Managementul resurselor umane [610068]

Universitatea „ Petru Maior ” din Tîrgu -Mureș
Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative
Managementul resurselor umane

CONSIDERAȚII PRIVIND SATIS FACȚIA
PĂRINȚILOR FAȚĂ DE SERVIC IILE
EDUCAȚIONAL E PRESTATE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Coordonator științific:
Prof. univ. dr.ing. Liviu Marian
Absolvent: [anonimizat]

2018

– 1 –

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. – 2 –
Cap. I. Prezentarea sistemului educațional românesc ………………………….. ………………………. – 4 –
1.1. Repere definitorii ale educației timpurii ………………………….. ………………………….. ….. – 4 –
1.2. Rolul și locul grădinițelor în sistemul educațional românesc ………………………….. ….. – 5 –
1.3.Clasificarea grădinițelor din România ………………………….. ………………………….. ……… – 9 –
Cap. II. Specificul procesului instructiv în învățământul preșcolar ………………………….. …. – 10 –
2.1. Procesul instructiv -educativ în grădinița de copii -concept, funcții, structură ……….. – 10 –
2.2. Tipuri de activități organizate cu preșcolarii ………………………….. ………………………. – 12 –
2.3. Proiectarea activităților instructiv -educative din grădiniță ………………………….. ……. – 13 –
Cap. III. Satisfacția -factor important în realizarea parteneriatului grădiniță -familie ………. – 15 –
3.1. Definirea noțiunii de satisfacție ………………………….. ………………………….. ……………. – 15 –
3.2. Satisfacția beneficiarilor asupra serviciilor educaționale ………………………….. ……… – 15 –
3.3. Parteneriatul familie -grădiniță cu un obiectiv comun ………………………….. …………… – 16 –
Cap. IV. Studiu de caz. Analiza nivelului de satisfacție al părinților față de serviciile
educaționale la Gr ădinița cu Program Prelungit Nr. 10 Târgu Mureș ………………………….. . – 20 –
4.1. Prezentarea unității de învățământ ………………………….. ………………………….. ………… – 20 –
4.2. Scopul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. – 21 –
4.2. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. – 21 –
4.3. Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. – 21 –
4.4. Metodologia de cercetare ………………………….. ………………………….. …………………….. – 22 –
4.5. Prezentarea eșantionului ………………………….. ………………………….. ……………………… – 22 –
4.6. Analiza și interpretarea datelor obținute ………………………….. ………………………….. … – 24 –
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… – 36 –
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. – 40 –
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 42 –

– 2 –
Introducere

Motivația alegerii temei a fost bazată pe constatarea faptului că, în prezent,
satisfacțiile/insatisfacțiile beneficiarilor de servicii educaționale reprezintă un punct important
de plecare pentru dezvoltarea/îmbunătățirea sistemului educațional de stat. Activitatea oricărei
organizați i, indiferent unde sfera în care își desfășoară activitatea : în sfera bunurilor sau a
serviciilor, în aria organizațiilor cu scop lucrativ sau nonlucrativ, în domeniul instituților care
au în vedere obținerea de profit sau nu, trebuie să țină cont de elementul cheie al oricărei
activități, respectiv cunoașterea aprofundată a consumatorilor lor și oferirea pe piață a acelor
produse și/sau servicii care vin în întâmpinarea nevoilor acestora.
În perioada contemporană, orice instituție existentă pe piață trebuie să acorde atenție
acestor elemente pentru a atrage principalul avantaj competitiv țintit: supraviețuirea pe piață.
Pentru a atinge acest deziderat este important ca entitatea să se dife rențieze de restul
competitorilor. Acesta va fi posibil, cel mai bine, prin cunoașterea opiniilor, atitudinilor,
percepțiilor și elementelor care crează satisfacție/insatisfacție beneficiarilor bunurilor și mai
ales serviciilor, cu atât mai mult, cu cât se rviciile reprezintă interacțiunea directă dintre
prestator și consumator.
Grădinița ca serviciu public de educație relativ formală asigură mediul care
garantează siguranța și sănătatea copiilor și care, ținând cont de caracteristicile psihologice ale
dezvo ltării copilului , implică atât comunitatea, cât și familia în procesul de învățare socială și
școlară deopotrivă. Importantă devine în periada școlarității mici formarea sensibilității și
capacității de a învăța. Investiția în educația timpurie este cea mai rentabilă investiție în
educație, după cum arată un studiu elaborat de R. Cuhna în anul 2005, unul dintre laureații
Premiului Nobel pentru economie.
„Un copil este ca o sămânță de floare…cât de frumos va crește, cât de frumos va rodi,
depinde de grădinarul care o va ȋngriji, de ce pământ și de câtă lumină și apă are, de cât e de
ferită de frig, de furtună și de soare prea tare. E atât de plăpând ă…Cum ai pute a s-o rupi ori să
o calci î n picioare când e tot ce va mai rămâne ȋn urma ta?”
Irina Petrea
Rolul educatorului este unul esențial în dezvoltarea personalității copiilor pe care îi
educă. Acesta este responsabil de metodele pe care le folosește, materialel e didactice, dar și
conținuturile cele mai adecvate pentru copii și în concordanță cu devoltarea lor psihică și
emoțională. Copilul, această entitate vitală, este unicat, cu particularități originale riguros

– 3 –
individualizate și trebuie să beneficieze de mul tă atenție, în jurul lui să graviteze toate
interesele formative și informative ale educatoarei, pentru ca el să se dezvolte frumos sub
scutul răbdării iubitoare.
Preșcolaritatea este apreciată tot mai mult ca vâ rsta ce cuprinde cea mai importantă
experiență educațională din viaț a unei persone; pe parcursul ei înregistră m ritmurile cele mai
pregnante în dezvoltarea individualităț ii umane si unele di n cele mai semnificative achiziț ii,
cu ecouri evidente pentr u etapele ulterioare ale dezvoltării sale. Învățământul preșcolar
constituie baza piramidei în planul cunoșterii, în conturarea viitoarei personalități, pe care se
va clădi în viitor (pe parcursul celorlalte trepte de învățământ) edificiul complex și de largă
deschidere al profilului tinerilor și adulților mileniului trei.
Viitorul omenirii depinde de modul în care copilul este pregătit azi pentru a avea o
viață individuală și colectivă potrivit idealurilor sale. Bazele forțelo r creatoare ale omului
încep să se așeze în perioada preșcolară, la fel și formarea unui comportament care să
corespundă timpurilor în care trăim, și care vor veni, bazat pe interacțiunea dintre indivizi la
nivelul grupurilor mici.
Calitatea educației, a îngrijirii și protecției cop ilului de la 3 până la 6 ani depinde de
noi, toți cei care interacționăm cu copiii, zi de zi: părinți sau educatori , toți acționând cu un
obiectiv comun și având în atenție permanentă copilul și particularitățile lui. Calitatea
educației înseamnă nu numai îndepliniea unor standarde ci și î ndeplinirea așteptărilor
beneficiarilor de educație. Astfel părinții trebuie încurajați să -și exprime nevoile, interesele și
așteptă rile, iar vocea lor trebuie ascultată și luată în considerare pentru îmbunătățirea
procesului instructiv -educativ.

– 4 –
Cap. I. Prezentarea sistemului educațional românesc
1.1. Repere definitorii ale educației timpurii
Educația este întotdeauna în strânsă legătură cu noțiunile și cunoș tințele despre copii,
despre creștere a, dezvoltare a și caracteristicil e procesului intruc tiv-educativ . În plus, e ducația
este întotdeauna legată de cultură și de societate . Copiii reprezintă viitorul omenirii, de aceea
lumea de mâine depinde de modul în care îi creștem și îi educăm. Poate fi o lume a evoluției,
a dezvoltării, sau din contră o lume măcinată de ură și neînțelegeri. În zilele noatre grija
pentru educație și pentru copii este o rezolvare a polarizării eforturilor și un prilej de
conlucrare la nivel național și internațional. Nevoia de educație este o sintagmă des vehiculată
pe plan internațional.
Copilăria timpurie reprezintă o perioadă foarte importantă în viața unui individ, fiindcă
este marcată de momente cruciale pentr u reușita sa de mai târziu, atât la școală cât și în viață.
Intervenția adultului asupra dezvoltării armonioas e a copilului , în ac eastă perioadă este
elementară . Educația timpurie vizează intervalul de timp c uprins între naștere – deoarece din
momentul naște rii începe procesul de dezvo ltare și asimilare de cunoștințe , și până la 6 ani –
vârsta intrării în învățământul primar . Educația timpurie se realizează atât în mediul familial,
cât și în cadrul serviciilor specializate, precum creșa sau grădinița.
”Cercetările din ultimii 30 de ani au evidențiat corelații semnificative între mediu și
dezvoltarea intelectuală, între învățarea timpurie și învățarea care are loc în alte etape ale
vieții. Astfel, copiii crescuți într -un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectuală accelerată în
comparație cu cei crescuți într -un mediu restrictiv. De la naștere și până când cresc, copiii
sunt persoane care au o dezvoltare afectivă și o receptivitate specială față de diferitele
categorii de stimuli, aspect ce poate fi influențat de informațiile pe care le primește copilul din
mediu, precum și de cal itatea procesării acestora. Se impune astfel organizarea de către
practicieni a unor intervenții cu caracter formativ pentru a valorifica această receptivitate. ”1
Importanța dezvoltării sănătoase pe parcursul primilor ani de viață au fost stabilite de
cercetările științifice și demonstrează că programele de concentrare a atenției pe dezvoltarea
timpurie prezintă ocazii clare pentru prevenția problemelor și situațiilor de risc din copilărie,
fiind profitabil, atât pentru individ, cât și pentru societate.
Educația timpurie reprezintă o necesitate în contextul social actual, deoarece perioa da
cuprinsă între naștere și 6 ani este cea în care copiii asimilează foarte multe informații și se
dezvoltă rapid . Dacă procesul de dezvoltare este neglijat, mai târziu, compensarea acestor

1http://www.isj.sv.edu.ro/images/Docs/Discipline/invatamnat_preprimar/2017/proiecte_si_programe/proiect
e_si_prog_nationale/PRET_modulul_1.pdf

