FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016 [610353]

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

Cuprins
Argument……………………………………………………………………………………………………… ……………….2
Capitolul I – Finanțarea nerambursabilă definire , elemente caracteristice și clasificare …..3
1.1 Finanțarea nerambursabilă elemente definitorii ……………………………………………………………..3
1.2 Principalele caracteristici ale fondurilor nerambursabile …………………………………………………4
1.3 Clasificarea fonduril or nerambursabile …………………………………………….. ………………………….5
1.4 Conținutul dosarului pentru obținerea finanțarii nerambursabile ………….. …………………………9
Capitolul II – Finanțarea nerambursa bilă în România ……………………….. …………………………12
2.1 Istoricul finanțării nerambursabile în România ………………………………… …………………………12
2.2 Tipuri de finanțare nerambursabilă în funcție d e obiectul de acti vitate al
solicitanților………………………………………………………………………………………. …………………………22
2.3 Criterii de eligibilate a solicitanților de finanțare nerambursabilă în Ro mânia …………………25
2.4 Probleme întampinate de solicitanții de finanțare nerambursabilă în România ………………..27
2.5 Evoluția pe sectoare de activitate a sumelor obținute din finanțare nerambursabilă în
România ………………….. ……………………………………………………………………… ………………………….28
2.6 Avantajele finanțării nerambursabile pentru investitorii români ………… …………………………31
2.7 Perspectivele de viitor a finanțării nerambursabile …………………………… …………………………32
Concluzie…………………………………………………………………………………………………….. ………. ……34
Bibliografie………………………………………………………………………………………………….. ……………..35

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

2
ARGUMENT
Pentru a -și realiza obiectivul de a -și finanța afacerea dorită de mult timp mulți t ineri
apelează la programele de finanțare nerambursabilă. Aceste finanțări pot proveni de Uniunea
Europeană și chiar și de la alte firme de pe piață care văd potențial în ideea tânărului.
Finanțarea nerambursabilă reprezintă o sumă de bani acordată cu titlu nerambursabil (banii
nu trebuie restituiți) în scopul desfășurării anumitor activități din cadrul unui proiect acceptat de
către finanțator. Finanțările nerambursabile se acordă pentru anumite segmente ale societății sau
pentru dezvoltare a economică și socială în domeniile mai puțin exploatate.
Atestatul este împărțit în două capitole teoretice. Acestea fac referire la finanțarea
nerambursabilă în general și la finanțarea nerambursabilă în România prin fonduri europene.
Fiecare capitol e împărțit în mai multe subcapitole. Primul capitol este împărțit în 4 subcapitole,
iar cel de al doilea capitol este împărțit în șapte subcapitole.
Primul capitol prezintă conceptul de finanțare nerambursabilă în general și ce trebuie să
conțină dosarul ca nditatului pentru obține aprobarea finanțării.Acesta este împărțit în 4 subcapitole
care prezintă elementele definitorii, caracteristicile și clasificarea finanțării și fondurilor
nerambursabile prezentate în primele trei subcapi tole.
Cel de al doilea cap itol prezintă conceptul de finanțarea nerambursabilă prin fondurile
europene în România. Acesta este cel mai amplu capitol al atestatului, este alcătuit din șapte
subcapitole. Primu subcapitol prezintă istoricul finanțării nerambursbile în România. Mai exa ct,
prezintă câte proiecte au fost finanțate în fiecare an din 2007 până în 2016 și ce sume au fost
acordate anual pentru anumite domenii. Al doilea subcapitol prezintă tipur i de finanțare
nerambursabilă care pot fi accesate de către solicitanții români. A cestea pot fi accesate în funcție
de obiectul de activitate. Subcapitolele doi și trei prezintă ce criterii trebuie să îndeplinească
solicitanții din România, dar și ce probleme întâmpină aceștia când doresc să apeleze la finanțăriile
nerambursabile din ca drul Uniunii Europene. Al cincelea subcapitol prezintă evoluția sumelor
obținute din finanțare nerambursabilă în România. Acest proiect încearcă să aducă toată toate
domeniile din România și din Estul Europei la același nivel cu cele din vestul și nordul E uropei.
Al șaselea subcapitol prezintă avantajele, dar și „dezavantajele” finanțării nerambursabile pent ru
investitorii români. Aceste dezavantaje pot fi evitate dacă investitorii o să consulte Ghidul
Solicitantului, astfel finanțarea nerambursabilă devine una foarte avantajoasă. Ultimul subcapiol
prezintă perspectivele de viitor ale finanțării nerambursabile , prezintă grafic prima parte a
proiectul ui de finanțare nerambursabilă care s -a desfășurat între anii 2007 -2013 și cea de a doua
parte a proiectului de finanțare nerambursabilă care se desfășoară între anii 2014 -2020.
În încheiere vreau să precizez că am ales această temă pentru că mi se pare i nteresantă
această idee de finanțare nerambursabilă. Mi -sa părut interesant faptul că o comunitate ca Uniunea
Europeană încearcă să își aducă toți membrii la același nivel economic, social șicultural. Astfel
motto -ul Uniunii Europene „Uniți în diversitate” este demonstrat prin aceste acțiunii de a aduce
toate părțile Europei la același nivel.

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

3
Capitolul 1. Finanțarea nerambursabilă : definire , elemente caracteristice și
clasificare
1.1.Finanțarea nerambursabilă elemente definitorii

Finanțarea nerambursabilă reprezintă suma acordată cu titlu nerambursabil în scopul
desfășurării anumitor activități din cadrul unui proiect acceptat de finanțator . Finanțările
nerambursabile (granturi) sunt destinate sprijinirii desfășurării unor activități importan te pentru
anumite segmente ale societății sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic și
social din domenii pentru care, din cauza situației conjuncturale, nu există resurse financiare
suficiente accesibile în mod curent sau din domenii în c are există în mod tradițional o nevoie de
resurse financiare mai mare decât disponibilitățile.

Finanțările nerambursabile pot proveni de la o varietate de finanțatori:
• Uniunea Europeană
• Guvernul României
• Guvernele sau ambasadele unor state străine
• Instituții financiare international (de ex.: BERD, Banca Mondială etc.)
• Fundații sau alte organizații naționale sau international e (de ex.: Fundația
pentru Dezvoltarea Societății Civile, Charities Aid Foundation, Charles Stewart Mott Foundation,
European Cultural Foundation, The George C. Foundation, Fundația Soroș etc.)
• Companii naționale sau international e (de ex.: OMV PETROM, Microsoft etc.)
• Bănci active în România (de ex.: BCR, BRD etc.)12

Alte tipuri de finanțare sunt:
Autofinanțarea, aceasta reprezintă partea din capacitatea de autofinanțare rămasă unității econmice
după distribuirea dividendelor.
Fondurile nerambursabile pot definite și în alte moduri, cum ar fi:
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al
căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale
este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea
economică și socială în Uniunea Euro peană
Finanțarea nerambursabilă reprezintă cedarea cu titlu definitiv a unor fonduri bănești.

