Consider că lucrarea intitulată Evoluții contemporante pe piața financiară românească: o [610069]

1

UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
CATEDRA DE SOCIOLOGIE

EVOLUȚII CONTEMPORANE PE PIAȚA FINANCIARĂ
ROMÂNEASCĂ: O ANALIZĂ SOCIOLOGICĂ A
INVESTIȚIILOR SPECULATIVE ȘI A
CRIPTOMONEDELOR DE TIP BITCOIN

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lector Doctor Sorin Gog

Absolvent: [anonimizat]
2018

2
Acordul coordonatorului științific al lucrării

Consider că lucrarea intitulată „Evoluții contemporante pe piața financiară românească: o
analiză sociologică a investițiilor speculative și criptomonedelor de tip Bitcoin”, scrisă de
absolvent: [anonimizat], sub îndrumarea mea, întrunește condițiile nece sare pentru
susținerea sa în cadrul examenului de finalizare a studiilor la Departamentul de Sociologie al
Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea „Babeș -Bolyai” Cluj -Napoca.

Cluj-Napoca,
Data
28.06.2018

Coordonator științific
Lect. Dr. Sorin Gog Coordonator științific

(semnătura în original)…………………………………….

3
Declarație

Prin prezenta declar că lucrarea cu titlul „ Titlul complet al lucrării ” este scrisă de mine și nu
a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară
sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive cele de pe Internet,
sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
− toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie dintr -o altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și sunt însoțite de referința precisă a sursei;
− reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori sunt însoțite de
referința precisă;
− rezumarea ideilor altor autori este însoțită de referința precisă la textul original;
− partea teoretica nu conține o inșiruire de citate din lucrările consultate, chiar dacă se
indică referința precisă.

Am luat la cunoștință faptul că nerespe ctarea celor declarate mai sus constituie fraudă și are
drept consecință eliminarea din examen, conform sect.C, art.15 din Regulamentul de organizare
și desfășurare a examenului de finalizare a studiilor nivel licență și master al Universității Babeș –
Bolya i.
Am luat la cunoștință obligația de a trimite in format Word (.doc sau .docx) lucrarea integrală la
adresa [anonimizat] pâna la data limită de înscriere la examenul de licență.
Cluj-Napoca ,
Data
28.06.2018
Absolvent: [anonimizat]
_________________________
(semnătura în original)

4
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. … 5
Evoluții contemporane pe piața financiară românească: o analiză sociologică a investițiilor
speculative și criptomonedelor d e tip
Bitcoin………………………………………………………………………………………………………. ……………… 8
Metodologia cercetării………………………………………………………………………. ……………………….. 16
Structurarea, interpretarea și analiza datelor din teren …………………………. ……………………….. 19
Capitolul I de interpretare a rezultatelor cercetării..……………….……………..………………….. 21
1.1. Cara cteristici socio -demografice……………..…………………………….. ……………………… 20
1.2. Rețele sociale și comunități Bitcoin în România………………………………. ……………………….. 23
1.3. Seminarii/ Workshop -uri cu tematica criptomonedel or…………………… …………………………… 29
Capitolul II de interpretare a rezultatelor cercetării….…… …………….…………………………….. 37
2.1. Tranzacționarea criptomonedelor…………………………………………… ………………………. . 38
2.2. Revoluția sistemelor de plăți ………………………………………………………… …………………………43
2.3. Diferențe asupra perspectivei de a investi într -o afacere vs. a investi în
criptomonede…………………………………………………. ………………………. …………………………49
2.4. Financiarizarea capitalismului………………………………… …………… …………………………57
Concluzii…………………………………………………… …………………………. ……………………….63
Bibliografie: ……………………………………………………………………………………. ……………………….. 67
Anexe……………………… …………………………………………………………………………….71

5

Introducere

În cercetarea mea, îmi propun să investigh ez evoluția care s -a remarcat pe piețele
financiare în România, în perioada contemporană, printr -o analiză a investițiilor speculative
regăsite în sectorul criptomonedelor, în special cea de tip Bitcoin. Lucrarea cuprinde o serie de
analize, care reușesc să surpindă procesele de construcție socială, care fac referire la aceste
tipuri de investiție a capitalului, în urma căruia s -au constat noi instrumente ce pot opera pe
piața financiară, cu scopul obținerii profitului. În urma acestor investiții speculat ive, se reușește
conturarea a încă unui fenomen în societate care a luat amploare în ultimele trei decenii, și
anume financiarizarea capitalismului.
În ultima perioada s -au remarcat multe discuții cu privire la influența criptomonedei Bitcoin pe
piața financiară, sau cu privire la alte perspective ale unor specialiști care o văd ca pe o
incursiune de inovație și investiții, pentru a reprezenta “coloana vertebrală” a pieței financiare.
De asemenea, se evaluează posibilitatea de a servi drept fundație pentru sistemul de plăți
sau tranzacționare. În momentul de față există peste 1565 de criptomonede (18 Aprilie, 2018)1
și numărul acesta este într -o continu ă creștere, spre deosebire de numărul monedei
tradiționale, unde pe glob sunt 180 de monede ale națiunilor. În ultimul an, capitalizarea pieței
criptomonedelor, a continuat să crească, și a înregistrat o valoare de 13 ori mai mare decât
creșterile din anul precedent, astfel tot mai mulți oameni devin interesați și doresc să
investească în acestea. Bitcoin reprezintă cea mai cunoscută și răspândită criptomonedă la
nivel global, și ea permite efectuarea de tranzacții digitale, sau chiar plata bunurilor în for ma pe
care o deține. (Walch, 2015)
Prin această intrare bruscă a criptomonedelor pe piața financiară, se remarcă în rândul tot mai
multor oameni, dorința să investească capital în acest sistem, iar acest lucru duce la o evoluție
a piețelor financiare, doar ece intervin instrumente noi, precum cele derivate care conturează
caracterul speculativ al acestor investiții. Acesta reprezintă un motiv întemeiat pentru a studia
acest impact al criptomonedelor asupra piețelor contemporane.

1 https://coinmarketcap.com/

6
Astfel, pornind de la aceste inovații remarcate pe piața financiară, accentul cade pe
consecințele ce se constată în urma lor, în aceste sectoare, așadar, în sfera pieței financiare se
disting noi implicații legate de caracterul speculativ al tranzacționării criptomonedelor.
Speculați ile au existat mereu în interiorul pieței, însă această natură din zona digitală, îi oferă o
evoluție fără precedent și un interes sporit, mai ales pentru utilizatorii care urmăresc aceste
activități, datorită volatilității pe care le au monedele.
Conceptu l de risc nu mai are aceeași conotație simplistă, ci va căpăta noi dimensiuni în
formalizarea practicilor financiare. Se disting speculanții împreună cu capitalul speculativ, care
vor încerca să pună în practică aceste acțiuni de extindere a activităților bănești, prin învestirea
capitalului în acțiuni de risc, cu scopul ca suma investită să fie mai mică decât suma potențială
care urmează să fie extrasă în cazul unei speculări bune.
Întrebarea mea de cercetare, urmărește percepția oamenilor asupra investițiilor în
criptomonede, iar această întrebare reușește să -mi ofere anumite răspunsuri care trasează
niște linii fundamentale în analiza mea pentru a putea concepe această percepție asupra
investițiilor în criptomonede.
Așadar, această serie d e fenomene, împreună cu întrebarea de cercetare, reușesc să îmi ofere
răspunsuri pentru dimensiunile pe care mi le -am trasat în cercetare. Astfel dimensiunile
principale pe care mă voi axa în continuarea argumentului din această lucrare sunt :
caracteristi cile socio -demografice ale utilizatorilor, rețelei sociale și comunitățile Bitcoin formate
în România , seminariile organizate cu tematica criptomonedelor, tranzacționarea
criptomonedelor, diferențe asupra perspectivei de a investi într -o afacere sau de a investi în
criptomonede, revoluția sistemelor de plăți și financiarizarea capitalismului.
Primul capitol incearcă să introducă o perspectivă asupra utilizatorilor de criptomonede, prin
menționarea câtorva caracteristici precum cele legate de ocupație, vârs tă sau educație. Odată
cu deținerea acestor date, voi reuși să explorez mai în detaliu comunitățile Bitcoin formate în
România de acești membri, și totodată și la încă câteva aspecte legate de cum sunt organizate
acestea și cum se identifică utilizatorii c u comunitățile. Ca o formă particulară a acestor forme
de organizare socială, am ales să analizez două tipuri de seminarii care se realizează pe
tematica criptomonedelor, și care surprind în principiu două dimensiuni: primul model de
organizare este pentr u seminariile de tip MLM, unde acestea au în vederea introducerii a cât
mai multor persoane în sistem cu scopul obținerii de comisioane, și cel de -al doilea care face

7
referire la tranzacționearea criptomonedelor (asemenea, și acest tip de seminarii percepe
comisioane). Aceste trei dimensiuni oferă o perspectivă mai amplă despre utilizatorii
criptomonedelor și despre participările lor în orgnizări sociale sau în formarea de comunități.
Cel de -al doilea capitol, analizează întrevederile asupra unui fenomen m ai larg care conturează
evoluțiile pe piața financiară în perioada contemporană, și anume dimensiuni legate de procesul
tranzacționării și implicațiile acestuia precum educația financiară sau platformele și
comisioanele prezente în sistem, perspectivele as upra diferențelor dintre investițiile în
criptomonede și investițiile în afaceri, deoarece această idee poate genera o reprezentare a
manifestărilor față de sistemul criptomonedelor, sau față de clasicile afaceri; atitudinea față de
sistemul de plăti prin criptomonede, datorită elementolor revoluționare pe care le propune
această tehnologie, și în final financiarizarea capitalismului pentru că aceasta este o trăsătură
fundamentală recunoscută datorită activităților financiare rezultate din aceste investiții , deoarece
reprezintă activități financiare extinse și se bazează pe orientarea către forme noi de profit.
Subiectul valutei digitale și fluctuarea acesteia, include multe perspective de natură tehnică,
financiară, sociologică sau politică, iar necesitatea privirii în profunzime a acestui subiect s -a
constatat odată cu impactul pe care l -a produs în 2017, când cripotomoneda Bitcoin a cunoscut
un parcurs fără precedent în istorie și a atins pragul maxim de 20.000 $, ceea ce a creat foarte
multă agitație, atâ t pentru speculatori cât și pentru guverne sau anumite bănci, ceea ce a dus și
la consecințe precum interzicerea criptomonedelor pe piețele financiare în anumite state ale
lumii.

8

Evolutii contemporane pe piata financiara romaneasca: o analiza soci ologica a
investiitilor speculative si criptomonedelor de tip Bitcoin

Această cercetare u rmărește evoluțiile contemporan e pe piața financiară, în special
investițiile speculative din sfera criptomonedelor. Prin observarea modului c um se face tr ecere
de la actvit ățile captilasite la noi forme de a obține profit, se conturează aceste trăsături ale
pieței financiare derivate, iar felul în care se reușește extidera activităților fianciare inclusiv în
acest mediu nou apărut de obținere a profitului din criptomonede, pune bazele financiarizarii
capitali smului. Criptomoneda la care se raportează acest studiu este Bitcoin, datorită faptului că
aceasta este monedă din întreg sistem ul monedelor digitale la care fac referință toate celelalte
monede, deoarece aceasta este cea care a cunoscut cele mai mari fluc tuații de -a lungul anilor.
(Anthonopolus, 2010 :3)
Bitcoin a apărut în anul 2008 și a fost conceput de către Satoshi Nakamoto, prin publicarea
unei lucrări care a fost intitulata "Bitcoin: un sistem de numerar electronic de tip peer -to-
peer". Acesta a crea t un sistem complet descentralizat, un sistem electornic și care nu are la
bază o autoritate centrală pentru validarea tranzacțiilor care există în sistem. Inovația care a
reprezentat punctul cheie a fost utilizarea unui sistem de calcul, care are la bază un altgoritm
(numit "Proof -Of-Work") pentru a desfășura o "alegere" globală, la fiecare 10 minute, permițând
rețelei descentralizate să ajungă la un consens despre starea tranzacțiilor. (Rebledo, 2016 :35)
Rețeaua Bitcoin a început în 2009, pe baza unei pub licări de referință (Nakamoto, 2008) și
revizuită de mulți alți programatori.

Printr -o multitudine de concepte și tehnologii se formează criptomoneda Bitcoin, iar tot aceastea
stau la baza formării sale, ceea ce îi conferă statutul de moned ă digiatală. În acest sistem,
există utilizatori de mai multe tipuri, însa un element comun fundamental pentru ei, este modul
prin care comunic ă, astfel ei folosesc “Protocolul Bitcoin” (poate fi rulat pe orice dispozitive
computerizate, ceea ce determina o accesibili tate mare sistemului) prin intermediul Internetului
în special. Prin intermediul acestei monede digitale, se pot realiza trasnferuri sau achiziționarea
de bunuri asemnea unei monede tradiționale. (Antonopolus, 2010 :1)

9
La baza tehnologiei acestuia, se alfa caracteristici precum criptare digitală care oferă o
securitate a cestui sistem. Spre deosebire de monedele tradiționale, bitcoin este în totatliate
virtual, astfel se remarca lipsa monedelor fizice palpabile. Tranzacțiile se realizează prin
intermediul blo ckchain -ului, iar acestea transferă valoarea de la expeditor la destinatar, fiecare
utlizator în acest sistem având un cod unic, ceea ce le permită să dovedească că ei sunt
deținătorii contului, aces cond este format din 34 de caractere, acestea oferindu -i utilizatorului
autenticitate în sistemul Bitcoin. (Gimigliano, 2016 :61)
Modul în care “ap ar” aceste criptomonede, este că Bitcoin include algoritmi încorporați care
reglează funcția de reproducere în rețea. Apar prin munca concomitentă a minerilor din în treaga
lume iar aceștia trebuie să rezolve probleme criptate, dacă la începutul mină rii monedel or, o
monedă putea fi decriptată de un sigur calculator acasă, azi, este nevoie de camere întregi cu
aparate dedicate pentru rezolvarea algoritmilor, deoarce oda tă cu înaintarea în proces,
dificultatea decriptării crește.
Ceea ce îi ofer ă utilizatorului proprietate asupra unei mon ede Bitcoin, este cheia digitală . Aici
apare și conceptul de portofele virtuale, locuri unde sunt create și stocate cheile digitale, fi ecare
utilizator are nevoia de a deține un portofel virtual , însă nu este exclus ca un si ngur utilizator să
dețină mai multe portofele. Cheile oferă multe avantaje din proprietățile interesante pe care le
are moneda , printre care securitatea criptografică sau încredere, ceea ce ii aduce un plus
monedei, deoarce s -a constat la nivel mondial o nesiguranță față de proprii bani, iar înca o
caracteristica este controlul deplin asupra propriului portofe l. O analogie a acestor chei din
portofelul digital și a codului unic format din 34 de cractere, este asemnea unui cont bancar
(număr ul de cont pot să -l vadă mai multe persoane) și cheia este codul PIN secret (la care are
acces doar deținătorul contului). (Franco, 2015 :53).
Blockchain este văzută ca întruchiparea încrederii pe Interent datorită lanțului de
caracteristici pe care le -a dobândit, precum gradul de securitate pe care îl are sau stocarea în
permanență a informațiilor în interiorul său. Astfel, în interiorul sistemului, p entru
recompensarea mineriilor, cei care se ocupa de decriptarea monedelor Bitcoin, și pentru
producerea cât mai multor monede, Satoshi Nakamoto a creat un algoritm care necesită
cantități imense de energie electrică, pentru a putea fi rezolvate probleme criptografice de
calcul, iar în momentul în care vor fi rezolvate, acestea reușesc să creeaz un consens în
întreaga comunitate a blockchain -ului. (Flood, 2017 :1) Blockchain -ul reprezintă un registru
digiatl unde toate informațiile introduse sunt criptate în diferite formule m atematice, iar avantajul

10
lui este ca toate datele introduse rămân stocate, nu se pierde niciun detaliu. Această tehnologie
a blockchain -ului păstrează toate datele despre fiecare tranzacție efectuată vreodată, deoarece
astea odată validate în sistem, intr a într -un “block” de calcul.
Astfel, în literatura se constată legături între blockchain și ideile filosofice de la anarhia
capitalistă de la școala din Austria. Susțină torii acestor teorii, Murray Rothbard și Leland Yeager
cred în tranzacțiile peer -to-peer ca fundație pentru societate, ca o urmare a faptului ca ei nu s –
au declarat niciodată susținătorii acțiunilor la un nivel colectiv . Lucrarea lui Satoshi a fost
publicată în Great Recession (2008) ș i a adoptat această filozofie.
Un exemplu este dat de criptomoneda Bitcoin, u nde există schimburi de monede digitale
între membri utilizatori. Utilizatorii care minează, au rolul de a căuta cât mai multe soluții și să le
adopte pe cele mai convenabile, să decripteze soluții le cu scopul de a fi răsplăt iți datorită
muncii pe care au depus -o în sistem, în decriptarea criptomonedelor. Odată ce membrii au
acceptat o soluție pentru problema criptată , ei au devenit automat o parte din Blockchain, au
format un block mai mic , care va rămâne veșnic același, per manent și accesibil tuturor
celorlalți . Ficare block mic, este apoi atașat blockului întreg, ceea ce formează întregul lanț de
block -uri, care la rândul lui vine și o serie de block -uri anterioare, astfel lanțul de blockuri poate
parcurge un traseu până la block -ul inițial „geneza”. Aceasta este considerată caracteristică ce îi
oferă i ntegritate sistemului, faptul că membri acestor block -uri pot ajunge la un conses, este
suficient pentru a fi numit „de încredere”. Astfel un exemplu concret pentru asta ar fi, modul în
care blockul deține aceste caracteristici: deschis și public , unde reiese înțelegerea blockchain –
ului ca un mecanism bazat pe o tehnologie ce conturează elemntele specific e din viața
modernă, iar aceste lucruri ne pot oferi o imagine care indica spre anarho -capitalism, acesta
poate fi înțeles ca un mecanism teoretic ce poate facilita înțelege rea mediul î n care această
tendință a evoluat. (Flood, 2017 :4)
Asemnarea cu anarho -capitaliș tii, provine în primul rând din deosebirea făcută față de anarhiști,
și dedicarea pe care o arată aceștia în comerțul liber și voluntar, și din respingerea acestora a
ideilor s tatului sau a agențiilor de vânzare sau oricăror altor forme de acț iune colectivă. Anarho –
capitaliștii sunt regăsiți într -o zonă de dreapta politică , care curpinde si evidețiază filosofii libere,
pe când anarhiștii convenționali adopta o atitudine de învin ovățire a capitalismului datorită
faptului că este autoritar . Anarho -capitaliș tii au la baza teoriile școlii economice de la Austria,
cei care au susținut libertatea pieței și mecanismul prețurilor. Memebri lor, Hayek și Friedman,
au fost cei care au cre at “infrastructura neoliberalismului sau hegemonia mecanismului

11
prețurilor și eradicarea statututlui bunastraii postbelice“ (2017 :5). Anarho -capitalistii nu susțin
valorile colective, ci mai degrabă afirmă idei despre o societate bazată pe contractele bil aterale,
ceea e oferă o gamă largă de idei și modele pentru anumite grupuri, în special pentru cele de
dimensiuni mici care pot întâmpina dificultăți atunci când este vorba de aderarea unor membri
sau de fi cunoscute în socieate. Prin urmare, se constată c ă multe sectoare au adoptat această
filosofie, iar cea mai importantă alegere cu o asemnea viziune a lumii se observă și la
Blockchain. Un exemplu concret în acest sens, este dată lucrarea lui Satoshi (2008) subliniază
o problemă în sectoru l de plăți onlin e. Tranzacțiile efectuate pe I nternet cu scopul de a plăti
spre exemplu anumite produse, este făcut doar prin intermediul institnutiilor financiare deoarce
în momentul de față acestea prezintă încredere , iar acest lucru reprezintă prezența a încă unui
actor în plus în această tranzacție, pe când cu sistemul lui ideal prezentat de Nakamoto ar fi
doar doi : așadar, el încearcă să elimine reprezentații acestor platforme financiare și încearcă
să întărească relația doar între vânzător și comparator, fără neces itatea unei persoane t erțe.
Ideile lui înglobează concepte moderne și viziuni dife rite împreună cu o p erspectivă legată de
tehnologie. (Flood, 2017 :6)
Centrele de exploatare minieră a monedelor Bitcoin se află în țări precum Mongolia, unde
sursel e necesare aparaturii și energia electrică sunt ieftine. Se urmărește și o îmbunătățire a
capacității sistemului de minat, deoarece s -a constatat o scădere a randamentului acestuia.
Există modificări propuse care ar implica creșterea mărimii block -urilor pentru efectuarea mai
multor tranzacții, și totodată pentru a facilita sistemul. Minerii și piscinele din care fac parte, au
un motiv să păstreze dimensiunea blockurilor așa cum este, deoarece asta semnifică că au un
număr mare de block -uri, și un potenți al mai mare de a genera Bitcoin.
Guvernele și companiile au mereu un sistem care le reglem entează investițiile sau orice ț ine de
economie, în cazul anarho -capitali știlor va fi greu de introdus aeasta regulă, deoarce ei
promovează sistemele descentralizare și încearcă să scape de orice urmă care să impună un
ritm sau anumite standard e și obligații. Un exepmlu concret în acest sens ar fi cazul Chinei,
care a interzis criptomonedele, probabil acesta fiind principalul motiv, riscurile cărora își expun
propria economie și alte acțiuni ale banilor. (Flood, 2017:19)
Pe lângă ace astă idee care face o asemnare î ntre valorile și filosofiile care stau la baza anarho –
capitalistilor și sistemul de funcționare Blockchain al criptomonedei Bitcoin, se mai distinge încă
o trăsătură, legată de activitățile financiare, și de scopurile pe care le urmăresc anumiți indivizi
odată cu investirea în criptomonede : obținerea profitului.

