Programul de studii: Analiza și evaluarea financiară a organizațiilor [610122]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Analiza și evaluarea financiară a organizațiilor

Lucrare de disertație

Conducător științific :
Prof. univ. dr. Marian Siminică
Absolvent: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Analiza și evaluarea financiară a
organizațiilor

Diagnosticul structurii
financiare la SC ALRO SA
Slatina

Conducător științific :
Prof. univ. dr. Marian Siminică
Absolvent: [anonimizat]
2020

Cuprins

Introducere……………… ………………………………………………………………………..4
Capitolul 1: Optimizarea structurii financiare: obiectiv al man agementului financiar al firmei ….5
1.1. Consideraț ii gener ale privind structura financiară ……………………………………………5
1.2. Structura financiară ș i costul capitalului ………………………………………………….7
1.2.1. Costul capitalului propriu ……………………………………………………………..7
1.2.2. Costul capitalului î mprumutat ………………………………………………………….9
1.2.3. Costul mediu ponderat al capitalului …………………………………………………..9
1.3. Teorii privind structura financiară optimă ………………………………………………10
Capitol ul 2: Analiza structurii financiare la Alro Slatina……………………………………….12
2.1. Prezentarea generală a Alro Slatina…………………………………………………………12
2.2. Analiza s tructurii acti velor………………………………………………………………….13
2.3. Analiza structurii capit alurilor………………………………………………………………17
2.3.1. După forma de proprietate. ……………………………………………………… …….17
2.3.2. După criteriul exigibilității …………………………………………………………..20
2.3.3 După obligațiile pe care le generează………………………………………………..23
2.4. Analiza corelației dintra structura activelor și s tructura capitalurilor………………………26
2.5. Structura financiară si renta bilitatea………………………………………………………..32
Concluzii și măsuri de optimizare……………………………… ………………………………34
Bibliografie……… ………… …………………………………………………………………….36
Anexe

4
Introducere

Pentru elaborarea lucrării de disertație, am ales ca și temă diagnosticul structurii financiare la
societatea Alro Slatina. Mai întâi o să încep cu câteva definiții despre structura financiară, costul
capitalului propriu, împrumutat și investit, după care am să prezint succint firma, după tipul de
activitate pe care -l desfășoară, dar și câteva noțiuni despre management și strucutra acționariatului.
Structura financiară presupune ansamblul complex al surse de finanțare utilizate de managerul
financiar in ve derea acoperiririi necesarului ce trebuie finanțat. In aproximativ toate cazurile,
companiile nu se finanteaza in totalitate din capitaluri proprii, ci recurg si la finantari externe.
Poziția financiară este ilustrata prin intermediul bilanțului contabil, ea fiind data de relația ce
intervine intre active, datorii și capitalurile proprii ale firmei. Acesta are scopul de a inventaria, atat
averea, cat și angajamentele sau datoriile întreprinderii și de a le clasifica pe termene de lichiditate si
dupa criter iul exigibilitatii.
Costul ca pitalului propriu se referă la rata rentablităț ii ceruta de actionari, pentru a le garanta
un castig asemenea celui pe care ar putea sa -l obtina in conditii de risc identice. Rata de rentabilitate
trebuie sa fie destul de rid icata pentru a -l determina pe actionarul potential sa achizitioneze actiuni,
iar pe cel real sa le pastreze.
In determinarea ratei costului capitalulu i propriu, se folosesc 3 metode, și anume abordarea
CAPM, abordarea „ randamentului obligatiunii plus prima de risc” si metoda dividendelor actualizate .
Costul capitalului imprumutat se refera la ansamblul cheltuielilor efectuate de o firma, datorita
apelarii acesteia al imprumuturi precum: plata dobanzilor, prime acordate catre creditori, comisioane
s.a.m.d. Costul capitalurilor imprumutate se examineaza ca si flux de cheltuieli financiare realizate de
firma in vederea completarii resurselor proprii.
Costul capitalui angajat se calculeaza ca media aritmetica ponderata a costurilor capitalurilor
proprii si impr umutate.
Pentru a analiza indicatorii afenți structurii financiare, am ales Alro Slatina. Compania ALRO
este unul dintre cei mai mari producători integrați pe verticală din Europa, după capacitate și are în
structura sa organizatorică două divizii:
• Aluminiu Primar, cu secția Anozi, Uzina de Aluminiu, secția Turnătorie, Eco -Topitoria de deșeuri
de aluminiu, sectoare de reparații și piese de schimb, transporturi rutiere și feroviare și alte secții
auxiliare. Ca urmare a investițiilor în modernizarea ec hipamentelor și în tehnologie nouă, ALRO a
ajuns la o capacitate de producție de 265.000 de tone de aluminiu primar și 340.000 de tone de
aluminiu turnat. Totodată toți anozii necesari electrolizei aluminei sunt produși intern;
• Aluminiu Procesat, cu o c apacitate de procesare de 90.000 de tone de aluminiu procesat, aceasta
putând varia în funcție de mixul de producție. În prezent este în desfășurare un program de creștere a
capacității până la 120.000 de tone, până în anul 2022.
Capacitățile de producție și procesare a aluminiului se află în Slatina, România și includ, în
prezent, o unitate de producție de aluminiu primar, care include o secție anozi, o turnătorie, o unitate
de reciclare a deșeurilor din aluminiu („Eco -Topitoria”), laminoare la cald și la rece și o secție de
extrudate. În ceea ce privește structura acționariatului, VIMETCO N.V. deține ponderea cea mai mare
din totalul acțiunilor, având aproximativ 54%. Pe locul al doilea ca pondere urmează PAVAL
HOLDING loc. BACAU cu circa 23%. Locul al tre ilea este ocupat de alți acționari cu aproximativ
13%, iar ponderea cea mai mica din totalul acțiunilor o deține ONDUL PROPRIETATEA S.A. cu
circa 10%.
Revenind la indicatorii structurii financiare pe care o sa -i calculez, mai întâi o să incep în a
calcula separat indicatorii structurii activelor și indicatorii de structură ai pasivelor (după forma de

4
proprietate, criteriul exigibilității și după datoriile pe care le generează), urmând ca mai apoi să
analizez corelația dintre structura activelor și structura capitalurilor, ceea ce implică : corelația dintre
activele imobilizate și capitalul permanent, dintre active circulante și datoriile pe termen scurt, dintre
active totale și datorii totale, analiza ratelor de lichiditate și solvabilitate, precum și corelației dintre
fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă. Apoi am să prezint relația dintre
structura financiară și rentabilitatea și am să închei prin a evidenția câteva măsuri de optimizare a
structur ii financiare la Alro S latin

6
CAPITOLUL 1.
OPTIMIZAREA STRUCTURII FINANCIARE – OBIECTIV AL
MANAGEMENTULUI FINANCIAR AL FIRMEI

1.1. Considerații generale privind structura financiară

Proporțiile diferite în care o firma apelează la finanțări prin capitaluri proprii sau prin
capitaluri împrumutate, precum și modul în care aceste resurse financiare se materializează în
capital productiov, definesc scructura financiară a întreprinderii.1
În alte opinii se consideră că structura financiară exprimă raportul existe nt între finanțările
pe termen scurt și cele pe termen lung. La nivelul întreprinderii, structura financiară reflectă
compoziția capitalurilor acesteia sau totalitatea componentelor de capital.2
Eu consider că structura financiară presupune ansamblul compl ex al surse de finanțare
utilizate de managerul financiar în vederea acoperiririi necesarului ce trebuie finanțat. În
aproximativ toate cazurile, companiile nu se finanțează în totalitate din capitaluri proprii, ci recurg
și la finanțări externe.
Poziția f inanciară este ilustrată prin intermediul bilanțului contabil, ea fiind dată de relația
ce intervine între active, datorii și capitalurile proprii ale firmei. Acesta are scopul de a inventaria,
atât averea, cât și angajamentele sau datoriile întreprinderii și de a le clasifică pe termene de
lichiditate și după criteriul exigibilității.
Structura bilantului financiar este urmatoarea , conform tabelului nr.1:
I. Activele sunt guprate astfel:
1) Active imobilizate (cu utilizare mai mare de un an), care conțin:
a) Imobilizări necorporale;
b) Imobilizări corporale;
c) Imobilizări financiare mai mari de un an
d) stocurile cu mișcare lentă
e) creanțele mai mari de un an.
2) Active circulante (cu utilizare mai mică de un an), în care se includ:
a) Stocuri;
b) Creanțe și imobilizări financiare mai mici de un an;
c) Disponibilități bănești.
II. Pasivele sunt grupate astfel:
a) Capitaluri permanente care sunt alcătuite din capitaluri proprii și datorii pe termen mediu și
lung
b) Datorii pe termen scurt în care se includ: datorii de exploatare și din afara exploatării și
datorii financiare curente.
Sursa: Cursul Diagnosticul financiar al firmei, capitolul II, pagina nr.9

1 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 57
2 https://www.scribd.com/doc/55122542/Structura -Financiara -a-Intreprinderii

7
1.2. Structura financiara si costul capitalului

Costul capitalului unei firme reprezintă efortul financiar pe care trebuie să -l facă această
pentru procurarea resurselor financiare necesare. Nivelul acestuia depinde de costul diferitelor
categorii de capitaluri și de structura acestora. De aceea, determinarea costului capitalului angajat
și a influenței acestuia asupra structurii f inanciare presupune determinarea în prealabil a costului
capitalului propriu și costul capitalului împrumutat .3

1.2.1. Costul capitalului prorpriu

Se referă la rata rentablităț ii cerută de acț ionari , pentru a le garanta un caș tig asemenea
celui pe care ar putea să-l obțină in condiț ii de risc identice . Rata de rentabilitate trebuie să fie
destul de ridicată pentru a -l determina pe acționarul potențial să achiziționeze acț iuni, iar pe cel
real să le pă streze.
Conform teoriei financiare moderne, rata cost ului capitalului propriu (Rc) egalează rata de
rentabilitate fără risc (Rf), la care se adună prima de risc (Pr) , astfel:

Rc = Rf + Pr
În vederea determinării ratei costului capitalului propriu, se folosesc 3 metode: abordarea
CAPM („ Capital asset pricing model”), abordarea „ randamentului obligatiunii plus prima de risc”
și metodă dividendelor actualizate .4
1) Metoda abordarea CAPM („ Capital asset pricing model”)
Prin interme diul acestei metode se determină rata costului capitalului propriu pe baza celor
două componente ale sale care sunt :
a) Rata de rentabilitate fără risc (Rf) reprezentată de acel câș tig minim pe care acționarii
l-ar putea obț ine, în condițiile in care aceș tia ar investi capitalurile lor in plasamente cu
risc egal cu 0 (obligaț iunile de stat), decât să le pună la dispoziț ia firmelor care au un
anumit risc, așadar o rentabilitate nesigură .
b) Prima de risc (Pr) semnifică o creștere a rentabilitatii pe care o cer actionar ii, care sa
acopere riscul pe care si -l asuma, atunci cand ei au hotarat plasarea capitalurilor lor in
actiuni.
Calcularea ei se realizează î n trei etape:
1.stabilirea indicelui de risc al acț iunii ( β)
2.estimarea ratei de rentabilitate medii , pentru o acț iune (Rm)
3.calcularea primei de risc cu ajutorul relaț iei: Pr = β (Rm -Rf)
Rata costului capitalului propriu va fi:
Rc=Rf + β (Rm -Rf)
(Rm – Rf) este prima de risc pe piață
Aceasta metodă are mai multe limite, si anume:

3 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 57
4 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 58

8
-referitor la rata rentabilitatii cu risc 0, este greu de spus daca va fi folosita rata dobanzii aferente
obligatiunilor de stat, atat pe termen scurt, cat si lung
-este greu de estimat indicel e de risc pentru toate firmele î n parte
-este dificila e stimarea primei de risc pe piață
Pentru înlă turarea oricaror dezavanta je e posibil ca prima de risc să se determine prin
aplicarea ratei de risc(k) asupra rat ei de rentabilitate cu risc 0, ș i anume: Pr = Rf * k
Rata de risc (k) poate avea o valoare din cele prezentate mai jos:
– 0,25 – risc mic;
– 0,50 – risc mediu;
– 1 – risc puț in ridicat;
– 1,50 – risc ridicat;
– 2 – risc foarte ridicat.
1) Abordarea „ randamentului obligațiunii plus prima de risc”
Este un procedeu de calculare a costul a costului capitalului propriu prin însumarea ratei
dobânzilor afertente datoriilor pe termen lung plătite de o firma și primei de risc cuprinsă între
limitele 2% și 4%. Ea este ușor de aplicat. Dat fiind faptul că prima de risc este o estimare bazată
pe discernământ, în acest caz, costul capitalui pr opriu nu este destul de exact.
2) Metoda dividendelor actualizate
Aceaste metodă este bazată pe actualizarea încasărilor viitoare sub formă de dividende (Dn) și de
preț (Pn) de revânzare a acți unilor, neținând seama de risc. Să presupunem că am putea prognoza
nivelul fluxurilor viitoare de încasări, atunci am putea stabili rată de actualizare care să acopere
valoarea actuală netă pentru investiția respectivă, și care este de fapt rată costului capitalurilor
porprii, adică Rc.
P0 = D1
1+Rc + D2
(1+Rc)2 + Dn
(1+Rc)n + Pn
(1+Rc)n

P0 = ∑Di
(1+Rc)in
i=1 + Pn
(1+Rc)n
Unde:
– P0 – valoarea acț iunii in anul respectiv ;
– Di – dividendul pe o acț iune anticipat in anul „n” ;
– Pn – prețul de revânzare aferent acț iunii din anul „n”;
– n – numărul de ani previzionaț i;
– Rc – rata costului capitalurilor proprii;
Având î n vedere că preț ul de revanzare pentru o acțiune din anul „n” este stabilit în funcț ie
de divi dendele ce le va primi un potențial cumpărător al acț iunii respective, pentru un anumit numar
de ani, avem relaț ia:
P0 = ∑Di
(1+Rc)in
i=1 , unde n ->∞
Această formulă se numește modelul dividendelor actualizate (DDM) și sugerează că valoarea
prezența a acțiunii va fi egală cu suma plăților viitoare corespunzătoare dividendelor actualizate
neținând cont de orinzontul investiției.