1Georgescu Roxana, Necula Anda, Pătrașcu Daniela, Popescu Luminița , Manual Finanțarea Afacerii – Oscar print
Editura Tipografie București, anul 2016, pagina 29
2 http: //www.finantare.ro

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

4
1.2.Principalele caracteristici ale fondurilor nerambursabile

Finanțarea nerambursabilă este deosebit de importantă, în principal datorită
caracteristicilor ei. Acestea sunt:
• Sunt nerambursabile ( acestea nu trebuie res tituite finanțatorului )
• Se utilizează conform legislației în vigoare
• Sunt surse diferite de capital
• Se pot finanța activități economice fără să se consume resursele propii sau f ara costuri
suplimentare ( finanțatorul poate acorda un procent de maxim 85% din costul to tal de finanțare al
proiectului )
• Este păstrată independența și autonim ia financiară a organizației ( independența și
autonomia financiară se va păstra în proporție de 100% doar dacă finanțarea vine din partea UE
sau a Guvernului României , în caz că finanțarea vine de la companii naționale sau internaționale
sau fundații autonomia și independența financ iară nu poate fi păstrată total )
• Control strict al modul ui de utilizare a fo ndurilor de către finanțatori ( inspecții și controale
periodice pentru a se stabili dacă fondurile sau folosit pentru proiectul acceptat sau au fost folosite
în scop personal)
• Accesibile tuturor persoanelor care au o idee de proiect acc eptat de către finanțatori.
• În timpul derulării, trebuie respectate reguli de licitație, achiziție, reguli stricte .
• Promovarea proiectu lui este obligatorie și se face în conformitate cu anumite reguli privind
identitatea vizuală a Uniunii Europene.
• Proiect ul se implementează cu respectarea regulilor de audit (extern) pe toată perioada
derulării și de regulă, încă cinci ani după încetarea finanțării nerambursabile.
• Accentul se pune pe derularea ca atare și pe conformitate în defavoarea preocupării pentru
rezultate
• Nu se plătește dobândă3

3www.fonduri -proiecte.ro Principalele
caracteristiciNerambursabile
Diferite de
capital
Control strict
al utilizării
Accesibile
tuturorRespectarea
auditului
externNu se
plătește
dobândă

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

5
1.3.Clasificarea fondurilor nerambursabile
Fondurile neramburasbile se clasifică în 5 fonduri majore (fondurile structurale și de
investiții):

Fondul European de dezvoltare regională (FEDR) – Dezvoltare regională și urbană
FEDR urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene
prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia .
FEDR își concentrează investițiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Ac eastă
abordare este cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică":
➢ Inovare și cercetare
➢ Agenda digitală
➢ Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri)
➢ Economie cu emisii reduse de carbon
Resursele FEDR alocate acestor priorități depind de categoria regiunii.
➢ În regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puțin
două dintre aceste priorități
➢ În regiunie de tranziție, concentrarea este de 60% din foduri
➢ Concentrarea este de 50% în regiunile mai puțin de zvoltate
În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o
economie cu emisii reduse de carbon:
➢ Regiunile mai dezolvate 20%
➢ Regiunile de tranziție 15%
➢ Regiunile mai puțin dezvoltate 12%

Fonduri
structuraleFondul European de
dezvoltare regională
(FEDR )
Fondul social
european (FSE )
Fondul de coeziune Fondul european
agricol pentru
dezoltare rurală
(FEADR) Fondul european
pentru pescuit și
afaceri maritime
(FEPAM)

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

6
În cadrul programelor de cooperare teritorială europeană, cel puțin 80% din fonduri se vor
concentra asupra celor patru domenii prioritare menționate mai sus.
Caracteristici teritoriale specifice
FEDR acordă, de asemenea, o atenție deosebită caracteristicilor teritoriale specifice.
Acțiunile FEDR vizează reducerea problemelor economice, de mediu și sociale în zonele urbane,
punând u-se un accent pe dezvoltarea urbană durabilă. Cel puțin 5% din resursele FEDR sunt
rezervate pentru acest sector, prin intermediul „acțiunilor integrate” gestionate de orașe.
Zonele dezavantajate în mod natural din punct de vedere geografic (zone izolate, muntoase
sau slab populate) beneficiază de tratament special. În cele din urmă, zonele ultraperiferice
beneficiază, de asemenea, de asistență specifică FEDR pentru abordarea potențialelor dezavantaje
cauzate de gradul de izolare al acestora.4

Fondul social european (FSE) – incluziune socială și bună guvernanț ă FSE
investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților de o cupare a forței de
muncă și de educație în cadrul Uniunii Europene . Aceasta vizează, de asemenea, îmbunătățirea
situației persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie.
FSE investește în toate regiuni le UE. Pentru perioada 2007 -2016, peste 9 0 miliarde de euro
sunt alocate statelor membre pentru investiții în capitalul uman. La această sumă s -a mai adăugat
3,2 miliarde de euro, alocate inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”.
Pentru perioada 2007 -2016 , FSE a pus accentul pe patru obiective tematice ale politicii de
coeziune:
➢ Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor
➢ Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
➢ Efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării co mpetențelor și al învățării pe
tot parcursul vieții
➢ Consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice
În plus, 20% dintre investițiile FSE vor viza activitățile de îmbunătățire a inculuziunii sociale și
de combatere a sărăciei. Aceasta este cunoscută sub denumirea de concentrare tematică.

Fondul de coeziune – convergența economică a regiunilor mai puțin dezvoltate
Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap
de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea dispariților economice
și sociale și promovarea dezvoltării durabile.
În prezent, se supune acelorași norme de programare, de gestionare și de monitorizare ca și FEDR
și FSE, prin intermediul regulamentului de stabilire a unor dispoziții comune.
În perioada 2007 -2016 , Fondul de coeziune vizează Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă,
Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și
Slovenia.
Fondul de coeziune pune la dispoziție o sumă totală de 63,4 miliarde de euro pentru
activități din următoarele categorii:

4www.finantare.ro

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

7
➢ Rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, astfel
cum au fost identificate de UE. Fondul de coezi une va sprijini proiectele de infrastructură din
cadrul Facilității „Conectarea Europei”.
➢ În acest domeniu, Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate de
energie și transport, atât timp cât acestea aduc beneficii vizibile mediului înco njurător în ceea ce
privește eficiența energetică, utilizarea surselelor de energie regenerabilă, dezvoltarea
transportului feroviar, susținerea intermodalității, consolidarea transportului public etc.
Asistența financiară a Fondului de coeziune poate fi s uspendată printr -o decizie a
Consiliului (aprobată prin majoritate calificată) în cazul în care un stat membru prezintă un deficit
public excesiv sau în cazul în care nu a remediat problema sau nu a luat măsurile corespunzătoare
în acest sens.5

Fondul eur opean agricol pentru dezoltare rurală (FEADR)
Prin politica sa de dezvoltare rurală, UE își propune să ajute zonele rurale să facă față
multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI -lea. Această
politică formează cel de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC) și vine în completarea
sistemului de plăți directe de către agricultori și a măsurilor de gestionare a piețelor agricole
(primul pilon). O parte din obiectivele sale sunt comune fondurilor structurale și de investiții
europene.
Politica UE de dezvoltare rurală a fost finanțată în perioada 2007 -2016 prin Fondul
european agricol pentru dezolvatare rurală (FEADR), care a dispus de un buget în valoare de 100
miliar de EUR pentru perioada 2007 -2016 . Fiecare stat membru primește un pachet financiar
pentru această perioadă. Pachetele financiare au mobilizat încă 61 de miliarde EUR din fonduri
publice în statele membre.
Cele 28 de țări ale UE au derulat în această perioadă 118 programa de dezvoltare rurală
(PDR): 20 de țări au un program național unic, iar celelalte 8 au ales să implementeze două sau
mai mult e programe regionale.
Statele membre și regiunile își elaborează propriile programe de dezvoltare rurală în funcție
de nevoile din teritoriu. Acestea trebuie să vizeze , în același timp, cel puțin patru din următoarele
șase priorități ale UE:
➢ Să încurajeze transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, în silvicultură și zonele
rurale
➢ Să sporească viabilitatea și competivitatea tuturor ramurilor agriculturii și să promoveze
tehnologiile agricole inovatoare și gestionarea durabilă a fondului forestier
➢ Să promoveze organizarea lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, bunăstarea
animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură
➢ Să refacă, să conserve și să dezvolte ecosistemele care sunt legate de agricultură și
silvicultură
➢ Să promoveze utilizar ea eficientă a resurselor și să sprijine tranziția către o econimie cu
emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol,
alimentar și silvic.