– 5 –
lacune este dificilă , și cost isitoare. Investiția în copii începând cu vârste cât mai fragede
conduce, pe termen lung, la dezvoltarea socială a acestora și la realizarea susținută a
drepturilor copiilor. Da că la nivelul școlarității mic i sunt depistate și remediate deficiențele de
învățare și psihocomportamentale ale copiilor, deci înainte de integrarea cop ilului în
învățământul primar atunci există beneficiile recunoscute , care se referă la: performanțele
școlare superioare, diminuarea ratei eșecului școlar și a abandonului.
Printre ef ectele pe termen lung ale educației timpurii amintim:
1. Copiii care au frecventat grădinița se simt mai atrași de școală, manifestă atitudini p ozitive
față de învățare, obțin rezultate mai bune, sunt motivați și doresc să finalizeze întregul parcurs
școlar, ceea ce duce la scăderea absenteismului, creșterea ratei de școlarizare și reducerea
abandonului școlar.
2. Educația timpurie contribuie la egalizarea șanselor copiilor (copiii în situații de risc, care
provin din medii socio -culturale dezavantajate, cei care prezintă dizabilități sau aparțin unor
grupuri etnice minoritare), la progresul acestora și ulterior la integrarea în societate.
3. Educația din învățământul preprimar contribuie substanțial la realizarea idealului paideic
prin factorii implicați:
• calitatea personalului din grădiniță;
• mediul educațional organizat pe centre de activitate/ interes;
• numărul de copii din grupă;
•calitatea proiectării demersurilor instructiv -educative la nivel macro și micro (demers
personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice de interpretare personală a
programei școlare în funcție de contextul educațional).
Un program educativ e ficient trebuie să îl aibă în centrul atenției pe copil de la primele
momente ale existenței sale și să cuprindă toți agenții educaționali care contribuie la evoluția
lui. Astfel, putem spune că, conceptul de educație timpurie se referă la inițializarea ac țiunilor
educative de la vârste mici și includerea familiei și societății în educarea copilului.

1.2. Rolul și locul grădinițelor în sistemul educațional românesc

Grădinița de copii reprezintă instituția menită să ocrotească și să facă educația copiilor
aflați la vâ rsta copilăriei mijlocii (3 -6 ani). Termenul de “grădiniță” ca instituție educativă
pentru copiii preșcolari ne evocă expresia plastică a neofreudistului E. Pfister care susținea că
“educația este un proces de grădinărit psihosocial”.
Numită de-a lungul timpului “casa jocurilor” (Vittorino da Feltre), “grădină de copii”
(F. Froebel), “casa copiilor” (M. Montessori), “școală de copii mici” (Legea pentru

– 6 –
învățământul primar și primar -normal, 1924), instituția de învățământ preșcolar, numită din
1956 încoace “grădiniță de copii”, reprezintă primul segment al sistemului de învățământ care
își propune în mod explicit finalități educaționale pentru activitățile pe care le organizează și
desfășoară. Ea își asumă astfel o responsabilitate majoră ca, al ături de familie, să asigure
condițiile unei dezvoltări normale pe toate planurile , a copiilor preșcolari, contribuind astfel la
valorificarea potențialului fizic și psihic al fiecăruia și fundamentând evoluția viitoare școlară
și socială a acestora.
În România, învățământul preșcolar face parte din sistemul național de învățământ și
este integrat în structura învățământului preuniversitar. Învățământul preșcolar este coordonat
de Ministerul Educatiei Naționale . Acesta se organizează și funcționează în co nformitate cu
prevederile Legii nr. 84/1995 și a completărilor ulterioare. Învățământul preșcolar se
realizează în baza principiilor democratice, a drepturilor copiilor la educație și la protecție,
indiferent de condiția socială, materială, de sex, rasă, n aționalitate, apartenența politică sau
religioasă a părinților. Situația învățământului din România arată astfel:
Tabel 1.1. Numărul unităților pe cicluri de învățământ
Categorii de unități ș colare Ani
Anul 2016
UM: Numă r
Numă r
Creș e 39
Grădiniț e de copii 1138
Școli din învățământul primar ș i gimnazial 3917
Școli din învățământul special primar ș i gimnazial 95
Licee si colegii teoretice 577
Licee profil tehnic 427
Licee profil resurse 136
Licee profil servicii 176
Școli normale (Licee pedagogice) 28
Licee profil artistic 46
Licee cu program de educație fizică ș i sport 34
Licee militare 4
Seminarii teologice 73
Licee speciale teoretice 7
Licee speciale tehnice 26
Școli profesionale -învățămâ nt secundar ciclul 2 31
Școli profesionale speciale -învățămâ nt secundar ciclul 2 5
Școli profesionale speciale de reeducare / Centre școlare de
educație incluzivă – învățămâ nt secundar ciclul 2 5
Școli postliceale 148
Școli tehnice de maiș tri 1
Instituții de învățămâ nt superior 97
Sursa : Institutul Național de Statistică

– 7 –
În anul 2016 învățământul preșcolar însumează un număr de 1138 de grădinițe , ceea ce
înseamnă că reprezintă 16% din totalul unităților școlare. Învățământul preșcolar nu ocupă cea
mai mare pondere, însă acest lucru nu înseamnă ca nu trebuie să i se acorde importanță.
Tabel 1.2. Unitățile preșcolare pe medii de rezidență
Sursa : Institutul Național de Statistică
Din totalul numărului de grădinițe cele mai multe se regăsesc în mediul ur ban, cu o
pondere de 94% , comparativ cu cele din mediul rural, care ocupă doar 6% din numărul total
al gră dinițelor în anul 2016. Analizând perioada 2014 -2016 observăm ca în anul 2015
numărul grădinițelor din mediul rural a înregistrat o ușoară creștere, iar mai apoi o scădere
destul de mare în anul 2016. Grădinițele din mediul urban înregistrează doar scăderi în aceeași
perioadă.
Tabel 1.3. Populația anteșcolară pe niveluri de vârste școlare
Niveluri de
instruire Vârsta școlară Sexe Ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
UM: Numă r persoane
Numă r
persoane Numă r
persoane Numă r
persoane
Invatamant
prescolar În vârstă de 3
ani Total 162363 157327 161612
– În vârstă de 4
ani Total 177969 163467 162749
– În vârstă de 5
ani Total 190442 183057 167501
Sursa : Institutul Național de Statistică
Privind datele din tabel putem observa o scădere generală a populației cuprinsă în
învățământul preșcolar din anul 2014 până în anul 2016. Cea mai mare scădere o înregistrează
copiii în vârstă de 5 ani, dar care ocupă în anul 2016 și cea mai mare ponder e din numărul
total al copiilor înscriși în grădinițe.
Grădinița este o etapă în cadrul programelor de dezvoltare care are în vedere
experiența deja acumulată de copil în mediul familial. Grădinița nu este și nu trebuie să
devină o mică școală deoarece are propria ei importanță pentru copil. Aceasta e ste instituția Categorii de unități ș colare Medii de rezidență Ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
UM: Numă r
Numă r Numă r Numă r
Grădiniț e de copii Urban 1111 1097 1068
– Rural 94 105 70

– 8 –
care dă ocaziile jocului în sensul dezvoltării copilului și, astfel, face trecerea de la informal la
formal.
Grădiniței i -au fost atribuite roluri variate, de la protejarea copiilor provenind din
medii socioculturale defavorizate, până la s tatutul de adevărată “preșcoală” pe care îl are
această instituție azi, când finalitatea declarată a celor două nivele de instruire și formare ale
grădiniței este pregătirea pentru integrarea socială respectiv școlară. Asumarea acestui rol
complex nu poate fi făcută desigur decât în condițiile optimizării permanente a calității
programelor de instruire și formare oferite și racordării la elementele de noutate a părute pe
plan internațional, care se dovedesc eficiente.
Funcțiile învățământului preșcolar pot f i esențializate în mod științific astfel:
• funcția de realizare a educației timpurii. Aceasta înseamnă includerea într -un sistem de
educație organizat și condus științific
• funcția de dezvoltare a personalității copilului, după capacitățile și nevoile sale
(presupunând o educație individualizată, cu accent pe valențele formative)
• funcția de pregătire a copilului pentru activitatea școlară și pen tru învățătură,
respectând nevoi a copilului de a se juca. Împlinirea acestei funcții presupune
dezvoltarea capacităț ilor de acțiune și creație, acces la toate formele de informare
adecvate vârstei, dezvoltarea personalității copilului fără hiatusuri sau disfuncții,
formarea atitudinii potrivite pentru școlaritate, c ultivarea motivației pentru învă țătură.
Desigur, toate aceste funcții se presupun una pe alta, se susțin reciproc și nu pot fi
abordate pe rând sau unilateral, ci pot fi doar distinse pentru analiză și conștientizare. În fapt,
ele se întrepătrund și se urmăresc în unitatea lor indisolubilă.
În prezent educat oarea nu mai poate fi considerată de comunitate ca fiind o
supraveghetoare a preșcolarilor, rolurile acesteia se nuanțează și se responsabilizează.
Profesia celor care se ocupă de copiii de vârstă preșcolară devine o permanentă provocare la
perfecționare ș i adaptare.
„Principalele dimensiuni ale rolurilor și cerințelor îndeplinite de educatoare azi sunt:
participarea și implicarea motivațională în actul educativ
creativitatea soluțiilor și adaptarea unor atitudini creative în fața rezolvării
problemelor de zi cu zi
reflexivitatea, pentru că trebuie să considere și să reconsidere permanent ceea ce
observă la copii și să analizeze cu atenție toate datele
deschiderea, deoarece trebuie să accepte permanent noul, soluțiile variate și flexibile
care să corespundă nevoilor diverse ale copiilor

– 9 –

parteneriatul, lucrând împreună cu colegele sale, cu părinții, cu specialiști și cu
membrii din comunitate care îi pot sprijini efortul educativ
empatia, presupunând că în orice decizie educativă ține seama de trăirile copiil or și își
aduce permanent aminte că a fost și ea copil
flexibilitatea în planificări, decizii și activități, în așa fel încât să păstreze intact spiritul
educativ și să ofere mereu soluții viabile, nu artificiale
facilitarea constructivă, oferind opțiuni d iferite copiilor lăsându -i pe ei să aleagă între
ocazii și materiale diverse. ”2