12
“În mod tradițional, financiarizarea economiei s -a realizat prin intermediul băncilor, piețelor de
capital și, parțial, prin intermediul instituțiilor financiare nebancare, folosind ca instrumente
creditul, emisiunea titlurilor de valoare și tranzacționarea acestor titluri. În ultimele decenii însă,
mai ales ca urmare a triumfului neoliberalismului, așa cum am arătat mai sus, au căpătat un rol
important băncile de investiții, fondurile financiare, precum și marile conglomerate financiare
internaționale, iar ca instrumente financiare, s -au impus în mod deosebit creditele ipotecare și
derivatele financi are tranzacționate pe piețe le “Over the counter” (Aurel Ian cu, 2012 :13)
Financiarizarea a susținut în mod clar evoluția noilor grupuri de investiție, care pot fi
caracterizate în primul rând prin relația lor cu sistemul financiar, decât prin “dreptul de pr orietate
asupra capitalului împrumutat”. Extragerea profiturilor financiare într-un mod direct din venitul
personal obținut, reușeste să pună bazele exproprierii financiare . (Lapavitsas, 2007 :4)
Definiția cea mai frecvent î ntâlnită a financiariză rii este c ea de la Epstein (2005 :3):
“financiarizarea înseamnă creșterea rolului motivațiilor financiare, piețelelor financiare, actorii
financiari și instituțiile financiare în operațiunile interne și economiile internaționale” .
Consider că această activitate fin anciară de obținere a profitului din criptomonede, conturează
trăsăturile financiarizarii, deoarece în ultimele trei decenii se observa modificări ale
capitlasimului, care au fost caracterizate printr -un set de cuvinte: neoliberalism, globalizare și
finanicarizare. Litartura de specialitate prezintă foarte multe texte scrise pe tema globalizării sau
a neoliberalismului, însă acesteia din urmă, foarte puține scrieri se remarca, deși acum începe
să dețină și mai mult interes și să fie văzută ca o forță domin anată în aceast ă perioadă. Se
conturează acestă finanziarizare a capita lismului ca o trecere a activitătaț ilor economice de la
producție (inclusiv chiar și din ce mai mare parte a sectorului serviciilor) la o financiarizare care
reprezintă un nou aspect p roblematic într -o anumită măsură în timpurile noastre. Astfel se
reușește ridicarea unei întrebări care straneste multe controverse “A intrat capitalismul î ntr-o
nouă etapă? (Lapavitsas, 2007 :11)
La începutul anilor ’90, au în ceput să apară cu o frecvență tot mai mare idei despre
financiarizare, astfel începe să se dinstinga originile acestui termen, d eși încă din anii 1960 au
fost întamp inate probleme fundamentale cu privire la diferite schimbări față de financiarizarea
capitalismului. La anumite personal ități precum Harry Magdoff și Paul Sweezy, au fost regăsite
explicații și dorința de exporare a acestui subiect.

13
Modalitatea prin care oamenii își percepția asupra acestor investiții, denotă niște obiective și
interese bine stabilite, astfel ei urmăresc și speculează toate oportunitățile financiare , doarece
acest sect or reușește sa contureze cel mai bine interesele . Odată cu trecerea anilor, aceste
activități de tranzacționare a criptomonedelor, sau de obținere a profitului doar din simplă
investire.
Prin u rmare, ca o nouă sursă de profit, este conturată î n ultima perioada fenomenul de
exproprierea financiară . “Exproprierea financiară reprezintă o sursă suplimen tară de profit care
provine din sfera de circulație a banilor. În măsura în care se referă la ven itul personal, acesta
implică fluxuri existente de bani și valoare, mai degrabă decât noi fluxuri de surplus. Cu toate
acestea, în ciuda faptului că au avut loc circulația, are loc sistematic și prin procese economice,
având astfel un aspect exploatator ”. (Lapavitsas, 2009 :16)
Într-o anumită măsură, financiarizarea ar trebui î nțeleasă pe baza anumitor idei , deoarce se
constată practici de muncă modificate și schimbări globale în capacitatea de producție. Prin
existența schimbări i tehnologice și aparitia der eglementă rilor, sau de asemnea prin inovare și
globalizare , s-a constatat un progres al activi tăților financiare considerabile . Azi, se constată
faptul că finanțele pătrund în fiecare toate aspectele societății , spre exmplu în țările dezvoltate
datorită oportunităților pe care acestea le propun și de asemnea si volumului mare de capital
pe care îl au. Prin clasa capitalistă, s -a distins prin tr-un mod de valorificare a unor idei și
concepte , cu scopul de a găsi noi surse de profit prin reorganizarea ș i stabilirea unoi
mecanisme de finanțare . Poate cea mai semnificativă evoluție în acest sens a fost creșterea
exproprierii financiare. (Lapavitsas, 2009 :17).

Câteva aspect sociale ale financiariză rii ar putea fi legate de criză economică din 2008,
financiarizarea fiind co nsiderată o potențială cauză a declanșării acesteia, de oarce a contruat
“transformarea sistemică a economiei capitaliste pivotând asupra sistemului financiar implicând
noi surse de profit”. (Lapavitsas, 2009 :24).
Prin urmare un aspec t social ar putea fi și reapariția a rentienilor, a persoanelor care produc
anumite venituri, o re ntă, însă fără să exercite o ac tivitate într -adevăr de producție.
Aceste persoane sunt ascoiate cu profituri care se dobândesc prin sectorul financiar și ace știa
sunt văzuți ca persoanje care contribuie la cre ștera ratei dobânzii , spre exemplu. Tot mai des se
constată această căutare a activităților în sectorul financiar ..

14
Aceasta este o idee centrală a abordării keynesiană care susține “faptul că un rentier poate
încetini acumulare și inclusive ritmul ei, prin mecanismul de privare a capitalistului activ sau prin
majorarea ratelor dobânzilor. ” (Lapavitsas, 2009:25)

Investițiile financiare bazate pe speculații, sunt cunoscute drept instrumente financiare der ivate (
în cadrul altor instrumente, se disting mărfurile, obligațiuni, acțiuni, rata dobânzii, indicel e
bursier), unde investiția inițală se urmărește să fie mai mică decât potențialul câștig. Ceea ce se
pliază pe tema criptomonedelor sunt derivatele care au utilizări de speculare și posibilitatea de a
profita de pe anumite oportunități.
Cele mai des întâlnite instrumente tranzacționate pe piața financiară sunt valutele, și
schimburile valutelor mai populare cu cele străine mai puțin cunoscute. Ceea ce a dus la o
sporire foarte mare a efectuării tranzacțiilor cu aceste feluri de instrumnte fi nanciare, au fost
inovațiile financiare și totodată și cererea mare care are loc pe piață. (Valdone, 2010 ;120). În
primul rând,ce implică acțiuni, obligațiu ni sau derivate, conturează creșterea piețelor financiare
și totodată și oportunități noi de profit. Cum este în cazul băncilor se disting „share and bond
prices” care sunt urmate din actualiza rea plăților, și în acest caz ca și indicator de referință este
folosită rata dobânzii. La Marx, acest aspect este numit formarea de „capital fictiv”, care
reprezintă spre exemplu anumite acțiuni speculativ e sau valori imobiliare, care să fluctueze în
funcție de rentabilitatea lor, în prezent sau pe viitor . (Lapavitsa s, 2009: 18). Piața financiară
cuprinde partea liberă a sistemului economic, loc în care se pot realiza tranzacționări de mărfuri,
acțiuni, titluri sau alte lucruri, care sunt reglementate de cerere și ofertă. Totodată, piețele
financiare sunt cele care înc urajează majorarea capitalului.
Un elemnent important el economiei este alocarea capitalului în mod eficient, astfel așteptările
sunt de a face investiții în sectoarele de la care se așteaptă cele mai mari venituri.
Aceste piețe financiare reușesc să creez e un sistem reglementat și deschis pentru a se obține
sume mari de capital și acest lcuru este realizat prin intermediul piețelor de acțiuni și obligațiuni.
Piețele financiare au un caracter public, și ele oferă o transparență de stabilire a prețurilor
pentru tot ce se tranzacționează. (Wurgler, 1999 :1)
Criptomonedele și tranzacționarea acestora intra în secțiunea „derivat markets”. Investitorii
acestor piețe sunt deținătorii fondurilor speculative, și își folosesc capitalul speculativ pentru a -și
mări potențialele câștiguri. Piața Forex, spre exemplu, este o piață globală, loc în care sunt
cumpărate și vândute monede, iar această piață este considerată ca și dăunătoare pentru
cursurile de schimb, prin urmare pentru valoarea valutelor. Asemnea este și î n cazul

15
criptomonedelor, deoare ce tocami aceste fluctuații sunt a ștepate și speculate de către
investitori, aceste este scopul lor principal să obține venit din câștigurile speculate. Ceea ce stă
în centrul acestor tranzacții este fluctuația și volatilitat ea.

Ceea ce vrea u eu să scot în evidentă este că financiarizarea este legată de tema profiturilor
obținute din exiteniderea activităților din criptomonede, și de asemena încă un aspect pe care îl
iau în considerare este acela al excesului speculativ în f inanțe.
Conceptul de risc, și -a pierdut din valoare banală, și acum căpăta forme noi în formarea
practicilor financiare, și a incpeut să fie din ce în ce mai proeminent în discursul public. Este
extrem de important să se exercite un bun management al riscului și să își asume o anumită
tranzacție pentru a evita o episod emoțional, deoarce s -au remarcat de nenumărate ori, tarderi
care nu au știut care este momentul potrivit să își scoată vlaoare deținută, au forțat situa ția și au
pierdut toată suma investită . În aceste cazuri, traderii trebuie să investească o sumă de bani pe
care sunt și dispuși să o piardă, fără ca mai apoi să fie afectați emoțional. Riscurile din aceste
investiții speculative trebuie gestionate raționa l și de asemenea este important ca speculanții să
dețină cunoștințe despre mai multe instrumente financiare, pe ntru a fi pe drumul favorabil.
Datorită globaliză rii, în ultima perioadă s -a constatat o creștere enormă a piețelor monetare, a
tranzacțiilor va lutare sau chiar ale altor forme de tranzacții financiare. Datorită mai multor factori,
lumea a fost împinsă inclusiv spre efectuarea tranzacțiilor financiare în scopul obținerii profitului.
Acest tip de comerț care se face prin intermediul instrumnetelor financiare, au ca scop obținerea
de profit, poartă denumirea de speculație. Cuvântul care definește defineșt e cel mai bine aceste
tranzacție este riscul, astfel oamenii vând și cumpăra “riscuri”, deoarece acestea au un rol
fundamental în economie.
Capita lul deține mai multe forme spre exemplu capital fianciar (indirect legat de producție prin
împrumutul de capital în scopuri productive) și capital speculativ. Cel dare îmi conturează cel
mai bine o imagine despre investirea în criptomonede este cel specula tiv, care descrie forma
capitalului implicat în speculații. deoarece implică tranzacționarea de împrumuturi, acțiuni,
contracte sau alte instrumente financiare
Există și critici la adresa specultiilor, însă o mare parte din acestea nu sunt atât de explorat e și
o mare parte din scrieri asc und rolul critic pe care spculaț iile îl au în capitalismul global. Acest

16
lucru poate ascunde dimensiunile politice și sociale ale economiei speculative și face imposibilă
înțelegerea astăzi a capitalismului, să nu mai vorbi m de alternative. (Jim Davis , 2002)2
Speculațiile realizate în domniul criptomonedelor, nu se realizează inconștient ci cu un
comportament educat și responsabil, necesar din partea capitaliștilor, pentru a -și minimiza
riscul, să elimine incertitudinea. Do mneiile de studii despre probabilitate, statistica sau analiza
riscurilor, apar odată cu creșterea comerțului internațional capitalist în secolele XVI și XVII. (Jim
Davis , 2002)
Încă o trăsătură a speculațiil or moderne care merită conturată este faptul că este posibilă cu
ajutorul electronicii, nu poate pentru informațiile despre bani și piața, ci și pentru calcularea sau
stabilirea instrumntelor ca re pot facilita aceste acțiuni. Precum capitaliștii financiari au dominat
epoca imperialismului, a șa domniă și capitaliștii speculativ epoca globalizării, deoarece aceștia
ca și orice secțiune a clasei capitaliste, cauta să adopte structurile economice la nevoile lor.
Se pot identifica catev a sectoare ale capitaliștilor speculativ i, pe baza legăturii din tre relaț ia lor
și procesul de speculare. Cum este în exemplul traderilor de criptomonede, aceștia profita de
volatilitatea valorii pe care o au criptomonedele. Încă un aspect care merită menționat este
creșterea activităților speculative în societate precum jocuri le de noroc sau alte forme care
conturează activități ce indică o rupture între munc ă și bani .
În concluzie, se constată o evoluție pe piața financiară contemporană, prin implicațiile mai
multor foctori, iar aceste investiții speculative specific pieței f ianciare derivate, reușesc să
contureze o extindere a activităților bănești, acțiuni care sunt regăsite în sfera criptomonedelor,
deoarece acesta este pricipiul care stă la baza investirii în monedele digitale, astfel investiția în
criptomonede este contur ară ca o activitate financiară generatoare de profit.

Metodologia cercetării
În cercetarea mea, am optat pentru o metodă de culegere a datelor calitativă,
considerând că această este cea mai potrivită pentru a reuși să obți n datele cele mai favorabile
pentru a analiză acest fenomen al investițiilor speculative în criptomonede, în România. Prin
această metodă, am reușit să obți n informații detaliate cu privire la tema abordată, și totodată
acestea mi -au permis analizarea lor.

2 http://www.gocat go.com/jdav/columns/speccap

17
Populația studiat ă este compusă din persoanele care au făcut investiții în criptomonede – cu
unanimitate au investiții în Bitcoin (iar o parte dintre respondenți deți n investiții și în alte
criptomonede). Dintre acești respondenți 15 locuiesc în mediul urban și provin din județele Cluj –
Napoca, Sălaj, Bihor, iar 1 respondent este din mediul rural și este dintr -o comună din județul
Bihor. Responde nții au fost capabili să întrețină o discuț uie pe această tema a criptomonedelor,
datorită experienței lo r în sistem, și totodată s ă îmi clarifice dimensiunile pe care le urmăre sc .
Eșantionarea a fost una de conveniență, în urmă participării mele la un seminar organizat cu
tematică criptomonedelor, loc în care am reușit să îmi aplic și interviurile exploratorii ale
cercetării. Astfel, în cadrul acestui seminar, am reușit să vorbesc cu mai multe persoane, iar în
urmă discuției am decis când să îmi progr amez interviurile cu perosnaele care au fost
disponibile și care au manifestat o aprobare față de interesul meu. Am încercat să construiesc
un eșantion, care să cuprindă diferențe la nivel de vârstă, sex și ocupăție, pentru a suprinde o
varietate mai mare de răspunsuri.
Respondenții sunt cu vârste cuprine în 48 și 25 de ani, iar vârstă medie este de 32 de ani. În
ceea ce constă genul, am reușit să discut cu 10 persoane de sex masculin și cu 6 persoane
de sex feminin, iar în ceea ce privește variabilă educ ație , 12 respondenți au studii superioare
finalizate, 2 respondenți au masteraul absolvit, unul este student, iar un respondent are școală
postliceală absolvită. Cât despre ocupăția respondenților, 4 dintre aceștia sunt antreprenori,
dețîn mici afaceri lo cale, 6 dintre aceștia lucrează în domneiul IT, 2 persoane sunt ingineri, iar
restul sunt :profesor, proiectant, fotograf și veterinar.
Pentru a obține informații detaliate atât de la mineri în sistemul Bitcoin, cât și de la persoanele
care tranzacționează monede virtuale (traderii), am fost nevoită să formulez două ghiduri de
interviu, și să le aplic separate fiecărei categorii. Astfel, numărul total al respondenților a fost de
16 persoane, toate au investiții în criptomonede, iar primul ghid de interviu l -am aplicat
persoanelor care ocupă poziția de mineri în sistem și aceștia au fost în număr de 12, iar
celorlalți 4 respondenți, le -am aplicat un al t set de întrebări, fiecare urmă riad specificul rolului pe
care în are în sistem.

Cercetarea calitativă pre supune folosirea anumitor tehnici de culegere a datelor, precum
interviul sau analiză de documente, pentru o descriere cât mai amănunțită și mai cuprinzătoare

18
a fenomenului pe care doresc să îl abordez. Astfel, instrumentul ales pentru scopul cercetării
este interviul semi -structurat. Că o definiție, interviul este o tehnică de cercetare, prin care
cercetătorul încearcă să “obțînă informații prin intermediul unor întrebări și răspunsuri din cadrul
unor convorbiri” (Șandor, 2011), unde în interviul semi -structurat cel pentru care am
optat „întrebările și succesiunea lor nu sunt prestabilite” (Chelcea, 2001), prin urmare am reușit
să ofer libertate atât respondentului în răspunsuri, cu scopul obținerii mai multor detalii, deorece
întrebările nu aveau un cuara cter standard. Interviul presupune obținerea de informații pe cale
verbală, convorbirea fiind elementul central în această tehnică, (Chelcea, 2001). Motivul pentru
care am ales interviul semi -structurat că metodă de cercetare este specificul acestuia de a
colecta informații în vederea testării ipotezei și totodată pentru mai multe informații detaliate,
pentru care în timpul interviului putem adresa întrebări de clarificare. De asemenea, am avut în
veder și faptul că tema mea tratează subiecte precum percep ția, motivația asupra investirtiilor
speculative, opinii personale care au legătură cu obținerea profitului sau alte subiecte mai
delicate. Condiser că interviul este metodă sociologică care mi -a persims adunarea datelor
necesare demersului meu și care m i-a permis să răspund la întrebarea mea de cercetare și să
formulez concluziile necesare.
În ceea ce privește obiectivele cercetării mele, cele mai repre sentative pentru studiu ar fi : să
descriu caracteristicile socio -demografice ale respondenților , să explorez comunitatea Bitcoin în
România care se formează și organizarea ei socială , să înțeleg care este impactul seminariilor/
workshopurilor asupra persoanelor care au participat(sau care nu au participat la acestea) , să
descriu cum se desfășoară activitat ea de tranzacționare a criptomonedelor și ce implicații au
acestea , să evaluez modul în care văd respondenții procesarea plat ilor în criptomonede ,si nu in
ultimul rand, să înțeleg cum conturează respondenții diferența dintre în vestirea într -o afacere și
cea în criptomonde .
Întrebarea de cercetre a studiului meu, vizează percepția persoanelor asupra investițiilor în
criptomonede (Care este pe rcepț ia persoanelor asupra investițiilor în criptomonede?) deoarce
consider că o percepția asupra acestui fenomen, des chide mai multe perspective și linii de
analiză, în ambele ca zuri de respondenți, deoarece fiecare poziție ocupată în sistem urmărește
atingerea aceluiași obiectiv în cadrul criptomonedelor, însă modalitatea și mecanismele prin
care reușesc să -și atingă țe lul sunt diferite. Totodată această întrebare reușește să cuprindă o
serie de răspunsuri la dimnesiunile stabilite. Aceste dimensiuni propun explorarea mai multor
trăsături și forme de organizare și investiție, precum caracteristicile socio -demografice, r ețele

19
sociale și comunități formate, diferențele între mai multe forme de învestire a capitalului, sau
implicațiile investițiilor în criptomonede.
În ceea ce urmează, voi face o analiză a unor fragmente din interviurile realizate re spondenților,
pentru con trua răspunsuri întrebării de cercetare stabilite, și pentru a oferi o explicație acestui
fenomen de investiție în criptomonede.

CAPITOLUL I

În această primă parte a analizei interviurilor, am urmărit să surprind câteva elemente
esențiale din sfera criptomonedelor și în special pe cele legate de utilizatorii acestora, deoarce
consider că o imagine despre utilizatorii acestui sistem este fundamentală pentru următoarele
etape ale analizei . Pentru monedele digitale, criptomoneda Bitcoin este cea mai reprezentativă,
datorită istoricului, impactului pe care l -a avut asupra oamenilor și bineînteles f luctuaț iilor de
preț pe care le -a înregistr at, datorită căruia s -a por nit o întreagă piață a tranzacționării
criptomonedelor . Astfel, am conturat 3 sub -capitole, intitulate: “Caracteristici socio –
demografice”, “Rețele sociale și comunități Bitcoin” și “Seminariile/ workshopuri cu tematica
criptomonedelor”, iar în cadrul lor am î ncercat să evidențiez principalele caracteristici ale
respondenților și câteva trăsături socio -economice, deoarce consider că prin acest fel putem
observa trăsăturile personanelor cu o tendință mai mare spre investirea în criptomonede; de
asemenea am anal izat rețelele sociale și comunitățile formate în România în jurul
criptomonedelor, pentru a putea sublinia modul de înțelegere și percepre a respondetilor a
acestui subiect al criptomonedelor , și felul în care se identifică aceștia cu grupurile din care fa c
parte. Și nu în ultimul rând, am vrut analizez două moduri de organizare a seminariilor cu
tematica monedelo r digitale, Multi -Level Marketing, respectiv cele cu tranzacționarea
criptomonedelor, deoarece prin acestea se reușește conturarea fenomenului de finaciarizare,
pentru că ambele implica acțiuni financiare extinse din care să rezulte un nou profit.
Prin acest capitol, încerc să conturez o etapă a capitalismului, a financiariză rii, deoarece este
un fenomen care evidențiază motivațiile financiare ale o amenilor, care urmareasc să obțină și
mai mult profit, și nu doar dintr -o muncă obișnuită, ci să speculeze toate oportunitățile posibile,
prin cumpărarea de criptomonede, cu un gând spre un potențial câștig .

20
Astfel, în această parte voi analiza trăsături le legate de aspectele sociale și cele de organizare
a acestui fenomen Bitcoin, fenomen care este responsabil pentru evoluția pieței finan ciare în
sfera criptomonedelor.

1. Caracteristici socio -demografice

Caracteristicile socio -demografice cele mai reprezentative pentru studiul meu sunt
vârsta, educația, ocupația, și venitul. Cu alte cuvinte, se distinge încă o trăsătură importantă și
anumea a statutulului socio -economic cel care combină informații despre educație și venituri.
Câteva motive pen tru care am ales analizarea cracateristicilor socio -demografice ar fi în primul
rând pentru importanța pe care o are clasificare a respondenților, pentru a putea crea o imagine
despre cum este distribuția caracteristicilor demografice în rândul utilizatori lor Bitcoin sau ale
altor criptomonede și în al doilea rând, să conturăm câteva atribute pentru a putea vedea clasa
socială din care fac parte respondenții.

Clasa socială este cea folosită de obicei în sociologie că un concept teoretic central
indicând locația persoanei în sistemul de stratificare socială și accesul la resursele materiale,
influența și informație. Clasa socială poate influență educația, veniturile și ocupația în mai multe
feluri: prin influențarea atitudinilor, convingerilor și valorile pe care oamenii le utilizează pentru a
face alegeri de viață. Literatură prezintă o relație extrem de puternică între locul unui individ în
structura socială a societății și între educația, venitul, ocupația individului. (Marmot, 1999).

