Asigurari sociale pensii [610332]

Asigurari sociale ;pensii
I. Tipologia asigurarilor
II. Sisteme de asigurare

“Asigurari ”
Printre politicile sociale cele mai raspandite pe glob
se numara asa-numitele “asigurari sociale ”.
Sistemul deasigurari sociale reprezinta unul dintre
pilonii importanti ai statului social.
Segmentul decurs demai jos…
–se deschide cu cateva clarificari sitipologii privind
termenul de “asigurari ”;
–continua cu o clasificare a modelelor principale
de asigurari sociale ;
–sise incheie cu o prezentare sumara a sistemului
de asigurari de pensii (mai multe detalii ,la
seminar) .

“Asigurari ”
In esenta , o asigurare reprezinta un contract (o “polita ”, pentru a
folosi termenul clasic ) care are ca scop protejarea in cazul unor
pierderi viitoare neprevazute .
•Caracterul contractual eimportant deavut inminte ,fiindca el
diferentiaza asigurarile sociale dealte forme deprotectie sociala
(deex.,alocatiile ).
•Protectia incauza este una denatura financiara (i.e., daca un
pianist isipierde o mana, primeste o compensatie baneasca , nu o
alta mana in loc).
•Natura contractuala implica plata de catre asigurat (de obicei ,
periodic) a unei sume . In cazul asigurarilor sociale , aceasta se
numeste contributie (saucotizatie ) sise plateste intr-un fond
public saude stat.
•Departea cealalta , asiguratorul foloseste calcule statistice sau
“actuariale ” (i.e., probabilitatea pierderilor ) pentru a fixapretul
politei sia isisustine capacitatea de a le plati .

“Asigurari ”
Cativa termeni tehnici din domeniul asigurarilor :
•Prima saupremium –pretul politei . Cu cat creste
probabilitatea ca asiguratul sasufere o pierdere (de ex.,
istoric de accidente ) cu atat sporeste siprima.
•Suma asigurata (sauplafon ) –suma maxima platita de
asigurator . (De ex., in cazul asigurarilor CASCO, plafonul e
atins in cazde dauna totala .)
•Fransiza (saucoplata ) –suma platita de asigurat din
buzunar inainte ca asiguratorul saplateasca asigurarea .
Poate fi o suma pentru fiecare interventie si/sauun plafon
anual . Scopul fransizei este de a limita cheltuielile mici sau
neimportante repetate . (De ex., mici zgarieturi abia vizibile
ale caroseriei .)
–NB! Cu cat fransiza e mai mica, cu atat prima creste . Uneori , o
fransiza mica sau0 este preferabila (de ex., in cazul asigurarilor
medicale pentru bolnavii cu afectiuni cronice .)

Asigurari vs. asigurari sociale
Asigurarile pot fi clasificate in functie de seturi diverse de
criterii .
De ex.:
•Asigurarile comerciale protejeaza impotriva unor
pierderi in domeniul de afaceri
–Istoric , sunt primele forme de asigurare , folosite mai ales
pentru a proteja transporturi (de ex., maritime) in zone
indepartate .
•Asigurarile personale protejeaza cetatenii impotriva
unor riscuri individuale
–De ex.: pensia (pieredea capacitatii de munca );
dizabilitatea ; incapacitatea de munca temporara ; s.a.m.d .

Asigurari vs. asigurari sociale
•Asigurari voluntare
–Care pot fi incheiate saunu, in functie de modul in
care persoanele isicalculeaza costurile asigurarii si
riscurile neasigurarii (de ex., CASCO)
–NB!
•riscurile tind safie minimizate (intervind in viitoar ) in raport
cu costurile (care sunt imediate )
•riscurile nu sunt intotdeauna suportate doar de persoana
(ne)asigurata , ci uneori de societate
•Asigurari obligatorii
–Tocmai pentru cazurile in care riscul e suportat de terti
(e.g., RCA) sau(si) de societate (de ex., sanatatea )

Asigurari vs. asigurari sociale
•Asigurari private
–Pot fi voluntare (CASCO) sauobligatorii (RCA )
•Asigurari publice / sociale / de stat
–Statul organizeaza sistemul de asigurare (fonduri etc.)
•Asigurari mixte
–Pot fi obligatorii in ambele componente , ceaprivata si
ceapublica (e.g., pensii ), saunumai intr-una

Asigurari sociale vs. private
Asigurari private
•De partea asiguratului , asiguarile sunt motivate de
precautie (CASCO) saude protejarea altora (RCA).
–Pot fi costisitoare pentru buzunarul personal (e.g.,
asigurarea locuintei sau“full CASCO”).
•De partea asiguratorului , sunt motivate de profit
(investitii eficiente ) sibeneficiaza de concurenta pe
piata (mai multi asiguratori ).
–Pietele de asigurari nu sunt peste tot functionale : de ex.,
asiguratorii privati nu acopera locuinte intr-o zona cu
incendii sauinundatii anuale .
–Pietele functioneaza mai ales acolo unde riscul poate fi
calculat (calcul actuarial ), i.e., este relativ usor de estimat
statistic.

