Proiect Tehnico Economic De Modernizare A Unei Exploatații Agricole 1 [610075]

1

PROIECT TEHNICO ECONOMIC DE MODERNIZARE
A UNEI EXPLOATAȚII AGRICOLE (FERMĂ DE
CULTURI DE CÂMP) PRIN UTILIZAREA
FONDURILOR EUROPENE – STUDIU DE CAZ

2

Cuprins
Introducere ……………… ……… ………………………………………………………………… 3
Capitolul I PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE 2014 -2020
1.1 Prezentare PNDR 2014 -2020 …………….. ………… ….………………… ………………….. 4
1.2 Prezentare submăsură 4.1 …………………… …………. ………………………………………. 4
1.3 Modul de calcu l al indicatorilor financiari …… ……….. ……………………………………… 9
Capitolul II PREZENTARE INTREPRINDERE INDIVIDUALĂ IVAN CLAUDIA -IOANA I.I
2.1 Prezentarea intreprinderii ……………… ….………………………………………………… 10
2.2 amplasamentul proiectului…………………………………………………………………….. 12
2.3 Descrierea investitiei …………………… …… ……………………………………………….. 13
2.4 Rotatia culturilor………………… …… ……… ………………………………………………… 17
2.4.1 Tehnologia de cultură la grâu …………… ..………………………………………………… 17
2.4.2 Tehnologia de cultură la porumb ………… .………………………………………………… 18
2.4.3 Tehnologia de cultură la floarea soarelui ….………………………………………………… 19
2.4.4 Tehnologia de cultură la rapiță …………… ………………………………………………….. 20
Capitolul III CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI CE
CARACTERIZEAZĂ INVESTIȚIA
3.1 Bugetul investiției … …………………… ……………………………………………………… 23
3.2 Estimarea cheltuielilor și a veniturilor pentru 5 ani ….…… ………………. ………………….. 24
3.2.1 Estimarea cheltuielilor pentru 5 ani ………….……..……………………… ……………….. 24
3.2.2 Es timarea veniturilor pentru 5 ani…………….…………………………………………………
3.3 Analiza rezultatului financiar … …..……… …………………………………………………… 40
3.4 Indicatorii financiari … ……… ….…… ..………………………………………………………. 40
Concluzii … …………………… …..……… .………………………………………………………41
Anexe ……………… ..……………………………………………………………………………… 42
Bibliografie … ………………… .…………… …..…………………………………………………. 43

3

Introducere

Multă vreme recunoscută ca țara agrară, având un potențial agricol important, România are
o bogată istorie legată nemijlocit de agricultură.
Agricultura este una dintre cele mai vechi și mai răspândite forme de utilizare a pământurilor
folosită în lumea î ntreagă.culturile de câmp au o mare importantă asupra întregii planete ,atât la
nivel economic dar și social, de accea exploatarea pământului de – a lungul anilor a devenit din ce în
ce mai imporanta.
Odată cu punerea accentului cât mai mare asupra culturi lor de câmp, consecințele asupra
mediului înconjurător eu devenit alarmante în toate zonele unde s -a practicat agricultura.
Obiectivul prezentei lucrări îl constituie modernizarea unei exploatații agricole, IVAN CLAUDIA
IOANA I.I ., prin achiziți a de utila je agricole moderne ( combină cerealie ră). Aceasta ne conduce la:
îmbunătățirea performanței generale a exploatației prin îndeplinirea unor obiective de ordin tehnic,
economico -financiar, generarea a cât mai multor locuri de muncă viabile în zona rurală,
consolidarea capacității locale de a valorifica potențialul local endogen.
Lucrarea cuprinde 3 capitole, concluzii și bibliografie. Am analizat activitatea firmei și toate
informațiile despre proiectele pentru finanta rea de fonduri europene nerambursabile.
În primul capitol s -a prezentat submăsura pentru care se dorește să se implementeze proiectul,
informații despre programul PNDR 2014 -2020 și despre AFIR.
În capitolul II se regăsesc informații despre societatea IVAN CLAUDIA IOANA I.I și zona de
impleme ntare a proiectului și bugetul investiției.
În capitolul III s -a calculat estimarea veniturilor și a cheltuielilor pentru 5 ani, analizarea
rezultatului financiar și tabelul cu indicatorii financiari.

4

Capitolul I
PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE 2014 -2020

1.1 Prezentare PNDR 2014 -2020.
Programul Programul Național de Dezvoltare Dezvoltare Rurală 2014‐2020 cuprinde 14
măsuri de dezvoltare dezvoltare rurală 9,363 mld euro (8,015 mld FEADR și 1,347 miliarde
contribuție natională).
Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și infrastructură rurală.
M4 Investiții în active fizice – 2,071mld euro (FEADR+contributie natională)
Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR vor fi finanțate urm ătoarele categorii
de intervenție:
•Infiintarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de
acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării și producție de energie din surse
regenerabile, facilităti de depozitare, come rcializare și procesare, inclusiv în contextul
lanțurilor scurte, etc.);
•Investitii în procesare și comercializare, inclusiv în eficientă energetică, marketing,
depozitare, condiționare, adaptare la standarde, etc;
•Sprijin pentru restructurarea ferme lor, în special a celor mici, și întinerirea generațiilor de
fermieri;
•Gestionarea riscurilor în sectorul agro -alimentar;
•Imbunătătirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri
locale), infrastructură educatională, med icală și socială;

1.2 Prezentare submăsura 4.1
Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole,face parte din măsura 4 “Investitii în active
fizice”.
Scopul acestor investiții realizate prin intermediul acestei submăsuri reprezintă susținerea și
creșterea competitivității exploatiilor agricole, prin dotare cu echipamente și utilaje moderne, dar și
investiții pentru modernizarea fermelor de dimensiuni diferite, mici, medii și mari. Astfel se vor
îmbunătății performanțele exploatațiilor agricole prin diversificarea producției și a calității bunurilor
obținute. Se vor modifica exploatațiile de dimensiuni diferite și transformarea acestora în exploatații
comerciale , se vor păstra standardele comunitare care se aplică tuturor tipurilor de investiții, va

5
crește valoarea adăugată a produselor agricole prin prelucrarea produselor la nivelul fermei și
comercializarea acestora în vederea obținerii unor industrii alimentare integrate.
În cazul submăsurii 4.1 se va oferi sprijin pentru procesarea la nivelul fe rmei a bunurilor agircole
pentru care o combinare a elementelor din submăsura 4.1 și 4.2 este compatibilă.
❖ Beneficiari eligibili.
Solicitanțiii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 sunt fermierii definiți conform
Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, art. 4, ca fiind persoane fizice autorizate conform OUG
44/2008 cu modificările și completările ulterioare sau juridice sau un grup de persoane fizice sau
juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup și membrii săi îl dețin în temeiul
legislației naționale, ale căror exploatații se situează pe teritoriul României.
Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt: Persoana fizică
autorizată (înființată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
Întreprindere individuală (înființată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările
ulterioare); Întreprindere familială (înființată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și
completările ulterioare); Societate în nu me colectiv – SNC (înființată în baza Legii nr. 31/1990
republicată, cu modificările și completările ulterioare); Societate în comandită simplă – SCS
(înființată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
Societate pe acțiuni – SA (înființată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificarile și
completările ulterioare); Societate în comandită pe acțiuni – SCA (înființată în baza Legii nr.
31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare); Societat e cu răspundere limitată –
SRL (înființată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
Societate comercială cu capital privat (înființată în baza Legii nr. 15/1990, cu modificările și
completările ulterioare); Instit ute de cercetare – dezvoltare, precum și centre, stațiuni și unități de
cercetaredezvoltare și didactice, inclusiv universități având în subordine stațiuni de cercetare –
dezvoltare și didactice (definite potrivit legislației naționale în vigoare privind org anizarea și
funcționarea acestora) din domeniul agricol cu personalitate juridică, de drept public sau privat,
(înființate în baza Hotărârii de Guvern de înființare și funcționare specifice, în cazul celor de drept
public, și în Ghidul solicitantului -subma suta 4.1.
❖ Tipuri de investiții
Tipurile de investiții și cheltuieli eligibile În cadrul submăsurii 4.1 sunt sprijinite investițiile la
nivelul întregului teritoriu al României. Un proiect poate cuprinde atât cheltuieli eligibile cât și
cheltuieli neeligibi le. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor
eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate de beneficiarul proiectului. Cheltuielile
neeligibile înscrise în proiectul selectat trebuie de asemenea finalizate pâna lă data depunerii ultimei
Cereri de plată. Solicitantul nu va reduce dimensiunea economică a exploatației agricole, prevăzută

6
la depunerea Cererii de finanțare, pe durata de execuție a contractului (definită în Contractul de
finanțare) cu mai mult de 15%. Cu toate acestea, dimensiunea economică a exploatației agricole nu
va scădea, în nicio situație, sub pragul minim de 8.000 SO stabilit prin condițiile de eligibilitate.
Solicitantul poate mări dimensiunea economică a exploatației peste cea prognozată, astfel: – în
perioada de implementare a proiectului și primul an de funcționare (adică primul an de
monitorizare) cu condiția respectării categoriei (intervalului) de dimensiune pentru care a fost
punctat în cadrul criteriilor de selecție. – după primul a n de funcționare (adică după primul an de
monitorizare) fără nici o restricție. Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili
pentru investiții corporale și/ sau necorporale , conform următoarei liste indicative a cheltuielilor
eligibil e.
➢ investiții corporale – active fizice și circulante (clădiri, mijloace de transport, utilaje
etc.)
➢ Investiții necorporale – active necorporale sub forma de fond de comerț, brevete etc.,
cheltuieli (în sensul contabil al cuvântului) de publicitate, cu studii etc.