În urmă interviur ilor, am obținut informații privind vârsta, sexul, educația, sau date despre
caracteristicile ocupaționale și informațiile referitoare la circumstanțele socio -economice. Date
legate de etnie sau despre grupuri culturale din care se alfa respondenții, nu am obținut
deoarece interviurile au fost luate doar cetățenilor români.
Vârsta și sexul nu sunt factorii cei mai importanți care influențează investiția în criptomonede,
însă reprezintă caracteristici care pot contribui la formarea unei idei des pre persoan ele care au
făcut inv estitii în acest sistem. Precum este în cazul cercetării mere, vârstă medie a
respondenților este de 32 de ani, ceea ce indică despre acest grup de utilizatori, că sunt oameni
cu o anumită experiență pe pi ață muncii și de asemnea, unde este cazul, cu studiile superioare
finalizate. În literatură există și aspecte care se concentrează pe diferențele de sex în domeniul

21
afacerilor, investițiilor, și inclusiv între venitul la locrile de muncă între bărbați și femei, însă nu
vreau să accentu ez această trăsătură a diferențelor biologice.
Cu privire la mediul de rezidență, toți respondenții sunt din mediul urban din județele Cluj, Sălaj,
Bihor (cu excepția unui singur respondent), iar acest lucru ne indică faptul că respondenții sunt
predispuși la mai multe oportunități pe care le au cu privire la participarea la seminariile
organizate pe tema criptomonedelor și de asmenea la mijloacele de schimburi, tranzacționare
sau de accesare a portofelelor virtuale. (Supermarketuri dotate cu serviciul univ ersal de plată
Zebră Pay, sau ATM -ul din Piață Mihai Viteazul „Bitcon România”, Cluj -Napoca care perminte
vânzarea sau cumpărarea de criptomonede, adică introducerea sau extragrerea de bani fiat din
criptomonede)

Respondenții au fost, de asemenea, întreb ați despre nivelul de educație, astfel 14 din 16
respondenți dețin studii superioare, ceea ce semnifică că persoanele cu studii superioare arătă
o deschidere mai largă către această zonă a inovației și tehnologiei, respectiv către sistemul
criptomonedelor care este foarte puternic asociat cu aceste noțiuni tehnice (Rainer Böhme :
2015), iar respondenții își manifestă interesul către acest sector financiar îmbinat cu tehnologia,
deoarece ei dețin instrumentele necesare pentru a înțelege aceste oportunități ș i întreg
ansamblul de procese și funcționarea acestuia. Educația este o variabilă care ne arată cât de
semnificativi sunt anii de școală pentru descrifrarea posibilităților și oportunităților de a obține
profit din aceste investiții în criptomonede, având în vedere că este un domeaniu nesigur, din
punct de vedere al volatilității monedelor, însă prin deținerea unor cunoștințe și prezența unui
background teoretic cu idei esențiale despre funcționarea mijloacelor tehnologice, responde nții
arată un grad mare d e capacitate de înțelegere a acestora.
Educația mereu a fost percepută pe scară largă că unul dintre cei mai importanți factori socio –
economice determinanți ai ocupației și venitului. Există dovezi considerabile că nivelul scăzut de
educație este puternic asociată și cu sărăcia și precaritatea (Winkleby : 1992).
Prin urmare, consider că nivelul de educație reprezintă un indicator care poate influență decizia
respondenților de a învești în criptomonede

Cu privire la ocupație, se disting câteva categorii o cupaționale care conturează și o clasificare
socio -economică ( modul în care activitatea economică afectează și este influențată de anumite
procesele sociale).
Majoritatea respondenților au obținut o diplomă de învățământ superior, iar ocupația
predominan tă a acestora este în sectorul IT, sau sunt antrepronori și dețin propriile lor afaceri.

22
Astfel eu vreau să arăt care este leg ătură între ocupație și investiți a în criptomonede. Dacă
nivelul de educație ridicat influențează ocupația, automant se include și variabilă venit care este
că o urmare a celorlalte două. Teoretic, dacă respondentul are mai mulți ani de școală, și venitul
crește. Observăm că tendința centrală a acestor ocupații poate înclină balanță spre domenii cu
o pregătire în sfera tehnică, ceea ce conferă un avantaj deaorece investițiile în criptomonede
necesită această înțelegere a unor aspecte tehnice și tehnologice. Spre exmplu cei care au
ocupația de programatori, pentru ei aceste noțiuni care construiesc sistemul criptomonedelor,
nu sunt no i, deoarce cu acestea operează zilnic la locul de muncă, sau inclusiv noțiunea de
algoritm și decriptarea acestora, sunt fundamentale pentru o pregătire în diferite facultăți din
cadrul “științelor țări”, însă pentru cei care au o ocupație care nu necista atâtea date tehnice, ar
fi mai greu de înțeles toate acele informații în lipsa unor operări cu acești termini și situații.
Privind rezultatele obținute în și domeniul educației se constată că se poate observa în mod clar
faptul că, cu cât nivelul de educa ție este mai ridicat, cu atât mai mare este proporția persoanelor
care au o ocupație cu un venit mai mare. Această constatare se aplică pentru toate vârstele și
pentru ambele sexe ale respondenților.

În ceea ce privește venitul, se constată că persoanele cu un capital economic mai ridicat sunt
predispuse să investească în cripromonede doarece respondenții mei, subliniează această
necesitate de deținere a unui capital financiar mai ridicat, deoarece fără de acesta ar fi imposibil
să intri în această zonă a criptomonedelor, pentru că sitemul implică riscuri și acțiuni
speculative, care pot genera și pierderi foarte mari, însă fără o sumă mai ridicată, intrarea în
sistem ar fi aproape imposibilă sau cel puțin profitul ar fi inexistent deoarece profitul obțin ut este
direct proporțional cu suma investită în criptomonede.

Prin această parte am încercat să ofer o explicație a datelor pe care le -am obținut despre
utilizatorii Bitcoin sau ale altor criptomonede. Rezultatele indică faptul că vârstă, educația,
ocup ația și venitul sunt variabile care prezic și întăresc ideea de acumulare de criptomonede și
învestirea în acest sistem. Vârsta arătă și o relație cu optimismul față de criptomonede și
sistemul său pe termen lung, deoarece utilizatorii mai tineri dar în ac elași timp experimentați în
câmpul muncii, afișează mai mult interes față de inovare și pregres tehnologic.
Majoritatea caracteristicilor socio -demografice incluse în acastă c ercetare au arătat tendința de
investire în criptomonede unde există un nivel de educație ridicat cu urmări în zonă și de
ocupație și venit. Bărbați și femei care prestează munci din sectorul IT sau care sunt

23
antreprenori și care care au atins mai mult nivelurile de educație, a fost mult mai probabil să
investească în Bitcoin sau cel p uțin să cunoască și să înțeleagă mai multe despre acest sistem.
Cunoașterea acestor caracteristici socio -demografice și socio -economice contribuie la crearea
unor idei care formează o imagine despre fiecare respondent care este un investitor în
criptomnede și de asemenea, descrie unele dintre rezultatele pe care le folosim că bază în
analizele din alte sub -capitole și oferă un punct de plecare pentru multe aspecte.
Astfel putem constata că în cazul respondenților mei, educația determina ocupația printr -o serie
de căi, și de asemena acest lucru poate fi observat și din stilul de viață, comportamentul față de
inovație, abilitățile de rezolvare a problemelor, relațiile sociale, stimă de sine și chiar venitul.
(Pappas : 1993).

Astfel , în urma acestui s ub-capitol, am reuș it să conturez o idee despre re spondenț ii care au
investit în criptomonede, iar în următorul sub -capitol vreau să analizez comunitățile și rețelele
sociale din care aceștia fac parte. Consider că este foarte important cunoașterea acestor
aspecte de apartenența socială împreună cu trăsăturile socio -demografice ale respondenților,
deoarce în acest fel se poate care sunt motivele lor pentru care aparțin anumitor comunități.
Aceste două captilor reușesc să construias că o perspectivă asupra ut ilizatorilor, și să explice
fudamentul acestor organizații.

2. Comunitatea Bitcoin în Româia și rețele sociale

Monedele digitale au marcat salturi importante în special în ultimii doi ani, iar
acestea continuă să mențină grupuri de utilizatori și chiar să formeze anumite comunități.
Caracteristicile utilizatorilor sunt foarte puțin explorate, iar în această parte a cercetării vreau să
construiesc o analiză și să explorez structura comunității Bitcoin, analizând în special aspecte
precum interesele de a acumula un profit din criptomonede, oportunitățile și nu în ultimul rând
să mă raportez la caracteristici precum organizarea socială a com unităților, cum sunt stabilite
întalnirile, cine sunt membri acestor comunități, ce ideologie stă la baza comuni tății, ce procese
sociale se des ting în cadrul lor sau ce caracteristici au acești oameni în comun. Motivul pentru
care folosesc noțiunea de comunitate Bitcoin este pentru că această monedă digitală reprezintă

24
reperul tuturor criptomonede lor, prin intermediul ei se fac toate tranzacțiile și până în momentul
de față este moneda care a atins cel mai înalt prag. ( 1 BTC = 20.000 USD)
Un aspect foarte important este faptul că Bitcoin a resuit să câștige teren, datorită comunității
care creat î n jurul lui în ultima perioadă. Credințele care stau la baza acestor comunități
gravitează în jurul încrederii în acest sistem și profitabilitatea pe care o consideră ei că este
capabilă să o genereze. Prin urmare, această monedă a resuit să construiască o comunitate
înfloritoarea în jurul ideilor sale, care se organizează pe un grad ridicat de organizare socia lă.
De asemnea, Bitcoin se dove dește că o demosntraț ie puternică a caracterului relațional al
banilor. (Dodd : 2015)
Consider că un aspect foarte imp ortant care contribuie la întemeierea comunităților în această
sferă a criptomonedelor este Internetul. Având în vedere caracterul răspândit al comunității și
distribuită acestora atât în lume cât și în România, comunitățile nu au loc doar în întâlnirile f izice
față în față ale participanților, ci în special pe Internet. Astfel cum influențează Internetul aceste
comunități? Posibilitățile de comunicare ale Internetului contribuie la suplimentarea contactului
interpersonal, și la participarea și angajamentul comunității. Respondenții consideră că
interacțiunea lor online cu alți membri din alte grupuri este suplimentată de comunicare lor prin
telefon, skype sau videocall, fără a le reduce din esență subiectului. Ei utilizează sporit
Interentul pentru a contri bui la aceste întâlniri online.
Respondenții se declară că membri ale acstora, fără să aibă vreo implicație sau un rol anume în
cadrul lor. Participarea la discuții sau urmărirea unor subiecte este de asemena un lcuru care îi
face să fie membrii unei comun ități. În urmă răspunsurilor, se disting câteva comnutati din care
fac aceștia parte cum ar fi numereoasele grupuri pe Facebook sau platformele unde se
adresează întrebări și raspunsrui spre exemplu : Bitcoin România, Bitclub Network România,
Bitcoin și cr iptomonede România, Bitcoinist, Coindesk și BitcoinTalk .
“Există foarte multe locuri în care poți citit și adresa întrebări sau să urmărești conferințe live pe
Facebook, chiar la început când am învestit, toată ziua întrăm pe diferite grupri să văd ce se
discută, uneori mai adresăm și eu întrebări” D.E
În că o trăsătură care care scoate în evidență caracterul acestor comunități, este despre
motivația pe care o au investitorii, dar și percepția despre motivația altor membri din comunitate.
Prin aceste lucr uri se poate sublinia factorul pe care se întemeiază aceste grupuri de oamenei
și anume : dorința de a face profit în special, regăsită în rândul fiecărui respondent. Faptul că
respondenții exprima din perspectiva lor factorul motivațional pentru alți util izatori, și de

25
asemnea mențiunea acelorași principii ca și ale lor, indica o nunață de coeziune a unui grup
care se bazează pe aceleași valori.
“Cred că am mai spus și mai spun odată, profitul, când am văzut într -un articol că bitcoin a
crescut cu 2500 -3000 de dolari într -o săptămâna sau deja mi s -a aprins mie și prietenilor mei
becutele în cap, a fost o chestie de moment, într-o săptămâna ce s -a putut alege de o monedă
de care acum câteva luni nici nu am auzit, eu așa consider profitul a motivat foarte mulți
utilizatori”. E.F
Totodată, un lucru care pune în lumină trăsăturile comunităților, poate fi și descrierea membrilor
acestora, prin lentila altor membri din comunitate. Astfel în urma răspunsurilor, respondenții îi
caracterizează pe cei care fac par te din aceste comunități ca fiind deschiși spre noi oportunități,
interesați, pasionați de tehnologie, și în special pun accentul pe raționalitatea gândirii lor,
deoarece această trăsătură subliniază caracterul calculat și asumat a acestor investiții.
“Pe care îi cunosc de la întâlnirile fata în față, nu știu dacă ne plac aceleași genuri de filme, sau
muzica, dar pot să spun că majoritatea sunt interesați de tehnologie, și de noi activități, dacă nu,
ar fi un chin pentru ei.” F.G.
În ceea ce privește cont urarea câtorva avantaje și dezavantaje de a face parte din aceste
comunități, respondenții afirmă că există o gamă largă de avantaje, care au la baza principii
precum suportul și sprijinul celorlalți membri, sau faptul că s -a reușit crearea unei comunități ,
semnifică ideea cum au reușit să se mobilizeze în grupuri mari inclusiv la nivel de mineri al
criptomonedelor, astfel formând pool -uri de aparate de minat. (spre exemplu o cameră întreagă
plină doar cu plăci video și aparate dedicate care să rezolve altg oritmi pentru decriptarea
criptomonedelor, astfel minerii nu vor lucra la nivel individual, ci vor lucre toți, concomintent).
“Păi avantajele sunt că nu minezi singur, singur ți -ar fi foarte greu să minezi o monedă, ți -ar lua
undeva la 2 ani de zile să o minezi pe când într -un pool se minează mii de monede pe lună, și
normal că faci mai mulți bani când ești într -un colectiv și se împarte egal, adică echivalent cu
cât ,,lucrează fiecare” nu e egal.” J.Q
La baza comunității Bitcon se află o serie de ipoteze și obiective despre organizarea societății
sale și despre rolul pe care îl joacă banii în el, un exemplu concret ar fi modul în care formă
monetară ar putea ar putea contribui la o reforma socială. Ceea ce urmărește Bitcoin spre
deosebire de alte monede sunt atingerea obiectivelor prin mijloace tehnologice. (Dodd:2015)
Respondenții afirmă existența unor locuri în care se întâlnesc să discute anumite situații pe
această tematică a criptomonedelor. Câteva subiecte atinse sunt legate de profit și cum să își

26
maximizeze investiția și despre eventualele scăderi de prețuri și despre posibiliele soluții care
să nu le pună în pericol inves tită.
“ne organizăm, discutăm despre minerit și comisioane, vorbim să vedem cum reușim să ne
protejăm investitita, sau cum să o facem cât mai profitabilă” M.N
De asemna se distinge și organizarea la un nivel mai mare, când se adună oameni din mai
multe o rașe, acesta ar fi un eveniment mai organizat și mai punctual cu subiecte tratate mai
detaliat, care implică mai mulți utilizatori. În această categorie pot intra și seminariile sau
workshopurile organizare periodic, în anumite orașe cu difeirte tematici, astfel participanții pot
decide în funcție de interes, seminariile la care să facă parte, și să contribuie la formarea
comunității criptomonedelor.

Rețele sociale

Atunci când rețelele de calculatoare leagă oamenii și alte lucruri, precum
criptomonedele, ele devin rețele sociale. În primul rând, se disting retelel sociale construite în
mediul online, iar astfel de rețele, devin baze importante pentru comunitățile vir tuale.
Comunicarea mediată de calculator, cum ar fi emailurile și conferințele computerizate despre
care aminteam mai sus, sunt de obicei bazate pe texte sau pe videocall -uri, cum este de
asmenea este și în cazul blogurilor sau paginilor de Ouestion&Answer . Acestea au o prezență
socială limitată, iar comunicariile online sunt deseori mai îngrădite de utilizatori, mai creative
decât comunicarea în persoană. În urmă acestora se realizează o mare varietate de activități de
cooperare, care reușește să lege memb ri unei comunități care sunt adesea dispersate fizic. (
Dimitrina Dimitrova, 1996 )
Prin aceste rețele sociale create putem observa câtă amploare are acest fenomen în România
și nu numai, iar un instrument prin care se poate observa acest lucru este de a a naliză
mecanismul care i -a oferit popularitate cripomonedei Bitcoin. Tototdată, și prezența în mediul
online a unor analiști financiari, bloggeri sau vloggeri pote fi considerate un mod de a evidență
popularitatea care i -a fost create.
Analizând răspunsuri le primite de la respondenți, se constată că factorii care îi conferă cea mai
mare popularitate, sunt dați de însuși mecanismul sau de funcționare, subliniand caracterul de

27
inovare, tehnologie și potențial generator de profit. Oamneii se axează foarte mult pe aceste trei
caracterstici, deoarce acestea reușesc să contureze și ideile care stau la baza acestui sistem,
astfel prin susținerea și promovarea lor, sistemul reușește să supraviețuiască și să atragă câți
mai mulți investitori.
“acest bitcoin este o mo nedă care deocamdată nu poate fi verificată ,poți să vinzi să cumperi și
să câștigi niște bani, fără că să poată stătu să -ți controleze și să -ți pună impozit. Este ceva nou,
care prinde vine la oameni.”A.B
Un alt aspect pe care pun respondenții accentul, e ste acela de mediatizare și promovare, atât în
mediul online cât și la TV. Este de știut că în mediul online s -au construit cele mai mari
mobilizări de evenimente și promovări de produse, criptomonedele nefăcând excepție de la
acestea. Un lucru foarte impo rtant de menționat, este că a ceset criptomonede au cunoscut
valuri de popularitate foarte mari prin reclamele și distribuirea articolelor pe Facebook și Twitter,
și tototdată au întâlnit și un declin în fluctuarea lor, odată cu interzicerea reclamelor pe r ețelele
de socializare cu tematică criptomonedelor. Motivele interzicerii promovării pe rețele de
socializare nu au fost făcute oficial publice, însă speculațiile contruiesc argumente de natură
politică și ideologica din partea guvernelor sau ale băncilor.
“Inclusiv rețelele de socializare, și oamenii care au dat încredere și credit acestei monede și au
au făcut reclame, și rețelele deci reclamă se face pe diferite căi și a avut foarte mare impact și
la televizor dacă se promovează și arată exemple concret e cum s -au îmbogățit unii oameni, a
prins la public pentru că e ceva nou și ceva ce aduce venit și atunci fiecare informație nouă
ajută la promovarea Bitcoinului” B.C

“s-a făcut multă publicitate pe rețelele de socializare, pe Internet, oricum în ultimu l timp
Facebook după cum știu a banat reclamele pentru bitcoin și în momentul în care a anunțat
chestia asta prețul Btc a coborât foarte tare. Am citit ceva, asta mă gândesc, au fost acum niște
perioade când prețul a coborât foarte tare, și Twiter a anunța t la fel că nu mai vor să facă
reclamă. Eu cred că motivele sunt clare, băncilor nu le convine lucrul ăsta, e o chestie pe care
tranzacțiile de bani vor să le facă banciile nu alte sisteme, să zic așa prin altă metodă.” F.G
În ceea ce privește impactul pr omovării criptomonedelor prin intermediul online influencerilor, se
constată că majoritatea respondenților urmăresc pe cineva în mediul online care dețin un canal
de Youtube sau un blog unde postează articole pe această tematică, datorită explicațiilor ofe rite
și nu în ultimul rând empatiei de care dau dovadata autorii materialelor. Prin această metodă, și

28
prin oferirea de exemple concrete din viață lor, cu privire la modalitățile de învestire sau alte
detalii tehnice sau chiar prezentarea unor soluții, răs punsuri pe care utilizatorii le caută, aceștia
au reușit să câștige din ce în ce mai mulți urmăritori, deoarece este un subiect de actualitate și
tototada puțin explorat, o amenii caută să se informeze și să își ducă investită pe un drum cât
mai profitabil .
“Da, sincer m -am uitat la videoclipuri de la Tăi Lopez, este un investitor în criptomonede,
pricizeaza clar riscurile și toate lucrurile care se inampla, preda și lecții, eu îl găsesc foarte util,
m-a ajutat enorm să înțeleg multe lucruri care ține de cri pto. Sunt o grămadă”. D.E
Astfel, se constată că aceste comunități de utilizatori Bitcoin, în special în România, sunt
construie pe interese comune, spre exemplu acumularea de profit din minat, sau schimburi,
acțiuni care re prezintă oportunităț i pentru o s ursă nouă de profit, dar și interesul participanților
de deține ultimele informații despre fenomenul critpmonedelor.
Comunitatea utilizatorilor Bitcoin este o comunitate complet voluntară. Nimeni nu este constrâns
să participe sau să facă parte dintr -o anu mită comunite. Prin aceste gruprui online, prin
oragnizarea de seminarii și prin promovarea acestor criptomonede pe rețelele de socializare, se
construiesc comunități și rețele sociale tot mai numeroase, deoarce eticheta de a fi membru ale
acestora, poate reprezenta pentru un utilizator o șansă în plus de câștig și de a învăța lucruri
noi despre cum să -și sporească profitul, această apartenența față de comunități constituind un
avantaj pentru propria investiție.
Bitcoin și alte criptomonede, dețin valoare, și nu doar că bani, și în viață socială a utilizatorilor,
numai în măsura în care există o comunitate din utilizatorii care doresc să accepte Bitcoin în
schimbul produselor, serviciilor, sau alte forme de bani și bineînțeles atâta timp cât îl privesc că
o nouă formă de profit.
În funcție de rolul pe care îl ocupa participanții, aceștia își stabilesc comunitățile cu care se
identifica și aleg să facă parte.
Astfel de -a lungul lucrării, mă voi axa cel mai mult pe două poziții : mineri și traderi, deoarce în
cadrul acțiunilor acestora, se constată cele mai semnificative procese care reușesc să scoată în
evidență trăsăturile financiarizarii .
Atât minerii câți și traderii, pot fi categorizați într -un sigur cuvânt :investitori, deoarce ambele au
acțiuni în interi orul sistemului de criptomonede, pentru a face parte din acest sistem, investiția
este un factor imperativ. De asemnea, un miner poate fi în același timp și trader, și invers,
traderul să fie miner. Ceea ce îi distinge sunt procesele în care s -au înrolat.