Asigurari sociale vs. private
Asigurari private
–Riscul este usor de estimat atunci cand :
•Probabilitatea de aparitie a evenimentului acoperit
este independenta in populatie –nu exista o
corelatie puternica intre probabilitatea ca doua
persoane sasufere acelasi eveniment . (De ex.,
independenta se aplica in privinta afectiunilor
medicale , darnu incendiilor dintr -o anumita zona.)
•Cauza aparitiei evenimentului este exogena –i.e.,
exterioara vointei saudeciziei asiguratului .
–NB! Putine riscuri sunt purexogene : casa poate fi
construita sareziste la cutremure sauflacari ; sanatatea
poate fi protejata prin ce(nu) mancam etc.

Asigurari sociale vs. private
Asigurari private
•Ca atare , sistemele de asigurari private se lovesc de
provocari specifice , de ex.:
–dezastre (epidemii , cutremure , inundatii s.a.m.d .) care
afecteaza multe persoane asigurate simultan ;
–investitii proaste care duc la falimentul companiei de
asigurare –astfel incat asigurarile nu mai pot fi platite .
•Uneori , solutia poate fi dublarea (supra -asigurarea sau
garantarea ) printr -o asigurare publica.
–de ex., daca asiguratorul nu poate plati politele .

Asigurari sociale vs. private
Asigurarile sociale
•Protejeaza impotriva unor “riscuri sociale ”
–un “riscsocial” reprezinta o povara atat pentru
persoana , cat sipentru familie sisocietate
•Pot fi, la randul lor, obligatorii sauvoluntare
•In genere , sunt motivate de:
–valori sociale (demnitate , decenta , “solidaritate
sociala ”)
–“esecul de piata ” (de asigurare ) in domenii in care
aceasta nu functioneaza (de ex., somaj saudificultati
de calcul actuarial)

Asigurari sociale vs. private
Asigurarile sociale
•Dar… ridica probleme de eficienta sisustenabilitate
–de ex., uneori decizii politice (majorarea masiva a
pensiilor ) submineaza “baza contractuala ” –siduce la
nesustenabilitatea sistemului de asigurari pe termen lung
–de ex., inflatia ridicata
•Pot fi eficiente daca banii din fondurile de asigurari
sunt investiti adecvat
–acolo unde exista o “baza actuariala ”, se poate introduce o
combinatie de asigurari de stat plus private

Asigurari sociale vs. private
Din punctul de vedere al beneficiilor , asigurarile sociale
pot fi
•Egale pentru totiasiguratii
–i.e., acelasi pachet de servicii pentru toti(in RO, asigurarile
medicale de stat)
•Inegale , in functie de contributia asiguratului
–i.e., pentru unii, asigurarea nu acopera anumite servicii
NB! In ambele ipostaze , se pot introduce suplimentar
teste de mijloace de trai(venituri )
–de ex., anumite alocatii de somaj se acorda doar celor cu
mijloace reduse

Asigurari sociale vs. private
Din punctul de vedere al beneficiilor …
•Asigurari redistributive : fiecare beneficiar cotizeaza in
functie de venituri , dartotiprimesc pachete de servicii
identice sauapropiate
–in general, servicii universaliste
–anumite sisteme de asigurari medicale
–anumite sisteme de pensii (“semi -proportionale ”)
•Slab redistributive : beneficiarii cotizeaza in functie de
venituri siprimesc pachete de servicii proportionale
–pensii proportionale (cazul din Romania simulte alte state)
–anumite sisteme de asigurari medicale (mai ales public –
private)

Modele de organizare
In termeni foarte generali , exista cateva modele standard
de sisteme de asigurari :
1.De piata
2.Cu fonduri speciale (sisteme de asigurari )
3.Cu fonduri generale (sisteme nationale )
4.‘Comanda -si-control’ (mai ales in state comuniste )
–in practica , relevante (astazi ) sunt primele 3 cazuri
–iardintre primele 3, majoritatea sistemelor sunt mixte

