Lucrare de disertație [610121]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea
Afacerilor

Lucrare de disertație

Conducător științific :
Prof. univ. dr. Marian Siminică
Absolvent: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Analiza și evaluarea financiară a
organizațiilor

Diagnosticul structurii
financiare la SC…

Conducător științific
Prof. univ. dr. Marian Siminică
Absolvent: [anonimizat]
2020

Cuprins

Introducere……………… …………………………………………………………………………
Capitolul 1 Optimizarea structurii financiare – obiectiv al managementului financiar al firmei….
1.1. Consideratii generale privind structura financiara…………………………………………….
1.2. Structura financiara si costul capitalului
1.2.1. Costul capitalului prop riu
1.2.2. Costul capitalului imprumutat
1.2.3. Costul mediu ponderat al capitalului
1.3. Teorii privind structura financiara optima………………………………………………..
Capitolul 2 Analiza structurii financiare la SC…………………………………. ………………………….
2.1. Prezentarea generală a SC…………………………..…………………………….………….
2.2. Analiza structurii activelor…………………………………………………………………….
2.3. Analiza structurii capitalurilor………………………………………………………………
2.3.1. După criteriul exigibilității ……… ……………………………………………… ……..
2.3.2. După forma de proprietate……………………………………………………………
2.3.3 După obligațiile pe care le generează…………………………………………………
2.4. Analiza corelației dintra structura activelor și structura capitalurilor……………………….
2.5. Structura financiară si rentabilitatea………………………………………………………….
2.6. Măsuri de optimizare a structurii financiare la SC…………………………………………..
Concluzii…………… ……………………… ………………………………………………………
Bibliografie……… ………………………………………………………………………………..

4
Introducere

Structura financiară presupune ansamblul complex al surse de finanțare utilizate de
managerul financiar in vederea acoperiririi necesarului ce trebuie finanțat. In aproximativ toate
cazurile, companiile nu se finanteaza in totalitate din capital uri proprii , ci recurg si la finantari
externe.
Poziția financiară este ilustrata prin intermediul bilanțului contabil, ea fiind data de relația ce
intervine intre active, datorii și capitalurile proprii ale firmei . Acesta are scopul de a inventaria, atat
averea , cat și angajamentele sau datoriile întreprinderii și de a le clasifica pe termene de lichiditate si
dupa criteriul exigibilitatii.
Costul ca pitalului propriu se referă la rata rentablităț ii ceruta de action ari, pentru a le garanta
un castig asemenea celui pe care ar putea sa -l obtina in conditii de risc identice. Rata de rentabilitate
trebuie sa fie destul de ridicata pentru a -l determina pe actionarul potential sa achizitioneze actiuni,
iar pe cel real sa l e pastreze.
In determinarea ratei costului capitalulu i propriu, se folosesc 3 metode, și anume abordarea
CAPM, abordarea „ randamentului obligatiunii plus prima de risc” si metoda dividendelor
actualizate .
Costul capitalului imprumutat se refera la ansambl ul cheltuielilor efectuate de o firma,
datorita apelarii acesteia al imprumuturi precum: plata dobanzilor, prime acordate catre creditori,
comisioane s.a.m.d. Costul capitalurilor imprumutate se examineaza ca si flux de cheltuieli
financiare realizate de f irma in vederea completarii resurselor proprii.
Costul capitalui angajat se calculeaza ca media aritmetica ponderata a costuri lor capitalurilor
proprii si imprumutate.
Pentru a analiza indicatorii afenți structurii financiare, am ales Alro Slatina. Compania
ALRO este unul dintre cei mai mari producători integrați pe verticală din Europa, după capacitate și
are în structura sa organizatorică două divizii:
• Aluminiu Primar, cu secția Anozi, Uzina de Aluminiu, secția Turnătorie, Eco -Topitoria de deșe uri
de aluminiu, sectoare de reparații și piese de schimb, transporturi rutiere și feroviare și alte secții
auxiliare. Ca urmare a investițiilor în modernizarea echipamentelor și în tehnologie nouă, ALRO a
ajuns la o capacitate de producție de 265.000 de t one de aluminiu primar și 340.000 de tone de
aluminiu turnat. Totodată toți anozii necesari electrolizei aluminei sunt produși intern;
• Aluminiu Procesat, cu o capacitate de procesare de 90.000 de tone de aluminiu procesat, aceasta
putând varia în funcți e de mixul de producție. În prezent este în desfășurare un program de creștere a
capacității până la 120.000 de tone, până în anul 2022.
Capacitățile de producție și procesare a aluminiului se află în Slatina, România și includ, în
prezent, o unitate de pr oducție de aluminiu primar, care include o secție anozi, o turnătorie, o unitate
de reciclare a deșeurilor din aluminiu („Eco -Topitoria”), laminoare la cald și la rece și o secție de
extrudate . În ceea ce privește structura acționariatului, VIMETCO N.V. deține ponderea cea mai
mare din totalul acțiunilor, având aproximativ 54%. Pe locul al doilea ca pondere urmează PAVAL
HOLDING loc. BACAU cu circa 23%. Locul al treilea este ocupat de alți acționari cu aproximativ
13%, iar ponderea cea mai mica din totalu l acțiunilor o deține ONDUL PROPRIETATEA S.A. cu
circa 10%.
Revenind la indicatorii structurii financiare pe care o sa -i calculez, mai întâi o să incep în a
calcula separat indicatorii structurii activelor și indicatorii de structură ai pasivelor (după for ma de
proprietate, criteriul exigibilității și după datoriile pe care le generează), urmând ca mai apoi să
analizez corelația dintre structura activelor și structura capitalurilor, ceea ce implică : corelația dintre

4
activele imobilizate și capitalul permane nt, dintre active circulante și datoriile pe termen scurt,
dintre active totale și datorii totale, analiza ratelor de lichiditate și solvabilitate, precum și corelației
dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Apoi am să prezint relația dintre structura financiară și rentabilitatea și am să închei prin a
evidenția câteva măsuri de optimizare a structurii financiare la Alro S latina.

6

CAPITOLUL 1.
OPTIMIZAREA STRUCTURII FINANCIARE – OBIECTIV A L
MANAGEMENTULUI FINANCIAR AL FIRMEI

1.1. Considerații generale privind structura financiară

Proportiile diferite in care o firma apeleaza la finantari prin capitaluri proprii sau prin
capitaluri imprumutate, precum si modul in care aceste resurse financiare se materializeaza in
capital productiov, definesc scructura financiara a intreprinderii.1
În alte opinii se consideră că structura financiară exprimă raportul existent între finanțările
pe termen scurt și cele pe termenlung. La nivelul întreprinderii, str uctura financiară reflectă
compoziția capitalurilor acesteia sau totalitateacomponentelor de capital.2
Eu consider ca structura financiara presupune ansamblul complex al surse de finanțare
utilizate de managerul financiar in vederea acoperiririi necesarulu i ce trebuie finanțat. In
aproximativ toate cazurile, companiile nu se finanteaza in totalitate din capitaluri proprii , ci
recurg si la finantari externe.
Poziția financiară este ilustrata prin intermediul bilanțului contabil, ea fiind data de relația
ce intervine intre active, datorii și capitalurile proprii ale firmei . Acesta are scopul de a
inventaria, atat averea , cat și angajamentele sau datoriile întreprinderii și de a le clasifica pe
termene de lichiditate si dupa criteriul exigibilitatii.
Structur a bilantului financiar este urmatoarea:

Tabelul nr.1: Structura bilantului financiar
ELEMENTE DE ACTIV ELEMENTE DE PASIV
Active imobilizate (mai mari de un an):
– imobilizări necorporale
– imobilizări corporale
– imobilizări financiare mai mari de 1 an
– stocuri cu mișcare lentă
– creanțe mai mari de un an Capitaluri permanente:
– capital propriu
– datorii pe termen mediu și lung
Active circulante (mai mici de un an):
– stocuri
– creanțe și imobilizări financiare mai mici
de un an
– disponibilități bănești Datorii pe termen scurt:
– datorii de exploatare și din afara
exploatării
– datorii financiare curente
Sursa: Cursul de diagnostic financiar, capitolul 2 “analiza dinamicii și structurii patrimoniului”

1 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 57
2 https://www.scribd.com/doc/55122542/Structura -Financiara -a-Intreprinderii