29
Minerul, este o persoană care cumpără aparatură de minare a criptomonedlor sau investește
într-o platformă de minaret (există pool -uri de aparate de minaret, plăci video sau aparate
dedicate), fiind mai apoi recompensat cu o anumită parte din volumul care a fost minat în funcție
de investiția și contribuția pe care a adus -o. Astfel în acest mod îi este generat profitul în
portofelul virtual.
Un trader de criptomonede trebuie să înțeleagă mult mai multe lucruri despre tot ce înseamnă
piață criptomonedelor, monedele digitale în sine, bursă, complexitatea tehnologiei din spate, și
nu în ultimul rând cum să facă schimburile și strategiile necesare p entru acestea.
Traderul activează pe o anumită platforma la alegere cu scopul efectuării schimburilor celor mai
rentabile, iar acest lucru este cu putință, printr -o strategie bine stabilită (se ține cont de interval
de timp, analiză de sentimente, istoricu l monedei) . Cumpărarea la preț mic, vânzare sau
schimbare la preț mare. Acest proces necesită răbdare, capacitate gestionare a capitalului, și
predicție bună asupra fluctuației pieței.
De asemena se disting și alte categorii de participanți în acest sistem , însă nu printr -o activitate
remarcabilă și anume comercianți, consumatori, speculanții, și cei care se ocupă de furnizarea
de servicii (proceasarea plăților, de cardul tehnic ce susțin criptomonedele, tehnologia
blockchain) și inclusive cei care se ocup ă de marketing și promovare.

Așadar, s -a constat că formarea acestor comunități și rețele sociale se realizează atât față în
față cât și pe Internet, iar în sub -capitolul următor, urmează să descriu seminariile/
workshopurile, ca o care se organizează cu acest subiect al criptomonedelor, prin urmare, se
constată că și aceste seminarii reprezintă un mod de a forma o comunitate precum cele
menționate mai sus. Seminariile /webinariile pot fi organizate doar atâta timp cât exista mem bri
care să parcipe și care să susțină aceste activități. Prin cele două tipuri de semniarii, urmează
să explic motivația care stă la baza organizării acestora.

3. Seminarii / Workshopuri tematică criptomonede

Specific oricărui fenomen nou apărut pe piață, i se speculează șansele de profitablitate,
astfel fără întârziere au apărut seminariile/ workshopurile cu domeniu de interes în sfera
criptomonedelor. Având în vedere elanul pe care l -au prins, acestea au obținut participanți în

30
cifre considerabile. În această parte, voi preciza cele două tipuri de seminarii pe care le -am
identificat, și anume „Seminarii Multi -Level Marketing” , repsectiv „ Seminarii de Tranzacționare
a criptomonedelor”; în plus de aceste două, vreau să analizez această idee a seminariilor
văzute din pun ctul de vedere al unui organizator, cu roul de public speaker în cadrul
conferințelor. Motivul pentru care analizez aceaste întâlniri, este în primul rând, pentru a sublinia
această expansiune a activităț ilor financiare, obținerea prof itului din comisioane , și în al doilea
rând pentru a vedea modul în care sunt organizate social acestea prin înțelegerea rolului și a
comportamentelor actorilor, și totodată urmăresc care sunt convingerile sociale care se afla la
baza existenței seminariilor.
În această parte , mă voi axa în primul rând, pe persoane le care intra în sistemul
criptomonedelor prin intermediul acestor membri de MLM, însă aceasta nu este singura variantă
de investiție prin intermediu acestor reprezentați, deoarece nu întreg sistemul criptomonedelor
se bazează pe o modalitate de funcționare piramidală. În cadul criptomonedei Bitcoin, se disting
anumite organizații care se creează pe baza sistemului lor de funcționare și activează ca și
exponenți ai criptomonedelor, cu scopul acumulării de profit și de a atrage cât mai mulți
utilizatori, motivați prin comisioane. Prin urmare, se distinge și o formă a investie independentă ,
utilizatorii nu sunt obligați să facă parte de o anumită rețea MLM sau orice altă formă de
organizare. Consider că este foarte importantă diferențierea acestora, deoarece în acest fel se
poate evita confuzia asocierii și identificării sistemului criptomonedelor cu un sistem piramidal în
totalitate.
Aceste seminarii se organizează periodic, în multe oraș din România, însă a cestea diferă în
funcție de specificul lor. Semniariile MLM, sunt de dimensiuni mai mici și prezintă mult mai
multă lejeritate , atât în stabilirea datei și orei, deoarce acestea urmăreau o prezenta cât mai
mare a oamenilor, și se cauta stabilirea unei ore accesibile, astfel în momentul în care am
adresat o întrebarea unei respondete despre organizarea acestora rapunsul indică un interes
ridicat a organizatorilor pentru oamenii cu un anumită stabilitate financiară. Locațiile acestora
diferă în funcție de nu mărul de participanți, în cadrul lor se constată și un grad de informalitate
mai ridicat spre deosebire de cele de tranzacționare; spre exemplu acestea pot fi desfasurta de
la săli de conferința ale hotelelor și chiar la cineva acasă. Astfel se urmărește f ormarea de
gruprui care să aibă la baza interese commune.
„Doamna Rodica mi -a spus să încerc să aduc la seminarii, oameni care au bani și dornici să
investească, deoarce este în avantajul meu, eu obțin comosioanele. Cât despre data și ora,

31
alegeam zile ale saptmanaii mai lejere și ora era să îi avantajeze pe toți mai spre seară, dacă e
în timpul săptămânii, după ora 17:00.” A.B

Multi -Level Marketing prezintă o abordare de marketing, care are obiectivul de a
motiva participanții să promoveze anumite produse, cum este în cazul acestei cercetări, Bitcoin
sau alte criptomonede, cu scopul de a -i spori popularitatea și prin urmare vânzările. Datoria
rețelelor de socializare moderne, și a conferințelor des organizate, se constată o accesibilitate
mult mai mare a promovării acestui sistem, inclusiv a produselor care sunt comericalizate prin
acest fel. O trăsătură fundamentală a acestui mecanism este constituită de motivația indivizilor
de a face parte din acest sistem, și anume comisioanele financiare cu care sunt aceștia
răsplătiți, o răsplată care vine funcție de performanțele lor și contribuțiile pe care le aduc în
sistem.
Asemenea este și în cadrul monedelor digitale, se organizează seminarii sau conferințe care
abordează tematica “oportunitățilo r de câștig rapid din criptomonede”, unde aceste “câștiguri
rapide” nu sunt rezultate din urmă sistemului de minat sau din tranzacționarea criptovalutelor, ci
din comosioanele acordate persoanelor din interiorul sistemului care reușesc să își construiască
o rețea foarmata din alți oameni “nou -veniți” care au investit în sistem.
“pe lângă partea de investiție este și un sistem network marketing din care se pot câștiga bani,
mă rog bonusuri, din crearea de rețea și (adică un fel de multi -level marketing) da, e un
element, mulți level marketing” F.G
Pentru a îmbunătăți cercetarea, am reușit să particip la un seminar organizat pe această temă
în județul Sălaj, care a avut loc acasă la unul dintre organizatori, astfel este important faptul că
deși a fost într -o incintă privată, numărul de participanți a fost considerabil mare – 15 persoane.
În urma discuțiilor pe care le -am avut cu aceștia, niciun respondent nu a avut vârsta sub 25 de
ani, și niciunul dintre ei nu a venit complet dezinteresat față de acest subiect al investirii. Ei își
manifestau o atitudine pozitivă față de aceste forme noi de profit, aceste acțiuni speculative care
îmbina în același timp câștigul cu riscul. Atmosferă a fost degajată, foarte multă interacțiune din
ambele părți, participanții nu se fereau de a cere explicații suplimentare, iar în urma acestui
seminar, 5 persoane din categoria celor care nu au mai investit până în acel moment, s -au
hotărât să investească în sistem, deciși și asumați pe deciziile lor.

32
Se reușește crearea unei întregi rețele de persoane care intra în sistem cu anumite sume de
bani, unde toți membri sunt considerați ca o familie mai mare, iar în cadul acestor prezentări,
accentul cade pe oportunitatea de a avea profit în urma introducerii a cât mai multor persoane
în sistem.
“acest sistem este ca o familie și fiecare poate să câștige, îi descrii o oportunitate prin care
poate să facă bani și bineînțeles ai interes să -i invitesteasca pentru că tu ai un câștig, din
suma care este investită de toți cei care intră “sub ti ne” , deci este o familie care se tot
înmulțește din care vine profit” B.C
Printr -o analiză a seminariilor, respondenții le consideră pe aceasta mai mult ca o sesiune de
formare tradițională, deoarece în cadrul lor s -a constatat mai mult timp petrecut pri n activități
interactive ( gândesc, întreabă, procesează, creează ), discuții libere din părea organizatorului,
iar în ceea ce constă desfășurarea, acestea urmăresc tiparele clasice ale prezentării prin
mijloace precum videoproiector, whiteboard, și alte ins trumente care facilitau bună înțelegere a
participanților.
“ doamna Rodica pe care eu am cunoscut -o prin cineva tocmai ea organiza seminarii și ea era,
în căutare de noi membri pe care să îi aducă în sistem, se cheamă bitclub network. Se
organizează ori î ntr-un loc public sau la cineva acasă (este foarte organizat, are videoproiector,
tăbliță, schițe, idei, tot felul de material din care să înțelegem cât mai bine), idea este ca să fie
oamenii invitați și unde se explica foarte clar despre ce este vorba” G .H
Prin precizarea organizatorului, dea invita cât mai multă lume să participe, se distinge o
caracteristică foarte importantă, deoarce aceasta conturează ideea pe care se bazează acest
principiul al MLM. Este de observan ca aceștia își manifesta interesul , și preziceaza importanta
pe care o are numărul cât mai mare al persoanelor prezente și implicit implicate în sistem. Se
urmărește scopul de a obține un comision cât mai mare, în urma indivizilor care au făcut
investiții masive în sistem. Aceste comisione sunt precizate că vin ca răsplată din partea
sistemului/ platformei din care fac parte.
“vin bani din, ca și comision, recompensa, din banii care sunt investiți de fiecare membru care
se înscrie sub tine, de la firma la firmă, de la platformă la platformă , de la sistem la sistem
fiecare oferă procente diferite, la bitclub de exemplu este care se dă după venitul investit de la
cei care intră sub tine este de 5% dar sunt și alte platforme care le -am descoporit ulterior și am
învestit, se dă 15% ” F.G

33

Pentru a înțelege caracterul organizațional al acestora, m -am uitat la aspecte precum
construirea sentimentelor pe care le oferă acest grup, astfel s -a pus accentul pe încercarea de
modelare a gândirii participanților, și inducerea ideii de promovare și în rândul altor oameni de
„profit rapid”. De asemnea am constatat că acestea erau programate la ore strategice, și
organizatorii urmăreau invitarea a cât mai multor persoane care dețineau un animit capital
economic, și nu neapărat să fie convinși de faptul că vor să facă o investiție înainte de
participare, deoarece în urma participării puteau fi convinși să se implice activ în această
oportunintate. Specific trăsăturilor MLM, se remarca și în sistemul criptomonedelor constrângeri
și motivații financiare, răsplătir ea prin introducerea noilor membri prin comisioane.
“asta e network marketing, în acest marketing se câștigă din sistem, din persoanele pe care le
recrutezi tu primești un anumit bonus, comision din investiția pe care o fac ei dar sunt mai multe
tipuri de comisioane, acuma în funcție și de nivelul pe care ești, de compania la care ești, că
sunt multe companii, în network marketing e nelimitat venitul pe care poți să -l faci în funcție de
cum se dezvolta sistemul sub tine”B.C
De asemnea, o parte din responde nți care nu și -au exprimat dorința de a participa la astfel de
seminarii, afișând o atitudine conștientă față de acest sistem bazat pe comisioane, care nu
releva ideea fundamentală de investire în criptomonede, și scopul urmărit de acesta este foarte
diferit de ceea ce semnifica investită în criptomonede, iar acest sistem le antrenează un
comportament influențat de caracteristicile tipice sistemului piramidal. În cadrul acestor
respondenți care au refuzat vehement participarea la aceste tipuri de semniarii, se observă o
atituide pozitivă față de capacitățile personale de informare, căutare și de decizie, spre
deosebire de participarea la aceste conferințe și de a face parte dintr -o comunitate în care nu
valorile esențiale ale criptomonedelor sunt promovate, ci goana după persoane dispuse să
investească în sistem sume mari, ca să își atingă obiectivul de a -și construi o rețea cât mai
mare de persoane.
“îmi place să -mi fac, cum să spun…, research -ul meu personal, în general nu mă iau după
persoane după ce spun ele, îmi fac calculele mele separate, mie mi s -a părut sistemul pe care
ei îl prezentau, pentru mine nu era un sistem, cel mai bun, știi? Și atunci am căutat alte resurse,
și am găsit niște platforme, mult mai profitabile decât ce prezentau ei.” E.F
Pentru a observa impactul pe care îl au aceste seminarii asupra oamenilor, m -am uitat la
dorință pe care și -o exprima resp onde nții cu privire la participarea la un nou seminar de aceste

34
fel, astfe l tendința centrală a acestui răpsuns indică o dezaprobare vis -à-vis de o nouă
participare, argumentele fiind bazate pe ideea de organizare a sistemului și valorile pe care le
promovează MLM, deoarece acesta este considerat că merge mult prea departe față de
sistemul pe care îl au criptomonedele, este văzut că o afacere parazit, pe baza
criptomonedelor.
“dacă consider că cineva prezintă un sistem bun i ntru, dacă eu consider că nu -i bun, poate să
mi-l arate de 10 ori ca tot nu intru. Am fost și am văzut, nu cred că o să mai particip vreodată la
un astfel de seminar, nu am timp să mă ocup de recurtat oameni, nici nu îmi place să umblu să
conving pe cineva, nu e genul meu” G.H
“Încearcă să convingă și pe alții să investească, le spunea numai avantajele, le spunea că totul
e sigur, nu preciza clar riscurile care există, acuma fiecare își urmărea interesul de a face cât
mai mulți bani, mă gândesc că și interesul ei era să aducă cât mai multe persoane în sistem
pentru că primea o anumită parte din comision” E.F

În cea de -a doua categorie seminarii, webinarii numite mai exact, în majoritatea cazurilor, se
percepe o taxă de participare, adesea locurile sunt limitate, și impun câteva criterii patici panților
(spre exemplu să fie familiarizaț i cu utilizarea unui smartphone sau a sistemelor de operare de
pe computer). Între aceste două tipuri există diferențe inclusiv la nivel de organizare și
participanți, în cadrul lor se constată o participare a perso anelor cu o dorință de tranzacțio nare
și o conștiință a temei abordate, a motivului pentru care se află acolo, și a implicațiilor a cesteia,
spre deosebire de seminariile MLM unde sunt invitați toți oamenii care dețin un capital economic
mai ridicat și doresc (sau nu) să facă o investie.
“au fost ținute de analiști financiari, iar seminarul a constat în prezentare monedelor
avantajoas e, câteva platform e de tranzacționare, și ce cred eu că a fost foarte important sunt
strategiile pe care ni le -au prezentat. E util zic eu, dacă ești pasionat de acest domeniu.”A.B
Se constată că aceast tip de seminarii necesita o pregătire, o experiență, și o capacitate de
operaționalizare în termini specifi ariei financiare. Aceste seminarii sunt susținute de experiti în
domeniul financiar și abordează teme asemănătoare celor de pe piața Forex, doarece și
criptomonedele au intrat la bursa , și este posib il să fie tranzacționate precum aurul, petrolul sau
Euro.

35
“da am participat, în Observator, am plătit intrare, lumea e profi. A fost ciudat puțin, am mers
prin recomandarea unei cunoștințe, am primit din partea organizatorilor un email cu întrebări
destul de personale aș zice, cum ar dacă am investit în crypto și ce sumă…..am mers acolo ca
să descopăr că ei au anumite beneficii în urma tranzacționărilor mele de criptomonede. Dacă
foloseam platforma lor, un anumit procent era al lor, dar așa este peste tot”C .D
Încă o trăsătură a acestora, e ste modul de a analiza concurenț a pe piața criptomonedelor, prin
examinarea modificărilor și schimabrilor ce a u avut loc de -a lungul timpului în datele ratelor de
schimburi, iar două aspecte foarte importante pe care se pune accentul sunt concurența între
diferite valute și concurența între bursele în care se tranzacționează respectivele valute.
Aceste detalii tehnice care conturează seminariile financiare despre criptomonede, pe lângă
dorința de a învăța participanții și de a -i forma, se distinge încă un nou interes al acestora de a
crea o comunitate și mai mare de schimburi financiare online, deoarece în urma acestora
platformele de tranzacționare și deținătorii lor, obțin un comision din toate tranzacțiile pe care un
broker le exercită pe platforma lor. Cu cât sunt mai numeroși cei care vin și paritcipa la
seminariile organizate, pe lângă profitul din taxele de participare și costurile aferente, se
urmărește și introducerea oamenilor pe platformele de tranzacționare ca să se obțină un profit și
din comosioanele încasate din tranzacțiile făcute.
Acum dintr -o perspectivă analitică a acestor seminarii, este foarte important și efectul pe care îl
au asupra acestor acțiuni : dorința de a te îmbogăți dintr -un schimb, care imp lică un grad de risc
foarte mare, dar și potențiale profituri considerabile. Aceste activități speculative, constitie
bazele comportamentului traderilor.

Se constată și o categorie a respondenților, care își manifesta un dezacord față de participarea
la aceste seminarii, pentru care arata un dezinteres din motive care au la baza noțiuni legate de
posibilitatea lor de a se documenta singuri și de a se focusa exact pe asp ectele pe care le
urmăresc, punâ d accent pe libertatea de a alege domneiul de interes, f ără să simtă vreo formă
constrângere din partea organizatorilor de a urmări subiecte față de care nu au nicio preocupare
să obțină succes. În opoziție cu acestea, discuțiile și exeprientele întâlnite într -o comunitate
online, indică un grad mare de partici pare a respondenților, datorită avantajelor și subiectelor
bine punctate aduse în discuție, astfel prin aceste comunități online, respondenții le regăsesc ca
și fiind un loc care se mulează după preferințele proprii, fără prea mult efort fizic, acestea
putând fi accesate de acasă, spre deosebire de seminariile, care au un anumit program fix,
locație și uneori percep și taxă de participare.

36

“Nu am fost, mai mult m -am informat de pe internet, youtube, f orumuri, foarte foarte mult, sunt
abonat la niște grupuri pe FB care vb despre criptomoneda, îs niște grupuri de exemplu care au
nu mai știu câți membri dar în fine, 10000 sau ceva de genu și acolo se discuta o grămadă de
lucruri interesante, părerea mea mai interesante decât o să le auzi la un seminar pentru că -s
experiențele oamenilor.” G.H
Pe lângă acești repsondenți care au participat la seminarii, am reușit să intervievez și un
membru care se ocupa de organizarea acestora, și totodată care ține discursuri în cardul lor.
Respondentul, arata o convingere față de acest sistem, și față de rolul pe care îl e xercita, se
identifică cu actiune a pe care o prezintă publicului deoarece și el este produsul rezultat în urma
seminariilor pe care le ține. Pe lângă acest fapt, ca el arata o conv ingere față de ceea ce spune,
și acționează conform lucrurilor pe care le susține în discursuri, el deține acest avantaj în fața
publicului, acela al “puterii exemplului” și nu doar într -o manieră persuasivă pentru a dezvolta o
afacere în urma oamenilor, ci pent ru că el a experimentat acele situații prezentate.
“Da, păi eu aici în Cluj -Napoca am fost prezentator pe scena prezentam oportunitatea Onecoin,
și am făcut bineînțeles un curs de public speaking ca să pot să vorbesc pe scenă și pe subiectul
exact, trebui a să știu exact pașii, și să știu cum să pun punctul pe anumite lucr uri.” B.C
“seminariile… prezentarea unei oportunități a unei afaceri, se țineau în hoteluri, într -o sală de
asta de meeting frumos, cu un panou pe care se proiectează și speakerul respec tiv care vorbea
și foarte mulți din sistem care erau deja parteneri în companie și aduceau invitații ca să vadă
prezentare respectivă, oportunitatea în sine și până la urmă să fie și convinși să facă parte din
acest grup.“ G.H
În concluzie, p rin aceste forme de activități de învățare prezentate de organizatori, în
care sunt fixate și aprofundate subiecte dezvoltate pe baza criptomonedelor, se pot distinge o
serie de modele comportamentale pe care le adoptă fiecare participant în funcție de caz și de
specificul seminarului, unde se regăsesc respondenți care își doresc să mai participle la aceste
organizări, sau care nici nu le iau în calcul că o formă da a obține un profit suplimentar.
În ambele cazuri de seminarii, se constată obiective bine st abilite de către organizatori, și
accentul se pune mult pe ademenirea oamenilor în sistem, astfel ca ei să obțină un profit și din
această acțiune. Se observa caracterul de financiarizare , de extindere a activităților financiare
doarece se conturează o fo rmă nouă care poate genera profit, pe lângă cea a minerilor și a

37
traderilor, se remarca și profitul celor care antrenează aceste fapte întreprinse (sistemul MLM
care obține profit în urma “nou -veniților” iar în cazul celor care dețin platform de tranzacțio nare,
obțin comisioane din tranzacțiile traderilor.)
În concluzie, se constată că, prin analiza acestor respondenți se poate observa care
sunt trăsăturile socio -demografice care indică o tendință a faptului că persoanele cu un
background specific și cu studii superioare î nclina o deschidere mai mare către investirea în
criptomonede. Putem lega de acest fapt și de tendința sporită a utilizatorilor, tot în aceasi
măsura ca pariticiparea la astfel de seminarii și contribuirea la anumite comun ități atât online cât
și fata în față, arata cum acest lucru este posibil datorită faptului că persoanele cu o educație
mai ridicate se manifestă mai deschis către aceste forme de orga nizare și participare, ei
afisează un interes mai mare pentru aceste opo rtunități, deoarece arată faptul că sunt dornici să
descopere cât mai mult despre investiția lor și depre modul în care pot să și maximizeze profitul.
Prin acest fel, putem observa cu m financiarizarea este conturată , prin urmare participarea la
astefel de semniarii, și acționarea în așa fel încât organizatorii să își atingă scopil pe care și l -au
propus. Așadar, respondenții conturează financiarizarea de capital, prin participarea și punerea
în aplicare a celor prezentate în cadrul lor seminariilor .
Totoda tă , utilizatorii sunt actorii care organizează activitățile cu caracter speculariv, și care
urmăresc aceaste activități, în vederea obținerii prorfitului.
Așadar, consider că prin stabilirea caracteristicilor socio -demografice, prin explicarea
comunităț ilor și reteleor sociale formate și prin menționarea seminatiilor organizare, respondenții
oferă o imagine asupra perspectivei de extindere a activităților bănești, însă acestea sunt
trăsăturile sociale care stau la baza activităților, legate de motivația obținerii profitului.
Respondenții potrivit deciziilor lor de participare sau de integrare în anumite comunități,
contribuie la dezvoltarea acestui sistem și reușesc să întrețină și evoluția și expansiunea
acestor activități pe piața financiară.

