VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [610171]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific,
Șef lucr. Dr. Dan BODESCU
Absolvent: [anonimizat] – Claudiu ABABEI

2019

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR AGRICOLE

EFICIENȚA UTILIZĂRII MIJLOACELOR
FIXE ÎN AGRICULTU RĂ

Coordonator științific,
Șef lucr. Dr. Dan BODESCU
Absolvent: [anonimizat] – Claudiu ABABEI

IAȘI
2019

CUPRINS

INTRODUCERE 5

Lista tabelelor și a figurilor 4

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAP ITOLUL 1 Abordări teoretice privind mijloacele fixe 07
1.1. Noțiuni generale privind mijloacele fixe 07
1.2 Analiza mijloacelor fixe 11
CAPITOLUL 2 Obiecte și metode de cercetare 14

PARTEA A II A – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 Pre zentarea firmei S.C. Tella Impex Grup S.R.L., Iași 16
3.1. Scopul și obiectul societății 16
3.2. Structura organizatorică a S.C. Tella Impex Grup S.R.L., Iași 16

CAPITOLUL 4 Analiza indicatorilor de eficiență economică a mijloacelor fixe 20
4.1. Structura, volumul și evoluția mijloacelor fixe 20
4.2. Indicatori de rezultate economice 25

CAPITOLUL 5 Concluzii și recomandări 40

BIBLIOGRAFIE 42

Lista figurilor

Figura 4.1: Evoluția mijloacelor fixe în cadrul firmei 20
Figura 4.2: Gradul de uzură și de reînoire a mijloacelor fixe 25
Figura 4.3: Ponderea cheltuielilor 29
Figura 4.4: Evoluția cifrei de afaceri a întreprinderii 33
Figura 4.5: Ponderea produselor în total cifră de afaceri 36
Figura 4.6 : Evoluția producției 37
Figura 4.7: Evoluția ratei rentabilității economice și a activelor totale 40
Figura 4.8: Evoluția ratei rentabilității cheltuielilor și a veniturilor 40

Lista tabelelor

Tabelul 2.1: Baza tehnico – materială a societăț ii agricole 19
Tabelul 4.1: Analiza mijloacelor fixe totale 22
Tabelul 4.2: Analiza intrărilor și ieșirilor mijloacelor fixe 24
Tabelul 4.3: Analiza coeficientului de structură 24
Tabelul 4.4: Analiza gradului de uzură 24
Tabelul 4 .5: Analiza timpulul lucrat 25
Tabelul 4.6: Analiza gradului de utilizare a miloacelor fixe 26
Tabelul 4.7: Analiza mijloacelor circulante 26
Tabelul 4.8: Analiza dinamicii cheltuielilor 28
Tabelul 4.9: Calcului costului de producție la cultura de grâu 30
Tabelul 4.10: Calcului costului de producție la cultura de porumb 31
Tabelul 4.11: Calcului costului de producție la cultura de floarea soarelui 32
Tabelul 4.12: Analiza indicatorilor cifrei de afaceri 33
Tabelul 4.13 An aliza dinamicii cifrei de afaceri 35
Tabelul 4.14: Analiza structurii cifrei de afaceri 36
Tabelul 4.15: Evoluția și dinamica producției 37
Tabelul 4.16: Analiza rentabilității economice 39

5

INTRODUCERE

De-a lungul timpului de la economia planificată, centralizată spre una concurențiala, de
piață a determinat restructurarea activităților economice, a societăților comerciale și a regiilor
autonome. La rândul său acestea au impus modernizarea și retehnologizarea unităților ce exis tă,
într-un mod încât să asigure o eficientă sporită cât și rentabilitate în cadrul activităților economice
ce au loc într -o unitate.
Atât prin modernizare și retehnologizare obiectivele economice asigura îmbunătățirea
parametrilor tehnico -economici ai cap italului fix, reducerea consumurilor specifice, creșterea
vitezei de lucru, sporirea gradului și fiabilitatea. Odată cu modernizarea și retehnologizarea are loc
înlocuirea utilajelor uzate fizic sau moral, utilaje ce nu se mai încadrează în standardele ati nse de
procesul tehnic.
Modernizarea dotării tehnice consta în modernizarea și reutilizarea mijloacelor fixe în așa
mod încât activitatea de dezvoltare a companiei să fie completă și utilă, prin adăugarea la capitalul
fix existent a altuia, astfel încât c apacitatea finală ce rezulta să nu reprezinte o simplă adunare a
capacităților ce corespund capitalului fix vechi și a celui nou introdus, ci rezultatul să fie o valoare
mai mare, ca rezultat a faptului că utilajele noi le -au completat pe cele deja existen te, punându -le
în valoare prin eliminarea strangulărilor în producție, prin ridicarea gradului de calitate a
produselor.
„Scopul lucrării este acela de a prezenta mijloacele de eficiență a utilizării mijloacelor fixe
astfel încât firma să fie performantă ș i competitivă în cadrul pieței. ”
„Prin promovarea progresului tehnic prin dezvoltare, modernizare și reutilarea
capacităților existente reprezintă o acțiune foarte complexă din punct de vedere economic, uneori
dificil de realizat, dar care au rezultat obți nerea de rezultate dintre cele mai bune pentru activitatea
ce se desfășoară în unitatea respectivă. ”
„Obiectivele ce reies din acest studiu se referă la:
 stabilirea bazei tehnico -materiale ale companiei astfel încât aceasta să poată avea eficiență
în cadru l desfășurării activităților,

6
 prezentarea și reliefarea principalelor trăsături ale mijloacelor de producție prin studiul
biblilografic al literaturii de specialitate,
 analiza indicatorilor de eficiență a mijloacelor fixe în cadrul companiei S.C. Tella Imp ex
Grup S.R.L. din Iași,
 punerea în evidență a principalilor indicatori de rezultat economic realizat de companie.
 reliefarea aspectelor privind ansamblul indicatorilor de rezultat și a celor de eficientă
economică a mijloacelor fixe din cadrul firmei S.C. Tella Impex Grup S.R.L. din Iași.
Sub raport competitiv, performanțele sistemului de producție sunt influențate de doi factori
ai mediului concurențial: clienții și concurenții. Pentru ca o firmă să fie considerate competitiva
aceasta trebuie să intealeag a atât nevoile clienților cât și exigentele acestora pentru ca în același
timp să atingă un nivel de performanță corespunzător celui realizat de concurenții săi. O abordare
strategică pentru creșterea competivitatii presupune că întreprinderea să satisfacă mai mult decât
concurenții nevoile clienților. Gradul de apreciere a clienților este influențat de cee ce hotărăsc
aceștia ca sunt apectele, elementele de mare performanță pentru aceștia.
„Avantajul competitiv se realizează în momentul când criteriul de p erformanță pentru
întreprindere este în egală măsură cu ceea ce este important pentru client, astfel întreprinderea
având capacitatea să facă produse mai bune decât concurenții.De asemenea, într -un anumit
domeniu de activitate, producătorii au capacitatea de a decice în ce măsură cerințele clienților
trebuie să fie susținute de performante concrete. Astfel intre producători se stabilește nivelul limita
ce trebuie realizat și depășit.
O condiție indispensabilă pentru desfășurarea activității este reprezentat ă de existența bazei
tehnico -materiale sau a potențialului material. Suportul real al capitalului fix cât și a capitalului
circulant este dat de potențialul material.

7

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1
ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND MIJLOACELE FIX E

1.1. Noțiuni generale privind mijloacele fixe

Mijloacele fixe reprezintă activele materiale, al căror preț unitar nu atinge plafonul ce a fost
stabilit de legislație, planificate pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea
de producție, comercială și alte activități, în prestarea serviciilor, scopuri administrative sau cu
destinație pentru închiriere.
Din grupa mijloacelor fixe se regăsesc utilajele, clădirile, mijoacele de transport, inventarul
de producție clădirile, construcț iile speciale, instalațiile de transmisie, mașinile și utilajele de lucru
și de forță, aparatele și instalațiile de măsurare și reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport,
uneltele, inventarul și accesoriile de producție și gospodărești, animalele de muncă și de producție,
plantațiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unității economice, terenurile
aflate în administrarea instituțiilor publice și alte mijloace fixe. (Monica Violeta Achim, 2009.)
Omologarea corectă și reflect area favorabilă în registrele de evidenta a mijloacelor fixe,
intrarea și ieșirea lor din gestiune și controlul aspura utilizării corecte a fiecărui obiect (singular
său complex) este asigurată de evidenta contabilă a acestora. (Bragg S. M., 2002)
Nu se co nsideră mijloace fixe:
A) obiectele care se utilizează mai puțin de un an, indiferent de valoarea lor;
B) obiectele cu valoarea mai mică de 2500 lei, indiferent de durata de serviciu (înafară de
animalelor de muncă și de producție, fondurilor de bibliotecă , care se consideră fonduri fixe,
indiferent de valoarea lor);
C) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc.), fără a ține cont de valoarea lor
și durata de serviciu;
D) îmbrăcămintea și încălțămintea specială, cât și accesoriile de pat, ind iferent de valoarea
lor și durata de serviciu;