5www.finantare.ro

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

8
➢ Să promoveze incluziunea socială , reducerea sărăciei și dezvoltare a economică în zonele
rurale.
Prioritățile din domeniul dezvoltării rurale sunt structurate pe arii de intervenție. De
exemplu, prioritatea privind eficiența utilizării resurselor include ariile de intervenție „reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agicultură” și „promovarea conservării și a
sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură”. În programele lor de dezvoltare rurală, statele
membre sau regiunile fixează obiective cantitative pentru fiecare arie de intervenție. Apoi,
stabilesc ce măsuri vor lu a pentru a atinge obiectivele și ce fonduri vor aloca pentru fiecare măsură
în parte. Cel puțin 30% din fondurile alocate fiecărui program de dezvolatre rurală trebuie
rezervate pentru măsuri relevante vizând protecția mediului și combaterea schimbărilor c limatice
și cel puțin 5% pentru axa LEADER.6

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)
Gestionarea pescuitului în UE – Politica comună în domeniul pescuitului (PCP)
PCP este un set de reguli pentru gestionarea flotelor europene de pescuit și pentru
conservarea stocurilor de pește. Menită să gestioneze resurse comune, acesta le oferă tuturor
flotelor europene de pescuit acces egal la apele UE și la zonele de pescuit și le permite pescarilor
să concureze în mod echitabil.
Chiar dacă s tocurile pot fi în general reînnoite, ele sunt limitate. În prezent, unele sunt
pescuite excesiv. Ca urmare, statele membre ale UE au luat măsuri pentru a garanta că activitățile
de pescuit din Europa sunt durabile, fără să pericliteze stocurile de pește ș i productivitatea
sectorului pe termen lung.
PCP a fost introdusă în anii 1970 și a cunoscut actualizări succesive.
PCP are scopul de a se asigura că pescuitul și acvacultura sunt sustenabile din punct de
vedere ecologic, economic și social și că furnizeaz ă alimente sănătoase pentru cetățenii UE. De
asemenea, își propune să susțină un sector dinamic al pescuitului și să asigure un nivel de trai
decent pentru comunitățile de pescari.
Deși este important să se maximizeze capturile, trebuie să existe limite. E ste nevoie să ne
asigurăm că practicile de pescuit nu afectează capacitatea de reproducere a populațiilor de pește.
Nici până în ziua de astăzi nu se cunoaște cu exactitate impactul pescuitului asupra mediului marin
fragil. Din acest motiv, PCP adoptă o ab ordare prudentă, care recunoaște impactul activităților
umane asupra tuturor componentelor ecosistemului. Ea își propune să convingă flotele de pescuit
să fie mai sele ctive cu speciile pescuite și să elimine treptat practica aruncări înapoi în mare a
captu rilor de pești nedoriți.
De asemenea, reforma schimbă modul în care este gestionată PCP, acordând puteri sporite
statelor membre în ceea ce privește controlul la nivel național și regional.
PCP are 3 domenii principale de acțiune:
➢ Gestionarea pescuitului
➢ Politica internațională
➢ Piața politică și comercială și finanțarea politicii
PCP prevede și norme privind acvacultura și implicarea părților interesate.
Alte fonduri care sunt gestionate direct de UE, fiind acordate sub formă de:

6www.finantare.ro

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

9
• Granturi pentru proiecte cu activități în domeniul politicii UE, care, în general, se acordă
în urma publicării unei „cereri de propunei”. Finanțarea provine de la UE și din alte surse.
• Contracte încheiate de instituțiile UE pentru a achiziționa servicii, bunuri sau lucrări de
care au nevoie pentru propia funcționare (studii, formare, organizarea de conferințe, echipament
IT). Contractele se acordă prin licitație.7

1.4.Conținutul dosarului pentru obținerea finanțării nerambursabile

Actele necesare ale unui dosar de finanțare prin fonduri europene sunt definite de fiecare
Autoritate de Management ale Programelor Operaționale Sectoriale în Ghidurile Solicitantului,
pentru o anumită axă prioritară sau domeniu major de intervenție. Fiecare ghid este inclus formatul
de ce rere de finanțare pentru tipul respectiv de proiect, în care sunt precizate informațiile și
documentele care trebuie funizate de către solicitanții finanț ărilor.
Dosarul de finanțare cuprinde:
➢ Scrisoarea de intenție (aceasta trebuie să conțină prezentarea individului și motivarea
alegerii domeniului de activitate)
➢ Formularul cererii de finanțare completat
➢ Documente anexe cererii de finanțare, conform cu „Ghidul Solicitantului” pentru axa
prioritară sau domeniul respectiv
Componentele principale ale cererii de finanțare , conform formatului -cadru, sunt următoarele:
➢ Informații privind solicitantul
➢ Date despre proiect
➢ Concordanța cu politicile UE și legislația națională
➢ Bugetul proiectului/Surse de finanțare
➢ Lista de anexe
Exemple de documente anexe:
➢ Statut sau documente de asociere
➢ Bilanțurile oficiale pe ultimii ani
➢ Adeverință că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat
➢ Cazierul fiscal al reprezentatului legal al solicitantului și al reprezentatului tehnic
➢ Aviz de mediu, analiza impactului de mediu
➢ Autorizația de construcție
➢ Documente de confirmare a contribuției solicitantului
➢ Plan de afaceri, studiu de fezabilitate, analiză cost – beneficiu 8

1.4.1 Verificarea, evaluarea, selecția și contractarea proiectelor
Ulterior depunerii, cererile de finanțare vor intra într -un sistem competitiv de verificare,
evaluare și selecție în urma căruia vor fi finanțate doar proiectele care întrunesc toate condițiile de
eligibilitate și care în urma evaluării tehnice si financiare se înc adrează în alocarea apelului
respectiv de proiecte. Etapele sistemului de evaluare, selecție și contractare sunt:

7www.finantare.ro
8www.adrvest.ro

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

10
• Conformitate administrativă și eligibilitate. Aspecte generale – criterii, proces, clarificări
După depunerea cererii de finanțare, reprezent anții Organismului Intermediar (OI) la sediul
căruia a fost depusă cererea de finanțare, vor analiza și verifica respectarea tuturor criteriilor de
conformitate administrativă și eligibilitate menționate.
Astfel, verificarea conformității administrative și eligibilității va urmări, în principal, existența și
forma cererii de finanțare și a anexelor, valabilitatea documenteleor, precum și respectarea
cirteriilor de eligibilitate anterior menționate.
Numai cererile de finanțare conforme din punct de vedere administrativ (care îndeplinesc
toate criteriie din grila de verificare a conformității administrative) și eligibile în conformitate cu
criteriile anterior menționate, sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare tehnică și
financiară.
Clarificările se vor depune urmând modalitatea de depunere a cererii de finanțare, la momentul
lansării apelului de proiecte.
Nerăspunderea în termen la solicitarea de clarificări poate conduce la respingerea cererii de
finanțare.
Pentru apelurile de proeicte lansate on -line, în cadrul ghidurilor specifice se va menționa
despre posibilitatea solicitării de clarificări, precum și despre modalitatea de transmitere a
acestora.
Pentru apelurile competitive, proiectele respinse în cadrul etapei de verificare a
conformității administrative și eligibilității pot fi redepuse în cadrul apelului de proiecte în care au
fost depuse inițial, cu condiția respectării termenului limită sau condițiile de închidere a apelului
în conformitate cu ghidurile specifi ce. Nu pot fi redepuse proiectele după ce au fost respinse în
cadrul etapei de evaluare tehnică și financiară.
Pentru apelurile necompetitive proiectele fie în cadrul etapei de verificare a conformității
administrative și eligibilității, fie în cadrul eta pei de evaluare de evaluare tehnică și financiară pot
fi redepuse în cadrul apelului în conformitate cu ghidurile specifice.
Toate proiectele redepuse sunt considerate din puncte de vedere procedural proiecte nou -depuse.
Organismul intermediar/AMPOR după c az, poate solicita o singură clarificare privind criteriile de
conformitate administrativă și eligibiliate, cu termen limită de răspuns de 3 zile lucrătoare.
În acest caz, se recomandă apelarea la firme specializate în domeniul finanțărilor
nerambursabile , acestea o să se ocupe de depunerea acteleor și o să se asigure că tot este în
conformiate administrativă și eligibiliate.9

Axe prioritare, obiective tematice și priorități de investiție

Există 11 axe prioritare destinate concentrării intervențiilor financiare în anumite priorități
de investiție (PI), la care se adaugă o axă prioritară de asistență tehnică pentru finanțarea
activităților de implementare a programului. De asemenea, se utilizează în mod complementar
anumite strategii și i nstrumente de dezvoltare teritorială (Strategia Uniunii Europene).

9ghid scris de UE Ghid General Actualizat

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

11
Cele 12 axe prioritare sunt:
Axa
prioritară Denumire
1. Promovarea transferului tehnologic
2. Îmbunătățirea competetivității întreprinderilor mici și mijlocii
3. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
4. Sprijinerea dezvoltării urbane durabile
5. Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural
6. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională
7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale
9. Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul
urban
10. Îmbunătățire a infrastructurii educaționale
11. Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a propietăților în cadastru și
cartea funciară
12. Asistență tehnică

Există excepții teritoriale a axelor prioritare, acestea fiind:
➢ AXA PRIORITARĂ 1 – excepție pentru regiunii de dezvoltare București, Ilfov
➢ AXA PRIORITARĂ 4 – excepție pentru regiunii de dezvolare București, Ilfov și a
Municipiului Tulcea
➢ AXA PRIORITARĂ 7 – excepție pentru regiunii de dezvoltare București, Ilfov (stațiunile
turistice definite)
➢ AXA PRIORITARĂ 8 – excepție pentru regiunii de dezvoltare București, Ilfov
➢ AXA PRIORITARĂ 11 – excepție pentru regiunii de dezvolare București, Ilfov
Fiecare axă prioritară are procent diferit de cofinanțare, acestea sunt:
Axa
prioritară Procent de cofinanț are
1. 0,00000000000% – 84,99999970945%
2. 0,00000000000% – 84,99999986815%
3. 79,99999993333% -84,99999985780%
4. 84,99999994592%
5. 79,99999901892% – 84,99999970639%
6. 79,99999699200% – 84,99999995735%
7. 84,99999966358%
8. 55,73770492447%
9. 89,99999323200% – 94,99999927444%
10. 79,99999924800% – 84,99999988294%
11. 84,99999976030%
12. 50,00000000000%

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

12

Capitolul II – Finanțarea nerambursabilă în România
2.1.Istoricul finanțării nerambursabile în România
Sistemul de transparență financiară este o bază de date cu numele celor care au beneficiat
de finanțare din bugetul UE.
Mai exact, se pot consulta date despre beneficiarii fondurilor acordate direct de către
Comisie (începând din 2007) și despre be neficiarii Fondului european de dezvolare (începând din
2010).
Între anii 2007 -2016 s-au efectuat următoarele finanțării din partea Comisiei Europene:
An Numărul cererilor Suma acordată
2007 159 361.305.396€
2008 243 311.941.112€
2009 634 525.642.652€
2010 631 561.295.094€
2011 727 581.718.844€
2012 503 559.796.221€
2013 634 560.610.218€
2014 501 561.252.069€
2015 682 1.099.383.001€
2016 – 693.500.000€
Total 4714 5.816.444.607€

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

13

În anul 2007 s -a alocat suma de 361.305.396€ pentru finanțarea a 159 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 141.458.891€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 10.533.332€
• agricultura și dezvoltarea rurală 110.290.367€
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 7.578.578€
• cercetarea și inovarea 87.234.589€
• ajutorul umanitar 4.209.639 €
0 €200,000,000 €400,000,000 €600,000,000 €800,000,000 €1,000,000,000 €1,200,000,000 €
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Suma acordată din finan țare europeană pentru România
(2007 -2016)

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

14

În anul 2007 cel mai mare procent, 31%, din fondurile nerambursabile a fost acordat pentru
cercetare și inovare, astfel dorindu -se ca toate zonele vizate de Uniunea Europeană să fie pregătite
din puncte de vedere tehnologic pentru a putea pune în aplicare următoarea parte a proiectului. Cel
mai mic procent, 4%, a fost acordat pentru ajutorul umanitar.

În anul 2008 s -a alocat suma de 311.941.112€ pentru finanțarea a 243 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 94.367.212€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 28.450.712€
• agricultura și dezvoltarea rurală 89.982.178€
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 45.100.256€
• cercetarea și inovarea 40.256.890€
• ajutorul umanitar 13.783.864€ 22%
8%
24% 11%31%4%Sumele acordate în 2007 din finanțarea europeană pentru
România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă
și incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

15

În anul 2008 cel mai mare procent, 30%, din fondurile nerambursabile a fost acordat pentru
dezvoltarea regională și urbană , astfel dorindu -se ca toate zonele vizate de Uniunea Europeană să
fie pregătite pentru utilizarea noilor tehnologii pentru care s -a investit în 2007. Cel mai mic
procent, 4%, a fost acordat pentru ajutorul umanitar.

În anul 2009 s -a alocat suma de 525.642.652€ pentru finanțarea a 634 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 113.490.101€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 43.410.290€
• agricultura și dezvoltarea rurală 121.231.490€
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 78.781.419€
• cercetarea și inovarea 115.180.723€
• ajutorul umanitar 53.548.629€ 30%
9%
29%15%13%4%Sumele acordate în 2008 din finanțarea europeană pentru
România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă
și incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

16

În anul 2009 cel mai mare procent, 23%, din fondurile nerambursabile a fost acordat pentru
agricultură și dezvoltare rurală, astfel Uniunea Europeană a început să acorde fonduri pentru
domeniul care îl consideră cel mai important din punct de vedere economic pentru România. Cel
mai mic procent, 8%, a fost acordat pentru ocuparea forței de muncă și incluziune s ocială.

În anul 2010 s -a alocat suma de 561.295.094€ pentru finanțarea a 631 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 89.513.724€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 73.741.110€
• agricultura și dezvoltarea rurală 141.412.918€
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 63.123.525€
• cercetarea și inovarea 117.412.443€
• ajutorul umanitar 76.091.374€ 22%
8%
23%15%22%10%Sumele acordate în 2009 din finanțarea europeană pentru
România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă
și incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

17

În anul 2010 Uniunea Europeană a continuat să investească în agricultură, însă a început
să investească mai puț in în politicile din domeniul maritim și al pescuitului, acest lucru s -a datorat
majorării investițiilor în cadrul ajutorului umanitar.