CAPITOLUL II

În acest capitol, urmează să descriu acest proces al financiarizarii capitalismului prin
diferite dimensiuni, și abordări de situații. Astfel, am reușit să conturez sub -capitolele
“Tranzacționarea criptomonedelor”, “Diferența di ntre o investiție într -o afacere sau investirea în
criptomonede”, “Revoluția sistemului de plăți” și ultimul “Financiarizarea capitalismului” .

38
Urmează să descriu cum a luat amploare acest proces de tranzacționare a criptomonedelor, și
ce rol au acestea în evoluția pieței financiare din România. În cea de -a doua dimnesiune vreau
să urmăresc deschiderea oamenilor către activitățile cu caracter speculativ, și factorii care stau
la luarea deciziilor acestora de a -și învești capitalul într -o formă sau alta. În sub-capitolul
următor, voi evidenția faptul că, deși acest sistem al criptomonedelo r este văzut că și
revolutionar pentru efectuarea plăților sau pentru înlocuirea banilor fiat, eu vreau să subliniez
ideea despre părerea și experiența pe care o au respon denții vis -a-vis de aceste metode de
plată. Astfel ultimul subcapitol, după cum îi spune și numele, urmărește pună în lumina
principalele motive pentru care oamenii au investit în aceste activități financiare și care sunt
rațiunile lor cu privire la acesta . Tototada prin acest fel voi explica cum sistemul criptomonedelor
reprezintă o exitindere de obținere a profitului.

4. Tranzacționarea Criptomonedelor

Acest proces de tranzacționare a criptomonedelor, și -a făcut intrarea de curând pe piață
de valori și au întâlnit modelul economic de „cerere și ofertă”.
În ceea ce privește procesul de tranzationare a criptomonedelor, elem entul pe care vreau să mă
axez, cum această activitate financiară s -a extins și a reușit să obțină atât valoare cât și
încredere. Încă un factor pe care vreau să mă concetrez este caracterul speculativ al acestor
activități de schimburi.
În al doilea rând, vreau să prezint princpalele caracteristici ale acestor activități de obținere a
profitului și anume să analizez câteva as pecte legate de ce înseamnă să tranzacționezi
criptomonede și importantă pe care o are educația financiară în aceste contexte.
Piață Forex, reprezintă o piață globală unde se tranzacționează toate monedele mondiale, iar
acestui fenomen i se alătură și pia ță criptomonedelor care a cuprins dimensiuni fără precendet.
Se poate constata o asemnare între cele două, deoarece se pune accentul pe principiile
caracteristici care stau la baza obținerii profitului din aceste schimburi : strategiile de
tranzacționare a le traderului și profitul obținut. Observând parcursul criptomonedei Bitcoin, se
constată o fluctuație a prețurilor unică, și este singură care până în momentul de față a
prerzentat asemena oportunități pentru traderi.
Un lucru pe care foarte important es te de a face o difer ența între învestirea propriu zisă în
criptomonede, și speculațiile în tranzacțiile cu criptomonede.

39
Speculațiile în domniul financiar, repr ezintă o practică care îi a ngajează pe traderi în tranzacții
fianciare cu un grad ridicat de ris c, care au că scop obținerea profitului din fluctuațiile pe termen
scurtă unei criptomonede. Aceste mișcări ale prețurilor pe care le au criptomonedele reprezintă
un factor pe care se concentrează aceștia foarte mult.

Acest proces al tranzcationarii, rep rezintă un parcurs ales de trader care cunoaște de la început
în ce monede trebuie făcută investiția, când trebuiesc cumpărate monedele, vândute sau
schimbate, fără a -și pierde investiția, utilizând o serie de indicatori și analize.
„Aspectul profitului, depinde de capitalul tău, pe care îl deții, cu care începi să tranzacționezi,
dacă ai bani multsa zicem 50 000 USD, începi cu 1000 USD și cu aia aștepți să faci profit, dacă
scade acțiunea în care ești, mai investeși 2000 USD dacă ma i scade, mai investești 4000
USD,așa este strategia mea pe care o folosesc de mult timp” G.H

Un semnal care atrage atenția în cazul acestor tranzacții, sunt obectivele pe care le au traderi
vis-a-vis de tranzacțiile cu criptomonede, și de asemnea faptul că acestea au reușit să dețină
un loc pe piața financiaza și să reuseasa să genereze profituri atât de însemnate, având în
vedere valoarea de la care au pornit.
Respondenții când au fost întrebați despre motivație și ceea ce îi determină să se ocupe de
aceste schimburi, au rezumat răspunsurile la oportunitatea de profit pe care o reprezintă aceste
acțiuni, prin argumente legate de fluctuațiile monedei care le pot genera câștiguri
spectaculoase, spre deosebire de tranzacțiile cu Euro/Dolar, aur sau pentrol.
“Sunt forme de profit în urmă tranzacționării exact că și la paritatiile valutare, instrumentele din
forex care pot genera câștiguri dar la fel am spus, la fel de bine pot genera și pierderi. Dacă nu
știi să faci analizele să lucrezi și să poți să lansez i ordinele de tranzacționare pe piață…Tot ce -ți
folosește capul, se numește muncă și poate fi și profit, da poate să fie și pierdere. Dacă ai și
investiție, normal că le faci că să ai profit” F.G
Tendința centrală a răspunsurilor despre aceste tranzacții ș i funcționarea lor, indică spre
explicații care se bazează foarte mult pe experiență în indistria financiară, pe capitalul cu care
ești dispus să intri în schimburi și bineînțeles și pe capacitățile personale de a înțelege
procesele în sine, toate analizel e și toți indicatorii pe care îi regăsesc în schimburi. Pentru
respondent aceste tranzacționări, preprezinta o sursă de venit, din care afirmă ei că este

40
posibilă chiar și întreținere, să fie un job că și oircare altul, însă pentru ei, aceastea sunt
activi tăți declarate extra, sau că și un “hobby” .
O întrebare adesea ridicată despre aceste procese alte tranzacționării și actorii ei sunt legate de
scopul pe care îl urmăresc aceștia. Această activitate financiară, determina oamenii să activeze
în aria ei dato rită potențialului profit pe care oamenii pot să -l câștige din schimburile
criptomonedelor, deoarece aceste înregistrează valori volatile ceea ce poate genera mai multă
activitate profitabilă. În urmă răspunsurilor, respondenții consideră această activitat e foarte
profitbaila, în cazul cunoașterii acestor analize și procese, de asmenea o văd și că pe o
oportunitate, tratată cu seriozitate, din care poți să -ți câștigi existența.
Profitul este cel care îi motivează pe traderi să continue aceste activități, ia r respondenții afirmă
că față de această activiatate te atașezi, deoarece implică foarte multe emoții puternice, și nu
doar cele față de câștiguri sau pierderi, ci și față de activitate în sine, deoarece aceștia
interpretează ceea ce se petrece pe platform a virtuală și consideră că prin acest mod ei
reușesc să vadă lumea altfel, cu alte cuvinte, respondenții îmi explică cât de important este
cunoașterea faptului că aceste câștiguri sunt obținute pe pierderea altor persoane, adică în
momentul în care ei obți n profituri mari, având exemple precum :
„eu am câștigat 1000 $, dar alte două persoane au fost nevoite să piardă destul de mulți bani,
banii nu apar de nicăieri, ci din greșelile altora”F.G.
Aceste speculații, sunt activitățile care pot produce profit d ar de asemena și peirderi,
respondenții afirma imposibilitatea faptului de a fi mereu în câștig. Este foarte important acest
câștig obținut din pierderile altora, deaorece se constat permanent un rulaj de bani, aceste
investiții care reușesc să porduca pro fit, doar pentru cei care au fost mai inspirați sau curajoși
într-un anumit moment.
În acest domniu al tranzacționării, se pune foarte mult accentul pe educația fianciara pe care o
are traderul. Este foarte important că participanții să dețină cunoștințe d in acest domniu, și să
aibă o gândire educată, asumată și să dispună de anumite abilități de a fi capabil să ia decizii
eficiente, cu un raționament bazat pe calcule și analize, nu pe instinct.
Această eductie financiară, nu se referă strict la studiile în domniul finanțelor, cât pe acumularea
de cunoștințe, și capacitatea de a le pune în practică, iar intermediul prin care abilitățile pot fi
formate sunt cu ajutorul unui mentor sau prin participarea la seminarii. Educația financiară nu
pune accentul pe cun oștință aspectolor teoretice, cât pe interpretarera și înțelegerea lor.
Respondenții consideră că fără această educație, traderii nu pot activa la un nivel maxim,

41
deoarece aceste lucruri nu sunt abilități înnăscute, ci trăsături care trebuie finisate, dezv oltate și
învățate.
“Țineau seminariile experți financiari, traderi internaționali și în Cluj -Napoca și în Hong Kong și
în Statele Unite, peste tot. Le consider folositoare, aș mai merge…Obligatoriu, obligatoriu.” F.G
“trebuie să aibă unele analize făcut e că să poți să urmărești niște trenduri niște chestii care sunt
repetitive, este șansă foarte mare că acele paternuri să se repete atunci asta este o altă
strategie. Este important să ai cunoștințe despre asta, sau chiar să ai pe cine să te învețe
strateg ii, ponturi. ” G.H
De asemnea respondenții au subliniat și importantă de a avea un mentor, un professor care să
fie un exemplu pentru trader, deoarece acestea sunt lucruri care pot fi învățate și în apicării lor,
profiturile pot fi mai mari.
“În mare parte , da, pot să zic că am un mentor, și mai am câteva persoane pe care le urmăresc
online. Pot să vă spun o instituți e de exemplu, Gold Massets.” H.I
Un alt factor distins de respondenți, este importanta analizei și a strategiei în actvitatea
criptomonedelor . Prin abordarea acestora, și în funcție de ele, ei obțin profituri, scopul tuturor
traderilor. Prin urmare, acesta este un element care contribuie la sporirea șanselor de câștig, și
este în interesul participanților de a avea o strategie cât mai bună, o a naliză corectă sau un
mentor care să îi pregareasca.
“ Eu am trecut prin fazele astea și m -am ars dar nu regret. Și cea tehnică îți faci un sistem de
analiză în care îți pui mai mulți indicatori care sunt pe internet, aici vorbim de indicatori care se
folosesc în analiză de piață valutară și intervalutara, supply and demand de exemplu, cerere
oferta, suport și rezistență, îs mai multe instrumente pe care acele platforma de la brokeri ți le
pun la dispoziție, altele le cumperi da? Cum am mai cumpărat și eu 1 -2-3, le-am pus la un loc
cu altele și am făcut un sistem, mai multe din astea îți dă un sistem, și așa mai departe și alea
în momentul în care tu le ai puse la un loc îți dau anumite indicii, în funcție de acele indicii tu zici
cresc sau scad sau cât -cum. “ E.F
Aspectele legate de platformele de tranzacționare ne indică un lucru important deoarece
distingem că se realizează încă o activitate financiară extinsă, nu doar traderii obțin profit din
urmă tranzacțiilor (când este cazul) ci și deținătorii platf ormelor pe care operează aceștia, obțin
un procent din tranzacțiile traderilor. Astfel, se constată două acțiuni financiare, amabele
capabile să genereze profituri, au fost introduse pentru fiacre poziție ocupată. Când spun
exitindere lor, mă refer la fapt ul că s -a produs un fenomen nou în această zonă a schimburilor,

42
și acest lucru conturează o financiarizare, doarece s -au creat forme noi de profit. Oamenii
speculează toate oportunitățile posibile de plus valoare, astfel la fel este și în acest caz, la
prima vedere apare că doar traderii obțin profit din tranzacții, însă aceastea sunt totodată și
surse de venit pentru alți oameni, spre exemplu pentru deținătorii platflormelor de tranzacționare
pe lângă traderii.
“Există brokeri la nivel internațional care au platforme de tranzacționare pe Internet, fiecare își
poate face cont acolo, pe acea platformă care este autorizată, verificată . Sunt unele destul
de renumite, cine reușește să facă o platform are costuri foarte mare, softul depășește un
million de eur o, și interesul lor e să aibă pofit din comisoane, e o casă de schimb online.” F.G
Astefl, pentru a face orice tranzacționare de monede, este necesară o platformă, care percepe
un comision din câștiguri, iar aceste platforme de schimburi sunt asemena schim burilor valutare
tradiționale, doar ca la nivel online, procedura nu este urmată la o casă de schimb din oraș, ci
este de acasă, cu scopul obținerii unui profit în urma fluctuației monedelor. Câteva platforme de
tranzacționare ale criptomonedelor sunt Bina nce , KuCoin, Bittrex sau Coinbase (de regulă
comisionaele percepute de acestea sunt între 0,1 și 2 % din câștigurile obținute de trader).
“Firmele care dețin platformele, plătești o taxă anume ca să poți face schimburile, doi,
tranzacțiile care se întâmp lă, îți ia un procent, și dacă deține ea propria ei monedă, te
avantajează folosind moneda lor, nu îți ia commision, sunt unele care așa fac, tu lucrezi în
paritate cu bitcoin, dar dacă vrei cu moneda lor nu îți ia comision, se crează cerere asupra
monedei lor." G.H
Caracte rul speculativ este cel care co ntureaza cel mai bine tranzacțiile din crpitomonede,
acestea având un risc foarte ridicat, care poate implica chiar și pierderea totală a capitalului
investit. Respondenții își asuma această decizie, cu aște ptarea unui câștig substanțial.
Cu ajutorul speculațiilor, traderii se angajează în aceste activități, însă în spatele lor se alfa o
serie de analize și indicatori care sunt capabil să le ofere mai multe indicii încotro să ia decizia.
Datorită faptului că se tranzacționează masiv în acest domniu și se realizează cu o dificultate
mică, pozițiile pot fi luate și inversate în câteva secunde
Investițiile care au cel mai mare risc de multe ori au un potențial enorm de creștere în cazul
unor profituri pozitive ex cesive.
Respondenții afirmă faptul că este foarte important să fie constinti de tipul de activitate în care
se angrenează și de asemnea să fie răspunzători pentru acțiunile lor, în special pentru pierderi,

43
deoarece în rândul acestora, se constată cele mai negative experiențe din cadrul investirii în
tranzacționarea în criptomonede, deoarece acest sistem provoacă și o anumită dependent. O
atitudine pozitivă și optimistă nu este mereu cea care caracterizează acest proces, traderii
trebuie să prezinte o atitu dine realistă și pregătiți în orice moment să piardă.
“e foarte riscat, dar mie îmi place, îmi dă o stare de o intenistate foarte mare. De regulă nu
sunt pesimist, dar mă pregătesc pentru orice” F.G
Ceea ce îi caracterizează pe acești traderi, este timpul pe care îl acordă tranzacțiilor, de regulă
acestea sunt foarte scurte, nu sunt pe temrn lung. Astfel se constată că speculațiile joacă un rol
important, deoarce acestea se pliază mai bine pe momente de scur tă durată, nu pe o investiție
în 5 ani spre exemplu.
În concluzie, se observă cum aceste practici financiare se bazează pe acțiuni speculative, și
cum acestea au posibilitatea să genereze profituri foarte mari. Traderii se angajează în aceste
activități, cu scopul de a obține un profit, iar lanțul proftului de pe această activitate nu se
oprește aici, deoarce se conturează încă o dimensiune de oameni care reușesc să obțină la
rândul lor profit, din comisioanele percepute pentru traderi care efectuează schi mburi pe
platformele special pentru criptomonede.
În acest sub -capitol am încercat să surpând activitățile desfășurate pe aceste platforme
de tranzacționare și modul în care acestea prezintă instrumnete specifice pieței financiare
derivate și bineînțeles, faptul că perceperea de comisioane a platformelor de tranzacționare
subliniază ideea de financiarizare. Tototada câteva aspecte importante au fost legate de
importanta educației fianciare și despre caracterul speculativ pe care îl au responde nții. Datoria
acestor trăsături specifice traderilor, se constată că poate fi analizat o nouă dimensiune și
anumea cea a sistemelor de plăți. Dacă traderii care au obținut un profit din urmă investirii și
tranzacționării în acest sistem, ei sunt dispuși s ă efectueze plăti cu acel profit din
criptomonede? În sub -caitolul următor voi evidenția atitudinea pe care o au respondenții cu
privire la plata în criptomonede.

5. Revoluția sistemelor de plăți

Prin acesta parte a lucrării, vreau să conturez u n răspuns pentru provocarea pe care o
lansează criptomonedele în sfera sistemului de plăți, deoarece acesta propune o schimbare

44
fundamentală a ideologiei întregului sector. Întrebarea care vehiculează în mediul online și nu
numai este dacă aceste criptomon ede vor reuși să fie suficient de puternice pentru a provoca o
schimbare la nivel global. Astfel, prin câteva dimensiuni legate de atitudinea respondenților cu
privire la procesarea plăților, de unitățile comerciale care acceptă plata în criptomonede sau d e
analogiile criptomonedelor cu fenomenul “Caritas” sau “monedă viitorului” voi reuși să
construiesc o caracterizare care să scoată în evidență individualitatea trăsăturilor acestor
criptomonede și totodată percepția respondenților cu privire la efectuare a plăților prin
intermediul acestora

Cosider că este neceasa explicarea sistemului care stă la baza funcționării Bitcoinului și la alte
criptomonede. Acesta este Blockchainul care reprezintă un registru digital, unde toate
informațiile introduse sunt crip tate în diferite formule matematice, iar avantajul lui este că toate
datele introduse rămân stocate. El este compus din computere care trebuie să fie conectate la
rețeaua Blockchainului, unde se folosește un program care decriptează și criptează anumiți
algoritmi . Această tehnologie a blockchainului păstrează toate datele despre fiecare tranzacție
efectuată vreodată, deoarece acestea odată validate în sistem, intră într -un “block” de calcul.
Tranzacțiile în blockchain sunt validate de carte toți indivizii care fac parte din ea din întreaga
lume (confirmată în noduri de proof -of work).
Caracterul său revoluționar pe care îl are în România poate fi evaluat prin gradul de
acceptabilitate pe care îl au magazinele față de plățile în criptomonede, dar și din per spectiva
utilizatorilor de criptomonede,. În România exista o rasapnadire a unităților comerciale care
acceptă plățile în monede digitale, în cele mai dezvoltate orașe precum București, Cluj -Napoca
sau Timișoara, însă pe această listă întreagă pe care se r egăsesc numeroși comercianți, nu se
disting care acceptă doar plata în criptomonede, ci este un model de plată alternativă, spre
deosebire Olanda sau Manhattan unde sunt restaurante care nu mai acceptă plată în fiat, ci
doar în criptomonede, în România su nt deocamata acceptat ambele astfel putem distinge o
problemă sociologică foarte importantă și anume, cum vor reuși deținătorii restaurantelor să -și
plătească angajații sau produsele pe care le foloses c, dacă distribuitorii sau angajații nu dorec o
plată î n criptomonede? Care ar fi motivația pentru acești comercianți să accepte plățile în astfel
de monede, dacă valoarea lor poate fluctua (atât în sus cât și în jos) și cu 100% într -o zi.
În ceea ce privește atitudinea respondenților cu privire la efectuarea plăților în criptomonede,
aceștia susțin faptul că acestea pot fi un sistem de plată pentru viitor, însă ei pentru moment nu

45
găsesc această metodă de plată foarte utilă sau rațională, d eoarce ei nu se concentrează pe
toate detaliile tehnologice pe care le au criptomonedele sau pe avantajul lor, deoarece scopul
inițial al investirii în monede digitale a fost de a obține profit.
Toți respondenții conturează o serie de așteptări cu privire la investita lor, și anume să le
genereze un profit, că mai apoi, într -o situație favorabilă când moneda digitală atinge o valoare
înalta, să convertească criptomonedele în bani fiat. Pentru ei, plata în criptomonede este inutilă
și fără fundament, deoarec e nu au văzut acest sitsem al criptomonedelor ca pe o conversie
dintr-o valută în alta, fără să aibă vreun scop. Dacă ei urmăresc să aibă venituri în plus din
criptomonede, considera metoda de plăți prin acestea lipsită de sens, în momentul de față,
moned a având fluctuații foarte mari care are posibilitatea să crească și cu 100% într -o zi.
Respondenții nu contestă capacitățile Bitcoinului de a reuși să fie un sistem de plată
revoluționar sau punctul de pornire pentru începutul unei “noi ere” ,ba din contră , afirma că
aceste criptomonede au un potenț ial foarte mare și o perspectiv pentru viitor. Însă acest
caracter revoluționar, nu îi determină și nu îi mobilizează să efectuează plăți prin intermediul
criptomonedelor.
“lumea evoluează, dacă vrei să fii conec tat la lum ea de azi trebuie să ții pasul..apare și efectul
ăsta, sunt așa de mulți conectați la telefoane, internet, la tehnologie, informații, deja lucrurile
astea ne epuizează. Eu nu am facaut tranzacții cu criptomonede, știu că se poate și la noi, dar
eu nu pentru asta am investit ca să îi cheltui, dar poate pe viitor…cine știe” J.H
“sunt monede digitale, ca și banii “adevărați” dar chiar nu văd necesitatea de a plăti în Bitcoini,
când pot să plătesc deocamdată cash, eu vreau să obțin și mai mult profit din investiție, nu să îi
cheltui pe o pizză, și mâine poate Bitcoinul se dublează.” E.F
Toți respondenții sunt constinenti de rezultatele pe care pot să le aibă inovația și tehnologia în
sectorul financiar, dar cu toate acestea, ei ridica alte probleme cu privire la efectuarea plăților
prin criptomoned e cum ar : este într -adevăr rentabil să plătești prin Bitcoin, din moment ce nu
este atât de stabil precum E uro sau Lira sterlină? Investi țiile lor speculative, nu le permite
aceasta irosire a monedelor digitale din portofelul lor virtual, deoarece acestea pot înregistra
fluctuații foarte avantajoase, și în final acesta este scopul pentru care respondenții și -au
cumpărat criptomonede, nu acela de a efectua plati ci de a profita de volatilitatea monedei
digitale.