8
E) uniformele pentru lucrătorilor întreprinderii: îmbrăcămintea și încălțămintea din
instituțiile de ocrotire a sănătății, instituțiile de învățământ, de protecție socială a populației etc.,
finanțate de la bu get, indiferent de valoarea lor și durata de serviciu;
F) construcțiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri), instalațiile și dispozitivele,
cheltuielile pentru a căror ridicare se raportă la prețul de cost al lucrărilor de construcție și montare
în componența cheltuielilor suplimentare;
G) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri și obiecte în depozite sau pentru
desfășurarea proceselor tehnologice cu valoare în limitele plafonului la prețul de cumpărare sau
de fabricare;
H) obiectele destin ate pentru închiriere, indiferent de valoarea lor;
I) animalele tinere și la îngrășat, păsările, iepurii de casă, animalele cu blană scumpă,
familiile de albine, precum și animalele pentru experiențe;
J) plantațiile multianuale, crescute în pepiniere în ca litate de material pentru plantare.
(Paraschivescu M. D., Păvăloaia W., 1994)
În funcție de componența naturală și substanțială , mijloacele fixe, se împart în următoarele
grupe: (Bragg S. M., 2002)
* Clădiri – blocuri ale secțiilor de producție, biroul înt reprinderii, depozitele și alte
subdiviziuni (profilactoriul, serviciul medical, casele de odihnă, stațiunile balneare etc.);
* Construcții speciale – sonde de petrol, de gaze naturale, poduri, drumuri, terenuri asfaltate
ale întreprinderii, baraje, estaca de, fântâni arteziene și alte feluri de fântâni, lacuri, îngrădituri etc.;
* Instalații de transmisie – rețele electrice, transmisii, conducte cu toate dispozitivele
intermediare pentru transformarea energiei și transmisia substanțelor lichide sau gazoase (abur,
apă, aer comprimat etc.);
Mașini și utilaje, care, la rândul lor, se împart în: (Bragg S. M., 2002)
1. mașini și utilaje de forță – motoare cu abur, turbine cu abur, reactoare atomice, gaze,
hidraulice, motoare cu ardere internă, mașini electrice (gene ratoare electrice,
compensatoare sincronice), tractoare, transformatoare de forță etc.;
2. mașini și utilaje de lucru – mașini și aparate, utilaje, strunguri cu ajutorul cărora se
acționează pe cale chimică, mecanică, termică asupra materiilor prime, material elor pentru
a le transforma în produs: mașini și utilaje, inclusiv cu dirijare programată, automate;
3. aparate și instalații de măsurare și reglare și utilaj de lobarator – aparate și instalații
destinate măsurării grosimii, diametrului, suprafeței, masei, t impului, presiunii, vitezei,
capacității, aparate pentru încercarea materialelor, efectuarea experienților, analizelor etc.;
4. tehnică de calcul – computere, calculatoare de comandă, calculatoare și dispozitive
analogice, calculatoare numerice (calculatoare cu tastatură) etc.;

9
Alte mașini și utilaje – mașini și utilaje care nu se includ în grupele enunțate (utilaje
stațiilor telefonice, instalații televiziunii industriale, mașini de pompieri) etc.; (Bucur
Vasile, 2008);
Pentru evidența mijloacelor fixe se uti lizează contul 01 «Mijloace fixe» , care este împărțit
în subconturi:
010 «Clădiri»;
011 «Construcții speciale»;
012 «Instalații de transmisie»;
013 «Mașini și utilaje»;
014 «Terenuri»;
015 «Mijloace de transport»;
016 «Unelte de producție, instrumente, mob ilier»;
017 «Animale de muncă și de producție»;
018 «Fondul de bibliotecă»;
019 «Alte mijloace fixe».
Toate mijloacele fixe trebuie să se afle în paza responsabililor, numiți prin ordinul
conducătorului instituției.
O posibilă modificare a valorii inițiale a mijloacelor fixe este doar în momentul unei
finisări, utilare suplimentară, reconstruire și lichidare parțială a obiectelor respective. În evidență
contabilă mijloacele fixe sunt înscrise cu valoarea intiala, adică conform prețurilor de procurare,
inclu v TVA, iar obiectele care s -au reevaluat conform stării lor la 1 ianuarie 1996 -dupa valoarea
de reconstruire. Cheltuielile pentru reparația capitală a clădirilor (subcontul 010) și a construcțiilor
speciale (subcontul 011) măresc valoarea inițială.
De exem plu, dacă din contul mijloacelor bugetare au avut loc lucrări de reparație integrală
a clădirilor și constructiiloe speciale ce se afla la balanta altor structuri, volumul lucrărilor realizate
în decursul anului bugetar se transmite structură la balanța în care se regăsește mijlocul fix
respectiv. Adtfel cu acea sumă se mărește cota de participare a autorităților publice în capitalul
statuar al acestora.
În momentul în care autoritatea publica fixează mijloace pentru reparația totală a obiectelor
transmise în gestuinea economica -comodat, altor structuri, cu suma lucrărilor de reparație sau
investiție, are loc mărirea cotei de participare a autorităților publice în capitalul statuar. Această
operațiune se reflectă în evidența contabilă prin debitarea subcontu lui 136 și creditarea subcontului
265.
Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012 -019) cheltuielile pentru reparația
totală nu măresc valoarea inițială.

10
Inclusiv valoarea copertei se evaluează la preț nominal inițial în cazul cărților, manual elor
și alte publicații, care intră în fondul bibliotecilor. Inclusiv pentru copertarea repetată împreună cu
cheltuielile pentru repararea și restaurarea cărților, nu cresc valoarea cărților și sunt înscrise la
cheltuielile prevăzute în devizul instituției .
Nu se efectuează calcularea amortizării Pentru mijloacele fixe, dar se înscriu în cont uzura.
Se reflectă în evidența contabilă prin debitarea subconturilor 010, 011 și creditarea
subcontului 250, creșterea costului obiectelor aflate la balanța autorităț ilor publice centrale și
locale din contul volumului lucrărilor de reparații capitale,
Se înscrie în contabilitate în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 și
creditul subconturilor corespunzătoare ale capitolului «Mijloace bănești» sau al e capitolului
«Decontări», valoarea mijloacelor fixe achiziționate. În același timp, se fac înregistrări în debitul
subconturilor 20 sau 21 și creditul subcontului 250.
Legat de suma mijloacelor fixe scoase din uz se fac înregistrări în creditul subconturi lor
corespunzătoare ale contului 01 și debitul subconturilor 250, 020.
Se ține în borderoul cumulativ f.nr.438 (notă de contabilitate nr.9) evidența operațiilor de
scoatere din uz și de transfer a mijloacelor fixe. Înscrierile ce au loc în borderoul cumu lativ se
efectuează pentru fiecare document în parte. În același timp, în rubrica «Total» se înscrie suma
mijloacelor fixe scoase din folosința și a celor transferate, care trebuie să fie la fel cu cea a
înregistrărilor din debitul subconturilor. Se înregi strează în «Cartea mare» la sfârșitul lunii
totalurile pe subconturi.
Se trec la pierderi în modul stabilit, mijloacele fixe deteriorate. Se utilizează actele de
trecere la pierderi a mijloacelor fixe în instituițiile bugetare, acte de trecere la pierderi a mijloacelor
de transport, acte de trecere la pierderi a uneltelor, inventarului de producție și gospodăresc, acte
de trecere la pierderi a literaturii excluse din biblioteca instituției bugetare. Pentru legalizarea
trecerii la pierderi a mijloacelor fixe deteriorate. Sunt întocmite de către comisia permanentă actele
indicate, fiind desemnate prin ordin al instituțiilor. Până la aprobarea actelor de trecere la pierderi
(obținerea aprobării din partea organelor superioare), nu este admisă. (Bragg S. M., 200 2)
dezasamblarea și demontarea mijloacelor fixe.
Trebuie predate în fondul de stat, piesele și blocurile la fabricarea cărora au fost utilizate
metale prețioase, iar piesele și blocurile fabricate din metalele neferoase și care nu sunt folosite
pentru nevo ile întreprinderii urmează a fi predate organizației “Metal feros”. Piesele și blocurile
scoase din bilanț, la realizarea cărora au fost utilizate metale prețioase, se iau la evidență în
conformitate cu directivele ministerelor și departamentelor, coordona te cu Ministerul Finanțelor.
În urma dezasamblării unor obiecte din mijloacele fixe și care au fost lăsate pentru
necesitățile gospodărești ale instituției, valoarea materialelor obținute se ia la mărirea finanțării.