7
1.2. Structura financiara si costul capitalului

Costul capitalului unei firme reprezinta efortul financiar pe care trebuie sa -l faca aceasta
pentru procurarea resurselor financiare necesare. Nivelul acestuia depinde de costul diferitelor
categorii de capitaluri si de structura acestora. De aceea, determinarea costului capitalu lui angajat
si a influentei acestuia asupra structurii financiare presupune determinarea in prealabil a costului
capitalului propriu si costul capitalului imprumutat.3

1.2.1. Costul capitalului prorpriu
Se refera la rata rentablitatii ceruta de actionari , pentru a le garanta un castig asemenea
celui pe care ar putea sa-l obtina in conditii de risc identice . Rata de rentabilitate trebuie sa fie
destul de ridicata pentru a -l determina pe actionarul potential sa achizitioneze actiuni , iar pe cel
real sa le pas treze.
Conform teoriei financiare moderne, rata costului capitalului propriu (Rc) egaleaza rata
de rentabilitate fara risc (Rf), la care se aduna prima de risc (Pr) , astfel:

Rc = Rf + Pr
In vederea determinarii ratei costului capitalului propriu , se folosesc 3 metode: abordarea
CAPM („ Capital asset pricing model”), abordarea „ randame ntului obligatiunii plus prima d e
risc” si metoda dividendelor actualizate.4
1) Metoda abordarea CAPM („ Capital asset pricing model”)
Prin intermediul acestei metode se determina rata costului capitalului propriu pe baza
celor doua componente ale sale care sunt :
a) Rata de rentabilitate fara risc (Rf) reprezentata acel castig minim pe care actionarii l-ar
putea obtine , in conditiile in care acestia ar investi capitalurile lor in plasamente cu
risc egal cu 0 (obligatiunile de stat), decat sa le puna la dispozitia firmelor care au un
anumit risc, asadar o rentabilitate nesigura .
b) Prima de risc (Pr) semnif ica o crestere a rentabilitatii pe care o cer actionar ii, care sa
acopere riscul pe care si -l asuma, atunci cand ei au hotarat plasarea capitalurilor lor in
actiuni.
Calcularea ei se realizeaza in trei etape:
1.stabilirea indicelui de risc al actiunii ( β)
2.estimarea ratei de rentabilitate medii , pentru o actiune (Rm)
3.calcularea primei de risc cu ajutorul relatiei : Pr = β (Rm -Rf)
Rata costului capitalului propriu va fi:
Rc=Rf + β (Rm -Rf)
(Rm – Rf) este prima de risc pe piata
Aceasta metoda are mai multe limite, si anume:
-referitor la rata rentabilitatii cu risc 0, este greu de spus daca va fi folosita rata dobanzii aferente
obligatiunilor de stat, atat pe termen scurt, cat si lung
-este greu de estimat indicele de risc pentru toate firmele in parte
-este dificila estimarea primei de risc pe piata
Pentru inlaturarea oricaror dezavantaje e posibil ca prima de risc sa se determine prin
aplicarea ratei de risc(k) asupra ratei de rentabilitate cu risc 0, si anume: Pr = Rf * k

3 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 57
4 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 58

8
Rata de risc (k) poate avea o valoare din cele prezentate mai jos:
– 0,25 – risc mic;
– 0,50 – risc mediu;
– 1 – risc putin ridicat;
– 1,50 – risc ridicat;
– 2 – risc foarte ridicat.
2) Abordarea „ randamentului obligatiunii plus prima de risc”
Este un procedeu de calculare a costul a costului capitalului propriu prin insumarea ratei
dobanzilor afertente datoriilor pe termen lung platite de o firma si primei de risc cuprinsa intre
limitele 2% si 4%. Ea este usor de aplicat. Dat fiind faptul ca prima de risc este o estimare bazata
pe discernamant , in acest caz, costul capitalui propriu nu este destul de exact.
3) Metoda dividendelor actualizate
Aceaste metoda este bazata pe actualizarea incasarilor viitoare sub forma de dividende (Dn) si de
pret (Pn) de revanzare a actiunilor, netinand seama de risc.
Sa presupunem ca am putea prognoza nivelul fluxurilor viitoare de incasari, atunci am putea
stabili rata de actualizare care sa acopere valoarea actuala neta pentru investitia respectiva, si care
este de fapt rata costului capitalurilor porprii, adica Rc.

P0 = D1
1+Rc + D2
(1+Rc)2 + Dn
(1+Rc)n + Pn
(1+Rc)n

P0 = ∑Di
(1+Rc)in
i=1 + Pn
(1+Rc)n
Unde:
– P0 – valoarea actiunii in anul respectiv ;
– Di – dividendul pe o actiune anticipat in anul „n” ;
– Pn – pretul de revanzare aferent actiunii din anul „n”;
– n – numarul de ani previzionati;
– Rc – rata costului capitalurilor proprii;
Avand in vedere ca pretul revanzare pentru o actiunie din anul „n” este stabilit in functie
de dividendele ce le va primi un potential cumparator al actiunii respective, pentru un anumit
numar de ani, avem relatia:
P0 = ∑Di
(1+Rc)in
i=1 , unde n ->∞
Aceasta formula se numeste modelul dividendelor actualizate (DDM) si sugereaza ca valoarea
prezenta a actiuni i va fi egala cu suma platilor viitoare corespunzatoare dividende lor actualizate
netinand cont de orinzontul investitiei.

1.2.2. Costul capitalului împrumutat
Sub aspect contabil, c ostul capitalului imprumutat se refera la ansamblul cheltuielilor
efectuate de o firma, datorita apelarii acesteia al imprumuturi precum: plata dobanzilor, prime
acordate catre creditori, comisioane s.a.m.d. Costul capitalurilor imprumutate se examineaza c a si
flux de cheltuieli financiare realizate de firma in vederea completarii resurselor proprii.
Financiar vorbind, costului capitalului imprumutat ii corespunde o rata de actualizare ce
permite egalitatea dintre sumele primite cu titlu de imprumut, pe de -o parte, si varsamintele in

9
contul rambursarilor periodice, a platii dobanzilor si a altor cheltuieli financiare aferente
capitalului imprumutat, pe de alta parte.5
In ipoteza ca o este contractat un credit bancar (CB), pe o anumita perioada (n), avand o
rata a dobanzii (d), intreprinderea se obliga sa achite bancii respective anual , sumele A i, i=1;n.
Costul creditului este dat de rata de actualizare (Rd) care permite egalitatea dintre valoarea
creditului si sumele anuale platite ( anuitati).
Relatia de cal cul este: CB = A1
1+Rd+ A2
(1+Rd)2+ ……… + An
(1+Rd)n= = ∑Ai
(1+Rd)𝑖n
i=1
Daca atunci cand banca acorda creditl unei companii si percepe comisioane, rezulta ca
valoarea creditului se determina prin reducerea creditului cu suma comisioane respective.
Dat fiind faptul ca toate cheltuielile financiare sunt deductibile , atunci costul creditului
pentru companie este, inferior ratei dobanzii, ca urmare a reducerii impozitului pe profit pe care -l
plateste aceasta.

1.2.3. Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC)
Costul capitalui angajat se calculeaza ca media aritmetica ponderata a costuri lor
capitalurilor proprii si imprumutate, conform relatiei:
CMPC = Rc * Kpr
Ka+ Rd * Kîm
Ka
– Kpr – capital propriu;
– Kîm – capital imprumutat;
– Ka – capital angajat;
– Rc – costul capitalui propriu;
– Rd – costul capitalului imprumutat
Nivelul costului capitalului angajat este influentat de doi factori :
– unul extern dat de exigentele furnizori lor de capital , adica actionari i, banci le sau societati le
financiare
– unul intern dat de structura financiara, si anume masura in care managerii apeleaza la una din
variantele finantare. Astfel , modificarea structurii financiare duce la diminuarea costului
capitalului, dar si majorarea cotei de piata a firmei .