46
Cu toate acestea, în Cluj -Napoca exista un r estaurant (Green Box), în Oradea exista un salon
de înfumusetare, un cabinet de psihoterapie și un hotel (Hotel Caro) unde se pot efectua plați în
Bitcoin, însă se mai disting și agenții de turism (Vola, Fly -go), magazine de electrocasnice,
localuri, sănăt ate și articole sportive. O trăsătură importanta a acestora, ar fi perspectiva
patronului care a luat această decizie de a oferi încă o metodă de plată alternativă, și de
asemnea care ar fi impactul pe care îl are asupra firmei, dacă el reusete să -și obțin ă profitul din
urma acestor schimbări, având în vedere că angajații, taxele și impozitele nu pot fi plătite în
monede digitale.
Un exemplu de plată prin criptomonede, o faptă reală care s -a pentrecut în Cluj -Napoca, în
2017, poate fi dat de vânzarea unui a partament, care a fost prima tranzacție imobiliară din
România făcută în criptomonede. Menționez de asmena că doar în proporție de 40% din suma
a fost achitata în criptovalute, iar motivul pentru care au recurs la aceasta metodă, este datorită
faptului că monedele digitale nu au prezentat taxe și comisiaone în momentul transferului de la
cumpărător la vânzător, totodată și rapiditatea tranzacției a fost în timp recond spre deosebire
de cea bancară.
Consider că ar fi foarte relevant și o abordare evolutivă a mijloacelor de schimb, deoarece de -a
lungul timpului acestea au avut diferite forme și valori. Dacă în cele mai vechi timpuri se practica
trocul, intermediul prin care oameni obțineau obiectele necesare și dădeau în schimb alte
produse, iar mai târziu î ntr-o economie, arginții deveniseră deja scopul comercializării sau chiar
obiectiv, de a deține cât mai mulți.
Respondenții, articulează despre începutul unui nou val în sectorul financiar, și se constată o
stare de conștineță, oamenii se gânesc la toate m odificările ce au avut loc de -a lungul anilor, și
de asemnea ca situația nu va stagna, inevitabil în sitemul tradițional de plăți vor apărea
modificări fi înlocuit cu noile provocări cu care vine viitorul.
“ Am cunoscut foarte mulți oameni din acest domeni u și nu numai, ăsta -i viitorul ca și bani ,la
început erau trocurile după au apărut monedele după bancnotele, cardurile și acum a fost și
internet bankingul după aia mobile banking și acum monedele digitale asta -i, noi am prins
vremea asta în care se face schimbarea și trebuie speculata.” G.H

Din răspunsurile primite, acest sistem este asemănat cu vechiul fenomen Caritas, cu o bancă,
ori precum ideea că aceștia o să reprezinte banii viitorului, o monedă universală pe toată

47
planeta. Astfel am conturat aces te răspunsuri care evidențiază asemănări sau situații
speculative pentru aceste criptomonede.
“Caritas era o organizare condusă de Ioana Stoica în Cluj, care a ieșit în piața cu câteva firme
din Cluj și au zis “depui la noi 1000 lei în 3 luni iei 8000 lei” , primii au depus și au primit,
oamenii, au vândut aur și -au vândut casă doar ca să își pună banii acolo, iar peste 3 luni să își
ia suma de 8 ori mai mult, a început să crească ca o piramidă inversă cu capul în jos și cu
lateralul în sus, și s -a dărâmat așa s -a întâmplat într -o noapte s -au oprit oamenii, au rămas cu
casele vândute, fiecare care depunea 1000 lei, avea nevoie de alți 8 ca să își scoată investiția.
Oamenii au fost mai puțini care depuneau decât cei care să extragă, astfel se termină banii ș i
nu mai este de unde, așa a căzut Caritas. Așa a fost, la fel și cei de la criptomoneda Bitconnect,
trebuiau să crească prețul ca să acopere dobânzile la oameni ” G.H
Respondentul a găsit o asemnare intre fenomenul Caritas și una dintre criptomonede,
Bitconnect, deoarce în ambele cazuri s -au constat pierderi pentru utilizatori, deoarece sistemul
pe care funcționau acestea erau evaluate ca o scamatorie “Ponzi scheme” . pentru cei care au
făcut o investiție în acest sistem. Bineînțeles, cele două diferă în e sență, Caritas nu era o
criptovaluta ci o organizare de rulaj al banilor, însă amândouă aveau la bază un sistem în care
participanții erau “răsplătiți” (în Caritas se primea de câteva o ri mai mult decât suma investită ,
iar în Bitconnect participanții prime au un procent zilnic, din suma investita) și la un moment dat,
acestea nu mai puteau fi susținute, deoarce oamenii care erau în sistem cu investiție trebuiau
să își primească partea promisă, și nu mai erau oameni care să intre în sistem și să susțină
conti nuitatea procesului.
“Cine e norocos își scoate banii, la fel ca și Caritas, introduce o sumă, și norocoșii au reușit să
scoată de câteva ori mai mult, însă aici la monede virtuale e puțin mai reglemantat aș zice eu,
dar oricum e foarte greu să controleze fluctuațiile astea pe care le -a avut, e dăunător” F.E
În cadrul criptomonedelor nu este vorba doar despre noroc sau niște oameni din sectorul privat
care urmăresc doar descentraliziarea sistemului actual, totul se concentrează pe cerere și
ofertă. Astfel, o problemă ipotetică a acestui sistem ar fi, dacă într -o zi, toți utilizatorii ar dori să
își scoată profitul în bani fiat, automat aceste reglemntari se vor efectua în spațiul cibernetic,
unde se vor efectua calculele, deoarece cum spunea, dacă cererea va fi foarte mare, automat
moneda de la o valoare foarte mare, va scădea considerabil.

48
“Este un viitor, legat de tehnologie văd cum banii în multe țări, începe să dispară cât mai mult,
mulți folosesc cârduri, mulți folosesc telefonul , în Asia nu mai folo sesc, foarte puțini folosesc
bani, în China doar cu aplicații pe telefon scanează codurile produsului și direct fac plata, nu
mai au nevoie de bani chash în buzunar din punctul de vedere în maxim 10 ani de zile dispar
banii definitiv. ” B.C
Tendința centr ală a răs punsurilor respodentilor, indică o susținere a faptul că tehnologia va
acapara și zonă economică, banii viitorului vor consta doar în cifre reprezentate pe deviceurile
de ultima generație, banii fiat vor dispărea complet din buzunarele noastre, astfel se reușește
formarea unei noi viziune asupra lumii societale care susține progresul științific. Raspusnurile
speculative ale respondenților, arata o stare de validare a potențialului pe care îl prezintă aceste
criptomonede cu privire la “moneda univer sală” sau “banii viitoarului”, aceștia bazându -se pe
tehnologia de care dispun aceste criptomonede și de ideologia lui de funcționare.
“Îmi place foarte mult tehnologia din spatele lucrurilor, mi se pare că e o tehnologie de viitor și
este super performanță, eu un sistem mult mai avasant decât ce au băncile la ora actuală
pentru cei care se pricep cât de cât la calculatoare…..Clar că băncilor nu le convine lucrul ăsta,
e o chestie care tranzacțiil e de bani vor să le facă banciile nu prin altă metodă să zic așa.” A.D
Respondenții pun foarte mult accentul pe caracterul inovativ al criptomonedelor, considerând un
avantaj pentru acele state În care tehnologia este la un nivel ridicat, astfel pentru vi itor se
conturează această idee de răspândire a monedei treptat pe glob. Se evidențiază și o strânsă
legătura între zona financiară/ economie cu spațial cibernetic, ceea ce îi oferă oferă și mai multă
încredere în cripomonede că ar avea capacitatea să repr ezinte banii viitorului.Până de curând,
spațial cirbernetic nu avea înregistrări considerabile în zona economică precum aveau
industriile primare și secundare.
“Nu sunt expert în economie, dare eu îi văd că pe banii viitorului, am citit și critici, și luc ruri pro –
criptomonede, nu văd pentru acest sistem vreun regres, cred că va fi mult mai cunoscut în scurt
timp…. îmi dă impresia că o să pună stăpânire peste tot, cred că suntem în aceeași situație
cum era bunica, adică ea nu înțelegea ideea de telefon mobi l, utilitatea lui, și uite că azi suntem
absolut dependenți de el, nici nu putea percepe să aibă pensia pe card, eu așa văd că suntem
și noi acum, suntem îndoielnici la începutul de drum al criptomonedelor” D.A

În concluzie, consider că în această parte r espondenții au reușit să contureze o dimnsiune
foarte importantă, care susține procesul evolutiv și etapele de dezvoltare ale capitalismului,

49
evidentiand -o pe cea din urmă –financiarizarea. Datorită atitudinii negative pe care o adoptă ei
cu privire la pro ceasrea plăților în criptomonede, se constată că motivul că pentru care aceștia
au făcut investii în criptomonede, este de a susține o expansiune a activităților financiare, care
urmăresc dobândirea de profit, față de formele clasic e de obținere a acestuia . Invesțiț a
speculativă a respondenților, oferă o imagine care conturează trăsăturile de bază ale acestui
fenomen de extindere a formelor de obținere a profiturilor.
Deși concepția majorității indică un grad mare de încredere în acest proces care are la baza
Blockchainul, responde nții care fac parte dintr -o comu nitate a criptomonedelor din România, nu
au realizat plăți în monede digitale cu toate că îl văd sistemul de plată din viitor. Pentru moment,
realizarea plăților în criptomonede nu se regăsește pe lista motivelor pentru care au investit
banii în sistem, ei urmărind alte obiective și cel mai important fiind obținerea de profit.

Prin sub -capitolul anterior, am reușit se arăt motivele reale pentru care oamenii fac
parte din acest sistem al criptomonedelor și anume acelea de a obține profit , nu pentru
caracterul revolutionarr pe care îl prezintă. Așadar, în urma constatării faptului că respondenții
manifesta un dezacord față de cheltuirea criptomonedelor atâta timp cât pot folosi banii
tradiționali, se observa clar felul ca aceștia urmăresc doar obținerea de profit. Prin urmare am
încercat să mă axez pe aceasta o latură a investirii și să văd care este principale zona pentru
care optează responentii să investească deoarce în urma captilu lui anterior, s -a observant clar
interesul față de investiții.

6. Diferențele asupra investirii într -o aface vs. investiție în criptomonede

Cercetarea mea, relevă impo rtanța diferenței dintre a înves ti într -o afacere sau de a
învești în cripto monede, deoarece prin acest fel resuesc să subliniez deschiderea repondentilor
către aceste activități speculative din spațiul criptomonedelor, această zonă nouă capabilă să
producă un profit, la fel și ca o afacere . Motivul pentru care consider că aceast ă diferență este
importanta, este pentru că prin acest fel se observă cum sunt realizate noi forme de profit și
cum reușesc să se dezvolte datorită dorinței oamenilor da a obține cât mai mult surplus.
Ambele tipuri de investiție prezintă un grad de risc fo arte ridicat, însă în ceea ce privește
diferențele dintre acestea două sunt implicațiile pe care le necesită ele. Pe când într -o afacere

50
procesul birocrației împiedica mulți oameni să înceapă la acest drum, în criptomonede, lucrurile
sunt simplificate și m ult mai stimulente pentru utilizatori, astfel se conturează o financiarizare,
prin prisma faptului că aceasta reprezintă în acest caz, exact o formă nouă din care se obține
profit, și de asemnea impune dezvoltarea unor noi ansambluri de elemente, care nu s e mai
bazează pe un capital fix, static.
Indiferent la ce arie de investiție ne raportăm , inovația și tehnologia mereu au reprezentat
procese considerabil de costisitoare; și de asemnea le regăsim și în cadrul criptomonedelor sau
ale unei afaceri clasice, deoarce azi este apoarpe imposibil operaționalizarea fără aceastea.
Inovarea în primul r ând, joacă un jor important în descrierea acestor două tipuri de investiție,
deoarece fără a fi în pas cu inovarea, lucrurile nu au cum să rămână la un standard favorabil,
ceea îi oferă financiarizarii și mai mult teren.
Astfel se remarcă o nouă dimensiune care merită conturată, și anume relația dintre finanțe și
inovare, deoarce doar odată cu trecere anilor, s -a remarcat și financiarizarea în anumite
sectoare care coincide și cu inovațiile așadar acest proces al investirii în criptomonede poate fi
un rezu ltat în urma imbainarii finanțelor și a inovarea și tehnologia.
În această parte, pot împărți respondenții în două categorii, micii antreprenori, a căror
perspectiva lor va contura prima diferența dintre cele două tipuri de investiție, și în cea de -a
doua categorie sunt cei care nu dețin nicio afacere, însă și perspectva acestora este
semnificativă deoarece poate sublinia o idee asupra unor potențiale afaceri sau motivul pentru
care au investit în criptomonede și nu într -o afacere Cele mai importante aspe cte distinse au
fost legate de cum funcționează afacerile, ce implicații au și cum sunt structurate acestea din
puncctul lor de vedere, și nu în ultimul rând, să observ pentru care activitate financiară optează
respondenții și de ce.
Respondenții sunt conș tineți de importanța plasării capitalului în anumite activități, fie de orice
natură, iar ceea ce vreau să scot în evdienta este cum s -a trecut de la investirea din
întreprinderea industrială, agricolă, la o investire a capitalului în criptomonede, fiecare formă de
investire fiind capabilă să genereze profit. Consider că prin aceast exmplu al trecereii de la
investirea în agricultură la investirea în criptomonede, se poate observa procesul financiarizarii,
care a rezultat din dezvoltarea și progresul activi tăților financiare, și odată cu acestea s -a
constatat și atragerea a cât mai m ultor persoane în sectorul fnanț elor.

51
Din ră spusnurile respondenților care sunt antreprenori se constată o formă de investire pe care
ei o exercită consta nt pentru întreținerea afacerii, astfel se distinge o primă diferență între cele
două tipuri de inv estiție : necesitatea de a înves ti în afacere pentru că aceasta să poate
supraviețui și chiar să progreseze, iar în cazul criptomonedelor acest lucru nu este obligatoriu,
deoarce suma investita produce un profit continuu (de asemena poate și scădea).
“vreau să cumpăr de suma X o serie de haine un anumit model…poate o să profit de pe urma
produselor asta în cazul în care se vând toate, dar la fel și în Bitcoin, dacă el nu crește nu prea
ai cum să ai profit de pe urma lui, e riscant în ambele cazuri. Dacă ar fi să investesc într -o altă
afacere nu știu dacă “m -aș lega la cap dacă nu mă doare, e destul de mult de muncă, să
știi”,F.G
“orice afacere implica un risca, și te gândești ca ori ce afacere începe foarte greu, trebuie tu să o
promovezi, să să îi faci reclamă, tu să ai răbdare, să ai înțelepciune, să -ți asumi și riscul că s -ar
putea să meargă sau să nu meargă și să -ți pierzi banii…toate sunt foar te scumpe, eu cum
lucrez în salon ul meu de cosmetică și fac miroblending, cheltuielile sunt foarte scumpe,
pigmenții, acele, soluțiile de sterilizare, cremele, absolut toate, curent, toate sunt scumpe și este
un sistem greoi, peste care, trebuie să ai foarte mare răbdare și nu știu, trebuie să fie o afacere
care să fie foarte profitabilă ” A.B
Tendința centrală a respondenților indică faptul că o afacere implica multe responsabilități, în
același timp și riscuri, precum am văzut și în cazul celor care dețin mici afaceri, iar în urma
acestei ex periențe, aceștia concluzionează ca investirea profitului într -o altă potențială afacere
nu ar reprezenta cea mai bună oportunitate de câștig, și nu din cauza nemulțumirii față de
afacere actuală, ci pentru că au recunoscut eforutile și piedicile cu care s -au confruntat, și
totodată prin acest fel, ei își arata deschiderea către noi oportunități de profit. Aceasta este una
dintre cele mai clare trăsături ale financiarizarii. Spre exemplu această explicație o găsim și la
Marx care evidenția posibilitatea de a obține profit direct din sfera circulației banilor, pe care el l –
a numit "exploatare sedcundara”; în epoca financiară mecanismele de extragere a profitului în
sfera circulației au devenit pronunțate dând naștere "Exproprierii financiare” (Lapavitsas : 20 11).
“eu dacă mi -am cumpărat un aparat, l -am cumpărat pe riscul meu , dacă cade asta e, am
pierdut mai mult în viața mea, și sunt okei, știi? Cu toate că da, aparatul nu a fost ieftin, a fost
în jur de 3000 de euro, ceva de genul <<Și cum te -ai decis să investești în criptomonede și nu
ți-ai deschis o afacere de banii ăia?>> Horațiu: Păi în sensul că nu știu ce afacere ai putea să
faci de exemplu, eu am investit nu mai știu să zic așa… per total poate 10.000 de euro, dacă

52
stau să mă gândesc la o afacere de 10.000 de euro nu știu ce ai putea să faci să aduci un
profit ,nu prea mare zic eu. Ca să faci o afacere îți trebe cel puțin 40.000 de euro ceva de genul,
ca să faci o afacere bine pusă la punct ”D.E
Înainte de criza din 2008, mulți au urmărit a oprtuni tatile de "profit fără investiții", care se
caracterizează prin creșterea nivelului de profit; acest este un regim, care este posibil numai
dacă cererea este generată de o alte componente, precum consum, sau deficite
guvernamentale. Acest lucru devine ev ident din ecuația profitului renumit al lui Kalecki (1965):
Profituri brute fără impozite = Investiții brute + Excedent de export + Deficit bugetar – economie
+ consumul capitalistului. (Petra Dünhaupt : 2016)
Consider că aceste investiți în criptomonede p ot fi asemnate cu crizele economice deoarece
ambele reușesc să stimuleze un interes sociologic în domeniul finanțelor. Atât în timpul crizelor
econmice, cât și la început de drum al criptomonedelor, s -a observat o rentabilitate a sistemului
financiar, posi biltati de câștig, deoarce s -au constata în ambele situații o dereglare, o
reorganizare financiare combinată cu tehnologia; În timpul crizei economice, cei care au avut
suficient curaj și au știut să speculeze situațiile, au profitat de acele momente crit ice. Asemnea
și în cazul criptomonedelor, acestea la început de drum au avut valori extraordinar de mici, spre
exemplu Bitcoin a început de la 0,1 $ în 2008 pe când în decmbrie 2017 a atins pragul de
20.000 $.
Dacă în timpul crizei, oamen ii erau sceptic i, îndoielnici cu privire la deciziile pe care să le ia din
cauza atmosferei încordate și doar cei curajoși, speculativi au fost cei care au știut să profite de
moment, așa se aseamăn și cazul investirii în criptomonede, este un fenomen abia la început
care prinde avânt, și doar cei care se asemăna la atitudine cu cei care au profitat de criza
financiară, reușesc să își valorifice investită în criptomonede și să se bucure de un moment
profitabil, deoarece se speculează că acesta este doar începutul epocii l or.
Prin această lucrare am încercat să arăt percepția despre investirea în criptomonede din
perspectiva celor care se afla deja în sistem spre deosebire de investirea într -o afacere.
Cercetarea este un studiu care are la baza aceste concepte de investiți e, profit, munca depusă,
afacere, inovație și risc, și am căutat să se înțeleagă și să explic ce factori au influențat ,
determinat alegerile și utilizarea noilor forme de investire a capitalului.

Astfel, am descoperit principalele caracteristici pe care respondenții au pus accent cel mai mult
și anume : pe comportamnetul în afaceri, pe specificul problemelor cu care se întâlnesc atunci

53
când vor să își deschidă o firmă, trăsăturile care se referă la timpul dedicat afacerii,
caracteristicile organizațional e cele care țin de spațiu, angajați, și caracteristicile contextului
care cele legate de taxe, impozite, și birocrație. Astfel aș dori să le categorizez și să subliniez
principalele răspunsuri ale respondenților cu privire la comportamentul într -o aface re, de
asemnea este foarte important de menționat și faptul că toți respondenții privesc și investită în
criptomonede, ca pe o sursă de veneit, și afișează comportamente precum investiția lor în
criptomonede este “micuța lor afacere” care le generează prof it.