11
Atunci când instituția nu utilizează pe ntru necesitățile sale valorile materiale realizate în
urma trecerii la pierderi a mijloacelor fixe și a altor valori, ele vor fi comercializate. Încasările
obținute de către instituții din vânzarea mijloacelor fixe, cât și a materialelor realizate de la
dezasamblarea unor obiecte din fondurile fixe, sunt alocate la venitul bugetului. (Bragg S. M.,
2002)

1.2. Analiza mijloacelor fixe

Cunoscute sub denumirea de active fixe, fonduri fixe sau imobilizări, desfășurarea
activității unei întreprinderi cere pri ntre altele, existența anumitor instrumente sau unelte în folosul
muncii.
Mijloacele fixe – sunt definite că activele materiale, al căror preț unitar depășește plafonul
stabilit de legislație, adică 2500 lei, pentru de a fi utilizate în activitatea de prod ucție, comercială
și alte activități în prestarea serviciilor mai mult de un an, cu destinație spre închiriere sau în
scopuri administrative. (Bragg S. M., 2002)
În cadrul mijloacelor fixe se regăsesc utilajele, clădirile, mijloacele de transport, inventar ul
de producție. Rolul față de activitatea întreprinderii sau procesul de producție îl constituie factorul
determinat în problema includerii obiectului respectiv în componența mijloacelor fixe. În cazul în
care, utilajul ce necesită montaj nu va considerat ca obiect de mijloc fix până nu va fi pus în
funcțiune. Fiind cumpărat până a fi pus în funcțiune, va fi obiect de active materiale în curs de
execuție. (Beteze IP, 1989).
Se determină uzura mijloacelor fixe și se contabilizează de către toate întreprinde rile – nu
contează forma proprietății – asupra tuturor mijloacelor fixe aflate în exploatare, reparație, rezervă
sau în decursul modernizării, chiar și când staționează.
Cu scopul de indentificare a tuturor elementelor care în final determină un cost de p roducție
și un rezultat exprimat în bogăție nou creată este necesară analiza mijloacelor fixe.
În mod practic analiza mijloacelor fixe se poate expima și ca o analiză de lungă durată care
răspunde la întrebarea: Ce cost din mulțimea costurilor posibile est e necesar pentru întreprindere?
(termenul de necesar nu înseamnă cost minim poate fi și cost maxim). (Ștefan G. 2009).
Un alt scop a analizei mijloacelor fixe este baza deciziilor de a învești (a achiziționa
mașini, utilaje) sau a dezinvesti (renunțarea la unele mașini, echipamente care nu produc
economii pentru întreprindere).
Astfel la nivel de întreprindere avem:
 analiza mijloacelor fixe active (care participă direct la procesul de producție)

12
 analiza mijloacelor pasive (care sunt capabile de conservare ș i uzură la nivel de
întreprindere).
Mijloacele fixe active și cele pasive în raport determină compoziția tehnică a
întreprinderii și influențează performanța.
Capacitatea tehnică a unei firme, mai exact felul acesteia de a ține pasul cu cerințele
pieței și inovația se determina prin mijloacele fixe.
Mijloacele fixe se pot analiza din mai multe puncte de vedere:
1) din punct de vedere al valorii,
2) din punct de vedere al mobilității,
3) din punct de vedere al structurii,
4) din punct de vedere a efectului în producție.
1. Din punct de vedere al valorii se analizează volumul total în sens de stoc mediu și în sens de
stoc final. Influența despre cantitatea de monedă stocată într -un potențial productiv este
cuprinsă de volumul mijloacelor fixe. Capacitatea de producție a unei întreprinderi cu sens
fizic este exprimată de potențialul productiv.
2. Din punct de vedere a mobilității se analizează cu următorii indicatori:
a. Coeficientul intrărilor (raportul între intrări de mijloace fixe și mijloace fixe totale),
b. Coeficientul ieșirilor (raportul între ieșiri de mijloace fixe și mijloace fixe totale),
c. Mobilitatea totală a mijloacelor fixe (raportul între intrări de mijloace fixe și ieșiri de
mijloace fixe),
d. Gradul de uzură a mijloacelor fixe (adunarea amortizărilor și mijloacle fixe tota le în
raport),
e. Gradul de reînoire a mijloacelor fixe (raportul între achiziții noi și mijloace fixe totale),
f. Gradul de modernizare a mijloacelor fixe (raportul între modernizări de mijloace fixe
și mijloace fixe totale).
Indicatorii care exprimă mobilitate a mijloacelor fixe oferă informații despre capacitatea
întreprinderii de a ține pasul cu inovația tehnică.
3. Din punct de vedere a structurii se apreciază calculul coeficientului de structură pe grupe de
bunuri în funcție de efectele în producție. În acest s ens se face raportul între mijloacele fixe
active și cele pasive, între imobilizări corporale și necorporale. În general cu cât mijloacele
fixe pasive ocupă o pondere mai mare în mijloace fixe totale cu atât firmă va avea costuri fixe
mai mari și randament e economice mai scăzute.
În procesul de producție mijloacele fixe determină costuri fixe, iar costul fix este singura sursă
de reducere a costului mediu total

13
4. Efectul mijloacelor fixe se apreciază cu următorii indicatori din punct de vedere al efectului în
producție:
a. Gradul de utilizare a capacității de producție (raportul dintre producția obținută și
producția potențială ce poate fi obținută de întreprindere). Dacă valoarea indicatorului
este 1 înseamnă că costul fix mediu a atins valoarea minimă, iar cu c ât indicatorul se
apropie de 1 cu atât costul fix total este aproape de 0.
b. Gradul de folosința al timpului de lucru pe fiecare grupă de mijloace fixe (raportul între
timpul efectiv lucrat și cel maxim ce poate fi lucrat cu un mijloc fix).
c. Nivelul de produc tivitate al mijloacelor fixe (efectul mijloacelor fixe) exprimă
cantitatea de producție obținută în unitatea de timp lucrată cu ajutorul mijloacelor fixe.
d. Economia mijloacelor fixe reprezintă consumul de energie de muncă și de piese de
schimb pe unitatea d e timp lucrat cu mijloacele fixe.
Studiind datele biblilografice din literatură de specialitate, evidențierea aspectelor privind
modul de a evalua a mijloacele fixe, precum și modul de analiză a acestora, în acest capitol am
realizat o succintă descriere a mijloacelor fixe astfel încât să putem determina eficiența lor în cadrul
firmei analizate în această lucrare.

14

CAPITOLUL 2 OBIECTIVE ȘI METODE DE CERCETARE

Prin identificarea anumitor factori tehnologici cu o influență ridicată în acest sens, subiect ul
abordat în prezenta lucrare de disertație urmărește necesitatea eficientizării mijloacelor fixe.
Cercetările efectuate în vederea elaborării lucrării de disertație cu titlul” Eficiența utilizării
mijloacelor fixe în agriculrtură” au fost realizate la fi rma S.C. Tella Impex Grup S.R.L, în perioada
2016 -2018.
În cadrul lucrării de disertație a avut loc evaluarea posibilității de îmbunătățire a tehnologiei
mijloacelor fixe prin analiza acestora, a intrărilor și ieșirilor de mijloace fixe, a gradului de uzu ră
și de reînoire, a economicității și rentabilității acestora în cadrul firmei.
Scopul principal consta în prezentarea, analiza și identificarea capacitatea productivă a
mijloacelor fixe și a modului de eficiență a acestora în cadrul activității firmei, i ar pe baza lucrării
se încearcă a se oferi posibile soluții legate de eficacitatea mijloacelor fixe în agricultură, la
evoluarea întregului sector al agriculturii, la creșterea productivității muncii și a eficienței
economice, având o contribuție atât dire ctă cât și indirectă la dezvoltarea economiei agricole.
Scopul cercetărilor, obiectivele și metodologia de cercetare întrebuințată în cadrul lucrării
abordează noțiuni referitoare la eficiența mijloacelor fixe, punându -se accentul pe următoarele
aspecte:
 structura și evidențierea mijloacelor fixe din cadrul firmei analizate;
 analiza condițiilor factorilor de mediu și de eficientă economică a mijloacelor fixe;
 analiza rezultatelor economice a întreprinderilor din sectorul agricol în care își desfășoară
activitatea firma;
 analiza principalilor indicatori de rezultat.
La început se pune accent pe obiectivele cercetării, după care se accentuează metodele de
cercetare, a instrumentelor de cercetare și a indicatorilor de evaluare a cadrului teoretic și
metodologi c al cercetărilor.

Metodologia de cercetare abordată se regăsește în sistemul utilizat în Uniunea Europeană,
orientarea fiind către cercetarea statistică aleatorie. În mod amănunțit sunt prezentate principalele

15
variabile cercetate în sfera eficientei mij loacelor fixe, printre care: intrări și ieșiri de mijloace fixe,
mijloacele fixe totale, randamentul acestora, eficientă și economicitatea în cadrul unității analizate,
Alte obiective asemănătoare urmărite în elaborarea acestui studiu se referă la:
 tendinț ele dezvoltării mijloacelor fixe ale unității;
 rolul mijloacelor fixe în dezvoltarea întreprinderii;
 potențialul mijloacelor fixe;
 valorificarea mijloacelor fixe în producția obținută;
 eficiența economică a mijloacelor fixe;
 strategii de dezvoltare și c reștere a potențialului productiv al firmei prin mijloacele fixe.

16

PARTEA A ÎI A – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 PREZENTAREA FIRMEI S.C. TELLA
IMPEX GRUP S.R.L.

3.1. Scopul și obiectul societății

În cadrul acestei lucrări se v a prezenta activitatea societății S.C. Tella Impex Grup S.R.L.
din localitatea Iași. Aceasta este o societate cu capital privat al cărei obiectiv principal de activitate
constă în exploatarea terenului arabil preluat în arenda de la proprietari, persoane f izice. Cultivarea
pământului se realizează în principal cu cereale și plante tehnice.
În anul 1993 firma a fost înființată, cu un capital social de 200 lei, domeniul de activitate
condorm codului CAEN 0111 fiind cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plan te leguminoase și a
altor plante producătoare de semințe oleaginoase. Bazele dezvoltării comaniei au constat în
activități de comerț dar și alte activiotati din sectorul agricol.
Numărul și gama de mașini agricole necesare acoperirii întregului volum de lu crări
mecanice a fost asigurat în timp prin intermediul surselor proprii dar și a creditelor bancare,
rezultatul fiind o bază tehnico -materiala modernă a activității în domeniul agricol.
În scopul folosirii pământului, animalelor, investițiile cât și celel alte bunuri, prin liber
consimțământ societatea agricolă este o formă de asociere a producătorilor. Prin această asociere
se dobândește o eficiență maximă și profit, ce contribuie la dezvoltarea și întărirea gospodăriilor
țărănești.