Tabel 1

Perioadele de depunere proiecte
Implementarea proiectului asigură atingerea următoarelor obiective :
Utilizarea rațională a factorilor de producție și reducerea costului unitar de producție
Optimizarea gamei de îngrășăminte, ierbicide, pestidice și substanțe de tratament, prin
selectarea acelor produse care asigură un raport optim între cost și efect.
Efectuarea lucrărilor din tehnologie în epoca optimă asigură dezvoltarea corespunzătoare a
plantelor și creează premisele pentru asigurarea unei producții ridicate la hectar.
Adoptarea unor tehnologii de cultură moderna
Optimizarea gamei de îngrășăminte, ierbicide, pestidice și substanțe de tratament, prin
selectarea acelor produse care asigură complementaritatea cu elementele nutritive din sol. Submăsura Sector Alocare
sesiune/sector Dată și oră
lansare
sesiune Dată și oră
închidere
sesiune Plafon
depunere
proiecte Valoarea
proiectelor
depuse*1 Număr
proiecte
depuse Fonduri
disponibile
4.1 Sector
ferma de
familie 32.000.000 03.05.2017
09:00 31.07.2017
16:59 64.000.000 28.622.014 77 35.377.986
4.1 Sector
vegetal 79.000.000 03.05.2017
09:00 06.06.2017
00:00 158.000.000 456.819.117 1163 Fonduri
epuizate
4.1 Sector
zona
montana 14.000.000 03.05.2017
09:00 06.06.2017
00:00 28.000.000 47.462.714 78 Fonduri
epuizate
4.1 Sector
Zootehnic 60.000.000 03.05.2017
09:00 31.07.2017
16:59 120.000.000 56.610.308 60 63.389.692

7
Efectuarea lucrărilor în per ioadele prevăzute în tehnologie previne degradarea solului și
menținerea stării de fertilitate a acestuia.
Valorificarea optimă a potențialului agricol al zonei
Localizarea exploatației agricole într -o zonă cu soluri cu o fertilitate deosebită și tra diție în
cultură vegetală justifică efectuarea investițiilor în vederea obținerii unui spor cantitativ și calitativ
al producției;
Obținerea unor produse de calitate superioară permite satisfacerea la nivel înalt a cererii și
permite impunerea firmei pe piață ca agent economic competitive
Stimularea concurenței
Se va înregistra o creștere a calității produselor agricole, urmarea investițiilor realizate de principalii
competitor i în vederea alinierii calității produselor la standardele impuse de soci etate
Totodată se va înregistra un spor calitativ de producție la beneficiarii care utilizează
produse agricole oferite de societate, care se va conduce la o intensificare a concurenței în industria
produselor prelucrate
Adaptarea producției la cer ințele previzionate ale pieței
Pentru perioada de prognoză, planul de cultură a fost stabilit în funcție de cerințele pieței, în
vederea siguranței desfacerii produselor. De asemenea, societatea a precontractat partea importantă
a producției estimate a se obține în perioada de prognoză.
Culturile prevăzute în proiect asigură obținerea unor produse care există – în prezent și în
perspectivă – o cerere în creștere, cu condiția asigurării unei calități corespunzătoare. Același
imperativ al calității permi te societății și negocierea unor prețuri competitive
Asigurarea unui impact minim al activității curente asupra factorilor de mediu
Prin achiziționarea de mașini și utilaje agricole noi se va putea realiza diversificarea producției,
creșterea nivelului și calității producției la cerințele pieței, adaptarea fermei vegetale la standardele
comunitare.
Utilajele achiziționate prin proiect vor asigura construirea bazei tehnico -materiale a societății, vor
permite reducerea costului de producție pentru prod usele obținute de societate și vor contribui la
sporul cantitativ și calitativ al producției.
Din punct de vedere economic și social inițiativa IVAN CLAUDIA IOANA I.I va avea efecte
pozitive, materializate pe mai multe planuri, cele mai semnificative din tre acestea fiind:
Utilizarea în procesul productiv a unor mașini cu caracteristici tehnice superioare asigură un
impact minim al activității curente asupra factorilor de mediu. Implementarea proiectului asigură
creșterea gradului de retehnologizare a sectorului agricol la nivel de regiune, cât și nivel național,
diminuându -se astfel decalajul tehnologic care există între agricultura românească și cea europeană.
Implementarea proiectului propus va influența în mod indirect activitatea furnizorilor,
clienților și principa lilor concurenți ai societitatii.
Furnizorii vor beneficia de o piață de desfacere extinsă, având posibilitatea de a -și crește
cifra de afaceri și masa profitului, cu condiția asigurării unei calității ridicate a produselor
oferite.Această inițiative c onduce la încurajarea dezvoltării sectorului de input -uri.
Clienții societății vor beneficia de produse de calitate, pe care le pot utilize în procesele proprii
de producție sau pentru a le comercializa în aceeași formă. Ca urmare se asigură o creștere a
calității și competitivității produselor agricole autohtone;

8
În ceea ce privește principalii competitori ai societății, aceștia vor fi nevoiți să -și sporească
nivelul investițiilor și să asigure o calitate ridicată a produselor oferite, pentru a obține un volum al
desfacerilor care să permită acoperirea cheltuielil or și obținerea de profit .
Se asigură creșterea veniturilor la bugetul local, fapt care va conduce la creșterea resurselor
destinate finanțării de proiecte destinate dezvoltării locale;
Creșterea veniturilor la bugetul central (taxe, impozite, imp ozit pe profit, impozit pe
dividende);
Creșterea productivității medii obținute la hectar și reducerea concomitentă a costurilor unitare de
producție pentru cultivarea terenului agricol aflat în administrarea societății (cost de producție/ha
cultivat) vo r avea ca efecte stimularea concurenței în rândul producătorilor agricoli.
Proiectul va contribui la creșterea gradului de retehnologizare a sectorului agricol la nivel de
regiune, cât și nivel național, diminuindu -se astfel decalajul tehnologic care exi stă între agricultura
românească șic ea europeană. Din acest punct de vedere, proiectul poate fi inclus în categoria
modelelor de bună practică și ar trebui urmat și de alte firme ce își desfășoară activitatea în acest
domeniu.
Obiective de mediu
Adapt area exploatației agricole la standardele comunitare privind prevenirea și controlul integrat al
poluării respective emisiilor în are apa și sol, precum și gestionarea deșeurilor conform Directivei
consiliului nr 96/61 CE obligatorie din data de 01.01.2007 și conform legislației naționale în
vigioare reprezentată de OU 152/2005.Concret adaptarea la standardele de mediu se va realize prin
achiziția de utilaje agricole ,echipamente și accesorii noi conducând la reducerea emisiilor
dăunătoare cu effect de seră și o mai bună gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea de
producție.
Conform legislației românești și a directivelor europene, bunele condiții agricole și de mediu
obligatorii pentru toți utilizatorii de terenuri agricole care solicită spriji n financiar din fonduri
europene vor fi respectate în urmă implementării acestui proiect,în acord cu următoarele standarde:
Se mențin terasele existente pe terenul agricol
Standard pentru menținerea conținutului de materie organică în sol,prin aplic area unor practici
agricole corespunzătoare:
Floarea -soarelui nu se cultivă pe aceeași parcelă mai mult de 2 ani consecutiv.
Arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil nu este permisă decât cu acordul
autorităților competente pentru protecția mediului
Standard pentru menținerea unui nivel minim de întreținere a terenurilor agricole:
Lucrările solului pe terenul arabil cu pantă mai are de 12% ,cultivat cu plante prășitoare , se
efectuează de -a lungul curbelor de nivel.
Menț inerea pajiștilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de pășunat sau prin cosirea lor
cel puțin o data pe an.

9
1.3 Modul de calcul ai indicatorilor financiari

1.Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul
proiectului.
2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
Se calculeaza astfel :
12/) _ exp_ _ _ (12
65
1actualizat loatare Flux actualizat net FluxVIDr
  

3.Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare
unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE (4%) + marja de risc pe
țară (4%) evaluată de către Agenție ca valoare medie și care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile
pietei monetare europene se schimbă)

4.Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva;
Este calculata astfel :
VI
rlt FN
rFNVANii
iii
i

 
  )1(exp
112
65
1

FN i = flux de lichiditati net din anul i;
FN i explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i
VI = valoarea investitiei ;
Adica:
VAN = FN 1/(1+r 1)1 +… +FN 5/(1+r 5)5 + FN 6 exp/(1+r 6)6 +… +FN 12 exp/(1+r 12)12 – Valoarea investitiei