5 Simi nică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 60

10
1.3 Teorii privind structura financiară optimă

Există mai multe teorii referitoare la corelația dintre strcutura financiară a întreprinderii și
costul capitalului angajat. Dintre acestea enumerăm :
a) Teoria clasica a structurii financiare a întreprinderii.
Potrivit acesteia există o structură financiară optima care minimizează costul capitalului.
Aceasta este data de acel nivel al îndatorării de la care atât costul capitalui propriu, cât si costul
capitalului împrumutat încep să crească.6 Teoria este redată în următorul grafic:

Graficul nr.1 : Teoria clasica prvind structura capitalului

Sursa: Manulalul Diagnosticul financiar al firmei

Până la limita de creștere a intadorarii, în cazul nostru S, costul capitalului împrumutat,
adică Rd, nu se modifică. În cazul în care îndatorarea depășește pragul S, înseamnă că ea a atins
proporția critică, iar creditorii vor percepe taxe, cu o mai mare rată a dobânzii în vederea
acoperirii riscurilor.
La fel se întâmplă și în cazul costului capital ului propriu. Dreapta evoluției acestuia față
de îndatorare va fi mereu deasu pra dre ptei care arată evoluția costului capitalului împrumutat.
Această rez ultă din faptul că riscurile pe care le suportă actionarii sunt mai mari faț ă de acelea pe
care le suportă creditorii, pentru că firma se obligă să plătească dobânda aferentă împrumuturil or
contractate, însă nu are obligația de distr ibuire a dividendelor. În cazul falimentului, obligațiile
vor fi pl ătite creditorilor, și mai apoi acționarilor.
Teoria clasică privind structura capitalului suger ează că atât creditorii, cât și actionarii se
tem de nivel prea mare al îndat orării care, depășind limita S, aceștia vor cere dividende mari cu
scopul acope ririi riscurilor.
Astfel, curba corespunzătoare costului mediu ponderat al capitalul ui (CMPC) se va
poziționa între liniile aferente costurilor specifice. At unci când firma nu contractează credite,
recur gând la finanțarea activității pe seama capitalurilor proprii, costul capitalului total va
egală costul capitalului propriu. Atunci când firma folosește creditele contractate pentru a -și
finanța activ itatea, atunci se va înregistra o scădere a costului mediu ponderat, dat f iind faptul că
aceste creditele sunt mai ieftine spre deosebire de capitalurile proprii. Costulu mediu ponderat va
continuă să scadă până la limita S, acolo el având cea mai mic ă val oare, urmând că apoi nivelul
acestuia să crească. Așad ar, când în punctul S, valoarea acestuia este minimă, rezultă că structura
capitalului e optimă.
b) Teoria lui Modigliani si Miller.

6 Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova 2010, pag. 61 Costul
capitalului
S Rc
CMPC
Rd
Kîm/Ka

11
Cei doi au publicat un articol in care si -au prezentat teoria prvind structura capitalului in
doua ipoteze:
1) Atunci cand impozitarea lipseste, structura financiara a firmei nu afecteaza costului mediu
ponderat al capitalului
2) In prezenta impozitarii, atunci cand se deduc dobanzile in vederea calcularii impozitului
pe profit atunci cand intreprinderea utilizeaza capitalul imprumutat, costul mediu ponderat
inregistreaza o scade re iar valoarea de piata a lui creste, acesta ajungand la o valoare
maxima , cand firma isi finanteaza activitaea aproape numai p rin intermediul
imprumuturilor.
c) Teoria moderna a structurii capitalului
Conform teoriei, actionarii se multumesc un nivel al indatorarii scazut, adica S1, neavand
pretentii cu privire la remune rarea capitalurilor proprii. Dincolo de limita aceasta , ei vor solicita o
remunerare proportionala cu o rata constanta, pana la nivel ul indatorarii, adica S`1. In cazul in
care, managerii continua cresterea ponderii capitalurilor imprumutate in totalul capitalul ui, atunci
actionarii, considerand ca pragul critic a fost depasit , isi vor creste pretentiile fata de cresterea
indatorarii.
Cu privire la capitalul imprumutat , si costul lui incepe sa c apete o crestere semnificativa
cand creditorii considera ca nivelul indatorarii e prea mare (depasesind pragul S2).
Insumand evolutia costului capitalului propriu impreuna cu evolutia capitalului
imprumutat se obtine evolutiei costului capitalului angajat. (Capitalul angajat = capital
imprumutat + capital propriu) .

Graficul nr.2: T eoria mode rna privind structura capitalului

Sursa: Manulalul Diagnosticul financiar al firmei
Curba costului capitalui total are variatii pe 3 intervale:
1) Atunci cand S < S1, costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) se reduce proportional
cu cresterea indatorarii.
2) Atunci cand S1 < S < S`1, costul mediu ponderat al capitalului este constant, la cel mai
scazut nivel, pentru ca o crestere a costului capitalului propriu e neutralizata datorita
utlizarii indatorarii.
3) Cand S > S`1, costul mediu ponderat al capitalului creste pe seama unei cresteri rapide a
costului capitalului propriu, ca t si a costului capitalului imprumutat.
Daca in teoria clasica se evidentia o structura optima intr -un anumit punct aferent unei
valori a indatorarii, in teoria moderna se obtine zona optima aferenta intervalului gradului de
indatorare. Zona se situeaza i ntre S1 si S`1, cand costul mediu ponderat al capitalui e minim. Din
aceasta situatie, firma recurge la reducerea costului capitalurilor folosite prin pe seama
optimizarii structurii financiare. Costul
capitalului Rc
CMPC
Rd
Kîm/Ka
S1 S`1 S2

12
CAPITOLUL 2 . ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE LA SC ALRO
SLATIN A

2.1. Prezentarea generală a SC Alro Slatina

Compania ALRO este unul dintre cei mai mari producători integrați pe verticală din
Europa, după capacitate și are în structura sa organizatorică două divizii:
• Aluminiu Primar, cu secția Anozi, Uzina de Aluminiu, secția Turnătorie, Eco -Topitoria de
deșeuri de aluminiu, sectoare de reparații și piese de schimb, transporturi rutiere și feroviare și
alte secții auxiliare. Ca urmare a investițiilor în modernizarea echipamentelor și în tehnologie
nouă, ALRO a ajuns la o capacitate de producție de 265.000 de tone de aluminiu primar și
340.000 de tone de aluminiu turnat. Totodată toți anozii necesari electrolizei aluminei sunt
produși intern;
• Aluminiu Procesat, cu o capacitate de procesare de 90.000 de tone de aluminiu procesat, aceasta
putând varia în funcție de mixul de producție. În prezent este în desfășurare un program de
creștere a capacității până la 120.000 de tone, până în anul 2022.
Capacitățile de producție și procesare a aluminiului se află în Slati na, România și includ,
în prezent, o unitate de producție de aluminiu primar, care include o secție anozi, o turnătorie, o
unitate de reciclare a deșeurilor din aluminiu („Eco -Topitoria”), laminoare la cald și la rece și o
secție de extrudate. Compania deț ine și Alum S.A., rafinăria de alumină care este localizată în
Tulcea .7
În ceea ce privește structura acționariatului, VIMETCO N.V. deține ponderea cea mai
mare din totalul acțiunilor, având aproximativ 54%. Pe locul al doilea ca pondere urmează
PAVAL HOLDING loc. BACAU cu circa 23%. Locul al treilea este ocupat de alți acționari cu
aproximativ 13%, iar ponderea cea mai mica din totalul acțiunilor o deține ONDUL
PROPRIETATEA S.A. cu circa 10%.
Conform tabelului nr.2, am evidențiat strucutur a acți onariatului astfel:
Tabelul nr.2 – Structura acționariatului
Acționar Acțiuni Procente
VIMETCO N.V. loc. AMSTERDAM NLD 386,795,344 54.1898 %
PAVAL HOLDING loc. BACAU jud. BACAU 165,679,915 23.2117
alti actionari 88,419,162 12.3875
FONDUL PROPRIETATEA S.A. loc. BUCURESTI 72,884,714 10.2111
TOTAL 713,779,135 100%
Sursa: site -ul Bursa de valori București
Privind managementul companiei, Marian Tănase este p reședinte si membru non –
executiv al Consiliului de Administrație și președinte al Comitetului de Remunerații și
Nominalizări , urmat de Gheorghe Dobra (director g eneral și membru executiv al Consiliului de
Administrație ), Genoveva Năstase ( Director Financiar ), William Berger ( Director General
Vimetco Trading ), Dragoș Andrian Voncu ( Dire ctor juridic), Nicu Durău( Director resurse
umane și Servicii generale), Marian Cilianu ( Director Operațiuni – Aluminiu Primar și Membru
non-executiv al Co nsiliului de Administrație ALUM), Mircea Popa ( Director Operațional –
Aluminiu Procesat ) și Ioan Sava (Director Tehnic, Calitate și Investiții ).