3.2. Structura organiz atorică a S.C. Tella Impex Grup S.R.L.

Firma este reprezentată de o strucutra organizatorică de tip funcțional din punct de vedere
a structurii organizatorice, deoarece în cadrul sectoarelor se efectuează câte o funcțiune a unității
agricole.

17
Formată din membrii asociați conducerea este realizată de adunarea generală, iar adunările
ce au loc sun ordinare și extraordinare.
Atunci când la lucrări participă cel puțin o treime din numărul de membri și adoptă hotărâri
cu majoritate simplă de voturi înseamnă că adunările generale sunt legal constituite. Fiecare asociat
poate acorda un singur vot. Președintele consilului de administrație convoacă adunările generale
la cererea asociaților, a comisiei de cenzori și din propria inițiativă a Consiliului de Administra ție.
Adunarea generală ordinară are loc cel puțin o dată pe an în cel mult trei luni de la
încheierea unui exercițiu financiar. În afară de problemele înscrise pe ordinea de zi, adunarea
generală are obligația:
– De a oferi acordul legat de programul de pr oducție și bugetul de venituri și cheltuieli,
repartizarea producției și a profitului;
– După ascultarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori de a aproba
sau de amodifica bilanțul;
– De hotărî administratorii și cenzorii și să le stabilească indemnizația;
– De pronunțare asupra gestiunii administratorilor;
– De a hotărî formele de organizare ale activității productive și structurii culturilor;
– De a hotărî încetarea contractelor cu unitățile prestatoare de servicii, de vânzare a produselor
și de angajare a personalului tehnic administrativ și nivelul cel mai mare al creditelor de
producție;
– De a hotărî măsuri necesare activității societății, pentru care să ceară confirmarea adunării
generale ordinare.
Legăturile de autoritate funcțională între șefii anumitor compartimente, cu specializări
diferite și gradul de autoritate la anumite domenii se stabilesc în cadrul acestui tip de structură.
Rolul de a asigura o operativitate ridicată în munca -lucru hotărâto r în activitatea
întreprinderii este asigurat de legăturile de colaborare existente între conducătorii unor
compartimente diferite.
În ceea ce privește dosarul de produse realizate în cadrul activității firmei, acestea se
identifica astfel:
 preluarea în ar endă și exploatarea terenului arabil de la proprietari persoane fizice.
 comerțul de produse agricole intermediar cu ridicată;
 export de produse agricole.
Societatea asigură aprovizionarea cu materii prime și materiale necesare cultivării terenului
(seminț e, îngrășăminte chimice, pesticide, s. a.), în ceea ce privește cultivarea terenului arabil
preluat în arendă, în participațiune și concesionat pentru realizarea producției. Lucrările solului

18
cu mijloace mecanice aflate în patrimonial firmei, înființarea, întreținerea culturilor și recoltarea
produselor obținute sunt asigurate prin prelucrarea și administrarea gamei complete,
Comerțul intermediar cu ridicată de produse agricole consta în:
 prin cultivarea terenului preluat în exploatare, asigurarea de produs e agricole din producție
proprie
 cu ajutorul centrelor de achiziții organizate de societate, achiziționarea directă de produse
agricole de la producătorii privați, persoane fizice,
Preluarea, depozitarea, conservarea și operațiunile de procesare prin care produsele se
aduc la un anumit standard potrivit solicitărilor beneficiarilor interni sau externi în vederea
obținerii de prețuri avantajoase, reprezintă activitatea de valorificare a produselor. Asigurarea
mijloacelor materiale și bănești se face în etap e, datorită caracteristicii sale de producție,
activitatea agricolă este sezonieră.
Societatea se supune regulilor codului civil și nu cel comercial, deaorece caracterul
acesteia nu este comercial.
Societatea agricolă are în patrimoniu următoarele mijloac e fixe:
Tabelul 2.1
Baza tehnico – materială a societății agricole
Nr.
crt. Denumire mijloc fix Bucăți
1 Sediu firmă 1
2 Magazie 1
3 Tractor U 650 4
4 Tractor L 445 1
5 Tractor Johndeer 1
6 Combină Johndeer 1
7 Mașină ierbicidat 1
8 Mașină de admin istrat îngrășăminte 1
9 Pluguri mici (3 trupițe) 4
10 Scarificator 1
11 Combinator 1
12 Semănătoare cereale 1
13 Semănătoare prășitoare 1
14 Grapă cu isc mare 1
15 Grapă cu disc mic 1

19
16 Cultivator 1
17 Remorci 3

Prin prezentarea firmei S.C. Tel la Impex Grup S.R.L. din Iași capitolul doi al lucrării
abordează studierea cadrului natural și organizatoric privind analiza eficienței utilizării mijloacelor
fixe.
În anul 1993 firma a fost înființată, cu un capital social de 200 lei, domeniul de activit ate
condorm codului CAEN 0111 fiind cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plante leguminoase și a
altor plante producătoare de semințe oleaginoase. Bazele dezvoltării comaniei au constat în
activități de comerț dar și alte activiotati din sectorul agricol .
Numărul și gama de mașini agricole necesare acoperirii întregului volum de lucrări
mecanice a fost asigurat în timp prin intermediul surselor proprii dar și a creditelor bancare,
rezultatul fiind o bază tehnico -materiala modernă a activității în domeniul agricol.

20

CAPITOLUL 4 ANALIZA INDICATORILOR DE EFICIENȚĂ A
MIJLOACELOR FIXE

4.1. Structura, volumul și evoluția mijloacelor fixe

Pentru a defini activitatea eficienta, se presupune existența unui potențial material specific.
Potențialul material s e materializează printr -o bază materială cu caracteristici cantitative, calitative
și structurale. Analiza structurii, dinamicii și stării are rolul de direcționa fluxul investiției către
utilajele ce participa imediat în realizarea producției.
Metoda de a naliza aleasa este configurata pe baza unui indicator determinant, ce
evidenteaza modificarea efectului luat în calcul în urma modificării structurii mijloacelor fixe.
Raportul dintre efect și efort este caracterizat de indicatorii de eficientă, acesta fii nd modelul în
care sunt utilizate miojloacele fixe.
Scopul analizei mijloacelor fixe este de a identifica toate elementele care în cele din urmă
determina un cost de producție și un rezultat exprimat în surplusul nou creat. Obiectul de bază a
analizei mij, oacelor fixe este fundamentaerea deciziilor de a realiza sau nu o investiție.
Tabelul 4.1
Analiza mijloacelor fixe totale
Nr.
crt
Denumire
Simbol Formula
de calcul
2017
2018 Indicator
dinamică Abaterea
1 Mijloace fixe
active (lei)
– 258.5 274.6 106,2 160,8
2 Mijloace fixe
pasive (lei) – 151.5 201.9 133,3 504
3 Mijloace fxe total
(lei) – 409.9 476.4 116,2 664,8
Sursă: date de la S.C. Tella Impex Grup S.R.L. și calcule proprii

21

Figura 4.1 – Evoluția mijloacelor fixe în cadrul firmei

Se poat e observa în urma analizei, că mijloacele fixe totale nu au avut schimbări de la un
an la altul, rămânând la o medie de 258,5, astfel că și indicatorii nu au suferit modificări. Analizând
coeficientul de structura acesta prezintă o depreciere în anul 2018 față de anul 2017, lucru cauzat
achiziției de mijloace în anii respectivi, iar din punct de vedere practic acest coeficient prezintă
structura mijloacelor active fata de mijloacele pasive ale întreprinderii.
Tabelul 4.2
Analiza intrărilor și ieșirilor mijl oacelor fixe
Nr.
crt.
Denumire
Simbol Formula de
calcul
2017
2018 Indicator
dinamică Abaterea
1 Intrări de
mijloace fixe (lei) I – 126.8 121.7 96 – 518,6
2 Ieșiri de mijloace
fixe (lei) E – 0 55 549,4
3 Amortizare (lei) A – 159.3 198.6 124,7 392
4 Coeficientul
intrărilor (lei)
0,30 0,25 82,6 – 0,05
5 Coeficientul
ieșirilor (lei)
0 0,11 0,11
Sursă: date de la S.C. Tella Impex Grup S.R.L. și calcule proprii

22
Din punct de vedere a intrărilor mijloacelor fixe se observa menținerea acestora în anii
analizați, peste 25% concluzia fiind că firma a achiziționat cu 25% mai mult față de anul precedent
mijloace fixe.

Tabelul 4.3
Analiza coeficientului de structură
Nr
.
crt
Denumire
Simbol Formula de
calcul
2017
2018 Indicator
dinamică Abaterea
1 Modernizarea
mijloacelor fixe
(lei) MD – 29.1 13.6 46,3 – 156,4
2 Coeficient de
structură (lei)
1,7 1,4 79,7 – 0,34
3 Mobilitate totală
(lei) MT
0,3 0,4 119,8 0,06
Sursă: date de la S.C. Tella Impex Grup S.R.L. și calcule proprii

Gradul de uti lizare a mijloacelor fixe în urma analizei acesta este constant peste 30 % în
cei doi ani analizați.
Tabelul 4.4
Analiza gradului de uzură
Nr.
crt
Denumire
Simbol Formula
de calcul
2017
2018 Indicator
dinamică Abaterea
1 Gradul de
uzură
0,40 0,41 107,3 0,02
2 Gradul de
reînoire
0,30 0,25 82,6 – 0,05
Sursă: date de la S.C. Tella Impex Grup S.R.L. și calcule proprii

Pentru a putea crește eficiența mijloacelor fixe, este necesar ca firma să majoreze
coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe. În urma analizei acest indicator este la 25% în fiecare
an analizat, altfel spus firma reiinoieste mijloacele fixe numai cu 28% în 2017 și de 25% în 2018.

