarile privind cercetarile si analizele economice ale activitatii locatarului de
leasing se prezinta ca pronuntarea orientari manageriale si au ca scop sa determine cadrul
managementului de la societatile de leasing.In aceste cazuri,intentia este sa fie gasite metode
si instrumente specifice de leasing,cu ajutorul carora sa fie stabilite estimari de scopuri
optime,care pot sa fie dezvoltate in concrete propuneri de solutionare a unor probleme
speciale.Din punct de vedere al locatarului/ finantatorului de leasing,o problema deosebita o
prezinta metoda de bilantiere a afacerilor de leasing,intrucat cea mai mare parte a bunurilor
societatilor de leasing sunt in proprietatea lui din punct de vedere al dreptului civil,dar din
punct de vedere al conditiilor economice sunt in posesia si in folosinta
locatarului/utilizatorului de leasing.In unele state reglementarile sunt diferite precum si
categoriile de finantare prin leasing difera,avand o influenta determinanta din punct de vedere
al impozitelor.Din punct de vedere al fiscalitatii, un rol deosebit de important în crearea de
oportunitati pentru leasing îi revine guvernului, care prin facilitati fiscale ar putea atrage
resursele de finantare catre societatile de leasing.
Asadar cadrul juridic nu este stimulator pentru beneficiarii operatiunilor de leasing,
deoarece din cuantumul ratelor lunare numai o parte este deductibila fiscal, restul fiind achitat
din veniturile impozabile. În plus, legea amortizarii nu este suficient de permisiva pentru a
facilita recuperarea pe perioada locatiei a unei parti cât mai mari din valoarea produselor. În
acest context, un mare numar de utilizatori sunt tentati sa recurga la leasingul operational, care
permite înregistrarea pe costuri a întregii redevente. De asemenea, legislatia nu delimiteaza
clar bunurile mobile. În acest mod s-au importat în leasing produse interpretabile a face
obiectul unei astfel de operatiuni. Prin prisma legii cu privire la bunurile care pot fi
importate, au condus la subminarea pietei interne a producatorilor autohtoni, care concureaza
cu produse straine scutite de taxe si achitate esalonat.Leasingul financiar permite obtinerea
drepturilor de folosinta asupra unor echipamente industriale a caror utilizare efecienta
conduce la cresterea productivitatii beneficiarului,si în cele din urma la cresterea
profitabilitatii. Identificarea principalelor motive pentru care beneficiarii ar opta pentru
leasing financiar, ca sursa de formare a capitalurilor firmei, am realizat-o prin intermediul
cercetarii stiintifice efectuate.Decizia de a opta pentru leasing financiar, în raport cu alte tipuri
de finantare, se fundamenteaza, desigur pe compararea costurilor si avantajelor acestor
surse.Asadar companiile se pot finanta teoretic,alegand dintre diferitele instrumente, pe cele
convenabile din punct de vedere al costurilor,rapiditatii,efecientei lor,insa de cele mai multe
4OMFP 1802/2014

10ori,in practica ele nu au posibilitatea de a opta,fie din pricinasituatiei societatii,fie a birocratiei
foarte mari,a lipsei de timp pentru parcurgerea tuturor etapelor solicitatea de finantator,a
costurilor si altele. Si atunci, decizia de finan tare poate fi impovaratoare pentru societatea
respectiva.
Piata d e leas in g in R om an ia
Operatiunile de leasing in tara noastra sunt legiferate prin O.G.nr.51 din 1997 privind
operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata in MO nr.9 din 12.01.2000.
Din punctul de vedere al societatilor de leasing acestea prefera sa îsi finanteze activitatea
prin credite bancare, pe termen mediu; societatile de leasing bancare fiind avantajate în
obtinerea unor credite cu dobânda preferentiala. Societatile de leasing captive aleg, pe lânga
credite bancare, creditul furnizor (deoarece producatorii – detinatorii acestor societatii – le
utilizeaza numai pentru cresterea vânzarilor), iar independentii depind numai de credit bancar.
Emisiunile de obliga tiuni ale societatilor de leasing au fost sporadice si fara succes, ca urmare
a nivelului ridicat al infla tiei si al dobânzilor, precum si a neîncrederii investitorilor în firmele
emitente cotate. Leasingul financiar, chiar dac a impune anumite costuri este de multe ori
preferat, ca urmare a simplit atii sale si a efectelor în timp ce le provoac a asupra trezoreriei
beneficiarului. Societatea de leasing in general, beneficiaz a de garantii si asigurari suficiente
fata de banca, pentru a acoperi riscul de faliment al beneficiarului. Dimpotriv a, banca nu
acorda împrumut decât în condi tiile garantarii certe a ramburs arii.Importanta pentru
beneficiar este ilustrata prin câteva aspecte care tin de: mecanismele de negociere de plat a a
ratelor de leasing; posibilitatea utiliz arii mai multor variante de leasing; accesul la tehnologii
avansate de dezvoltare a activit atii; programarea riguroas a a cheltuielilor si lipsa garantiilor
suplimentare; posibilitatea folosirii bunului si dupa expirarea contractului, la rate mai reduse
sau cumpararea acestuia la valoarea rezidual a; plata unor taxe si accize, pentru bunurile
provenite din import, la valoarea rezidual a, si nu în ultimul rând, o finan tare avantajoasa cu
bunuri si cunostinte la preturi modice.Avantajele fiscale oferite de stat reprezinta un alt factor
de luare a deciziei de leasing in Romania.Am putea spune ca,in comparatie cu leasingul
extern, acestea au un mare impact asupra operatiunilor de leasing,incat in Romania putem
vorbi de existenta unui leasing.
Pentru societatea de leasing (finantator), importanta este ilustrata de aspecte care tin de:
obtinerea unor câstiguri suplimentare din revânzarea sau reînchirierea echipamentelor, dupa
perioada contractuala de baza; pastrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor în regim de
leasing financiar, cu garantarea finantarii acordate si facilitati la cumpararea acestora, în cazul
când bunurilor în regim de leasing financiar, cu garantarea finantarii acordate si facilitati la

11cumpararea acestora, în cazul când se specializeaza pe anumite bunuri sau cumpara de la
acelasi furnizor.
O forma de finantare a leasingului financiar constituie avantaje majore,dar daca nu este
utilizat suficient sau utilizat doar pentru finantarea autovehiculelor, nu se va putea folosi la
intregul lui potential.Capacitatea financiara a oricarei societati de leasing este data de valoarea
capitalului social, ca limita este insuficienta raportata la complexitatea operatiunilor asumate
si riscurilor aferente tranzactiilor.
În funcție de durata închirierii , operațiunile de leasing se clasifică în :
a) leasingul pe termen scurt — reprezinta închirierea bunurilor pe o durată de câteva ore,
zile sau luni, mai multor beneficiari, în vederea amortizării. Prin operațiunile de “renting” sau
„hire” sunt văzute ca operațiuni intermediare de leasing, însă ele nu îndeplinesc condiția
esențială a unui contract de leasing (de a nu fi revocat de niciuna dintre părți). Operațiunea de
hire presupune închirierea unor echipamente, mijloace de transport etc. pe o perioadă scurtă
(câteva ore, o zi) odată cu service-ul aferent. La renting, perioada este ceva mai mare decât în
cazul anterior.
b) leasing pe termen mediu – reprezinta amortizarea bunului prin închirierea consecutivă a
acestuia mai multor beneficiari pe termene scurte de 2-3 ani.
c) leasing pe termen lung — se realizează pe termen lung, durata normală de leasing
corespunzând celei de funcționare normală a bunului; după perioada de închiriere beneficiarul
poate opta pentru cumpărarea acestuia la un pret inferior celui inițial. Leasingul pe termen
lung se practică în mod frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru clădiri complet utilate.
Contractul de leasing IAS 17
În în elesul prezentelor reglementări , termenii de mai jos au următoarele semnifica ii: ț ț
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei
plă i sau serii de plă i, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită; ț ț
b) leasing financiar este opera iunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile ț
și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c)leasing opera ional este opera iunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului ț ț
financiar.
Un contract de leasing este recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplinește cel pu in una ț
dintre următoarele condi ii: ț
a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul duratei
contractului de leasing;

12b) locatarul are op iunea de a cumpăra bunul la un pre estimat a fi suficient de mic în ț ț
compara ie cu valoarea justă la data la care op iunea devine exercitabilă, astfel încât, la ț ț
începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că op iunea va fi ț
exercitată;
c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de via ă economică a ț
bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat; 5
d) valoarea totală a ratelor de leasing, mai pu in cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală ț
cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achizi ionat bunul de ț
către finan ator, respectiv costul de achizi ie; ț ț
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât
numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.
Contractul de leasing e ste un act juridic, care se incheie intre societatea de leasing, in
calitate de finantator, pe de o parte, si utilizator, pe de alta parte, acesta din urma respectand
imperativ atat conditiile generale referitoare la incheierea actelor juridice, cat si conditiile
speciale prevazute de normele legale in vigoare, referitoare la destinatia bunului contractat si
la plata redeventei.
Contractul de leasing trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
a)clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau leasing
operational;
b)denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing si caracteristicele de
identificare ale acestuia;
c)perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;
d)valoarea exacta a sumelor ratelor lunare de leasing si data exacta de plata a acestora;
e)clauza privind obligatia asigurarii bunului;
f)valoarea totala a contractului de leasing.
Pe langa aceste elemente contractul de leasing financiar trebuie sa mai cuprinda
urmatoarele elemente:
a) valoarea de intrare a bunului;
b) valoarea reziduala a bunului convenita de parti,cand este cazul;
c) valoarea avansului;
d) rata de leasing.

