Zona Naturală Rezultat al [610379]

Lucrare practică nr.2

Tema : Zona Naturală – Rezultat al
interacțiunii componentelor naturii

A elaborate : Colun Dina
A verificat : Bistrițchi Didina

Chișinău 2018

1. Precizează în ce zonă naturală este situată
localitatea , (raionul ), studiind Harta zonelor
naturale .
Chișinăul se află în zona de silvostepă.

2. Constată ce unități structurale și de relief stau
la baza teritoriului zonei naturale , studiind
Harta tectonică și Harta fizică .
Unități structurale :
Platforma Moldovenească
Platforma Scitică
Scutul Cristalin Ucrainean
La nordul țării se află Câmpia Moldovei de Nord
Dupăcare în centrul țării se află Podișul
Moldovei Centrale . În sudul țării se întinde
Câmpia Moldovei De Sud . La est Podișul
Nistrului .

3. Determină prin ce se caracterizează elementele
climatice din zona naturală, analizând hărțile
climatice sau cl imogramele alcătuite
independent (temperatura medie a aerului în
lunile ianuarie și iulie, cantitatea medie anuală a
precipitaților atmosferice si regimul lor) .

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
T.M –3,5 –2,5 2,6 9,5 15,8 19,3 21,5 20,7 15,9 10,1 3,9 –0,9
T.Max 15 16 25 32 36 37 39 39 37 33 28 16
T.min –30 –32 –23 –9 –2 4 8 7 –1 –16 22 –22

Luna ianuarie este cea mai rece lună temperatura
medie ajunge la -3.5 °C . Scăderi bruște ale
temperaturii sunt provocate de masele de aer ce vin
din nord și nord -est, cu viteza medie de 4 –5 m/s .
Temperatura medie în iulie, cea mai călduroasă lună,
este de 21,5 °C, în anumite perioade atingând 25, 30
sau chiar 35 °C.

4. Indentifică care sunt apele de suprafață din
localitate . Prezintă exemple de influență a
acestora supra reliefului și lumii organice .
În Chișinău avem lacul de la Valea Morilor,
Valea Trandafirilor , Râșcani , La izvor , și Vatra .
Acestea nu sunt o sur să de apă potabilă
deoarece sunt foarte poluate .
5. Stabileste flora tipică ș i adaptările plantelor la
condiț iile de mediu, studiind ierbarele/imaginile
respective

Carcasa verde a municipiului Chișinău este
constituită din circa 220 specii și 55 varietăți de
foioase și conifere, dintre care 168 specii de
arbori, 97 arbuști și 10 liane.[32]

În 2011, din cei 87 de arbori luați sub protecție
sau păstrat doar 77 din specii și 36 de
amplasamente. Arborii ocrotiți aparțin a 23 de
specii, inclusiv specii autohton e

6. Stabilește fauna tipică și adaptările plantelor la
condițiile de mediu , studiind imaginile
respective
Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate
27 specii de mamifere , 89 specii
de păsări și 14 specii de reptile și amfibii .
Dintre mamifere se întâlnesc mai
des cârtițele , aricii, șoarecii de câmp , liliecii ,
diferite rozătoare , veverițele ș.a..
Dintre animalele răpitoare pot fi
enumerate nevăstuicile , dihorii , jderii . Își fac
cuib 53 specii de păsări, altele sunt
migratoare, celelalte obișnuiesc să rămână
numai în timpul iernii.

7. Caracterizează tipurile de sol specificate acestei
zone , studiind Harta solurilor și surse
suplimentare de informare .

Cernoziom tipic se formează sub vegetația
bogată de stepă și se răspândesc în câmpiile
din nordul și sudul țării .
Cernoziom carbonatic se formează sub
vegetația de stepă mai aridă și se răspândesc în
câmpiile din extremitatea de sud a țării , văile
Nistrului și ale Prutului .

8. Generalizeaza cum a fost valorificată de catre
om zona de silvostepă. Pro pune măsuri de
ameliorare a stării componentelor naturii .

Omul a valorificat zona naturala cu tehnologia
de exploatare avuta la dispozitie uneori abuziv
resursele naturale fiind folosite in interesul
omului, Pentru ameliorarea componentelor
naturii masuri le ce trebuiesc intreprinse de om
sunt cele de protectie a naturii, de nepoluare,
actiuni concrete in acest sens