9
1.2.2. Costul capitalului împrumutat

Sub aspect contabil, costul capitalului împrumutat se referă la ansamblul cheltuielilor
efectuate de o firma, datorită apelării acesteia al împrumuturi precum: plata dobânzilor, pri me
acordate către creditori, comisioane s.a.m.d. Costul capitalurilor împrumutate se examinează că și
flux de cheltuieli financiare realizate de firma în vederea completării resurselor proprii. Financiar
vorbind, costului capitalului împrumutat îi corespun de o rată de actualizare ce permite egalitatea
dintre sumele primite cu titlu de împrumut, pe de -o parte, și vărsămintele în contul rambursărilor
periodice, a plății dobânzilor și a altor cheltuieli financiare aferente capitalului împrumutat, pe de
altă pa rte.5
În ipoteza că o este contractat un credit bancar (CB), pe o anumită perioada (n), având o
rată a dobânzii (d), întreprinderea se obligă să achite băncii respective anual, sumele A i, i=1;n.
Costul creditului este dat de rată de actualizare (Rd) care permite egalitatea dintre valoarea
creditului și sumele anuale plătite ( anuitati) .
Relatia de calcul este: CB = A1
1+Rd+ A2
(1+Rd)2+ ……… + An
(1+Rd)n= = ∑Ai
(1+Rd)𝑖n
i=1
Dacă atunci când banca acordă creditl unei companii și percepe comisioane, rezultă că
valoarea creditului se determina prin reducerea creditului cu suma comisioane respective.
Dat fiind faptul că toate cheltuielile financiare sunt deductibile, atunci costul creditului
pentru companie este, inferior ratei dobânzii, că urmare a reduceri i impozitului pe profit pe care -l
plătește această.
1.2.3. Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC)

Costul capitalui angajat se calculează ca media aritmetică ponderată a costu rilor
capitalurilor proprii si împrumutate, conform relaț iei:
CMPC = Rc * Kpr
Ka+ Rd * Kîm
Ka
– Kpr – capital propriu;
– Kîm – capital imprumutat;
– Ka – capital angajat;
– Rc – costul capitalui propriu;
– Rd – costul capitalului imprumutat
Nivelul costului capitalului angajat este influenț at de doi factori :
– unul extern dat de exigentele furnizori lor de capital , adica actionari i, banci le sau societăț ile
financiare
– unul intern dat de structura financiară , și anume masura în care managerii apelează la una din
variantele de finanț are. Astfel , modificarea structurii financiare duce la diminuarea costului
capitalului, dar și majorarea cotei de piata a firmei .

5 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 60

10
1.3 Teorii privind structura financiară optimă

Există mai multe teorii referitoare la corelația dintre strcutura financiară a întreprinderii și
costul capitalului angajat. Dintre acestea enumerăm :
a) Teoria clasica a structurii financiare a întreprinderii.
Potrivit acesteia există o structură financiară optima care minimizează costul capitalului.
Aceasta este data de acel nivel al îndatorării de la care atât costul capitalui propriu, cât si costul
capitalului împrumutat încep să crească.6 Teoria este redată în următorul grafic:

Graficul nr.1 : Teoria clasica prvind structura capitalului

Sursa: Manulalul Diagnosticul financiar al firmei

Până la limita de creștere a î ntadorarii, în cazul nostru S, costul capitalului împrumutat,
adică Rd, nu se modifică. În cazul în care îndatorarea depășește pragul S, înseamnă că ea a atins
proporția critică, iar creditorii vor percepe taxe, cu o mai mare rată a dobânzii în vederea acoperirii
riscurilor.
La fel se întâmplă și în cazul costului capitalului propriu. Dreapta evoluției acestuia față de
îndatorare va fi mereu deasupra dreptei care arată evoluția costului capitalului împrumutat. Această
rezultă din faptul că riscurile pe care le suportă actionar ii sunt mai mari față de acelea pe care le
suportă creditorii, pentru că firma se obligă să plătească dobânda aferentă împrumuturilor
contractate, însă nu are obligația de distribuire a dividendelor. În cazul falimentului, obligațiile vor
fi plătite credit orilor, și mai apoi acționarilor.
Teoria clasică privind structura capitalului suger ează că atât creditorii, cât și actionarii se
tem de nivel prea mare al îndat orării care, depășind limita S, aceștia vor cere dividende mari cu
scopul acope ririi riscuril or.
Astfel, curba corespunzătoare costului mediu ponderat al capitalul ui (CMPC) se va
poziționa între liniile aferente costurilor specifice. At unci când firma nu contractează credite,
recur gând la finanțarea activității pe seama capitalurilor proprii, co stul capitalului total va
egală costul capitalului propriu. Atunci când firma folosește creditele contractate pentru a -și
finanța activ itatea, atunci se va înregistra o scădere a costului mediu ponderat, dat f iind faptul că
aceste creditele sunt mai iefti ne spre deosebire de capitalurile proprii. Costulu mediu ponderat va
continuă să scadă până la limita S, acolo el având cea mai mică val oare, urmând că apoi nivelul
acestuia să crească. Așad ar, când în punctul S, valoarea acestuia este minimă, rezultă că s tructura
capitalului e optimă.

6 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 61 Costul
capitalului
S Rc
CMPC
Rd
Kîm/Ka

11
b) Teoria lui Modigliani si Miller.
Cei doi au publicat un articol în care ș i-au prezentat teoria prvind structura capitalu lui în
două ipoteze:
1. Atunci când impozitarea lipsește, structura financiară a firmei nu afectează costul mediu
ponderat al capitalului
2. În prezența impozită rii, atunci când se deduc dobânzile în vederea calculă rii impozitului pe
profit atunci când întreprinderea utilizează capitalul î mprumutat, costul mediu ponderat
înregistrează o scădere iar valoa rea de piață a lui crește, acesta ajungâ nd la o valoare maximă , când
firma își finanțează activitaea aproape numai prin intermediul î mprumuturilor.
c) Teoria modernă a structurii capitalului
Conform teoriei, actionarii se mulțumesc un nivel al îndatorării scăzut, adică S1, neavând
pretenții cu privire la remunerarea capitalurilor proprii. Dincolo de limita această, ei vor solicită o
remunerare proporțională cu o rată constanța, până la nivelul îndatorării, adică S`1. În cazul în care,
managerii continuă cre șterea ponderii capitalurilor împrumutate în totalul capitalului, atunci
actionarii, considerând că pragul critic a fost depășit, își vor crește pretențiile față de creșterea
îndatorării. Cu privire la capitalul împrumutat, și costul lui începe să capete o creștere semnificativă
când creditorii consideră că nivelul îndatorării e prea mare (depasesind pragul S2).
Însumând evoluția costului capitalului propriu împreună cu evoluția capitalului împrumutat
se obține evoluției costului capitalului angajat. (Capit alul angajat = capital împrumutat + capital
propriu).
Graficul nr.2: T eoria mode rnă privind structura capitalului

Sursa: Manulalul Diagnosticul financiar al firmei

Curba costului capitalui total are variatii pe 3 intervale:
1.Atunci când S < S1, costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) se reduce proporțional cu
creșterea îndatorării.
2.Atunci când S1 < S < S`1, costul mediu ponderat al capitalului este constant, la cel mai scăzut
nivel, pentru că o creștere a costului capitalului propriu e neutralizată datorită utlizarii îndatorării.
3.Când S > S`1, costul mediu ponderat al capitalului crește pe seama unei creșteri rapide a costului
capitalului pro priu, cât și a costului capitalului împrumutat. Dacă în teoria clasică se evidenția o
structura optimă într -un anumit punct aferent unei valori a îndatorării, în teoria modernă se obține
zona optimă aferentă intervalului gradului de îndatorare. Zona se sit uează între S1 și S`1, când
costul mediu ponderat al capitalui e minim. Din această situație, firma recurge la reducerea
costului capitalurilor folosite prin pe seama optimizării structurii financiare. Costul
capitalului Rc
CMPC
Rd
Kîm/Ka
S1 S`1 S2

12
CAPITOLUL 2. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE LA SC ALRO
SLATINA

2.1. Prezentarea generală a SC Alro Slatina

Compania ALRO este unul dintre cei mai mari producători integrați pe verticală din Europa,
după capacitate și are în structura sa organizatorică două divizii:
• Aluminiu Primar, cu secția Anozi, Uzina de Aluminiu, secția Turnătorie, Eco -Topitoria de
deșeuri de aluminiu, sectoare de reparații și piese de schimb, transporturi rutiere și feroviare și alte
secții auxiliare. Ca urmare a investițiilor în modernizarea echipamentelor și în tehnologie nouă,
ALRO a ajuns la o capacitate de producție de 265.000 de tone de aluminiu primar și 340.000 de
tone de aluminiu turnat. Totodată toți anozii necesari electrolizei aluminei sunt produși intern;
• Aluminiu Procesat, cu o capacitate de procesare de 90.000 de tone d e aluminiu procesat, aceasta
putând varia în funcție de mixul de producție. În prezent este în desfășurare un program de creștere
a capacității până la 120.000 de tone, până în anul 2022. Capacitățile de producție și procesare a
aluminiului se află în Slat ina, România și includ, în prezent, o unitate de producție de aluminiu
primar, care include o secție anozi, o turnătorie, o unitate de reciclare a deșeurilor din aluminiu
(„Eco -Topitoria”), laminoare la cald și la rece și o secție de extrudate. Compania de ține și Alum
S.A., rafinăria de alumină care este localizată în Tulcea .7
În ceea ce privește structura acționariatului, VIMETCO N.V. deține ponderea cea mai mare
din totalul acțiunilor, având aproximativ 54%. Pe locul al doilea ca pondere urmează PAVAL
HOL DING loc. BACAU cu circa 23%. Locul al treilea este ocupat de alți acționari cu aproximativ
13%, iar ponderea cea mai mica din totalul acțiunilor o deține ONDUL PROPRIETATEA S.A. cu
circa 10%.
Conform tabelului nr.2, am evidențiat strucutur a acționariatului astfel:
Tabelul nr.2 – Structura acționariatului
Acționar Acțiuni Procente
VIMETCO N.V. loc. AMSTERDAM NLD 386,795,344 54.2
PAVAL HOLDING loc. BACAU jud. BACAU 165,679,915 23.2
alti actionari 88,419,162 12.4
FONDUL PROPRIETATEA S.A. loc. BUCURESTI 72,884,714 10.2
TOTAL 713,779,135 100%
Sursa: site -ul Bursa de valori București

Privind managementul companiei, Marian Tănase este președinte si membru non -executiv
al Consiliului de Administrație și președinte al Comitetului de Remunerații și Nominalizări, urmat
de Gheorghe Dobra (director general și membru executiv al C onsiliului de Administrație),
Genoveva Năstase (Director Financiar), William Berger (Director General Vimetco Trading),
Dragoș Andrian Voncu ( Director juridic), Nicu Durău( Director resurse umane și Servicii
generale), Marian Cilianu (Director Operațiuni – Aluminiu Primar și Membru non -executiv al
Consiliului de Administrație ALUM), Mircea Popa (Director Operațional – Aluminiu Procesat) și
Ioan Sava (Director Tehnic, Calitate și Investiții).

7 http://www.alro.ro/despre/alro/previzualizare

13
2.2. Analiza structurii activelor

Mai intâi, o să încep în a prezenta o scurtă analiză a modificărilor absolute și procentuale
intervenite în nivelul activelor totale și pe grupe sau elemente de activ ce reflectă politica de alocare
a resurselor și principalele mutații cantitative și calitative intervenite în situaț ia mijloacelor
economice și în patrimoniul firmei. În tabelul următor voi prezenta evoluția activelor imobilizate,
dar si a activelor circulante din totalul activelor, pe o perioadă de 3 ani, respectiv 2017, 2018 și
2019.
Tabelul nr.3 – modificarea absolută și relativă a activelor totale pe categorii de active
Modificare absolută Indice (%)
Active / Ani 2017 2018 2019 D2/D1 D3/D2 I2/I1 I3/I2
Active
imobilizate 1.214.362.481 1.342.880.777 1.264.430.958 128.518.296 -78.449.819 110,6 94,16
Active
circulante 1.340.469.224 1.417.880.968 841.905.546 77.411.744 -575.975.422 105,77 59,38
Active totale
2.554.831.705 2.760.761.745 2.106.336.504 205.930.040 -654.425.241 108,06 76,30
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare
În cadrul act ivelor imobilizate, în anul 2018 s-a înregistrat o creștere de 128.518.296 lei,
aproximativ cu 10,6%, comparativ cu anul 2017, datorită unei creșteri semnificative a
imobilizărilor corporale din anul respectiv. La acest capitol, firma nu a înregistrat vreu n progres,
deoarece în anul 2019 , activele imobilizate au s cazut cu 78.449.819 lei, procentual vorbind, cu 5,84
%, pe fondul unei reduceri a imobilizărilor corporale și financiare.
Referitor la activele circula nte, putem spune ca avem o creștere în anul 2018 față de anul
precedent (2017 ) cu 77.411.744 lei, aproximativ 5,77 %. Trendul nu s-a mentinut și anul 2019 ,
urmând să scadă semnificativ față de anul 2018 cu 575.975.422 lei (cu circa 40,62 %). Însumând
cele do uă categorii de active, obținem activele totale, care au o evoluție fluctuantă. Acestea
înregistrează o creștere cu 205.930.040 lei în anul 2018 comparativ cu anul 2017 (cu 8 ,06%) , dar
și un regres cu 654.425.241 lei în anul 2019 față de anul precedent (2018), scăzând cu 23,7 %.
Pentru o mai bună ințelegere a situației evoluției activelor imobilizate și a activelor circulante în
totalul activelor, voi prezenta o diagramă ce reflecă fidel nivelul acestora.
Graficul nr. 3 – Evoluția activelor totale pe categorii de active
01,000,000,0002,000,000,0003,000,000,000
2017 2018 2019Evolu ția activelor imobilizate și
circulante în totalul activelor
Active imobilizate Active circulante

14
Din graficul nr.3 observăm ca din totalul activelor, activele imobilizate și cele circulante au
o evoluție fluctuantă în ceea ce privește ponderea lor în total active. Astfel ca în primii doi ani de
analiză activele circulante dețin ponderea, urmând ca mai apoi în 2019 activele imobilizate să
treacă pe primul loc ca și pondere.
În continuare am să realizez o analiză detaliată privind aceste evoluții a activelor, pe părți
componente, utilizând ca metode de cal cul, ratele de structura ale activelor imobilizate și activelor
circulante. Am să încep în a prezenta ratele de structură privind activele imobilizate, pe categorii
de imobilizări corporale, imobilizări necorporale și imobilizări financiare, dar și pe seam a
elementelor din structura acestora.