7 http://www.alro.ro/despr e/alro/previzualizare

13
2.2. Analiza structurii activelor

Mai intâi, o să încep în a prezenta o scurtă analiză a modificărilor absolute și procentuale
intervenite în nivelul activelor totale și pe grupe sau elemente de activ ce reflectă politica de
alocare a resurselor și principalele mutații cantitative și calitative intervenite în situația
mijloacelor economice și în patrimoniul firmei. În tabelul următor voi prezenta evoluția activelor
imobilizate, dar si a activelor circulante din tot alul activelor, pe o perioadă de 3 ani, respectiv
2017, 2018 și 2019.
Tabelul nr.3 – modificarea absolută și relativă a activelor totale pe categorii de active
Modificare absolută Indice (%)
Active / Ani 2017 2018 2019 D2/D1 D3/D2 I2/I1 I3/I2
Active
imobilizate 1.214.362.481 1.342.880.777 1.264.430.958 128.518.296 -78.449.819 110,6 94,16
Active
circulante 1.340.469.224 1.417.880.968 841.905.546 77.411.744 -575.975.422 105,77 59,38
Active totale
2.554.831.705 2.760.761.745 2.106.336.504 205.930.040 -654.425.241 108,06 76,30
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare
În cadrul act ivelor imobilizate, în anul 2018 s-a înregistrat o creștere de 128.518.296 lei,
aproximativ cu 10,6%, comparativ cu anul 2017, datorită unei creșteri semnificative a
imobilizărilor corporale din anul respectiv. La acest capitol, firma nu a înregistrat vreu n progres,
deoarece în anul 2019 , activele imobilizate au s cazut cu 78.449.819 lei, procentual vorbind, cu
5,84 %, pe fondul unei reduceri a imobiliză rilor corporale și financiare.
Referitor la activele circulante, putem spune ca avem o creștere în anul 2018 față de anul
precedent (2017 ) cu 77.411.744 lei, aproximativ 5,77 %. Trendul nu s-a mentinut și anul 2019 ,
urmând să scadă semnificativ față de anul 2018 cu 575.975.422 lei (cu circa 40,62 %).
Însumând cele două categorii de active, obținem activele totale, care au o evoluție
fluctuantă. Acestea înregistrează o creștere cu 205.930.040 lei în anul 2018 comparativ cu anul
2017 (cu 8 ,06%) , dar și un regres cu 654.425.241 lei în anul 2019 față de anul precedent (2018),
scăzând cu 23,7 %.
Pentru o mai bună ințelegere a situației evoluției activelor imobilizate și a activelor
circulante în totalul activelor, voi prezenta o diagramă ce refle că fidel nivelul acestora.
Graficul nr. 3 – Evoluția activelor totale pe categorii de active
0500,000,0001,000,000,0001,500,000,0002,000,000,0002,500,000,0003,000,000,000
2017 2018 2019Evolu ția activelor imobilizate și
circulante în totalul activelor
Active imobilizate Active circulante

14
Din graficul nr.3 observăm ca din totalul activelor, activele imobilizate și cele circulante
au o evoluție fluctuantă în ceea ce privește ponderea lor în total active. Astfel ca în primii doi ani
de analiză activele circulante dețin ponderea, urmând ca mai apoi în 2019 activele imobilizate să
treacă pe primul loc ca și pondere.
În continuare am să realizez o analiză detaliată privind aceste evoluții a activelor, pe părți
componente, utilizând ca metode de calcul, ratele de structura ale activelor imobilizate și
activelor circulante. Am să încep în a prezenta ratele de structură privind activele imobilizate, pe
categorii de imobilizări corporale, imobilizări necorp orale și imobilizări financiare, dar și pe
seama elementelor din structura acestora.

Tabelul nr.4 – ratele de structură ale activelor imobilizate, pe categorii de imobilizări
2017 2018 2019
1. Rata activelor imobilizate 47,53 % 48,64 % 60,03 %
1.1. Rata imobilizărilor necorporale 0,63% 0,47% 1,58%
1.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor și licențelor 100,00 % 100,00 % 46,63 %
1.1.2. Rata fondului comercial 0,00% 0,00% 0,00%
1.1.3. Rata imobilizărilor necorporale în curs 0,00% 0,00% 0,00%
1.2. Rata imobilizărilor corporale 62,50 % 66,10 % 66,79 %
1.2.1. Rata terenurilor și construcțiilor 27,79 % 23,17 % 27,32 %
1.2.2. Rata instalațiilor tehnice și mașinilor 59,34 % 48,69 % 61,82 %
1.2.3. Rata altor imobilizări corporale 0,00% 0,00% 0,00%
1.2.4. Rata imobilizărilor corporale în curs 6,53% 27,13 % 9,74%
1.3. Rata imobilizărilor financiare 36,87 % 33,43 % 31,64 %
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a) În ceea ce privește prima categorie din cadrul activelor imobilizate, și anume
imobilizari necorpor ale, putem spune că acestea deți n cea mai mică pondere în totalul activelor
imobilizate cu valori sub 1% în primii doi ani de analiză, acestea având în componenț ă numa i
concesiuni, brevete și licențe . Rata imobilizărilor necorporale ( c alculată ca raport între
imobilizări necorporale și active imobilizate) are o evoluție fluctuană, aceasta scăzând în anul
2018 datorită unei reduceri a valorii concesiunilor, brevetelor și licențelor și crescând în 2019
datorită faptului că ALRO Slatina a mai înregistrat și drepturi de utilizare a activelor în leasing.
b) Pe primul loc ca pondere în totalul activelor imobilizate, se află imobilizările corporale
a căror rate cunosc o creștere lentă dintr -un an în altul, datorită și unei creșteri a valorii lo r în anii
2017 și 2018, urmând ca în 2019 să crească nesemnificativ cu numai 0,69% datorită faptului că
scăderea valorii activelor imobilizate este mai mică decât scăderea imobilizărilor corporale .
Instalațiile tehnice și mașinile sunt cele care contribuie cel mai mult la creșterea ponderii
imobilizărilor corporale, datorită faptului că ele înregistrează cele mai mari valori, și care ale
căror rate sunt în creștere în cei trei ani analizați , rezultând că și rată imobilizărilor
corporale(calculată că raport între imob obilizări corporale și active imob ilizate) crește ușor din
primul an până în ultimul an al perioadei analizate. Terenurile și construcțiile sunt cele care
urmează după instalații tehnice și mașini că pondere, înregistrând o scădere a valorii lor în 2018
și o creștere în 2019 , urmând că ratele lor să aiba aceeași evoluție: de scădere în 2017 , și mai apoi
de creștere în 2018 , contribuind la mărimea ponderii imobilizărilor corporale. Imobilizările

15
corporale în curs au un impact mic, ele crescând semn ificativ în 2018, urmând ca mai apoi să
scadă în 2019 la un nivel apropiat nivelului înregistrat în 2017. Evoluția valorii acestora reflectă
evoluția fluctuantă a ratelor lor, ele scazând în 2018 și crescând în 2019, pe fondul scăderii și
creșterii valori i lor din anii respectivi.
c) Pe locul al doilea, ca pondere se află imobilizările financiare. Imobilizările financiare
sunt formate din alte împrumuturi , acțiuni deținute la filiale și alte titluri imobilizate în cei 3 ani
analizați . Imobilizările financ iare cresc cu puțin în anul 2018, iar apoi scad drastic în 2019 față de
anii precedenți din intervalul analizat , fapt ce rezultă și scăderea ratei imobilizarilor
financiare( calculată ca raport între imobilizari financiare și active imobilizate) pe intreg intervalul
analizat de la 36,9% în 2017, la 33,4% repsectiv 31,6 %.
Per total, rata activelor imobilizate cunoaște o creștere pe întreaga perioada analizată dată
de o creștere a valorii lor și o scădere a valorii activelor totale în primii 2 ani de analiză, dar și de
o reducere semnificativă în anul 2019 a valorii activelor totale.
Continuând cu analiză ratelor activelor, am să închei cu analiză celei de -a două
componentă a activelor imobilizate, și anume activele circulante.
Tabelul nr. 5 – Structura activelor circulante pe categorii de active
2017 2018 2019
2. Rata activelor circulante 52,47 % 51,36 % 39,97 %
2.1. Rata stocurilor 50,79 % 49,01 % 70,76 %
2.1.1. Rata materiilor prime 26,03 % 29,24 % 31,12 %
2.1.2. Rata producției neterminate 15,39 % 20,87 % 21,51 %
2.1.3. Rata produselor finite și mărfurilor 34,30 % 40,01 % 44,11 %
2.1.3. Rata avansurilor pt cumparari de stocuri 24,28 % 9,88% 3,26%
2.2. Rata creanțelor 18,23 % 37,81 % 15,25 %
2.2.1. Rata creanțelor comerciale 64,00 % 26,76 % 45,62 %
2.2.2. Rata altor creanțe 32,39 % 9,26% 47,38 %
2.3. Gradul net de asigurare cu disponiblități * * *
– fata de activele circulante 30,99 % 13,17 % 13,99 %
– fata de activele totale 16,09 % 6,71% 5,55%
2.4. Gradul brut de asigurare cu disponibilități * * *
– fata de activele circulante 30,99 % 13,17 % 13,99 %
– fata de activele totale 16,09 % 6,71% 5,55%
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