1.3.Clasif icarea grădinițelor din România
Formele de organizare a învățământului preșcolar de masă, aprobate în Regulamentul
de organizare și funcționare a învățământului preșcolar (Partea II, Art.22) sunt:
• Grădinițe cu program normal (5 ore pe zi) care asigură educația și pregătirea
corspunzătoare a copiilor pentru școală și viața socială,
• Grădinițe cu program prelungit (10 ore pe zi), care asigură educația și pregătirea
corspunzătoare a copiilor pentru școală și viața socială, precum și protecția socială a acestora
(hrană, supraveghere și odihnă),
• Grădinițe cu program săptămânal, care asigură educația și pregătirea corespunzătoare a
copiilor pentru școală și viața socială , precum și protecția, hrana, supravegherea și odihna
acestora pe durata unei săptămâni.
După forma de proprietate grădinițele se împart în :
• Grădinițe private
• Grădinițe de stat
Dacă în urmă cu câțiva ani buni, grădinițele de stat erau singurele mijloace de
pregătire a celor mici, în prezent situația s -a schimbat complet , grădinițele private câștigând
tot mai mult teren de pe urma declinului din învățământul public. Fiecare părinte își dorește
ceea ce este mai bun pentru copilul său: proiecte educative câ t mai antrenante, cadre didactice
cu experiență, un mediu de desfășurare a activităților cât mai utilat. Este demn de remarcat
faptul că în țara noastră educația privată se află sub supravegherea Ministerului Educației în
ceea ce privește proces ul educațio nal și problemele cu cadrele didactice.
O mare diferență între grădinițele private și grădinițele de stat este reprezentată de
costul serviciilor educaționale. Un beneficiu al școlii publice este faptul că nu costă nimic. În

2 Păun Emil, Iucu Romiță, (2002), Educația preșcolară în România, Editura Polirom, Iași, p. 102

– 10 –
general, o educație privată nu este accesibilă părinților cu venituri scăzute, ceea ce înseamnă
că este mai puțin probabil ca , copilul să interacționeze la grădiniță cu copii de diferite rase și
din diferite medii socio -economice . Copiii incluși în învățăm ântul public vor putea avea
prieteni de diferite rase și statut e socio -economic e diferite și acest lucru conduce la
dezvoltarea receptivități i intercult urale . Instituțiile publice au, de asemenea, în general săli de
clasă mai mari și, un raport mai mare al numărului de copiii / educatoare, spre deosebire de
instituțiile private unde de cele mai multe ori, există un raport scăzut al numărului de
copii/educat oare. Aceasta înseamnă că, în majoritatea școlilor private, copilul primește mai
multă atenție . Acest lucru facilitează învățarea și oferă copilului mai multă încreder e în sine.
Deoarece multe grădinițe publice se confruntă cu reducer i bugetare care duc la un număr mai
mare de copiii în grupe și mai puține resurse, multe grădinițe private continuă să înflorească .
Tabel 1.4. Unitățile școlare pe forme de proprietate
Categorii de unități
școlare Forme de
proprietate Ani
Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
UM: Numă r
Numă r Numă r Numă r
Grădiniț e de copii Proprietate
publică 850 847 792
– Proprietate
privată 355 355 346
Sursa : Institutul Național de Statistică
Privind tabelul de mai sus, putem observa că din păcate numărul g rădinițelor este în
scădere, atâ t al celor privat e cât și al celor publice . Însă , cele publice înregistrează o scădere
mult mai mare, cu 55 de unități mai puține în anul 2016 față de anul precedent, comparativ cu
cele private care sunt în scădere cu doar 9 unități . Grădinițele private reprezentau în anul 2016
aproape o treime din număr ul total al grădinițelor.
Cap. II. Specificul procesului instructiv în învățământul preșcolar
2.1. Procesul instructiv -educativ în grădinița de copii -concept, funcții, structură
Procesul instructiv -educativ desemnează activitatea didactică ce se desfășoară
organizat, instituționalizat și planificat pe baza unor strategii didactice adecvate, de un
personal calificat (educatori, institutori, învățători și profesori), având ca finalitate formarea
personalității armonioase a celor educați și integrare a lor socio -profesională . Un copil nu este

– 11 –
doar un copil obiect și receptor al activității, el sau ea este un participant activ în procesul de
învățare . Conform credinței actuale, învățarea are un caracter puternic social. Un copil învață
împreună cu alții . Adulții nu mai sunt singurii care știu sau creează cunoaștere, însă învățarea
este percepută ca o analiză activă a structurii cunoașterii proprii, care se întemeiază pe
experiențele și convingerile copilului. Copiii mici se auto -motivează , joacă un rol central în
procesul de învățare. Actualmente p redarea și educarea însea mnă furnizarea de oportunități.
Conform analizei sistemice, procesul de învățământ este un ansamblu de elemente și
relații între aceste a, cuprinzând :
o resurse materiale (b aza materială, spațiul) și umane (educatori -educați)
o obiectivele procesului (finalitățile, performanțele, rezultatele așteptate), în relație cu
cerințele societății și ale celor educați
o curriculum -ul, cu elementele de proiectare, organizare, desfășurare, e valuare a
conținutului învățământului
o formele de organizare și strategia didactică (metode, procedee, tehnici de predare –
învățare -evaluare)
o relațiile educator -educat și între cei educați
o evaluarea și ameliorarea procesului (cu funcție de prognoză)
Pentru grădiniță, procesul instructiv -educativ are particularități specifice față de cel
școlar, la nivelul ansamblului dar și al componentelor sale :
▪ obiectivele sunt determinate atât de finalitățile generale ale învățământului, cât și de
particularitățile pregăt irii pentru școală
▪ resursele materiale sunt adecvate obiectivelor specifice și cerințelor de vârstă ale
subiecților
▪ resursele umane : copiii preșcolari și educatorii au particularități specifice, distincte
▪ conținutul și strategia didactică sunt adecvate mo delării sistematice gradate a
personalității copilului, cu cerințele sale individuale specifice (mod de a percepe
lumea, viața, influențele familiale, etc)
▪ forma de organizare a activității predominante nu este lecția sau munca, ci jocul,
învățarea realizâ ndu-se preponderent prin această activitate ; trecerea la învățarea
școlară se face treptat cu precădere în clasa pregătitoare
▪ relația educator – copil este una specifică ajutând trecerea de la relația părinte -copil
spre cea de învățător -elev
▪ evaluarea e ste mai flexibilă, constând în evaluarea inițială, continuă și finală (2
săptămâni pentru culegerea datelor la început și la sfârșit de an), preponderent

– 12 –
verbală, prin apreci eri descriptive, prin recompense (ex: cu buline colorate), pregătind
evaluarea cu calificative și mai târziu cu note, având mai ales rolul de stimulent.
„Curriculum reprezintă un concept cheie, nu numai pentru științele educației, dar și în
cadrul practicilor educaționale contemporane. În sens larg, procesual, se desemnează prin
curric ulum ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare prin care trece
copilul pe durata parcursului său școlar. În sens restrâns, curriculum -ul cuprinde ansamblul
documentelor școlare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele ese nțiale privind
procesele educative și experiențele de învățare pe care grădinița le oferă preșcolarului. ”3
Ca subsistem al învățământului, procesul instructiv -educativ este, pe de o parte,
subordonat sistemului și pe de altă parte, funcționează în condiți ile unei relative independențe
după legități interne proprii, determinate științific.
2.2. Tipuri de activități organizate cu preșcolarii
Conform Curriculumului pentru învățământul preșcolar (2008), în grădiniță sunt
organizate următoarele categorii de activități de învățare:
• Prima categorie constă în activități liber alese care se referă la jocurile pe care copiii și
le aleg și care au rol în socializare și dobândirea unor informații din diverse domenii:
mediul înconjurător, matematică, educarea limbajului etc. Aceste activități se
desfășoară la centre de interes, respectiv Bibliotecă, Arte, Joc de m asă, Joc de rol,
Construcții. Ele sunt realizate în grupuri mici, în perechi sau chiar individual. În
grădinițele cu program prelungit, există trei memente în care se pot desfășura astfel de
activități: primul este înainte de începerea activit ăților pe dom enii experiențiale, al
doilea are loc după activi tățile pe domenii experiențiale și ultimul cuprind e intervalul
dintre perioada de relaxare/s omn și plecarea copiilor acasă.
• Activitățile pe domenii experiențiale , care sunt activitățile integrat e sau activit ățile pe
domenii, organizate cu preșco larii în funcție de temele propuse de curriculum și de
nivelul de vârstă al acestora. Cadrul didactic poate planifica activități de sine stătătoare
sau activități integrate în cadrul cărora se îmbină în mod armonios informații și
cunoștințe din cadrul mai multor discipline pe durata unei zile .
• Activități de dezvoltare personală , care cuprind rutinele (activități reper după care se
desfășoară întreaga activitate a zilei; ele cuprind: sosirea copilului, întâlnirea de
dimineață, micul dejun, igiena, masa de prânz, somnul, gustarea și plecarea), tranzițiile
(realizează trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri de activități de învățare, de