Tabelul nr.4 – ratele de structură ale activelor imobilizate, pe categorii de imobilizări
2017 2018 2019
1. Rata activelor imobilizate 47,53% 48,64% 60,03%
1.1. Rata imobilizărilor necorporale 0,63% 0,47% 1,58%
1.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor și licențelor 100,00% 100,00% 46,63%
1.1.2. Rata fondului comercial 0,00% 0,00% 0,00%
1.1.3. Rata imobilizărilor necorporale în curs 0,00% 0,00% 0,00%
1.2. Rata imobilizărilor corporale 62,50% 66,10% 66,79%
1.2.1. Rata terenurilor și construcțiilor 27,79% 23,17% 27,32%
1.2.2. Rata instalațiilor tehnice și mașinilor 59,34% 48,69% 61,82%
1.2.3. Rata altor imobilizări corporale 0,00% 0,00% 0,00%
1.2.4. Rata imobilizărilor corporale în curs 6,53% 27,13% 9,74%
1.3. Rata imobilizărilor financiare 36,87% 33,43% 31,64%
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a) În ceea ce privește prima categorie din cadrul activelor imobilizate, și anume imobilizari
necorpor ale, putem spune că acestea deți n cea mai mică pondere în totalul activelor imobilizate cu
valori sub 1% în primii doi ani de analiză, acestea având în componenț ă numa i concesiuni, brevete
și licențe . Rata imobilizărilor necorporale ( calculată ca raport între imobilizări necorporale și
active imo bilizate) are o evoluție fluctuană, aceasta scăzând în anul 2018 datorită unei reduceri a
valorii concesiunilor, brevetelor și licențelor și crescând în 2019 datorită faptului că ALRO Slatina
a mai înregistrat și drepturi de utilizare a activelor în leasin g.
b) Pe primul loc ca pondere în totalul activelor imobilizate, se află imobilizările corporale
a căror rate cunosc o creștere lentă dintr -un an în altul, datorită și unei creșteri a valorii lor în anii
2017 și 2018, urmând ca în 2019 să crească nesemnifi cativ cu numai 0,69% datorită faptului că
scăderea valorii activelor imobilizate este mai mică decât scăderea imobilizărilor corporale .
Instalațiile tehnice și mașinile sunt cele care contribuie cel mai mult la creșterea ponderii
imobilizărilor corporale, datorită faptului că ele înregistrează cele mai mari valori, și care ale căror
rate sunt în creștere în cei trei ani analizați , rezultând că și rată imobilizărilor corporale(calculată
că raport între imob obilizări corporale și active imob ilizate) crește ușor din primul an până în
ultimul an al perioadei analizate. Terenurile și construcțiile sunt cele care urmează după instalații
tehnice și mașini că pondere, înregistrând o scădere a valorii lor în 2018 și o creștere în 2019 ,
urmând că ratele lor să aiba aceeași evoluție: de scădere în 2017 , și mai apoi de creștere în 2018 ,
contribuind la mărimea ponderii imobilizărilor corporale. Imobilizările corporale în curs au un

15
impact mic, ele crescând semnificativ în 2018, urmând ca mai apoi să scadă în 2019 la un nivel
apropiat nivelului înregistrat în 2017. Evoluția valorii acestora reflectă evoluția fluctuantă a ratelor
lor, ele scazând în 2018 și crescând în 2019, pe fondul scăderii și creșterii valorii lor din anii
respectivi.
c) Pe locul al doilea, ca ponder e se află imobilizările financiare. Imobilizările financiare
sunt formate din alte împrumuturi, acțiuni deținute la filiale și alte titluri imobilizate în cei 3 ani
analizați. Imobilizările financiare cresc cu puțin în anul 2018, iar apoi scad drastic în 2019 față de
anii precedenți din intervalul analizat, fapt ce rezultă și scăderea ratei imobilizarilor
financiare( calculată ca raport între imobilizari financiare și active imobilizate) pe intreg intervalul
analizat de la 36,9% în 2017, la 33,4% repsectiv 31,6%.
Per total, rata activelor imobilizate cunoaște o creștere pe întreaga perioada analizată dată
de o creștere a valorii lor și o scădere a valorii activelor totale în primii 2 ani de analiză, dar și de
o reducere semnificativă în anul 2019 a valorii activelor totale.
Continuând cu analiză ratelor activelor, am să închei cu analiză celei de -a două componentă
a activelor imobilizate, și anume activele circulante.
Tabelul nr. 5 – Structura activelor circulante pe categorii de active
2017 2018 2019
2. Rata activelor circulante 52,47 % 51,36 % 39,97 %
2.1. Rata stocurilor 50,79 % 49,01 % 70,76 %
2.1.1. Rata materiilor prime 26,03 % 29,24 % 31,12 %
2.1.2. Rata producției neterminate 15,39 % 20,87 % 21,51 %
2.1.3. Rata produselor finite și mărfurilor 34,30 % 40,01 % 44,11 %
2.1.3. Rata avansurilor pt cumparari de stocuri 24,28 % 9,88% 3,26%
2.2. Rata creanțelor 18,23 % 37,81 % 15,25 %
2.2.1. Rata creanțelor comerciale 64,00 % 26,76 % 45,62 %
2.2.2. Rata altor creanțe 32,39 % 9,26% 47,38 %
2.3. Gradul net de asigurare cu disponiblități * * *
– fata de activele circulante 30,99 % 13,17 % 13,99 %
– fata de activele totale 16,09 % 6,71% 5,55%
2.4. Gradul brut de asigurare cu disponibilități * * *
– fata de activele circulante 30,99 % 13,17 % 13,99 %
– fata de activele totale 16,09 % 6,71% 5,55%
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

Conform tabelului de mai sus rată activelor circulante scade pe întreagă perioadă analizată.
În anul 2018 scade datorită unei creșteri a activelor totale care devansează creșterea activelor
circulante din același an, urmănd ca în anul 2019 rata activelor circulante să scadă pe seama
reducerii atât a valorii lor, cât și a activelor totale.
a) Rata stocurilor (calculată raportând stocurile la active circulante) se menține constantă
în 2018 față de anul anterior , această scăzând nesemnificativ cu doar aproximativ 1%, urmând ca
în 2019 să crească brusc la 70,76%. Această creștere se datorează scăderii masive a valorii activelor
circulante din anul 2019. Ponderea cea mai mare din totalul stocurilor o dețin produsle finite și
mărfurile a căror rate cresc pe întreg intervalu l analizat, creștere dată de atât creșterea valorii lor în
primii 2 ani, dar și de reducerea valorii stocurilor în anul 2019. Materiile ocupa cel de -al doilea loc

16
ca și pondere, a căror rate sunt constante pe acest interval, au creștere mai mică . Rată st ocurilor
prezintă valori între 51% și 71 % de -a lungul perioadei analizate, iar rată produselor finite și
mărfurilor are valori de peste 34 %, această rezultând din faptul că activitatea desfășurată de ALRO
Slatina se bazează cel mai mult fabricarea și obținerea de produse din aluminiu.
Producția neterminată se afla pe următorul loc ca pondere, a cărei valoare crește în anul
2018, iar apoi scade în următorul an. Totuși, aceasta evoluție fluctuantă a valorii lor, nu afectează
evoluția ratelor lor, aceste rate având un progres crescând pe întreaga perioadă analizată. Chiar
dacă valoarea producției ne terminată scade în 2019, rata acesteia crește datorită faptului că
numitorul ( adică stocurile) scade drastic în același an.
b) Rata creanțelor (calculată că raport între creanțe și active circulante) crește pe parcursul
doar în primii 2 ani , datorită creșterii valorii acestora în 2018 față de anul 2017 . Această scădere
bruscă de la 37,8% la 15,2% în ultimul an, se datorează reducerii drastice a creanțelor în anul
respectiv. Conform tabelului nr.5 , reiese faptul că mărimea activelor circulante este puterni c
influențată și de mărimea creanțelor( aflându -se pe locul 2, ca și pondere după stocuri). În cadrul
creanțelor, cea mai mare pondere o au creanțele comerciale față de clienți, a căror rate înregistrează
o scădere în anul 2018 față de anul precedent dator ită unei scăderi a valorii creanțelor comerciale,
dar și unei creșteri a creanțelor totale . În ciuda scăderii valori i creanțelor comerciale in cel de -al
treilea an , rata creanțelor comerciale din anul 2019 crește datorită faptului că numitorul, și anume
creanțele totale, cunoaște o scădere drastică, scădere ce devansează reducerea creanțelor
comerciale.
c) Gradul net de asigurare cu disponibilități se calculează că raport între casă și conturile
la bănci și activele circulante sau activele totale, în fun ție de care dorim să ne raportăm.
De aceea, se apreciază că un nivel al disponibilităților bănești cuprins între 3 și 5% din
activele circulante, sau între 1 și 1,5% din activele totale asigură necesitățile financiare curente ale
întreprinderii. Chiar dacă indicatorul are o tendintă de scadere, în ciuda faptului că f irma analizată
înregistrează o scădere majoră a casei și conturilor la bănci de la un an la altul , valorile sunt cu
mult mai mari de 1,5% față de activele totale și cu mult mai mari de de 5% fa ță de activele
circulante. Acest nivel seminifcă faptul că firma dispune de lichidități suficiente pentru a -și susține
activitatea curentă, ceea ce reduce riscul de insolvabilitate, însă în același timp, un astfel de nivel
poate semnifică utilizarea inefic ientă a resurselor, generând costuri de oportunitate care afectează
performanțele economico financiare ale întreprinderii.
d) Gradul brut de asigurare cu disponibilități ia în calcul, pe langa sumele existente în
casierie și în conturile curente deschise la bănci, investițiile financiare pe termen scurt, care nu
cântăresc nimic în totalul disponibilităților deoarece au valoarea 0 . Se apreciază că un nivel al
acestuia de 30% din activele circulante, sau de 10%din activele totale reprezintă o situație norma lă.
Dat fiind faptul ca investițiile financiare pe termen scurt au valoare nulă, gradul brut de asigurare
cu disponibilități este identic cu cel net, prezentat andreior.
Din analiza gradului de asigurare cu disponibilități bănești am putea deduce o situați e
negativă pentru Alro Slatina , evidențiind o utilizate ineficientă a resurselor bănești.
În graficul următor am să evidențiez fidel evoluția activelor imobilizate și circulante pe
întreg intervalul analizat.

17
Graficul nr. 4 – evoluția activelor imobili zate și circulante

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

2.3. Analiza structurii capitalurilor

Pentru o desfășurare normală a activității firmelor, este nevoie de asigurarea acelor surse
financiare în vederea acoperirii sau constituirii mijloacelor economice ale întreprinderii. Sursele
pot fi grupate după diferite criterii. În bilanțul financiar , acestea sunt clasificate după perioada în
care rămân în cadrul unei firme, astfel:
1) capitaluri permanente, care sunt formate din capital prop riu și datorii pe termen mediu și lung;
2) datorii pe termen scurt.
După forma de proprietate, aceste surse de finanțare cuprind atât capital propriu, care se afla în
proprietatea acționarilor, cât și datorii totale, ce provin de la terți.
Structura finan ciară a unei firme este urmărită în funcție de mai multe criterii, și anume :
a) după forma de proprietate;
b) după criteriul exigibilității;
c) după obligațiile pe care le generează (analiza și interpretarea capitalului angajat și a ratelor
lui)

2.3.1. Analiza structurii surselor de finanțare după forma de proprietate

O analiză a structurii surselor de finanțare în funție de forma de proprietate furnizează
informații în legătură cu atât autonomia financiară a firmei, cât și îndatorarea acesteia, oferi nd
detalii cu privir e la riscurile la care se expune firma . În aceste condiții, am să mă folosesc
următoarele rate:
 rata autonomiei financiare globale
 rata autonomiei financiare la termen
 rata de indatorare globală
 rata de indatorare la termen
 levierul financiar
1,214,362,4811,342,880,7771,264,430,9581,340,469,2241,417,880,968
841,905,546
0500,000,0001,000,000,0001,500,000,000
2017 2018 2019
Evoluția activelor imobilizate și
totale
Active imobilizate
Active circulante

18
 rata creditelor bancare
 rata datoriilor de exploatare
În cele ce urmează voi prezenta analiza structurii surselor de finanțare după forma de
proprietate, evidențiate în următorul tabel:
Tabelul nr.6 – Analiza capitalurilor după forma de proprietate
STRUCTURA PE FORME DE PROPRIETATE 2017 2018 2019
1. Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Pt) 53,99 45,27 37,55
2. Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) 60,88 59,46 72,41
3. Rata de îndatorare globală (Dt/Pt) 46,01 54,73 62,45
4. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kper) 39,12 40,54 27,59
5. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kpr) 64,26 68,18 38,11
6. Levierul financiar 0,66 0,71 1,34
7. Rata creditelor bancare (CB/Dt) 71,88 53,67 19,51
8. Rata creditelor bancare (CB/Pt) 33,07 29,37 12,19
9. Rata datoriilor de exploatare (De/Dt) 19,16 38,75 15,89
10. Rata datoriilor de exploatare (De/Pt) 8,81 21,21 9,93
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a) Rata autonomiei financiare globale se calculează ca raport între capitalul propriu și
pasivul total. Reflectând ponderea capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare, se apreciază
favorabil atunci când nivelul acestei rate este ridicat și în creștere. Se apreciază că nivelul minim
al acestei rate trebuie să fie mai mare de 40% pentru asigurarea echilibrului financiar, în timp ce
nivelul normal se situează în jurul valorii de 50%. Peste aceste limite firma poate apela la credite
bancare cu condiția că rată rentabilității economice să fie mai mare d ecât rată dobânzii
beneficiindu -se astfel de un efect de levier financiar pozitiv.8
Din tabel observăm că valorile acestei rate depășesc nivelul normal de 50% numai în primul
an, lucru apreciat favorabil. Această rată, insă, are un regres pe întreg interva lul analizat, regres pe
fondul unei scăderi semnificative a capitalului propriu de la an la an, dar și unei creșteri a capitalului
total în primii 2 ani analizați și o reducere în cel de -al treilea. Această creștere a capitalului total e
influențată de cre șterea datoriilor pe termen scurt, mai exact de creditele contractate de firmă care
au crescut considerabil. Deci, nivelul indicatorului este mai mare de 40% în primii 2 ani și putem
spune că se asigură un echilibru financiar în 2017 și 2018, dar nu și în 2019, acesta înregistrând o
valoare sub 40%.
b) Rata autonomiei financiare la termen reprezintă structura capitalurilor permanente,
care se calcul ează în două moduri :
 RAFT = 𝐾𝑝𝑟
𝐾𝑝𝑒𝑟∗100 , atunci cand > 50%
 RAFT= 𝐾𝑝𝑟
𝐷𝑡𝑚𝑙∗100 , atunci cand > 100%