23

Figura 4.2 – Gradul de uzură și de reînoire a mijloacelor fixe

Așa cum se poate observa în figur ă de mai sus gradul de uzură a mijloacelor fixe este
superior gradului de reînoire a mijloacelor fixe, din acest punct de vedere firma ar trebui să -și
restabilească obiectivele privind la modernizarea mijloacelor fixe, deoarece aceste afectează
procesul de producție.
Tabelul 4.5
Analiza timpulul lucrat
Nr.
ctr
Denumire
Simbol Formula
de calcul
2017
2018 Indicator
dinamică Abaterea
1 Timpul efectiv
lucrat (ore) – 5.35 6.59 123,3 124,4
2 Timpul
maxim ce se
poate lucra
(ore) – 8.54 7.50 87,88 – 103,4
Sursă: date de la S.C. Tella Impex Grup S.R.L. și calcule proprii

Timpul efectiv lucrat și timpul maxim ce se poate lucra este analizat în tabelul 4.5 folosind
cu eficiența mijloacele fixe.De asemenea producția realizată este mai mică decât producția maximă
ce se poate realiza prin neutilizarea mijloacelor fixe la capacitatea lor efectivă are drept efect și
reducerea timpului efectiv lucrat fata de cel maxim.

24

Tabelul 4.6
Analiza gradului de utilizare a miloacelor fixe
Nr
.
crt
Denumire
Simbol Form ula de
calcul
2017
2018 Indicator
dinamică Abaterea
1 Gradul de
utilizare a
timpului pe
mijloace fixe
0,33 0,47 140,28 0,25
2 Nivelul de
productivitate al
mijloacelor fixe
1,65 1,83 111,90 0,20
3 Economicitatea
mijloacelor fixe
0,30 0,38 128,92 0,08
Sursă: date de la S.C. Tella Impex Grup S.R.L. și calcule proprii

Faptul că firma a crescut producția efectiv obținută de la 673008 în 2017 la 875147 în 2018
precum și fluctuațiile apărute la achiziționarea mijloacelor fixe în cei doi ani anal izați a avut drept
efect majorarea nivelului de productivitate al mijloacelor fixe de la 65% în anul 2017 la 84 % în
anul 2018.
Coonform figurii 4.5 prin analiza nivelului de productivitate a mijloacelor fixe se observa
un trend asccendent în perioada anal izată, de unde rezultă că firma își utilizează mijloacele fixe
mai eficient sporind astfel productivitatea.
Tabelul 4.7
Analiza mijloacelor circulante
Nr
crt
Denumire
Simbol Formula de
calcul
2017
2018 Indicator
dinamică Abaterea
1 Cifră de afaceri
(lei) CA – 2581164 2588747 149,82 61.775
2 Valoarea
stocurilor (lei) S – 60.54 15.56 25,70 – 44.99

25
3 Viteza de rotație
a stocurilor
(zile)
2,04 11,94 583,30 9,90
4 Durata de
rotație a
stocurilor (zile) 175,76 30,14 17,15 – 145,60
Sursă: date de la S.C. Tella Impex Grup S.R.L. și calcule proprii

Se poate observa că viteza de rotație a stocurilor cât și durata de rotație a acestora au o
viteză de 2,04 zile în anul 2017 și de o creștere în anul 2018 ajungând la 11,94 lucru datorat
creșterii cifrei de afacere. Durata de rotație a stocurilor se diminuează de la 175,76 zile în 2017 la
30,14 zile în 2018 lucru datorat creșterii stocurilor dar și a cgifrei de afaceri în anul 2018.

4.2. Analiza indicatorilor economici de rezultat

Analiza cheltuielilor

În funcție de mai multe criterii, cheltuielile totale ale întreprinderii se pot grupa, un criteriu
important fiind natura acestora. Potrivit acestui criteriu, cheltuielile totale cuprind:
– cheltuieli de exploatare;
– cheltuieli financiare;
– cheltuieli extraordi nare.
Modalitatea de a evidenția modul de utilizare a resurselor umane, materiale și financiare și
impactul alocării acestora asupra performanțelor întreprinderii este analiza cheltuielilor
întreprinderii fiind foarte importantă în activitatea de gestiune și control a firmei.

Analiza structurii cheltuielilor

O importanță relativă în structura totală a cheltuielilor și oglindește sectorul de activitate al
firmei o reprezintă și fiecare grupă de cheltuieli.Pe baza anexei 3, s -a efectuat analiza structurii î n
funcție de domeniul său de activitate.
Prin notarea fiecărui tip de cheltuială cu note de la 1 la 5 se poate stabili gradul de importantă.
Astfel nota 1 se acorda dacă cheltuiala reprezintă între 0 -20 % în total, nota 2 dacă reprezintă 21 –
40 %, nota 3 da că reprezintă 41 -60 %, nota 4 dacă reprezintă 61 -80 %, nota 5 dacă reprezintă 81 –
100 %.

26
Prin analiza structurii cheltuielilor se evidenteaza următoarele: pentru cei trei ani de analiză
din totalul cheltuielilor de exploatare ale societății agricole pondere a cea mai mare o au cheltuielile
cu materii prime și materiale cu 74,38 % în 2016, cu 65,30 % în 2017 și cu 58,90 % în 2018 iar;
alte cheltuieli materiale au o pondere în 2016 de 15,80 % din total cheltuieli, 8,90 % în 2017 și
16,80 % în 2018, cheltuielile cu salariile au în 2016 3,53 % din total cheltuieli de exploatare, în
2017 au crescut foarte mult aceste cheltuieli la 23,12 %, acest fapt s -a datorat creșterii salariilor,
iar în 2018 acestea au scăzut față de 2013 la 5,7 %, cheltuielile cu amortizarea a cestea au scăzut
de la an la an și anume în 2016 acestea au avut o pondere de 1,16 %, în 2017 acestea au ajuns la
0,40 % iar în 2018 au avut o pondere de 0,50 % fapt care ne relevă faptul că societatea și -a
recuperat de la an la an investițiile realizate. Cheltuielile privind prestațiile externe sunt cuprinse
în 2016 la 3,40 % din total cheltuieli de exploatare în 2017 au 2,33% iar în 2018 o creștere până
la 15,80 %, această creștere s -a datorat prin realizarea de închirieri a utilajelor altor persoane fizi ce
sau societăți. Cheltuielile cu impozitele se mențin aproximativ constante astfel în 2016 sunt
cuprinse la 1,82 din total cheltuieli, în 2017 au 1,50 % din total cheltuieli de exploatare iar în 2018
au 1,1 %.
Societatea prezintă cheltuieli financiare doa r în anul 2018 în valoare totală de 13.700 lei
din care alte cheltuieli financiare reprezintă 38,50 % adică valoarea de 5300 lei și 61,60 %
cheltuieli privind dobânzile adică suma de 8.400 lei.

Analiza dinamicii cheltuielilor

Analiza structurii cheltuiel ilor se realizează procentual pe grupe de cheltuieli iar în
dinamică de la un an la altul. În dinamică dacă stuctura cheltuielilor suferă schimbări înseamnă că
firma a schimbat tehnologia sau obiectul de activitate
Tabelul 4.8
Analiza dinamicii cheltuieli lor
Nr.
Crt. Tip cheltuieli 2016
Lei 2017
Lei 2018
Lei 2017/2018
% 2018/2016
%
1 Cheltuieli privind mărfurile – – 20.480 – –
2 Cheltuieli materiale -total 205.005 182.900 214.992 89,70 105,91
3 Cheltuieli cu lucrări și
servicii executate la terți 9.331 6.550 56.552 70,09 615,87
4 Cheltuieli cu impozite, taxe
și vărsăminte asimilate 4.890 4.023 3.760 80,32 78,31

27
5 Cheltuieli cu personalul –
total 9.700 65.124 20.398 661,07 231,04
6 Alte cheltuieli de exploatare 43.420 25.053 61.170 57,70 140,90
7 Cheltui eli cu amortizări și
provizioane 3.177 1.090 1.773 34,30 55,80
8 Cheltuieli de explotare -total 275.635 281.678 365.190 102,20 132,80
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii
Dinamica cheltuielilor analizata se prezintă astfel: pentru anul 201 7 față de anul 2016
cheltuielile materiale s -a micșorat de la 205.005 lei la 182.900 lei iar în 2018 au crescut fata de
anul 2016 de la 205.005 lei la 214.992 lei.
Cheltuielile cu lucrările și serviciile executate la terți acestea s -au diminuat în anul 20 17 cu
aproximativ 30 % față de 2016 astfel de la 9.331 lei la 6.550 lei iar în 2018 acestea s -au majorat
de aproape șase ori față de 2062 de la 9.331 lei la 56.552 lei.
Cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate prezintă diminuări de la an, da r
scăderi nesemnificative astfel în 2017 au scăzut față de anul 2016 de la 4.890 lei la 4023 iar în
2018 de la 4.890 lei în 2018la 3.760 lei.