5 OMFP_1802_2014 ART.213 alin (1)

13 Prin operatiunile de leasing, locatorul (finantator) fiind o parte din leasing care transmite
pentru o perioada determinata dreptul de folosinta, asupra unui bun, al carui proprietar este,
cealalta parte denumita locatar (utilizator), la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice.
Din punct de vedere juridic, contractul de leasing da nastere de obligatii de ambele parti
contractante: finantatorul se obliga sa asigure utilizatorului folosinta pentru o perioada de
timp a bunului dat in leasing, iar utilizatorul se obliga sa plateasca finantatorului rata de
leasing. Prevalenta economicului asupra juridicului, adica desi din punct de vedere juridic
bunul nu apartine utilizatorului, la predarea bunului el este scos din evidenta locatarului si
preluat in conturile bilantiere ale utilizatorului, care urmeaza sa calculeze si inregistreze
amortizarea acestuia. Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul
contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul
leasingului opera ional, de catre locator/beneficiar. ț
Asadar, transferul dreptului de proprietate se efectueaza la valoarea reziduala convenita intre
parti. Acest transfer are loc in cazul in care,in contract s-a prevazut expres, si ca valoarea
totala a operatiunii de leasing financiar este suma ratelor de leasing plus valoarea reziduala.
Daca in contractul de leasing nu s-a prevazut in mod expres transferul dreptului de
proprietate, valoarea totala este data de suma ratelor de leasing.
Un contract de leasing este clasificat la început drept contract de leasing financiar dacă
transferă locatarului majoritatea riscurilor și avantajelor asociate proprietății. Toate celelalte
contracte sunt contracte de leasing operațional.
Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează
în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului opera ional, de ț
către locator/finan ator. În cazul leasingului financiar, achizi iile de către locatar de bunuri ț ț
imobile și mobile sunt tratate ca investi ii în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază ț
consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului. În cazul
leasingului opera ional, bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o bază ț
consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.
Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente opera iunilor de leasing financiar ț
se efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări necorporale și imobilizări corporale.
Locatorul are recunoscute în contabilitate bunurile date în regim de leasing financiar drept
crean e imobilizate. Dobânzile de primit corespunzătoare crean elor din opera iuni de leasing ț ț ț
financiar se înregistrează în contabilitatea locatorului periodic, conform contabilită ii de ț
angajamente, în contrapartida contului de venituri. 6
6 OMFP_1802_2014

14 La recunoașterea în contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie avută în vedere
legisla ia care reglementează categoriile de entită i care pot derula asemenea opera iuni. ț ț ț7
La contabilizarea opera iunilor de leasing opera ional, locatorul trebuie să prezinte bunurile ț ț
date în regim de leasing opera ional în conturile de imobilizări necorporale și imobilizări ț
corporale, în conformitate cu natura acestora.
Sumele încasate sau de încasat se înregistrează în contabilitatea locatorului ca un venit în
contul de profit și pierdere, conform contabilită ii de angajamente. ț
În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing opera ional sunt eviden iate în conturi ț ț
de eviden ă din afara bilan ului. Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea ț ț
locatarului ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, conform contabilită ii de ț
angajamente.
O tranzac ie de vânzare a unui activ pe termen lung și de închiriere a aceluiași activ în regim ț
de leasing (leaseback) se contabilizează în func ie de clauzele contractului de leasing, astfel: ț
dacă tranzac ia de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing financiar, ț
tranzac ia reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finan are locatarului, activul ț ț
având rol de garantie. Entitatea beneficiară a finan ării (locatarul) nu va recunoaște în ț
contabilitate opera iunea de vânzare a activului, nefiind îndeplinite condi iile de recunoaștere ț ț
a veniturilor. Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior opera iunii ț
de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două opera iuni ț
distincte, respectiv livrarea bunului, efectuată de locatar, și opera iunea de leasing, efectuată ț
de locator, pentru care taxa pe valoarea adăugată se eviden iază potrivit legii si dacă tranzac ia ț ț
de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing opera ional, entitatea ț
vânzătoare contabilizează o tranzac ie de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din eviden ă a ț ț
activului și a sumelor încasate sau de încasat și a taxei pe valoarea adăugată pentru
opera iunile taxabile, conform prevederilor legale. Opera iunea de închiriere a activului în ț ț
regim de leasing opera ional se contabilizează de utilizator conform prezentelor reglementări, ț
respectiv pe seama contului de profit și pierdere.

7 OMFP_1802_2014 ART.214 alin(1,2,3)) art.215 alin.(1) ART.216 alin.(1,2,3)

15
Termeni specifici tranzactiilor de leasing
Leasingul financiar reprezinta operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate
riscurile si avantajele neprevazute aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Asadar ,
titlul de proprietate poate fi transferat, in cele din urma, sau nu.
Leasingul operational reprezinta operatiunea de leasing ce nu intra în categoria leasingului
financiar.
Durata contractului de leasing reprezinta perioada de timp irevocabila pentru care
locatarul a contractat bunul in leasing si orice alte termene suplimentare prin care locatarul are
optiunea de a continua utilizarea bunului în regim de leasing, cu sau fara plata suplimentara,
când la începutul contractului de leasing este certa, într-o masura rezonabila, exercitarea
acestei optiuni de catre locatar
Platile minime de leasing sunt acele plati de-a lungul duratei contractului de leasing pe
care locatarul va fi sau poate fi obligat sa le efectueze, excluzând chiria contingenta, costurile
serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acestuia, împreuna
cu:
(a) pentru locatar – orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliata locatarului; sau
(b) pentru locator – orice valoare reziduala garantata locatorului fie de catre:
(i) locatar;
(ii) o parte afiliata locatarului; sau
(iii) o terta parte, fara legatura cu locatorul care este capabila din punct de vedere financiar sa
onoreze garantia.

Valoarea rezidual a garantata reprezinta pentru locatar, acea parte a valorii reziduale ce
este garantata de locatar sau de o parte afiliata acestuia (valoarea garantiei constituind
valoarea maxima ce devine platibila, în orice situatie), iar pentru locator, acea parte a valorii
reziduale ce este garantata de locatar sau de o terta parte neafiliata locatorului ce este
capabila, din punct de vedere financiar, sa onoreze obligatiile asumate prin garantie.8
8 OG.51/1997

16 Valoarea rezidual a negarantata reprezinta acea parte din valoarea reziduala a bunului în
regim de leasing, a carei realizare, de catre locator, nu este sigura sau este garantata numai de
o parte afiliata locatorului.
Costuri directe ini tiale sunt costuri suplimentare care sunt direct atribuibile negocierii si
semnarii contractului de leasing, mai putin acele costuri generate de locatorii producatori sau
distribuitori.
In leasing, investitia bruta reprezinta suma platilor minime de leasing de primit de catre
locator aferente unui leasing financiar si orice valoare reziduala negarantata acumulata în
contul locatorului.
Tot in leasing, investitia neta reprezinta investitia bruta în leasing, actualizata la rata
implicita de dobânda din contractul de leasing.
Diferenta dintre investitia bruta în contractul de leasing si investitia neta în leasing
reprezinta venitul financiar nerealizat .
In cazul leasing-ului financiar, cota- parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii
de leasing iar in cazul leasing-ului financiar, cota- parte din valoarea de intrare a bunului si a
dobanzii de leasing reprezinta rata de leasing
Societatile comerciale care achizitioneaza active fixe in sistem de leasing financiar au
obligatia inregistrarii acestora in contabilitate, deoarece, prin contractul de leasing financiar,
riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului dreptului de
proprietate din momentul incheierii contractului (Contul 167).
Bunurile achitionate in sistem de leasing financiar se supun amortizarii, in conditiile
legii.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci cand au ca efect
imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial, modernizarile sau
marirea duratei de viata utile, respectiv reparatiile capitale.Acestea conduc la obtinerea de
beneficii economice viitoare, ceea ce se poate realiza fie direct , prin cresterea veniturilor ,
cresterea potentialului de servicii furnizate, fie indirect , prin reducerea cheltuielilor de
intretinere si functionare.
Rata implicita a dobânzii cuprinsa in contractul de leasing este rata de actualizare care, la
începutul contractului de leasing, determina ca valoarea actualizata cumulata a platilor
minime de leasing si a valorii reziduale negarantate sa fie egala cu suma valorii juste a
bunului dat în leasing; oricarui cost direct initial al locatorului.9
9 OG.51/1997