În anul 2011 s -a alocat suma de 581.718.844€ pentru finanțarea a 727 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 124.512.215€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 78.214.941€
• agricultura și dezvoltarea rurală 113.357.243€
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 87.346.360€
• cercetarea și inovarea 133.468.844€
• ajutoru l umanitar 44.819.241€ 16%
13%
25% 11%21%14%Sumele acordate în 2010 din finanțarea europeană pentru
România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă
și incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

18

În anul 2011 Uniunea Europeană a revenit la investițiile în cadrul cercetării și inovării, dar
și la investițiile pentru dezvoltare rurală și urbană. Aceștia au dorit extinderea terenurilor agricole
și simplificarea a acesteia pe ntru a încuraja solicitanții să apeleze la fonduri nerambursabile. Cel
mai mic procent, 8%, a fost acordat pentru ajutorul umanitar.

În anul 2012 s -a alocat suma de 559.796.221€ pentru finanțarea a 503 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 178.312.521€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 23.512.521€
• agricultura și dezvoltarea rurală 189.124.213€
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 43.124.412€
• cercetarea și inovarea 98.312.242€
• ajutorul umanitar 27.410.312€ 21%
13%
20%15%23%8%Sumele acordate în 2011 din finanțarea europeană pentru România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă și
incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

19

În anul 2012 Uniunea Europeană a reînceput să invetească în agricultură și dezvoltare
pentru a extinde zonele agricole care potențează economia României. Aceștia au redus acordările
de fonduri pentru ajutoul umanitar și ocuparea forței de muncă, acestea fiind o problemă în
Romînia din punct de vedere al Uniunii.

În anul 2013 s -a alocat suma de 560.610.218€ pentru finanțarea a 634 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 98.512.741€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 89.125.241€
• agricultura și dezvoltarea rurală 175.512.514€
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 76.759.467€
• cercetarea și inovarea 113.579.357€
• ajutorul umanitar 7.120.898€ 32%
4%
34%8%18%4%Sumele acordate în 2012 din finanțarea europeană pentru
România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă
și incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

20

În anul 2013 Uniunea Europenă a început să investească mai mult în ocuparea forței de
muncă și dezvoltare datorită condițiilor create cu ajutoru lor, însă domeniul majoritar de investiție
a rămas agricultura, 31%, iar fondurile pentru ajutorul umanitar au ajuns la 1%.

În anul 2014 s -a alocat suma de 561.252.069€ pentru finanțarea a 501 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 83.214.241€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 41.214.312€
• agricultura și dezvoltarea rurală 193.412.521€
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 76.458.980€
• cercetarea și inovarea 98.478.985€
• ajutorul umanitar 68.473.030€ 18%
16%
31%14%20%1%Sumele acordate în 2013 din finanțarea europeană pentru
România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă și
incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

21

În anul 2014 Uniunea Europeană a început să se axeze pe domeniul principal, și anume
agricultura. Aceștia au investit 34% din fonduri în agricultură, restul domeniilor nu au primit decât
o mică parte din aceste fonduri, investițiile fiind cuprinse între 7 -18%.

În anul 2015 s -a alocat suma de 1.099.383.001€ pentru finanțarea a 682 de cereri, acestea
fiind:
• dezvoltarea regională și urbană 178.412.142€
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială 101.421.412€
• agricultura și dezvoltarea rurală 498.202.948 €
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului 103.512.412€
• cercetarea și inovarea 119.412.566€
• ajutorul umanitar 98.421.521€ 15%
7%
34%14%18%12%Sumele acordate în 2014 din finanțarea europeană pentru
România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă
și incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

22

În anul 2015 Uniunea Europeană a făcut o investiție majoră în agricultură, a investit 45%
din totalul de fonduri alocate pentru anul 2015. Domeniile în care s -a investit cel mai puțin au
rămas ajutorul umanitar și ocuparea forței de muncă.

Istoricul finanțăriilor nerambursabile în România pentru anul 2016 este inaccesibil
momentan. Acesta va fi afișat după ce toate firmele care au beneficiat de aceste fonduri își vor
încheia toate procedurile contabile necesare pentru a se stabili un raport veridic despre fondurile
alocate în cursul anului 2016. Suma alocată de către Uniunea Europeană pentru anul 2016 a fost
de aproximativ 693.500.000€. Din această sumă cea mai mare parte a fost alocată către părțile mai
puțin dezvoltate din punct de vedere economic, acestea având prioritate.10

10ec.europa.eu 16%
9%
45%10%11%9%Sumele acordate în 2015 din finanțarea europeană pentru
România
dezvoltarea regională și
urbană
ocuparea forței de muncă
și incluziunea socială
agricultura și dezvoltarea
rurală
politicile în domeniul
maritim și al pescuitului
cercetarea și inovarea
ajutorul umanitar

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

23

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

24
2.2.Tipuri de finanțare nerambursabilă în funcție de obiectul de activitate al solicitanților
Între anii 2007 -2013 existau 9 ti puri de finanțări nerambursabile, acestea fiind:

1.PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), acesta finanțează obiecte de
activitate care ajută la: crearea, comercializarea și diversificarea produselor agricole, diversificarea
economiei locale, crearea condițiilor de producție, crearea de instrumente de comunicare și
valorificarea mediului și a p eisajelor și evenimentelor culturale.
2.POSCCE (Progamul Operațional Sectorial pentru Creșterea Competivității
Economice), acesta finanțeaza obiecte de activitate care ajută la: extinderea capacității de
producție, modernizarea întreprinderii, sprijin fin anciar pentru accesul instituțiilor publice și IMM –
urilor la internet și servicii conexe, precum și pentru achiziționarea de hardware și software,
extinderea și modernizarea rețelelor de transport, distribuție și furnizare a energiei electrice,
gazelor nat urale și a petrolului, în scopul reducerii pierderilor.
3.POR (Programul Operațional Regional) , acesta finanțează obiecte de activitate care
ajută la: reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport, educațională, de sănătate,
dezvoltarea struct urii de sprijinire de afaceri (parcuri industriale, logistice, de afaceri etc.),
reabilitarea siturilor industriale neutilizate și pregătirea acestora pentru noi activități și sprijinirea
dezvoltării infrastructurii turistice și a inițiativelor antreprenor iale din domeniu, sprijinirea
dezvoltării orașelor cu potențial de creștere economică.
4.POSDRU (Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane), acesta finanțează obiecte de activitate care ajută la: organizarea de seminarii pentru
instruirea angajaților în vederea adaptabilității la tehnologii avansate, pregătirea de campanii de
conștientizare cu privire la resposabilitatea socială a întreprinderilor și de programe ce au ca scop Tipuri de finan țare
nerambursabilă
între 2007 -2013PNDR
POSCCE
POR
POSDRU
POSM POSDCAPOPPOSTPOSAT