3 Voiculescu Elisabeta, (2003), Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, București, p. 42

– 13 –
la o activitate la alta), activitățile opționale și activitățile desfășurate în perioada după –
amiezii (activități recuperatorii, activități recreative).
2.3. Proiectarea activităților instructiv -educative din grădiniță
Implicarea într -o activitate educativă în care cadrul didactic este interesat de succesul
educaților necesită o pregătire prealabilă, o gândire preacțională a acesteia, deoarece „orice
lucru bine făcut este rezultatul unui proiect bine gândit ”4 Cerința str ăbaterii mentale
anticipative a oricărei acțiuni educative este surprinsă de către Howard Hendricks sub forma
Legii Pregătirii „procesul de predare -învățare va fi mult mai eficient atunci când atât
profesorul, cât și elevul sunt pregătiți în mod adecvat. ”5
Proiectarea didactică este o activitate importantă a demersului pedagogic deoarece
presupune o anticipare mentală a operațiilor de planificare, organizare și desfășurare a
instruirii printr -o bună cunoaștere și control al elementelor implicate. O proiec tare eficientă
este în măsură să asigure asimilarea cunoștințelor de către copii, cu respectarea ritmului
propriu de achiziție, accentul fiind pus pe învățarea centrată pe copil. Succesul în activitatea
didactică este strâns legat de modul în care se reali zează toate operațiile necesare pregătirii și
desfășurării în bune condiții a procesului instructiv -educativ din grădiniță. Aceste operații au
în vedere întreg procesul didactic, începând cu proiectarea acestuia și punerea în aplicare,
până la evaluarea re zultatelor. Este necesar să se țină seama de perioada desfășurării
procesului didactic eșalonată pe parcursul unui an școlar, respectiv semestru, săptămână, zi.
Proiectarea didactică nu este facil de realizat având în vedere multitudinea și complexitatea
acțiunilor pe care le implică. Prin urmare, o pregătire temeinică va aduce o eficiență sporită a
activității didactice.
Proiectarea didactică eficientă trebuie să răspundă unor condiții:
proiectarea vizează în sine întreaga activitate de educație, indiferent de cadrul său de
desfășurare și amploarea sa;
proiectarea didactică se constituie ca activitate permanentă, care este premergătoare
demersului instructiv -educativ, concretizându -se în tr-o gamă largă de decizii
anticipative;
acțiunile de proiectare trebuie să se raporteze la trei cadre de referință: activitatea
anterioară momentului în care este anticipat un anumit demers, situația existentă prin
cunoașterea condițiilor de desfășurare a activității, a resurselor și a mijloacelor

4 I. Jinga, I. Negreț, (1994), Învățarea eficientă, Editura EDITIS, Bucure ști, p.149
5 H. Hendricks, (1999), Predarea care schimbă vieți, Editura Shalom, Oradea, p. 137

– 14 –
necesare, a potențialului de învățare al copiilor și precizarea modului de organizare și
desfășurare a activității viitoare și predicția unor rezultate;
proiectarea didactică prefigurează ceea ce trebuie și poat e fi prevăzut în desfășurarea
demersului didactic fără adoptarea unor operații lipsite de utilitate reală și omisiun i

– 15 –
Cap. III. Satisfacția -factor important în realizarea parteneriatului
grădiniță -familie
3.1. Definirea noțiunii de satisfacție
Consumatorul fericit, este un semn al satisfacției acestuia , ceea ce este și a fost
întotdeauna cel mai esențial lucru pentru orice orga nizație. Satisfacția este considerată de un
autor american răspunsul consumatorului la evaluarea discrepanț ei percepute între așteptări și
performanța reală a produsului sau serviciului percepute după consumul s ău. Satisfacția este
realizabilă prin crearea de servicii excelente, îmbunătățirea lor continuă și folosirea eficientă a
resurselor, iar tot mai multe o rganizații de succes aplică acestă politică .
3.2. Satisfacția beneficiarilor asupra serviciilor educaționale
„Serviciile educaționale reprezintă un ansamblu de activități specializate, realizate prin
metode și tehnici spe cifice, elaborate și desfășurate în cadrul unor instituții publice sau
organizații, aparținând unei comunități, prin care se urmărește rezolvarea unor tipuri variate
de probleme ce privesc educația și instrucția unor categorii diverse de beneficiari din cadrul
comunității respective.”6 Serviciile de tip educațional sunt concentrate pe grupuri de
beneficiari, sunt organizate pe diverse niveluri, cicluri sau forme de pregătire și implică
persoane specializate, acordă resurse materiale, financiare și logistice în funcție de
caracteristicile pr ogramelor, dar și de numărul și cerințele beneficiarilor.
Serviciile educaționale sunt o categorie aparte de servicii, care cuprind următoarele
componente: serviciile educaționale pro priu-zise ( activitatea de predare a cadrelor didactice și
cea de examinare/evaluare a performanț elor dobîndite de cei instruiți), serviciile educaționale
auxiliare ( totalitatea activităților de administrare generală a procesului educațional și de
gestionare a bunurilor materiale utilizate în activi tatea didactică propri u-zisă) și capitalul
uman educațional: ansamblul cunoștințelor, aptitudinilor și deprinderilor dobîndite de
consumatorul direct al serviciilor educaționale ).
În cazul serviciilor educaționale procesul de evaluare a satisfacției se realizează cu
privire la următorii factori:
➢ Procesul instructiv educativ : activitatea instructiv -educativă complexă, desfășurată în
mod organizat și sistemic de copii și cadre didactice în grădiniță și nu numa i, prin care
copiii dobândesc cunoștințe, aptitudini, priceperi, deprin deri, capacități, competențe,
prin care își formează concepția despre lume

1. 6 Gherguț Alois, Ceobanu Cipirian, (2009), Elaborarea și managementul proiectelor în serviciile
educaționale , Editura Polirom, Iași , p. 11

– 16 –
➢ Relațiile: calitatea relațiilor dintre copii, educatoare -copii, părinți -educatoare, părinți –
conducerea unității cu referire la colaborare pe linie educativă și menținerea unui
clima t educațional cât mai bun
➢ Suportul: resursele, dotările și condițiile pe care le asigură grădinița în vederea
realizării unei activități performante
➢ Siguranța: sentimentul de securitate
➢ Comunicarea: calitatea procedurilor de comunicare formală, implicarea în luarea
deciziilor
Un serviciu este descris ca fiind „de calitate” doar dacă, pe de o parte, îndeplinește
anumite standarde în funcție de care a fost definit și, pe de altă parte, dacă îndeplinește s au
depășește așteptările benefi ciarilor. Putem avea calitate în edu cație doar în condițiile în care,
ceea ce grădinița oferă satisface nevoi le declarate sau implicite ale indivizilor sau ale
comunității și, dacă, p e de altă parte, benefi ciarii serviciilor educaționale se declară mulțumiți
de serviciile educațion ale oferite. Ca urmare, beneficiarul este cel care defi nește calitatea,
adică s tabilește dacă un anumit servi ciu este bun, valoros pentru el . În acest sens, educația
este de calitate dacă este utilă, valoroasă pentru benefi ciar și dacă îl mulțumește pe aces ta.
Stabilirea și respectarea unor principii ale calității, sunt esențiale pentru orice organizație care
dorește să ofere produse sau servicii de calitate.
Satisfacția beneficiarilor constituie un aspect crucial în îmbunătăț irea calității
procesului educațional. Satisfacția poate fi considerată ca fiind unul dintre rezultatele d orite în
urma procesului instructiv -educativ . Obținerea de informații privind satisfacția părinților ar
trebui să fie indispensabilă pentru evaluări calitative și pentru proiectarea, îmbunătățirea ș i
gestionarea procesului.
3.3. Parteneriatul familie -grădiniță cu un obiectiv comun
Parteneriatul cu familia și responsabiliza rea acesteia față de educația copiilor
reprezintă una dintre preocu pările domeniului preșcolar. La nivel sociocultural se constată în
prezent nevoia clarificării mijloacelor de colaborare și cooperare dintre părinți și educatorii
tinerei generații. Comunic area dintre familie și grădiniță depinde de măsura în care se înțelege
necesitatea acestei acțiuni și decizii comune, precum și de respectarea statut ului fiecăruia prin
prisma rolului pe care îl are în educația preșcolarului. Activitatea educativă din grăd iniță nu
poate fi izolată, separată de alte influențe educative ce se exercită asupra copilului și mai ales,
de cea din familie.

– 17 –
Educația t rebuie să se manifeste întotdeauna ca o acțiune sistematică, complexă și
inseparabilă a grădiniței și familiei. La intrarea în grădiniță, părinții sunt cei care dețin toate
informațiile legate de copil: stare a de sănătate, obiceiuri alimentare, preferințe, particularităț i
de învățare, comportament, probleme în dezvoltare etc. În a celași timp, grădinița, ca primă
instit uție care se conduce după principii și metode științifice, deține mijloace specifice pentru
valorificarea potențialului fizic și psihic al fiecărui copil. Grădinița fără implicarea familiei nu
poate funcționa ȋntr -un mod optim. Astfel îi revine rolul de pa rtener în relațiile ei cu familia ,
iar acest rol derivă din faptul că este un serviciu specializat, cu cadre pregătite pentru
realizarea sarcinilor educației copiilo r cu vârste cuprinse între 3 -5/6 ani.
Îmbinarea în parteneriat a informațiilor deținute de părinți cu cele ale grădiniței trebuie
să fie în beneficiul copilului. Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianțe pentru
atingerea unor obiective comune. Pentru ca parteneriatul să funcțio neze este nevoie de
respect, încredere reciprocă, consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a
acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților. Parteneriatul dintre
grădiniță și familie reprezintă o primă exp eriență relațională și de colaborare a părinților cu
persoanele profesioniste în domeniul educației. Cei mai mulți părinți manifestă deschidere,
dorință de a colabora cu personalul grădiniței, dar se poate întâmpla ca realizarea unui
parteneriat să fie împ iedicată de atitudini necorespunzătoare ale fiecăruia dintre cei implicați.
Un parteneriat grădiniță -familie este esențial pentru succesul preșcolarului. Astfel,
putem spune că, colaborarea dintre grădiniță și familie este extrem de importantă și trebuie să
ne unim eforturile ȋn vederea educării copiilor deoarece c alitatea ȋn educație depinde ȋn primul
rând de gradul ȋn care cei do i agenți educaționali (grădinița și familia copilului) colaborează,
comunică și cooperează.
După cum am amintit, parteneriatul presupune existența unui obiectiv comun. Acesta
este, în cazul parteneriatului familie –grădiniță, dezvoltarea globală a copilului în raport cu
particularitățile sale individuale. El se poate realiza doar printr -o mișcare de apropiere în
dublu sens, în ved erea unei suficien te cunoașteri de ambele părți, astfel consider că părintele
trebuie să știe despre grădiniță:
• specificul și programul de activitate al grădiniței;
• principiile de bază ale grădiniței în ceea ce privește îngrijirea, creșterea, dezvoltare a și
învățarea copiilor de 3 –6 ani;
• dotarea materială a grădiniței și condițiile de amenajare a spațiului grădiniței (a grupei,
a întregii instituții);
• nivelul pregătirii al cadrelor didactice;

