O dată cu finalizarea acestui demers de cercetare științifică, doresc să adresez cuvinte [610039]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„CAROL DA VILA” DIN BUCUREȘTI
ȘCOALA DOCTORALĂ
MEDICINĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător Științific:
PROF. DR. PETRU ARMEAN
Student-doctorand: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„CAROL DA VILA” DIN BUCUREȘTI
ȘCOALA DOCTORALĂ

MEDICINĂ

ASPECTE ACTUALE PRIVIND SĂNĂTATEA REPRODUCERII ÎN
COLECTIVITĂȚILE RROME

Conducător Științific:
PROF.DR.PETRU ARMEAN

Student-doctorand: [anonimizat]

2019

MULȚUMIRI
O dată cu finalizarea acestui demers de cercetare științifică, doresc să adresez cuvinte
de mulțumire celor care m- au îndrumat în această perioadă.
În primul rând doresc să imi exprim gratitudinea față de conduc atorul meu științific și
totodata îndrumatorul meu pe că rările vieții, domnul profesor univ ersitar Dr. Petru Armean,
pentru profesionalismul și răbdarea de care a dat dovadă, pentru lungile discuții purtate,
sfaturile acordate, sprijinirea și încuraj area în momentele de c umpănă, ajutorul necondiționat,
și mai ales pentru încrederea pe care mi- a acorda t- o pe toată perioada pregătirii doctoratului
și de elaborare a tezei. Tot pentru domnul Prof esor îmi exprim profunda recunoștință pentru
că a avut încredere înpregătirea mea, acceptându -mă ca doctorand: [anonimizat] , dându- mi șansa de
a- mi împlini visul, acela de a deveni cadru didactic universitar.
De asemenea, doresc să mul țumesc familiei mele, respe ctiv părinților și soțului. Mă
adresez, în mod special, părinților mei pentru at enția, dragostea și iubirea acordate de- a
lungul vieții și pentru sprijinul permane nt și care mi-au aratat ce înseamnă o bună educație.
În continuare doresc să le mul țumesc distinșilor profesori că au acceptat să fie referenți
pentru evaluarea acestei teze de doctorat și să facă parte din comisia de susținere publică a
tezei.

Cuprins
Introducere……………………….. ………………….. ……………………………………………….. …….. ………1
Partea generală………………………………………………………………………………………………………..6
Cap. 1. Serviciile de sănătatea reproducerii și de planning familial………………………….. ……6
1.1. Date actuale privind sănătatea reproducerii și planifică rii familiale………………….. ……..6
1.2. Organizarea serviciilor de plann ing familial în România……………………….. ……………. 10
Cap. 2 Indicatori demografici și de sănătate în colectivitățile de rromi……………………….. ..21
2.1. Aspecte socioculturale ș i demografice privind colectivitățile derromi…. …………… ……21
2.2. Starea de sănătate actualăa colectivităților de rromi . ………….. ……… ………. ………………25
Cap. 3 Partea specială- contribuții personale……….. …………………………………………………. ..34
3.1. Ipoteza de lucru, scop și obiectivele generale……… ………………………. ………………. …….34
3.2. Metodologia generală a cercetă rii…………………. …………………. …………… ………………. ..36
3.2.1. Definirea temei de cercetare……………………………………………………. ……………. ……….36
3.2.2. Metode și instrumente de cercetare………………………………………………………………… .37
3.3. Descrierea obiectivelor specifice și definirea termenilor…………………………………… ….44
3.4 Operaționalizarea conceptelor și metoda de eșantionare……………………………………… ..46
Cap. 4. Studiul asupra sănătății reproducerii și a planningului familial în colectivitățile de
rromi…………………………………………………………………………………………………………….. ……..48
4.1. Ipoteza de lucru și obiective specifice………………………………………………………………… 49
4.2. Material și metode de cercetare………………………………………………………………….. …….. 49
Substudiul 1……………………………………………………………………………………. ……………………. 49
4.3. Analiza factorilor demografici și economici care influențează sănătatea
reproducerii………………………………………………………………………………………………………….. 49
4.3.1 Rezultate și discuții………………………………………………………………………………… ……..50
4.3.2 Concluzii parțiale…………………….. ……………………………………………………………. ……..73
Substudiul 2…………………………………………………………………………………………………….. …..74
4.4. Analiza interferențelor dintre stările fiziologice și patologice și sănătatea
reproducerii …………………. ………………. …………… ………………………………. ………………….. …..74
4.4.1Rezultate și discuții………………………………………………………………………………………… 74
4.4.2 Concluzii parțiale……………………………………………………………………………………….. .147
Concluzii…………………………………………………………………….………………………… 148
i

