Abaterile disciplinare ale magistra ților [610196]

Cuprins | 1
Ioan Gârbule ț



Abaterile disciplinare ale magistra ților

2 | Abaterile disciplinare ale magistra ților
GÂRBULEȚ , Ioan

 Activitate profesională :
2013-prezent: inspector judiciar, Inspec ția Judiciară din cadrul Consiliului Supe rior al Magistraturii;
2011-2013: vicepre ședinte, Curtea de Apel Tg. Mure ș;
2004-2013: judec ător, Curtea de Apel Tg. Mure ș;
2009-2011: pre ședinte secția penală, Curtea de Apel Tg. Mure ș;
2006-2007: inspector, Corpul de control al ministrului justi ției;
2001-2004: judec ător, Tribunalul Mure ș;
1997-2001: judec ător, Judecătoria Reghin;
1996-1997: judec ător, Judecătoria Tg. Mure ș.

 Educație și formare:
2014: doctor în drept, Școala doctoral ă a Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, coordonator ș tiințific – prof. univ. dr. Ioan Le ș;
2005-2007: master Științe penale, Facultatea de Drept a Universit ății „Lucian Blaga”, Sibiu;
2002-2003: curs postuniversitar, Facultatea de Drept a Universit ății Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca;
1996: diplom ă de licență, Facultatea de Drept a Universit ății Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
 Activitate științif
ică:
A publicat, în calitate de autor, coautor sau coordonator, 17 lucr ări de specialitate în domeniul dreptului și peste 100
de articole, studii, note și comentarii în diferite reviste de specialitate și pe site-uri juridice, dintre care enumer ăm:
– Executarea silită – dificultăți și soluții practice , vol. I (coautor), coordonatori Evelina Oprina și Vasile Boze șan,
Ed. Universul Ju ridic, Bucure ști, 2016;
– Legea nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Codului de procedur ă civilă. Modificările aduse execut ării
silite (coautor), Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2015;
– Actele executorului judec ătoresc , Ed. Universul Juridic, Bucureș ti, 2014;
– Tratat teoretic ș i practic de executare silită . Vol. I. Teoria general ă și procedurile execu ționale; Vol. II. Explica ții,
cereri, modele (coautor), Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2013;
– Executarea silit ă directă , Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2013;
– Ghid practic de executare silit ă. Explica ții, cereri, formulare, ed. a II-a, Supliment electronic (coautor),
Ed. Hamangiu, Bucure ști, 2010;
– Infracțiuni de corupț ie, Ed. Universul Juridic, Bucureș ti, 2010;
– Traficul de persoane , Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2010;
– Probleme relevante în materie penal ă dezlegate de Curtea de Apel Tg. Mure ș (coautor), Ed. Universul Juridic,
București, 2010;
– Traficul și consumul ilicit de droguri , Ed. Hamangiu, Bucure ști, 2008;
– Ghid practic de executare silit ă (coautor), Ed. Hamangiu, Bucure ști, 2008;
– Organizarea și exercitarea profesiei de executor judec ătoresc , Ed. Hamangiu, Bucureș ti, 2007.
 Alte activit ăți:
2014-prezent: membru în colegiul de redac ție al Revistei române de executare silit ă;
2006-2009: lector, Centrul Na țional de Preg ătire și Perfecționare a Executorilor Judec ătorești.
 Premii:
– premiul „ I.L. Georgescu ” pentru lucrarea „Tratat teoretic și practic de executare silit ă”, vol. I-II, Ed. Universul Juridic,
2013, acordat de Uniunea Juri știlor din România în anul 2013;
– premiul „Savelly Zilberstein ” pentru cel mai bun studiu publicat în Revista român ă de executare silit ă în anul 2010;
– este men ționat în „ Enciclopedia personalit ăților din România: Who is Who ”, din seria „Hübners Who is Who”,
începând cu edi ția din 2010.