Tendința centrală a respondenților cu privire la opțiunea deschiderii unei afaceri indică un grad
mare de dificultate pe care îl întâlnesc în cazul unei afaceri în România, cei care deja au firmele
lor, mi -au prezentat câteva motive pentru care nu ar învești într -o altă afacere spre exemplu,
D.E care este deținătorul unei pensiuni în Bihor, nu ar fi interest în deschiderea alteia într -o altă
locație deoarce s -a confruntat cu o grămadă de piedici până să ajungă să o abțină și pe
aceasta:
“Mi-a fost gr eu, a fost un drum lung și plin de piedici, am ales acea locație pentru că este
apropae de locul de unde sunt paritintii mei, chiar dacă eu stau un Cluj și o gestionez de aici pe
cât este posibil, mă ajută și ei. Dar îți spun, atâtea drumuri degeaba câte a m făcut spre Bihor,
nu știu dacă am făcut vreodată. Înțeleg a fost nevoie de foarte multe acte, însă au fost și multe
bătăi de cap cu ea, în momentul de față nu sunt foarte mulțumit de profitul pe care îl aduce, e
bine totuși că este în zona Felix, dar ce ține de reguli, taxele pe care le plătesc pentru că sunt
S.R.L și inclusiv controale. Înțeleg este normal, dar nu mai vreau, mă limitez la atât!” M.N
Majotitatea răspunsurilor care prezintă un dezacord față de investirea într -o afacere gravitează
în jurul: impozitelor, taxelor, a birocrației, controalelor și toate bătăile de cap cu care vine o
afacere , pe când investită în criptomonede, le aduce doar povești pline de experiențe pozitive
și mult profit, oportunități și tocmai de aceea le numesc chiar “mici a faceri”. Din punctul de
vedere al respondentei A.B, care deține un salon de tatuaje cosmetice, la aceasta întrebarea
răspunsul ei a înclinat balanța în partea investirii surplusulu în criptomonede, deoarece
deschiderea unui alt salon, pentru ea ar fi mult prea dificil din punct de vedere fizic,
organizațional și financiar ar însemna o investiție prea mare spre deosebire de cea în
criptomonede.
“Orice afacere implica un risc, și te gândești ca orice afacere începe foarte greu, trebuie tu să o
promovezi, să s ă îi faci reclamă, tu să ai , răbdare, să ai înțelepciune, să -ți asumi și riscul că s –

54
ar putea să meargă sau să nu meargă și să -ți pierzi banii. În afară de asta, dacă faci o afacere
deja automat , oricare ar fi ea sau aproape de toate domeniile dai de fo arte multă birocrație,
sunt taxele foarte mari, impozitele foarte mari, tot timpul, cu frică că îți vine controlul, ca în loc
să te ajute și să te învețe, tu stai cu frica în spate că vine te amendează, bani în plus, ce se
întâmplă, adică atâta birocrație e, încât până la urma preferi să nu faci nimic, după aceea vin
dacă angajezi pe cineva, îs foarte mari taxele pe care trebuie să le plătești pentru, cel pe care îl
angajezi, sunt cheltuielile foarte scumpe, curent, toate sunt scumpe și toate sunt greoaie, și este
un sistem greoi”. L.M
În momentul în care vorbesc despre investia lor în criptomonede, respondenții adopta o altă
atitudine mai degajată, deși în ambele situații riscul este prezent, însă modul în care
respondenții îl văd diferă foarte mult față de riscul care implică investirea într -o afacere, acest
proces de deschidere a unei afaceri este văzut cu o responsabilitate mult mai mare și o
asumare a pierderilor mai calculate.
“comparativ cu aceste monede, nu ai nici un stres, ți se prezintă afacerea , te uiți la ei în istoric,
fiecare își arata istoricul, cum intră banii, sunt tabele unde în fiecare zi, este la nivelul în care tu
deja ai niște bani și alții lucrează pentru tine, nu -ți mai bați tu capul, ca tu să muncești tu să ai
resposabilitati. Dec i dacă ai crezut și ai avut încredere în sistem atunci banii îți vin, fără să fii
implicat în mod direct în procurarea banului în fiecare zi, a câștigului.” A.B
Respondenții men ționeză totodată și beneficiile acesteia, și susțin că ideea de investire într -o
afacere nu ar fi o idee rea, ba chiar poate pe termen lung ar fi o decizie mai înțeleaptă, acest
lucru depinde de caz, dar pentru prezent, investită în criptomonede este cea care le aduce
profit imediat, fără prea multe complicații și situații tensiona te.
“În privința cealaltă nu prea ai nevoie de nimic, doar să cumperi monedă, și să o urmărești, să
vezi, poți să o vinzi când e prețul sus, poți să o cumperi când prețul e jos, poți să faci profit mai
bun poate mai mare decât cu o afacere, acuma depinde c e afacere faci, știi și asta e o chestie.
Ce pot să spun, o afacere dacă o fac i e, să zic așa dacă ai o idee bună de afaceri poți să faci
un profit real și poți să te bazezi pe viitor pe așa ceva, cu moneda asta nu știu, e un pic cam
riscant.”M.N
“depinde acum ce vrei să faci, eu de exemplu am vrut să -mi iau o sală, și puteam să -mi scot
banii 30.000 de euro în doi ani cam așa, doi -trei ani, în bitcoin mi -am scos în 3 luni, 4,
aproximativ,și e mult mai avantajos” D.E

55
Acest sistem al criptomoned elor a creat o piață anarhistă, și oferă un puzzle pentru
caracterul său descentralizat, autorităților de reglementare financiară și ale autorităților din sfera
aplicării legilor din întreaga lume și totodată vine cu câteva provocări interesante pentru toa te
institutilile economice tradiționale și de asemnea și pentru sociologia economică. Criptomoneda
Bitcoin, s -a dovedit a fi un success pe mai multe laturi, însă cum rămâne cu impozitarea
acestora este o întrebare la care încă nu exsista răspuns, deoarce a șa cum am menționat mai
sus, impozitele și birocrația sunt cele care adesea ridica bariere împotriva deschiderii unei
afaceri. (Henrik Karlstrøm : 2014)
Astfel am vrut să subliniez diferență esențială din perspectiva intervievaților cu privire la
posibilit atea investirii unei anumite sune de bani într -o afacere în comparație cu o investite în
criptomonede, și în urma împărțirii în cele două categrii( cei care dețin o afacere și cei care nu)
se ob servă cu ușurință starea lor de mulțumire față de sistemul cri ptomonedelor, toți analizează
riscul și îl văd că pe un factor foarte important, iar pentru asta respondentul G.H face o afirmație
care ar putea cu să constituie răspunsurile celorlati respondenți rezumate într -o frază.
“nu investești mai mult decât îți pe rmiți să pierzi, și nu în ultimul rând faci cumva să îți protejezi
investiția”. M.N
Când vine vorba de afacere, cei care nu dețin niciun fel de acțiuni la o firmă, sunt mai sceptici
când vine vorba de a -și deschide o firmă, menționând că aceasta implica un proces mult prea
compelex.
“sunt două chestii diferite, o grămadă de hârtii, companie, plătești taxe, îți trebuie angajați,
contabil și așa mai departe. În privința cealaltă nu prea ai nevoie de nimic, doar să cumperi
monedă, și să o urmărești, să vezi, p oți să o vinzi când e prețul sus, poți să o cumperi când
prețul e jos, poți să faci profit mai bun poate mai mare decât cu o afacere, acuma depinde ce
afacere faci, știi și asta îi o chestie.” H.I
Cei care dețin deja o afacere, au ales investiriea capitalu lui într -o nouă formă de profit, în
detrimentul unei posibile investiții în afacerea pe care o dețin, spre exemplu H.F care deține
împreună cu părinții ei un magazin, afirma că ambele opțiuni sunt riscante, însă nu au același
grad de dificultate și efort. Dacă s -ar pune problema investirii într -un alt magazin, categoric deja
sumele se schimbă, riscul cr ește și el. Astfel în urma răspunsurilor, se disteinge alegerea lor, de
a învești în criptomonede, toți respondenții care deja au o afacere de sine stătătoar e, au optat
pentru aceast mecanism generator de profit, paralel cu cel al unei afaceri normale, de care

56
până în momentul de față, respondenții au recunoscut că nu sunt dezamăgiți de investițiile făcut
în criptomonede.
“până în momentul acesta sunt pe plus , nu am pierdut, probabil am prins și un val bun, poate
am fost și norocos” F.I
În ceea ce îi privește pe cei care nu au experiența unei afaceri și care nu știu ce implica
aceasta, respondenții și -au arătat o poziție relativ pozitivă față de ambele posib ilități, înclinând
de asemnea spre investirea în criptomonede, pe motivul “câștiguri rapide, risc mai scăzut, efort
redus”, iar precizând o trăsătură pozitivă investirii într -o afacere răspunsul este
“să zic așa dacă ai o idee bună de afaceri poți să faci un profit real și poți să te bazezi pe viitor
pe așa ceva” H.J
În concluzie, în urma interviurilor, majoritatea respondenților au conturat ideea de
investire în criptomonede, ca pe o nouă afacere, o nouă formă de profit, noua lor oportun itate
de a câștiga bani, fără prea mult implicații, spre deosebire d e afacerea clasică care necesită
multe acțiuni și responsabilitai. Dintre acestea, motivul care stă la baza investirilor sunt
constrângerile economice care par a fi factorul cel mai puternic, urmate de control, reguli de
contabilitate sau legislația financiară, concentrarea strategică a conducerii și angajații,
concurență și tendința organizațională de a copia cele mai bune practici di n partea altora.
Respondenții câ nteresc cu grijă ambele posibilități, iar în ceea ce privește analiza acestei
dimensiuni, se constată că variabilele pe car e le întâlnim cel mai des sunt cele care favorizează
investirea în criptomonede: riscul, câștigurile rapide și substanțiale, efort fizic sau intelectual
redus spre deoesebire de caracteristicile menționate pentru investirea într -o afacere : taxe,
impozite, birocrație, munca fizică, program stabilit etc. Astfel am constat din răspunsurile
intervievaților că își manifestă o prefertina față de sistemul de investire în criptomonede, atât
timp cât aceste este calculat și asumat, datorită avantajelor pe care le p restează. Așadar, prin
aceasta constatre a faptului că se dezvolta tot mai multe activități care să producă profit, se
observa că financiarizare este conturata de carte aceste domenii noi capabile să genereze
profituri, cresc atât în mărime, cât și în iflu enta, care în urmă cu 100 de ani, nici nu intrau în
ecuație.
Așadar, prin analizarea perspectivelor pe care le au respondenții cu privire la
investirea într -o afacere sau investirea în criptomonede, se constată clar tendința lor de a
înveșt i capitalul în criptomonede datorită beneficiilor pe care le prezintă: profituri consistente și

57
rapide în scurt timp. Ținând cont de aceste trăsături ale alegerilor făcute de responsenti, pot
face o legătură cu următorul sub -capitol, care conturează exact aceste forme de investiție
speculativă. În ceea ce urmează, voi prezenta motivele pe care le au respondenții pentru a
învești în criptomonede și modul în care văd ei aceste forme noi de profit, și cum sunt acestea
capabile să genereze sume considerabile.

7. Financializarea capitalismului

Financiarizarea este un fel de globalizare – un cuvânt convenabil pentru un pachet de
schimbări structurale mai mult sau mai puțin discrete în economiile țării industrializate. Ca și în
cazul globalizării, schimbările sunt interconectate și tind să aibă consecințe similare în distribuția
puterii, a veniturilor și a bogăției și în modelul creșterii economice.(Dore, 2008: 1097). Definiția
cea mai largă și cea mai frecvent menționată este una de Epstein (2005): “ financiarizarea
înseamnă creșterea rolului motivațiilor financiare, piețelelor financiare, actorii financiari și
instituțiile financiare în operațiunile interne și economiile internaționale”.
În această secțiune a cercetării, vreau să explic cum investiția în criptomonede este văzută ca o
financiarizare a capitalismului, c um prin aceste investiții financiare în criptomonede s -a produs o
nouă formă de profit, deoarece acestea au exprimat extinderea a activităților bănești,
folosindu -se de câteva căi și metode (inovări fianciare și alte mecanisme). Accentul cade foarte
mult și pe diferența dintre activitățile financiare și cele nefinanciare.
Astfel, activitatea financiară include tranzacții în acțiuni și obligațiuni, ipoteci, instrumente
financiare derivate și multe alte tipuri de activități, iar activitatea pe care vreau să pun accentul
cel mai mult este investirea în criptomonede și obținerea profitului în funcție de volatilitatea
acestuia și de asemnea schimburile valutare, care se pentrec la nivel online pe platforme
specifice, adică tranzacționarea monedelor virtuale care au reușit să ocupe acelsi loc pe piața
burselor de volari, ca și monedele Euro sau Dolar.
Pentru a contura specificul fiecărei activități, se poate distinge faptul că activitatea financiară
poate fi diferențiata de cea nefinanciară, atunci când cea din urmă se referă la “producția,
depozitarea și distribuția de bunuri și la producerea serviciilor clasificate ca nefinanciare pe
baza faptului că nu au un scop direct legat de activitatea financiară” (cum ar fi coaforul sau
eduactia) (Kotz:2008). Astfel întreprinderile nefinanciare au devenit din ce în ce mai implicate în
procesele de financiarizare.

58
“În condițiile unei asemenea conotații, financiarizarea, privită ca un proces dinamic și complex,
înseamnă creșterea și diversificarea relațiilor, instituți ilor, instrumentelor și mecanismelor
financiare și lărgirea sferelor lor de folosire în economia reală și în societate, sporirea
contribuției la antrenarea factorilor de dezvoltare economică și socială și, implicit, creșterea
forței de influență și de domi nare a vieții economice și sociale. “ (Aurel Iancu : 2012)
Respondenții, asemnea caracterizează și investirea în criptomonede, precum un proces
tehnologic foarte dezvoltat și care a reușit să promoveze o diversitate în sectorul financiar, prin
susținerea a cestor mecanisme care stau la baza funcționării lui, și care au au posibilitatea să
dea naștere unor profituri financiare. Astfel, se constată o tendință a respondenților de a afirma
faptul că acest sector financiar nou, este capabil să le ofere o alternat ivă de a obține profit,
datorită trăsăturilor inovative și de asemena conturează prilejul de a active int -o spera financiară
cu atât mai mult că le este oferită și șansa să obțină surplus dintr -o investiție în aceaste
activități.
Pentru a fi mai clar conce ptualizată această temă, este necesară o explicație a termenului de
“finanțe ". Finanțele au legătură cu mișcarea puterii de cumpărare între actorii din economie, fie
în formă de prelungire a creditului sau asumarea drepturilor de proprietate asupra unui activ
așteptat pentru a obține plăți în timp. (Kotz:2008)

Multe controverse au fost întâlnite față de aceste criptomonede, iar cea mai esențială care
poate contura o persepectiva asupra lor este de analiza care sunt motivațiile oamenilor de a
învești în criptomonede. Ce a stat la baza deciziei lor și cum au reușit aceastea să -i determine
să investească.
În urma răspunsurilor, se constată că motivațiile respondenților sunt construite pe impulsul de a
obține bani, prin aceste forme de investre speculative, ei se angajează într -un proces “profitabil”
de producție pe piața criptomonedelor, iar răspunsurile lor aceentueaza măsura rentabilității
sistemului.
“mă motivează faptul că poți să îți înmulțești banii << … >> după aceea într -un final după ce ți -ai
scos investiția vine profitul. Și până la urmă banii sunt cei care m -au determinat pe mine să
investesc. Asta determina pe oricine și orice.” F.G

59
Cuvântul profit este nelipsit din răspunsu rile acestora, astefel se constată că oamenii se aflta
într-o continuă formă de căutare a oportunităților de a face un profit în plus, asemnea unui loc
de muncă, mulți respondent au făcut o diferență între acesatea doua, și evidențiau mulțumirea
pe care o arata față de faptul că până în prezent, paralel cu salariul primit la final de lună, ei
reușesc să obțină încă un surplus, fără să depună o muncă fizică, doar o sumă de bani în
sistemul criptmonedelor. Acest aspect de producere a profitului fără a efectua într -adevăr o
muncă fizică sau intelecuala precum presupune un loc d e muncă, subliniază expansiunea
activităților financiare, care s -au remarcat din 2013 încoace în acest sector.
“Păi ce -I motivează? Să facă un ban, ce -I motivează? Nu? A zis gata am lovit, am găsit o
comoară și poate să -mi aducă un venit, și eu sper de exe mplu ce m -a motivate pe mine, okei
am zis că ajut pe multă lume fiind network marketing, să își obțină și ei un număr de moneda sa
facă și ei comisioane,da? Sunt niște câștiguri, destul de substanțiale și dacă compania aceasta
ajunge la bursa pot să ajungă mulți milionari am foarte mulți la mine în echipa care se roagă să
ajute Dumnezeu, dacă în octombrie o să fie listata la bursa toți îs milionare. Deci banii în mod
special.” P.Q
De asemnea se poate constata și un efect sau o anumită stare de competitivita te intre utilizatori
deoarece prin mediul online, sau chiar fără să fie mijlocite de Internet, se regăsesc testimoniale
ale oameniilor care de declara că sunt rezultatul fericit al acestor forme de investiție, promovând
și instingand alți oameni să facă pa rte la această formă nouă de profit.
“Nu vreau să rămână în urmă (haha) ce mă fac după, toată lumea s -a îmbogățit peste noapte
fără să facă ceva și eu să ratez ocazia asta? Nicidecum (haha) am zis că merită să încerc,
categoric aspectul financiar a fost cea mai mare motivație pentru mine.” C.D
Cuvintele venituri, profit și câștiguri sunt cele conturează fundamentul motivației respondenților
de a învești în criptomonede, iar această formă nouă de profit, este un fenomen care
conture ază trăsăturile financia rizării, doarece prin introducerea unei sume de bani s -a reușit (în
unele cazuri) dublarea sumei în decurs de o lună sau chiar în câteva zile. Astfel dintr -o formă
noua și speculativa de a obține bani, aceasta este o activitate care își mărește continuu
utilizatorii, datorită avantajelor care o descriu și datorită convingerii utilizatorilor de a se declara
mulțumiți față de acest sistem.

60
Financiarizarea are mai multe dimensiuni și se referă la numeroase entități economice diferite
(Epstein : 2015). O dimens iune cheie este creșterea spectaculoasă a sectorului financiar. Un
lucru foarte impotant în creșterea sectorului financiar se manifestă și în cota de profit.

Un alt aspect, care conturează ideea principală despre financiarizarea capitalismului, este să
văd cum oamenii privesc aceste forme noi de profit, care au un caracter recent, chiar dacă
tranzacționarea monedelor (EUR USD) puteau fi făcute și înainte, însă acum mă uit la această
nouă dimensiune apărută pe piața financiară, de a obține profit din crip tomonede, cum este
posibil ca aceste lucruri să genereze un astfel de profit? Încrederea oamenilor pe care au
acordat -o criptomonedele, au generat creșteri foarte mari, astfe l oamenii au speculat acest
domeniu ca și au declarant -o ca domniu de activitate f inanciară.
Repondenții adoptă o atitudine din care reiese că dunt mulțumiți de câștigurile pe care le -au
avut până în momentul de față, fiind chiar și un factor motivant pentru ei, deoarece, analizează
situația dintr -o perspectivă amplă, și se raportează la alte forme potențiale de pr ofit suplimentar,
astfel nu reușesc să găsească o asemena forma care să le genereze profit, anterior de acesta.
Fiind conștienți de caracterul său riscant, ei își asuma resposabilitatea față de aceasta investiție
speculativă.
Se constată o perspectivă poz itivă a respondenților față de obținerea acestor profituri, toți se
declarau sceptici la început, niciunul nu era sigur pe investita lui, însă nici acum profituluile lor
nu pot fi considerate ca fiind stabile sau sigure. Încă un factor care le conferă res pondenților o
stare de stabilitate, și față de care se declară mulțumiți, este faptul că primul lucru pe care -l
urmăresc, este să reușească să -și scoată investita, odată cu investirea surplusului de capital pe
care îl dețin și sunt și responsaibili pentru o posibilă pierdere a acestuia, cele mai mari emoții le –
au avut până când profitul generat a atins suma pe care au investit -o.
Un alt lucru care conturează această deschidere a oamenilor către o financiarizare a
capitalismului este lipsa complexității pe c are o afirmă respondetii ca o întâlnesc în acest
sistem. Ei nu sunt preocupați de atle mijloace și birocrații spre deosebire o activitate precum un
salon de coafură.
“Investiția mea este stabilită și deocamdată este un plus pe lângă afacerea mea care îmi a duce
și ea un profit și anumite beneficii. În primul rând asta este motivul pentru care intră într -un
sistem, îl motivează câștigul, profitul în urma băniilor pe care îl depune. până acuma au venit

61
banii aceștia zilnic fără să ai bătaie de cap, stres, fără să fii influențat de factori externi cum ar fi
timpul, controalele care se anunța, stresul că poate să -ți închidă firma sau stresul că nu ești
ajutat” G.H
Implicațiile acesteia sunt reduse, și prin aceasta simplificare a metodelor și a proceselor,
oameni i optează pentru criptomonede, invoacand motive de lejeritate și profit consistent. Factori
precum stresul, frica de birocrație, contribuie la optarea investirii capitalului în aceste forme de a
obține profit, deoarce vine cu lejeritate.
“ca-m vine undeva la 960 de dolari într -o lună, a poate că unii merg la lucru pentru banii ăia și
poate nici nu -I câștiga, e o formă de venit și asta” H.M
Proftiul obținut de resondenti din cripotmonede, este asemănat cu încă un salariu în plus, lucru
din care se dinsting două lucruri : oamenii reușesc să obțină bani, fără să preseteze o muncă
fizică, astfel ei sunt motivate de acest lcuru chiar dacă este un unul riscant și ei prezintă un
optimism pe temrmen lungă față de profitul din criptomonede, și de aceea îl văd că pe ‘un al
doilea salar” . Acest aspect financiar, este plasat pe primul plan în rândul răspunsurilor despre
aceste căi de investite.
“Deci eu privesc toată chestia asta cu bitcoin ca un fel de salariu în plus, adică un venit pot să
zic chiar un profit extraordinar, tot ce faci este pur și simplu să investești în anumite lucruri,
investești într -o monedă și într -o săptămână două, te trezești cu încă 5000 -6000 de dolari
inbuzunar, sau poat e chiar mai mult. “H.F

Încă un element care poate fi observat în aceste forme noi din care se obține profit, este modul
în care respondenții văd acest sistem, făcând analogii chiar și cu părinții lor care nu au avut
această nouă oportunitate. Conceputl de virtual are un grad de complexitate care nu poate fi
înțeles cu ușurință de oricine, astfel este categoric că încă o trăsătură a formelor de profit este
segmentul căruia se raposteaza aceste criptomonede, chiar dacă acesta nu s -ar remarca
neapărat pe list a obiectivelor acestora.
“Chiar e o formă nouă de profit dacă stau să mă gândesc, adică părinții mei sau alte cunoștințe
care îs mai ,,înapoiate”, nu au avut această oportunitate de a investii în criptomonede sau în
altceva virtual, eu chiar o văd că o op ortunitate pe viitor care poate să îmbogățească foarte

62
multă lume, e ceva pe plan global și este în continuă dezvoltare. Sunt foarte fericit pentru că
mai fac un salariu în plus” G.G
Aceasta investire a capitalului în criptomonede, reprezintă un proces fi nanciar care reușește să
creioneze financiarizarea capitalismului, și poate lua forma unei bune exemplificări a acestuia,
deoarece se constată o transformare sistemica a capitalului, activități care nu putea fi efectuat
cu câtva timp în urmă din motive pr ecum stadiul de evoluție și dezvoltare a perioadei la care ne
referim. Atât procesele sociale cât și cele economice sunt cele care reprezintă relațiile
caracteristice ale financiariză rii.
Investirea în criptomonede reprezintă orienatrea către noi activit ăți financiare, din care să
rezulte și mai mult profit, i ar prin intermediul financiariză rii s-au constata profunde modificări ale
modelelor de producție.
În urma acestor activități bănești, se observa un nou proces ce subliniază antrenarea
formelor de a obține și mai multă valoare, specularea tuturor oportunităților, iar cum este în
cazul criptomonedelor, obținerea de profit din urmă investirii unei sume în acel sistem. Cum
este cu putință acest lucru? Piața criptomonedelor este reglementată de cerere și oferta,
acesatea fiind și cauza fluctuației de prețuri, iar în urma volatilității, se generează un profit sau o
pierdere. Respondenții afirma că acestea trebuie să fie acțiuni asumate și calculate, deoarece
așa cum poate genera profit, se pot constata și pierderi. Pe lângă aceaste forme de
tranzacționare și schimburi, încă un proces de obț inere a profitului, este minatul de
criptomonede, iar prin acest proces se înțelege decripatrea de criptomonede, deoarce fiecare
monedă are un capital limita t, iar prin acest proces al mină rii, se obțin și mai multe monede
așadar în urma acestuia se constată un noi profit în portofelul digital.