17 Rata dobânzii marginale a locatarului reprezinta rata dobânzii pe care locatarul ar trebui
sa o plateasca pentru un leasing similar sau, daca aceasta nu este determinabila, rata pe care,
la începutul contractului de leasing, locatarul ar trebui sa o suporte pentru a împrumuta,
pentru aceeasi perioada, si cu o garantie similara, fondurile necesare pentru achizitionarea
bunului.
Chiria contingent a este acea parte a platilor de leasing care nu are o valoare determinata,
dar este stabilita în functie de valoarea viitoare a unui factor ce se modifica altfel decât o data
cu trecerea timpului (de exemplu, un procentaj din vânzari, gradul de utilizare viitoare, indici
viitori de pret, ratele viitoare ale dobânzilor practicate pe piata).
Leasing financiar
Leasingul financiar reprezinta un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei
plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun (imobilizare corporala sau
teren) pentru o perioada convenita de timp. In urma acestei operatiuni se
transfera, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate
asupra bunului. De asemenea locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing
financiar in bilanturile lor ca active si datorii la o valoare egala, la data inceperii duratei
contractuluide leasing, cu valoarea justa a bunului in regim de leasing sau cu valoarea
actualizata a platilor minime de leasing, in cazu l in care aceas t a es t e ma i
mic a. P entru a cal cula valoarea actualizata a platilor minime de leasing, se
considera ca factor de actualizare rata implicita a dobanzii din contra ctul de
le as ing, daca s e poat e deter mi na, altf el, trebuie utilizata rata dobanzi i
marg inale a loca tarulu i. Toate costurile initiale directe, pe care le suporta
locatarul pentru a-si asigura finantarea, sunt recunoscute ca active.
Titlul de proprietate, in cele din urma, poate fi transferat sau nu.
Leasing-ul financiar se defineste ca fiind operatiune care indeplineste una sau
mai multe din urmatoarele conditii:
una din conditii ar fi ca riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate trec
asupra utilizatorului în momentul încheierii contractului de leasing;
in contract s-a prevăzut expres că la expirarea acestuia se transferă utilizatorului
dreptul de proprietate asupra bunului;10
10 OG.51/1997

18pretul de cumparare al bunului reprezinta cel mult jumatate din valoarea pe care o are
bunul la data exprimarii optiunii ;
perio ada de utili zare a bunului in regi m de leas ing acop era cel
putin 80% din durata de utilizare a bunului.
În cazul leasingului financiar, la locator se inregistreaza: acordarea bunului in leasing ca o
creanta pe termen lung in contra partida cu creditarea contului de imobilizari; in acelasi tim,
se evidentiază si valoarea dobanzilor de primit ca fiind creante pe termen lung; costurile
directe initiale (comisioane, taxe juridice) aferente negocierii si perfectarii contractului de
leasing sunt evidentiate de catre locator ca un venit imediat sau alocat termenului de leasing,
atunci cand locatarul le include în valoarea bunului primit in leasing; într-un cont in afara
bilantului (8038) se evidentiaza valoarea ratelor de încasat; facturarea ratelor de leasing
presupune inregistrarea venitului din chirii (706) pe de o parte, iar pe de alta parte
inregistrarea venitului financiar corespunzator dobanzii aferente ratei respective; o data cu
inregistrarea unei rate se diminueaza si valoarea ratelor de prirmit evidentiate in contul din
afara bilantului; dupa ultima rata, daca se inregistreaza transferul dreptului de proprietate catre
locatar, atunci se intocmeste factura pentru valoarea reziduala.
Potrivit OMFP 1802/2014 un activ imobilizat reprezinta un activ care genereaza beneficii si
este detinut de o entitate pe o perioada mai mare de un an.Beneficiile reprezinta potentialul de
a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalunte de trezorerie catre
entitate.Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare a entitatilor.
Imobilizarile corporale trebuie sa fie recunoscute in bilant atunci cand:
se estimeaza ca acestea vor genera beneficii economice viitoare pentru entitate;
costul imobilizarii poate sa fie evaluat in mod credibil.
Asadar, in cazul leasingului financiar, la locatar se parcurg urmatoarele etape: recunoașterea
activelor in bilant, concomitent cu recunoasterea unei datorii pe termen lung si a dobanzilor
de platit, evidentiate ca fiind cheltuieli inregistrate în avans; evaluarea bunului primit in
leasing se face la cea mai mica valoare dintre valoarea justă a bunului și valoarea actualizată a
platilor minime de leasing, in funcție de rata dobânzii stipulate în contract; valoarea ratelor de
platit va figura intr-un cont in afara bilantului (8036), care se vadiminua pe masura platii
ratelor de leasing; bunul fiind evidentiat in bilantul locatarului, amortizarea acestuia se
calculeaza si se inregistreaza de catre utilizator pe perioada estimata de obtinere a a

19beneficiilor economice; se poate lua in calcul cea mai mica perioada dintre durata
contractului11
de leasing (daca utilizatorul nu va achizitiona bunul) si durata de viata utila (in cazul in care
utilizatorul va opta pentru achizitia bunului); durata de viata utila este diferita de durata de
viata economica, in sensul daca un bun poate fi folosit de catre mai multi utilizatori; la
primirea facturii privind rata de leasing, datoria pe temen lung se va diminua corespunzator
marimii ratei si numai partea aferenta dobanzii va influenta cheltuielile – perioadei; in final,
daca utilizatorul va opta pentru a
Astfel, din punct de vedere contabil, activele imobilizate sunt active generatoare de
beneficii economice viitoare și deținute pe o perioadă mai mare de un an, adica sunt acele
active destinate utilizării pe o bază continuă, pe o perioadă mai mare de un an, în scopul
desfășurării activităților entității. Beneficiile economice viitoare la care face referire definitia
reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de
echivalente de numerar către entitate.
Din punct de vedere fiscal, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care
îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi
închiriat terților sau în scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data
intrării în patrimoniul contribuabilului. In prezent aceasta valoare este de 2.500 lei.
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Prin urmare, din punct de vedere fiscal, apare o restrictie suplimentara reprezentata de
pragul de 2.500 lei. In intelesul Reglementarilor Contabile conforme cu Directiva IV a
Comunitatilor Economice Europene, prin durata de utilizare economica se intelege durata de
viata utila,reprezentand fie:
a perioada pe parcursul careia unitatea estimeaza ca activul va fi disponibil pentru
utilizare de catre entitate;
numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi
obtinute de entitate prin folosirea activelor respective.
Amortizarea recunoscuta fiscal la determinarea profitului impozabil este cea determinata
pe baza duratelor normale de functionare stabilite potrivit legislatiei fiscale in vigoare.
11OG.51/1997

20 In contabilitate amortizarea se calculeaza conform duratelor de utilizare economica
stabilite de fiecare comapanie in parte.Aceste durate pot fi diferite de duratele normale de
functionare prevazute de legislatia fiscala in vigoare la calculul amortizari fiscale.
Din punct de vedere fiscal amortizarea contabila este considerata cheltuiala nedeductibila
in sensul ca se adauga la rezultatul contabil al companiei, in timp ce amortizarea fiscala este
dedusa din acest rezultat contabil.
Termenii utilizati
Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este recunoscut in bilant dupa
scaderea amortizarii cumulate pâna la acea dată, precum și a pierderilor cumulate din
depreciere (altele decât cele cauzate de amortizarea normală a bunului).
Valoarea justă reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie
între două părți aflate în cunoștintă de cauză în cadrul unei tranzacții în care pretul este
determinat obiectiv. Valoarea justă a activelor este, de regulă, valoarea lor de piață,
care se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori profesioniști calificați.
Valoarea reziduală reprezintă valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza ca o va
obtine pentru un activ la sfirsitul duratei de viata utila a acestuia, dupa deducerea
prealabila a costurilor de cesiune previzionate (taxe juridice, spre exemplu). Estimarea
valorii reziduale a unui bun încă de la data achiziției eacestuia, deși dificilă, trebuie
efectuată de cadrele tehnice ale întreprinderii sau folosind documentația tehnică a
bunului.
Durata de viata utilă reprezintă : perioada pe parcursul careia se estimează că
întreprinderea va utiliza activul supus amortizării, sau numărul unităților produse sau
a unor unități similare, ce se estimează că vor fi obținute de întreprindere prin folosirea
activului respectiv.
Valoarea amortizabilă a unui activ este costul activului sau o altă valoare substituită
costului în situațiile financiare din care s-a scăzut valoarea reziduală. Valoarea
amortizabilă se stabilește prin documentația tehnică a bunului cu ocazia achiziționării.
Aceasta poate fi revizuită periodic, pe bază de expertiză tehnică, atunci când apar
modificări evidente în starea fizică, morală ori funcțională a bunului.  Amortizarea
este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa durata de
viață utilă. Amortizarea, fiind un element al costurilor înregistrate de întreprindere, se
calculează lunar și anual, a) fie prin raportarea valorii amortizabile a activului la12
12 OG.51/1997