Cuprins | 3
Ioan Gârbule ț

Abaterile disciplinare
ale magistra ților

Universul Juridic
București
-2016-

4 | Abaterile disciplinare ale magistra ților
Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 2016, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei edi ții aparțin
S.C. Universul Juridic S.R.L.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat ă fără acordul scris al
S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZ ENTUL TIRAJ NU VA FI
COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSO ȚIT DE SEMN ĂTURA
ȘI ȘTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL
ULTIMEI COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
GÂRBULE Ț, IOAN
Abaterile disciplinare ale magistra ților / Ioan Gârbule ț. – Bucure ști :
Universul Juridic, 2016 Conține bibliografie
ISBN 978-606-673-922-1
347.962

REDACȚIE: tel./fax: 021.314.93.13
tel.: 0732.320.666
e-mail: redactie@universuljuridic.ro

DEPARTAMENTUL tel.: 021.314.93.15
DISTRIBUȚIE: fax: 021.314.93.16
e-mail: distributie@universuljuridic.ro

www.universuljuridic.ro

Cuprins | 5

Dedic aceast ă lucrare doamnei judec ător dr. Claudia An toanela Susanu,
cadru didactic asociat la Facultatea de Drept
din cadrul Universit ății „Alexandru Ioan Cuza” din Ia și,
pentru sus ținerea ar ătată.

Capitolul I – Considera ții generale privind r ăspunderea juridic ă a magistra ților | 19
Abrevieri
alin. alineat
apud citat după
art. articol
B. Of. Buletinul Oficial, Partea I c. contra C. civ. Codul civil CEDO Curtea European ă a Drepturilor Omului (Strasbourg)
C. Jud. Revista „Curierul Judiciar” – serie nou ă
CJCE Curtea de Justi ție a Comunit ăților Europene (Luxembourg)
C. mun. Codul muncii Convenție Conven ția pentru ap ărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale (Conven ția european ă a drepturilor omului)
C. pen. Codul penal
C. pr. civ. Codul de procedur ă civilă
C. pr. pen. Codul de procedur ă penală
C. Ap. Curtea de Apel ICCJ Înalta Curte de Casa ție și Justiție a României
ÎCA Înalta Curte Administrativ ă
CSJ Consiliul Superior de Justi ție
dec. decizia dec. civ. decizia civil ă
Dreptul Revista „Dreptul” – serie nou ă
ed. edi ție
Ed. Editura
etc. et caetera („ și celelalte”)
H.G. Hot ărârea Guvernului României
ibidem în același loc
Jud. Judec ătoria
M. Of. Monitorul Oficial al României, Partea I
n.a. nota autorului
nr. num ărul
O.G. Ordonan ța Guvernului
O.U.G. Ordonan ța de urgen ță a Guvernului
op. cit. opera citat ă
p. pagina
par. paragraful pct. punctul pp. paginile RRES Revista român ă de executare silit ă

RRDJ Revista român ă de jurispruden ță

20 | Abaterile disciplinare ale magistra ților
s. civ. sec ția civilă
s.n. sublinierea noastr ă
s. civ. sec ția civilă
ș.a. și alții (altele)
TFUE Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene
urm. urm ătoarele
vol. volumul