10

CAPITOLUL II
PREZENTARE INTREPRINDERE INDIVIDUALA IVAN CLAUDIA IOANA I.I

2.1 Date generale societate
IVAN CLAUDIA IOANA I.I
Sediul social: LOCALITATEA Lehliu -Gară ,sat Razvani ,județul Călărași
Numărul din Registrul Comerțului:F51/599/2014
Cod de identificare fiscală: RO33930450
Forma juridică: Întreprindere individuală -întreprindere individuală -întreprinderea
economică, fără personalitate juridică, organizată de un intreprinzător persoană fizică;
Obiectivul principal de activitate al societății este : Servicii pentru mecanizar ea,chimizarea
agriculturii și proiectitie fitosanitară ( Prestări servicii,Lucrări agricole,închiriere utilaje)
Cod CAEN: 0111 -cultivarea cerealelor (exclusive orez),plantelor leguminoase și a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase
Scurt istoric al solicitantului
IVAN CLAUDIA IOANA I.I a fost înființată în decembrie 2014.
Activitatea curentă a societății constă în cultivarea cerealelor, ( grâu, porumb) și a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase ( floarea -soarelui și rapiță)
Conf orm tabelului centralizator emis de Primăria Orașului Lehiu -Gară, județul Călărași, soceiatatea
are în exploatare 100 ha teren arabil, dintre care 90 de ha proprietate personală și 10 ha arendate.
IVAN CLAUDIA IOANA I.I dispune de utilajele agricole nece sare înființării și întreținerii
exploatației agricole.
• Un tractor Deutz -Fahr de 96 CP/70,5KW
• Plug reversibil cu 3 trupițe Vogel&Noot model M950
• Instalație erbicidat
• Plug servo 35 4 trupițe
• Plug KUHH MASTER 103 -3et
• Tractor JOHN DEERE 6150 M
• FIAT DOBLO CARGO
• Remorcă
• Semănătoare
Deorece firma este infiintintata la sfârșitul anului 2014,iar în anul 2015 firma nu a înregistrat
activitate,nu a fost nevoie de angajați.
Se înregistrează un singur an gajat începând cu data de 1.02.2017.

❖ Furnizori
a) Prin activitatea societății, de producție vegetală ,aprovizionarea se realizează periodic ,în funcție
de necesarul cantitativ,calitativ și sortimental de la furnizorii identificați în zonă,în baza uno r
comenzi.Relațiile comerciale cu furnizorii sunt stabile ,societatea având o continuitate în derularea
tranzacțiilor.

11
Principalele criterii de selecție a furnizorilor sunt: raportul calitate -preț, experiența anterioară,
reputația, seriozitatea față de cerințele fermei. Ca regulă generală, aprovizionarea se derulează de
furnizori cunoscuți.Prețurile care au stat la bază prognozei cheltuielilor sunt cele prezentate în fișele
tehnologice de cultură, acestea sunt prețurile medii cu care societatea achizițio nează produsele de la
furnizori .
Recepționarea produselor achiziționate de societate se face periodic conform graficelor
stabilite în cadrul contractelor sau în funcție de comenzile efective adresate furnizorilor. Plata se
realizează prin virament banc ar , la termenele stabilite de fiecare furnizor în parte.
În prezent principalii furnizori ai IVAN CLAUDIA IOANA I.I sunt:
Tabel 1
Nr crt Denumire Serviciu prestat
1 Ameropa Grains S.A Semin țe
2 S.C Alpha Oil Trading S.R.L combustibil -motorină
3 S.C Prutul S.A Galati îngrășăminte

b) Piața de desfacere
Politica de distribuție a firmei IVAN CLAUDIA IOANA I.I are în vedere livrarea strictă a
produselor care satisfac cerințele beneficiarilor și corespund contractelor semnat e.Se urmărește
asigurarea ritmicității încasărilor de la beneficiari și achitarea la termen a obligațiilor asumate,
pentru a putea crea o colaborare bună în timp.
Desfacerea producției se realizează după perioada de recoltare, în funcție de precontractel e și
contractile încheiate și condițiile existențe pe piață comenzile ferme provenind de la diverși
beneficiari.
Politica de vânzări a societății stabilește termenii contractuali care se aplică în relațiile
dintre societate și beneficiari.
În contractile fermei încheiate pentru desfacerea producției se urmăresc, printre altele, respectarea
următoarelor condiții:

prețul produselor este stabilit în RON sau EURO;

în cazul prețurilor în valută ,contravaloarea produselor va fi plătit ă în lei ,la cursul official
cunicat de BNR valabil în ziua încasării.

termenele de plată și cele de livrare a produselor sunt stabilite de comun acord între părți, în
funcție de valoarea și/sau cantitatea produselor vândute și de graficul estimat pe ntru obținerea
producției.

12
În condițiile concurenței care există în prezent pe piața Agricolă din regiune, prețurile de
comercializare se stabilesc prin negociere directă cu clienții, în funcție de cantitatea cumpărată,
termenele de livrare și termenele de plată.
Obținerea unor produse agricole de calitate superioară de la an la an va asigura impunerea societății
pe piață și astefel societatea poate dobândi o poziție de forță în negocierea termenilor contractuali.
Producția Agricolă este dependenta de connditiile pedo -climatice.Efectele negative ale
factorilor naturali limitativi pentru agricultură( secetă , ger, grindină etc) sunt mult diminuate prin
unor tehnologii moderne de cultivare a plantelor.În acest sens ,se acordă o importanță deosebită
tuturo r verigilor de bază ale tehnologiilor de cultivare ,printre care amintim:
– Stabilirea unei structuri de cultură specific zonei pedo -climatice
– Alegerea unor soiuri rezistente la condițiile defavorabile, adaptate la temperature mai
scăzute în timpul i erii sau mai ridicate în timpului perioadei de vegetație și c u durată diferită de
maturizare.
❖ Potențialul agricol al zonei
Zona este de câmpie, potențialul speciilor fiind următorul:
Grâu ridicat
Porumb ridicat
Floarea -soarelui mediu
Răpiț ă ridicat

❖ Princicipalii clienți ai firmei sunt:
Ameropa Grains S.A.
S.C Prutul S.A Galați

❖ Concurența
Societatea aflându -se într -o zonă cu potențial agricol ridicat ca și concurență găsim câteva societăți
în același domeniu,care lucrează un număr de hectare apro ximativ egal cu cel al societății .
La nivelul județului se întâlnesc câteva societăți cu exploatații impresionante,ceea ce conduce
județul Călă rași)
2.2 Amplasamentul proiectului
Investiția propusă pentru finanțare prin prezentul proiect este localizat a în localitatea Lehiu -Gară,
județul Călărași.

13
Din punct de vedere al împărțirii teritoriale pe regiuni de dezvoltare ,proiectul propus de IVAN
CLAUDIA IOANA I.I se va implementa în Regiunea Muntenia -Sud.
Mașinile și utilajele agricole achiziționate în cadrul prezentului proi ect de invetitie vor fi garate
reparate și întreținute la sediul societatatii localitatea Lehliu -Gară,satul Razvani,județul Călărași.
Terenul și clădirile în care vor fi garate utilajele se află luate în comodat de către IVAN CLAUDIA
IOANA I.I în localitatea Lehliu -Gară, satul Razvani.
Agricultura judeului ocupă un loc important, dispunând de mari reserve și posibi ltati
de dezvoltare determinate de calitățile solurilor, factori de clima, dotări tehnico -materiale și forță de
muncă adecvată.
Relieful de câmpie, apele cu debite inseminate folosite pentru irigații șic limă
temperate, fac din agricu ltură un sector cu largi reserve și posibilități.
Suprafața agricolă este folosită în funcție de condițiile pedoclimatice.
Pe lunci, se cultivă legume și zarzavaturi, pe pante și terenuri slab productive cresc pomi fructiferi,
iar restul terenurilor sunt cultivate cu cereale, plante tehnice și nutrețuri .
Legumicultura a cunoscut o mare dezvoltare, pentru a putea satisface nevoile crescânde de
aprovizionare a capitalei, a consumului populației județului precum și pentru a asigură materia
prima fabr icilor de conserve din județ.
Dacă ne gândim la specificul județului, cu un pronunțat character agricol, agricultura reprezentând
component dominant a activității economice (dispunând de reserve și posibilități de dezvoltare
determinate de calitatea sol urilor, forță de muncă adecvată), situația indicatorilor din agricultura
reflectă nevalorificarea suficientă a resurselor existențe.
Pentru producătorii agricoli autohtoni integrarea structurile europene însemnat
deschiderea unei vaste p iețe de produse agroalimentare, caracterizate printr -un potențial de
absorbție, putere de cumpărare stabilitate relative prețurilor. același timp se impune avut vedere
faptul pe ( cărei integrate devenit “ interna” din ) este fi extreme d e sub raportul prețului
calității ofertei, politicilor de promovare produselor.

2.3 Descrierea investitiei

S-a facut o analiza amanuntita a pietei iar firma de distributie a masinilor agricole cea mai viabila s –
a dovedit a fi IPSO Agricultura , cu o experiență de 20 de ani în domeniul agriculturii și 350 de
angajați în 8 centre regionale în 2016, IPSO Agricutur ă este numărul 1 pe piața utilajelor agricole
din România. Rezultatele obținute în 2015 de IPSO Agricultură confirmă poziția sa de lider pe piață
din România.