O valoare mai mică a acestei rate față de limita minimă ce se recomanda exprimă o situație
nefavorabilă, conducând la riscul de insolvabilitate. Se recomandă că această rată să fie în creștere ,
lucru favorabil atunci când crește pe seama creșterii c apitalului propriu și scăderii datoriilor pe

8 Siminică M, cursul Diagnosticul Financiar al firmei, capitolul 2, pag. 18

19
termen mediu și lung. Se acceptă o reducere a nivelului ratei atunci când întrepriderea recurge la
investiții, și pentru finanțarea acestora ea recurge la împrumuturi pe termen mediu și lung, însă cu
condiția că firma să obțină un efectul favorabil de levier financiar. Din tabel observăm că
valorile acestei rate depășesc nivelul normal de 50% pe întreg intervalul analizat. Această rată, se
menține constantă, cu o reducere infimă de 1,42 % în 2018, urmând ca în 2019 să crească
considerabil, situație apreciată favorabil neducând la apariția riscului de insolvabilitate. Chiar dacă
atât capitalul propriu, cât și cel permanent scad, rata are o creștere semnificativă în 2019, deoarece
reducerea capitalului permenent devansează reducerea capitalului propriu.
c) Rata de îndatorare globală se determină că raport între datoriile totale și capitalul total.
Ea este complementară cu rata autonomiei financiare globale. Este situație favorabil ă când nivelul
ei se reduce pe fondul rambursării creditelor pe care le -a contractat . Creșterea acestui nivel exprimă
o situație normală doar datorită creșterii datoriilor comerciale , atunci cand se obțin termene de
plată mai mai lungi de la furnizori. Val oarea maximă ce se admite este de aproximativ 60% și
nivelul normal e 50%.
Firma înregistrează un nivel sub cel normal în primul an analizat, și anume de 40%, lucru
apreciat favorabil, însă acest nivel crește în 2018 și mai ales în 2019 și nu pe fondul rambursării de
credite, ci din contră, pe seama creșterii semnificative a creditelor pe care le contractează în anii
respectivi, ajungându -se în 2019 la un nivel de 62,45%, nivel ce este peste limita admisă, situație
apreciată nefavorabil.
Graficul nr.5 – Creșterea considerabilă a creditelor contractate

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

d) Rata de îndatorare la termen reprezintă raport ul dintre datoriile pe termen mediu și
lung fie capitalul permanent, fie capitalul propriu, după care ne raportăm. Rata este complementară
cu rată autonomiei financiare la termen. Nivelul ei trebuie să fie sub 50% în prima formulă , și sub
100% în cea de -a doua formulă , ceea ce reflectă cadrul în care datorii le pe termen lung sunt mai
mici decât capitalul propriu și reprezintă garanția rambursării creditelor contractate de la instituțiile
de credit .
În ambele situații firma analizată nu depășește nivelul minim de 50%, dacă ne raportăm la
prima formulă, respective de 100%, dacă ne raportăm la cea d e-a două formulă, fapt ce rezultă că
Alro Slatina nu a înregistrat în cei 3 ani valori ale datoriilor pe termen lung care să depășească
capitalul propriu sau permanent. Putem spune că avem o situație favorabilă în cei 3 ani de analiză. 2017 2018 2019
Sume datorate
insitutiilor de credit63,997,654 73,262,878 804,979,5080200,000,000400,000,000600,000,000800,000,0001,000,000,000Sume datorate insitu țiilor de
credit

20
e) Gradul de îndato rare sau levierul financiar reprezintă raportul dintre capitalul
împrumutat și capitalul propriu. Dacă valoarea indicatorului este 1, înseamnă că scocietatea își
finanțează activitatea în egală măsură atât din sursele proprii , cât și din cele împrumutate.
Firma a înregistrat un nivel de sub 1 % al acestei rate, ceea ce -nseamnă că firma își
finanțează activitatea intr -o proporție mai mare din capitaluri proprii, și mai puțin din imprumuturi .
În 2019, indicatorul crește și ajunge la 1,34% datorită faptului că firma a contractat un credit de -o
valoare considerabilă de 804.979.508 lei. Nivelu ratei este în creștere deoarece capitalul propriu
scade semnificativ de la un an la altul.
f) Rata creditelor bancare are două modalități de calcul. Prima se calculează ra portând
creditele bancare (sumele datorate instituțiilor de credit pe termen lung ) la datoriile totale, iar cea
de-a două raportând creditele bancare la pasivul total. În primul caz, indicatorul scade de la an la
an pe seama reducerii sumelor datorate instituțiilor de credit, ceea ce -n seaman că firma și -a mai
rambursat din creditele contractate. Aceeași explicație este și în cel de -al doilea caz.
g) Rata datoriilor de exploatare . Că și în cazul ratei precedente, ea are două modalități de
calcul. Prima constă în raportarea datoriilor de exploatare la datoriile totale, iar cea de -a două constă
în raportarea datoriilor de exploatare la pasivul total. În primul caz, din tabel observăm o creștere
considerabilă în anul 2018 față de anul precedent, iar în anul 2019 se observă o scădere
semnificativă de 22%, fapt ce se datorează unei scăderi drastice a datoriilor de exploatare în anul
2019 față de anul 2018 . În cel de -al doilea caz, când ne raportăm la pasivul total, cum capitalul
propriu are cea mai mare contri buție în constituirea pasivului total, acesta are o scădere în anul
2019 față de anul precedent, lucru care duce și la scăderea ratei de la un an la altul.

2.3.2. Analiza structurii capitalurilor după criteriul exigibilității

Această analiză reflectă dacă firma poate să-și procure acele resursele financiare care sunt adecvate
patrimoniului. Deci, se folosesc 3 rate financiare:
– rata stabilității financiare;
– rata datoriilor pe termen scurt;
– rata structurii finanțării.
Tabelul nr. 7 – analiza capitalurilor după exigibilitate 2017 2018 2019
STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL EXIGIBILITĂȚII
1. Rata stabilității financiare (Kper/Pt) 88,68 76,14 51,86
2. Rata datoriilor pe termen scurt (Dts/Pt) 11,32 23,86 48,14
2.1. Rata datoriilor financiare (Dfc/Dts) 22,13 11,12 79,38
2.2. Rata datoriilor comerciale (Dcom/Dts) 48,84 25,34 15,61
2.3. Rata altor datorii nefinanciare (Ad/Dts) 25,08 61,93 4,94
3. Rata structurii finanțării (Dts/Kper) 12,76 31,34 92,84
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a) Rata stabilității financiare se calculează că raport între capitalul permanent și pasivul
total. Ea semnifică ponderea capitalului permanent în capitalul totalul.
Conform tabelului de mai sus, observăm că rată stabilității financiare are valori
considerabile pe parcursul c elor 3 ani analizați, depășind 50%, dar care este într -o continuă scădere
de la un an la altul. Scăderea se datorează reducerii capitalului perman ent pe tot intervalul. Aceste

21
rezultate ale acestei rate au valori mai mari decât minimul de 50%, dar și de valoarea normală care
este 66% (în primii 2 ani de analiză). Acest nivel ridicat al indicatorului evidențiază un caracter
permanent al finanțării ac tivității, ceea ce conferă un siguranță prin stabilitate în finanțare.
Se recomandă că această rată să aibă valori superioare ratei activelor imobilizate, fiindcă
activele imobilizate trebuie acoperite în întregime pe seama resurselor permanente. (Rata ac tivelor
imobilizate: in 2017 este 43,57 %, in 2018 , 48,64 % si respectiv in 2019 este 60,03 %).
Pentru a observa evolutia ratei stablitatii financiare si a ratei activelor imobilizate voi
prezenta mai jos o diagramă care sa reflecte aceasta evoluție.
Graficul nr.6 – Dinamica ratei stabilității financiare și a ratei activelor imobilizate

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

b) Rată datoriilor pe termen scurt se calculează raportând datoriile pe t ermen scurt la
pasivul total. R eflectă proporția în care datoriile pe termen scurt ajută la constituirea pasivului în
vederea finanțării activității. Valoarea maximă pentru o firmă industrială nu trebuie să depășească
50% pentru că ar putea să compromită stabilitatea financiară , dar și gradul de îndatorare, iar o
valoarea normală se regăsește în jurul valorii de 33%. Conform tabelului anterior, observăm că
Alro Slatina înregistrează va lori mici, sub nivelul normal, de 11,32 % în primul an, 23,86% în 2017
și 48,14% în 2019 , ceea ce însea mnă că o creștere a acestei rate de la un an la altul reflectă o creștere
a ponderii datoriilor pe termen scurt în totalul finanțării. Valoarea mare din anul 2019 reflecă o
creștere masivă a datoriilor pe termen scurt, mai exact crește pe seama datoriilor financiare pe
termen scurt, adică pe seama unui credit în valoare de 804.979.508 lei, lucru apreciat nefavorabil,
pentru că această creștere nu s -a produs pe fondul obținerii unor termene mai îndelungate de la
furnizaori, ceea ce duce la creșterea gradului de dependență față de bănci. De aceea, se cere
calcularea unor rate care să surprindă datoriilor pe termen scurt, și anume :
– Rata datoriilor financiare se calculează că raport între datoriile financiare curente ale
firmei și datoriile pe termen scurt. D atoriile financiare curente deți n ponderea cea mai mică în
totalul datoriilor pe termen scurt în primii 2 ani analizați . Nivelul acestei rate scade în 2018 ,
deoarece au crescut considerabil datoriile pe termen scurt, pe fondul datoriilor comerciale către
furnizori și a altor datorii, inclusive cele fiscal e. În anul 2019 rata înregistrează o creștere datorită
faptului că s -a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 804.979.508 lei.
47.53
48.6460.0388.6876.14
51.86
0.0020.0040.0060.0080.00100.00
1 2 3Dinamica Ratei stabilitati
financiare și a ratei activelor
imobilizate
Rsf RAI

22
– Rata datoriilor comerciale are că și formulă de calcul datoriile comerciale raportate la
datoriile pe termen scurt. Rata datoriilor comerciale trebuie să fie cea preponderentă, dar cu
condiția ca nivelul său mare să se datoreze relaxării termenelor de plată al datoriilor, respectiv al
scăderii creditelor bancare. Datoriile comerciale ocupă locul al doilea ca pondere în totalul
datoriilor pe termen scurt în primul și ultimul an analizat . Din tab elul nr.7 , se observă că nivelul
ratei scade pe tot parcursul perioadei de analiză, datorită faptului că o creștere a datoriilor pe termen
scurt devansează creșterea datoriilor comerciale, cât și creșterii creditelor pe termen scurt, lucru
apreciat nefavorabil.
– Rata altor datorii nefinanciare reprezintă raportul dintre alte datorii nefinanciare și
dator iile pe termen scurt. Aceste datorii nefinanciare ocupă cea mai mare pondere în totalul
datoriilor pe termen scurt. Conform tabelului, se observă o creștere masivă a ratei în cel de -al doilea
an față de anul precedent, cu aproximativ 36%, după care tinde s ă scadă drastic în ultimul an cu
aproximativ cu 57% procente față de anul 2018 . Această evoluție fluctuantă a ratei se datorează
variației valorii altor datorii fiscale și sociale , care în anul 2018 cresc drastic față de anul 2017 , cu
peste 100.000.00 lei, ulterior scăzând î n anul 2019 .
c) Rata structurii finanțării . Are că și modalitate de calcul datoriile pe termen scurt
raportate la capitalul permanent. Ea se compară cu nevoile ce trebuie finanțat e care depind de tipu l
activității firmei. Se admite un nivel maxim de 100%, iar cel normal de circa 50%. Această rată
are un nivel foarte scăzut, având un ritm crescător în cei trei ani analizați , asta datorită unei creșteri
a datoriilor pe termen scurt și unei scăderi a capitalului permanent în această perioadă analizată.
Valoarea ridicată din 2019 se explică datorită creșterii uriașe a datoriilor financiare, mai precis pe
seama creditului cu valoare ridicată contractat din acel an . În următorul grafic am să reflect evoluția
principalelor categorii de ra te din punct de vedere al criteriului exigiblitatii:
Graficul nr.7 – Evoluția ratelor după forma de proprietate

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00100.00
2018 2019 2020Rata stabilității financiare
Rata datoriilor pe termen scurt
Rata structurii finanțării

23
2.3.3. Analiza structurii capitalurilor după datoriile pe care le generează

Capitalul angajat (investit) este format din acele surselor de finanțare folosite de firmă ,
pentru care ea este necesar să asigure remunerarea. El este format din acea parte din pasivului total
pentru care să asigure o remunerație financiară luând forma dividende lor sau dobânzi lor. C apitalul
angajat nu este format din sursele atrase de la terți ca urmare a desfășurării normale a ciclului de
exploatare (datorii comerciale, datorii față de personal, acționari, bugetul statului etc.).
Nivelul capitalului angaj at se poate determina în două variante :
a) Pe seama elementelor de pasiv din bilanțul financiar, iar acesta este format din :
– capitalul propriu;
– capitalul împrumutat.
b) Pe seama elementelor de activ, care cuprinde :
– active imobilizate;
– necesarul de fond de rulment;
– disponibilități și investiții financiare pe termen scurt.
In tabelul următor am să prezint situația capitalului angajat pe parcursul celor 3 ani de
anliza, dar si a ratelor acestuia.
Tabelul nr. 8 – analiza capitalui angajat și a ratelor lui
BAZA DE CALCUL 2017 2018 2019
Capital propriu 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
Împrumuturi pe termen mediu și lung 844.943.668 810.828.497 256.698.573
Capital angajat permanent 2.224.237.023 2.060.714.384 1.047.593.282
Datorii financiare curente 63.997.654 73.262.878 804.979.508
Capital împrumutat 908.941.322 884.091.375 1.061.678.081
Capital angajat 2.288.234.677 2.133.977.262 1.852.572.790
RATELE CAPITALULUI ANGAJAT
1. Rata capitalului angajat 89,56 77,30 87,95
2. Rata datoriilor de exploatare 8,81 21,21 9,93
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