Capitolul I – Considera ții generale privind ră spunderea juridic ă a magistraț ilor | 21
Cuvânt-înainte
Instituirea unor forme de r ăspundere juridic ă specifice func ției de magistrat,
printre care și răspunderea disciplinar ă, a fost necesară , printre altele, ca urmare a
reglementă rii distincte a statutului judec ătorilor și procurorilor, a organiz ării judiciare
și a modului de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Scopul răspunderii disciplinare îl constituie realizarea unui echilibru între princi-
piile fundamentale ale independen ței și imparțialității, principii prev ăzute de Constitu ția
României și de legile organiz ării sistemului judiciar și care călăuzesc activitatea
magistratului, și responsabilitatea de care trebuie s ă dea dovad ă acesta.
Lucrarea „Abaterile disciplinare ale magistra ților” este prima monografie publi-
cată în România care analizeaz ă în detaliu toate abaterile disciplinare ale magis-
traților, astfel cum sunt reglementate în prezent prin Legea nr. 303/2004 privind
statutul judec ătorilor și procurorilor, cu modific ările și complet ările aduse prin Legea
nr. 24/2012, reprezentând, ca atare, un demers științific de o incontestabil ă valoare
teoretică și practică.
Pentru fiecare abatere disciplinar ă, autorul realizeaz ă o analiz ă exhaustiv ă a
obiectului, subiectului, laturii obiective și laturii subiective, eviden țiind condi țiile nece-
sare care trebuie îndeplinite pentru ca fapta magistratului s ă întruneasc ă elementele
constitutive ale acesteia.
De asemenea, sunt analizate asem ănările și deosebirile între abaterile discipli-
nare tocmai pentru a facilita realizarea încadr ării juridice corecte a faptelor comise
de magistra ți, întrucât, la o prim ă vedere, reglementarea legal ă poate s ă lase
impresia suprapunerii multora dintre abaterile disciplinare.
La elaborarea lucră rii, autorul a avut în vedere jurispruden ța publicat ă în anii
2005-2016 a sec țiilor Consiliului Superior al Magi straturii în materie disciplinară , dar,
în același timp, și practica Înaltei Cur ți de Casaț ie și Justiț ie în aceast ă materie,
formulând, acolo unde a fost cazul, opinii divergente sau concurente temeinic
motivate.
Cu totul remarcabil este efortul pe care autorul, judec ător de profesie ș i, în
acelaș i timp, inspector judiciar, îl depune pentru clarificarea conceptelor stabilite de
legiuitor, seria de defini ții și de interpret ări ale dispozi țiilor legale incidente pe care le
propune în lucrarea sa fiind o dovad ă incontestabil ă în acest sens.
Nu vom omite s ă observăm includerea în cuprinsul monografiei a unor analize
privind formele ră spunderii juridice a magistra ților , trăsăturile specifice ale r ăspunderii
disciplinare ori sanc țiunile disciplinare ce pot fi aplicate.
În mod pertinent, autorul opineaz ă că, în prezent, abaterile disciplinare acoper ă
întreaga tipologie comportamental ă care poate aduce o atingere grav ă prestigiului
justiției și demnităț ii funcției de magistrat – acesta fiind, de altfel, unul dintre sco-
purile adoptă rii Legii nr. 24/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004
privind statutul judec ătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul
Superior al Magistraturii – și că sancțiunile disciplinare instituite de lege sunt

22 | Abaterile disciplinare ale magistra ților
suficiente, astfel c ă nu se impune a fi ad ăugate altele noi, deoarece ele ofer ă posibi-
litatea instan țelor disciplinare de a alege o sanc țiune pe m ăsura gravit ății faptelor
comise.
De asemenea, ni se pare extrem de util ă propunerea autorului privind nece-
sitatea introducerii în legile justi ției a institu ției radierii sanc țiunilor disciplinare, astfel
cum aceasta este reglementat ă în dreptul disciplinar comun ori în legisla ția altor
state.
Demersul autorului se îndreapt ă, într-o sec țiune separat ă a lucrării, analiz ării
succinte a cauzelor care înl ătură răspunderea disciplinar ă a magistra ților, prezen-
tând, cu titlu exemplificativ, situa ții în care pot s ă fie incidente cauze justificative,
cauze de neimputabilitate sau alte cauze care pot înl ătura răspunderea disciplinar ă.
Totodată, lucrarea prezint ă și modul de reglementare a abaterilor disciplinare în
unele dintre statele europene (Spania, Italia, Fran ța, Germania, Republica Moldova
etc.), ceea ce permite formarea unei imagini de ansamblu cu privire la aceast ă
instituție de drept material.
Deoarece pot avea calitatea de subiect activ al abaterii disciplinare judec ătorii,
procurorii, magistra ții-asisten ți ai Înaltei Cur ți de Casa ție și Justiție, inspectorii
judiciari, membrii Consiliului Superior al Magistraturii și asistenții judiciari, lucrarea
se adreseaz ă în primul rând acestora, îns ă aceasta constituie un instrument util de
lucru atât pentru alte profesii juridice: avoca ți, consilieri juridici, notari publici, exe-
cutori judec ătorești, practicieni în insolven ță, mediatori, cât și pentru to ți cei care
sunt interesa ți, într-o form ă sau alta, de cunoa șterea faptelor pentru care un magis-
trat poate r ăspunde din punct de vedere disciplinar.