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

25
transformarea muncii nedeclarate în muncă legală. Imple mentarea de programe și noi servicii de
sprijin pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale, precum și pentru demararea unei afaceri,
dezvoltarea și promovarea abilităților manageriale moderne, în special pentru IMM -uri.
5.POSM (Programul Operațional Sect orial de Mediu), acesta finanțează obiecte de
activitate care ajută la: construirea și reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile, extinderea sau
reabilitarea rețelelor de distribuție a apei potabile și a sistemelor de canalizare, construcția sau
reabilitarea stațiilor de epurare, achiziționarea vehiculelor de transport al deșeurilor, construirea
facilităților adecvate pentru deșeurile periculoase, reabilitarea rețelelor de distribuție a apei calde
și a căldurii, restaurare ecologică a habitatelor și a speciilor, susținerea biodiversității, prevenirea
inundațiilor și reducerea consecințelor acestora.
6.POSDCA (Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Capacității
Administrative ), acesta finanțează obiecte de activitate care ajută la: studii și cercetări privind
experiențele de reformă ale administrației locale din alte state membre, studierea și dezvoltarea
aspectelor privind reforma avansată, precum și managmentul cunoașterii și folosirea tehnilogiilor
inovative în administrație, managmentul reformei, asistență tehnică pentru elaborarea de strategii
privind informatizarea instituțională și pentru planurile de formare profesională.
7.POP (Programul Operațional de Pescuit), acesta finanțează obiecte de activitate care
ajută la: promovarea tehnologiilor și echipamentelor pentru comercializarea produselor din pește
prin îmbunătățirea calității, siguranței și trasabilității, campanii de promovare pentru consumul
peștelui, organizarea și participarea la expoziții de produse marine și din pește, construirea sau
instalarea facilitățiilor statice sau mobile destinate protecției și dezvoltării faunei și florei acvatice,
reabilitarea apelor interioare.
8.POST (Programul Operațional Sectori al de Transport), acesta finanțează obiecte de
activitate care ajută la: modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN -T, cu aplicarea măsurilor
necesare pentru protecția mediului înconjurător, modernizarea și dezvolatarea rețelelor naționale
de transp ort, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, promovarea transportului feroviar,
naval și intermodal, sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse
ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranțe i traficului și a sănătății umane.
9.POSAT (Programul Operațional de Asistență Tehnică), acesta finanțează obiecte de
activitate care ajută la: asigurarea sprijinului și a instrumentelor adecvate în vederea unei
coordonări și implementări eficiente a inst rumentelor structurale pentru perioada 2007 -2013 și
pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentelor structurale,
asigurarea diseminării coordonate la nivel național a mesajelor generale cu privire la instrumentele
structurale și imple mentarea Planului de Acțiuni al Autorității pentru coordonarea instrumentelor
structurale pentru comunicare în linie cu Strategia Națională de Comunicare pentru Instrumentele
Structurale.11

11 www.finantare.ro

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

26
Între anii 2014 -2020 acestea s -au restrâns în 4 tipuri de finanțări nerambursabile, acestea
fiind:

1.PNDR ( Programul Operațional de Dezvoltare Rurală) , acesta a rămas ne schimbat,
funcționează și finanțează în același mod ca între anii 2007 -2013.
2.POC (Programul Operațional de Competivitate), acesta finanțează obiecte de
activitate care ajută la: bioeconomie, tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, energie, mediu
și schimbările climatice, eco -nano -tehnologii și materiale avansate.
3.POCU (Programul Operațional pentru Capital Uman), acesta finanțează obiecte de
activitate care ajută la: găsirea unui loc de muncă, îmbunătățirea nivelului educației și de
competențe, contribuirea la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, promovarea unor servicii
sociale mai bune și la eficientizarea i nsituțiilor de pe piața muncii.
4.POIM (Programul Operațional pentru Infrastructură Mare) , acesta finanțează
obiecte de activitate care ajută la: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul
riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la
Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acesta este al
doilea proiect ca mărime din Uniunea Europeană, cel mai complex din România pe aceast ă de
programare, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu
și energie.12

12 www.finantare.ro Tipuri de finanțare
nerambursabilă
între 2014 -2020PNDR
POC
POCUPOIM

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

27

2.3.Criterii de eligibilate a solicitanților de finanțare nerambursabilă în România
Criteriile de eligibilitate trebuie respectate de către solicitant începând cu data depunerii
cererii de finanțare, precum și pe tot parcursul procesului de evaluare, selecție și contractare.
Criteriile de eligibilitate, unele vor fi menținute și pe durata de valabilitate a contractelor de
finanțare, iar excepțiile de la această obligație vor fi detaliate în cadrul ghidurilor specifice fiecărui
apel de proiecte.
Criteriile de eligibilitate vor fi aprobate în cadrul Comitetului de Monitorizare a POR și vor fi
explicate în cadrul ghidurilor spe cifice apelurilor de proiecte.
Solicitantul eligibil, în sensul prezentului ghid, reporezintă entitatea care îndeplinește
cumulativ criteriile enumerate și prezentate în cadrul prezentei secțiuni.
Solicitanții de finanțare pot fi:
1.Unități administrativ -teritoriale, organisme, autorități și instituții publice, alte entități de drept
public.
2.Entități de drept privat.
3.Forme asociative, în conformitate cu prevederile ghidurilor specifice apelurilor de proiecte
referitoare la tipul de solicitanți eligibil i.
În funcție de specificul proiectelor din cadrul axelor prioritare/priorităților de
investiție/operațiunilor, solicitanții trebuie să prezinte anumite acreditări care sunt diferențiate și
detaliate în cadrul ghidurilor specifice apelurilor respective.
Unitățile administrativ teritoriale și instituțiile de drept public sunt considerate întreprinderi
mari, iar cuantumul intensității ajutorului de stat regional se va stabili în consecință.
Pentru unitățile administrativ teritoriale și entitățile de drept p rivat, cuantumul intensității
ajutorului de stat regional se stabilește în funcție de numărul mediu de salariați și valoarea activelor
totale/cifrei de afaceri, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Microîntreprinderile trebuie să aibă până la 9 angajați și cifra de afaceri anuală, și/sau al căror
rezultat al bilanțului anual nu depășește 2 milioane de euro.
Întreprinderile mici să aibă între 10 și 49 de angajați și cifra de afaceri anuală, și/sau al căror
rezultat al bilanțului anual nu depășeș te 10 milioane de euro.
Întreprinderile mijlocii să aibă între 50 și 249 de angajați și cifra de afaceri anuală, și/sau al căror
rezultat al bilanțului anual nu depășește 50 milioane de euro.
Verificarea acestor aspecte se va realiza de către OI la moment ul depunerii cererii de
finanțare și la momentul contractării.

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

28
Drepturile ce pot constitui permisia obținerii finanțării în cadrul POR, din perspectiva asigurării
perenității investiției în conformitate cu art. 71 din Regulamentul Parlamentului European și al
Consiliului nr. 1303/2013 diferă în funcție de obiectivul investițiilor propuse a fi realizate prin
proiect.
Pentru proiectele care presupun realizarea de lucrări de construcție solicitantul la finanțare
trebuie să demonstreze , după caz:
• Dreptul de propietate publică/privată
• Dreptul de administrare (după caz)
• Dreptul de concesiune (după caz)
• Dreptul de superficie
Solicitantul trebuie să demonstreze deținerea drepturilor, după caz, pe o perioadă de cinci
ani de la efectuarea plății finale sau în termenul prevăzut de normele privind ajutorul de stat.
Pentru proiectele exclusiv de servicii și/sau dotări și lucrări de construire fără autorizație
de construire solicitantul de finanțare trebuie să demonstreze, după caz:
• Dreptul de propietate publică/privată
• Dreptul de concesiune
• Dreptul de administrare
• Dreptul de superficie
• Dreptul de uzufruct
• Dreptul de folosință cu tit lu gratuit
• Împrumutul de folosință (comodat)
• Dreptul de închiriere/locațiune
Din documente trebuie să reiasă faptul ca drepturile respective sunt menținute cel puțin 5 ani de
la data plății finale.13