Recomandări………………………….. …………………. ……………………………………………………….1 49
Limitele cercetării…………….. ……………………………………………………….. ………………………..150
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………… ….153
Anexe………………………………………………………………………………………………….. ……………. 157

ii

Listă cu lucrări științifice publicate:

/g120 CLAUDIA FELICIA IANCU1, FLORENTINA LIGIA FURTUNESCU2,
PETRU ARMEAN3, FAMILY PLANNING RELATED ATTITUDES IN A
ROMA RURAL COMMUNITY , Acta Me dica Transilvanica, vol. 23, nr. 2, 2018,
pg. 1- 4.
/g120 CLAUDIA FELICIA IANCU1, FLORENTINA LIGIA FURTUNESCU2, PETRU
ARMEAN3, ANALYSIS OF REPRODUCTIVE HEALTH POLICIES IN
RAMANIA: EVOLUTION FROM THE PERSPECTIVE OF ACCESS AND
ADDRESSABILITY PLANNING SERVICES, vol. 24, nr. 2, 2018, pg. 1- 4.

iii

ABREVIERI
APCOC – Consiliul Asia Pacific privind Contracepția BCV – Boli cardiovasculare BTS – Boli cu transmitere sexuală COC- contraceptive orale combinate CDC- Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor
CEDU 2000+ – Centrul Educația 2000+
CELSAM – Centro Latinamericano Saludy Mujer
CSSR – Cercetatea Sănătății Reproducerii în România
DSSR – Drepturile și Sănătatea Sexualității și Reproducerii
ECDC – Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor ECHI – European Core Health Indicators
EU- MIDIS – Sondajul privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeana
EUROSTAT – Comisia de Statistică a UniuniiEuropene ESC – Societatea Europeana de Contracepție și Sănătatea Reproducerii
FIGIJ – Federația Internațională de Ginecologie Pediatrica și Adolescență
HIV – Virusul Imunodeficienței Umane
ICCV – Institutul de Cercetare al Calității Vieții INS – Institutul Național de Statistică IOMC- Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului din România MDG – Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului MSI – Marie Stopes International NS/NR – nu știu/ nu răspund
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
ONG – Organizație Nonguvernamentală
ONU – Organizația Natiunilor Unite
PAHEF – Federația Panamericana de Sănătate și Educație RFHI – Inițiativa României pentru Sănătatea Familiei SECS – Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală SSR – Studiul Sănătății Reproducerii
iv

TBC – Tuberculoză TV – Televizor UNDP – Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare UNFPA – Fondul Națiunilor Unite pentru Populație UNICEF – Fondul Națiunilor Unite pentru Copii
USAID – Agenția Americană pentru Dezvoltare Internațională
WRHI – Inițiativa privind Sănătatea Reproducerii femeilor