Modele de organizare
Sisteme bazate pe…
•Fonduri generale (de ‘ tip Beveridge’)
–platite din contributiile generale (i.e., din
impozite ) la bugetul public
•sisteme cu ‘pre-plata ’
–ofera un nivel constant, egal al beneficiilor
–sunt administrate de stat
–la origini , au fost sisteme cu beneficii mai reduse ,
daruniversale , accesibile tuturor

Modele de organizare
Sisteme bazate pe…
•Fonduri generale (de ‘ tip Beveridge’)
–Difera de modelul command -and-control prin
cateva trasaturi specifice :
•coexista deseori cu alte forme de asigurari (anume , cele
private )
•include deseori furnizori privati ai serviciilor publice (de
ex., clinici medicale private), sub contract cu autoritatile
publice

Modele de organizare
Dezavantajele sistemului cu fonduri generale
–Dependenta masiva de evolutia economica a tarii (Bugetul
Public, PIB)
–Depinde de evolutia politica a societatii side echilibrul fortelor
sociale (e.g., ponderea Sanatatii in BP poate fi ridicata in
anumite societati sifoarte scazuta in altele )
–Ofera capacitate comparativ redusa de control sistimulare a
comportamentului furnizorilor de servicii medicale (vezi cursul
urmator )
–Capacitate relativ redusa de influentare a comportamentului
consumatorului (problema excesului de cerere )

Modele de organizare
Sisteme bazate pe…
•Fonduri speciale (de ‘ tip Bismarck’)
–bazat pe contributii la fonduri publice specifice (pensii ,
somaj etc.) platite de angajat si/sauangajator si/sau
stat
–administrare de stat in colaborare cu “partenerii
sociali ” (de ex., sindicate )
–la origini , a fost un sistem cu beneficii substantiale ,
cvasi -proportionale sauproportionale
–poate include conditii speciale pentru anumite profesii
•inclusiv fonduri specifice acestora (e.g., pensii militare )

Modele de organizare
Dezavantajele sistemului cu fonduri speciale
–(Destul de) dependente de raportul cotizanti /
beneficiari
–(Destul de) dependente de evolutia inflatiei
–Pot exclude anumite categorii sociale de la protectie
(ceicare nu contribuie )
–Capacitate redusa de influentare a comportamentului
consumatorului (exces de cerere )

Modele de organizare
Pay-as-you-earn (cu capitalizare )
•Contributiile sunt investite siproduc dobanda
•Teoretic mai sigure→asociate portofoliului unei
anumite persoane
•Mai sensibile la fluctuatiile ratei inflatiei (nu se
indexeaza dupa pensionare )
•Pot genera venituri reduse pentru unii
–fara sapericliteze simultan sumele primite de altii

Modele de organizare
Pay-as-you-go
•Asigurari platite din structura fondurilor actuale
•Mai putin sensibile la inflatie
•Mai sensibile la anumite raporturi sociale , e.g.,
angajati / neangajati , tineri / batrani
•Mai sensibile la starea actuala a economiei

Ilustrare : sistemul de asigurari de
pensii din Romania
•Actualmente : 3 piloni
–Pilonul I: fond public de pensii
–Pilonul II: fonduri de pensii cu administrare private
–Pilonul III: sistem de pensii ‘facultative’
•plus: sisteme separate de pensii (e.g., militare )

Ilustrare : sistemul de asigurari de
pensii din Romania
•Pilonul I(‘pensia de stat’):
–obligatoriu
–contributoriu
–redistributiv
–de tip pay -as-you-go
–Conditionat de plata CAS pentru o perioada minima
–De varsta
–Anticipata
–De invaliditate
–De urmas

Ilustrare : sistemul de asigurari de
pensii din Romania
•Pilonul II(‘pensia privata ’):
–obligatoriu (<35 ani, asigurati prin Pilonul I)
–facultativ (35-45 ani, asigurati prin Pilonul I)
–de tip pay -as-you-earn
–selectarea fondului (saurepartizare obligatorie )
–a inceput la 2%, cu majorare planificata la 6%*
–plata se face din cotizatia la CAS

Ilustrare : sistemul de asigurari de
pensii din Romania
•Pilonul III(‘pensia privata facultativa ’):
–facultativa (2007 -)
–contributia se colecteaza din salariul /venitul brut
–este deductibila din venituri
–pentru angajatori , contributia deductibila din
profit
–banii se pot colecta dupa 60 de ani ( indiferent de
statutul de angajare )