– 18 –
• performanțele atinse de grădiniță în ceea ce privește educația și îngrijirea copilului;
• oferta activităților opționale (se studiază limbile moderne, dansul, pictura etc.);
• conținutul regulamentului interior al grădiniței;
• așteptările grădiniței în rapor t cu relația de colaborare cu familia;
• așteptările și aspirațiile colaboratorilor instituției în privința comportamentului
copilului și al familiei.
De asemenea este important ca și grădinița să cunoască următoarele aspecte despre familie:
• structura și componența familiei (familie nucleară, extinsă, monoparentală, concubinaj
etc.);
• informații privind particularitățile copilului (vârstă, stare de sănătate, interese,
deprinderi elementare de bază etc.);
• modele de relaționare (existența fraț ilor în familie, atașamentul puternic față de o
persoană etc.);
• stilul educativ al familiei;
• nivelul educațional al părinților;
• modele culturale care definesc mediul familial (valori importante pentru familie, tip de
alimentație, sărbători etc.);
• dorinț ele pe care le are în raport cu creșterea și educarea copilului (menținerea unui
anumit program sau derularea unei activități specifice din familie, sprijin în anume
situații etc.);
• așteptările și aspirațiile părinților față de relația și colaborarea cu gr ădiniță (ce ar dori
de la grădiniță, cum se poate implica, ce idei are pentru îmbunătățirea activității etc.).
După înscrierea copilului la grădiniță, relația dintre părinți și educatori trebuie să se
bazeze pe un bogat schimb de informații, de experiențe și pe colaborare cu scopul asigurării
celor mai bune condiții de creștere și dezvoltare a copilului.
Părinții trebuie să regăsească un sprijin în serviciile oferite de grădiniță, dar, în același
timp, să se simtă și să acționeze responsabil pentru a col abora cu personalul la orice activitate
realizată pentru și împreună cu copiii. De aceea este important ca părinții să aibă în vedere
următoarele roluri și responsabilități :
• să recunoască grădinița ca instituție incluzivă, care asigură drepturi egale pe ntru toți copiii;
• să-și cunoască copilul și posibilitățile lui, colaborând cu grădinița și cu educatorul;
• să fie dispuși la activități de voluntariat în beneficiul copiilor;

– 19 –
• să colaboreze și să coopereze cu o deschidere permanentă spre grădiniță, comunitate în
interesul copilului;
• să recunoască rolul grădiniței în dezvoltarea copilului;
• să respecte personalul din grădiniță;
• să sprijine activitatea educatoarei, în scopul dezvoltării integrale a copilului.
Nu doar părinții au roluri și responsabilități, ci și personalului grădiniței , dintre care
amintim :
• oferirea de șanse egale copiilor , privitor la accesul serviciilor oferite de grădiniță;
•informarea părintelui cu privire la oferta educațională a grădi niței pentru creșterea și
dezvoltarea copilului;
• motivarea părintelui pentru a se implica și colabora cu grădinița;
• prezentarea așteaptă rilor de la părinte: colaborare, cooperare, încredere, sprijin, ajutor
reciproc, confidențialitate, respect;
• să dea dovadă de transparență în procesul educativ;
• oferirea informații lor pe care familia dorește să le afle privind modalități de educare a
copiilor;
• determinarea părinților să colaboreze pentru ca educația din grădiniță să aibă continuitate și
consecvență, și acasă;
• evitarea stărilor conflictuale, tensionate, cu părinții, pentru a nu avea efecte negative asupra
copilului.

– 20 –
Cap. IV. Studiu de caz. Analiza nivelului de satisfacție al părinț ilor față de
serviciile educaționale la Grădinița cu P rogram Prelungit Nr. 10 Târgu
Mureș
4.1. Prezentarea unității de învățământ
Grădinița cu Program P relungit nr. 10 din Târgu Mureș are ca principal obiect de
activit ate acordarea de servicii educaț ionale, deservin d o populaț ie de aproxima tiv 200 de
preșcolari, proveniți din oraș sau din zonele aflate î n proximitate. În prezent grădinița
funcționează cu 8 grupe, dintre care 5 de secție română, iar 3 de secție maghiară. O echipă de
16 cadre didactice, 2 de didactic auxiliar, 8 cadre nedidactice, un cadru sanitar și un psiholog
școlar, încununează cu succes rezultatele de excepție a resurselor umane existente în cadrul
echipei manageriale.
Obiectivul principal al grădiniței este ridicarea calității muncii instructiv -educativ, î n
concordanță cu cerințele programei și asigurarea modernizării bazei materiale, în vederea
obținerii de performanțe, ținându -se cont de situația concretă din unitate, de condițiile
comunității și de familiile p reșcolarilor.
Misiunea declarată a grădinițe i
Grădinița este o instituție de educație, are rol de a oferi sprijin educativ pentru copii și părinți.
Ea este terenul unor relații educative dintre care fiecare beneficiar -părinte, copil, educator are
de învățat și trebuie să se simtă valorifica t și impo rtant.
Misiunea instituției este de socializare a copiilor preșcolari în vederea integrării și adaptării
cu succes, fără dificultate în activitatea școlară și în societate, urmărind obiectivele:
• Formarea personalității copilului ținând seama de nivelul său propriu de dezvoltare, de
nevoile sale afective și de activitatea sa fundamentală – jocul;
• Asigurarea unui act educațional de performanță, care să contribuie la formarea unei
personalități autonome și creative, la formarea unor copii sănătoși, creativi, activi ,
cooperanți, care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație din viață;
• Asigurarea părinților că educația copiilor se face într -un mediu sigur prin întărirea
parteneriatului cu părinții;
• Asigurarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea fizică, psihică, morală și
intelectuală a copiilor;
• Evitarea exprimărilor, prejudecăților de tip discriminator și încurajarea diversității;
• Dezvoltarea personalității copilului sub premi se ,,învață -l să învețe singur” ;
• Șanse egale de dezvoltar e globală și intelectuală a tuturor copiilor;

– 21 –
• Dezvoltare de parteneriate cu: familia, comunitatea, școli, grădinițe din județ țară și
străinătate.
4.2. Scopul cercetării
Scopul acestei cercetări îl reprezintă măsurarea gradului de satisfac ție a beneficiar ilor
indirecți – părinții/reprezentanți i legali în privi nța serviciilor educațional e oferite de instituția
de învățământ Grădinița cu Program Prelungit Nr. 10 Târgu Mureș .
4.2. Obiectivele cercetării
Obiectivele prezentei cercetări constau în :
1. Stabilirea gradului de satisf acție perceput de către beneficiarii de servicii educaționale
în privința relațiilor dintre copil -educatoare, părinți -educatoare, părinți -conducerea
unității
2. Identificarea nivelului de satisfacție resimț it de părinți referitor la condiți ile în care se
prestează serviciile educaționale (securitate, igienă,confort,hrană)
3. Cunoașterea opiniilor părinț ilor privind calitatea actului educațional
4. Identificarea gradului de satisfacție privind resursele materiale și umane de care
dispune grădinița
5. Sublinierea import anței realizării unui parteneriat eficient grădiniță -familie în educația
copilului .
4.3. Ipotezele cercetării
Pornind de la scopul și obiectivele cercetării am formulat următoarele ipoteze ce
urmează să fie testate în cercetarea de față :
1. Cel puțin 50 % dintre subiecți se declară satisfăcuți de dotarea materială a grădiniței.
2. Peste 80% din totalul respondenților afirmă că nivelul de siguranță al copiilor în
incinta unității școlare este mare.
3. Majoritatea respondenților se consideră muțumiți de calitatea actului educațional
desfășurat la grupă.
4. Majoritatea părinț ilor sunt mulțumiți de funcționarea curentă a unității de învățământ
5. Peste 50% din totalul respondenților sunt satisfăcuți cu privire la parteneriatul
grădiniță -familie.

– 22 –
4.4. Metodologia de cercetare
În demersul investigativ privi nd satisfacția beneficiarilor față de serviciile
educaționale voi utiliza o metodă cantitativă de investigație . Metoda aleasă pentru colectarea
datelor a fost ancheta pe bază de chestionar. Ancheta, ca metodă de cercetare presupune
recoltarea sistematică a unor informații despre aspecte din viața unui unui individ, sau a unui
grup social ca și interpretarea acestora în vederea desprinderii semnificației lor. Voi utiliza
cercetarea cantitativă, deoarec e este una de profunzime, concluzivă. Instrumentul de cerceta re
utilizat este chestionarul.
4.5. Prezentarea eșantionului
În cadrul prezentei cercetări privind satisfacț ia beneficiarilor indirecți față de mediul
educațional preprimar , s-a aplicat un che stionar asupra părinților cu privire la gradul de
satisfacție resimțit în urma accesăr ii serviciilor oferite de instituț ia de învățământ Grădinița cu
Program Prelungit Nr. 10 , obținâ nd 46 de chestionare completate de la 2 categorii de părinți.
Din prima categorie fac parte părinții copiilor de la grupa mică „Dino” ,care își vor exprima
opinia după un an petrecut în instituț ie iar cea de -a doua este cea a părinților copiilor grupei
mari „Furnicuțele”, care se află de 3 ani în grădiniță. Din prima grupă avem 20 de părinți care
au răspuns chestionarului, iar din a doua 26 de părinți.

Figura 4 .1. Structura eșantionului în funcție de sex
Din punct de vedere al structur ii eșantionului în funcț ie de sex , potrivit figurii 4.1 se
constată ca majoritatea respondenților sunt de sex feminin, respectiv 70% , iar subiecții de sex
30%
70%
Masculin
Feminin

– 23 –
masculin reprezintă doar 3 0 %, ceea ce relevă gradul de implicare mai mare al mămicilor în
procesul educațional.

Figura 4.2. Structura eșantionului în funcție de vârstă
Din punct de vedere al structurii eșantionului în funcție de vârstă, categoria cel mai bine
reprezentată este cea cuprinsă între 31 și 40 de ani, urmată de categoria cuprinsă între 41 și 50
de ani. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 21 și 30 de ani ocupă ponderea cea mai mică. Acest
grafic confirmă tendințele actuale de a pune pe primul loc realizarea profesională și abia apoi
întemeierea unei familii (după vârsta de 30 de ani).