Conform tabelului nr. 8, observăm că pentru a ajunge la nivelul capitalului angajat, avem
nevoie mai multe elemente. Prin însumarea capitalului propriu și a împrumuturilor pe termen mediu
și lung (care sunt obtiunute la rândul lor prin însumarea împrumuturilor din emisiunea de
obligațiuni și a sumelor datorate instituțiilor de credit) obținem capitalul angajat permanent. Dacă
îl adunăm pe acestea din urm ă cu datoriile financiare curente, obținem capitalul împrumutat. Iar
capitalul angajat de obține prin însumarea capitalului împrumutat cu capitalurile proprii.
Din tabelul anterior observăm o evoluție regresivă a capitalului angajat pe parcursul celor
3 ani analizați. Această scădere de la un an la altul a capitalului angajat, se datorează atât reducerii
capitalului propriu, cât și reducerii capitalului împrumutat, excepție făcând al treilea an unde
capitalul împrumutat crește, dar chiar și așa, capitalul propriu scade foarte mult în 2019 pentru a
crește și capitalul angajat din acel an.
În continuare, pe baza tabelului anterior, o să realizez o scurtă analiză a ratelor capitalului
angajat:

24
a) Rata capitalului angajat se determină că raport între capitalul angajat și pasivul total.
Din tabelul nr.8 , observăm o creștere scădere a ratei capitalului angajat în 2018 față de anul
precedent, datorită atât reducerii capitalului angajat, cât și creșterii pasivului total în anul 2018.
Trend ul de creștere nu se menține și în 2019, deoarece această rată crește la un nivel asemănător
cu cel din 2017, datorită unei scăderi masive a pasivului total. Astfel, capitalul angajat având cea
mai mare pondere mare în pasivul total, reflectă faptul că of eră firmei o mai bună stabilitate
financiară, dar generează mari costuri cu privire la atragerea resurselor financiare.
b) Rata datoriilor de exploatare se obține prin raportarea datoriilor de exploatare la
pasivul total. Potrivit datelor din tabelul ante rior, se observă o creștere bruscă a ratei în 2018 față
de anul 2017 ,datorită unei creșteri masive a datoriilor de exploatare din acel an, după care scade în
anul 2019. Datoriile de exploatare au cea mai mică pondere în capitalul angajat, ceea ce rezultă c ă
face firma mai puțin vulnerabilă în fața scadențelor pentru plata datoriilor, oferindu -i capacitatea
de le putea onora, însă costul atragerii surselor de finanțare este mai mare.
În continuare voi realize o analiză a capitalului angajat pe seama elemente lor de pasiv, a
căror evoluție este reflectată în următorul tabel:
Tabelul nr.9 – analiza capitalului angajat pe seama elementelor de pasiv
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE PASIV 2017 2018 2019
1. Stabilitatea capitalului angajat (Kap/Ka) 97,20 96,57 56,55
2. Exigibilitatea capitalului angajat (Dfc/Ka) 2,79 3,43 43,45
3. Autonomia capitalului angajat (Kpr/Ka) 60,28 58,57 42,69
4. Îndatorarea globală a capitalului angajat (Kîm/Ka) 39,72 41,43 57,31
5. Îndatorarea la termen a capitalului angajat (Îtml/Ka) 36,93 38,00 13,86
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a) Stabilitatea capitalului angajat se determină că raport între capitalul angajat permanent
și capitalul angajat. Creșterea nivelului rate i este favorabilă , mai ales dacă este pe fondul creștereii
capitalului propriu. Conform tabelului nr.9 , observăm că această rată are valori mari pe parcursul
primilor 2 ani analizați, de peste 95% datorită faptului că valoarea capitalului angajat permanent
este foarte apropiată de valoarea capit alului angajat, conform tabelului nr.8. În anul al treilea
capitalul angajat și capitalul angajat permanent scad, rezultând și o reducer e a nivelului ratei din
acel an, pe fondul reducerii capitalului propriu.
b) Exigibilitatea capitalului angajat calculează ponderea datoriilor financiare curente în
capitalul angajat. O scădere a acestei rate reflectă o situație favorabilă. Nivelul ratei este în creștere
în anul 2018, însă nu are mare impact deoarece crește numai circa 0,60%, pe seama creșterii
sume lor pe termen scurt datorate instituțiilor de credit și reducerii capitalului angajat. Dar în anul
2019 se produce o creștere masivă, până la 43,45% datoirtă faptului că firma a contractat un credit
cu o valoare imensă, cum am mai precizat anterior. Prin u rmare, avem o situație nefavorabilă .
c) Autonomia capitalului angajat reprez intă ponderea capitalului propriu în capitalul
angajat. Nivelul ratei scade pe intreaga perioadă analizată, scădere dată de reducerea capitalului
propriu, dar și de reducerea capitalului angajat, lucru apreciat nefavorabil.
d) Îndatorarea globală a capitalului angajat măsoară ponderea capitalului împrumutat în
capitalul angajat. În general această rată este în scădere, pe baza achitării creditelor contractate de
firmă. Nivelul îndatorării globale crește pe intreg intervalul analizat. Creșterea nivelului poate fi

25
justificată numai in condițiile apelării la împrumuturi . Această rată conferă eficiență deoarece firma
dispune de efect de levier financiar pozitiv.
e) Îndatorarea la termen a capitalului angajat se calculează prin raportarea
împrumuturilor pe termen mediu și lung la capitalul angajat. Nivelul ratei scade în 2018, față de
2017, pe fondul unei reduceri atât a împrumuturilor pe termen mediu și lung, cât și a capitalului
angajat, deci pe seama scăderii sumelor datorate instituțiilor de credit. În 2019 nivelul scade brusc
de la 38% la 13,86% datorită unei scăderi drastice a sumelor datorate instituțiilor de credit. În primii
doi ani nivelul acestei rate este d estul de apropiat de nivelul ratei prezentate anterior, deci exprimă
că în ansamblul capitalului împrumutat principală pondere o dețin împrumuturile pe termen mediu
și lung, ceea ce -nseamnă că firma recurge în principal la capital împrumutat pentru a -și finanța
investițiile , nu activitatea de exploatare.
Analiza pe seama elementelor de activ asigură studierea structurii capitalului după modul
de alocare a acestuia pentru a finanța activele. Pentru analiza structurii capitalului angajat, după
elementele pe care le finanțează, se va proceda la calculularea ponderii element elor finanțat e în
totalul capitalului angajat.
În continuare voi termină acest capitol cu o scurtă analiză a capitalului angajat pe seama
elementelor de activ, a căror evoluție este reflecta tă în următorul tabel :
Tabelul nr.10 – analiza capitalului angajat pe seama elementelor de activ
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE ACTIV 2017 2018 2019
1. Ponderea activelor imobilizate (AI/Ka) 53,07 62,93 68,25
2. Ponderea necesarului de fond de rulment
(NFR/Ka) 30,59 30,26 27,80
3. Ponderea disponibilităților și plasamentelor (Db/Ka) 18,15 8,75 6,36
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a) Ponderea activelor imobilizate se calculează ca raport între active imobilizate și
capitalul angajat. Se observă că s -au niveul acestei rate în perioada analizată are valori mari, de
peste 50%, însemnând că a făcut investiții mari. Nivelul ei are o creștere în toată perioadă analizată
datorită faptului că activele imobilizate cresc în primii 2 ani, dar și datorită scăderii considerabile
a capitalului angajat în 2019. Acest indicator trebuie sa aibă cel mai mare nivel dintre cele trei rate
(în jur de 80%). Nivelul ratelor este cuprins între 53% și 69%, c eea ce semnifică un mare grad de
investire al resurselor disponibile.
b) Ponderea necesarului de fond de rulment se determină raportând necesarul de fond
de rulment la capitalul angajat. Necesarul de fond de rulment ocupă locul al doilea ca pondere în
capitalul angajat. Rată are o ușoară scădere în anii analizați datorită unei reduceri a necesarului de
fond de rulment și a capitalului angajat pe întreg intervalul. Dacă necesarul de fond de rulment ar
fi avut o pondere mare în capitalul angajat, atunci ar f i rezultat deficiențe ale ciclului de exploatare
ce, recurge pe scară largă la împrumuturi, pentru a se finanța.
c) Ponderea disponibilităților și plasamentelor se calculează că raport între valoarea
disponibilitățile bănești și capitalul angajat. Acestea ocupă locul al treilea ca pondere în capitalul
angajat, iar ponderea acestora scade de la un an la altul datorită scăderii masive disponibilităților
pe întrega perioada analizată.

26
2.4. Analiza corelației dintra structura activelor și structura capitalurilor

În cele ce urmează, am să realizez o corelație între structura activelor și structura pasivelor,
ambele calculate anterior. Pentru a determina relațiile dintre activele circulante și datoriile pe
termen scurt, dar dintre activele imobilizate și capitalul permanent, voi proceda atât la determinarea
și interpretarea pentru fiecare an analizat ratele de lichiditate și solvabilitate, cât și la aprecierea
corelației dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Mai întâi, am să înc ep prin a calcula și comenta ratele de lichiditate și solvabilitate. Ratele
de lichiditate sunt lichiditatea curentă și lichiditatea imediată, care sunt prezentate în continuare:
Graficul nr.8 – evoluția ratelor de lichiditate

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a)Lichiditatea curentă (Lc) are ca și formulă de calcul raportul dintre activele circulante
și datoriile pe termen scurt. Am determinat această rată astfel: din activele circulante din bilanțul
contabil am eliminat stocurile nevalorificabile și creanțele incerte. Nivelul acestei rate trebuie să
fie mai mare de 100%, însă el trebuie comparat și cu nivelul mediu înregistrat în ramură în care își
desfășoară activitatea firma.
Conform tabelului nr.11, lichiditatea curentă are o s cădere semnificativă de la un an la altul.
Valorile acesteia depășesc nivelul de 100% în 2017 și 2018 ceea ce înseamnă că firma are o poziție
financiară ridicată, deci un fond de rulment pozitiv ce -i permite să facă faț ă obligațiilor curente de
plată . Nive lul acesteiea se datorează creșterii a datoriilor curente devanseaază creșterea activelor
circulante, în 2018 față de anul 2017 , și este cu mult mai mare spre deosebire de nivelul normal al
ratei (între 180% și 200%), conferind siguranță furnizorilor și c reditorilor în acordarea de
împrumuturi. Însă în 2019 s -a înregistrat o scădere masivă a ratei, până la 83,02%, sub nivelul
normal, datorită faptului că au crescut semnificativ datoriile curente, dar au și scăzut activele
circulante, fapt ce duce la o situ ație nefavorabilă, un fond de rulmen negativ.
b)Lichiditat ea imediată se mai numește testul acid și se determină astfel: scăzând din
stocurile din activelor circulante și raportarea diferenței rezultate la datoriile curente. Acest raport
este un test acid pentru evaluarea capacității firmei de a -și achita datoriile pe termen scurt , al cărui
nivel trebuie s ă fie cuprins între 80% și 100%. Că și în cazul ratei anterioare observăm că Alro 2017 2018 2019
1. Lichiditatea curentă 463.53 215.25 83.02
2. Lichiditatea imediată 228.12 109.75 24.280.0050.00100.00150.00200.00250.00300.00350.00400.00450.00500.00PROCENTELichiditatea curentă și lichiditatea imediată

27
Slatina a înregistrat un nivel mult mai ridicat decât cel normal în primii doi ani analizați . Totuși
acest nivel este într -o scădere de la an la an, datorită unei creșt eri masive a datoriilor curente, dar
și a unor valori mari ale stocurilor (care reprezintă ponderea cea mai mare în activele circulante).
În ultim ul an, lichiditatea curentă scade foarte mult, până la 24,28% , rezultând un echilibru
financiar dezastruos în 2019.
Solvabilitatea poate fi caracterizată prin intermediul ratelor din următorul grafic:

Graficul nr. 9 – Evoluția ratelor de solvabilitate

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a)Solvabilitatea generală se determină raport ând active le totale la datorii totale. Pentru a
o situație normală trebuie ca activele totale să fie dublul datoriilor totale. Întrucât , în primii doi an i,
activele totale depășesc dublu datoriilor totale, iar rată are un nivel de peste 180%, rezultă că avem
o situație favorabilă, ceea ce nu poate decât să confere o securitate de care să se bucure creditorii.
Nu putem spune acelați lucu și în 2019, unde activele totale sunt inferioare dublului datoriilor
totale, ceea ce reflectă un nivel sub cel normal, deci avem o situație nefavorabilă .
b)Solvabilitatea patrimonială sau rată autonomiei financiare are ca modal itate de calcul
raport ul între capitalul propriu și activele totale. Se consideră că valoarea minimă acceptabilă a
acestei rate este de 30%, iar nivelul său normal este de 50%. Nivelu ratei scade pe seama reducerii
capitalului propriu pe tot intervalul de timp. Observăm din tabelul anterior că firma se încadrează
în limetele normale admise, ceea ce este o situație favorabilă deoarce firma poate face față datoriilor
pe termen mediu și lung.
Pentru a ilustra mai bine corelația dintre active și capitaluri, am să calculez și fondul de
rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Fondul de rulment reprezintă un indicatotor utilizat în analiza financiară pentru
caracterizarea stării de echilibru / dezechilibru financiar a unei întreprinderi. Acesta e xprimă
surplusul de resurse permanente peste valoarea activelor imobilizate, care servește la finanțarea
activelor circulante.
Fondul de rulment este diferența dintre capitalul permanent si activele imobilizate, pe
seama elementelor cu caracter permanent. O altă metodă de a -l determina este aceea prin scaderea 2017 2018 2019
1. Solvabilitatea generală 217.33 182.73 160.12
2. Solvabilitatea
patrimonială53.99 45.27 37.550.0050.00100.00150.00200.00250.00PROCENTESolvabilitatea generală și solvabilitatea
patrimonială

28
din activele circulante a datoriile pe termen scurt, asta pe seama elementelor pe termen scurt.
Aceasta poate fi calculat ca fond de rulment propriu și fond de rulment strain.9
Graficul nr. 10 – Evolu ția fondului de rulment, propriu și străin

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a)Fondul de rulment este pozitiv numai în 2017 și 2018, și scade anual pe întreagă
perioada analizată, datorită faptului că activele imobilizate sunt mai mari decât capitalul pe rmanent
din fiecare an analizat. Cu toate acestea, el este pozitiv în primii doi ani, d eterminând o situație
favorabilă pentru firma și se apre ciază că echilibrul financiar pe termen lung este asigurat existând
un surplus de resurse ce va fi utilizat pentru finanțarea activelor pe termen scurt. În schimb în anul
2019, fondul de rulment capătă o scădere masivă, acesta ajungând la valori cu mult su b 0. Acesta
este negativ deoarece capitalul permanent a scăzut foarte mult în 2019 pe seama rambursării
sumelor datorate instituțiilor de credit pe termen lung. În acel an avem un dezechilibru financiar.
b)Fondul de rulment propriu se calculează ca fiind diferența între capitalul propriu și
active imobilizate, dar și că diferența dintre fondul de rulment total și datoriile pe termen mediu și
lung. Analizând tabelul anterior, se observă o reducere drastică în anul 2018 și 2019 față de anul
2017 , datorită un ei reduceri semnificative a capitalului propriu în anii respectivi . În 2017 fondul de
rulment propriu era pozitiv, fapt ce conduce a la aprecierea autonomiei firmei în ceea ce privește
finanțarea imobilizarilor. În să în următorii doi ani, cum fondul de rulm ent propriu este nagativ,
avem un dezechilibru financiar si nu există surplus din capitalul propriu care să finanțeze activele
imobilizate.
c)Fondul de rulment străin se determina că diferența dintre fondul de rulment total și
fondul de rulment propriu, și reprezintă de fapt datoriile pe termen mediu și lung. Din nou, ca și în
cazul de mai sus, se înregistrează o ușoară scădere a indicatorul ui în 2018 față de 2017, urmând o
scădere burscă în 2019, pe fondul rambursării de către Alro Slatina a datoriilor pe termen mediu și
lung, mai exact a sumelor datorate instituțiilor de credit. Cum fondul de rulment străin este pozitiv
în cei primii trei ani, înseamnă că partea rămasă din datoriile pe termen mediu și lung care depășește
valoarea activelor imobilizate este utilizată la finanțarea activelor circulante.