Judecător dr. Lucian Netejoru
Inspector- șef al Inspec ției Judiciare din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii

Capitolul I – Considera ții generale privind r ăspunderea juridic ă a magistra ților | 23
Capitolul I
Considera ții generale privind r ăspunderea juridic ă
a magistra ților
Secțiunea 1
Noțiuni generale privind r ăspunderea juridic ă

În literatura de specialitate se face distinc ție între răspundere și responsabilitate.
Astfel, s-a sus ținut că responsabilitatea este un fenomen social. Ea exprim ă un
act de angajare a individului în procesul integr ării sociale. Libertatea omului se
înfățișează sub trei aspecte: libertatea în raport cu natura, libertatea în raport cu
societatea și libertatea omului în raport cu sine însu și. Responsabilitatea înso țește
libertatea, astfel c ă trebuie operat ă o demarca ție netă între libertate și liberul arbitru.
Referindu-se la acest concept, Hegel ar ăta: „Când se aude spunând c ă libertatea în
genere este s ă poți acționa așa cum vrei, o atare reprezentare poate fi luat ă numai
ca totală lipsă a culturii gândirii, în care nu se g ăsește încă nicio urm ă a ceea ce
este voin ță liberă în și pentru sine, dreptul, moralitatea etc.”1. Conceptând responsa-
bilitatea ca o asumare a r ăspunderii fa ță de rezultatele ac țiunii sociale a omului, se
admite faptul c ă acțiunea social ă este cadrul nemijlocit de manifestare a responsa-
bilității, pe de o parte, iar, pe de alt ă parte, că libertatea este o condi ție fundamen-
tală a responsabilit ății. Fiind strâns legat ă de acțiunea omului, responsabilitatea
apare ca fiind strâns corelat ă cu sistemul normativ2.
Cuvântul „responsabilitate” a ap ărut pentru prima dat ă în limba francez ă în anul
1783 și se referea la responsabilitatea Guvernului3. Problema responsabilit ății s-a
pus în toate domeniile care privesc activitatea uman ă: în moral ă, în relațiile interna-
ționale, în dreptul public, în dreptul privat4.
Statele au fost preocupate s ă insereze atât în Constitu ții, cât și în alte acte de
rang inferior problematica responsabilit ății acțiunii umane5.
Tot în doctrin ă, responsabilitatea social ă a fost definit ă ca fiind acea institu ție
socială care cuprinde complexul de atitudini ale omului în raport cu sistemul de
valori, institu ționalizat de societatea în care tr ăiește, în vederea conserv ării și

1 A se vedea G.W.F. Hegel, Principiile filosofiei dreptului , Ed. Academiei, Bucure ști, 1969, p. 48.
2 A se vedea N. Popa, Teoria general ă a dreptului , ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ști, 2008,
pp. 98-99.
3 A se vedea M. Villey, Esquisse historique sur le mot responsable , Archives de Philosophie du
Droit, dossier „La responsabilite”, Sirey, Tome 22, 1977, pp. 45-58, apud E.E. Ștefan, Răspunderea
juridică, Ed. Pro Universitaria, Bucure ști, 2013, p. 12.
4 A se vedea L. Henri, La responsabilite civile. Principes elementaires et applications pratiques ,
Dalloz, Paris, 1932, pp. 1-3, apud E.E. Ștefan, op. cit ., p. 12.
5 A se vedea E.E. Ștefan, op. cit ., p. 12.