v

[1]
Introducere

Prezenta teză de doctorat abordează din punct de vedere medical și sociologic sănătatea
și reproducerea sexuală din comunitățile de rr omi. Firul roșu al lucră rii urmarește în detaliu
care sunt cauzele și factorii care duc la ap ariția unui numar mai mare de copii în comunitățile
de rromi din țara noastră, spre deosebire de populația de etnie română. Subiectul este tratat
atât din punct de vedere medica l, cât și din punct de vedere sociologic, partea specială a
acestei teze reprezentând o cercetare socială real izată pe teren, în cadrul unei comunități de
rromi din România.
Sănătatea, și în mod special re producerea au fost subiecte int ens dezbătute în cadrul
cercetărilor realizate pe teritoriul țării noastre , atât din punct de vede re medical, cât și din
punct de vedere sociol ogic. În aceeași masură și cercretările asupra comunităților de etnie
rromă abundă la nivel academic, astfel că se poate spune că la prima vedere subiectul
prezentei teze este unul care a fost cercetat sau care nu poate stârni interesul.
Originalitatea acestei lucrări vine tocmai din importanța subiectului anal izat, dar și din
modalitatea în care este abordată lucrarea. Literatu ra de rromi, sau care specialitate prezintă
foarte multe studii care au la ba ză comunitățile în care se anal izează reproducerea la nivel
general, dar cele două subiecte nu au fost conectate până acum, astfe l încât să fie realizată o
analiză în profunzime asupra subi ectului analizat. Factorii, precum și cauzele care determină
numarul mare de copii în comunitățile de rromi de pe ter itoriul României sunt analizate din
punct de vedere economic, demo grafic, cultural și din punct de vedere al sănătății.
Sunt prezentate cara cteristici care țin de cultura și mentalitatea comunităților de rromi,
dar și impactul pe care politicile pron ataliste le-au avut asupra populației de etnie rromă.
Lucrarea este structurată în două parți distincte și foarte bine delimitate.
În prima parte a lucrarii este pa rtea de teorie, în cadrul căreia este tratat din punct de vedere
al cunoașterii științifice subiectul și am adus în prim plan lucrări din litreratura de specialitate,
care fac parte din domeniul sănătății medi cale, dar și din domeniul sociologiei. În a doua
parte a lucrarii sunt analizate și prezentate în de taliu rezultatele studiului realizat în cadrul
comunității de rromi, acesta reprezentand partea de cercetare.
Prima parte reprezintă parte a personală. Aceasta cuprinde două capitole, iar fiecare
capitol are câte două subcapitole . Partea personală și cea de cer cetare sunt in strânsă legătură,
firul roșu al lucrării legând și consolidând cele dou ă părți. În primul subcapitol al lucrării am
tratat și analizat din punct de ve dere medical date despre să nătatea reproducerii sexuale și
maniera în care acestea se găsesc la nivel global.

[2]
Sunt analizate principalele perioade fertile din viața unei femei, măsuri de protecție
sexuală sau metode contraceptive. De as emenea am prezentat procentual care sunt
principalele boli și probleme ale aparatului reproduca tor, care sunt categoriile de femei care
realizează și au un număr mai mare de copii.
În aceeași măsură am prezentat și p rincipalele măsuri de panning familial luate în cadrul
familiilor, precum și categoriile de persoane ca re nasc un anumit număr de copii, mai mic
sau mai mare în comparație cu media de copii care există la nivel global. În mod distinct am
inclus în cadrul acestei analize o pa rte de informații de spre comunitățile de rromi și maniera
în care se realizează reproducerea în cadrul acestora.
Sunt prezentate date despre modalitatea în care se realizează planificarea sexuală în diferite
țări, dar și comunitățile în care se real izeaza cel mai mare număr de copii.
Subcapitolul al doilea din partea de teorie analizează și prezint ă din punct de vedere
sociologic caracteristici ale comunităților de rromi.
Sunt tratate aspecte care se referă la date so cio-demografice: nivel de studii, educație, număr
de copii, stare civilă, până la a specte care țin de manierea în care aceștia locuiesc și își duc
existența, prezentand aspecte care se referă la starea locuinței, dotările care sunt în cadrul
locuinței și principalele utilități ale acestora.
Cu alte cuvinte partea care se refe ră la caracteristicile socio-demografice ale
comunităților de rromi din țara noastră, a fost tratată din punc t de vedere economic,
demografic și cultural, aceasta incluzand toți cei trei factori de care am ținut cont în analiza
noastră.
Toate aceste informații sunt susținute de date statistice și cerce tări realizate în cadrul
comunităților de rromi de cercetatori din țara noastră . Literatura de speci alitate abundă de
astfel de lucrări realizate în cadrul comunităților de rromi pe teme diverse. De la cele
generale, care se referă la identificarea diverselor caracteristice demografice ale
comunităților de rromi și realizarea unei compa rații de urban/ rural, până la analize mai
aprofundate care se referă la identificarea unor factori care stau în spatele acestei realitați și
analizarea ei din punct de vedere sociologic sau medical.
În anumite cazuri, toate aceste studii, care prin natura lor sunt medicale sau sociologice
se finalizează cu real izarea unei politici publice în domeniu, sau cu realizarea unor demersuri
concrete în acest sens.
Exercițiile și demersurile de pl anning familial și de e ducație sexuală în cadrul
comunităților de rromi sunt numeroa se și diverse, atât pe te ritoriul României, cât și la nivel
global, în alte țări.