Figura 4.3. Structura eșantionului în funcție de studiile absolvite 630
10
0
02468101214161820222426283032
21-30 31-40 41-50 51-60
Primare
0%Gimnaziale
0%
Liceale
14%
Superioare
86%

– 24 –
Efectuarea unei analize în funcție de nivelul de educație al persoanelor care compun
eșantionul, arată o majoritate netă a categoriei cu studii superioare (86%). De asemenea 14%
dintre pa rticipanții la studiu au indicat drept ultimă școală absolvită liceul. Nici unul din
componenții eșantionului nu face parte din categoriile care desemnează nivelul de educație
primar sau gimnazial.

Figura 4.4. Structura eșantionului în funcție de domicil iu
Ca și mediu de proven iență, subiecții sunt originari, în cea mai mare parte (74%) din
mediul urban, această pondere fiind mare având în ved ere localizarea grădiniței, tot în mediul
urban, aprope de zona centrală a orașului. Doar 26% dintre aceștia au ca reședință o localitate
rurală din județul Mureș.
4.6. Analiza și interpretarea datelor obținute
Metodologia de cercetare a prevăzut aplicarea unui chestionar. Chestionarul care stă la
baza studiului nivelului de satisfacție al părinților de la Grădinița cu Progra m Prelungit Nr. 10
este realizat conform celui mai evoluat sistem de evaluare și măsurare a dimensiunilor calității
serviciilor ( SERV QUAL ) și cuprinde 20 de enunțuri . Subiecții sunt invitați să specifice
nivelul de acord, respectiv dezacord față de afirmațiile /întrebările din chestionar, pe o scală
Lickert de evaluare .
În urma aplicării acestui chestionar am ajuns la următoarele rezultate:
1. Cum apreciați Oferta educațională a grădiniței ( tot ceea ce "oferă" unita tea: angajați,
dotarea, activități opționale, asistență logopedică, psihologică , curricula, etc.)
74%26%
Urban
Rural

– 25 –

Figura 4.5. Aprecierea ofertei educaț ionale
La prima întrebare inclusă în chestionar referitoare la o ferta educațională a grădiniței,
la Grupa Dino au fos t colectate următoarele rezultate: 60% declară oferta educațională foarte
bună , 30% bună și doar 10% satisfăcătoare. La cealaltă grupă, a „Furnicuțelor” 54% dintre
părinți consideră foarte bună oferta educațională, 38% bună și 8% destul de bună. Putem
obser va că majoritatea părinților din ambele grupe au apreciat oferta fiind foarte bună și nici
unul nu a considerat -o nesatisfăcătoare.
2. Cum apreciați funcționarea curentă a unității de învățământ (în general, în ansamblul ei)?

Figura 4.6. Nivelul satisfacției față de funcționarea curentă a grădiniței 12
6
02
014
10
2
0 0
0246810121416
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor
10
6
2 213
10
2
1
02468101214
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 26 –
În ceea ce privește funcționarea curentă a unității de învățământ, aceasta este evaluată
ca fiind foarte bună de 50 % din părinții ambelor grupe. 30%, respectiv 38% o consideră
bună. 10% din totalul respondenților de la Grupa Di no spun că este de stul de bună și
satisfăcătoare, iar la cealaltă grupă , pentru 8% este destul de bună și pentru 4% satisfăcătoare.

3. Apreciați ca litatea activității nedidactice , administrative, din grădiniță (hrană, disciplină,
asistența medicală, organizare, etc)

Figura 4.7. Aprecierea activității nedidactice
4. Evaluați dotarea materială (obiecte de inventar, mijloace fixe, etc.) a grădiniței.

Figura 4.8. Evaluarea dotării materiale
Dotarea materială a grădiniței este apreciată de părinții grupei Dino astfel: 55% foarte
bună, 30% bună ș i 15% destul de bună. Comparativ , părinții celeilate grupe o consideră 62% 14
10
2
015
3
1 1
0246810121416
Grupa Furnicutelor
Grupa Dino
11
6
3
0 016
6
4
0 0
024681012141618
Grupa Dino
Grupa Furnicutelor

– 27 –
foarte bună, 23 % bună și de asemenea 15% bună. Din câ te observăm nu există diferențe
majore în tre opiniile părinților celor 2 grupe, procentajele fiind similare , ceea ce
demonstrează că dotarea grădiniței satisface majoritatea părinților.
5. Cum apreciați igiena și confortul oferite de spațiile din grădiniță?

Figura 4.9. Aprecierea nivelului de igienă și confort
Referitor la nivelul de igienă și confort părinții s -au declarat a fi foarte mulțumiți și
mulțumiți. Ponderea cea mai mare o ocupă părinții mulțumiți 70%, respectiv 54% , fiind
urmată de cei foarte mulțumiți 30%, respectiv 46%. Nici un p ărinte nu consideră că există
probleme deosebite la acest capitol.
6. Care este nivelul de siguranță pentru copii în incinta unității școlare?

Figura 4.10. Opinia privind nivelul de siguranță al copiilor 614
0 0 01214
0 0 0
0246810121416
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor
11
9
0 0 022
2
0
0510152025
foarte
maremare mediu mic foarte
micGrupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 28 –
O dimensiune deosebit de importantă verificată pr in aprecierea părinților este cea
legată de siguranța copiilor. Având în vedere faptul că la această vârstă copilul nu este capabil
să își poarte singur de grijă, sau să conștientizeze existența pericolelor , măsurile de siguranță
și supravegherea permanent ă sunt obligatorii. Părinții doresc un mediu sigur în car e copiii să
își petreacă timpul ; sănătatea și integritatea acestora sunt primordiale. După cum se poate
observa din grafic părinții declară că nivelul de siguranță este foarte mare și mare. 92% dint re
părinții grupei mari consideră nivelul ca fiind foarte ridicat, spre deosebire de doar 55% din
părinții grupei m ici.
7. Cum apreciați modul în care sunteți consultați de conducere în privința deciziilor majore
care se iau la nivelul unității de învățămâ nt?

Figura 4.11. Aprecierea implicării părinților în luarea deciziilor de către conducerea instituției
Acest grafic ne arată că părerile părinților sunt destul de împărțite. Grupa Dino
apreciază co nsultarea lor în luarea deciziilor la nivelul conducerii astfel: foarte bună(20%),
bună(50%) destul de bună (15%), satisfăcătoare (10%), și nesatisfăcătoare (5%), spre
deosebire de grupa Furnicuțelor care o apreciază ceva mai favorabil foarte bună (31%),
bună(31%) destul de bună (23%) satisfă cătoare (15%).

410
3
2
18 8
6
4
0
024681012
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 29 –
8. Sunteți mulțumit de calitatea actului educațional desfășurat la grupa copilului
dumneavoastră?

Figura 4.12 . Satisfacția față de calitatea actului educațional
Satisfacția față de calitatea actului educațional este evaluată de respondenți la un nivel
destul de ridicat, majoritatea declarându -se foarte mulțumiți, 70 % și 61%, ceea ce relevă
faptul că activitatea de la ambele grupe îi mulțumește pe părinți.
9. Cum apreciați comunicar ea dintre părinți și educatoarele grupei din care face parte copilul
dumneavoastră?

Figura 4.13 .Comunicarea dintre părinți și cadrele didactice 14
6
0 0 016
10
0 0 0
024681012141618
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor
14
4
2
0 01112
2
1
0
0246810121416
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 30 –
La Grupa Dino comunicarea dintre cadrele didactice și părinți este pentru 70% dintre
ei foarte bună, pentru 20% bună și pentru 10% destul de bună. În cealaltă grupă cea mai mare
pondere este ocupată de părinții care consideră comunicarea bună (46%), urmată de cea foarte
bună(42%). În compa rație cu cealaltă grupă, aici 3 % dintre pă rinți apreci ază nivelul
comunică rii drept satisfăcător.
10. În ceea ce privește activitatea, comportamentul și rezultatele copilului dumneavoastră,
apreciați că sunteți :

Figura 4.14 . Aprecierea comportamentului preșcolarilor
Părerile oscilează între foarte mulțumit și mulțumit în ceea ce privește activitatea,
comportamentul și rezultatele copilului la ambele grupe. Numărul părinților care se dec lară
foarte mulțumiți este egal în ambele grupe.
11. Sunteți de acord că grădinița este un loc care încurajează creativitatea și susține
dezvoltarea aptitudinilor înnăscute ale copilului dumneavoastră?

Figura 4.15 . Aprecierea rolului grădiniței în dezvoltarea creativității și a aptitudinilor 12
8
0 0 01214
0 0 0
0246810121416
Gruapa Dino
Grupa Furnicuțelor
14
6
0 0 022
4
0 0 0
0510152025
total de
acordparțial de
acordneutru parțial
dezacordtotal
dezacordGrupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 31 –
Cele mai multe răspunsuri în cazul ambelor grupe sunt de total de acord, ponderea
fiind de 70% și 84%, iar restul este opupată de cei care au fost parțial de acord. Observăm că
nu există nici un răspuns neutru, parțial dezacord sau total dezacord ceea ce a rată că părinții
sunt destul de convinși de beneficiile pe care le aduce grădinița, din punct de vedere al
personalității.
12. Cum apreciați parteneriatul grădiniță -familie, în cazul dumneavoastră :

Figura 4.16. Aprecierea parteneriatului grădiniță -familie
În ceea ce privește parteneriatul grădiniță -familie 35% din părinții grupei Dino
apreciază că parteneriatul grădiniță -familie este unul foarte eficient, iar 65% eficient și destul
de eficient. De asemenea 38% din părinții Grupei Furnicuțele îl consideră foarte eficient și
62% eficient și destul de eficient.
13. Sunteti multumiț i de ev oluția copilului dumneavoastră în cadrul activităților din grădiniță ?

Figura 4.17. Nivelul satisfacției față de evoluția copilului 710
3
0 01014
2
0 0
0246810121416
foate
eficienteficient destul de
eficientineficient total
ineficientGrupa Dino
Grupa Furnicuțelor
12
8
0 0 016
10
0 0 0
024681012141618
Gruapa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 32 –
14. Cum apreciați consultarea părinților în vederea alegerii activităților opționale?

Figura 4.18. Aprecierea implicării în decizia privind activitățile opționale
Consultarea părinților în vederea alegerii activităților opționale este apreciată drept
foarte bună de majoritatea. Doar 10% din respondenții grupei Dino au evaluat implicarea lor
în decizia privind activitățile opționale destul de bună.
15. Sunteți multumiț i de materiale le didactice folosite la grupă î n activitatea instructiv –
educativă a cop ilului?