14

Combina Cerealiera John Deere W540 este sigura, usor de intretinut si are eficienta ridicata. Noua
combina cerealiera din seria W are dotari extraordinare ce sporesc performanta si productivitatea.
Cabina este spatioasa si dotata cu tehnologie Hi -tech, buncarul de cereale este incapator, pot intra
cu usurinta pana la 11.000 litri de cereale, boab ele recoltate isi pastreaza calitatile chiar si la
volume mari iar motorul cu sase cilindri John Deere PowerTech PSX, ofera putere de pana la 273
kW si respe Cabina Delux, permite operatorilor sa manevreze utilajul in cele mai bune si relaxante
conditii. S caunul este confortabil, ergonomic si este dotat cu suspensie. Comenzile sunt pozitionate
ergonomic si logic, in functie de gradul de utilizare. Comutatoarele panoului de bord raspund la
atingere usoara si permit ajustarile necesare combinei in timp record . Vizibilitatea este perfecta,
datoritaa geamurilor fumurii care protejaza cabina. Sistemul de aer conditionat ce functioneaza
impecabil ii ajuta pe operatori sa fie calmi indiferent de cat de incinsa este atmosfera.
Capacitatea de recolatare a combinei J ohn Deere W540, poate fi sporita datorita procedeului activ
de recoltare. Pentru cultura de floarea soarelui se poate folosi extensia speciala cu capace metalice
amplasate peste tambur care previn strapungerea palariilor. Extensia RapsProfi II, este perfec ta
pentru recoltarea rapitei si are capacitatea de a reduce pierderile de seminte cu pana la 30 kg pe
hectar. Recoltarea hibrizilor de porumb, cu tulpini mari si dure se poate face cu usurinta datorita
platformei de porumb 600C.
Tehnologia cu care este dotata combina cerealiera W540 este simpla si eficienta. Tamburul,
batatorul, caisorii si separatorul de putare asigura, boabe calitative, intregi si pierderi minime in
integul proces de separare si manipulare.
Modelul W540 are sistem eficient de tocare si de imprasitere a resturilor ramase. Astfel deseurile
sunt imprastiate minitios in urma acesteia.
Specificatii tehnice John Deere W540:
Lanturi transportatoare: 3

15
Putere inversor platforma: 80
Diametru cilindru: 660mm
Latime cilindru: 1400mm
Nr. batatoare: 10
Diametru batator: 400mm
Nr. caisori: 5

• Prezentare zon ă implentare proiect
Organizarea administrativ teritorială:județul cuprinde 2 municipii,3 orașe,50 de commune 159 de
sate.
Pupulatia județului este de 285.050 locuitori anul 2011 conform recensământului.
Din punct de vedere dispoziției pe medii 39% din populația județului trăiește mediul urban 61%
mediul rural,gradul de urbanizarea populației începând crească ultimi i ani.
Sub raport etnic,94,12% din populația este de naționalitate ,minoritățile naționale reprezentând
5,88 %
Se gasesc 50.000 de specialiști au pregătire , iar 34,4% din populația are pregătire medie.
Alinierea agriculturii la standardele Uniuni i Europene printre altele creșterea gradului de
tehnologizare cu mașini utilaje agricole capabile ofere societăților șanse reale condiții de cu
omologii comunitari, vederea de produse calitative.Cu ceva ani , o agriculturii gradul ridicat de
mașinilor agricole ,utilajelor echipamentelor, cu ajutorul programului de modernizare PNDR
2007 -2013 o din utilajele mașinile agricole au fost înlocuite cu unele noi, de o mult . continuare
pentru susținerea agriculturii ajutarea tinerilor fermier i-implementat o de ,programul de finanțare
2014 -2020, ceea ce le oferă agricultorilor o modernizarea extinderea agriculturii.
Asemenea exploatatii toate județele provin din rândul exploatațiilor -asociații ,societăți agricole,
exploatații bazat e pe arendarea concesionarea terenurilor , rândul exploatațiilor familiar.
Toate aspectele prezentate anterior stau la fundamentării realizării de noi investiții sectorul
agricol.Societate -propus alinierea politicii investiționale la cerințele de paralel cu respectarea
standardelor naționale europene o condiție dezvoltării durabile astfel încât fie pe termen lung
fermei.
Relieful
Relieful județului Călărași este reprezentat de câmpie, lunci bălți,fiind câmpia se grupează 4
unități: C âmpia Bărăganului ,Mostistei(Baraganul Sudic),Câmpia Vlasiei ,Câmpia Burnazului ,
Dunării.

Clima resursele hidrografice
este temperat cu regim omogen, urmare uniformității reliefului de câmpie caracterizat prin veri
foarte calde ierni foarte r eci. extremitatea județului se individualizează topoclimatul specific
luncii dunării ,cu veri calde ierni blânde decât restul câmpiei. bogăție o constituie terenurile
agricole –
427.686 care 84% din județului.Solurile constituie cea din d iferite de cernoziomuri soluri
aluvionare, au o fertilitate .
Rețeaua se compune din 2 bazine hidrografice,bazinul dunării Argesului dintr -un subbazin cel
Mostistei.Fluviul Dunărea ,care delimitează teritoriul județului sud sud -est de la km 30 0 () la km
450 (Gostinu),se desparte 2 brațe :

16
– Borcea pe Dunărea Veche pe – care închid ele: Ialomiței Ialomiței.
Resurse natulare
• Vegetația forestieră care 4,3% din județului este deosebbi din speciile , plop euro –
american,salcâ m,stejar ,salvcie ,frasin de , stejar penducular, ulm,tei,arțar tătăresc.
• cuprinde specii de interes cinegetic ,dintre care de menționat:mistreț,fazanul,iepure
,vulpe.Pe bălți lacuri se întâlnesc
• Peștii care apele lacurilor bălților amintim carasul,crapul,plătică ,bibanul,șalăul ,iar apele
Dunării Borcei întâlnim somnul,sturionii scrumbia de Dunăre.
2.3 Descrierea investiției
S-a făcut o analiză amănunțită a pieței iar firma de distribuți e a mașinilor agricole cea mai viabilă
s-a dovedit a fi IPSO Agricultura , cu o experientă de 20 de ani în domeniul agriculturii și 350 de
angajați în 8 centre regionale în 2016, IPSO Agricutură este numărul 1 pe piață utilajelor agricole
din România. Rezu ltatele obținute în 2015 de IPSO Agricultură confirmă poziția sa de lider pe piată
din România.
Combina Cerealieră John Deere W540 este sigură, ușor de întreținut și are eficientă ridicată. Nouă
combina cerealieră din seria W are dotări extraordinare ce sporesc performanță și productivitatea.
Cabina este spațioasă și dotată cu tehnologie Hi -tech, buncărul de cereale este încăpător, pot intra
cu ușurință până la 11.000 litri de cereale, boabele recoltate își păstrează calitățile chiar și la
volume mari ia r motorul cu șase cilindri John Deere PowerTech PSX, oferă putere de până la 273
kw și respe Cabina Delux, permite operatorilor să manevreze utilajul în cele mai bune și relaxante
condiții. Scaunul este confortabil, ergonomic și este dotat cu suspensie. Co menzile sunt poziționate
ergonomic și logic, în funcție de gradul de utilizare. Comutatoarele panoului de bord răspund la
atingere ușoară și permit ajustările necesare combinei în timp record. Vizibilitatea este perfectă,
datoritaa geamurilor fumurii care protejază cabina. Sistemul de aer condiționat ce funcționează
impecabil ii ajută pe operatori să fie calmi indiferent de cât de încinsă este atmosferă.
Capacitatea de recolatare a combinei John Deere W540, poate fi sporită datorită procedeului activ
de recoltare. Pentru cultura de floarea soarelui se poate folosi extensia specială cu capace metalice
amplasate peste tambur care previn străpungerea pălăriilor. Extensia RapsProfi ÎI, este perfectă
pentru recoltarea rapiței și are capacitatea de a reduce pie rderile de semințe cu până la 30 kg pe
hectar. Recoltarea hibrizilor de porumb, cu tulpini mari și dure se poate face cu ușurință datorită
platformei de porumb 600C.
Tehnologia cu care este dotată combina cerealieră W540 este simplă și eficientă. Tamburu l,
bătătorul, caisorii și separatorul de putare asigură, boabe calitative, întregi și pierderi minime în
integul proces de separare și manipulare.
Modelul W540 are sistem eficient de tocare și de imprasitere a resturilor rămase. Astfel deșeurile
sunt împ răștiate minitios în urmă acesteia.

17
2.4 Rotația culturilor
Tabel 1
An I An II An III An IV An V
Sola 1 Grâu Rapiță Porumb Grâu Floarea soarelui
Sola 2 Porumb Porumb Grâu Floarea –soarelui Grâu
Sola 3 Floarea -soarelui Grâu Floarea -soarelui Porumb Rapi ță
Sola 4 Rapiță Floarea -soarelui Rapi ță Rapi ță Porumb

2.4.1. Tehnologia de cultura GRÂU
Cultivarea grâului in cadrul firmei IVAN CLAUDIA IOANA I.I se face ținand cont de următoarele
considerente:
Rotația culturilor
Culturile timpurii,bune premergătoare pentru grâu sunt leguminoasele pentru boabe si cele furajere
precum si rapița și floarea -soarelui.
In aceeasi grupă se includ și cerealele păioase,care asigură condiții favorabile de pregătire a
terenului,o rezervă mai mare de apă si de elemente nutritive din sol.Utilizarea lor ca premergătoare
pentru grâu este însa evitată la un an ,pentru prevenireaa extinderii atacului de boli si de dăunatori si
a infestarii cu buruieni greu de combătut.
În general, pentru cultura de grâu,nu sunt indicate ca premergătoare culturile tarzii de porumb,sfeclă
de zahăr, culturile duble, datorită imposibilitații asigurării pregătirii corespunzătoare a terenului si
semănatului in perioada optimă.
Se evita amplasarea grâului pe :
terenuri in festate cu daunători de sol si agenți fitopatogeni ,care se transmit prin resturi vegetale.
Terenuri tratate cu erbicide al căror efect rezidual se mentine in sol.
Lucrările solului
Lucrările solului crează condiții favorabile pentru:
-acumularea apei si a elementelor nutritive în sol
-distrugerea buruienilor
-mărunțirea si nivelarea terenului pentru semănat
Dezmiriștirea se efectuează imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare, prin 1 -2
treceri de grapa cu discuri, in functie de conditiil e efective înregistrate pe teren, contribuind la
marunțirea resturilor vegetale, pastrarea apei în sol si combaterea buruienilor.
In funcție de planta premergătoate ,lucrarile solului se diferențiaza astfel.