Figura 4.3 – Ponderea cheltuielilor

Cheltuielile cu personalul s -au majorat în 2017 față de 2016 de aproximati v șase ori de la
9.700 lei la 65.124 lei iar în 2018 față de 2016 de aproape două ori de la 9.700 lei în 2016 la 20.398
lei în 2018.
Cheltuielile cu amortizările și provizioanele prezintă diminuări de la an la an astfel în
20137au scăzut de la 3.117 lei în 2016 la 1.090 lei iar în anul 2018 acestea au scăzut față de 2016
de la 3.117 lei la 1.773 lei.

28

Analiza costurilor de producție

Costul, în expresie monetară, reprezintă cuantumul consumurilor de resurse pe care le
realizează întreprinderea pentru obține rea unei unități de produs sau unui serviciu.
Analizate în timp, costurile totale scad lent sau rămân constante pentru cifre de afaceri
foarte mari, în timp ce costul unitar se micșorează rapid într -o primă fază, după care acesta rămâne
aproape constant.
Managementul se va preocupa întotdeauna de diminuarea costurilor, drept pentru care vor
utiliza metode și instrumente specifice analizei economice financiare.
Analiza costurilor are scop cunoașterea metodelor de analiză, depistarea cauzelor
favorabile sau nefavorabile care au influența asupra evoluției costurilor și mai ales măsurile ce se
impun în vederea creșterii eficienței întregii activități.
Costurile aferente pentru a cultiva 1 ha de grâu sunt următoarele.

Tabelul 4.9
Calcului costului de producție la cultura de grâu
Nr.
crt. Denumire cost 2016
– Lei- 2017
– Lei- 2018
– Lei- %
2017/2016 %
2018/2016
1 Cheltuieli cu lucrările de pregătire
a patului germinativ 400 400 400 100 100
2 Cheltuieli cu sămânța 450 475 450 107,1 100
3 Cheltuieli cu lucrările de îngrijire 250 250 250 100 100
4 Cheltuieli cu lucrările de
combatere a bolilor și
dăunătorilor 400 425 450 108,3 116,6
5 Cheltuieli cu lucrările de
recoltare, transport 550 550 500 100 120
6 Cheltuieli cu depozitarea 250 250 250 100 100
7 Salarii m ecanizatori (lei/zi) 100 100 100 100 100
8 Salarii lucrări manuale (lei/zi) – – – – –
9 Cheltuieli cu carburanții 200 200 200 100 100
10 Total costuri 2,250 2,600 2,650 102,8 105,8
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii

Se poate observa că la un ha cultivat cu cereale -grau, din punct de vedere a costurilor de
producție, acestea oscilează de la un an la altul, lucru influențat de condițiile de mediu -consumul

29
mare de carburant utilizat pentru realizarea diferitelor lucrări fie a creșterii p rețurilor, atât
combustibilul cât și cu forța de muncă.
Costurile cu lucrările de pregătire a patului germinativ sunt constante, de asemnea acestea
sunt influențate de condițiile de mediu, dar legat de cheltuielile de întreținere a culturii se observă
o creștere datorată ori condițiilor de mediu sau de momente de infestare mai accentuată a culturilor.

Tabelul 4.10
Calcului costului de producție la cultura de porumb
Nr.
crt. Denumire cost 2016
– Lei- 2017
– Lei- 2018
– Lei- 2017/2016
% 2018/2016
%
1 Chelt uieli cu lucrările de
pregătire a patului germinativ 400 400 300 100 100
2 Cheltuieli cu sămânța 100 120 150 107,1 100
3 Cheltuieli cu lucrările de
îngrijire 300 300 300 100 100
4 Cheltuieli cu lucrările de
combatere a bolilor și
dăunătorilor 250 275 325 116,6 150
5 Cheltuieli cu lucrările de
recoltare, transport 350 350 350 100 100
6 Cheltuieli cu depozitarea – – – – –
7 Salarii mecanizatori (lei/zi) 100 100 100 100 100
8 Salarii lucrări manuale (lei/zi) 60 60 60 100 100
9 Cheltuieli cu carburanții 250 250 250 100 100
10 Total costuri 1.810 1.855 1.885 101,7 106,2
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii

Cheltuielile de producție aferente culturii de porumb se măresc de la un an la altul, acest
lucru având loc, conform analizei datori tă creșterii cheltuielilor cu sămânța care au crescut în
perioada analizată, în special în anul 2018, de asemenea cheltuielile cu lucările de combatere a
bolilor și dăunătorilor cresc în perioada 2016 -2018 datorită infestării ridicate cu dăunători a cultur ii
de porumb în anul 2017 și anul 2018 față de anul 2016.
Am analizat costurile pe care le suporta societatea agricolă pentru cultivarea unui hectar de
teren pentru cele trei culturi și anume: grâu, porumb, floarea soarelui, costurile nu variază mult de
la un la altul, astfel pentru a cultiva un hectar de grâu costurile pentru firmă sunt cuprinse între

30
2,250 și 2,650 lei/ha, la porumb avem costuri cuprinse între 1.800 -1.900 lei/ha, iar pentru cultura
de floarea soarelui valoarea este cuprinsă între 1.760 și 1.770 lei/ha.

Tabelul 4.11
Calcului costului de producție la cultura de floarea soarelui
Nr.
Crt. Denumire cost 2016
– Lei- 2017
– Lei- 2018
– Lei- 2017/2016
% 2018/2016
%
1 Cheltuieli cu lucrările de
pregătire a patului germinativ 400 400 400 100 100
2 Cheltuieli cu sămânța 10 15 20 125 150
3 Cheltuieli cu lucrările de
îngrijire 250 250 250 100 100
4 Cheltuieli cu lucrările de
combatere a bolilor și
dăunătorilor 400 400 400 100 100
5 Cheltuieli cu lucrările de
recoltare, transport 400 400 400 100 100
6 Cheltuieli cu depozitarea – – – – –
7 Salarii mecanizatori (lei/zi) 100 100 100 100 100
8 Salarii lucrări manuale (lei/zi) – – – – –
9 Cheltuieli cu carburanții 200 200 200 100 100
10 Total costuri 1.760 1.765 1.770 100 100
Sursa: situații financi are anuale și calcule proprii

Analiza rezultatelor întreprinderii

1. Analiza cifrei de afaceri

Veniturile totale pe care o societate le obține din activitatea comercială pe o perioadă
determinată (de obicei un an) este reprezentată de cifră de afaceri.
În sfera cifrei de afaceri nu se regăsesc veniturile financiare și cele extraordinare. Pentru
aprecierii locului întreprinderii în sectorul său de activitate și a poziției sale pe piața este importanta
analiza cifrei de afaceri.
În funcție de gradul cifrei de afaceri se poate preciza dacă întreprinderea este suficient de
Importantă, dacă raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului este semnificativă, analiza
acesteia permițând și o raportare permanentă la poziția strategică a firmei.

31
Scopul unei în treprinderi este de creștere a cifrei de afaceri pentru obținerea unui profit cât
mai mare sau a unui moderat, dar cu grad de siguranță pe viitor.

Tabelul 4.12
Analiza indicatorilor cifrei de afaceri
Nr.
crt. Indicatori Simbol Perioada de analiză
2016 2017 2018
1 Cifră de afaceri (lei) CA 2.097.036 2.581.164 2.588.747
2 Producția vândută (lei) Q 2.000.000 2.150.000 1.502.400
3 Număr mediu salariați 12 11 17
4 Cifră de afaceri medie
funcție de producție (lei/kg) CA/Q 1.04 1.2 1.7
5 Cifră de afac eri medie
funcție de salariați
(lei/salariat) CA/ 174.753 234.651 152.279
6 Cifră de afaceri marginală
(lei/buc) – – 0,19 – 0,98
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii
În privința cifrei de afaceri se poate analiza faptul că aceasta urm ează un trend crescător în
perioada analizată ajunând în anul 2018 la valoarea de 2.588,747 lei, această creștere datorându –
se creșterii producției vândute pe parcursul anilor 2016 -2018.

Figura 4.4 – Evoluția cifrei de afaceri a întreprinderii

Cifră de afaceri medie funcție de producția realizată:

32
=
CA medie 2016 = =1,04 lei/kg

CA medie 2017 = =1,2 lei/kg

CA medie 2018 = =1,7 lei/kg

Societatea agricolă are în 20126o cifră de afaceri medie în funcție de producția realizată de
1,04 lei/kg, în 2013 această acrescut la 1,2 lei/kg datorită creșterii cifrei de afaceri și de asemenea
creșterii producției iar în 2018 această a crescut la 1,7 lei/kg prin creșterea cifrei de afaceri.

Cifră de afaceri medie funcție de numărul de salariați ai firmei:
=
CA medie 2016 = =174.753 lei/salariat

CA medie 2017 = =234.651 lei/salariat

CA medie 2018 = =152.279 lei/salariat

Cifră de afaceri medie în funcție de numărul de salariați al societății agricole se prezintă
astfel: în 2016 această a fost de 174.753 lei/s alariat, în 2017 această a crescut la 234.651 lei/salariat
ca și în cazul cifrei de afaceri medie în funcție de producția realizată datorită scăderii cifrei de
afaceri și în 2018 această a scăzut iar, la suma 152.279 lei/salariat, tot datorită creșterii nu mărului
de salariați.