24 | Abaterile disciplinare ale magistra ților
promovării acelor valori, în scopul perfec ționării ființei umane și conserv ării vieții în
comun, pe calea men ținerii și promov ării ordinii sociale și a binelui public1.
S-a susținut că lipsa de distinc ție între termenii „r ăspundere” și „responsabili-
tate” pare s ă fie un fenomen general, comun nu numai în literatura juridic ă, ci și în
cea etică, filozofic ă, sociologic ă și chiar lingvistic ă2.
Răspunderea a existat înc ă în societatea primitiv ă, în care individul, absorbit de
socialul înc ă nediferen țiat, suport ă din exterior responsabilitatea moral ă, iar aceasta
este eminamente colectiv ă. Societatea politico-statal ă inoveaz ă noi forme de
răspundere. Socialul, diferen țiat în grup ări și categorii sociale, face ca r ăspunderea
să se individualizeze. Devenind subiectiv ă, răspunderea nu și-a schimbat natura. Ea
și-a schimbat doar caracterul, însu șindu-și caracterele noi sociale care sunt ale
civilizației moderne. Societatea, printr-o „r ăspundere dictat ă”, impune indivizilor sta-
tutul ei normativ. Societatea în care tr ăiește cel care comite o infrac țiune, contra-
venție, un delict civil etc. socote ște, prin normele sale juridice, o atare ac țiune drept
reprobabil ă. Prin efectul s ăvârșirii unei asemenea fapte, o alt ă persoan ă a fost
vătămată în ființa ei fizic ă și morală ori în bunurile sale, ordinea de drept a fost
afectată, interesele generale au fost nesocotite; aceasta este problema r ăspunderii3.
Răspunderea juridic ă a fost definit ă ca fiind un complex de drepturi și obligații
conexe care, conform legii, se nasc ca urmare a s ăvârșirii unei fapte ilicite și care
constituie cadrul de realizare a constrângerii de stat, prin aplicarea sanc țiunilor
juridice4.
Răspunderea juridic ă este o form ă a răspunderii sociale, aceasta din urm ă
regăsindu-se în via ța de zi cu zi sub diverse forme. Chiar dac ă răspunderea juridic ă
are o serie de particularit ăți specifice în raport cu celelalte forme ale r ăspunderii
sociale, ea se afl ă într-o permanen ță interdependen ță și influențare reciproc ă cu
acestea5.
În general, r ăspunderea juridic ă a fost definit ă din punct de vedere al categoriei
„obligație”, dar au existat autori care au definit acest concept și din alte puncte de
vedere, și anume: a categoriei „raport juridic”, a categoriei „situa ție juridică” sau din
punct de vedere praxeologic6.
S-a susținut că, indiferent de forma sub care se manifest ă, sensul no țiunii de
„răspundere” este acela de obliga ție de a suporta consecin țele nerespect ării unor
reguli de conduit ă, obligație ce incumb ă autorului faptei contrare acestor reguli și
care poart ă întotdeauna amprenta dezaprob ării sociale a unei asemenea fapte7.

1 A se vedea L. Barac, Răspunderea și sancțiunea juridic ă, Ed. Lumina Lex, Bucure ști, 1997, p. 15.
2 A se vedea M. Florea, Responsabilitatea ac țiunii sociale , Ed. Științifică și Enciclopedic ă,
București, 1976, p. 26.
3 A se vedea M. Eliescu, Răspunderea civil ă delictual ă, Ed. Academi ei, Bucure ști, 1972, p. 5,
apud N. Popa, op. cit. , p. 235.
4 A se vedea M. Costin, Răspunderea juridic ă în dreptul R.S.R. , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1974,
pp. 31-32.
5 A se vedea F. Mangu, Răspunderea civil ă. Constantele r ăspunderii civile , Ed. Universul Juridic,
București, 2014, p. 9.
6 Pentru am ănunte, a se vedea E.E. Ștefan, op. cit ., pp. 76-84.
7 A se vedea M. Costin, op. cit. , p. 19.