18
După premergătoare timpurii,v solul se ară imed iat la 18 -20 de cm in agregat cu grapa stelara,să
execută o dezmiriștire urmată de aratură , când mijloacele mecanice devin disponibile.
Solul se menține curat prin lucrări repetate cu grapa cu discuri sau cultivatorul.
Arătura se va prelucra imediat prin discuire.
Pregătirea patului germinativ se efectueaza prin lucrări superficiale cu combinatorul sau grapa cu
discuri.
După premergă toare le care eliberează terenul târziu lucrarile se diferențiază în funcție de conținutul
de umiditate si capacitetea solulu i , prezenț a resturilor vegetale si timpul până la recoltare.
-discuirea și efectuarea imediată a ară turii la 20 -25 de cm in agregat cu grapa stelară , când solul are
umidi tate suficientă . Pregă tirea patului germinativ se face imediat după arat, prin lucr area cu
discuri lama nivelatoriului si grapa cu colț i, iar ultima lucra re se efectueaza cu combinatorul.
La semanat se asigură o densitate de 500 -550 de boabe germinabile/m² diferenț iata in functie de
umiditatea solului, calitatea patului germinativ si în cadrarea in perioada de semă nat.
Alegerea f azei optime de recoltare asigură , pe de o parte , reduc erea la minimum a pierderilor care
pot surveni p rin treierat incomplet(daca rec oltarea este prea timpurie), iar pe de altă parte, condiții
optime pentru păstrarea producț iei. Ambele cerințe sunt satisfăcatoare la coacerea deplină cand
boabele ating umiditatea de 14 -15%.
Recolt area se efectueaza intr -un timp câ t mai scurt, având in vedere ris cul pierderii prin scuturare,
când umiditatea boabelor scade sub 12%.
Firma cultivă soiuri autohtone cu o producșie ridicată la ha, in anul 2016 productia medie de gr âu în
cadrul asociaț iei a fost de 6000 kg hectar.

2.4.2 Tehnololgia de cultură PORUMB
Amplasarea culturii
Porumbul poate fi cultivat pe soluri diferite cu fertilitate textură și reacție, dar trebuie evitate
solurile extreme. Bune premergătoare pentru porumb sunt leguminoasele perene, cerealele paioase,
inul, cânepa, sfecla pentru zahăr, cartoful etc. Deși supo rtă monocultura, nu este indicată cultivarea
porumbului mai mult de 2 -3 ani pe același teren numai dacă se aplică îngrășăminte organice și
chimice și se combat corespunzător buruienile, bolile și dăunătorii.
Fertilizarea Având un potențial productiv ridica t, porumbul consumă cantități mari de substanțe
nutritive. Pentru fiecare 1000 kg boabe + producția secundară, porumbul consumă: 18 – 28kg azot,
9-14kg P2O5 și 24 -36kg K2O. Pe toate tipurile de sol, porumbul valorifică bine atât îngrășămintele
organice cât și cele chimice. Gunoiul de grajd este bine valorificat de către porumb mai ales pe
solurile grele și reci dar este recomandat și pe solurile mai ușoare, în doze de 30 -40 t/ha ce se

19
încorporează imediat prin arătura de bază. Dozele de îngrășăminte chimice se stabilesc ținând
seama, în principal de nivelul producției scontate, de consumul specific și de rezervele solului în
elemente nutritive, dar se au in vedere și alți factori cum ar fi: planta premergătoare, fertilizarea
aplicată în anii precedenți, gradu l de aprovizionare a solului cu apă, cultivarul folosit. etc.
Sămânța și semănatul Epoca de semănat corespunde perioadei când în sol la adâncimea de 10 cm se
stabilizează temperaturi de peste 8 -100 C. Desimea de semănat este un factor tehnologic foarte
important și se stabilește în funcție de durata perioadei de vegetație a populației semănate, de
rezerva de apa din sol și de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive.
Recoltarea porumbului sub formă de știuleți se face când umiditatea boabelor este cuprinsă intre 22 –
30 %, și se observă stratul negru care separă bobul de rahis.

2.4.3 Tehnologia de cultură FLOAREA SOARELUI
Floarea -soarelui ocupă un loc important între plantele oleifere. Fructele (achenele) de floarea –
soarelui conțin un procent de minimum 50% ulei semisicativ, ulei cu calități alimentare de excepție
și grad ridicat de conservabilitate, excelent pentru gătit și salate, gustos și aromat, bogat în vitamine
și având o culoare plăcută .
Amplasarea culturii
Floarea -soarelui întrunește condiții favorabile pe solurile cu valoarea pH -ului cuprinsă între 6,8 și
8,0, profunde, cu textură mijlocie, care înmagazinează și păstrează bine apa, fără exces de
umiditate. Se vor evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum și solurile acide neame ndate.
Premergătoarele favorabile pentru cultura de floarea -soarelui sunt culturile timpurii (cereale de
toamnă, care asigură o rezervă de apă în sol), precum și cele târzii (cultura de porumb). Se vor evita
ca premergătoare culturile agricole cu boli comu ne și, în special, cele care contribuie la propagarea
putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), dintre care menționăm: soia, fasolea și răpița, care ocupă
suprafețe mari în zona de cultură a florii -soarelui.
Fertilizarea
În toate zonele agricole ale țăr ii, pentru realizarea de recolte superioare cantitativ, calitativ și
economic, o importanță deosebită o prezintă starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive.
Optimizarea dozelor de îngrășământ are la bază cartarea agrochimică a solului cu eleme nte
nutritive, determinată cu cel mult 4 ani în urmă. Azotul este elementul determinant pentru creșterea
plantei de floarea -soarelui. La insuficienta aprovizionare cu acest element, tulpinile sunt subțiri,
frunzele sunt mici, de culoare verde -gălbuie, cele din partea inferioară se usucă prematur.
Sămânța și semănatul
Sămânța folosită la semănat trebuie să fie din generația F1, obținută în anul precedent și care să nu
conțină semințe sparte, semințe de lupoaie, semințe atacate de boli de putrezire. O atenție deosebită

20
se va acorda tratamentului seminței, care se va efectua în preziua semănatului cu produsele și doza
indicată de specialiștii -cercetători în domeniul protecției plantelor.

Combaterea buruienilor – pentru a diminua infestarea cu buruieni a cultur ii, se va efectua o serie de
lucrări mecanice și chimice, cu rolul de a reduce rezerva de buruieni din sol. În vară, după
efectuarea arăturilor, imediat după recoltarea plantei premergătoare, ogoarele vor fi menținute
curate de buruieni prin 1 -2 lucrări de discuire. Pe terenurile infestate cu buruieni mono – și
dicotiledonate perene se recomandă aplicarea în luna septembrie a unui tratament cu erbicide pe
bază de Glifosat. Tratamentul se recomandă în anii cu veri ploioase, care favorizează răsărirea
buruieni lor și o bună turgescență a plantelor, care să permită translocarea cât mai profundă a
erbicidului în toate organele subterane ale plantelor.
Recoltarea – recoltarea manuală se începe la o umiditate de 15 -16%. Până la treierat, conținutul în
apă scade la 1 0-11%, prin uscare în câmp sau pe suprafețe amenajate. Recoltarea mecanizată se face
la umiditatea semințelor de 13 -14% și trebuie să se termine până la conținutul în apă de 10 -11%.
Morfologic, momentul recoltării mecanizate se poate stabili când 80 -85% di n calatidii au culoarea
brună și brun -galbuie, iar restul de 15 -20% sunt încă complet galbene. Recoltarea se face cu
combine de mare capacitate, dotate cu echipamente specifice recoltării florii -soarelui.

2.4.4 Tehnologia de cultură RAPIȚĂ
Terenul pentru rapiță trebuie să fie eliberat până la sfârșitul lunii iulie, pentru a putea fi lucrat
corespunzător. Premergătoare bune sunt: mazărea, fasolea, grâul și orzul (soiuri timpurii), cartoful
timpuriu și, pentru consumul de vară, inul și cânepa de fuior, macul, plantele oleoterice. În zone mai
umede, Gh. Bâlteanu (1974) apreciază că pot fi luate în considerație și leguminoasele perene,
porumbul siloz în cultura principal.
Imediat după recoltarea plantei premergătoare, se ară la adâncimea la care nu se scot bolovani,
mergând, dacă este posibil, până la 25 cm (A. Vrânceanu, 1969). Dacă situația o impune (lipsa apei
sau a mijloacelor de arăt) se poate lucra mai întâi cu discul, însoțit de grapă, executând arătura în
momentul existenței unei bune reze rve de apă. Gr. Coculescu, citat de Gh. Bîlteanu (1974),
consideră că întârzierea arăturii cu 20 de zile poate duce la scăderi de producție de peste 760
kilograme/hectar. Arătura se menține curată de buruieni, nivelată și mărunțită până la semănat.
Ultima lucrare se execută cu combinatorul, la adâncime cât mai mică posibilă, pentru a păstra
terenul mai așezat sub nivelul patului germinativ. Adeseori este nevoie să se apeleze la udări cu
norme mici (circa 200 metri cubi apă/hectar) pentru a putea pregăti sol ul pentru rapiță în condiții
ideale. Sub arătură se introduc îngrășăminte complexe sau îngrășămi nte simple cu fosfor și potasiu.