Cifră de afaceri marginală:
=

33

CA marg= =3,22 lei/buc
CA marg= =-0,98 lei/buc

Societatea agricolă prezintă în 2017 o cifră de afaceri marginală pozitivă și anume 3,22
lei/buc din cauză că în 2017 cifra de afaceri a fost mai ma re decât în 2016. În 2018 a fost negativă
la -0,98 lei/buc datorită faptului că în 2018 producția este mai mică decât în 2016.
Principalele probleme ale analizei cifrei de afaceri sunt următoarele:
a) analiza dinamicii
b) analiza structurii
a) Analiza dinamicii ci frei de afaceri

Analiza dinamicii cifrei de afaceri se face cu bază fixă sau cu bază în lanț, practic se analizează
cifra de afaceri de la o perioadă dată (minim 3 ani), și se identifică creșterile sau scăderile anuale
comparativ cu anul 0 al perioadei ( comparație cu bază fixă) sau comparativ cu anul n -1 al perioadei
(comparație cu bază în lanț).
Tabelul 4.13
Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Nr. crt. Cifră de afaceri în anii
– Lei- Variația în mărimi
absolute
– Lei- Indicele de
creștere
-%- Ritmul anua l de
creștere
-%-
2016 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018
1 2.097.0
36 2.581.1
64 2.588.
747 18.093 43.681 0,87 1,3 6,58 14,34
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii
Variația în mărimi absolute a cifrei de afaceri se prezintă în 2017 po zitivă pentru că în acest
an societatea a înregistrat o cifră de afaceri mai maredecât în 2016 cu 484128 lei iar în 2018 a avut
loc o creștere a cifrei de afaceri la 491711 lei fată de anul de bază.
Indicele de creștere în 2017 a fost negativ la 0,87 % și în anul următor are o creștere de 1,3
%. În ceea ce privește ritmul anual de creștere acesta este unul pozitiv în 2017 (6,58%) iar în 2018
o creștere spectaculoasă până la 14,34 % datorită majorării cifrei de afaceri.

34

b) Analiza structurii cifrei de afaceri

Gruparea elementelor care duc la realizarea cifrei de afaceri pe grupe de influență omogene
pe grupe de produse, pe grupe de clienți, pe sectoare de activitate, etc presupune analiza structurii
cifrei de afaceri.
Analiza cifrei de afaceri este importantă deoarece modificarea acesteia se orientează asupra
principalilor indicatori economico – financiari precum și asupra eficienței activității societății
comerciale.
La baza realizării cifrei de afaceri pe cei trei ani este prezentată în Tabelul 4.14 a stat
ponderea fiecărui produs al societății agricole.
Tabelul 4.14
Analiza structurii cifrei de afaceri
Nr. crt. Perioada
de analiză Cifră de
afaceri
– Lei- Produse
Grâu Porumb Floarea
soarelui Soia Rapiță
– Lei- – Lei- – Lei- – Lei- – Lei-
1 2016 2.097. 036 50.800 62.601 41.200 9.100 30.400
2 2017 2.581.164 38.000 48.900 32.700 8.480 29.028
3 2018 2.588.747 58.482 62.282 54.271 9.200 33.400
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii
După cum se poate observa analiza structurii cifrei de aface ri pe fiecare produs în parte,
ponderea cea mai mare o are cultura de porumb, urmată de cultură de grâu, floarea soarelui rapiță
și soia, acest lucru s -a datorat ponderii pe care o au culturile pe suprafețele totale cultivate.

Figura 4.5 – Ponderea prod uselor în total cifră de afaceri

35

2. Analiza producției

a) Analiza dinamicii producției
Tabelul 4.15
Evoluția și dinamica producției
Nr. crt. Indicatori Perioada de analiză Dinamică (%)
2016 2017 2018 2017 2018
1 Producția vândută (lei) 2.097.036 2.581 .164 2.588.747 87,26 101,85
2 Producția stocată (lei) – 45.760 76.050 – 9.450 210,74 24,75
3 Producția imobilizată
(lei) – – – – –
4 Producția totală (lei) 107.345 200.009 137.250 190,13 130,11
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii
În ce ea ce privește evoluția producției totale ale firmei în perioada 2016 -2018 se poate
observa că producția maximă se înregistrează în anul 2017 datorat în principal creșterii producței
stocate, deoarece producția vândută în anul 2017 scade față de 2016.

Figura 4.6 – Evoluția producției

Analiza producției se prezintă astfel: în 2017 producția vândută a crescut față de anul de
referință cu 1,86 procente iar în 2018 această a scăzut cu doar 1,45 % fata de anul 2017; producția
stocată s -a dublat în 2017 față de 2016 iar în 2018 această a scăzut, iar în final ponderea producției
totale în 2017 a crescut față de anul de referință cu 85,13 % iar în 2018 a avut o creștere doar de
25,11 %.

36

b) Analiza structurii producției

Pentru analiza structurii cifrei de afaceri se calculează indicele de structură al producției.
Din acest punct de vedere al structurii producției ne interesează ponderea producției vândute,
ponderea producției stocate și ponderea producției imobilizate în total producție a firmei.
Indicele de struct ură a producției totale
= *100, = *100, = *100
Indicele de structură a producției pe anul 2016
IQt= *100=1,95 % producția imobilizată
IQt= *100= -42,62% producția stocată
Indicele de structură a producției pe anul 2017
IQt= *100=1, 290% producția imobilizată
IQt= *100=38,02% producția stocată
Indicele de structură a producției pe anul 2018
IQt= *100=1,886% producția imobilizată
IQt= *100= -6,88% producția stocată

Analiza structurii producției se prezintă astfel: în 20 16 a crescut producția imobilizată cu
1,950 %, în 2017 această scăzut la 1,290 % iar în 2018 această a crescut la 1,886 % față de 2017
datorită preocupării ridicate a societății comerciale de a produce cât mai mult.
În ceea ce privește producția stocată ac eastă este negativă în 2016 datorită faptului că
societatea nu prezintastocuri și ca atare trebui să se împrumute de la terți, în 2017 această se
prezintă pozitivă, însă nu prezintă creștere, la 38,02 %, iar în 2018 este tot negativă pentru că
societatea n u este preocupată de a realiza stocuri și din această cauză gradul de îndatorare a acestea
crește.

37

3. Analiza ratelor de rentabilitate economică

Eficiența activității întreprinderii indiferent de sursele de finanțare și de sistemul fiscal este
exprimat ă de tentabilitatea economică, mai exact rentabilitatea economică exprimă eficiența
utilizării capitalului în întreprindere în activitatea de producție.
Tabelul 4.16
Analiza rentabilității economice
Nr.
crt. Indicator U.M. 2016 2017 2018
1 Rezultatul bru t al exercițiului

Lei 49.067 562.64 105.688
2 Rezultatul net al exercițiului 33.752 39.658 96.758
3 Active circulante 196.626 172.706 286.368
4 Total active 196.237 424.581 955.591
5 Capital investit 0 0 0
6 Cheltuieli totale 276.635 291.686 379.785
7 Venituri totale 315.681 337.940 484.583
8 Cifră de afaceri 143.102 125.038 188.792
9 Rata rentabilitatea economică

% 20,11 11,25 11,96
10 Rata rentabilității activelor 17,77 9,47 11,01
11 Rata rentabilității capitalului investit 0 0 0
12 Rata cheltuielilor 12,88 14,79 26,87
13 Rata de rentabilitate a veniturilor 18,45 12,85 21,25
14 Viteza de rotație a activelor circulante ori 0,87 0,86 0,77
15 Număr zile lucrătoare
Zile 268 268 268
16 Durata de rotație a activelor circulante 334,37 339,51 384,81
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii
La activitatea de producție participă capitalul numit active, respectiv se calculează:
 rata rentabilității economice = *100
 rata rentabilității activelor = *100
 rata rentab ilității capitalului investit = *100

38
 rentabilitatea cheltuielilor = *100
 rata de rentabilitate a veniturilor = *100
 viteza de rotație a activelor circulante = *100
 durata de rotație a activelor circulante = *100
Din analiză rezultă urm ătoarele:
– rata rentabilității activelor a prezentat valori oscilante de la un an la altul,
– rata rentabilității veniturilor prezintă o creștere în ultimul an de analiză demonstrând
eficiența creșterii valorificăriii produselor,
– rata rentabilității cheltuiel ilora înregistrat un trend ascendent de la an la an de analiză,
determinată de creșterea rezultatului net.