Figura 4.19. Gradul de satisfacție privitor la materialele didactice utilizate
La întrebarea numărul 16 răspunsurile părinților din cele 2 grupe au fost relativ
similare, 60% din totalul respondenților declarându -se foarte mulțumiți, iar restul de 40%
spunând că sunt mulțumiți. 12
6
2
0 016
10
0 0 0
024681012141618
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor
14
6
0 0 014
12
0 0 0
0246810121416
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 33 –
16. Cum apreciați relația educatoare -copil, atitudinea acestora față de copii?

Figura 4.20. Aprecierea relației educatoare -copil
Datele obținute de la ambele grupe sunt asemănătoare. 47% din totalul respondenților
spun că relația dintre copil și educatoare este foarte bună și 53% o consideră bună.
17. Cum apreciați activitatea cadrelor didactice referitoare la informarea regulată privind
progresul copilului dumneavoastră?

Figura 4.21. Satisfacția față de informarea pri vind progresul copilului
Grupa Dino înregistrează următoarele valori : 60% dintre părinți consideră foarte bună,
30% bună și 10% destul de bună informarea regulată privind progresul copilului. De cealaltă 16
4
0 0 016
10
0 0 0
024681012141618
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor
12
6
2
0 014
11
1
0 0
0246810121416
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 34 –
parte g rupa Furnicuțele apreciază informarea ca fiind 53% foarte bună, 42% bună și doar 3%
destul de bună.
18. Cum apreciați adecvarea metodelor de predare la particularitățile de vârstă și la motivația
fiecărui copil?

Figura 4.22. Aprecierea metodelor de pred are
Adecvarea metodelor de predare la particularitățile de vârstă și la motivația fiecărui
copil este un factor important în reușita procesului instructiv -educativ, condiție care se pare că
este îndeplinită de cadrele didactice și care aduce mulțumirea pă rinților, după cum se poate
observa în grafic. Toți părinții declară foarte bună și bună adecvarea metodelor la
particularitățile de vârstă și la motivația fiecărui copil, ceea ce relevă un grad înalt de
satisfacere.
19. Considerați că receptivitatea cadre lor didactice la solicitările / inițiativele părinților este:

Figura 4.23. Evaluarea receptivității cadrelor didactice la solicitările părinților 10 10
0 0 016
10
0 0 0
024681012141618
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor
16
4
0 0 016
9
10 0
024681012141618
Grupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 35 –
Referitor la receptivitatea cadrelor didactice la solicitările părinților datele obț inute ne
arată că la grupa Dino, respondenții o apreciază ca fiind foarte bună (80%), și bună (20%).
Diferența dintre cele 2 grupe constă în fapul că la grupa Furnicuțelor 3% dintre părinți o
consideră destul de bună, 34% bună și 61% foarte bună.
20. În ce măsură considerați c ă, grădinița contribuie la viitorul succes școlar și social?

Figura 4.24. Aprecierea gradului în care grădinița contribuie la viitorul succes școlar și social
Părinții apreciază că grădinița contribuie în foarte mare măsură și în mare măsură la
viitorul succes școlar și social .

12
8
0 0 016
10
0 0 0
024681012141618
în foarte
mare
măsurăîn mare
măsurăîn mică
măsurăîn foarte
mică
măsurădelocGrupa Dino
Grupa Furnicuțelor

– 36 –
Concluzii
Evoluția și transformările sociale din ultimii ani, inclusiv în sistemul de învățământ au
condus la modificări în abordarea și aplicarea conceptului de educație, în special prin
delimitarea și consolidarea unor servicii educaționale care să răspundă cerințelor unor
categorii diverse de beneficiari, reprezentate de persoane de vârste diferite, aparținând unor
medii sociale diverse și cu posibilități intelectuale și aptitudinale diverse.
Datorită ritmului acceler at al dezvoltării societății, educația trebuie să adapteze în
permanență prestarea serviciilor în funcție de nevoile și așteptările beneficiarilor. Î n lucrarea
de față am dorit să aduc în discuție nivelul satisfacției perceput de părinți față de seviciile
educaționale prestate de instituții publice.
Acest studiu oferă un model adaptat pentru studi erea satisfacției beneficiarilor de
servicii educaționale din ciclul preșcolar . Acest model este ba zat pe modelul SERVQUAL.
Astfel am investigat 4 dimensiuni ale calității serviciilor, respectiv siguranța, dotarea
materială, empatia, fiabilitatea, răspuns prompt. Investigarea s -a realizat pe un eșantion de 46
de părinți, aparținând grupelor mică și mare.
În urma investigării ș i analizei datelor obținute se evidențiază următoarele concluzii :
• oferta educațională satisface nevoile beneficiarilor
• funcționarea curentă a grădiniței este apreciată de majoritatea părinților drept foarte
bună
• majoritatea părinților declară că sunt foarte muțumiți de dotarea materială
• cei mai mulți respondenți spun că sunt mulțumiți de igiena și confortul din grădiniță
• aproape toți părinții consideră că incinta unității de învățământ reprezintă un spațiu sigur
• consultarea de către conducere a părinților în privința deciziilor majore îi nemulțumește
puțin
• calitatea actului educațional este foarte apreciată de majoritatea părinților
• părinții apreciază comunicarea cu cadrele didactice ca fiind foarte bună
• cel puțin jumătate sunt total de acord cu afirmația conform căreia grădinița încurajează
creativitatea și susține dezvoltarea aptitudinilor
• majoritatea beneficiarilor indirecți apreciază parteneriatul grădiniță -familie eficient
• părinții se declară foarte mulțumiți de evoluția copilului de la începutul frecv entării
grădiniței
• activități opționale s unt alese cu consultarea părinț ilor
• cei mai mulți părinți consideră foarte bună relația și atitudinea cadrelor față de copii

– 37 –
• cadrele didactice informează în mare măsură părinții cu privire la evoluția copiilor
• părin ții consideră că metodele de predare sunt adaptate la particularitățile de vârstă și
motivația fiecărui copil
• receptivitatea cadrelor didactice la solicitările părinților este apreciată majoritar foarte
bună
• majoritatea beneficiarilor apreciază că grădini ța contribuie în foarte mare măsură la
viitorul succes școlar
Satisfacția părinților față de serviciile educaționale variază puțin de la o demensiune
investigată la alta, însă în general nivelul de satisfacție este mare. Analiza datelor a relevat
faptul că nu există diferențe majore în ceea ce privește gradul de satisfacție a l părinților din
cele 2 grupe, ceea ce indică că personalul este eterogen, iar calitatea serviciilor este relativ
aceeași în întreaga unitate.
Rezultatele obținute confirmă ipotezele lansate .
Prezenta cercetare confirmă faptul că satisfacția este punctul central în formarea unei
imagini asupra proces ului educațional . De asemenea rezultatele oferă și informații asupra
influenței diverselor dimensiuni în formularea satisfacție i percepute. Rezultatele acestei
cercetări arată care sunt factorii cheie în stabilirea gradului de satisfacție al beneficiarilor de
servicii educaționale . Având în vedere faptul că în prezent , viteza cu care circulă informațiile
este foarte rapidă iar sur sele de informații care pot fi acce sate părinți sunt foarte variate,
aceștia putând compara diverse unități, managerii ar trebui să se orien teze spre oferirea unui
grad satisfacție ridicat investigând în mod continuu aștept ările beneficiarilor și standarde le de
calitate care trebuie atinse pentru oferirea acestui grad.
Învățământul românesc nu se poate ridica decât prin calitate, iar calitatea se obține într –
un mediu relațional construit cu atenție și profesionalism. Investiția în copii ar trebui
consider ată și tratată ca o investiție strategică a statului. Construirea relațiilor educaționale în
mediul grădiniței prin sprijinul mai eficient al familiilor poate fi tratată ca o investiție și o
prioritate a sistemului de formare profesională în contextul educ ației timpurii românești.
Cunoaș terea nemulțumirilor părinților , a modulu i în care cadrele didactice comunică cu
copiii și părinții , a gradului în care aceștia sunt sa tisfăcuți de serviciile educaționale furnizate
sunt informații vi tale pentru managerii unităților școlare și pot conta foarte mult în formarea și
menținerea imag inii unității de învățământ.
Cu ajutorul modelului de cerceta re a satisfacției beneficiarilor de servicii educaționale ,
validat în prezenta cerce tare, managerii unităților de învăță mânt pot cunoaște nivelul de
satisfacție perceput de beneficiarii de servicii educaționale în ur ma analizării procesului

– 38 –
instructiv -educativ, a dotărilo r unității școlare, a personalului unității și pot reduce astfel
discrepanța d intre așteptările benefici arilor cu privire la serviciile educaționale și serviciile
educaționale furnizat e. Studierea nevoilor și adaptarea permanentă a serviciilor la nevoile și
cerințele beneficiarilor reprezintă o condiție pentru reali zarea unor servicii de calitate.
Aceste d ate obținute ne dau posibilitatea despri nderii unor concluzii pozitive.
Analizând, per total, gradul de satisfacție resimțit de respondenți se poate observa faptul că
aceștia sunt mulțumiți de modul și condițiile în care acestea s -au desfășur at. Concluzionând,
consider că serviciile educaționale oferite de Grădinița cu Program Prelungit Nr. 10 Târgu
Mureș contribu ie într -o mare măsură la realizarea unei educații de calitate în orașul nostru .
Prin intermediul studiului cantitativ desfășurat, aceas tă cercetare a avut menirea de a prezenta
o imagine completă asupra gradului de sati sfacție resimțit de părinți.
Pentru creșterea gradului de satisfacție se propun adoptarea următoarelor măsuri:
implicarea familiei în viața grădiniței prin proiecte educa tive și prin consultarea acesteia în
privința diferitelor hotărâri luate la nivelul unității de învățământ, inclusiv în ceea ce prive ște
activitățile opționale, comunicarea constantă cu părinții , o cât mai bună transparență si
obiectivitate a modului î n care se realizează evaluarea, adecvarea metodelor de predare la
particularitățile de vârstă și individua le și la motivația fiecărui copil , eficientizarea
parteneriatului familie -grădiniță prin activități de consiliere a părinților, activități extrașcolare
alături de părinți și copii, realizarea unor proiecte pentru finanțarea grădiniței în vederea
achiziționării de dotări materiale.
Cercetarea satisfacției părinților reprezintă doar o primă etapă în cadrul procesului de
îmbunătățire a satisfacț iei acestora. Această etapă trebuie să fie urmată d e implementarea unor
măsuri de adaptare la așteptările și nevoile beneficiarilor . Monitor izarea satisfacției trebuie să
fie un proces continuu și constant, conducând la descoperirea unor aspecte relevante care să
condu că la un avantaj competitiv în raport cu competitorii de pe piața serviciilor educaționale .
Este foarte important ca managerii unităților de învățământ să conștientizeze faptul că un grad
înalt de satisfacție al beneficiarilor de servicii educaționale atrage după sine și un grad de
accesare a serviciilor mai ridicat. De asemenea un grad ridicat de accesare a serviciilor
educaționale atrage după sine și un plus de resurse bănești ce ar putea fi utilizate pentru
îmbunătățirea imaginii instituției prin realiza rea unor acțiuni de renovare (interioară și
exterioară), achiziționarea d e materiale didactice , schimbarea mobilierului din grupe ,
achiziționarea de softuri educaționale, etc.
Pornind de la cercetarea prezentă am identificat următoarele direcții de cercet are:
– studiul se dorește a fi extin s pe mai multe unități de învățământ de publice