Conform tabelului de mai sus rată activelor circulante scade pe întreagă perioadă
analizată. În anul 2018 scade datorită unei creșteri a activelor totale care devansează creșterea
activelor circulante din același an, urmănd ca în anul 2019 rata activelor circulante să scadă pe
seama reducerii atât a valorii lo r, cât și a activelor totale.
a) Rată stocurilor (calculată raportând stocurile la active circulante) se menține constantă
în 2018 față de anul anterior , această scăzând nesemnificativ cu doar aproximativ 1%, urmând ca
în 2019 să crească brusc la 70,76%. Această creștere se datorează scăderii masive a valorii
activelor circulante din anul 2019. Ponderea cea mai mare din totalul stocurilor o dețin produsle
finite și mărfurile a căror rate cresc pe întreg intervalu l analizat, creștere dată de atât creșterea
valorii lor în primii 2 ani, dar și de reducerea valorii stocurilor în anul 2019. Materiile ocupa cel

16
de-al doilea loc ca și pondere, a căror rate sunt constante pe acest interval, au creștere mai mică .
Rată st ocurilor prezintă valori între 51% și 71 % de -a lungul perioadei analizate, iar rată
produselor finite și mărfurilor are valori de peste 34 %, această rezultând din faptul că activitatea
desfășurată de ALRO Slatina se bazează cel mai mult fabricarea și obținerea de produse din
aluminiu.
Producția neterminată se afla pe următorul loc ca pondere, a cărei valoare crește în anul
2018, iar apoi scade în următorul an. Totuși, aceasta evoluție fluctuantă a valorii lor, nu afectează
evoluția ratelor lor, aceste rate având un progres crescând pe întreaga pe rioadă analizată. Chiar
dacă valoarea producției neterminată scade în 2019, rata acesteia crește datorită faptului că
numitorul ( adică stocurile) scade drastic în același an.
b) Rată creanțelor (calculată că raport între creanțe și active circulante) crește pe
parcursul doar în primii 2 ani , datorită creșterii valorii ac estora în 2018 față de anul 2017 .
Această scădere bruscă de la 37,8% la 15,2% în ultimul an, se datorează reducerii drastice a
creanțelor în anul respectiv. Conform tabelului nr.5 , reiese faptul că mărimea activelor circula nte
este puternic influențată și de mărimea creanțelor ( aflându -se pe locul 2, ca și pondere după
stocuri). În cadrul creanțelor, cea mai mare pondere o au creanțele comerciale față de clienți, a
căror rate înregistrează o scădere în anul 2018 față de anul precedent datorită unei scăderi a
valorii creanțelor comerciale, dar și unei creșteri a creanțelor totale . În ciuda scăderii valori i
creanțelor comerciale in cel de -al treilea an , rata creanțelor comerciale din anul 2019 crește
datorită faptului că numitorul, și anume creanțele totale, cunoaște o scădere drastică, scădere ce
devansează reducerea creanțelor comerciale.
c) Gradul net de asigurare cu disponibilități se calculează că raport între casă și
conturile la bănci și activele circulante sau activele totale, în fun ție de care dorim să ne raportăm.
De aceea, se apreciază că un nivel al disponibilităților bănești cuprins între 3 și 5% din
activele circulante, sau între 1 și 1,5% din activele totale asigură necesitățile financiare curente
ale întreprinderii. Chiar dacă indicatorul are o tendintă de scadere, în ciuda faptului că f irma
analizată înregistrează o scădere majoră a casei și conturilor la bănci de la un an la altul , valorile
sunt cu mult mai mari de 1,5% față d e activele totale și cu mult mai mari de de 5% față de
activele circulante. Acest nivel seminifcă faptul că firma dispune de lichidități suficiente pentru
a-și susține activitatea curentă, ceea ce reduce riscul de insolvabilitate , însă în același timp, un
astfel de nivel poate semnifică utilizarea ineficientă a resurselor, generând costuri de oportunitate
care afectează performanțele economico financiare ale întreprinderii.
d) Gradul brut de asigurare cu disponibilități ia în calcul, pe langa sumele existe nte în
casierie și în conturile curente deschise la bănci, investițiile financiare pe termen scurt, care nu
cântăresc nimic în totalul disponibilităților deoarece au valoarea 0 . Se apreciază că un nivel al
acestuia de 30% din activele circulante, sau de 1 0%din activele totale reprezintă o situație
normală. Dat fiind faptul ca investițiile financiare pe termen scurt au valoare nulă, gradul brut de
asigurare cu disponibilități este identic cu cel net, prezentat andreior.
Din analiza gradului de asigurare cu disponibilități bănești am putea deduce o situație
negativă pentru Alro Slatina , evidențiind o utilizate ineficientă a resurselor bănești.
În graficul următor am să evidențiez fidel evoluția activelor imobilizate și circulante pe
întreg intervalul analizat.

17

Graficul nr. 4 – evoluția activelor imobilizate și circulante

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

2.3. Analiza capitalurilor

Pentru o desfășurare normală a activității firme lor, este nevoie de asigurarea acelor surse
financiare în vederea acoperir ii sau constituirii mijloacelor economice ale întreprinderii . Sursele
pot fi grupate după diferite criterii. În bilanțul financiar , acestea sunt clasificate după perioada în
care rămân în cadrul unei firme, astfel :
1) capitaluri permanente, care sunt formate din capital propriu și datorii pe termen mediu și lung;
2) datorii pe termen scurt.
După forma de proprietate , aceste surse de finanțare cuprind atât capital propriu, care se afla în
proprietatea acționarilor, cât ș i datorii totale, ce provin de la terți.
Structura financiară a unei firme este urmărită în funcție de mai multe criterii, și anume :
a) după forma de proprietate;
b) după criteriul exigibilității;
c) după obligațiile pe care le generează (analiza și interpretarea capitalului angajat și a
ratelor lui)

2.3.1. Analiza structurii surselor de finanțare după forma de proprietate
O analiză a structurii surselor de finanțare în funție de forma de proprietate furnizează
informații în legătură cu atât autonomia financiară a firmei , cât și îndatorarea acesteia , oferi nd
detalii cu privire la riscurile la care se expune firma . În acest e condiții, am să mă folosesc
următoarele rate:
 rata autonomiei financiare globale
 rata autonomiei financiare la termen
 rata de indatorare globală
 rata de indatorare la termen
 levierul financiar
1,214,362,4811,342,880,7771,264,430,9581,340,469,2241,417,880,968
841,905,546
0500,000,0001,000,000,0001,500,000,000
2017 2018 2019
Evoluția activelor imobilizate și
totale
Active imobilizate
Active circulante