21numărul de ani sau de luni care constituie durata de viață utilă a respectivului activ b)
fie prin aplicarea unei rate de amortizare asupra costului respectivului activ.
Registrul fiscal este registrul pe baza caruia se calculeaza amortizarea fiscala, conform
precizarilor din Codul fiscal. Amortizarea calculata astfel nu se inregistreaza nicaieri, ea este
utilizata doar la calculul impozitului pe profit.
Studiu de caz :
Denumirea societății la care se incheie contractul de leasing se numeste S.C.
CONSTRUCTII LEMN S.R.L . Societatea a fost inregistrata la Oficiul Registrului
Comerțului de pe lângă Tribunalul Giurgiu sub nr. 83 din data de 27.11.1991.Societatea este
persoană juridică română, înființată în baza Legii nr. 31/1990, republicată, având forma
juridică a unei societăți comerciale cu răspundere limitată. Activitatea societății se desfășura
conform legislației române în vigoare și a prevederilor prezentului act constitutiv.Toate aceste
mențiuni vor fi precedate sau urmate de cuvintele „Societate cu răspundere limitată” (i.e
SRL), de adresa Societății, de numărul de înregistrare și de capitalul social al societății.
Sediul societății este în Mihăile ti, str. Unirii, nr. 1, Jud. Giurgiu, România. ș
Societatea are deschise puncte de lucru după cum urmează:
1. România, Bucure ti, str. Garoafei, nr. 46, sector 5, ș
2. România, Bucure ti, os. Bucure ti-Măgurele, nr.25 E, sector 5, ș Ș ș
3.România, Bragadiru, os. Alexandriei, nr. 214, jud. Ilfov, Ș
4.România, Bragadiru, os. Alexandriei, nr. 101A, jud. Ilfov, Ș
5. România, Comuna 1 Decembrie, Șos. Giurgiului, nr. 83, jud. Ilfov.
Societatea poate înființa sucursale, filiale, agenții, puncte de lucru, reprezentanțe și sedii
secundare în Romania sau în străinătate.
Durata de funcționarea a societății este nelimitată.Domeniul principal de activitate: cod
CAEN 494 – Transporturi rutiere de mărfuri i activită i de mutare. ș ț
Activitate principală : cod CAEN 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri.
Activități secundare:
CAEN – 1610 Tăierea i rindeluirea lemnului ș
CAEN – 1622 Fabricarea parchetului asamblat în panouri
CAEN – 1623 Fabricarea altor elemente de dulgherie i tâmplărie, pentru constructii. ș

22Capitalul social subscris și vărsat al societății este de 330.000 RON. Aportul la capitalul
social.
LUCA FLOAREA , cetă ean roman, nascuta la data de 27.10.1962, în Bucuresti, sector 5, ț
domiciliata în Bucure ti, os. Bucure ti-Măgurele, nr. 25 H, sector 5, posesoare CI, seria RT, ș Ș ș
nr. 795047, eliberata de S.P.C.E.P SECTOR 5 la data de 05.10.2012, CNP 2621027400091,
detinatoare a 825 de parti sociale cu o valoare nominala de 100 lei fiecare, in valoare totală de
82.500 lei, reprezentand 25 % din capitalul social;
BERBEC MADALINA ANDREEA , cetă ean roman, nascut la data de 27.09.1982, în ț
Bucuresti, sector 5, domiciliata în Bucure ti, os. Bucure ti-Măgurele, nr. 25 H, sector 5, ș Ș ș
posesoare CI, seria RR, nr. 914454, eliberata de S.P.C.E.P Sector 5 la data de 05.04.2012,
CNP 2820927450121, detinatoare a 1.237,5 de parti sociale cu o valoare nominala de 100 lei
fiecare, in valoare totală de 123.750 lei, reprezentand 37,5 % din capitalul social;
LUCA MARINA NINETTE , cetă ean roman, nascuta la data de 04.12.1986, în Bucuresti, ț
sector 5, domiciliata în Bucure ti, os. Bucure ti-Măgurele, nr. 25 H, sector 5, posesoare CI, ș Ș ș
seria RT, nr. 836275, eliberata de S.P.C.E.P Sector 5 la data de 12.12.2012, CNP
2861204450120, detinatoare a 1.237,5 de parti sociale cu o valoare nominala de 100 lei
fiecare, in valoare totală de 123.750 lei, reprezentand 37,5 % din capitalul social. Societatea
are 50 de salariatii,dintre care gestionarii,soferii,agent de vanzarii,secretara,contabil si restul
muncitorii.Societatea dispune de un stivuitor,o macara,4 camioane, 2 tiruri cu tonaj mare,toate
luate prin leasing financiar.
Societatea SC CONSTRUCTII LEMN SRL in calitate de locatar a achizitionat de la
societatea SC IMPULS LEASING in calitate de locator in data de 01.04.2008 un utilaj numit
stivuitor.Stivuitorul este o masina destinata incarcarii, descarcarii, deplasarii pe distante
scurte si stivuirii unor sarcini de dimensiuni si greutati .
S-a trimis o cere de oferta la societatea de leasing,am primit oferta si apoi au fost intocmita
documentatia pentru incheierea contractului. SC IMPULS LEASING IFN SA a incheiat un
contract de leasing cu S.C.CONSTRUCTII LEMN S.R.L, dupa ce a parcurs toate etapele de
intocmire. Documentele care au fost cerute au fost: actul constitutiv,certificatul de
inregistrare,balanta,bilantul impreuna cu cererea. Pentru aceste documente s-a ocupat
contabilul. Dupa ce au primit dosarul cu documentatia aferenta,s-a trimis contractul impreuna
cu scadentarul. A fost adus utilajul la care s-a facut proces verbal de receptie care a fost
semnat de catre comisia de receptie, pentru inregistrarea in contabilitate.

23Proces verbal de receptie imobilizari
Data 01.04.2008
Numar inventar 45
Denumire mijloc fix STIVUITOR
Furnizor Document
Durata normala de functionare 4 ani
Codul de clasificare 2131
Valoare intrare 85000
Amortizare lunara 1012
Comisia de
receptieNume + Prenume Primit n gestiune Semnatura
Semnatura

Fig.nr.1 Procesul verbal de receptie
Contractul de leasing cuprinde urmatoarele informatii :
* costul de achizitie al utilajului pentru societatea de leasing este de
20.000 EUR * 4,25lei/€ = 85.000lei;
* durata de utilizare a bunului = 7 ani;
* durata contractului de leasing= 4ani (16 trimestre), plata trimestriala;
* valoarea reziduală estimată= 2.500 €;
* valoarea unei rate fară TVA= 1375 €;
* dabânda folosită pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ;
* cursurile de schimb: la facturarea primei rate 1 € = 4,30 lei ; la vânzarea bunului, la
expirarea contractului de leasing1 € = 4,50 lei;
* valoarea recuperată de locatar este de 18.300 € ;
In urma repartizării ratelor pe trimestru rezultă: dobânda totală =3700€, din care in primul
trimestru = 325€; diferența de rată=1050 €.