[3]
Pe teritoriul țării noastre, cu a tât mai mult studiile sunt diverse și diversificate, întrucat
de-a lungul timpului am fost catalogați ca țara care are populația cu cel mai mare număr de
persoane de etnie rromă, atât la nivel declar ativ, din punct de vedere statistic, cifrele
identificând de cele mai multe ori aceste realitați, câ t și din punct de vedere al oralității, sau
al transmiterii sociale.
Este foarte greu de definit mentalitat ea unei anumite comunități. Pe de altă parte și
termenul în sine este greu de definit, atât din punct de vedere sociologic, cât și din punct de
vedere medical. În același fel este greu de re alizat o anumită educaț ie sexuală în cadrul
acestor comunități. Dar nu numai o educație sexua lă sau de planning familiar. Este greu de
realizat o educație care ți ne de sanitate, o educație în domeniul sănătății sau care ține de
reorganizarea și de schimbarea/ transfor marea vieții acestor persoane, în bine.
UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății au realizat foarte multe studii asupra sănătății
generale a persoanelor de etnie rromă și au încercat să implementeze anumite politici care
să soluționeze starea de sănătate a comunităților de rromi.
Realizarea unei politici de planning familial în cadrul comuni tăților de etnie rromă,
precum și realizarea unei educații care țin de sănătatea persoane lor este foarte greu de realizat
și necesită timp, resurse materiale, umane și finaciare foarte mari.
Datele statistice rezultate din studiul realizat evidențiaza faptul că educația sexuală
lipsește în procent foarte mare în comunitatea în care am realizat studiul, numarul mare de
copii din comunitățile de rr omi fiind și din cauza lipsei sa u neutilizării mijlocelor
contraceptive sau metodelor de protecție sexuală.
În aceeași manieră se poate vorbi și de existența bolilor cu tra nsmitere sexuală. Studiile
din ultimii ani arată un procent de emanc ipare în cadrul comunităților de rromi, prin creșterea
vârstei de căsătorie, dar și prin numărul de copii care exist ă în cadrul familiei, acesta fiind
momentan în scădere față de cifrele care erau până în anii trecuți.
Tot în cadrul subcapitolului doi al parții de teorie, realizăm o anal iză a stării de sănătate
din comunitățile de rromi, preze ntand atât date din studiile re alizate de UNICEF și
Organizația Mondială a Sănătății, cât și date din studiile realizate în medicină sau sociologie.
Sunt prezentate infornați i despre numărul de vizite pe car e persoanele de etnie rromă îl
fac la medic, care sunt controalele cele mai frecve nte realiazate de acestea, care sunt bolile
și afecțiunile cele mai diverse și frecvente.
Capitolul 3 al lucrării prezintă parte a de metodologie a cercetăr ii, principalele obiective,
ipoteze și întrebări de cercetar e avute în cadrul studiului realizat. De asemenea include și o