Capitolul I – Considera ții generale privind r ăspunderea juridic ă a magistra ților | 25
Având în vedere considerentele expuse, este evident c ă și magistra ții pot fi
subiecți ai răspunderii juridice, deoarece ei nu beneficiaz ă de niciun fel de imunitate.
Într-un document interna țional elaborat chiar de c ătre judec ători1, s-a arătat că
„trebuie s ă existe anumite mijloace de a trage judec ătorii la răspundere și chiar de
a-i înlătura din func ție în cazuri de comportament necorespunz ător atât de grav
încât să justifice o asemenea m ăsură. Nevoia de precau ție în recunoa șterea acestor
răspunderi provine din nevoia de a p ăstra independen ța și libertatea juridicului de
presiuni necuvenite ”, precizându-se totu și că „judecătorul nu trebuie s ă lucreze sub
amenințarea unei pedepse pecuniare, cu atât mai pu țin a uneia cu închisoarea, a
cărei prezen ță poate, chiar subcon știent, să îi afecteze judecata ”.
Conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judec ătorilor și procurorilor, republi-
cată2, cu modific ările și complet ările ulterioare, judec ătorii și procurorii r ăspund civil,
disciplinar și penal, în condi țiile legii.
Așadar, legea privind statutul judec ătorilor și procurorilor reglementeaz ă trei
forme de r ăspundere a magistra ților.
Totuși, prin alte dispozi ții legale sunt reglementate și alte forme ale r ăspunderii
magistra ților, cum ar fi: r ăspunderea contraven țională, răspunderea moral ă, dar și o
răspundere de tip administrativ.

Secțiunea a 2-a
Răspunderea civil ă a magistra ților

Răspunderea juridic ă civilă a fost definit ă în literatura de specialitate fie ca fiind
un raport de obliga ții în temeiul c ăreia o persoan ă este îndatorat ă să repare
prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa ori, în cazurile prev ăzute de lege, prejudiciul
pentru care este r ăspunzătoare3, fie ca o institu ție juridică alcătuită din totalitatea
normelor de drept prin care se reglementeaz ă obligația oricărei persoane de a
repara prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa extracontractual ă sau contractual ă
pentru care este chemat ă de lege s ă răspundă4.
Codul civil nu cuprinde un text care s ă defineasc ă răspunderea civil ă în general,
fiind însă reglementat ă în detaliu r ăspunderea delictual ă și răspunderea contractual ă.

1 Avizul nr. 3 al Consiliului consultativ al judec ătorilor europeni (CCJE) asupra principiilor și
regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judec ătorilor și în mod deosebit a deontologiei,
comportamentelor incompatibile și imparțialității, pct. 51 și 53.
2 Republicat ă în temeiul art. XII al Titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietății și justiției, precum și unele m ăsuri adiacente, publicat ă în M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005,
dându-se textelor o nou ă numerotare. Legea nr. 303/2004 a fost publicat ă în M. Of. nr. 576 din 29 iunie
2004 și a mai fost modificat ă prin O.U.G. nr. 124/2004, publicat ă în M. Of. nr. 1168 din 9 decembrie
2004, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 71/2005, publicat ă în M. Of. nr. 300 din
11 aprilie 2005.
3 A se vedea E. Lupan, Răspunderea civil ă, Ed. Accent, Cluj-Na poca, 2003, p. 25.
4 A se vedea L. Pop, Drept civil. Teoria general ă a obliga țiilor. Tratat , ed. a 2-a, Ed. Funda ției
„Chemarea”, Ia și, 1998, p. 158.