21
Rapița este foarte pretențioasă la aplicarea îngrășămintelor. O recoltă de 2.500 -3.000 de kilograme
sămânță/hectar se obține prin utilizarea a 135 -180 de kilograme de azot, 80 -125 de kilograme de
fosfor, 100 -150 de kilograme de potasiu, 150 -190 de kilogram e de calciu, 15 -25 de kilograme de
mangan și 65 -105 kilograme de sulf, toate exprimate în substanță activă. Din acestea, ajung în
sămânță în jur de 2/3 din cantitatea de azot și fosfor și 20 -25% din consumul de potasiu, calciu și
sulf. Cantitățile de azot s.a. care se administrează la rapița de toamnă sunt foarte mari, deoarece
nivelul de producție se estimează în jurul a 3.000 de kilograme de sămânță la hectar. Lipsind
experiențe sistematice la noii hibrizi de rapiță de toamnă, recomandările orientative fă cute de către
Cr. Hera și Z. Borlan (1975), privind aplicarea îngrășămintelor, sunt următoarele: 90 -140 de
kilograme de azot, adăugând 30 -40 kilograme/hectar la cultura irigată; 60 -80 de kilograme de fosfor
s.a.; 50 -60 kilograme de potasiu s.a.
Sămânța și semănatul
Sămânța de rapiță se păstrează greu, pierzându -și capacitatea germinativă repede. De aceea, se
recomandă folosirea la semănat a materialului recoltat în același an. Se vor folosi numai semințe
care au luciu, culoare și MMB specifice materialulu i săditor, cu puritatea minimă de 95% și
capacitatea germinativă minimă de 85%. La semănat se va folosi numai sămânța tratată cu insecto –
fungicide, substanțe aflate și recomandate în Codexul produselor fitosanitare. Materialul de semănat
trebuie să fie lib er de ovăz sălbatic și cuscută, cu maximum o sămânță de Raphanus raphanistrum la
o probă de 10 grame, după cum precizează M. Valvassori (1976).
Epoca de semănat corespunde cu ultima decadă a lunii august, plantele formându -și astfel până la
venirea iernii o rădăcină puternică, cu pivotul adânc în sol și o rozetă de frunze cu diametrul de 30 –
35 cm, care este considerată de N. Zamfirescu (1965) ca ideală. Semănatul în septembrie (chiar în
prima decadă) poate aduce unele scăderi de randament al culturii, răpiț a putând să nu se dezvolte
normal în toamnă și nerezistând la ger. Este dăunător și semănatul mai timpuriu (înainte de 20
august), plantele mai dezvoltate suferind din cauza gerului, situație în care cultura se
îmburuienează, plantele se dezvoltă și se mat urează neuniform.
Densitatea și distanța între rânduri – la recoltare trebuie să existe cel puțin 60 -70 de plante pe metrul
pătrat. Gh. Bâlteanu și colaboratorii (1978) au constatat că cele mai mari producții se obțin la 137 –
162 plante recoltabile, în func ție de condițiile anului de cultură. Hibrizii cu ramificare mai bogată
pot „compensa” recolta, formând mai multe silicve (chiar peste 200), când plantele sunt mai rare;
ele se acomodează deci în cultură la variații mari de densitate. Distanța între rânduri este de 25 cm,
care este apreciată ca fiind foarte potrivită, deoarece rândurile „se încheie” bine, limitând
îmburuienarea de primăvară. Din semințele germinabile ajung să formeze plante numai 50 -75%. De
aceea trebuiesc semănate cel puțin 120 -140 de boabe la metrul pătrat. La culturile care urmează să
răsară în condiții mai dificile (lipsă apei, sol mai greu) trebuie semănate chiar 150 -180 de semințe

22
germinabile la metrul pătrat. Cantitatea de sămânță la hectar, în condiții medii de cultură, este de 8 –
9 kilograme. Ea poate să crească până la 10 kilograme sau să scadă la 6,5 -7 kilograme sau chiar mai
mult, în funcție de caracteristicile seminței. Pentru hibrizii de rapiță de toamnă actuali și care se
regăsesc în teritoriu, cantitatea de sămânță poate fi chia r mai mică (3,5 -4 kilograme). Adâncimea de
semănat este de 2 -3 cm. După semănat, se recomandă o tăvălugire ușoară, pentru a crea condiții mai
bune de germinare și răsărire.
Combaterea buruienilor se face numai cu erbicidele antigramineice (cruciferele sălb atice trebuie
combătute prin lucrările solului, rotații etc., la nevoie făcându -se și plivitul culturilor de rapiță în
primăvară). Erbicidele care se pot folosi, în funcție de spectrul buruienilor din lanul de rapiță, sunt
recomandate de către specialiștii agronomi din teritoriu. Erbicidele recomandate se administrează la
pregătirea patului germinativ și se încorporează în sol.
Recoltarea se face la 7 -9 zile după tratamentul cu desicanți, direct din lan, cu combina adaptată
pentru cultura de rapiță. Dacă nu se folosesc desicanți (ceea ce este, de altfel, neeconomic pe
suprafețe mici), recoltarea rapiței ridică probleme deosebite, chiar și la hibrizii cu o bună rezistență
la scuturare. O mare atenție se acordă în continuare pentru obținerea de hibrizi de rapi ță de toamnă,
care să aibă silicve indehiscente și cu o mare rezistență la cădere (tulpină viguroasă, care să poată
suporta o recoltă de peste 2.500 -3.000 de kilograme la hectar) și care să permită recoltarea rapiței
fără aplicarea de desicanți. Toate măsu rile tehnologice care asigură lanuri cu coacere uniformă
(nivelarea terenului, semănat și fertilizat fără greșuri, lupta împotriva buruienilor) au în acest caz o
importanță și mai mare. După recoltare, semințele de rapiță se mențin în straturi subțiri de 5 -10 cm,
lopătându -se zilnic până ce ajung la umiditatea de 9%. Mai avantajoasă este însă uscarea pe cale
artificială.

23

Capitolul III CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI TEHNICO
ECONOMICI CARACTERISTICI INVESTIȚIEI
Resurse necesare pentru investitie
Curs euro -RON de la Banca Central Europeană din data de 12.05.20 17 4.54

3.1 Bugetul investiției
Tabel 1
Nr
crt Denumire
coloană
Cant UM Pret unitar fară TVA TVA/UM Valoare
Totală fără
TVA Valoare
(cu TVA)
19%
total Valoare
totală
fără TVA
Valoare
Tva
totala Valoare
totală
(TVA
inclus)
Euro Lei Euro Lei Euro Euro Lei Lei Lei
1

Combină
cerealieră Joh
n Deere
W540 1

Buc

120,000

544,800

22,800

103,512

120,000

22,800

142,800

544,800

648,312

TOTAL 1 120,000 544,800 22,800 103,512 120,000 22,800 142,800 544,800 648,312
Sursa: calculație proprie

24
3.2 Estimarea cheltuielilor si veniturilor pentru 5 ani.
3.2.1 Estimarea cheltuielilor
Anul I
a) Cheltuieli cu producția
Tabelul 1
Nr crt Specificaăț ie Cantitate U.M Preț
unitar
TVA Valoarea
totala
(TVA
inclus an)
1 Cultură
grâu
20 ha 2,800 56,000
2 Cultură
floarea
soarelui
30 ha 2,500 75,000
3 Cultură
Răpiț ă 35 ha 3,000 105,000

4 Cultură
Porumb 15 ha 2,000 30,000

TOTAL 266,000
Sursa: calculație proprie
b)Cheltuieli salariale
Tabel 2
Nr.
Crt Categorie de personal Nr.
persoane Salariul (lei) brut*
COLOANA 4 Contribuț ii angajator
(lei) – 22,759%
COLOANA 5 Total
4+5
lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil
1 1,000 12,000 227.59 2,731.08 14,731.08
2 Personal auxiliar 1 1,200 14,400 273.108 3,277.296 17,677.296
500.698 6,008.376 32,408.376
Sursa: calculație proprie

25
c)Cheltieli cu arenda
Tabel 3
Nr crt Numă r hectare arendate Arenda ha /conform contract de
arendare Total
1 10 500 lei 5,000 lei

d)Total cheltuieli pe ciclu anul I
Tabel 4
Nr
crt
Categorie cheltuieli Sumă lei
1
Cheltuieli înființare
culturi 266,000
2
Cheltuieli salariale 32,408.376
3
Cheltieli cu arenda 5,000
TOTAL ANUAL 303,408.376
Sursa: calculație proprie
Anul II
a) Cheltuieli cu producția
Tabel 5
Nr
crt Specificaț ie Cantitate U.M Preț unitar TVA Valoarea totală
(TVA inclus an)
1 Cultură grâu
35 Ha 2,750 96,250
2 Cultură floarea soarelui
10 Ha 2,600 26,000
3 Cultură rapiță 20 Ha 2,796 55,920
4 Cultură porumb 35 Ha 1,874 65,590
Total 243,760
Sursa: calculație proprie