Așadar, în urma acestor sub -capitole, am reușit să evidențiez cum aceste acțiuni ale
oamenilor contureaz ă financiarizarea datorită formelor noi din care aceștia obțin profit.
Tototdata se dstinge și capitalismul speculativ, și modul în care acești oameni sunt ghidatie de
obținerea profitului și nu de alți factori., nu prezintă interese pentru alte rezultate care ține de
investiția lor. Acest sistem descentralizat al criptomonedelor, este ghidat de cerere și oferta,
astfel din acest motiv respondenții sunt interesați de obținerea unui profit deoarce acest sistem
ce cereri și oferte permite specularea situațiil or.

63
Aceste speculații nu sunt noi pe piața financiară, ci reprezintă de mult timp instrumente în cadrul
acestor activități, însă felul în care sunt organizate, acesta le face diferite, nimic nu este nou în
privința oamneilor speculanți pe piață.
Aceste ac tivități speculative distinse în criptomonede, se constată că s -au bazat foarte mult și
pe regulile care stau la baza lor și pe instrumentele care sunt la dispoziția utilizatorilor. Astefl se
remarca, nu doar pe platformele dedicate traderilor, ci și miner ilor, analize și date ceea ce le
oferă și mai multă susținere față de aceste investii deoarece pentru ei este foarte accesibil și
foarte important să cunoască toate detaliile despre investirea în criptomonede și modul în care
se afla aceea investiți e în fi ecare secundă. Se constată o activitate bănească în care se
cunoasc toate informațiile despre felul și statul pe care îl are acel sistem în timpul respectiv,
este un lucru nou apărut și totodată da încredere utilizatorilor să participe la aceste activită ți.
Prin aceste activități se constată urmări rea și caracterul acestor invesț ii, de obținere de profit. În
urma răspunsurilor respondențilo r, fianciarizarea este conturată prin atitudinea lor și prin
participarea lor la investirea activă în criptomonede și prin susț inerea faptului că acest sistem
este unul nou capabil să gereze profit, ceea ce este și obiectivul acestora .

Concluzii

Așadar, ținânâ d cont de toate dimensiunile trasate de -a lungul analizei, percepția
utilizatorilor asupra învestirii este conturată într -o zona a obținerii de profit. Aceștia au o
percepție despre investiția în criptomonede, că ea este o nouă modalitate din care se pot o bține
bani, venituri consistente în funcție de fluctuațiile monedei. Din aceste forme noi de profit,
resușesc să fie caracterizate acțiunile și comportamente le investitorilo r, care sunt de o natură
speculativă. Pentru a continuă traseul pecepț iei responden ților, în urmă caracterului speculativ
adoptat de respondenți, se conturează astfel o evoluție pe piețele financiare în România,
deoarece ceea ce îi sporește evoluția și trăsăturile inovative pieței, sunt exact aceste acțiuni și
investițîi speculative ale utilizatorilor, în domeniul critpomonedelor.
În primul rând, trebuie să menționez câteva date generale despre utilizatorii Bitcoin și despre
modul în care își formează aceștia comunitățile și ce elemnte stau la baza funcționarii lor.
Respondențîi își mani festă o atitudine de apartenența față de comunitățile create în jurul
monedelor virtuale, însă fără să aibă vreo implicație semnificativă. Prin simplul fapt, că oamenii

64
se declara membri ale acstor grupuri și totodată prin participarea la diverse conferinț e, seminarii
sau discuții online sau față în față, se contrueste un fundament pentru funcționarea acestor
comunități, și tototdată îi este dată o coeziune grupului, care nu poate fi erodată, decât în cazul
în care dispare moneda, doarece membri acestor com unități se înmulțesc considerabil și
reușesc să formeze și rețele sociale de mare impact, în special în mediul online, unde s-au
constatat mobilizări și a ițituni în sfera criptomonedelor, ceea ce greu poate fi deteriorat. O
expetia s -a constată, și anumea faptul că în ultimele luni, reclamele cu criptomonede au fost
interzise pe retelel de socializare Facebook și Twitter, însă formarea grupurilor și comunităților
în cadrul acestora, este în continuare permisă.
Oamenii au conturat această percepție, prin exemplelele lor concr ete, în care se declarau
mutumiț i față de acest sistem, deoarce a fost capabil să le genereze profituri mult mai mari spre
deosebire de alte activități extinse din care au mai încercat să își introducă banii cu același scop
de a obține încă un venit. O analiogie a acestui sistem a fost făcut cu fostul fenomen
“Caritas” (cu toate că aceste fenomene sunt diserite în esență, respondenții fac asemnarea cu
profitul obținut, însă diferența este regăsită la Cartas, care era deținut de o unitat e centrală, iar
critpomoneda Bitcoin nu este, ceea ce le oferă încredere respondenților în investiile lor). Încă un
aspect cu privire la profitul obținut este că respondenții în văd că pe încă un salariu în plus, fără
să depună o muncă precum cea pe care o exercită zilnic. Astfel respondenții evidențiază
această formă exitinsa de obținere a profitului, fără să se solicite fizic sau intelectual pentru ea,
acest l ucru conturâ nd financiarizarea.

Astfel, dacă gurpez cele două roluri ale utilizatorlor în sit em, același parcurs al percepției se
constată în ambele cazuri (atât că]ei care au rolul de miner în sistemul Bitcoin, cât și traderii
care tranzacționează criptomonedele pe platformele dedicate). În cazul minerilor, profitul din
critpomonede este obitinut prin decriptarea algortimilor astfel ei sunt răsplătit de sistem pentru
“muncă depusă” din care rezultă generearea unui nou Bitcoin. Acesta este procesul prin care
minerii văd investiția în criptomonede o nouă formă de profit. De asemnea, o parte din
respondenți au experimentat și posibilitatea obținerii profitului din comisioa nele acordate de
carte exponenți i acestui sistem de criptomonede, organizatorii de seminarii MLM care propun
introducerea a cât mai multor membri în sistem. Așadar, acestea reprezint ă mecanismele prin
care respondenții m ineri, afirmă că reușesc să obți nă profit. În cealatata parte, a persoanelor
care se ocupă de tranzacționare ciptomonedelor, de asemnea se remarcă această noțiune de
de profit că factor ce ii determină să investească în acest sistem și să se ocupe de schimburi pe

65
platformele de tranzacționare. În acest caz se distinge încă o extindere a activităților financiare,
prin percepere a de taxa a deți nătorilor platformelor, a unui com ision extras din profitul persoanei
care act ivează pe platforma lor.
Profitul poate fi diferit perceprut în funcție de investiția fiecruia, nu aș putea să menționez că
profitul dintr -o anumită poziție în sistemult critpomonedelor, deoarce acestea depind foarte mult
din suma investită, însă un caz es te mai special, dacă moneda cunoaște o scădere de preț,
minerii nu sunt avantajați și nu pot să acționeze într -o manieră cum pot spre exemplu traderii.
Aceștia pot profită de orice scădere, nu doar de urcări de prețuri.
Totodată , utilizatorii sunt actori i care organizează activitățile cu caracter speculariv, și care
urmăresc aceaste activități, în vederea obținerii prorfitului. Ceea ce mai poate fi distins în ceasta
parte, sunt caracteristicile investițiilor speculative. Acestea sunt prezente în ambele mo duri de
investiție în sistem, însă au un grad mai mare de însemnătate în cazul tarderilor, deaorece
acestea se angajează mai mult în activități riscante.
Cu privire la sitemul de plata se constată de asemnea răspu nsuri aparte. Peste tot sunt
specialiști ș i critici, care vorbesc despre trăsăturile revoluționare ale monedei Bitcoin și a
tehnologiei care stă la baza acesteia, și ce implicații semnificative ar avea această dacă ar fi
adoptată că și “coloana vertebrală” pentru piață fianciara. As emnea, și respo ndențîi sunt
de părere de că aceste caracrteristici inovative pe care le propune sunt capabile să genereze
schimbări la nivel de idei de baza al unui sistem, precum poate fi în cel financiar, în să ceea ce
au concis respondenți i este că ei deocamdată nu su nt interesați de adoptarea acestui sistem,
nici nu participa la antrenarea apariției unui sistem de acest fel prin plăti efectuate în
criptomonede, deoarce aceștia subliniază foarte categoric ideea, legată de scopul lor initial
pentru care au făcut investi ția în criptomonede – anume cea de obținere a profiutului.

Investițile speculiative ale respondenților, pot să ne ofere o imagine care conturează trăsăturile
de baza ale acestui fenomen de extindere a formelor de obținere a profiturilo r. După cum
spuneam, respondenți i văd blockcha in-ul și trăsăturile acestuia ca potențiale fenomene
revoluționare care au sufiente resurese să schimbe un sistem întreg de plata, însă r espondenții
în momentul de față neagă folosirea acestuia, atâta timp cât banii fiat încă sunt disponibili, astfel
în acest fel ei pot își pot continuă procesul de maximiz are a profitului, aceștia reușind să își
vadă investiția că pe o afacere nu că pe un med iu de plată .

66
În cadrul dimensiunii, cu privire la perspecitvele diferențelor dintre a investi într -o
afacere sau de a investi în criptomonede, se constată că învestirea în cirptomonede este cea
pentru care optează respondențîi, deoarece este asociată cu câștigurile rapide și mari. Barierele
pe care le regăsesc aceștia în procesul deschiderii unei afaceri sunt legate de taxele mari
pecepute de stat, impozitele și birocrația. Respondenții sunt interesați să se orinteze după
activități care să le prezinte oportunități noi de câștiguri substanțiale, care să reușească să
genereze profit fără să fie necesară intervenția și altor factori externi. Aceștia au considerat că
varianta cea mai rezonabilă este investia speculative, cu toate că și această reprezintă un grad
mare de risc.
Riscul pe care îl implică speculațiile în aceste invesțiii, nu este un element care să îi
descurajeze în investiții, ei afișând un caracter asumat și responsabil, deoarce sunt constinenti
de fluctuațiile criptomonedelor.

În urmă analizei, se constată că acești investitori sunt deți nătorii unui capital speculati v, spre
deosebire de un capital financiar dedicate investitrii în producție, iar omaenii activează în cadrul
acestor activități extinse de obținere a profitului, că o urmare a oprt unităț ilor pe care le -au
întâlnit în ultimul deceniu. Așadar, acest investiț ii sunt analizate că fiind speculative, și reușesc
să contituie o nouă formă de instrumente pe piață financiară, și să aducă contribuții remarcabile
sectorului financiar.
Că o urmare a analizei dimeniusinlor, am reușit să evidențiez cum aceste acțiuni fi anciare
speculative în care sunt implicăți respondenții, și modul în care acești reușesc să c ontureze
fenomentul financiariză rii datorită fo rmelor noi din care aceștia obți n profit. Ei continuă să
investească în acest sistem descentralizat al criptomonedel or, deoarece speculațiile sunt făcute
pe baza cererii și a ofertei, astfel acest aspect le poate crea un sentiment de siguranță, pentru
că nu este regelementat de o autoritate centrală care în câteva secunde poate decide să se
dărâme sistemul, exemplu cum a fost Caritas .

În concluzie, se constată că, utilizatorii Bitcoin, au contribuit la aceste creșteri ale pieței
financiare, prin antrenarea acestor acțiuni și prin punerea în aplicare a investițiilor speculative și
în sectorul României . Prin aceste activități de speculație se observă caracterul acestor invesții,
de obținere de profit. În urmă răspunsurilor respondenților, fianciarizarea este conturată prin
atitudinea lor și prin participarea lor la învestirea activă în criptomonede și prin și susținerea
faptului că acest sistem este unul nou capabil să genreze profit, ceea ce este și obiectivul lor.

67
Aceste activități, urmăresc un traseu inovator pe piață financiară, și datorită ev enimentelor din
ultima perioadă , se constată multe elemne te favorabile pentru investiția în criptomonede, care
implică în acesi timp și riscu l.

Bibliografie

Aurel Inacu, 2012, București 2012, Extinderea financiarizării și accentuarea fragilității sistemului
financiar, Institutu National de Cercetari Economice
Andreas M. Antonopoulos , 2010, Mastering Bitcoin: Programming the Open Blockchain,
Published by O’Reilly Media, Inc., 1005 Gravenstein Highway North, Sebastopol, CA 95472.

Dimitrina Dimitrova, 1996, Computer Networks as Social Networks: Collaborative Work,
Telework, and Virtual Community, Annual Review of Sociology Vol. 22:213 -238 (Volume
publication date August 1996) Barry Wellman, Janet Salaff, Dimitrina Dimitrova, Laura Garton,
Milena Gulia, and Caroline Haythornthwaite Centre for Urban and Communit y Studies,
University of Toronto, Toronto, Canada M5S 2G8
https://www.annualreviews.org/doi/10.1146/annurev.soc.22.1.213 [ultima accesare 26.06.2018]
Dore, R. 2008. ‘Financializ ation of the global economy.’ Industrial and Corporate Change, 17
(6): 1097 -1112
https://academic.oup.com/icc/article -abstract/17/6/1097/751321 [ultima accesare 26.06.2018 ]

Epstein, G. & Jayadev, A. 2005. ‘The rise of rentier incomes in OECD countries:
Financialization, central bank policy and labor solidarity,’ in: G. Epstein (ed.),
Financialization and the World Economy, Cheltenham: Edward Elgar.
Gabriella Gimigliano, 2016 Bitcoinband Mobile Payments, Constructing a European Union
Framework; Services Technology;

68
Henrik Karlstrøm , 2014, Published online: 21 Jan 2014, Do libertarians dream of electric coins?
The material embeddedness of Bitcoin
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/1600910X.2013.870083 [ultima accesare
25.06.2018]

Jeffrey Wurgler , 1999 Financial markets and the allocation of capital, Jeffrey Wurgler , Journal
of Financial Economics 58 (2000) 187}214, Yale School of Management, Box 208200, New
Haven , CT 06520 -8200, USA Received 11 June 1999; received in revised form 30 September
1999
http://people.stern.nyu.edu/jwurgler/papers/capallocation.pdf [ultima accesare 27.06.2018]
Jim Davis , 2002 Speculative capital and the ecosystem of globalization Jim Davis DePaul
University School for New Learning
John Flood & Lachlan Robb, 2017 Trust, Anarcho -Capitalism, Blockchain and Initial Coin
Offerings, Griffith Law School Research Paper No. 17 -23

Kotz, D. 2008. ‘Contradictions of economic growth in the neoliberal era: Accumulation and crisis
in the contemporary U.S. economy.’ Review of Radical Political Economics,
Kalecki, M. 1965. Theory of Economic Dynamics. 2nd edition, London: Geor ge Allen and
Unwin.
Lapavitsas, Costas 2007, ‘Information and Trust as Social Aspects of Credit’, Economy and
Society,
Lapavitsas Costas, 2009, Financialised Capitalism: Crisis and Financial Expropriation,
Department of Economics, School of Oriental and African Studies, Discussion Paper no 1
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/13604813.2013.853865 [ultima accesare
25.06.2018]

M A Winkleby , D E Jatulis , E Frank , and S P Fortman n, 1992. Socioeconomic status and health
Marmot, M. and Wilkinson, R. (eds), (1999), Social Determinants of Health, New York:
Oxford University Press.

69
Marx, Karl 1981 [1894], Capital, Vol. III, London: Penguin/New Left Review

Nigel Dodd, The social life of Bitcoin: Dodd, Nigel (2017) The social life of Bitcoin. Theory,
Culture & Society, Available in LSE Research Online: February 2017
http://eprints.lse.ac.uk/69229/ [ultima accesare 21.06.2018]

Nakamoto, S . (2008). “Bitcoin: A Peer -to-Peer Electronic Cash
System”. www.bitcoin.org. Retrieved February 12, 2016 (bitcoin.org/bitcoin.pdf)

Omar Eliud Villarreal Robledo, 2016, The Ontological Sociology of Cryptocurrency: A
Theoretical Exploration of Bitcoin, University of Central Florida, STARS

Pappas, G., Queen, S., Hadden, W. and Fisher, G. (1993), ‘The increasing disparity in
mortality between socio -economic groups in the United States, 1960 and 1986’, New
England Journal of Medicine
Petra Dünhaupt , 2016 Financialization and the Crises of Capitalism, Institute for International
Political Economy Berlin, Working Paper, No. 67/2016
http://www.ipe -berlin.org/ fileadmin/downloads/Papers_and_Presentations/IPE_WP_67.pdf
[ultima accesare 24.06.2018]

Pedro, Franco , 2015, Understanding Bitcoin, Cryptography, engineering, and econ omics,
Wiley;

Rainer Böhme , Nicolas Christin Benjamin Edelman Tyler Moore , 2015, Bitcoin: Economics,
Technology, and Governance, Journal of economic perspectives

Sorin Dan Sandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale , Suport curs, n.d
https://www.apubb.ro/wp -content/uploads/2011/02/Suport -MTCS -Ro.pdf [ultima accesare 26.06.2018]
Septimiu Chelcea , 2001, Tehnici de cercetare sociologica, Scoala N ationala de S tudii Politice si
Administrative , Bucuresti
Stockhammer, E. 2013. ‘Financialization and the global economy’, in: M Wolfson & G.

70

Valdone Darskuviene , 2010, Vytautas Magnus University, Financial Markets, L eonarde Da
Vinci Transfer of Innovation
https://www.bcci.bg/projects/latvia/pdf/7_Financial_markets.pdf [accesat 25.06.2018]

Walch, S. 2015 The Bitcoin Blockchain as Financial Market Infrastructure: A Consideration of
Operational Risk, 18 NYU Journal of Legislation and Public Policy 837 (2015)
https://modernmoneynetwork.org/sites/default/files/biblio/Walch%20 –
%20Bitcoin%20Blockchain%20as%20Financial%20Market%20Infr astructure.pdf [accesat
26.06.2018]

https://coinmarketcap.com/ [ultima accesare 27.06.2018]

71
Anex e

Respondent Vârsta Educație Ocupație
1. A.B 47 F Scoala Postliceala Antreprenor
2. B.C 34 B Facultate Antreprenor
3. C.D 28 F Facultate Antreprenor
4. D.E 29 F Facultate Antreprenor
5. E.F 38 B Facultate Profesor/ Investitor
6. F.G 26 F Facultate Programator
7. G.H 25 B Facultate Web designer
8. H.I 24 F Facultate Programator
9. I.J 38 B Facultate Programator
10 J.K 47 B Facultate Inginer
11 K.L 48 B Facultate Inginer
12 L.M 30 B Facultate Programator
13 M.N 27 F Master Proiectant
14 N.O 25 B Facultate(în curs) Veterinar
15 O.P 24 B Facultate Fotograf
16 P.Q 32 B Master Programator
Tabel varsta, sex, nivel de educatie si ocupatia respondentilor

Ghid de interviu 1
I. Caracteristici generale socio -demografice
1. Cati ani ai?
2. De cat timp locuiesti in…? De unde este originar /a?
3. Povesteste -mi te rog despre educatia ta, ce ocupatie ai in momentul de fara?
II. Investii/ motivatii
4. Povesteste -mi te rog despre moneda in care ai investit? Cum ai aflat de ea?
5. Ce te -a determinat sa investesti in Bitcoin/alta criptomoneda?Sau pe restul
persoanelor pe care le cunosti?
6. Povesteste -mi te rog despre investitia ta, cum o vezi pe aceasta? Cu ce o poti
asemna?

72
7. Care crezi ca e diferenta intre o investite in afacere si o investite in ciptomonede?
8. Cum vezi tu diferenta intre banii fiat si cei virtuali?
III. Comunitati
9. Urma resti pe cineva in mediul online care sa aiba vreun blog/vlog pe aceasta
tema? Aveti un loc in care va intalniti si discutati despre eventualele
probleme/situatii?
10. Ce crezi ca a facut bitcoinul atat de popular?
11. Spune -mi te rog care ar fi avantajele, dezava ntajele de a face parte din grupul
investitorilor in criptomonede? Cum vezi tu acest sistem din interior?)
IV. Seminarii – workshop -uri
12. Ai participat la ceva seminarii legate de acest subiect?
13. Povesteste -mi te rog, Cine te -a invitat sa participi? Ai fost vreod ata motivat sa
aduci si alti oameni in sistem?
14. Cum ti s -a parut aceasta experienta? Ai mai vrut sa participi la un astfel de
seminar? Cand erau organizate acestea si de catre cine?
15. Spune -mi te rog despre oamenii care au mai participat/ sau care stii ca au mai
investit in BTC, ce lucruri crezi ca aveti in comun?
V. Sistem, plati, inovatie
16. Povesteste -mi te rog despre experienta ta in acest sistem, ce pozitie ocupi? Cum
il descrii?
17. Ai facut vreodata plati prin criptomonede ?
18. Descrie -mi te rog aceasta situatie a banilor virtuali, cum o vezi tu raportat spre
exemplu la viitor, economie, tara.
Ghid de interviu 2
I. Experienta financiara
1. Poti sa -mi povestesti putin si despre experienta ta in industra financiara?
Dupa aceste experiente cum vezi tu / care este parerea ta in momentul de fata despre
criptomonede? (Bitcoin) Cum ai intrat in aceasta arie a criptomonedelor?
2. Care este experienta ta de tranzactionare, inainte sa va apucati sa tranzactionati
criptomonede ?
3. Dupa experienta ta financiara poti sa faci o asemnare intre piata Forex si cea a
criptomonedelor?
II. Tranzactionare

73
4. Povesteste -mi, te rog, despre aceasta activitate de tranzactionare a monedelor din care
obtii profit, cum le vezi pe acestea?
5. Care crezi ca ar fi cateva caracteristici interesant e pe care le ofera aceste schimburi?
6. Descrie -mi te rog acest proces al tranzactionarii, cam de cat timp te ocupi de
tranzactionarea acestor criptomonede?
7. Considerati ca acest tip de munca, va poate asigura traiul, sau il vedeti ca o activitate
extra pe la nga jobul principal?
8. Cat despre platforma, apartii de o platforma/companie care va asigura anumite servicii in
acest proces al tranzactionarii?
9. Care sunt beneficiile de care au parte acesti oameni? Au un procent din castigul
dumneavoastra?
III. Seminarii
10. Spune-mi te rog, ai participat la ceva seminarii/webinarii tinute pe aceasta tema?
11. Ati sustinut vreodata ceva curs de intitere in tranzactionarea monedelor sau ati initiat alti
oameni noi?
12. Sunteti motivat sa aduceti mai multe persoane in aceasta activitate ?
13. In urma acestei experiente, care ar fi un gand pe viitor, la ce ati incerca sa fiti mai atent,
sau pe ce sa va axati mai mult?