18
 rata creditelor bancare
 rata datoriilor de exploatare
În cele ce urmează voi prezenta analiza structurii surselor de finan țare după forma de
proprietate, evidențiate în următorul tabel:
Tabelul nr.6 – Analiza ca pitalurilor după forma de proprietate
STRUCTURA PE FORME DE PROPRIETATE 2017 2018 2019
1. Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Pt) 53,99 45,27 37,55
2. Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) 60,88 59,46 72,41
3. Rata de îndatorare globală (Dt/Pt) 46,01 54,73 62,45
4. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kper) 39,12 40,54 27,59
5. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kpr) 64,26 68,18 38,11
6. Levierul financiar 0,66 0,71 1,34
7. Rata creditelor bancare (CB/Dt) 71,88 53,67 19,51
8. Rata creditelor bancare (CB/Pt) 33,07 29,37 12,19
9. Rata datoriilor de exploatare (De/Dt) 19,16 38,75 15,89
10. Rata datoriilor de exploatare (De/Pt) 8,81 21,21 9,93
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare
a) Rată autonomiei financiare globale se calculează ca raport între capitalul propriu și
pasivul total. Reflectând ponderea capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare, se
apreciază favorabil atunci când nivelul acestei rate este ridicat și în creștere. Se apreciază că
nivel ul minim al acestei rate trebuie să fie mai mare de 40% pentru asigurarea echilibrului
financiar, în timp ce nivelul normal se situează în jurul valorii de 50%. Peste aceste limite firma
poate apela la credite bancare cu condiția că rată rentabilității eco nomice să fie mai mare decât
rată dobânzii beneficiindu -se astfel de un efect de levier financiar pozitiv.8
Din tabel observăm că valorile acestei rate depășesc nivelul normal de 50% numai în
primul an , lucru apreciat favorabil. Această rată, insă, are un regres pe întreg intervalul analizat,
regres pe fondul unei scăderi semnificative a capitalului propriu de la an la an, dar și unei creșteri
a capitalului total în primii 2 ani analizați și o reducere în cel de -al treilea. Această creștere a
capitalului to tal e influențată de creșterea datoriilor pe termen scurt, mai exact de creditele
contractate de firmă care au crescut considerabil. Deci, nivelul indicatorului este mai mare de
40% în primii 2 ani și putem spune că se asigură un echilibru financiar în 201 7 și 2018, dar nu și
în 2019, acesta înregistrând o valoare sub 40%.
b) Rata autonomiei financiare la termen reprezintă structura capitalurilor permanente,
care se calcul ează în două moduri :
 RAFT = 𝐾𝑝𝑟
𝐾𝑝𝑒𝑟∗100 , atunci cand > 50%
 RAFT= 𝐾𝑝𝑟
𝐷𝑡𝑚𝑙∗100 , atunci cand > 100%

O valoare mai mică a acestei rate față de limita minimă ce se recomanda exprimă o
situație nefavorabilă, conducând la riscul de insolvabilitate. Se recomandă că această rată să fie în
creștere , lucru favorabil atunci când crește pe seama creșterii capitalului propriu și scăderii
datoriilor pe termen mediu și lung. Se acceptă o reducere a nivelului ratei atunci când

8 Siminică M, cursul Diagnosticul Financiar al firmei, capitolul 2, pag. 18

19
întrepriderea recurge la investiții, și pentru finanțarea acestora ea recurge la împrumuturi pe
termen mediu și lung, însă cu condiția că firma să obțină un efectul favorabil de levier financiar.
Din tabel observăm că valorile acestei rate depășesc nivelul normal de 50% pe întreg intervalul
analizat. Această rată, se menține constantă, cu o reducere infimă de 1,42% în 2018, urmând ca în
2019 să crească considerabil, situație apreciată favorabil neducând la apariția riscului de
insolvabilitate. Chiar dacă atât capitalul propriu, cât și cel permanent scad, rata are o creștere
semnificativă î n 2019, deoarece reducerea capitalului permenent devansează reducerea
capitalului propriu.
c) Rată de îndatorare globală se determină că raport între datoriile totale și capitalul
total. Ea este complementară cu rata autonomiei financiare globale. Este situație favorabil ă când
nivelul ei se reduce pe fondul rambursării creditelor pe care le -a contractat . Creșterea acestui
nivel exprimă o situație normală doar datorită creșterii datoriilor comerciale , atunci cand se obțin
termene de plată mai mai l ungi de la furnizori. Valoarea maximă ce se admite este de aproximativ
60% și nivelul normal e 50%.
Firma înregistrează un nivel sub cel normal în primul an analizat, și anume de 40%, lucru
apreciat favorabil, însă acest nivel crește în 2018 și mai ales în 2019 și nu pe fondul rambursării
de credite, ci din contră, pe seama creșterii semnificative a creditelor pe care le contractează în
anii respectivi, ajungându -se în 2019 la un nivel de 62,45%, nivel ce este peste limita admisă,
situație apreci ată nefavorabil.
Graficul nr.5 – Creșterea considerabilă a creditelor contractate

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

d) Rată de îndatorare la termen reprezintă raport ul dintre datoriile pe termen mediu și
lung fie capitalul permanent, fie capitalul propriu, după care ne raportăm. Rata este
complementară cu rată autonomiei financiare la termen. Nivelul ei trebuie să fie sub 50% în
prima formulă , și sub 100% în cea de -a doua formulă , ceea ce reflectă cadrul în care datorii le pe
termen lung sunt mai mici decât capitalul propriu și reprezintă garanția rambursării creditelor
contractate de la instituțiile de credit .
În ambele situații firma analizată nu depășește nivelul minim de 50%, dacă ne raportăm la
prima formulă, respective de 100%, dacă ne raportăm la cea de -a două formulă, fapt ce rezultă că
Alro Slatina nu a înregistrat în cei 3 ani valori ale datoriilor pe termen lung care să depășească 2017 2018 2019
Sume datorate
insitutiilor de credit63,997,654 73,262,878 804,979,5080200,000,000400,000,000600,000,000800,000,0001,000,000,000Sume datorate insitu țiilor de
credit

20
capitalul propriu sau permanent. Putem spune că avem o situație favorabil ă în cei 3 ani de
analiză.
e) Gradul de îndatorare sau levierul financiar reprezintă raportul di ntre capitalul
împrumutat și capitalul propriu . Dacă valoarea indicatorului este 1, înseamnă că scocietatea își
finanțează activitatea în egală măsură atât din sursele proprii , cât și din cele împrumutate.
Firma a înregistrat un nivel de sub 1 % al acestei rate, ceea ce -nseamnă că firma își
finanțează activitatea intr -o proporție mai mare din capitaluri proprii, și mai puțin din
imprumuturi . În 2019, indicatorul crește și ajunge la 1,34% datorită faptului că firma a contractat
un credit de -o valoare considerabilă de 804.979.508 lei. Nivelu ratei este în creștere deoarece
capitalul propriu scade semnificativ de la un an la altul.
f) Rată creditelor bancare are dou ă modalități de calcul. Prima se calculeaz ă raportând
creditele bancare ( sumele datorate instituțiilor de credit pe termen lung ) la datoriile totale, iar cea
de-a două raportând creditele bancare la pasivul total. În primul caz, indicatorul scade de la an la
an pe seama reducerii sumelor datorate instituțiilor de credit, ceea ce -n seaman că firma și -a mai
rambursat din creditele contractate. Aceeași explicație este și în cel de -al doilea caz.
g) Rată datoriilor de exploatare . Că și în cazul ratei precedente, ea are două modalități
de calcul. Prima constă în raportarea datoriilor de exploatare la datoriile totale, iar cea de -a două
constă în raportarea datoriilor de exploatare la pasivul total. În primul caz, din tabel observă m o
creștere considerabilă în anul 2018 față de anul precedent, iar în anul 2019 se observă o scădere
semnificativă de 22%, fapt ce se datorează unei scăderi drastice a datoriilor de exploatare în anul
2019 față de anul 2018 . În cel de -al doilea caz, când ne raportăm la pasivul total, cum capitalul
propriu are cea mai mare contribuție în constituirea pasivului total, acesta are o scădere în anul
2019 față de anul precedent, lucru care duce și la scăderea ratei de la un an la altul.

2.3.2. Analiza structurii capitalurilor după criteriul exigibilității
Această analiză reflectă dacă firma poate să-și procure acele resursele financiare care sunt
adecvate patrimoniului. Deci, se folosesc 3 rate financiare:
– rata stabilității financiare;
– rata datoriilor pe termen scurt;
– rata structurii finanțării.
Tabelul nr. 7 – analiza capitalurilor după exigibilitate 2017 2018 2019
STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL EXIGIBILITĂȚII
1. Rata stabilității financiare (Kper/Pt) 88,68 76,14 51,86
2. Rata datoriilor pe termen scurt (Dts/Pt) 11,32 23,86 48,14
2.1. Rata datoriilor financiare (Dfc/Dts) 22,13 11,12 79,38
2.2. Rata datoriilor comerciale (Dcom/Dts) 48,84 25,34 15,61
2.3. Rata altor datorii nefinanciare (Ad/Dts) 25,08 61,93 4,94
3. Rata structurii finanțării (Dts/Kper) 12,76 31,34 92,84
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a) Rată stabilității financiare se calculează că raport între capitalul permanent și
pasivul total. Ea semnifică ponderea capitalului permanent în capitalul totalul.
Conform tabelului de mai sus, observăm că rată stabilității financiare are valori
considerabile pe parcursul c elor 3 ani analizați, depășind 50%, dar care este într -o continuă