– 39 –
– realizarea unei cercetări comparative a satisfacției con sumatorilor de servicii educaționale de
stat și a satisfacției cons umatorilor de servicii educaționale private
– identificarea consecințelor pe care le are un grad de satisfa cție redus asupra beneficiarilor de
servicii educaționale .

– 40 –
Bibliografie
Cărți :
1. Chiș Olga, Tătaru Lolica , Glava A dina, (2014), Piramida cunoașterii. Repere
metodice în aplicarea curriculumului preșcolar , Editura Diamant, Pitești
2. Gherghuț Alois, (2007), Managem ent general și strategic în educație , Editura
Polirom, Iași
3. Gherguț Alois, Ceobanu Cipirian, (2009), Elaborarea și managementul proiectelor în
serviciile educaționa le, Editura Polirom, Iași
4. Iosifescu Șerban, (2001) , Management educațional pentru instituțiile de învățământ ,
Editura Tipogrup press, Buzău
5. Joița Elena, (2000), Management educațional, Editura Polirom, Iași
6. Mag Georgeta Alina, (2013), Reconstrucția sistemului de relații educaționale în
contextul educației timpurii, Editura Pro Universitaria, București
7. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, ( 2008 ), Curriculum pentru învățământ
preșcolar
8. Păun Emil, Iucu Romiță, (2002), Educația Preșcolară în România , Editura Polirom,
Iași
9. Stan Liliana, (2014), Pedagogia preșcolarității și școlarității mici , Editura Polirom,
Iași
10. Stan Liliana, (2016), Dezvoltarea copilului și educația timpurie , Editura Polirom, Iași
11. Tudorică Roxana, (2007), Manage ment educațional în context european , Editura
Meronia, București
12. Voiculescu Florea, (2004), Analiza resurse -nevoi și management strategic în
învățământ, Editura Aramis, București
Articole :
1. Florescu Daniela -Mihaela, „Evaluarea performanțelor în unitățile școlare” în Revista
învățământului preșcolar nr.3 -4/2008, pp. 51 -56
Pagini de internet:
1. http://statistici.insse.ro/ accesat la data de 30.03.2018
2. http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=224&idb= accesat la
data de 23.04.2018

– 41 –
3. http://www.edc.uoc.gr/~vasoikon/docs/44.Public%20and%20Private%20Kindergarten
%20from%20the%20perspectives%20of%20teachers%20in%20Greece:%20the%20ca
se%20of%20Crete.pdf accesat la data de 25.04.2018
4. http://www.isj.sv.edu.ro/images/Docs/Discipline/invatamnat_ preprimar/2017/proiecte
_si_programe/proiecte_si_prog_nationale/PRET_modulul_1.pdf accesat la data de
15.03.2018
5. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212567113000440 accesat la data
de 4.04.2018

– 42 –
Anexe
Anexa 1
Chestionar referitor la gradul de satisfacție al părinților față de serviciile educaționale
Pentru îmbunătățirea calității procesului instructiv -educativ, vă solicităm părerea.
Chestionarele sunt anonime. Vă mulțumim pentru participare și vă rugăm să răspundeți la
toate întrebări le din chestionar.
Vârsta
21-30 31-40 41-50 51-60
Studii
primare gimnaziale liceale superioare
Sexul
F M
Domiciliul
urban rural
1. Cum apreciați Oferta educațională a grădiniței ( tot ceea ce "oferă" unitatea : angajați,
dotarea, activități opționale, asistență logopedică, psihologică , curricula, etc.)
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare
2. Cum apreciați funcționarea curentă a unității de învățământ (în general, în ansamblul ei)?
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare

3. Apreciați calitatea activității nedidactice , administrative, din grădiniță (hrană, discipl ină,
asistența medicală, organizare, etc)
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare

– 43 –

4. Evaluați dotarea materială (obiecte de inventar, mijloace fixe, etc.) a grădiniței.
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare

5. Cum apreciați igiena și confortul oferite de spațiile din grădiniță?
foarte mulțumit
mulțumit
neutru
nemulțumit
foarte nemulțumit

6. Care este nivelul de siguranță pentru copii în incinta unității școlare?
foarte mare
mare
mediu
mic
foarte mic

7. Cum apreciați modul în care sunteți consultați de conducere în privința deciziilor majore
care se iau la nivelul unității de învățământ?
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcă toare

8. Sunteți mulțumit de calitatea actului educațional desfășurat la grupa copilului
dumneavoastră?
foarte mulțumit
mulțumit
neutru
nemulțumit
foarte nemulțumit
9. Cum apreciați comunicarea între părinți și educatoarele grupei din care face parte copilul
dumneavoastră?
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare

– 44 –
10. În ceea ce privește activitatea, comportamentul și rezultatele copilului dumneavoastră,
apreciați că sunteți :
foarte mulțumit
mulțumit
neutru
nemulțumit
foarte nemulțumit
11. Sunteți de acord că grădinița este un loc care încurajează creativitatea și susține
dezvoltarea aptitudinilor înnăscute ale copilului dumneavoastră?
total de acord
parțial de acord
neutru
parțial dezacord
total dezacord

12. Cum apreciați parteneriatul grădiniță -familie, în cazul dumneavoastră :
foarte eficient
eficient
destul de eficient
ineficient
total ineficient
13. Sunteti multumiț i de ev oluția copilului dumneavoastra î n cadrul activităților din grădiniță ?
foarte mulțumit
mulțumit
neutru
nemulțumit
foarte nemulțumit
14. Cum apreciați consultarea părinților în vederea alegerii activităților opționale?
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare
15. Sunteți mu ltumiț i de materiale le didactice folosite la grupă î n activitatea instructiv –
educativă a copilului?
foarte mulțumit
mulțumit
neutru
nemulțumit
foarte nemulțumit

– 45 –
16. Cum apreciați relația educatoare -copil, atitudinea acestora față de copii?
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare
17. Cum apreciați activitatea cadrelor didactice referitoare la informarea regulată privind
progresul copilului dumneavoastră?
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare
18. Cum apreciați adecvarea metodelor de predare la particularitățile de vârstă și la motivația
fiecărui copil?
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare

19. Considerați că receptivitatea cadrelor didactice la solicitările / inițiativele părinților este:
foarte bună
bună
destul de bună
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare
20. În ce măsură considerați că, grădinița contribuie la viitorul succes școlar și social?
în foarte mare măsură
în mare măsură
în mică măsură
în foarte mică măsură
deloc

– 46 –
Summary
The motivation for choosing the theme was based on the finding that , in present the
satisfaction / dissatisfaction of the beneficiaries of educational services is an important
starting point for the development / improvement of the state educ ation system. Thus, in the
study entitled "Considerations on Parental Satisfaction to Preschool Education Services" is
presented a research model used to measure the satisfaction of the beneficiaries of educational
services resulting from the review of the literature and whic h was applied in a kindergarten .
Education is a pure service sec tor, which is characterized by intangibility,
inseparability, heterogeneity and perishability. Educational service providers, more than
anything, need to be competitive. Often it is the key component of success . The education
service offered by the institu tion must reflect the organizational response to the identified
needs and wants of the target segment, in a given socio -economic context. However, the
beginning of successful service delivery in this case is in satisfying the needs of service
providers.
This thesis aimed mainly at measuring the satisfaction of the beneficiaries of
educational services in the state kindergartens in Romania. In order to achieve this, the thesis
was structured in four chapters.
The first chapter presents the Romanian educat ional system, with an emphasis on the
pre-school education level. In this chapter I talked about the notion of early education and its
importance, the situation of education in Romania, but also the role and place of
kindergartens. We also structured a cla ssification of kindergartens according to the form of
organization and the form of ownership.
The second chapter is dedicated to the peculiaritie s of the educational process carried
out in the kindergarten. Within this chapter are described the concept, the functions, the
structure of the educational -educational process, the design of the activities and the types of
activities organized with the preschoolers.
Chapter t hree presents a review of literature in the field of consumer satisfaction, and
implic itly of the beneficiaries of educational services as a prerequisite for the realization of
kindergarten -family partnership. This chapter sums up the definition of the notion of
satisfaction, of the educational services, as well as the importance of realizi ng the
kindergarten -family partnership with a common goal.
Chapter four presents the practical study on measuring the satisfaction of educational
service beneficiaries. the study was conducted in a public kindergarten . In this chapter we
presented the r esearch methodology used in the research, the sample, the research objectives

– 47 –
and hypotheses. For this research, the data capture instrument used was a question naire . The
reason for this choice of data capture instrument was because; based on my research method
which was quantitative method; questionnaire was the best way to collect quantitative data.
The questions were made under linker scale .The chapter contains the presentation of the
results obtained by analyzing the question s in the questionnaire.
The four chapters are followed by the main conclusions resulting from the research
conducted and future research directions. The dissertation paper "Considerations on Parental
Satisfaction to Preschool Education Services" ends with the presentation of the bibliographic
sources used for the elaboration of the research , as well as the attachment of annexes that
were required to support the elements presented in the thesis .