26
b)Cheltuieli salariale
Nr. Crt Categorie
de
personal Nr.
persoane Salariul (lei) brut*
COLOANA 4 Contribuț ii angajator
(lei) – 22.759%
COLOANA 5 Total
4+5
lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil
1 1,000 12,000 227.59 2,731.0
8 14,731.08
2 Personal
auxiliar 1 1,200 14,400 273.108 3,277.2
96 17,677.296
500.698 6,008.3
76 32,408.376
Sursa: calculație proprie
c)Cheltieli cu arenda
Tabel 6
Nr crt Numă r hectare arendate Arenda ha /conform contract de
arendare Total
1 10 500 lei 5,000 lei
Sursa: calculație proprie
d) Total cheltuieli pe anul II
Tabel 7
Nr
crt
Categorie cheltuieli Suma lei
1
Cheltuieli cu
inființ area culturilor 243,760
2
Cheltuieli salariale 32,408.376
3
Chelt uieli cu arenda 5,000
TOTAL ANUAL 281,168.37
Sursa: calculație proprie

27
Anul III
a) Cheltuieli cu producția
Tabel 8
Nr
crt Specificaț ie Cantitate U.M Preț unitar
TVA Valoarea totală
(TVA inclus
an)
1 Cultură grâu
30 Ha 2,750
82,500
2 Cultură floarea soarelui
10 Ha 2,650
26,500
3 Cultură Răpiț ă 45 Ha 2,600 117,000
4 Cultură
Porumb 15 Ha 1,750
26,250
Total 252,250
Sursa: calculație proprie
b)Cheltuieli salariale
Tabel 9
Nr.
Crt Categorie
de
personal Nr.
persoane Salariul (lei)
brut*
COLOANA 4 Contribuț ii angajator
(lei) – 22.759%
COLOANA 5 Total
4+5
lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil
1 1,000 12,000 227.59 2,731.08 14,731.08
2 Personal
auxiliar 1 1,200 14,400 273.108 3,277.296 17,677.296
500.698 6,008.376 32,408.376
Sursa: calculație proprie
c)Cheltieli cu arenda
Tabel 10
Nr crt Numă r hectare arendate Arenda ha /conform contract de
arendare Total
1 10 500 lei 5,000 lei
Sursa: calculație proprie

28
Total cheltuieli pe anul III:
Tabel 11
Nr
crt
Categorie cheltuieli Sumă lei
1
Cheltuieli producție 252,250
2
Cheltuieli salariale 32,408.376
3
Cheltieli cu arenda 5,000
TOTAL ANUAL 289,658.376
Sursa: calculație proprie
ANUL IV
a) Cheltuieli cu producția
Tabel 12
Nr
crt Specificaț ie Cantitate U.M Preț unitar
TVA Valoarea totală
(TVA inclus
an)
1 Cultură grâu
25 Ha 2,700
67,500
2 Cultură floarea soarelui
25 Ha 2,600
65,000
3 Cultură Răpiț ă 25 Ha 2,678 66,950
4 Cultură
Porumb 25 Ha 1,845
46,125
TOTAL 245,575
Sursa: calculație proprie

29
b)Cheltuieli salariale
Tabel 13
Nr. Crt Categorie
de
personal Nr.
persoane Salariul (lei) brut*
COLOANA 4 Contribuți i angajator
(lei) – 22.759%
COLOANA 5 Total
4+5
lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil
1 1,000 12,000 227.59 2,731.08 14,731.08
2 Personal
auxiliar 1 1,200 14,400 273.108 3,277.296 17,677.296
500.698 6,008.376 32,408.376
Sursa: calculație proprie
c)Cheltieli cu arenda
Tabel 14
Nr crt Numă r hectare arendate Arenda ha /conform contract de
arendare Total
1 10 500 lei 5,000 lei
Sursa: calculație proprie
d)Total cheltuieli pe anul IV:
Tabel 15
Nr
crt
Categorie cheltuieli Suma lei
1
Cheltuieli cu inființ area
culturilor 245,575
2
Cheltuieli salariale 32,408.376
3
Cheltieli cu arenda 5,000
TOTAL ANUAL 282,983.376
Sursa: calculație proprie

30
Anul V
a) Cheltuieli cu producția
Tabel 16
Nr crt Specificaț ie Cantitate U.M Preț unitar
TVA Valoarea
totală (TVA
inclus an)
1 Cultură grâu
40 Ha 2,100
84,000
2 Cultură
floarea
soarelui
10 Ha 2,470
24,700
3 Cultură Răpiț ă 40 Ha 2,396 95,840
4 Cultură
Porumb 10 Ha 1,798
17,980
TOTAL 222,520
Sursa: calculație proprie
b)Cheltuieli salariale

Nr.
Crt Categorie
de
personal Nr.
persoane Salariul (lei) brut*
COLOANA 4 Contribuț ii angajator
(lei) – 22.759%
COLOANA 5 Total
4+5
lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil
1 1,000 12,000 227.59 2731.08 14,731.08
2 Personal
auxiliar 1 1,200 14,400 273.108 3277.296 17,677.296
500.698 6008.376 32,408.376
Sursa: calculație proprie

31
c)Cheltieli cu arenda
Tabel 18
Nr crt Numă r hectare arendate Arenda ha /conform contract de
arendare Total
1 10 500 lei 5,000 lei
Sursa: calculație proprie
d) Total cheltuieli pe anul V:
Tabel 19
Nr
crt
Categorie cheltuieli Suma lei
1
Cheltuieli cu producția 222,520

2
Cheltuieli salariale 32,408.376
3
Cheltieli cu arenda 5,000
TOTAL ANUAL 259,928.376
Sursa: calculație proprie
În cadrul IVAN CLAUDIA IOANA I.I se înregistrează doar 3 tipuri de cheltuieli și anume,
cheltuieli cu înființarea culturilor , cheltuieli cu salariile și cheltuieli cu arenda.
Nu se regăsesc cheltuieli cu terți deoarece firma dispune de toate utilajele n ecesare pentru
înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor.

32
3.2.2 Estimarea veniturilor pentru 5 ani
Anul I
a) Venituri din activitatea principal ă
Tabel 1
Nr
Crt Cultura Numă r ha
inființ ate Producț ie
ha UM Producț ie
totală Preț
vânzare kg
lei Valoare
totală (Prod*PV
)
1 Grâu

30 6350 kg
190,500 0.70
133,350
2 Porumb 10 6000 kg
60,000 0.6
36,000
3 Floarea –
soarelui 45 4000 kg
180,000 1.35
243,000
4 Rapiț ă
15 4500 kg
67,500 1.65
111,375
Total 523,725
Sursa: calculație proprie

b)Venituri din subvenț ii
Tabel 2
Nr crt Numă r hectare Subvenț ie hectar Total
1 100 750 lei 75,000
Sursa: calculație proprii

33
c)Venituri din prestări servicii
Intre prinderea are contract de prestă ri servicii cu primăria orașului Lehiu -Gară și Delta
ACM, obiectul contractului fiind dezăpezirea pe timpul iernii.

Tabel 3
Nr crt Descriere Total
1 Prestări servicii 25,000
Sursa: calculație proprie
d)Total venituri
Tabel 4
Nr
crt
Categorie venit Suma lei
1
Veni turi din activitatea
principală 523,725
2 Venituri din subvenț ii 75,000
3 Venituri din prestă ri
servicii 25,000

TOTAL ANUAL 623,725
Sursa: calculație proprie

34

Anul II
a) Veni turi din activitatea principală
Tabel 5
Nr
Crt Cultura Număr
ha
inființ ate Producț ie
ha UM Producț ie
totală Preț
vânzare
kg lei Valoare
totală
(Prod*PV)
1 Grâu

35 6000 kg 210000 0.69 144,900
2 Porumb 30 5800 kg 174000 0.6 104,400
3 Floarea –
soarelui 20 3800 kg 76000 1.35 102,600
4 Rapiț ă
15 3700 kg 55500 1.65 91,575
Total 100 443,475
Sursa: calculație proprie
b)Venituri din subvenț ii
Tabel 6
Nr crt Numă r hectare Subvenț ie hectar Total
1 100 750 lei 75,000
Sursa: calculație proprie
c) Venituri din prestă ri servicii
Intre prinderea are contract de prestă ri servicii cu primăria orașului Lehiu -Gară și Delta
ACM, obiectul contractului fiind dezăpezirea pe timpul iernii.
Tabel 7
Nr crt Descriere Total
1 Prestări servicii 26,750
Sursa: calculație proprie

35

d)Total venituri anul II
Tabel 8
Nr
crt
Categorie venit Sumă lei
1
Venituri din activitatea
principală 443,475
2 Venituri din subvenț ii 75,000
3 Venituri din prestă ri
servicii 26,750

TOTAL ANUAL 443,501.750
Sursa: calculație proprie

Anul III
a) Venituri din activitatea principală
Tabel 9
Sursa: calculație proprie
Nr
Crt Cultura Număr
ha
înființ ate Producț ie
ha UM Producție
totală Preț
vânzare
kg lei Valoare
totală
(Prod*PV)
1 Grâu

30 6350 kg
190500 0.70
133,350
2 Porumb 10 6000 kg 60000 0.6 36,000
3 Floarea –
soarelui 45 4000 kg
180000 1.35
243,000
4 Rapiț ă
15 4500 kg
67500 1.65
111,375
Total 523,725