24Fisa mijlocului fix
Nr.inventar 45
Nr.document 365
Valoare inventar 85000
Amortizare lunara 1012
Denumirea mijlocului fix si caracteristici tehnice
Stivuitor – masina incarcat si descarcat marfaGrupa 2.1 Echipamente tehnologice
Codul de clasificare 2.1.1.2
Data darii in folosinta
Anul 2008
Luna 04
Durata amort.complete 4 ani
Anul 2012
Luna 04
Durata normala de functionare
Cota de amortizare
Fig.nr.2 Intocmirea fisei mijlocului fix
Locator
1.Achiziția bunului:
% = 404 105.400
2133 85.000
4426 20.400

2. Predarea bunului în leasing:
2678 = 2131 85.000
3. Înregistrarea ratelor în afara bilantului:
8038 = 93.500 (1375euro*16*4,25)
4. Facturarea primei rate de leasing:

254111 = % 6.996,10
2678 4.462,50
766 1.381,25
765 68,75
4427 1.083,60
5.843,75 = 8038
5. Vânzarea bunului la valoarea reziduală:
461 = % 13.950
2678 7.225
7583 4.025
4427 2.700
Observatie Suma ce apare pentru contul 2678 se calculeaza astfel:
20000€ – 18.300€= 1.700€ *4,25 lei /€= 7.225. Acestea sunt toate inregistrarile care se fac in
contabilitatea locatorului.
Contabilitatea locatarului
1.Primirea bunului în leasing:
2133 = 167 85.000
2.Înregistrarea ratelor de plătit :
8036 = 93.500 (rata de capital si dobanda scadente in viitor)
3.Înregistrarea amortizării lunare:

266811 = 2813 1012,21
Ca= 100/7=14,29% ; (cota amortizarii)
Aa= 85000 * 14,29%= 12.146,50 ; (amortizare anuala)
Al = 12.146,50/12 = 1.012,21 (amortizare lunara)
AnulValoare
de
intrareAmortizare
anualaAmortizarea
cumulataValoarea
ramasa
2008850001214612146 72854
2009850001214624292 60708
2010850001214636438 48584
2011850001214648584 0
Total-48584 – –
Fig.nr.3 Planul de amortizare liniara a mijlocului fix
Amortizarea liniara presupune includerea in cheltuielile de exploatare a unor sume
fixe,determinate in functie de durata normala de utilizare a imobilizarii.Se calculeaza prin
aplicarea cotei anuale de amortizare asupra valorii de intrare.Nu toate imobilizarile se
amortizeaza.Din punct de vedere fiscal,conf.Codului Fiscal nu reprezinta active amortizabile
terenurile,tablourile si operele de arta,bunurile din domeniul public finantate din surse
bugetare,orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii,potrivit
normelor.Activele imobilizate sunt de regula cele mai importante investitii intr-o entitate
economica.De aceea,entitatea doreste sa prezinte activul imobilizat la valoarea sa reala de
piata,astfel incat situatiile financiare sa sugereze efortul investitional facut de-a lungul
timpului.Privind Reglementarile nationale, in Romania prin Hotararea de
Guvernnr.1553/2003,agentii economici,indiferent de forma de proprietate si de
organizare,puteau decide reevaluarea activelorcorporale existente in patrimoniu la sfarsitul
anului,pe baza indicilor de inflatie si prin corelare cu valoarea de piata.Anumite entitati nu vor
alege modelul bazat pe valoarea reevaluata,pe motiv ca in vederea reconstituirii costului
istoric,toate modificarile intervenite in valoarea contabila a activelor trebuie gestionate strict.

27Amortizarea degresiva se calculeaza prin aplicarea ratei de amortizare degresive asupra
valorii ramase de amortizat.Rata de amortizare se determina multiplicand cota de amortizare
liniara cu unul din urmatorii coeficienti:
1,05 daca durata de utilizare este cuprinsa intre 2 si 5 ani, inclusiv;
2,0 daca durata de utilizare este cuprinsa intre 5 si 10 ani;
2,5 daca durata de utilizare este mai mare de 10 ani.
Rata anuala (liniara) a amortizarii = 100/ Durata de viata utila
Rata degresiva = Rd=RI*k = 20% * 1.5 = 30% /an
Pentru primul anamortizarea se determina astfel:
Ad = Valoarea ramasa la inceputul anului * Rata degresiva= 85000*30% =25500 lei
Max ( 85000*30%;85000/4 ani) = (25500 lei;21250 lei) = 25500 lei
Pentru cel de al doilea an amortizarea este:
Ad =Valoarea ramasa * Rd = 59500*30% = 17850 lei
Max ( 59500 *30%; 59500/3 ani) =(17850 lei;19833 lei) = 19833 lei
Pentru al treilea an amortizarea este:
Ad = Valoarea ramasa *Rd = 39667*30% = 11900 lei
Max ( 39667 *30%; 39667/2 ani) = (11900 lei; 19833 lei) = 19833 lei
AnulValoar
ea
ramas
a la
incepu
t de anAmortizare
anualaAmortizare
cumulataValoarea ramasa la
sfarsit de an
2008850002550025500 59500
2009595001983345333 39667
2010396671983365166 19833
2011850001983384999 0
Total – 85000 – –

28
Fig.nr.4 Amortizarea degresiva a mijlocului fix
In anul in care aamortizarea degresiva este mai mica sau egala cu cea liniara,valoarea ramasa
se amortizeaza dupa metoda liniara,potrivit testului: 39667*30% < 39667/2 ani
Amortizarea recunoscuta fiscal la determinarea profitului impozabil este cea determinata pe
baza duratelor normale de functionare stabilite potrivit legislatiei fiscale in vigoare.
In contabilitate amortizarease calculeaza conform duratelor de utilizare economica stabilite de
fiecare companie in parte.Aceste durate pot fi diferite de duratele normale de
functionare,prevazute de legislatia fiscala in vigoare la calculul amortizarii fiscale.
Este necesar sa fie tinuta o evidenta atat pentru amortizarea contabila,cat si pentru cea
fiscala,deoarece apar diferente intre amortizarea calculata dupa regulile contabile si cea luata
in calcul la determinarea impozitului pe profit.Orice diferente aparute intre durata de
amortizare contabila si durata de amortizare fiscala,sau intre regimurile de amortizare utilizate
de entitatile economice,conduce la diferente intre profiturile contabile ale entitatii si
profiturile fiscale ale acesteia.De aceea este necesara o atenta evidentiere a celor doua tipuri
de amortizari pentru evitarea riscurilor de denaturare aimpozitului pe profit.Dupa cum
cunoastem, amortizarea contabila este o cheltuiala de exploatare care conduce la diminuarea
profiturilor contabile ale entitatii.
Din punct de vedere fiscal, amortizarea contabila este considerata cheltuiala nedeductibila in
sensul ca se adauga la rezultatul contabil al companiei, in timp ce amortizarea fiscala este
dedusa din acest rezultat contabil.
Evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilan ț
În scopul întocmirii situa iilor financiare anuale, entită ile trebuie să procedeze la ț ț
inventarierea și evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii. În
situa iile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se ț
reflectă și se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

29Prezentele reguli de evaluare se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept
aport la capital și al activelor în curs de execu ie. ț
În în elesul prezentelor reglementări: ț
a) valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc
amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile și ajustările acumulate din depreciere sau
pierdere de valoare;
b) valoarea de inventar a unui activ reprezintă valoarea contabilă a activului, stabilită cu
ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere.
Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii se face potrivit prezentelor reglementări și normelor emise în acest sens de Ministerul
Finan elor Publice. În scopul efectuării inventarierii, conducerea entită ii trebuie să ț ț
stabilească proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale.În vederea desfășurării în
bune condi ii a opera iunilor de inventariere și evaluare, în comisiile de inventariere vor fi ț ț
numite persoane cu pregătire corespunzătoare, tehnică și economică, cunoscătoare a
domeniului de activitate. ) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul
pruden ei, potrivit căruia se va ine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor ț ț
sau pierderilor de valoare. Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost,
diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se eviden iază ț ț
distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente men inându-se la valoarea lor ț
de intrare. Evaluarea imobilizărilor corporale și necorporale, cu ocazia inventarierii, se face
la valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autoriza i, ț
potrivit legii. Fac obiectul evaluării și imobilizările în curs de execu ie. Corectarea valorii ț
imobilizărilor necorporale și corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se
efectuează, în func ie de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări ț
suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau
suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în13 cazul în care se constată o depreciere
reversibilă a acestora. În cazul imobilizărilor corporale și necorporale, la determinarea
pierderilor din depreciere, evaluatorii autoriza i, potrivit legii, sau personalul entită ii pot ț ț
utiliza diferite metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar). Pentru
a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale și necorporale, în afara constatării
faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe și interne de informa ii. ț
13 OMFP_1802_2014 ART.82 alin.(1,2,3) ART.83 alin (1,2,3) ART.84 alin(1,2,3) ART.85 alin(1,2,3)

30 Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilan ului se efectuează la cost, mai pu in ț ț
amortizarea și ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind
valoarea justă la data reevaluării, mai pu in orice amortizare cumulată și orice pierderi din ț
depreciere cumulate.
14
15
14 OMFP_1802_2014 ART.88
15

314.Inregistrarea facturii pentru rata de leasing:
% = 401 6.996,10
167 4.462,50
666 1.391,25
665 68,75
4426 1083,60
5.843,75 = 8036
5.Inregistrarea facturii pentru valoarea reziduală :
% = 404 13.950
167 7.225
2131 4.025
4426 2.700
DataAmortizarea
anualaAmortizarea
cumulataValoarea contabila
01.04.2008 92225 (inclusiv
valoarea reziduala)
31.12.2008212502125070975
31.12.2009212504250049725
31.12.2010212506375028475
31.12.20112125085000 7225
Fig. nr.5 Amortizarea cu valoarea reziduala
92225-7225 = 85000