9 Siminică M, cursul Diagnosticul financiar, capitolul 3, pag 40 2017 2018 2019
Fond de rulment 1,051,281,004 759,175,745 -172,154,544
– Fond de rulment
propriu164,930,874 -92,994,890 -473,536,249
– Fond de rulment străin 886,350,130 852,170,635 301,381,705-600,000,000-400,000,000-200,000,0000200,000,000400,000,000600,000,000800,000,0001,000,000,0001,200,000,000LEIEvoluția fondului de rulment, fondului de
rulment propriu și fondului de rulment străin

29
În continuare am să realizez o scurtă analiză a fondului de rulment prin intermediul ratelor
sale, precum sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul nr.11 – evoluția ratelor fondului de rulment
RATELE FONDUL UI DE RULMENT 2017 2018 2019
1. Finanțarea imobilizărilor 186,57 156,53 86,38
2. Finantarea imobilizarilor prin Kpr 113,58 93,07 62,55
3. Acoperirea capitalurilor investite 118,36 105,71 61,38
4. Ponderea FR în Kper 46,40 36,12 -15,76
5. Rata de finanțare a AC 78,43 53,54 -20,45
6. Rata de finanțare a stocurilor 154,42 109,24 -28,90
7. Rata de acoperire a NFR 150,21 117,58 -33,42
8. Rata de finanțare a cifrei de
afaceri 242,63 158,32 -34,91
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a)Finanțarea imobilizarilor se calculează că raport între capitalul permanent și activele
imobilizate. Nivelul optim pentru acest indicator trebuie să fie mai mare de 100%, iar Alro Slatina
înregistrează un nivel de peste nivelul cerut în 2017 și 2018 . Acesta este într -o continuă scădere de
la un an la altul datorită unei scăderi a capitalului permanent . Având în vedere că activele
imobilizate sunt superioare capitalului permanent, se pare c a nu poate fi asigurat asigurat
echilibrului financiar.
b) Finanțarea imobilizarilor prin capitalul propriu se determina raportând capitalul
propriu la activele imobilizate. Putem spune că firma nu se află într -o situație favorabilă, nivelul
ratei scade în toată perioada de analiză, pe seama reducerii capitalului propriu și menținerii aproape
constante a activelor imobilizate, deci capitalul propriu nu ajută la finanțarea imobilizărilor.
c) Acoperirea capitalurilor investite presupune că resursele permanent e să finanțeze nu
numai activele imobilizate, ci și necesarul de fond de rulment (NFR). Nivelul acestei rate trebuie
să fie în jur de 100%.10 Putem observă că firma noastră are un nivel al indicatorului de peste
100% în cei doi ani de analiză, dar într-o co ntinuă scădere , ceea ce înseamnă că resursele
permanente sunt suficiente pentru a finanța imobilizările, dar și o mare parte din necesarul de fond
de rulment. În ultimul an aceasta scade până la 62,55%, datorită unei reduceri a capitalului
permanent, ceea ce nu putem spune același lucru ca în anii precedenți.
d) Ponderea fondului de rulment în capitalul permanent . Cu ajutorul acestui indicator
putem caracteriza structura capitalului permanent dupa modul de alocare a acestuia. În practică se
cere ca activele cu rotație lentă să fie finanțate pe seama fondului de rulment. Firma nu excelează
la acest capitol, înregistrând valori mici pe întregul parcursul perioadei analizate date de reducerea
fondului de rulment și a capitalului permanent.
e) Rata de finanțar e a activelor circulante . Se calculează că raport între fondul de rulment
și activele circulante și reflectă mărura în care fondul de rulment finanțează activele circulante . Se
apreciază că un nivel peste de 20% al este suficient. Situația este favorabilă în cadrul firmei Alro
Slatina în primii doi ani, deoarce nivelul ratei depășește cu mu lt nivelul suficient de 20%, chiar
dacă este în scădere, deci fondul de rulment participă la finanțarea activelor circulante. În 2019 ,

10 Siminică M, cursul Diagnosticul financiar, capitolul 3, pag 42

30
nivelul este negativ deoarece fondul de rulment este negativ, și avem o situație complet diferită
față de anii anteriori.
f) Rata de finanțare a stocurilor . Se calculează că raport între fondul de rulment și stocuri.
Se apreciază că fondul de rulment permite o finanțare normală a stocurilor atunci când finanțează
două treimi din totalul acestora. Valorile înregistrate de această rată arată că în primii doi ani,
fondul de rulment asigură finanțarea a două treimi din valoarea stocurilor, dar nu și în 2019 unde
valorile sunt negative, deorece fondul de rulment este negativ.
Tabelul nr. 12 – aprecierea acoperirii a 2/3 din stocuri de fondul de rulment
2017 2018 2019
2/3* Stocuri 453.850.463 463.303.104 397.155.694
Fond de rulment 1.051.281.004 759.175.745 -172.154.544
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

g) Rata de acoperire a NFR . Este raportul dintre fondul de rulment și nevoia de fond de
rulment. Cum valorile acestei rate sunt peste 100%, în 2017 și 2018 , înseamnă că fondul de rulment
a asigurat finanțarea integrală a necesarului de fond de rulment și o parte din trezoreria de activ.
Ca și în multe cazuri de mai sus, în cel de -al treilea an avem nivel negativ deoarece fondul de
rulment este negativ.
h) Rata de finanțare a cifrei de afaceri sau viteză de rotație a fondului de rulment se
referă la numărul de zile în care fondul de rulment se poate reconstitui pe seama cifra de afaceri.
Se consideră că pentru majoritatea firmelor, ea trebuie să fie cuprinsă între 30 și 90 de zile. A șa
cum nivelul acestei rate pe toată perioada analiza tă depășește cu mult 90 de zile în primii doi ani
analizați semnifică o recuperare mai lentă a fondurilor și deci, un necesar mai mare de resurse
permanente pentru realizarea aceleiași cifre de afaceri.
O să trec mai departe la calculul și anliza evoluției necesarului de fond de rulment în cei
trei ani, al cărui valori sunt trecute mai jos:
Graficul nr.11 – evoluția necesarului de fond de rulment

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare
2017 2018 2019
Necesarul de fond de
rulment699,893,823 645,683,660 515,048,3110100,000,000200,000,000300,000,000400,000,000500,000,000600,000,000700,000,000800,000,000LEINecesarul de fond de rulment

31
Nivelul său poate fi determinat ca fiind suma dintre stocuri și creanțe totul minus datoriile
de exploatare pe termen scurt. Acestea din urmă cuprind datoriile față de furnizori, salariați, bugetul
statului etc (mai puțin datoriile față de bănci). Nivelu l acestui indicator scade, nu foarte mult, în
2018 fațâ de anul anterior pe seama creșterii semnificative a datoriilor de exploatare pe termen
scurt, urmând ca în 2019 să scadă pe fondul redcerii valorii stocurilor și creanțelor. Cu cât mai mic
este necesa rul de fond de rulment (cum e și în cazul lui Alro Slatina), cu atât mai puține capitaluri
pe care ea trebuie să le ai bă pentru acoperirea stocurilor și a decalajelor de timp dintre plata
datoriilor către furnizori și a altor datorii de exploatare și încas area creanțelor de la clienți.
Am să închei acest subcapitol cu calcularea și aprecierea evoluției trezoreiei nete, care
este redată în graficul următor .
Graficul nr.12 – evoluția trezoreriei nete

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

Trezoria netă se poate calcula în trei modalități: fie ca diferență între fondul de rulent și
necesarul de fond de rulment, fie ca diferență între trezoreria de activ și trezoreria de pasiv, fie
diferența dintre disponibilitățile bănești și datoriile fina nciare curente. În ceea ce privește evoluția
ei, putem spune ca firma stă bine la acest capitol numai în primii doi ani, deoarece ea este pozitivă,
chiar dacă este în scădere.
Asta semnfică realizarea echilibrului financiar pe termen scurt al întreprinder ii, deoarece
întreprinderea dispune de lichidități care să îi permită acoperirea fără probleme a datoriilor pe
termen scurt. Scăderea aceasta este dată de reducerea disponibilităților bănești, dar și creșterea
datoriilor financiare curente, însemnând că fi rma a contractat un credit în 2018. Situația se
înrăutățește în 2019, când scade considerabil, sub 0, deorece firma a contractat un credit în valoare
de 804.979.508 lei, crescând astfel datoriile financiare curente. Deci, firma are o situație fix opusă
celei prezentate anterior.

2017 2018 2019
Trezoreria netă 351,387,181 113,492,085 -687,202,855-800,000,000-600,000,000-400,000,000-200,000,0000200,000,000400,000,000600,000,000LEITrezoreria netă

32
2.5. Structura financiară și rentabilitatea

Efectul de levier financiar este cel care realizează legatura dintre structura financiară și
rentabilitate. Efectul de levier financiar calculează impactul pe care -l are structura financiară asupra
profitului net, dar și asupra rentabilității financiare.
Pentru determinarea acestuia am să pornesc de la structura financiară a firmei Alro Slatina,
formată din capitaluri proprii și împrumutate. Atât pentru toate tipurile de surse financiare , cât și
pentru volum ul capitalului investit, există un ansamblu de rate de rentabilitate asociate. Rata
rentabilității financiare îi corespunde capitalui propriu , ratei datoriilor le corespunde rata dobânzii
și rata rentabilității economice îi corespunde capitalului investit.
Rata rentabilității economice reflectă perform anța economică a firmei , adică se referă la
modul în care aceasta folosește toate capitalurilor investite al firmei . Se calculează ca raport dintre
profitul brut din exploatare și capitalul investit sau angajat.
Rata rentabilității financiare se referă la capacitatea firmei de a genera profit net ca
urmare a utilizării capitalurilor proprii. Acest profit este destinat finanțării acestor capitaluri. Se
determină ca raport între profitul net și capitalurile proprii.
Însă pentru a introduce lev ierul financiar și efectul de levier financiar, am să utilizez această
formulă:
Rf = [ Re + (Re – d) * 𝐾î𝑚
𝐾𝑝𝑟 ] * (1-T), unde:
– Rf – rata rentablității financiare;
– Re – rata rentabilității economice , calculată ca raport între profitul din exploatare și
capitalul investit
– d – rata dobânzii , calculată ca raport între cheltuielile cu dobânzile și capitalul împrumutat
– Kîm – capitalul împrumutat;
– Kpr – capitalul propriu;
– T – cota de impozit (16%)
De asemenea, singurul raport din cadrul formulei de mai sus reprezintă levierul financiar,
iar daca îl înmulțim cu diferența dintre rentabilitatea economică și rata dobânzii, obținem efectul
de levier financiar.
Din tabelele următoare , se observă ca Alro Slatina nu stă deloc bine la acest capitol.

Tabelul nr. 13 – calculul și evoluția ratei financiare
2017 2018 2019
Rata rentabilității economice (Re) 0,17 0,13 -0,02
Rata dobânzii (d) 5,31 4,97 6,36
Capital împrumutat (Kîm) 908.941.322 884.091.375 1.061.678.081
Capital propriu (Kpr) 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
1-T (Impozitarea) 0,84 0,84 0,84
Rata rentabilității financiare -2,70 -2,77 -7,20
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

33
Tabelul nr. 14 – calculul și evoluția efectului de levier financiar
2017 2018 2019
Capital împrumutat (Kîm) 908.941.322 884.091.375 1.061.678.081
Capital propriu (Kpr) 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
Levierul financiar (Kîm/Kpr) 0,66 0,71 1,34
Rentabilitatea economică – rata
dobânzii -5,14 -4,84 -6,37
Efect de levier financiar -3,39 -3,43 -8,56
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

Altfel spus, cum rata rentabilității economice este inferioară ratei dobânzii, atunci rezultă
că dacă Alro Slatina contractează împrumuturi, va duce la scăderea ratei rentabilității financiare
(rentabilitatea financiară este inferioară rentabilității economice) cum este și în cazul firmei în anul
2019 față de anii precedenți, pe fondul contractării unui credit pe termen scurt în valoare de
804.979.508 le, iar efectul de levier financ iar este negativ. Prin urmare, activitatea lui Alro Slatina
o caraterizez prin ineficiență și consider va duce treptat la decapitalizarea sa.