36

b)Venituri din subventii
Tabel 10
Nr crt Numă r hectare Subvenț ie hectar Total
1 100 750 lei 75,000
Sursa: calculație proprie

c)Venituri din prestari servicii
Intre prinderea are contract de prestă ri servicii cu primăria orașului Lehiu -Gară și Delta
ACM, obiectul contractului fiind dezăpezirea pe timpul iernii.
Tabel 11
Nr crt Descriere Total
1 Prestări servicii 25,000
Sursa: calculație proprie

d)Total venituri anul III
Tabel 12
Nr
crt
Categorie venit Sumă lei
1
Venituri din activitatea
principal ă 523,725
2 Venituri din subvenț ii 75,000
3 Venituri din prestă ri
servicii 42,500

TOTAL ANUAL 641,225
Sursa: calculație proprie

37

Anul IV
a) Estimare venituri din activitatea principala
Tabel 13
Nr Crt Cultura Producț ie
ha Producție
totală UM Preț
vânzare
kg lei Valoare
totală
(Prod*PV)
1 Grâu

6100
152500 kg
0.60 91,500
2 Porumb 5500 137500 kg 0.58 79,750
3 Floarea –
soarelui 3900
97500 kg
1.3 126,750
4 Rapiț ă
4560
114000 kg
1.45 165,300
Total 463,300
Sursa: calculație proprie
b)Venituri din subvenț ii Tabel 14
Nr crt Numă r hectare Subvenție hectar Total
1 100 750 lei 75,000
Sursa: calculație proprie
c)Venituri din prestari servicii
Intre prinderea are contract de prestă ri servicii cu primăria orașului Lehiu -Gară și Delta
ACM, obiectul contractului fiind dezăpezirea pe timpul iernii.
Tabel 15
Nr crt Descriere Total
1 Prestări servicii 53,250
Sursa: calculație proprie

38

d)Total venituri anul IV
Tabel 16
Nr
crt
Categorie venit Suma lei
1
Venituri din activitatea
principală 463,300
2 Venituri din subvenț ii 75,000
3 Venituri din prestă ri
servicii 53,250

TOTAL ANUAL 591,550
Sursa: calculație proprie
Anul V
c)Ven ituri din activitatea principală
Tabel 17
Sursa: calculație proprie

Nr Crt Cultura Producț ie ha UM Producție
totală Preț
vânzare
kg lei Valoare totală
(Prod*PV)
1 Grâu

6000 kg
240000 0.7 168,000
2 Porumb 5750 kg 57500 0.68 39,100
3 Floarea –
soarelui 3700 kg
148000 1.4 207,200
4 Rapiț ă
5000 kg
50000 1.6 80,000
Total 494,300

39

b)Venituri din subvenț ii
Tabel 18
Nr crt Numă r hectare Subvenț ie hectar Total
1 100 750 lei 75,000
c)Venituri din prestari servicii
Intre prinderea are contract de prestă ri servicii cu primăria orașului Lehiu -Gară și Delta
ACM, obiectul contractului fiind dezăpezirea pe timpul iernii.
Tabel 19
Nr crt Descriere Total
1 Prestări servicii 25,000
Sursa: calculație proprie
d)Total venituri
Tabel 20
Nr
crt
Categorie venit Suma lei
1
Venituri din activitatea
principală 494,300
2
Venituri din subvenț ii 75,000
3 Venituri din prestă ri
servicii 67,500
TOTAL ANUAL
636,800

40

3.3Analiza rezultatului financiar
An VENITURI CHELTUIELI REZULTAT
FINANCIAR
I 623,725 303,408.376 320,616.624
II 443,501.750 281,168.37 162,333.38
III 641,225 289,658.376 351,556.624
IV 591,550 282,983.376 308,566.624
V 636,800 259,928.376 376,871.624

În urmă calculării rezultatului financiar se pot observa fluctuațiile de profit de la an la an, acestea se
datorează condițiilor meteo din anul respectiv, inflația, producția pe hectar și prețul de vânzare al
producțiilor.
Societatea î ncearcă creșterea e conomică în fiecare an prin realizarea ciclurilor de producție de
aceeași calitate însă cu, costuri mai mici.
Se poate observa, în anul V de analiză creșterea profitului și producț iilor pe ha mai ridicate.

3.4 Indicatorii financiari
Tabelul 1
Anul UM Total An 1 Total
An 2 Total An 3 Total
An 4 Total An 5
Nr.
Crt. Specificatie Valoare
1 Valoarea
investitiei ( VI) = LEI 544800

2 Durata de
recuperare a
investitiei (Dr) ANI 0.54
3 Rata de
actualizare 8%
4 Valoarea
actualizata
neta( VAN ) –
trebuie sa fie
pozitiva LEI 11,904,673.48
5 Disponibilul de
numerar la
sfarsitul perioadei
– trebuie sa fie
pozitiv
LEI
320316.624 482650.004 834216.628 1142783.252 1519654.876

41

Tabel încasări plăți

Tabel 2
Anii de
implentare Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V Anul VI Anul VII Anul VIII Anul IX Anul X Anul XI Anul XII
Incasări 623725 443501.75 641225 591550 636800 236761.048 236761.05 236761.05 236761.05 236761.048 236761.048 236761
Plăți 303408.376 281168.37 289658.376 282983.376 259928.4 166938.1494 166938.15 166938.15 166938.15 166938.149 166938.1494 166938.1
Excedent/
Deficit 320316.624 162333.38 351566.624 308566.624 376871.6 69822.8986 69822.899 69822.899 69822.899 69822.8986 69822.8986 69822.9
Disponibil
perioada
precedentă – 320316.62 482650.004 834216.628 1142783
1519654.88 1589478 1659301 1729124 1798946.5 1868769.369 1938592
Disponibil
de numerar
la sfârșitul
perioadei 320316.624 482650.004 834216.628 1142783.252 1519655 1589477.775
1659300.7 1729123.6 1798946.5 1868769.37 1938592.268 2008415

Actualizar
e cash
flow

296589.467

416077.59 66737.3
846506.11
1048038 109619.57
1144345
1192499 1240653
1288806.5
1336960.185
1385114

42
CONCLUZII

Programul național de dezovoltare rurală ( PNDR) 2014 -2020 ajută la atingerea urmă toarelor
obiectve:
Optimizarea factorilor de producție ș i redu cerea costului unitar de producț ie,adop tarea unor
tehnologii de cultură moderne
În prez enta lucrare de dorește moderniz area societații IVAN CLAUDIA IOANA I.I prin achiziția
de utilaje agri cole noi, cu ajutorul submăsurii 4.1 – Investiții in exploatații agricole .
Se fac cunoscute toate detaliile despre zona despre zona de implementare a proiectului, potențialul
agriol al zonei, un scurt istoric al societatii, datele tehnice despre utilajul achiziționat in cadrul
proiectului – combină cerealieră și calcularea cheltuielilor,veniturilor și rezultatul financiar pentru 5
ani.
Bugetul investiției este de 120,000 EURO.În perioada analizată se observa creșterea economică a
socității de la an la an, ținandu -se cont de rata inflației,cursul valutar,condițiile meteo.
Odată cu achiziționarea de mașini si utilaje agricole noi, in cazul de fata combină cerealieră se poate
scăderea prețului de producție precum și pierderile mai mici de cereale.
În anul V, u ltimul an analizat s -a înregistrat un profit de 376,871.624 lei, ceea ce înseamnă ca
planul de extindere al firmei functionează cu success.
Ciclurile de producții au costuri diferite în fucție de rata inflației, de agricol și de condițiile meteo
favorabile și nefavorabile din anul respectiv.
În concluzie putem spune că modernizarea intreprinderii IVAN CLAUDIA IOANA I.I prin
absorbția de fonduri europene va fi un real success atat pentru imbunatațirea performanței socitații
cat si pentru ducerea agriculturi i romanești la cele mai inalte standarde.

43
ANEXE
In harta de mai sus se pot observa suprafetele detinute de firma, acestea sunt marcate cu “x”
SURSA:https://www.google.ro/maps/place/R%C4%83zvani

44

BIBLIOGRAFIE
Cărți:
1. Anuarul statistic al Romaniei -2014 (Romanian statistical yearbook)
2. Marketing internațional – Frank Bradley – editura Teora
3. Îndurmar teoretic și practic în domeniul legislației societatilor comerciale – Daniel Mihail
Sandru
4. Management ecologic – Dezvoltare durabila –Rosca Daniela -Universitatea din Craiova
5. Integrarea economica Europeana – Nicolae Suta – editura Economica
6. Protectia mediului prin agricultura durabila partea I , Vasilica Stan – editura Ceres
7. Fitotehnie – Mihail Ax inte, Ioan Borcean, Leon Sorin Muntean – editura ION IONESCU DE
LA BRAD
8. Fitotehnie professor dr. șt. GH. Bîlteanu editura Ceres
9. Dezvoltare rurala Dona Ion București, 2012
10. Economie rurala – Ion Dona, editura Economică, București 2015
11. Contabilitate INTREPRINDERE INDIVIDUALA IVAN CLAUDIA IOANA
Internet:
1. http://www.insse.ro/cms/
2. http://www.afir.info/
3. http://www.apia.org.ro/ro/centre -judetene -apia/calarasi
4. http://www.pndr.ro/
5. http://www.inforegio.ro/ro/por -2014 -2020/ghid -2014 -2020 .html
6. http://fondurile -europene.eu/ghid -fonduri -europene -2014 –
2020/? gclid=CL7l5O3ev9QCFawW0wod8

45