13ghid scris de UE Ghid General Actualizat

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

29

2.4.Probleme întampinate de solicitanții de finanțare nerambursabilă în România
Un anumit număr de solicitanții refuză să apeleze la finanțările nerambursabile din
următoarele motive:
– Durata între aprobarea spre finanțare a propunerii de proiect și semnarea contractului de finanța re.
– Nivelul de birocrație în faza de pregătire a propunerii de proiect și de solicitare a finanțării este
scăzut.
– În cazul sesiunilor de depunere a proiectelor cu termene limită, perioada de depunere a proiectelor
nu oferă suficient timp solicitanților să pregătească dosarul de finanțare.
– Durata perioadei de evaluare este prea mare.
– Nivelul de birocrație în faza de implementare a proiectului este scăzut.
– Plățile aferente rambursărilor nu se fac mereu la timp.
– Conjunctura economică nu are o influ ență majoră asupra proiectului.
– Există dificultăți în susținerea proiectului din surse proprii până la primirea rambursării.
– Graficul de activități planificat se poate modifica.
Solicitanții care iau decizia de a apela la finanțare nerambursabilă pot î ntâmpina următoarele
probleme:
– Nerespectarea prevederilor Ghidului Solicitantului în ceea ce privește anexele care trebuie să
însoțească cererea de finanțare.
– Nerespectarea criteriilor de eligibilitate din Ghidul Solicitantului.
– Nerespectarea formatului standard din Ghidul Solicitantului pentru cererea de finanțare, plan de
afaceri, studiu de fezabilitate, plan de marketing.
– Întelegerea greșită a cerințelor Ghidului Solicitantului privind activitățile eligibile pentru fiecare
domeniu major de intervenție.
– Neconcordanța între investiția, lucrările propuse prin proiecte și activitățile eligibile din cadrul
documentului major de intervenție.
– Plan de afaceri, plan de marketing, analiză contabilă superficial elaborate, deoarece in formațiile
dintre documente nu au fost corelate.
– Proiecții financiare nerealiste, fără o fundamentare
– Greșeli în completarea bugetului proiectului și a surselor de finanțare în ceea ce privește
contribuția proprie.

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

30
– Bugetul proiectului incomplet, comp letat greșit, cheltuieli încadrate fără respectarea Ordinului
de cheltuieli eligibile pentru fiecare domeniu major de intervenție.
– Necorelare între bugetul proiectului, calendarul activităților și planul achizițiilor atât ca sume
incluse, cât și ca plani ficare la timp a activitățiilor.
– Necorelare între bugetul proiectului, devizul general și devizele pe obiecte.
– Neaplicarea corectă a prevederilor pentru proiectele generatoare de venituri, declarearea
incorectă a proiectului ca fiind generator de venit uri deși acest lcuru nu se susține prin analiza cost –
beneficiu și invers.1415
2.5.Evoluția pe sectoare de activitate a sumelor obținute din fina nțare
nerambursabilă în România
Sumele oferite de Uniunea Europeană au fost oferite după 9 programe între anii
2007 -2013. Între anii 2014 -2020 acestea s -au oferit după 4 programe.După cum se poate
observa și în istoricul finanțărilor nerambursabile din România domeniille cele mai vizate
sunt:

Sumele investite în dezvoltarea rurală și urbană au început de l a aproximativ 140.000.000€, cea
mai mare sumă a fost investită în anul 2012, aproximativ 178.000.000€, iar cea mai mică în 2014 de
aproximativ 80.000.000€. Suma medie investită este de aproximativ 121.000.000€.

14Teză de doctorat – Mureșan Ioana Natalia
15Ranf Diana Elena Managementul proiectelor cu finanțare europeană : studiu teoretic și practic, Editura
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2014, pagina 24
0 €20,000,000 €40,000,000 €60,000,000 €80,000,000 €100,000,000 €120,000,000 €140,000,000 €160,000,000 €180,000,000 €
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Sumele acordate din finanțarea europeană pentru dezvoltarea rurală și
urbană în România între anii 2007 -2015

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

31

Sumele investite pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială au început de la aproximativ
8.000.000€, cea mai mare sumă a fost investită în anul 2015, aproximativ 178.000.000€, iar cea mai
mică în anul 2007 de aproximativ 8.000.000€. Suma medie investită este de aproximativ 60.0 00.000€

Sumele investite pentru agricultură și dezvoltare rurală au început de la aproximativ 100.000.000€ ,
cea mai mare sumă a fost investită în anul 2015, aproximativ 498.000.000€, iar cea mai mică în 2008 de
aproximativ 80.000.000€. Suma medie invest ită este de aproximativ 170.000.000€.
0 €20,000,000 €40,000,000 €60,000,000 €80,000,000 €100,000,000 €120,000,000 €140,000,000 €160,000,000 €180,000,000 €
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Sumele acordate din finanțarea europeană pentru ocuparea forței de
muncă și incluziune socială în România între anii 2007 -2015
0 €50,000,000 €100,000,000 €150,000,000 €200,000,000 €250,000,000 €300,000,000 €350,000,000 €400,000,000 €450,000,000 €500,000,000 €
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Sumele acordate din finanțarea europeană pentru agricultură și
dezvoltare rurală în România între anii 2007 -2015

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

32

Sumele investite pentru politicile în domeniul maritim și al pescuitului au început de la
aproximativ 5.000.000€, cea mai mare sumă a fost investită în anul 2015, aproximativ 100.000.000€, iar
cea mai mică în 2007 d e aproximativ 5.000.000€. Suma medie investită este de aproximativ
60.000.000€.

Sumele investite pentru cercetare și inovare au început de la aproximativ 82.000.000€, cea mai
mare sumă a fost investită a fost în anul 2011, aproximativ 130.000.000€, iar cea mai mică în 2008 de
aproximativ 38.000.000€. Suma medie investită este de aproximativ 101.000.000€
0 €20,000,000 €40,000,000 €60,000,000 €80,000,000 €100,000,000 €120,000,000 €
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Sumele acordate din finanțarea europeană pentru P oliticile în domeniul
maritim și al pescuitului în România între anii 2007 -2015
0 €20,000,000 €40,000,000 €60,000,000 €80,000,000 €100,000,000 €120,000,000 €140,000,000 €
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Sumele acordate din finanțarea europeană pentru c ercetarea și
inovarea în România între anii 2007 -2015

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

33

Sumele investite pentru ajutorul umanitar au început de la aproximativ 4.000.000€, cea mai
mare sumă investită a fost în anul 2015, de aproximativ 96.000.000€, iar cea mai mică în 2007 de
aproximativ 4.000.000€. Suma medie investită este de 42.000.000€.
După cum se poate observa Uniunea Europeană vede în România un potențial lider în ceea
ce privește agricultura. Aceștia au ajuns la acea stă concluzie după studierea reliefului și solurilor
din România. În urma studiului constatându -se că pe teritoriul României există foarte multe zone
cu potențial pentru agricultură datorită condițiilor meteo, reliefului și a soulurilor fertile întâlnite
în aproximativ toate zonele. Din 2007 și până în prezent fondurile s -au extins pe mai multe
domenii, cum ar fi protejarea mediului, ocuparea forței de muncă, rețele de comunicații și
extinderea negocierilor.
Până în prezent totalul fondurilor acordate de U niunea Europeană este de aproximativ
5.816.444.607€, cea mai mare sumă fiind acordată în anul 2015 acesta reprezentând
1.099.383.001€.
Din 2007 sumele au început să crească semnificativ ajungându -se de la aproximativ
300.000.000€ pe an la aproximativ 500. 000.000€ pe an.