3285000-21250 = 70975
70975-21250 = 49725
49725-21250 = 28475
28475-21250 = 7225 Valoarea reziduala
Valoarea contabilă în bilanțurile anuale pe cei 5 ani va fi egală cu valoarea rămasă de
amortizat minus valoarea reziduală.
Leasing-ul operational
Leasingul operațional reprezinta acea operațiune de leasing care nu indeplineste
niciuna dintre conditiile leasing-ului financiar, respectiv, operatiunea de
inchiriere a bunurilor in conditiile in care, prin contractul de leasing , s-a
transmis utilizatorului numai dreptul de folosinta asupra bunului achizitionat.
Trebuie reținut că este posibilă contabilizarea operațiunii de leasing drept leasing
operațional de că tre una din părți le con tract ante, res pectiv drept le as ing
finan ciar de cea lalt ă part e contractantă. Cu toate acestea IAS 17 prevede ca, un
contract de leasing operational solicita un tratament contabil mai putin complex decat
decat contractul de leasing de finantare.
Leasingul operațional la locatar impune următoarele operațiuni:
se înregistreaza în afara bialnțului atât a bunul primit (8031) cât și a
valoarea ratelor de plătit (8036);
plățile de leasing trebuie văzute ca o cheltuială de exploatare în contul de profit și
pierdere, linear, de-a lungul termenului de leasing;
dacă, în final, bunul va fi cumpărat, acesta se evidențiază în bilanțul locatarului în
acest moment.
In contabilitatea la locator se înregistrează:
in primul rand achiziția imobilizării și amortizarea acesteia pe durata utilă
de viață a bunului, a v â n d î n v e d e r e c ă î n a c e s t c a z b u n u l
r ă m â n e e v i d e n ț i a t î n c o n t a b i l i t a t e a locatorului;

33facturarea ratelor presupune înregistrarea venitului de exploatare corespunzător;
daca bunul este cedat utilizatorului, la expirarea contractului de leasing, atunci se va
înregistra tranzacția privind vânzarea.
Exemplu de contabilizare a unui leasing operational
Contractul de leasing dintre locator si locatar contine urmatoarele elemente :
costul de achiziție al utilajului pentru societatea de leasing este de
20.000 EUR*4,20lei/€ = 84.000lei;
durata de utilizare a bunului = 8 ani;
durata contractului de leasing = 3 ani(12 trimestre);
valoarea reziduală estimată = 6.000 €;
valoarea unei rate fară TVA = 1800 €;
Se dau următoarele cursuri de schimb: la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei; la vânzarea
bunului, la expirarea contractului de leasing1 € = 4,50 lei.
Contabilitatea locatorului
1.Achiziția utilajului:
% = 404 104.160
2131 84.000
4426 20.160
2.Înregistrarea amortizării lunare:
6811 = 2813 875 (84.000*12,5%/12)
3.Facturarea primei rate de leasing (trimestrială) :
4111 = %9.486
706 7.650 (1800euro*4.25)
4427 1.836

344.La sfarsitul contractului de leasing, se transfera utilizatorului dreptul la
proprietate asupra bunului la valoarea reziduala (6000 €*4,50lei/€):
461= % 33.480
7583 27.000
4472 6.480
5.Scoaterea din gestiune a utilajului :
% = 2131 84.000
2813 31.500
6583 52.500
Incasarile locatorului sunt de 27.600 euro. (1800 euro*12 rate + val rezid 6000 euro)
Contabilitatea locatarului
1.Preluarea bunului in leasing si inregistrarea ratelor de platit :
8031 = 84.000
8036 = 90.720 (1800*12*4,20)
2.Primirea facturii pentru prima rata de leasing :
% = 401 9.486
612 7.650
4426 1.836
7.560 = 8036 (1800*4.20)

353.Cumpararea bunului la valoarea reziduală :
% = 404 33.480
2133 27.000
4426 6.480
84.000= 8031
Pentru a pune in evidenta diferentele aparute, vom prezenta un exemplu de calcul al
impozitului pe profit, considerand ca veniturile anuale ale entitatii sunt constante, iar singura
cheltuiala este cea legata de amortizarea utilajului. Din punct de vedere fiscal, amortizarea
contabila este considerata cheltuiala nedeductibila in sensul ca se adauga la rezultatul contabil
al companiei, in timp ce amortizarea fiscala este dedusa din acest rezultat contabil.
Indicatori NN +1N+2 TOTAL
Venit anual 400004000040000 120000
-Cheltuiala cu
amort.contabil
a212502125021250 63750
=
Rez.contabil187501875018750 56250
+chelt.neded.cu
amort.contabila212502125021250 63750
-Chelt cu
amort.fiscala425001125011250 65000
= Rezultat
fiscal-25002875028750 26250
Rezult.fiscal cumulat -25002875028750 26250
Impozit profit 16% 046004600 9200
Fig. nr.5 Calcul impozit pe profit

36Este esentiala determinarea corecta aferenta amortizarilor de active corporale,in vederea
evitarii denaturarii impozitului pe profit al companiei.Facand o analiza observam ca in primul
an nu avem impozit pe profit de plata dar in urmatorii anii avem.
Evaluarea activelor cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui
element,denumita si valoare de inventar,stabilita in functie de utilitatea bunului,starea acestuia
si pretul pietei.Pentru diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de
intrare a elementului de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii in cazul in
care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere,atunci cand
deprecierea este reversibila.
O alta modalitate de finantare, mai putin conventionala la noi in tara, a societatilor
comerciale care detin active proprii si nu detin lichiditati o constituie finantarea prin
leaseback.
Societatea beneficiara a finantarii (locatarul) nu va recunoaste in contabilitate operatiunea de
vanzare a activului, nefiind indeplinite condițiile de recunoastere a veniturilor (conform
principiului contabilitatii de angajamente, veniturile sunt valori incasate sau de incasat in
nume propriu din activitatii curente, cat si castiguri provenite din livrari de bunuri, executari
de servicii, operatiuni financiare si extraordinare, venituri din productia stocata sau de
imobilizari si anularea ajustarilor si a provizioanelor). Activul ramane in proprietatea
locatarului, el find utilizat doar pe post de garantie pentru obtinerea disponibilitatilor
necesare. Pentru aceasta infuzie de capital, societatea locatara este obligata la plata dobanzilor
si a altor costuri de finantare aferente . Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea
existentă anterior operațiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
Conform Standardului IAS 17 “Contracte de leasing”, orice surplus dintre pretul de vanzare
si valoarea contabila nu trebuie recunoscut imediat ca si venit in situatiile financiare ale
locatarului-vanzator, ci ca si un venit in avans ce se va recupera lunar pe parcursul
contractului de leasing financiar . Asadar, preluarea bunului in leasing financiar presupune
faptul ca locatarul va avea aceleasi drepturi si obligatii referitoare la acel bun ca si inainte de
semnarea contractului, optiunea de rascumpare a bunului, la sfarsitul perioadei de finantare
fiind o componenta importanta a contractului de leasing financiar incheiat prin leaseback.
Asadar, din punct de vedere al TVA, datorita faptului ca societatea nu isi inregistreaza un
venit in momentul vanzarii activului ( practic, in momentul incasarii disponibilitatilor banesti)
aceasta nu este obligata la colectarea TVA aferenta ( garantiile sunt nepurtatoare de TVA).