34
CONCLUZII ȘI MĂSURI DE OPTIMIZARE

În prima parte a acestei lucrări am scos în evidență câteva definiții și considerații cu privire
la noțiunea de structura financiară , dar și la costul capitalului propriu, împrumutat și costul mediu
ponderat al capitalului. După care am abordat câteva toerii referitoare la structura financiară
optimă.
În ce a de-a doua parte, am început prin a prezenta succint câteva aspecte despre firma pentru
care am calculat indicatorii aferenți structurii financiare. Am evidențiat tipul de activitate
desfășurată de Alro Slatina și câteva detalii privind structura acționar iatului și managementul
acesteia.
După prezentarea firmei, am procedat direct la calculare și interpretarea indicatorilor
corespunzători structurii financiare în anii 2017, 2018 și 2019 . Mai întâi am început cu calcularea
și interpretarea evoluției indicat orilor strucutrii activelor, pe categorii de active imobilizate și active
circulante. În cadrul activelor imobilizate am determinat pondrea fiecărei categorie de imobilizări,
respectiv imobilizări necorporale, corporale și financiare. Dintre acestea cea ma i mare pondere o
au imobilizările corporale, participând cel mai mult instalațiile tehnice și mașinile. După care am
trecut la calcularea ponderii tuturor categoriilor din activele circulante. Ne reamintim aici că
produsele finite și mărfurile dețin ponder ea cea mai mare în totalul activelor circulante,
semnificând că Alro Slatina își dedică majoritatea timpului petrecut pentru producerea aluminiului.
Per total, putem spune ca activele imobilizate dețin ponderea cea mai mare din totalul activelor.
Mai departe, am trecut la calcularea și interpretarea indicatorilor structurii capitalurilor pe
mai multe criterii: după forma de proprietate, după criteriul exigibilității și după datoriile pe care
le generează. La primul criteriu am calculat și interpret at rate precum rata autonomiei financiare,
rata de îndatorare globală și la termen precum și levierul financiar. La cel de -al doilea criteriu am
abordat rata stabilității financiare, rata datoriilor pe termen scurt și rata structurii finanțării. În ceea
ce privește ultimul criteriu am calculat și analizat nivelul și evoluția capitalului investit sau angajat,
dar și ratele aferente acestuia. Trebuie menționat că din totalul pasivelor, capitalul permanent deține
cea mai mare pondere.
După ce am calculat separ at, indicatorii structurii activelor și indicatorii structurii pasivelor,
am realizat și o corelație între acestea doua, iar pentru aceasta am calculat și analizat ratele
lichidității și solvabilității, precum și fondul de rulment cu ratele aferente, neces arul de fond de
rulment și trezoreria netă.
Apoi am realizat o corelație și intre strucutra financiară și rata rentabilității economice și
financiare. Pentru aceasta, am calculat și interpretat evoluția efectul de levier financiar în cei 3 ani
de analiză, care este cel care realizează legatura dintre structura financiară și rentabilitate. Efectul
de levier financiar calculează impactul pe care -l are structura financiară asupra profitului net, dar
și asupra rentabilității financiare.
Am să închei lucrarea de disertație cu câteva măsuri de optimizare. În primu rând aș dori
să încep cu rata de îndatorare globală, care, în 2019, depăște nivelul maxim de 60% în 2019. Pentru
a reduce acest nivel aș recomanda reducerea datoriilor totale prin rambursări de credite , și mai ales
a datoriilor financiare curente, prin a mai renunța la apelarea la credite de valori mari. La rata
autonomiei financare globale, pentru a mai îndrepta situația în 2019, aceasta trebuie să crească
peste 40%, cum este indicat, iar în acest caz, o măsură ar fi majorarea capitalurilor proprii prin
majorarea capitalului social, a primelor de capital sau a rezervelor. Dacă ne întoarcem și privim

35
evoluția autonomiei capitalului angajat, aceasta scade în toți anii analizați, iar ca măsură de
optimizar e este majorarea capitalului social prin ce am precizat anterior.
La partea de echilibru financiar, în 2019, lichiditatea curentă se reduce sub 100%, iar eu aș
sfătui Alro să achiziționeze stocuri, mărfuri, să realizeze mai multe produse finite, dar și să mai
reducă din datoriile pe termen scurt, asta însemnând să -și ramburseze din credite, sau să -și achi te
datoriile fiscale și sociale pentru a putea beneficia de echilibru financiar. Solvabilitatea generală,
în 2019, unde activele totale nu reprezintă dublul datoriilor totale, aș recomanda majorarea
activelor totale prin achiziții de imobilizări sau de active curente precum stocuri și cele menționate
mai sus, dar și reducerea datoriilor totale pe seama reduce rii datoriilor curente către furnizori,
instituții de credit și datoriilor pe termen mediu și lung. Tot la acest capitol, fondul de rulment este
negativ în același an, având dezechilibru financiar. Recomand majorarea capitalului permanent prin
creșterea ca pitalului social, sau în general a capitalurilor proprii și a datoriilor pe termen mediu și
lung prin contractarea de credite pe termen lung, pentru ca fondul de rulement să fie pozitiv, ca și
ratele sale de asemenea, în obținerii de echilibru financiar.
La capitolul rentabilitate, rentabilitatea economică este foarte redusă și scade progresiv
până ce ajunge negativă. Aceasta este inferioară ratei dobânzii, având și un efect de levier financiar
negativ, iar o recomandare ar fi creșterea ratei rentabilitâții economice prin creșterea profitului din
exploatare pe seama creșterii veniturilor din exploatare și reducerea cheltuielilor din exploatare,
dar și reducerea capitalului investit sau angajat prin reducerea capitalului împrumutat, adică prin
încercarea firm ei de a mai renunța la credite și împrumuturi.

36
BIBLIOGRAFIE

1. Achim M., Borlea S. , Ghid pentru analiza diagnostic a stării financiare, Ed. Risoprint, Cluj –
Napoca , 2016
2. Bușe L., Simini că M., Cîrciumaru D., Simion D. , Ganea M. , Analiză economico -financiară ,
Ed. Sitech, Craiova , 2011
3. Ciora Costin , Analiza performanței prin creare de valoare , 2013
4. Crivii Ioan-Adrian , Alocarea valorii întreprinderii pe componentele capitalului investit ,
2008
5. Cursul de Diagnostic financiar din anul I, Master
6. Dragotă Victor , Management financiar. . Vol. 1 : Diagnosticul financiar al companiei , 2012
7. Helfert, Erich A , Tehnici de analiză financiară , 2006
8. Hristea, Anca Maria , Analiza economică și financiar ă a activității întreprinderii, Vol. 1 ,
2013
9. Hristea, Anca Maria , Analiza economică și financiar ă a activității întreprinderii, Vol. 2,
2013
10. Pantea M.I. , Analiza economico -financiară – instrument al managementului întreprinderii,
Ed. Universității de Vest, Timișoara , 2017
11. Siminică Marian , Diagnosticul financiar al firmei , 2010
12. https://www.scribd.com/doc/55122542/Structura -Financiara -a-Intreprinderii

37
ANEXE
Anexa 1: Bilanțul contabil
2017 2018 2019
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Ch. de constituire (ct.201 -2801)
2. Ch. de dezvoltare (ct.203 -2803 -2903)
3. Concesiuni ,brevete și alte imobilizări necorporale. 7.614.482 6.341.903 9.286.563
4. Fondul comercial (ct.2071 -2807 -2907 -2075)
5. Active necorporale de exploatare si evaluare a res minerale
6. Avansuri si imobilizări necorporale în curs
TOTAL (rd. 01 la 06) 7.614.482 6.341.903 9.286.563
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri și construcții 210.904.471 205.621.647 230.717.529
2. Instalații tehnice și mașini (ct.213 -2813 -2913) 450.411.898 432.217.499 522.099.944
3. Alte instalații, utilaje și mobilier (ct.214 -2814 -2914) 3.402.016 3.121.123 3.368.751
4. Investitii imobiliare (ct 215 -2815 -2915) 4.646.222 4.355.833 4.760.532
5. Imobilizari corporale in curs de executie (ct. 231 -2931) 49.578.088 240.764.422 82.291.703
6.Investitii imobiliare in curs de executie (ct. 235 -2935)
7.Active corporale de explorare si evaluare a resurselor
minerale
8. Plante productive (ct. 218 – 2818 – 2918)
9. Avansuri (ct. 4093) 40.050.634 1.523.700 1.254.572
TOTAL: (rd. 08 la 16) 758.993.329 887.604.224 844.493.031
III. ACTIVE BIOLOGICE
Drepturi de utilizare a activelor luate In leasing 10.630.774
IV. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acțiuni deținute la filiale 447.556.325 448.840.165 399.967.069
2. Împrumuturi acordate entităților din grup
3. Actiunile detinute la entitatile asociate si la entitatile
controlate in comun
4. Împrumuturi acordate entităților asociate si entitatilor
controlate in comun
5. Alte titluri imobilizate (ct. 265 + 266 – 2963) 900 900 900
6. Alte împrumuturi 197.445 93.585 52.621
TOTAL: (rd. 19 la 24) 447.754.670 448.934.650 400.020.590
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 07+17+18+25) 1.214.362.481 1.342.880.777 1.264.430.95
8
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime și materiale consumabile 177.183.034 203.192.287 185.391.321
2. Producția în curs de execuție 104.798.146 145.046.048 128.146.425
3. Produse finite și mărfuri 233.476.254 278.031.684 262.794.151
Avansuri 165.318.261 68.684.637 19.401.644

38
4. Active imobilizate deținute în vederea vânzării
TOTAL: (rd. 27 la 30) 680.775.695 694.954.656 595.733.541
II. CREANȚE
1. Creanțe comerciale 156.347.485 143.489.510 58.577.298
2. Avansuri plătite (ct. 4092) 5.528.650 7.785.786 8.988.366
3. Sume de încasat de la entitățile din grup
4. Sume de încasat de la entitățile asociate si entitatile
controlate in comun
5. Creanțe rezultate din operațiunile cu instrumente derivate
(ct. 4652) 3.298.369 8.648.518
Creante reprezentand dividende repartizate in cursul
exercitiului 326.600.000
6. Alte creanțe 79.134.190 49.647.535 60.829.688
7. Capital subscris și nevărsat
TOTAL: (rd. 32 la 38) 244.308.694 536.171.349 128.395.352
III. INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 415.384.835 186.754.963 117.776.653
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 31+39+40+41) 1.340.469.224 1.417.880.968 841.905.546
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct.471) 26.146.176 23.335.179 16.234.984
Sume de reluat intr -o perioada de pana la un an (din ct. 471*) 13.198.954 15.900.463 12.369.296
Sume de reluat intr -o perioada mai mare de un an (din ct.
471*) 12.947.222 7.434.716 3.865.688
D. DATORII PE TR SCURT
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându -se
separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit 63.997.654 73.262.878 804.979.508
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 7.565.377 9.968.699 8.312.736
4. Datorii comerciale – furnizori 141.230.367 166.889.861 158.303.410
5. Efecte de comerț de plătit 11.421.665 10.594.763
6. Datorii din operațiuni de leasing financiar (ct. 406) 16.363
7. Sume datorate entităților din grup
8. Sume datorate entităților asociate si entitatilor controlate in
comun
9. Datorii rezultate din operațiunile cu instrumente derivate (ct.
4651) 701.238
10. Alte datorii, inclusiv fiscale și sociale 38.200.989 370.095.696 37.725.593
TOTAL: (rd. 46 la 55) 262.432.415 630.811.897 1.010.022.48
5
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (rd. 42+44 -56-74-77-80) 1.076.246.976 794.556.634 -182.139.196
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 25+57) 2.290.609.457 2.137.437.411 1.082.291.76
2
G. DATORII MAI MARI DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându -se
separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile

39
2. Sume datorate instituțiilor de credit 844.943.668 810.828.497 256.698.573
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Datorii din operațiuni de leasing financiar (ct. 406)
7. Sume datorate entităților din grup
8. Sume datorate entităților asociate si entitatilor controlate in
comun
9. Datorii rezultate din operațiunile cu instrumente derivate (ct.
4651)
10. Alte datorii, inclusiv fiscale și sociale 41.406.462 41.342.138 44.683.132
TOTAL: (rd. 59 la 68) 886.350.130 852.170.635 301.381.705
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru beneficiile angajatilor (ct. 1515+1517) 25.516.256 26.605.681 2.700.000
2. Alte provizioane 1.239.549 1.287.645 1.337.605
TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 70+71) 26.755.805 27.893.326 4.037.605
I. VENITURI ÎN AVANS
1.Subvenții pentru investiții (rd. 74+75) 22.386.274 42.309.162 42.629.717
Sume de reluat intr -o perioada de pana la un an (ct. 475*) 11.217.348 1.145.531 3.442.400
Sume de reluat intr -o perioada mai mare de un an (ct. 475*) 11.168.926 41.163.631 39.187.317
2.Venituri înregistrate în avans (rd 77 + 78) 3.771.345 7.267.369 22.949.153
Sume de reluat într -o perioadă de până la un an 3.771.345 7.267.369 22.949.153
Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an
3.Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la
clienți (rd 80+81)
Sume de reluat intr -o perioada de pana la un an (ct. 478*)
Sume de reluat intr -o perioada mai mare de un an (ct. 478*)
TOTAL (rd. 73+76+79) 26.157.619 49.576.531 65.578.870
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 356.889.568 356.889.568 356.889.568
2. Capital subscris vărsat (ct. 1011)
3. Capital subscris reprezentând datorii financiare*2) (ct.
1027)
4. Ajustări ale capitalului social (ct. 1028)
SOLD C 13.147.812 13.147.812 13.147.812
SOLD D
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 103)
SOLD C
SOLD D
TOTAL (rd. 83 + 84 + 85 + 86 – 87 + 88 – 89) 370.037.380 370.037.380 370.037.380
II. PRIME DE CAPITAL 86.350.891 86.350.891 86.350.891
III. REZERVE DIN REEVALUARE
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 71.377.914 71.377.914 71.377.914
2. Rezerve statutare sau contractuale

40
3. Alte rezerve 232.016.388 232.458.474 229.865.815
TOTAL (rd. 93 la 95) 303.394.302 303.836.388 301.243.729
Diferențe de curs valutar din conversia situațiilor financiare
anuale individuale într -o monedă de prezentare diferită de
monedă funcțională (ct. 1072)
SOLD C
SOLD D
Acțiuni proprii
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
V. REZULTAT REPORTAT, CU EXCEPȚIA REZULTATULUI
REPORTAT PROVENIT DIN ADOPTAREA PENTRU PRIMA
DATĂ A IAS 29 (ct. 117)
sold C 301.949.153 237.599.152 136.955.969
sold D 0 0 0
VI. REZULTAT REPORTAT PROVENIT DIN ADOPTAREA
PENTRU PRIMA DATĂ A IAS 29 (ct. 118)
SOLD C 0 0 0
SOLD D 136.093 136.093 136.093
VII. PROFITUL SAU PIERDEREA LA SFÂRȘITUL
PERIOADEI DE RAPORTARE (ct. 121)
sold C 317.686.279 225.956.817
sold D 0 0 152.901.053
Repartizarea profitului
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 90 + 91 +92 + 96 + 97 –
98 – 99 + 100 – 101 + 102 -103 + 104 – 105 + 106 -107 – 108) 1.379.281.912 1.223.644.535 741.550.823
Patrimoniul public
Patrimoniul privat
CAPITALURI – TOTAL (rd. 109+110+111) 1.379.281.912 1.223.644.535 741.550.823
Sursa: site -ul Bursa de Valori București