0 €10,000,000 €20,000,000 €30,000,000 €40,000,000 €50,000,000 €60,000,000 €70,000,000 €80,000,000 €90,000,000 €100,000,000 €
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Sumele acordate din finanțarea europeană pentru ajutor umanitar în
România între anii 2007 -2015

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

34
2.6.Avantajele finanțării nerambursabile pentru investitorii români
Derularea unui proiect finanțat din fonduri europene prezintă o serie de avantaje, dar și un
număr de dezavantaje sau constrângeri care ar trebui cunoscute de fiecare aplicant.
Avantajele asociate obținerii unui grant pentru finanțarea proiectelor unei organizații sunt:
– Avantaje de natură financiară, suma fiind nerambursabilă și nu se plătește dobândă pentru sumă.
– Aderarea la st andarde de calitate, atât în ceea ce privește rezultatele proiectului, cât și calitatea
procesului de management al proiectelor.
– Transferul de know -how
– Asocierea cu imaginea finanțatorului
– Adoptarea obligatorie a unei metodologii de management al pro iectelor, documentarea acestui
proces
– Promovarea internă și externă a proiectului
– Acumularea de experiență în identificarea, pregătirea și managmentul proiectelor.
– Spirijinul din partea finanțatorului.
Printre constrângerile care trebuie să le cunoa scă fiecare aplicant se numără:
– Posibilitatea existenței unui interval de timp foarte lung pentru redactarea cererii în coformitate
cu toate regulile din Ghidul Solicitantul ui.
– Există posibilitatea ca în acest interval de timp relativ mare să modifice situația de cea deja
completată în cererea de finanțare (alte prețuri pentru materiale, alte categorii de beneficiari, alte
nevoi ale beneficiarilor, schimbări tehnologice etc.)
– Accentul asupra conformității a derulării proiectului în defavoarea rezultat elor.
– Rigiditatea și birocrația care pot fi asociate cu proiectele finanțate de Uniunea Europeană, dar nu
sunt reglementate de către Uniune. De multe ori, această birocrație este generată tot de instituțiile
din statul beneficiar în absența unei viziuni clare cu privire la implementarea fondurilor.
Avantajele prezentate încadrează cu succesul tipul de finanțare nerambursabilă ca fiind cel
mai convenabil mod de a începe un proiect economic. Constrângerile care pot împiedica proiectul
sunt puține și minore . Acestea ar trebui să fie rezolvate foarte ușor prin accesarea Ghidului
Solicitantului care este pus la dispoziția oricui pe internet. Pentru evitarea constrângerilor în
proporție de 100% se poate apela la o firmă specializată în ceea ce privește finanțar ea
nerambursabilă.16

16Ranf Diana Elena Managementul proiectelor cu finanțare europeană : studiu teoretic și practic, Editura
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2014, pagina 29

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

35
2.7.Perspectivele de viitor a finanțării nerambursabile
Finanțarea nerambursabilă a fost un succes în România încă din primul an ca membră a
Uniunii Europene (2007). Atunci domeniile care se aflau în subzistență au început să prindă contur
după ce specialiștii din cadrul Uniunii au analizat situația României. Din acel moment tot mai
mulți întreprinzători au apelat la fondurile nerambursabile . Numărul cererilor de finanțare a crescut
de la un an la altul.
Văzând numărul mare de cereri primite, Uniunea Europeană, a observat șansa de a stabiliza
economia națională. A început alocarea de fonduri nerambursabile pentru domenii ca și:
– Competivitate și inovație
– Cercetare și invoare
– Educație (cursuri despre antreprenoriat)
– Cooperare internațională
– Întreprinderi și industrie
– Ocuparea forței de muncă
– Rețele de comunicații
– Extinderea negocierilor
Odată cu investirea în aceste domenii România a cunoscut o creștere economică.
Finanțarea nerambursabilă pare în momentul de față cea mai bună metodă pentru începerea
unui proiect, dar această are și perspective de viitor promițătoare. Este din ce în ce mai cunoscută
în rândul cetățenilor, dar mai ales a tinerilor. Aceasta le oferă șansa de a se afirma celor care au
idei noi care pot ajuta piețele puțin exploatate sau chiar cele necunoscute momentan.
Finanțarea nerambursabilă are o perspectivă de viitor care nu are cum să dea greș. Aceasta
finanțează solicitanții din țările mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic pe ntru a aduce
toată Uniunea Europeană la același nivel, unul superior. Datorită numărului în creștere a cererilor
de la an la an este posibil ca finanțarea nerambursabilă să devină singura sursă de finanțare la care
cineva o să apeleze în viitor.

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

36

În acest grafic se pot observa sumele fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea
Europeană către România. Finanțarea acestor proiecte a început în anul 2007 și au continuat până
în anul 2013 când prima parte a proiectului a luat sfârșit. După succesul pr imei părți a proiectului
care a finanțat proiecte în valoare de aproximativ 3.462.309.537€ în decursul celor 6 ani în care s –
a desfășurat prima parte a proiectului.
A doua parte a proiectului a început în anul 2014 și are în plan să se desfășoare până în
anul 2020. După succesul care l -a avut prima parte a proiectului, cea de a doua a crescut
semnficativ datorită ratei de succes a primei. Astfel, în doar 3 ani au fost finanțate proiecte în
valoare de aproximativ 2.354.135.070€.Astfel se poate observa difer ența de doar 1.108.174.467€.
Astfel cea de a doua parte a proiectul a reușit să finanțeze în jumătate din timpul primei părți mai
mult decât a reușit prima parte în primii 4 ani.Se poate obseva ascensiunea finanțării
nerambursabile în fiecare an, proiectul are perspective de viitor.

00.511.522.533.54
2007-2013 2014-2016 DiferețăEvoluția finanțării nerambursabile acordate de Europa în România
între anii 2007 -2016
Miliarde Euro
Miliarde Euro
Miliarde Euro

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

37
Concluzie
În concluzie, finanțarea nerambursabilă este un proiect de succes al Uniunii Europene.
Aceștia și -au atins scopurile propuse în primii anii ai proiectului ( 2007 -2013) și anume de a aduce
țările din Estul Europei la un nivel economic mai ridicat. Întreprinderile au ajuns să concureze cu
firmele din occident sau chiar cu firmele recunoscute pe plan mondial. Singurele „pie dici” cu care
s-au întâlnit solicitanții au fost de ordin birocratic sau din cauza erorilor de completare a cererilor
de finanțare. A doua parte a proiectului a avut un succes mult mai mare decât prima parte a
acestuia, cea de a doua parte este încă în des fășurare (2014 -2020), dar după cum se poate observa
în doar 3 ani de proiect se apropie de sumele finanțate în cei 6 ani ai primei părți a proiectului.
Acest lucru fiind dovada că proiectul este un succes și este într -o continuă ascensiune.

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

38
Bibliografie
– Georgescu Roxana, Necula Anda, Pătrașcu Daniela, Popescu Luminița Manual Finanțarea
Afacerii, Editura Oscar Print Tipografie , București, anul 2016
– Ghid general actualizat – ghid scris de UE
– Mureșan Ioana Natalia – Teză de doctorat
– Ranf Diana Elena Managementul proiectelor cu finanțare europeană : studiu teoretic și practic
Editura Universitatea „ Lucian Blaga”, Sibiu, anul 2014
Webografie
www.finantare.ro
www.fonduri -proiecte.ro
www. adrvest.ro
ec.europa.eu

FINANȚAREA NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2007 -2016

39