37Pe perioada desfasurarii contracului de leasing financiar, societatea deduce TV A-ul aferent
dobanzii si altor costuri de finantare.
Se mentine regimul de amortizare aferent activului si evidentiat cu ajutorul fisei de calcul a
amortizarii pe toata perioada desfasurarii contractului, cat si dupa finalizarea acestuia, daca
mai este cazul.
Inregistrarile contabile aferente acestui tip de contract de finantare:
1. Inregistrarea operatiunii de finantare (predarea bunului drept garantie si incasarea banilor)
a) Pretul de vanzare este egal cu valoarea contabila neta
5121=167la cost de achizitie a mijlocului fix minus amortizarea cumulata aferenta
b) Pretul de vanzare este mai mare decat valoarea contabila neta
5121= %
167cost de achizitie mijloc fix minus amortizarea cumulata aferenta
472surplusul dintre pretul de vanzare si valoarea contabila neta
2. Inregistrarea dobanzii si a altor costuri de finantare
%=401
666 sumele prevazute
628 in contractul de
4426 leasing financiar
3. Repartizarea contului 472 la alte venituri din exploatare pentru operatiunea de la 1.b)
472=7588suma inregistrata in contul 472 raportata la numarul de luni de
desfasurare a contractului de leasing financiar.
4. Inregistrarea amortizarii mijlocului fix
6811=281x suma lunara rezultata din fisa de calcul a amortizarii care a fost
inregistrata si inainte de semnarea contractului.
5. La finalizarea contracului se rascumpara bunul predat ca si garantie

38167=5121 valoarea inscrisa la punctul 1.
6. Descarcare din gestiune pentru mijlocul fix amortizat complet ( poate fi la momentul
finalizarii contractului sau ulterior acestuia)
281=21x valoarea de intrare a 21x.
Un activ imobilizat, corporal sau necorporal, trebuie recunoscut la cost, mai putin amortizarea
cumulata si orice pierdere din depreciere.
Activele imobiliare sunt de regula cele mai importante investitii intr0o entitate economica.De
aceea entitatea doreste sa prezinte activul imobilizat la valoarea sa reala, de piata, astfel incat
situatiile financiare sa sugereze efortul investitional facut de-a lungul timpului.
Evaluarea activelor si datoriilor cu ocazia inventarii se face la valoarea actuala a fiecarui
element, denumita si valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea
acestuia si pretul pietei.
Pentru diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar su valoarea de intrare a
elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii in cazul in care
deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci cand
deprecierea este reversibila.
Regulile privind amortizarea vor fi aplicate activului imobilizat avand in vedere valoarea
acestuia,determinata ca urmare a evaluarii.Asa cum reiese din legislatia contabila,reevaluarea
imobilizarilor corporale se poate face in doua variante:
a)Metoda valorii nete,conform careia se anuleaza amortizarea existenta la momentul
reevaluarii si se inregistreaza rezultatul reevaluarii, activul prezentandu-se la valoarea
justa;
b)Metoda valorii brute, prin care se majoreaza atat valoarea activului, csi valoarea
amortizarii existente la data reevaluarii.Valoarea justa este determinata ca diferenta
intre valoarea activului reevaluat si valoarea amortizarii reevaluate.
Indiferent de solutia adoptata,rezultatul reevaluarii poate fi o crestere sau o descrestere
fata de valoarea contabila inregistrata pana in momentul reevaluarii.
In cazul in care rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoarea contabila
neta,atunci ea se trateaza dupa cum urmeaza:

39-In situatia in care compania se afla la prima reevaluare; in contabilitatese inregistreaza
o cheltuiala 6813 ’’ Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor corporale’’, care fiscal este nedeductibila potrivit Codului Fiscal.
-In situatia in care compania nu se afla la prima reevaluare si precedenta reevaluare a
determinat tot o descrestere de valoare vom aplica acelasi tratament ca cel prezentat
mai sus.
In cazul in care rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci
ea se trateaza astfel:
1)In situatia in care compania se afla la prima reevaluare, in contabilitate se inregistreaza
o rezerva din reevaluare, in creditul contului 105 ‚’’Rezerve din reevaluare’’,rezerva
fiind neimpozabila la calculul impozitului pe profit.
2)In situatia in care compania nu se afla la prima reevaluare si precedenta reevaluare a
determinat tot un surplus de valoare, tratamentul este identic cu cel de la punctul 1.
Totusi daca precedenta reevaluare a determinat o descrestere de valoare, in contabilitate se va
inregistra, mai intai, un venit 7813 ‚’Venituri din exploatare privind ajustarile pentru
deprecierea ajustarilor imobilizarilor corporale’’, care sa compenseze descresterea din
reevaluarea precedenta. Daca surplusul din reevaluare este mai mare decat descresterea
anterioara, atunci diferenta se va inregistra in creditul contului 105 ‚’Rezerve din
reevaluare’’.Fiscal, venitul inregistrat este neimpozabil, iar eventuala rezerva constituita este
neimpozabila.
La data scoaterii din evidenta a activului imobilizat,care prezinta un surplus regasit sub forma
rezervei din reevaluare, societatea este obligata sa transfere surplusul la rezerve, folosind
contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare’’.
Ordinul 1752/2005 prevede ca tratament alternativ utilizarea rezervei din reevaluare pe
masura amortizarii imobilizarii corporale, cu diferenta dintre amortizare calculata pe baza
valorii juste si amortizarea initiala a imobilizarii.
Operatiunea de reevaluare este dispusa de administratorul societatii in cazul in care acesta
considera ca au loc modificari semnificative de valoare a activelor.De asemenea reevaluarea
poate fi efectuata in baza unor acte normative.
In Romania, ultima reglementare privind reevaluarea activului imobilizat, HG nr.1553/2003
,prin care agentii economici, indiferent de forma de proprietate si de organizare, puteau decide

40reevaluarea activelor corporale existente la 31 decembrie 2003, pe baza indicelor de inflatie si
prin corelare cu valoarea de piata.
Anumite entitati nu vor alege modelul bazat pe valoarea reevaluata, pe motiv ca in vederea
reconstituirii costului istoric, toate modificarile intervenite in valoarea contabila a activelor
trebuie gestionate strict.Daca decide reevaluarea activelor imobilizate, entitatea trebuie sa
dezvolte situatii extracontabile prin care sa urmareasca toate aceste miscarii, fapt care
determina costuri suplimentare cu sistemul informatic si cu forta de munca.
Prezentarea informatiilor in situatiile financiare
Pentru fiecare clasă de imobilizări corporale, o întreprindere trebuie să prezinte în situațiile
financiare urmatoarele informații:
– bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute;
– metodele de amortizare;
– duratele de viață utilă sau ratele de amortizare cumulată la începutul și la sfârșitul perioadei.
Pentru evaluarea la incheierea exercitiului financiar, se aplica principiul prudentei conform
caruia dintre doua valori posibile se alege valoarea cea mai mica.In acest sens se compara
valoarea de intrare cu valoarea realizabila neta ( pretul de vanzare al bunului – ( costul cu
evaluarea bunului + costuri cu sortarea si ambalarea + costuri cu vanzarea efectiva) .
Principalele modalitati de iesire a imobilizarilor corporale sunt:
-scoaterea din functiune (casare);
-vanzarea pe piata;
-donatii acordate, minusuri de inventariere;
-aport in natura la capitalul altor societatii;
-inchiriere.
Casarea imobilizarilor corporale are loc de regula, dupa recuperarea integrala a costului
investitional.In urma aprobarii de catre adunarea generala a casarii imobilizarilor corporale, se
intocmeste Procesul Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, care sta la baza
inregistrarii in contabilitate.

41 Deoarece activele corporale sunt complt amortizare, casarea nu genereaza cheltuieli din
exploatare, cu exceptia cazurilor in care pentru casarea lor sunt necesare consumuri de active
sau servicii dupa caz.In anumite situatii sunt casate si imobilizarile corporale care nu sunt
complect amortizate.Din punct de vedere contabil, aceasta operatiune determina recunoasterea
unor cheltuieli in contul de ’’Profit si pierdere’’ si anume ‚’’Cheltuieli privind activele
cedate’’.
Scoatere din functiune prin casare a mijlocului de transport complet amortizat:
2813 = 2133
,,Amortizarea mijl.de transport’’ ,, Mijloace de transport’’
Scoaterea din functiune a server-ului incomplet amortizat:
% = 2132
2813
6583
Scoaterea din functiune a utilajului complet amortizat:
2813 = 2132
,,Amortizarea inst.mijl.de transport’’ ,,Echipamente tehnologice’’
Conform art.128 alin.8 lit.b din Codul Fiscal,activele corporale fixe casate, nu constituie
livrare de bunuri, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a)bunurile nu sunt imputabile;
b)degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu
documente;
c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.
In cazul casarii bunurilor de capital, taxa deductibila aferenta bunurilor de capital
achizitionate sau fabricate ( altele decat bunurile imobile ) active corporale fixe se ajusteaza
pe o perioada de 5 ani , potrivit Codului Fiscal.