41
Anexa 2: Bilanțul financiar

ELEMENTE DE ACTIV 2017 2018 2019
ACTIVE IMOBILIZATE 1.214.362.481 1.342.880.777 1.264.430.958
Imobilizări necorporale 7.614.482 6.341.903 19.917.337
3. Concesiuni ,brevete și alte imobilizări necorporale. 7.614.482 6.341.903 9.286.563
4. Fondul comercial (ct.2071 -2807 -2907 -2075) 0 0 0
5. Active necorporale de exploatare si evaluare a res
minerale 0 0 0
drepturi de utilizare a activelor luate in Leasing 10.630.774
6. Avansuri si imobilizări necorporale în curs 0 0 0
Imobilizări corporale 758.993.329 887.604.224 844.493.031
1. Terenuri și construcții 210.904.471 205.621.647 230.717.529
2. Instalații tehnice și mașini (ct.213 -2813 -2913) 450.411.898 432.217.499 522.099.944
3. Alte instalații, utilaje și mobilier (ct.214 -2814 -2914) 3.402.016 3.121.123 3.368.751
4. Investitii imobiliare (ct 215 -2815 -2915) 4.646.222 4.355.833 4.760.532
5. Imobilizari corporale in curs de executie (ct. 231 -2931) 49.578.088 240.764.422 82.291.703
6.Investitii imobiliare in curs de executie (ct. 235 -2935) 0 0 0
7.Active corporale de explorare si evaluare a resurselor
minerale 0 0 0
8. Plante productive (ct. 218 – 2818 – 2918) 0 0 0
9. Avansuri (ct. 4093) 40.050.634 1.523.700 1.254.572
Active biologice 0 0 0
Imobilizări financiare 447.754.670 448.934.650 400.020.590
1. Acțiuni deținute la filiale 447.556.325 448.840.165 399.967.069
2. Împrumuturi acordate entităților din grup 0 0 0
3. Actiunile detinute la entitatile asociate si la entitatile
controlate in comun 0 0 0
4. Împrumuturi acordate entităților asociate si entitatilor
controlate in comun 0 0 0
5. Alte titluri imobilizate (ct. 265 + 266 – 2963) 900 900 900
6. Alte împrumuturi 197.445 93.585 52.621
7. Creanțe mai mari de un an 0 0 0
ACTIVE CIRCULANTE 1.340.469.224 1.417.880.968 841.905.546
Stocuri 680.775.695 694.954.656 595.733.541
1. Materii prime și materiale consumabile 177.183.034 203.192.287 185.391.321
2. Producția în curs de execuție 104.798.146 145.046.048 128.146.425
3. Produse finite și mărfuri 233.476.254 278.031.684 262.794.151
Avansuri 165.318.261 68.684.637 19.401.644
4. Active imobilizate deținute în vederea vânzării 0 0 0
Creanțe 244.308.694 536.171.349 128.395.352
1. Creanțe comerciale 156.347.485 143.489.510 58.577.298
2. Avansuri plătite (ct. 4092) 5.528.650 7.785.786 8.988.366
3. Sume de încasat de la entitățile din grup 0 0 0
4. Sume de încasat de la entitățile asociate si entitatile
controlate in comun 0 0 0

42
5. Creanțe rezultate din operațiunile cu instrumente
derivate (ct. 4652) 3.298.369 8.648.518 0
Crente reprezentand dividende repartizate in cursul ex 326.600.000
6. Alte creanțe 79.134.190 49.647.535 60.829.688
7. Capital subscris și nevărsat 0 0 0
8. Imobilizări financiare mai mici de un an
Disponibilități 415.384.835 186.754.963 117.776.653
1. Investiții financiare pe termen scurt 0 0 0
2. Casa și conturi la bănci 415.384.835 186.754.963 117.776.653
ACTIVE TOTALE 2.554.831.705 2.760.761.745 2.106.336.504
datorii totale 1.175.538.350 1.510.875.858 1.315.441.795
Fond de rulment 1.051.281.004 759.175.745 -172.154.544
Necesar de fond de rulment 699.893.823 645.683.660 515.048.311
Trezoreria netă 351.387.181 113.492.085 -687.202.855
2/3* Stocuri 453.850.463 463.303.104 397.155.694
Fond de rulment 1.051.281.004 759.175.745 -172.154.544
ELEMENTE DE PASIV Anul 1 Anul 2 Anul 3
CAPITAL PERMANENT 2.265.643.485 2.102.056.522 1.092.276.414
Capital propriu 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
1. Capital social 370.037.380 370.037.380 370.037.380
2. Prime de capital 86.350.891 86.350.891 86.350.891
3. Rezerve din reevaluare 0 0 0
4. Rezerve 303.394.302 303.836.388 301.243.729
5. Rezultatul reportat 301.813.060 237.463.059 136.819.876
6. Rezultatul exercițiului 317.686.279 225.956.817 -152.901.053
7. Repartizarea profitului (se scade) 0 0 0
8. Diferențe de curs valutar din conversia situațiilor
financiare anuale individuale într -o monedă de prezentare
diferită de monedă funcțională 0 0 0
9. Acțiuni proprii 0 0 0
10. Castiguri legate de instrum de capital propriu 0 0 0
11. Pierderi legate de instrum de capital propriu 0 0 0
12. Provizioane nejustificate
13. Venituri în avans 26.157.619 49.576.531 65.578.870
14. Active fictive (se scad) -26.146.176 -23.335.179 -16.234.984
Datorii pe termen mediu și lung 886.350.130 852.170.635 301.381.705
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându –
se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni
convertibile 0 0 0
2. Sume datorate instituțiilor de credit 844.943.668 810.828.497 256.698.573
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0
4. Datorii comerciale – furnizori 0 0 0
5. Efecte de comerț de plătit 0 0 0
6. Datorii din operațiuni de leasing financiar (ct. 406) 0 0 0

43
7. Sume datorate entităților din grup 0 0 0
8. Sume datorate entităților asociate si entitatilor controlate
in comun 0 0 0
9. Datorii rezultate din operațiunile cu instrumente derivate
(ct. 4651) 0 0 0
10. Alte datorii, inclusiv fiscale și sociale 41.406.462 41.342.138 44.683.132
11. Provizioane mai mari de un an
DATORII PE TERMEN SCURT 289.188.220 658.705.223 1.014.060.090
Datorii de exploatare pe tr scurt 225.190.566 585.442.345 209.080.582
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 7.565.377 9.968.699 8.312.736
4. Datorii comerciale – furnizori 141.230.367 166.889.861 158.303.410
5. Efecte de comerț de plătit 11.421.665 10.594.763 0
6. Datorii din operațiuni de leasing financiar (ct. 406) 16.363 0 0
7. Sume datorate entităților din grup 0 0 0
8. Sume datorate entităților asociate si entitatilor controlate
in comun 0 0 0
9. Datorii rezultate din operațiunile cu instrumente derivate
(ct. 4651) 0 0 701.238
10. Alte datorii, inclusiv fiscale și sociale 38.200.989 370.095.696 37.725.593
11. Provizioane mai mici de un an 26.755.805 27.893.326 4.037.605
Datorii financiare curente 63.997.654 73.262.878 804.979.508
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându -se
separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni
convertibile 0 0 0
2. Sume datorate instituțiilor de credit 63.997.654 73.262.878 804.979.508
PASIV TOTAL 2.554.831.705 2.760.761.745 2.106.336.504
AT-PT 0 0 0

DINAMICA INDICATORILOR DE REZULTATE Anul 1 Anul 2 Anul 3
Cifra de afaceri 1.581.469.944 1.750.202.519 1.800.078.956
Rezultatul din exploatare 586.178.630 691.427.388 664.726.162
Rezultatul total 607.100.675 713.974.696 705.044.950
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțului contabil

44
Anexa 3: Ratele de structură ale activelor
2017 2018 2019
1. Rata activelor imobilizate 47,53 48,64 60,03
1.1. Rata imobilizărilor necorporale 0,63 0,47 1,58
1.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor și licențelor 100,00 100,00 46,63
1.1.2. Rata fondului comercial 0,00 0,00 0,00
1.1.3. Rata imobilizărilor necorporale în curs 0,00 0,00 0,00
1.2. Rata imobilizărilor corporale 62,50 66,10 66,79
1.2.1. Rata terenurilor și construcțiilor 27,79 23,17 27,32
1.2.2. Rata instalațiilor tehnice și mașinilor 59,34 48,69 61,82
1.2.3. Rata altor imobilizări corporale 0,00 0,00 0,00
1.2.4. Rata imobilizărilor corporale în curs 6,53 27,13 9,74
1.3. Rata imobilizărilor financiare 36,87 33,43 31,64
2. Rata activelor circulante 52,47 51,36 39,97
2.1. Rata stocurilor 50,786 49,014 70,760
2.1.1. Rata materiilor prime 26,03 29,24 31,12
2.1.2. Rata producției neterminate 0,00 0,00 0,00
2.1.3. Rata produselor finite și mărfurilor 34,30 40,01 44,11
2.1.3. Rata avansurilor pt cumparari de stocuri 0,00 0,00 0,00
2.2. Rata creanțelor 18,23 37,81 15,25
2.2.1. Rata creanțelor comerciale 64,00 26,76 45,62
2.2.2. Rata altor creanțe 32,39 9,26 47,38
2.3. Gradul net de asigurare cu disponiblități * * *
– fata de activele circulante 30,99 13,17 13,99
– fata de activele totale 16,09 6,71 5,55
2.4. Gradul brut de asigurare cu disponibilități * * *
– fata de activele circulante 30,99 13,17 13,99
– fata de activele totale 16,09 6,71 5,55
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțului financiar

45
Anexa 4: Ratele de structură ale elementelor de pasiv
2017 2018 2019
STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL EXIGIBILITĂȚII
1. Rata stabilității financiare (Kper/Pt) 88,68 76,14 51,86
2. Rata datoriilor pe termen scurt (Dts/Pt) 11,32 23,86 48,14
2.1. Rata datoriilor financiare (Dfc/Dts) 22,13 11,12 79,38
2.2. Rata datoriilor comerciale (Dcom/Dts) 48,84 25,34 15,61
2.3. Rata altor datorii nefinanciare (Ad/Dts) 25,08 61,93 4,94
3. Rata structurii finanțării (Dts/Kper) 12,76 31,34 92,84
STRUCTURA PE FORME DE PROPRIETATE 2017 2018 2019
1. Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Pt) 53,99 45,27 37,55
2. Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) 60,88 59,46 72,41
3. Rata de îndatorare globală (Dt/Pt) 46,01 54,73 62,45
4. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kper) 39,12 40,54 27,59
5. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kpr) 64,26 68,18 38,11
6. Levierul financiar 0,66 0,71 1,34
7. Rata creditelor bancare (CB/Dt) 71,88 53,67 19,51
8. Rata creditelor bancare (CB/Pt) 33,07 29,37 12,19
9. Rata datoriilor de exploatare (De/Dt) 19,16 38,75 15,89
10. Rata datoriilor de exploatare (De/Pt) 8,81 21,21 9,93
ANALIZA CAPITALULUI ANGAJAT
BAZA DE CALCUL 2017 2018 2019
Capital propriu 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
Împrumuturi pe termen mediu și lung 844.943.668 810.828.497 256.698.573
Capital angajat permanent 2.224.237.023 2.060.714.384 1.047.593.282
Datorii financiare curente 63.997.654 73.262.878 804.979.508
Capital împrumutat 908.941.322 884.091.375 1.061.678.081
Capital angajat 2.288.234.677 2.133.977.262 1.852.572.790
RATELE CAPITALULUI ANGAJAT
1. Rata capitalului angajat 89,56 77,30 87,95
2. Rata datoriilor de exploatare 8,81 21,21 9,93
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE PASIV 2017 2018 2019
1. Stabilitatea capitalului angajat (Kap/Ka) 97,20 96,57 56,55
2. Exigibilitatea capitalului angajat (Dfc/Ka) 2,797 3,433 43,452
3. Autonomia capitalului angajat (Kpr/Ka) 60,28 58,57 42,69
4. Îndatorarea globală a capitalului angajat (Kîm/Ka) 39,72 41,43 57,31
5. Îndatorarea la termen a capitalului angajat (Îtml/Ka) 36,93 38,00 13,86
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE ACTIV
1. Ponderea activelor imobilizate (AI/Ka) 53,07 62,93 68,25
2. Ponderea necesarului de fond de rulment (NFR/Ka) 30,59 30,26 27,80
3. Ponderea disponibilităților și plasamentelor (Db/Ka) 18,15 8,75 6,36
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțului financiar

46
Anexa 5: Fondul de rulment, fondul de rulment prorpiu și stăin
Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3
Capital permanent 2.265.643.485 2.102.056.522 1.092.276.414
Capital propriu 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
Active imobilizate 1.214.362.481 1.342.880.777 1.264.430.958
Fond de rulment 1.051.281.004 759.175.745 -172.154.544
– Fond de rulment propriu 164.930.874 -92.994.890 -473.536.249
– Fond de rulment străin 886.350.130 852.170.635 301.381.705
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțului financiar

Anexa 6: Rentabilitatea, levierul financiar și efectul de levier financiar
Baza de calcul 2017 2018 2019
Cheltuieli cu dobânzile (Db) 48.236.402 43.976.933 67.475.418
Capitalul împrumutat (Kîm) 908.941.322 884.091.375 1.061.678.081
Rata dobânzii (d) 5,31 4,97 6,36
Venituri din exploatare 2.572.911.686 2.776.792.749 2.609.578.137
Cheltuieli din exploatare 2.189.972.432 2.497.360.424 2.642.886.135
Profitul brut din exploatare (Pe) 382.939.254 279.432.325 -33.307.998
2017 2018 2019
Profit brut din exploatare (Pe) 382.939.254 279.432.325 -33.307.998
Capitalul investit (Ka) 2.288.234.677 2.133.977.262 1.852.572.790
Rata rentabilității economice (Re) 0,17 0,13 -0,02
2017 2018 2019
Rata rentabilității economice (Re) 0,17 0,13 -0,02
Rata dobânzii (d) 5,31 4,97 6,36
Capital împrumutat (Kîm) 908.941.322 884.091.375 1.061.678.081
Capital propriu (Kpr) 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
1-T (Impozitarea) 0,84 0,84 0,84
Rata rentabilității financiare -2,70 -2,77 -7,20
2017 2018 2019
Capital împrumutat (Kîm) 908.941.322 884.091.375 1.061.678.081
Capital propriu (Kpr) 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
Levierul financiar (Kîm/Kpr) 0,66 0,71 1,34
2017 2018 2019
Levierul financiar 0,66 0,71 1,34
Rentabilitatea economică – rata dobânzii -5,14 -4,84 -6,37
Efect de levier financiar -3,39 -3,43 -8,56
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțului financiar