Figura 4.7 – Evoluția ratei rentabilității economice și a activelor totale

Așa cum reiese din figura 4.7 atât rata rentabilității economice cât ș i rata activelor totale
prezintă un trend descendent în perioada analizată din cauza scăderii rezultatului brut din
exploatare cât și a rezultatului net pe care firma l -a înregistrat.
În acest capitol este detaliat principalul scop al lucrării mai exact an aliza concretă a
mijloacelor fixe în cadrul S.C. Tella Impex Grup S.R.L. din localitatea Iași, cât și stabilirea prin
modul de gestionare și caracterizare a utilizării mijloacelor fixe a principalelor strategii de urmat
în privința eficientizării producție i unității.
Modalitatea de analiză a eficientizării mijloacelor fixe exemplificate concret în acest
capitol sunt; analiza mijloacelor fixe active, pasive și totale, analiza intrărilor și ieșirilor
mijloacelor fixe din cadrul unității, analiza coeficientulu i de structură, analiza gradului de uzură și
a gradului de reînoire a mijloacelor fixe, stabilirea producției efectiv obținută și cea maximă ce se

39
poate realiza prin utilizarea eficientă a mijloacelor fixe în procesul de producție, evidențierea
timpului ef ectiv lucrat utilizând mijloacele fixe existente în cadrul firmei, punerea în evidență a
gradului de utilizare a mijloacelor fixe, precum și nivelul de productivitate al acestora și
economicitatea mijloacelor fixe.
În partea a doua a acestui capitol am ana lizat principalii indicatori economici de rezultat
mai exact analiza cheltuielilor și a veniturilor unității, analiza costurilor de producție aferente
principalelor culturi cultivate de către unitate, analiza cifrei de afaceri a firmei, modul de realizare
a acesteia, structura cifrei de afaceri, analiza dinamicii producției, în ultima parte a lucrării am pus
în evidență ratele de rentabilitate economică a firmei analizate.
Principalul scop al analizei mijloacelor fixe în cadrul întreprinderii este acela de a identifica
toate elementele care în final vor duce la stabilirea unui cost de producție cât mai mic.
Se poate observa că atât mijloacele fixe active cât și mijloacele fixe pasive se majorează de
la un an la altul, acest lucru fiind determinat de creștere a producție dar și de creșterea și
îmbunătățirea producției.
În ceea ce privește gradul de uzură a mijloacelor fixe analizate acestea cresc în anul 2018
față de anul 2017 fapt ce determină o scădere a eficientizării acestora prin creșterea uzurii lor, la
fel și gradul de reînoire se micșorează în perioada analizată de se poate trage concluzia că eficiența
mijloacelor fixe se diminuează și astfel scade și randamentul și productivitatea mijloacelor fixe.

40

CAPITOLUL 5 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Indiferent de formă de proprietate , prin activitatea de producție și comercializare, oricare
firmă, necesita modul de a supraviețui cadrul pieței, respectiv de a realiza bunurile necesare
satisfacerii unor nevoi sociale. Astfel, sarcina analizei presupune evidențier ea gradului de a realiza
sarcinile planificate cu privire la indicatorii de rezultat și performanță ce descriu activitatea
productiv – industrială a firmei, efectuarea de diferențe între indicatorii realizați de firmă și cei ai
întreprinderilor care își de sfășoară activitatea în cadrul aceluiași domeniu, scoaterea în evidență a
principalelor cauze care au dus la anumite abateri, fixarea măsurilor ce se impun în vederea
ajustării situațiilor nefavorabile, pe de o parte, în același timp cu evaluarea detaliată a activității și
a rezultatelor firmei în raport cu cerințele pieței. .”
O categorie economică este „eficiența economică fiind mai cuprinzătoare fata de
rentabilitate. Astfel, menționăm și următoarea afirmație “eficiența economică este cea mai
generală cat egorie care caracterizează rezultatele ce provin din diferite variante preconizate pentru
folosirea (consum productiv, consum individual, vânzare) sau economisirea unor resurse (umane,
materiale sau financiare) intrate sau neintrate într -un circuit economi c.”
Scopul capitolului unu face referire la studiile și abordările teoretice existente ce fac referire
la mijloacele fixe și caracteristicile acestora din perspectiva modului în care mijloacele fixe
influențează producția. Astfel au fost prezentate pe scur t o descriere a mijloacelșor fixe, aspecte
privind modul acestora de evaluare, dar și modul de analiza astfel încât să se poată determina
eficienta lor în cadrul întreprinderii analizate.
În cadrul capitolului doi al lucrării se prezintă studierea cadrului natural și organizatoric
privind analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe prin prezentarea firmei S.C. Tella Impex Grup
S.R.L. din Iași.
În anul 1993 firma a fost înființată, cu un capital social de 200 lei, domeniul de activitate
condorm codului CA EN 0111 fiind cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plante leguminoase și a
altor plante producătoare de semințe oleaginoase. Bazele dezvoltării comaniei au constat în
activități de comerț dar și alte activiotati din sectorul agricol.

41
Numărul și gama de m așini agricole necesare acoperirii întregului volum de lucrări
mecanice a fost asigurat în timp prin intermediul surselor proprii dar și a creditelor bancare,
rezultatul fiind o bază tehnico -materiala modernă a activității în domeniul agricol.
Capitolul 4 se abordează principalul scop al lucrării și anume analiza concretă a mijloacelor
fixe în cadrul S.C. Tella Impex Grup S.R.L., Iași, stabilirea principalelor strategii de urmat în
privința eficientizării producției unității prin modul de gestionare și desc riere a utilizării
mijloacelor fixe.
În a doua parte a acestui capitol am analizat principalii indicatori economici de rezultat mai
exact analiza cheltuielilor și a veniturilor unității, analiza costurilor de producție aferente
principalelor culturi cultiv ate de către firmă, analiza cifrei de afaceri a firmei, modul de realizare
a acesteia, structura cifrei de afaceri, analiza dinamicii producției, iar în ultima parte a lucrării am
pus accentul pe ratele de rentabilitate economică analizate.
Principalul sco p al analizei mijloacelor fixe în cadrul întreprinderii este acela de a descoperi
toate elementele care în final vor avea drept efect stabilirea unui cost de producție cât mai mic.
Se poate observa conform analizei că mijloacele fixe active împreună cu mij loacele fixe
pasive se majorează de la un an la altul, acest lucru datorându -se creșterii producție dar și creșterii
și îmbunătății producției.
Analizând gradul de uzură a mijloacelor fixe se observa că acestea cresc în anul 2018 față
de anul 2017 de unde rezultă o scădere a eficientizării acestora prin majorarea uzurii, de asemenea
și gradul de reînoire are un trend descendent în perioada analizată ceea ce înseamnă că eficiența
mijloacelor fixe scade și astfel se diminuează și randamentul și productivitate a mijloacelorfixe.

42

BIBLIOGRAFIE

1. Achim Monica Violeta, 2009. Analiza economico – financiară . Editura Risoprint, Cluj –
Napoca.
2. Albu C., Albu N., 2004. Instrumente de management al performanței . Editura Economică,
București.
3. Bătrâncea I., Bătrâncea L. M., Borlea S.N., 2004. Analiza financiară a entității economice .
Editura Risoprint, Cluj -Napoca.
4. Bârsan Mihaela, 2007. Analiza Economico -Financiară . Suport curs.
5. Bârsan Mihaela, 2007. Diagnostic și strategiile firmei . Suport curs.
6. Beteze IP, 1989. Econom ie de l`entreprise contemporaine . Editura Nathan, Paris.
7. Bodescu Dan și colab., 2007. Economia și filierea produselor agroalimentare. Editura
Alfa, Iași.
8. Bodescu Dan, 2008. Eficiența economică a apiculturii în România . Editura Alfa, Iași
9. Bodescu Dan, 2012. Economia serviciilor. Sinteze și aplicații . Editura Ion Ionescu de la
Brad, Iași.
10. Boehjle M., 1984. Fărm management . Editura Wiley, New York.
11. Bogdan V., 2004. Armonizarea contabilă internațională . Editura Economică, București.
12. Bousard J.M., 1987. Economie de l`agriculture . Editura Economică, Paris.
13. Bragg S. M., 2002. Business ratios and formulas: a comprehensive guide . Editura Wiley
& Sons Inc., New Jersey.
14. Bressy Gilles, 1998. Economie d`entreprise . Editura Sirey, Paris.
15. Brewer P., Gyan C., Hock C., 1999. Economic value added: its uses and limitations . SAM
Advanced Management Journal – Spring.
16. Brezuleanu S., 2009. Management în agricultură . Editura Tehnopress, Iași.
17. Bucur Vasile. 2008. Modificarea provizioanelor pentru reparația mijloacelor fixe și
contabi litatea acestora . Editura Economică, București.

43
18. Bușe L., 2005. Analiză economico -financiară . Editura Economică, București.
19. Cojoc Doina, Ignat Gabriela, 2005. Contabilitate, noțiuni de bază . Editura „Ion Ionescu de
la Brad”, Iași.
20. Gheoghe Cătălin, 2009. Analiza economico -financiară a întreprinderii . Suport de curs
Universitatea Transilvania, Brașov.
21. Laurențiu Dan Anghel, 2002. Marketingul întreprinderilor mici și mijlocii . Editura
Economică, București.
22. Mirela Monea, 2008. Analiza economico – financiară . Note de curs Universitatea
Petroșani.
23. Nicolescu O., 2007. Managementul întreprinderilor mici și mijlocii . Editura Economică,
București.
24. Niculescu Maria, 2006. Diagnostic global strategic . Editura Economică București.
25. Paraschivescu M. D., Păvăloaia W., 1994. Metodele de contabilitate și analiză financiară .
Editura Neuron, Pașcani
26. Petru Sandu, 2001. Managementul pentru întreprinzători . Editura Economică, București.
27. Ștefan G., 2008. Analiza tehnico -economică . Note de curs USAMV, Iași.
28. Ștefan G. și colab., 2006. Economie și politici agroalimentare . Editura Alfa, Iași.
*** Revista Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 7 – 2002
*** Ministerul Finanțelor Publice – Ghid practic -Standardele Internaționale de Contabilitate
Edit. Economică, București 2001
*** www.eurofou nd.europa.eu – Site oficial al Uniunii Europeneâ
*** www.minind.ro – Site oficial al Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului
*** http://bain.com/management_tools/tools_balanced – Site al firmei de consultanță
Bain&Company
*** www.aicpa.org – Site American Institute of Certified Public Accountants
*** www.eur -lex.europa.eu – Site oficial pentru legislația Uniunii Europene
*** www.ibm.com – Site Internațional Business Machines UȘA