42Ajustarea se efectueaza o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, incluzand
anul in care apare obligatia ajustarii fiind pana la 1/5 din valoarea taxei deduse initial.
Vanzarea imobilizarilor corporale se inregistreaza in baza facturilor emise care cumparator,
fiind urmata de scoaterea din evidenta a imobilizarilor cedate.
Inregistrarea facturii de vanzare:
461 = %
,, Debitori diversi’’ 7583
,, Venituri din vanzarea activelor si
alte operatii de capital’’
4427
,, TVA colectat’’
16Incasarea contravalorii masinii vandute:
5121 = 461
,, Conturi curente la banci’’ ,,Creditori diversi’’
Scoaterea din evidenta a echipamentului tehnologic partial amortizat:
% = 2131
2813
,,Amortzarea inst., ,, Echipamente tehnologice’’
mijl.de transport’’
6583
,,Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital’’
Scoaterea din evidenta a server-ului lipsa la inventar:
16

43 % = 2132
2813
,,Amortzarea inst., ,, Aparate si instalatii de masurare,control si reglare’’
mijl.de transport’’
6583
,,Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital’’
Balanta de verificare raportata la imobilizare corporale si amortizare
ContDenumire Sold initialRulaje
curenteTotal sumeSold final
DebitCreditDebitCreditDebitCreditDebitCredit
1012Capital social
subscris varsat-330000–330000-330000
1068Rezerve din
reevaluare-50000–50000-50000
1171Rezultatul
raportat-80000-25000-105000-105000
121Profit si pierdere -2000019596356511959655651-36055
129Repartizarea
profitului2000-12859200014859200012859-
167Alte
imprumuturi si
datorii asimilate–965385000965385000-75347
208Alte imobilizari
necorporale2500-2500-2500-2500-
2131Echipamente –85000-85000-85000-
2133Mijloace de
transport40000––40000-
214Mobilier,aparatu
ra–2400-2400-2400-
2808Amortizarea
imobilizarilor
necorporale-1800-1560-3360-3360
2813Amortizarea
instalatiilor si
mijloacelor de-25200-1012-2622-2622

44transport
IV Concluzii si prezentarea diferentelor dintre reglementarile conform IAS 17 si
reglementarile conforme cu directivele europene
Prin intermediul acestei lucrari s-a avut in vedere realizarea unei analize atat teoretice cat si
practice a principalelor aspecte legate de notiunea de leasing:
– primul aspect vizeaza elementele teoretice referitoare la tratamentele si politicile contabile
privind contractele de leasing, precum si clasificarea operatiunilor de leasing in: leasing financiar si
leasing operational (de exploatare) .
Al doilea aspect vizeaza partea aplicativa a temei, respectiv prezentarea si contabilizarea
detaliata a unor achizitii in regim de leasing, atat financiar cat si operational, in cadrul unei
societati comerciale.
In prima parte a lucrarii s-au avut in vedere prezentarea conceptelor – cheie utilizate in cadrul
unui contract de leasing, clasificarea conform Standardului International de Contabilitate nr. 17 ale
diverselor tipuri de tranzactii de leasing intalnite in activitatea economica a unei intreprinderi
romanesti, precum sidetalierea caracteristicilor care deosebesc aceste categorii de contracte de
leasing.
Asadar au fost analizate politicile contabile corespunzatoare si elementele ce trebuie evidentiate
cu privire la cele doua categorii principale de leasing (contract de leasing financiar si contract de
leasing operational), atat din punct de vedere al locatarului (utilizatorul bunului ce face obiectul
contractului) cat si din punct de vedere al locatorului (finantatorului). Totodata s-a incercat
evidentierea diferentelor existente intre contractele de leasing financiar si cele de leasing
operational, prin detalierea unor aspecte precum recunoasterea si evaluarea activelor contractuale,
datoriile si prezentarile de informatii.
Avantaje fiscale precum:
– dobanda de leasing, cheltuielile de asigurare si de administrare a contractului de leasing se
inregistreaza ca si costuri, diminuandu-se astfel profitul anual impozabil;
– permite economisiri fiscale – taxa pe valoarea adaugata se plateste progresiv pe parcursul
contractului, iar taxele vamale, in cazul unui leasing extern, se calculeaza doar pentru valoarea
reziduala si se platesc la sfarsitul perioadei de leasing;
– bunul achizitionat in regim de leasing financiar este amortizat de catre utilizator, acesta avand
posibilitatea de a alege regimul de amortizare dorit (metoda liniara, degresiva sau accelerata),
conform legislatiei aferente.

45 Analiza eficientei economico – financiare a opera tiunilor de leasing la nivelul finan tatorului
si a utilizatorului , am prezentat câteva considera tii privind notiunea de eficienta din punctul
de vedere al leasingului financiar. Astfel am abordat urm atoarele aspecte:
1. Definirea conceptual a a eficientei economice si financiare;
2. Particularitatile eficientei economice si financiare a leasingului financiar; aspecte
concretizate prin cele dou a studii de caz, unul referitor la finan tator, si celalalt la analiza
eficientei unor societati beneficiare de leasing financiar.
Dar cel mai important rol stimulativ pentru dezvoltarea leasingului financiar îl are guvernul,
care prin facilitati fiscale ar putea atrage resursele de finantare ale societatilor de leasing. Una
din metodele fiscale de perfec tionare ale activitatii de leasing financiar propuse de noi este
modificarea legisla tiei fiscale privind TV A . Desi TVA se plateste esalonat, la fiecare facturare
a ratei de leasing, deci poate fi privit a ca o finantare, fara dobânda, conform reglement arilor în
vigoare, ea nu este deductibil a (pentru persoanele juridice) la valoarea rezidual a, ceea ce
mareste costul leasingului.
Ca si o propunere ar fi ca taxa pe valoarea ad augata aferenta produselor de origine
româneasca, ca obiect a contractelor de leasing financiar s a nu fie platita decât la valoarea
reziduala a contractului. La obiectele de leasing financiar (echipamente si utilaje) produse în
România, contractate de finan tatori si destinate utilizarii de catre beneficiari români s a fie
scutite la plata TV A, pe perioada derul arii contractului de leasing financiar, iar la final aceast a
taxa sa fie platita numai la valoarea rezidual a.O modificare legislativ a propusa va permite
sustinerea dezvoltarii industriei de leasing financiar si mai ales cresterea productiei de
echipamente române sti.
Concluzionand, putem trasa cateva idei principale si putem sesiza urmatoarele aspecte:
În cazul tranzacțiilor de vânzare și leaseback ce conduc la un contract de leasing financiar,
activul nu este de recunoscut și este recunoscută o datorie pentru prețul de vânzare.
În cazul tranzacțiilor de vânzare și lease back ce conduc la un contract de leasing operațional,
sunt înregistrate douã tranzacții: vânzarea activului și contractul de leasing. Câștigul rezultat
este recunoscut integral în contul de profit și pierdere. Nu existã o cerințã de a compara prețul
de vânzare cu valoarea justã (ca în IAS 17).

46 Impactul economic al leasingului
Din punctul de vedere al locatorului, este esențial faptul că contractul de leasing
îi protejează dreptul de proprietate și deci poate acționa direct asupra bunului în
cazul încare utilizatorul nu se achită de obligațiile contractuale. De asemenea, obiectul
finanțării fiind legat direct de contract și fiind personalizat, există posibilitatea urmăririi
afacerii în intimitatea ei și este mult mai ușor de luat o decizie în caz de insolvabilitate
temporară autilizatorului. Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se
regăsesc la utilizator. Acesta poate să plătească dreptul de folosință și, în cele din urmă, să
achiziționeze un bun investițional pe măsură ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate și
cadențate încât să permită plata ratelor și chiar obținerea unui profit fără a supune
utilizatorul la sarcini împovărătoare. Contractul de leasing se încheie pe o
perioadă de cel puțin un an. Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adică poate
fi pus în executare contra utilizatorului fără nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare)
dacă utilizatorul refuză să înapoieze bunul, în următoarele situații: la sfârșitul perioadei de
leasing, dacă acesta nu a formulat opțiunea cumpărării bunului sau a prelungirii
contractului; în cazul rezilierii contractului din vina exclusivă a utilizatorului. Unul din
principalele motive pentru care leasing-ul este o alternativa financiara atat de populara in
lu me es te acel a care s intet izea za de fapt "filozofi a" leas ing-ulu i: N u
proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectiva este aceea care aduce profit. In
contextul economic actual din Romania avantajele utilizarii leasing-ului ca
instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile de dezvoltare
rapida a firmelor, in special a celor din sectorul privat.

47Bibliografie:
1. Adriana Florina, Popa,Ileana Cosmina, Pitulice, Mirela, Nichita, Iulia,
Jianu,STUDII PRACTICE privind aplicarea Standardelor Internationale de
Raportare Financiara in Romania, Editura Contaplus, 2007.
2. CECCAR, GHID pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale
deContabilitate LEASING, Editura CECCAR, Bucuresti, 2009 ;
3. Cicilia Ionescu,Cornel Ionescu, Contabilitatea in comertul exterior, Editura Fundatiei
Romania de Maine,Bucuresti 2001;

484. Florin, Buhociu, Investitii-Note de curs, Galati 2009 ;
5. Legea 31/1990 privind societatile comerciale,cu completarile si republicarile ulterioare;
6. Legea 571/2003 privind codul fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare;
7. Oana, Mihai, Contabilitate aprofundata-Note de curs, Galati, 2008;
7. Traian Ovidiu Calota, Contabilitate financiara pentru afaceri,Editura Universitatii Romano-
Britanice,Bucuresti 2008.