21
scădere de la un an la altul. Scăderea se datorează reducerii capitalului permanent pe tot
intervalul. Aceste rezultate ale acestei rate au valori mai mari decât minimul de 50%, dar și de
valoarea normală care este 66% (în primii 2 ani de analiză). Acest nivel ridicat al indicatorului
evidențiază un caracter permanent al finanțării activității, ceea ce conferă un siguranță prin
stabilitate în finanțare.
Se recomandă că această rată să aibă valori superioare ratei activelor imobilizate, fiindcă
activele imobilizate trebu ie acoperite în întregime pe seama resurselor permanente. (Rata
activelor imobilizate: in 2017 este 43,57 %, in 2018 , 48,64 % si respectiv in 2019 este 60,03 %).
Pentru a observa evolutia ratei stablitatii financiare si a ratei activelor imobilizate voi
prezenta mai jos o diagramă care sa reflecte aceasta evoluție.
Graficul nr.6 – Dinamica ratei stabilității financiare și a ratei activelor imobilizate

Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

b) Rată datoriilor pe termen scurt se calculează raportând datoriile pe t ermen scurt la
pasivul total. R eflectă proporția în care datoriile pe termen scurt ajută la constituirea pasivului în
vederea finanțării activității. Valoarea maximă pentru o firmă industrială nu trebuie să depășească
50% pentru că ar putea să compromită stabilitatea financiară , dar și gradul de îndatorare, iar o
valoarea normală se regăsește în jurul valorii de 33%. Conform tabelului anterior, observăm că
Alro Slatina înregistrează va lori mici, sub nivelul normal, de 11,32 % în primul an, 23,86% în
2017 și 48,14% în 2019 , ceea ce înseamnă că o creștere a acestei rate de la un an la altul reflectă
o creștere a ponderii datoriilor pe termen scurt în totalul finanțării. Valoarea mare din anul 2019
reflecă o creștere masiv ă a datoriilor pe termen scurt, mai exact crește pe seama datoriilor
financiare pe termen scurt, adică pe seama unui credit în valoare de 804.979.508 lei, lucru
apreciat nefavorabil, pentru că această creștere nu s -a produs pe fondul obținerii unor termene
mai îndelungate de la furnizaori, ceea ce duce la creșterea gradului de dependență față de bănci.
De aceea, se cere calcularea unor rate care să surprindă datoriilor pe termen scurt, și anume :
– Rata datoriilor financiare se calculează că raport între datoriile financiare curente ale
firmei și datoriile pe termen scurt. D atoriile financiare curente deți n ponderea cea mai mică în
totalul datoriilor pe termen scurt în primii 2 ani analizați . Nivelul acestei rate scade în 2018 ,
deoarece au crescut consider abil datoriile pe termen scurt, pe fondul datoriilor comerciale către
47.53
48.6460.0388.6876.14
51.86
0.0020.0040.0060.0080.00100.00
1 2 3Dinamica Ratei stabilitati
financiare și a ratei activelor
imobilizate
Rsf RAI

22
furnizori și a altor datorii, inclusive cele fiscal e. În anul 2019 rata înregistrează o creștere datorită
faptului că s -a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 804.979.508 lei.
– Rata datoriilor comerciale are că și formulă de calcul datoriile comerciale raportate la
datoriile pe termen scurt. Rata datoriilor comercial e trebuie să fie cea preponderentă, dar cu
condiția ca nivelul său mare să se datoreze relaxării termenelor de plată al datoriilor, respectiv al
scăderii creditelor bancare. Datoriile comerciale ocupă locul al doilea ca pondere în totalul
datoriilor pe termen scurt în primul și ultimul an analizat . Din tab elul nr.7 , se observă că nivelul
ratei scade pe tot parcursul perioadei de analiză, datorită faptului că o creștere a datoriilor pe
termen scurt devansează creșterea datoriilor comerciale, cât și creșterii creditelor pe termen scurt,
lucru apreciat nefavorabil.
– Rată altor datorii nefinanc iare reprezintă raportul dintre alte datorii nefinanciare și
datoriile pe termen scurt. Aceste datorii nefinanciare ocupă cea mai mare pondere în totalul
datoriilor pe termen scurt. Conform tabelului, se observă o creștere masivă a ratei în cel de -al
doilea an față de anul precedent, cu aproximativ 36%, după care tinde să scadă drastic în ultimul
an cu aproximativ cu 57% procente față de anul 2018 . Această evoluție fluctuantă a ratei se
datorează variației valorii altor datorii fiscale și sociale , care în anul 2018 cresc drastic față de
anul 2017 , cu peste 100.000.00 lei, ulterior scăzând î n anul 2019 .
c) Rată structurii finanțării . Are că și modalitate de calcul datoriile pe termen scurt
raportate la capitalul permanent. Ea se com pară cu nevoile ce trebuie finanțat e care depind de
tipul activității firmei. Se admite un nivel maxim de 100%, iar cel normal de circa 50%. Această
rată are un nivel foarte scăzut, având un ritm crescător în cei trei ani analizați , asta datorită unei
creșteri a datoriilor pe termen scurt și unei scăderi a capitalului permanent în această perioadă
analizată. Valoarea ridicată din 2019 se explică datorită creșterii uriașe a datoriilor financiare,
mai precis pe seama creditului cu val oare ridicată contractat din acel an . În următorul grafic am
să reflect evoluția principalelor categorii de rate din punct de vedere al criteriului exigiblitatii:
Graficul nr.7 – Evoluția ratelor după forma de proprietate

0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00100.00
2018 2019 2020Rata stabilității financiare
Rata datoriilor pe termen scurt
Rata structurii finanțării

23
2.3.3. Analiza structurii capitalurilor după criteriul exigibilității

Capitalul angajat (investit) este format din acele surselor de finanțare folosite de firmă ,
pentru care ea este necesar să asigure remunerarea. El este format din acea parte din pasivului
total pentru care să as igure o remunerație financiară luând forma dividende lor sau dobânzi lor.
Capitalul angajat nu este format din sursele atrase de la terți ca urmare a desfășurării normale a
ciclului de exploatare (datorii comerciale, datorii față de personal, acționari, buge tul statului etc.).
Nivelul capitalului angajat se poate determina în două variante :
a) Pe seama elementelor de pasiv din bilanțul financiar, iar acesta este format din :
– capitalul propriu;
– capitalul împrumutat.
b) Pe seama elementelor de activ, care cuprinde :
– active imobilizate;
– necesarul de fond de rulment;
– disponibilități și investiții financiare pe termen scurt.
In tabelul următor am să prezint situația capitalului angajat pe parcursul celor 3 ani de
anliza, dar si a ratelor aces tuia.
Tabelul nr. 8 – analiza capitalui angajat și a ratelor lui
BAZA DE CALCUL 2017 2018 2019
Capital propriu 1.379.293.355 1.249.885.887 790.894.709
Împrumuturi pe termen mediu și lung 844.943.668 810.828.497 256.698.573
Capital angajat permanent 2.224.237.023 2.060.714.384 1.047.593.282
Datorii financiare curente 63.997.654 73.262.878 804.979.508
Capital împrumutat 908.941.322 884.091.375 1.061.678.081
Capital angajat 2.288.234.677 2.133.977.262 1.852.572.790
RATELE CAPITALULUI ANGAJAT
1. Rata capitalului angajat 89,56 77,30 87,95
2. Rata datoriilor de exploatare 8,81 21,21 9,93
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

Conform tabelului nr. 8 , observăm că pentru a ajunge la nivelul capitalului angajat, avem
nevoie mai multe elemente. Prin însumarea capitalului propriu și a împrumuturilor pe termen
mediu și lung (care sunt obtiunute la rândul lor prin însumarea împrumuturilor din emisiunea de
obligațiuni și a sumelor datorate instituțiilor de credit) obținem capitalul an gajat permanent. Dacă
îl adunăm pe acestea din urmă cu datoriile financiare curente, obținem capitalul împrumutat. Iar
capitalul angajat de obține prin însumarea capitalului împrumutat cu capitalurile proprii.
Din tabelul anterior observăm o evoluție regresivă a capitalului angajat pe parcursul celor
3 ani analizați. Această scădere de la un an la altul a capitalului angajat, se datorează atât
reducerii capitalului propriu, cât și reducerii capitalului împrumutat, excepție făcând al treilea an
unde capital ul împrumutat crește, dar chiar și așa, capitalul propriu scade foarte mult în 2019
pentru a crește și capitalul angajat din acel an.
În continuare, pe baza tabelului anterior, o să realizez o scurtă analiză a ratelor capitalului
angajat:

24
a) Rată capitalului angajat se determina că raport între capitalul angajat și pasivul total.
Din tabelul nr.8 , observăm o creștere scădere a ratei capitalului angajat în 2018 față de
anul precedent, datorită atât reducerii capitalului angajat, cât și creșterii pas ivului total în anul
2018. Trendul de creștere nu se menține și în 2019, deoarece această rată crește la un nivel
asemănător cu cel din 2017, datorită unei scăderi masive a pasivului total. Astfel, capitalul
angajat având cea mai mare pondere mare în pasi vul total, reflectă faptul că oferă firmei o mai
bună stabilitate financiară, dar generează mari costuri cu privire la atragerea resurselor financiare .
b) Rată datoriilor de exploatare se obține prin raportarea datoriilor de exploatare la
pasivul total. P otrivit datelor din tabelul anterior, se observă o creștere bruscă a ratei în 2018 față
de anul 2017 ,datorită unei creșteri masive a datoriilor de exploatare din acel an, după care scade
în anul 2019. Datoriile de exploatare au cea mai mică pondere în capi talul angajat, ceea ce rezultă
că face firma mai puțin vulnerabilă în fața scadențelor pentru plata datoriilor, oferindu -i
capacitatea de le putea onora , însă costul atragerii surselor de finanțare este mai mare .
În continuare voi realize o analiză a capitalului angajat pe seama elementelor de pasiv, a
căror evoluție este reflectată în următorul tabel:
Tabelul nr.9 – analiza capitalului angajat pe seama elementelor de pasiv
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE PASIV 2017 2018 2019
1. Stabilitatea capitalului angajat (Kap/Ka) 97,20 96,57 56,55
2. Exigibilitatea capitalului angajat (Dfc/Ka) 2,79 3,43 43,45
3. Autonomia capitalului angajat (Kpr/Ka) 60,28 58,57 42,69
4. Îndatorarea globală a capitalului angajat (Kîm/Ka) 39,72 41,43 57,31
5. Îndatorarea la termen a capitalului angajat (Îtml/Ka) 36,93 38,00 13,86
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situațiilor financiare

a) Stabilitatea capitalului angajat se determină că raport între capitalul angajat
permanent și capitalul angajat. Creșterea nivelului rate i este favorabilă , mai ales dacă este pe
fondul creștereii capitalului propriu. Conform tabelului nr.9 , observăm că această rată are valori
mari pe parcursul primilo r 2 ani analizați, de peste 95% datorită faptului că valoarea capitalului
angajat permanent este foarte apropiată de valoarea capitalului angajat, conform tabelului nr.8. În
anul al treilea capitalul angajat și capitalul angajat permanent scad, rezultând ș i o reducer e a
nivelului ratei din acel an, pe fondul reducerii capitalului propriu.
b) Exigibilitatea capitalului angajat calculează ponderea datoriilor financiare curente în
capitalul angajat. O scădere a acestei rate reflectă o situație favorabilă. Nivelul ratei este în
creștere în anul 2018, însă nu are mare impact deoarece crește numai circa 0,60%, pe seama
creșterii sumelor pe termen scurt datorate instituțiilor de credit și reducerii capitalului angajat.
Dar în anul 2019 se produce o creștere mas ivă, până la 43,45% datoirtă faptului că firma a
contractat un credit cu o valoare imensă, cum am mai precizat anterior. Prin urmare, avem o
situație nefavorabilă .
c) Autonomia capitalului angajat reprez intă ponderea capitalului propriu în capitalul
angaja t. Nivelul ratei scade pe intreaga perioadă analizată, scădere dată de reducerea capitalului
propriu, dar și de reducerea capitalului angajat, lucru apreciat nefavorabil.
d) Îndatorarea globală a capitalului angajat măsoară ponderea capitalului împrumutat în
capitalul angajat. În general această rată este în scădere, pe baza achitării creditelor contractate de
firmă . Nivelul îndatorării globale crește pe intreg intervalul analizat. Creșterea nivelului poate fi

25
justificată numai in condițiile apelării la împrumuturi . Această rată conferă eficiență deoarece
firma dispune de efect de levier financiar pozitiv.
e) Îndatorarea la termen a capitalului angajat se calculează prin raportarea
împrumuturilor pe termen mediu și lung la capitalul angajat. Nivelul ratei scade în 2018, față de
2017, pe fondul unei reduceri atât a împrumuturilor pe termen mediu și lung , cât și a capitalului
angajat, deci pe seama scăderii sumelor datorate instituțiilor de credit. În 2019 nivelul scade
brusc de la 38% la 13,86% datorită unei scăderi drastice a sumelor datorate instituțiilor de credit.
În primii doi ani nivelul acestei rate este destul de apropiat de nivelul ratei prezentate anterior,
deci exprimă că în ansamblul capitalului împrumutat principală pondere o dețin împrumuturile pe
termen mediu și lung, ceea ce -nseamnă că firma recurge în principal la capital împrumutat pent ru
a-și finanța investițiile , nu activitatea de exploatare.
Analiza pe seama elementelor de activ asigură studierea structurii capitalului după modul
de alocare a acestuia pentru a finanța activele . Pentru analiza structurii capitalului angajat, după
elementele pe care le finanțează, se va proceda la calculularea ponderii element elor finanțat e în
totalul capitalului angajat.
În continuare voi ter mină acest capitol cu o scurtă analiză a capitalului angajat pe seama
elementelor de activ, a căror evoluție este reflectată în următorul tabel :
Tabelul nr.10 – analiza capitalului angajat pe seama elementelor de activ
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE ACTIV 2017 2018 2019
1. Ponderea activelor imobilizate (AI/Ka) 53,07 62,93 68,25
2. Ponderea necesarului de fond de rulment
(NFR/Ka) 30,59 30,26 27,80
3. Ponderea disponibilităților și plasamentelor (Db/Ka) 18,15 8,75 6,36

a) Ponderea activelor imobilizate se calculează ca raport între active imobilizate și
capitalul angajat. Se observă că s -au niveul acestei rate în perioada analizată are valori mari, de
peste 50%, însemnând că a făcut investiții mari. Nivelul ei are o creștere în toată perioadă
analizată datorită faptului că activele imobilizate cresc în primii 2 ani, dar și datorită scăderii
considerabile a capitalului angajat în 2019. Acest indicator trebuie sa aibă c el mai mare nivel
dintre cele trei rate (în jur de 80%). Nivelul ratelor este cuprins în tre 53% și 69%, ceea ce
semnifică un mare grad de inves tire al resurselor disponibile.
b) Ponderea necesarului de fond de rulment se determină raportând necesarul de fond
de rulment la capitalul angajat. Necesarul de fond de rulment ocupă locul al doilea ca pondere în
capitalul angajat. Rată are o ușoară scădere în anii analizați datorită unei reduceri a necesarului de
fond de rulment și a capitalului angajat pe întreg intervalul. Dacă necesarul de fond de rulment ar
fi avut o pondere mare în capitalul angajat, atunci ar fi rezultat deficiențe ale ciclului de
exploatare ce, recurge pe scară largă la împrumuturi, pentru a se finanța.
c) Ponderea disponibilităților și plasamentelor se calculează că raport între valoarea
disponibilitățile bănești și capital ul angajat. Acestea ocupă locul al treilea ca pondere în capitalul
angajat, iar ponderea acestora scade de la un an la altul datorită scăderii masive disponibilităților
pe întrega perioada analizată.

26

27

28

29

30
2.5.Structura financiară și rentabilitatea

Efectul de levier financiar este cel care realizează legatura dintre structura financiară și
rentabilitate . Efectul de levier financiar calculează impactul pe care -l are structura financiară
asupra profitului net , dar și asupra rentabilității financiare.
Pentru determinarea acestuia am să pornesc de la structura financiară a firmei Alro
Slatina , formată din capitaluri proprii și împrumutate. Pentru fiecare categorie de surse financiare
pe de o parte și pentru întregul volum al capitalului investit pe de altă parte, avem o serie de rate
de rentabilitate asociate. Astfel, ca pitalului propriu îi corespunde rata rentabilității financiare
(Rf), datoriilor le corespunde rata dobânzii (d), iar capitalului investit – rata rentabilității
economice (Re).

31

32

33

34

35

36

37