Anatomia alergării e o carte destul de tehnică, nu e vreo poveste de glorie [610369]

Anatomia alergării e o carte destul de tehnică, nu e vreo poveste de glorie
inspirațională a vreunui alergător celebru. E axată pe beneficiul pe care
antrenamentele variate de alergare și de forță îl au pentru creșterea
vitezei și rezistenței .
Practic, autorii amintesc că nu e suficient să ieși la alergări multe și fără sens, ci
susțin crearea unui plan care să includă și altceva decât kilometri lungi, cum ar fi
antrenamente de viteză sau de forță pentru grupele musculare cu rol principal
sau secundar în alergare.
Ideea de la care pornesc este că nu numai mușchii picioarelor influențează felul în
care alergăm, ci și cei ai spatelui, ai brațelor, ai mijlocului, ba chiar și ai feței.
Pentru a crește performanța în orice tip de alergare, ei vorbesc despre tehnica
corectă, echilibrul rezultat dintr-o musculatură dezvoltată simetric.
Poate ți s-a întâmplat ca, la finalul unei sesiuni de sprinturi, să simți brațele
mai obosite decât picioarele . Mie mi s-a întâmplat și e clar un semn al lipsei de
antrenament pentru brațe. Prin urmare, antrenarea grupelor musculare ale părții
superioare a corpului înseamnă creșterea performanței. Iar dacă fiecare aduce un
plus de 0,5% să zicem, adunate pot face diferența.
Cartea începe cu noțiuni de anatomie despre sistemul cardiovascular și cel
cardiorespirator, cu câteva exemple despre diferențele între constituția
alergătorilor în funcție de rasă și sex.
Cea mai mare parte a cărții cuprinde exerciții explicate . Dacă ai mai dat pe la
sală, nu vor fi lucruri noi, însă partea bună este că detaliază tehnica corectă de
execuție. Chiar dacă nu ai un antrenor personal, poți fi atent la recomandările din
carte ca să fii sigur că execuți exercițiile corect și să nu te accidentezi. În plus,
explică ce beneficiu are fiecare exercițiu pentru felul în care alergi.
O altă parte a cărții este dedicată exercițiilor pentru picioare, întăririi mușchilor,
articulațiilor, tendoanelor, precum și sfaturilor pentru prevenirea
accidentărilor – de la mușchii pe care ar trebui să îi antrenăm ca să ne ferim de
tendinite, periostite și alte probleme până la felul în care ar trebui să ne alegem

adidașii. Iar în cazul în care te confrunți deja cu o accidentare, îți arată ce ar
trebui să faci ca să te recuperezi.
Limbajul e destul de accesibil, deși la început sunt noțiuni de bază de anatomie.
Când vei vedea în ilustrații numele mușchilor implicați în diferitele tipuri de
activitate fizică s-ar putea să ai flashback-uri de la orele de biologie.
La final sunt și câteva exemple de antrenament pentru VO2max, circuite de
exerciții de forță etc.

Despre autori : Joe Puleo este antrenor de alergare cu peste 20 de ani de
experiență, în timp ce dr. Patrick Milroy este specializat în accidentări sportive și,
din 1998 este medicul principal al Road Runners Club din Marea Britanie.

Puncte forte:

•e o carte utilă pentru a înțelege în ce fel ne influențează antrenamentele
ușoare de forță performanța în alergare
•poate oferi inspirație pentru antrenamentele de forță, cea mai mare parte
cu greutatea propriului corp
•explică de ce ne accidentăm și ce avem de făcut ca să prevenim sau să ne
recuperăm după accidentări
•explică de ce ne ajută la alergare anumite exerciții pe care poate le știam
deja
•are ilustrații excelente din care reiese foarte clar ce grupe musculare sunt
implicate în fiecare exercițiu
•se adresează tuturor tipurilor de alergători, de la sprinteri, la trail runneri și
maratoniști de teren plat

Puncte slabe:

•sunt lucruri destul de basic pentru cineva care deja aleargă și se
antrenează de ceva vreme
•exercițiile nu sunt mari noutăți, e posibil să ai senzația că le știai deja și
practic le poți găsi gratuit în multe alte surse, mai ales online (dar aplici ce
știai?)
•unele lucruri pot părea un pic prea tehnice, mai ales când se intră in detalii
despre progresia antrenamentelor sau elemente de anatomie
•varianta în limba română sună de parcă ar fi tradusă de un copil de clasa a
treia