[4]
mică parte în care prezentăm demersul de cercetare, precum și principalele dificultăți
întampinate în cadrul cer cetării realizate.
Scopul studiului a fost acela de a identific a care sunt factorii, care determină femeile din
comunitățile de rromi să aibă un număr mai mare de copii, decât fe meile de etnie română.
Pentru identificarea acestui aspect sau pentru a răspunde la întrebarea de cercetare, care
în același timp a constituit și firul roșu al lucră rii am ținut cont de mai multe dimensiuni în
lucrarea realizată, care au constituit părți în cercetarea realizată de noi: domensiunea
economică, demografică, culturală și cea care ține de sănătatea pe rsoanelor sau metodele de
reproducere socială. Studiul a fost r ealizat asupra unei comunități de rromi.
Cercetarea a fost realizata asupra femeilor din aceasta comunitat e și a avut la baza o
metodă cantitativă, respectiv chestionarul.
Chestionarul a fost strucurat dup ă cum am precizat mai sus pe patru dimensiuni,
dimensiunea economică, demografică, culturală și cea care ține de să nătatea persoanelor sau
metodele de reproducere. Analiza datelor a fost realiz ată pe fiecare item în parte, având la
baza însă și corelații între va riabilele incluse în cercetare.
Capitolul 4 al lucr arii reprezintă partea de cercetare a tezei de doctorat, care în același
timp este și partea cea mai consi stentă a acesteia. Partea de ce rcetare cuprinde două substudii:
unul privind analiza factorilor demografici și economici care influiențează sănătatea
reproducerii iar celălalt analizează interferența dintre stările fiziologice și patologice și
sănătatea reproducerii precum și a plenningului familial.
Primul substudiu al lucrării pre zintă informații despre familia persoanelor din
comunitatea în care am realiz at cercetarea, modalitatea de locuire, starea materială a
locuinței, numărul de membrii din ca drul familiei, în cadrul ace steia prezentand în cea mai
mare parte informații demografic e/ sociale sau cu alte c uvinte date brute rezultate din
cercetare.
Mai prezintă informații despre nivelul de studii și educația pe care o au persoanele din
comunitatea analizată, precum și principalele lor tendințe.
V om detalia date despre “Muncă și ocupații” unde prezentăm principale le ocupații ale
femeilor de ernie romă, precum și principalele surse de venit, și maniera în care acestea își
întrețin și susțin familia.
Casatoria și relațiile familiale, repr ezintă subiectul abordat și prezentat în partea de
cercetare. Pentru a putea identifica modelul famili al, dar și patte rnul social din comunitatea
analizată, am prezentat pe scurt câteva infor mații despre familia tradițională, precum și
despre familia modernă și car acteristicile acestora în România . Au fost prezentate lucrări ale

[5]
unor cercetători, precum Raluca Popescu care a re alizat foarte multe studii pe teritoriul
României în ceea ce privește căsătoria și tipurile de familie existe nte pe teritoriul României.
Al doilea substudiu, prezintă informații despre sănătate și îngrijirea medicală din
comunitățile de rromi. Sunt prezentate date din stu dii realizate de Unicef și Organizația
Mondială a Sănătații, precum și studiil e unor cercretători din România.
Bolile cu transmitere sexuală a fost un alt subiect foarte important abordat și tratat în
cadrul lucrării și studiului realizat de către noi. Aici am prezentat atât satele și procentele
obținute în cadrul studiului realizat în cercetar ea noastră, cât și alte informații și date
prezentate în alte studii. Sunt an alizate metodele contraceptive folosit e, dar și apelul la medic
pentru identificarea principalelor proble me sexuale sau pentru naște re. Alt subiect important
al lucrării noastre a fost sarc ina, apariția copilului, întrucât am dorit să identificăm dacă
numărul de copii din cadrul famili ilor de rromi ține de un model cultural care există în cadrul
familiilor sau poate fi vorba de o situație determinată de alți factori.
Pentru a analiza și explica cauza pentru care femeile din comunitatea de rromi au un
număr mai mare de copii am alocat un spatiu important și o atentie deosebită.
Ultima parte a lucrării prezint ă concluziile silimitele, respectiv recomandările.
Sănătatea și reproducerea sexu ală în comunitățile de rromi sunt aspecte importante ale
vieții și sunt tratate și anali zate în profunzime în cadrul pr ezentei teze de doctorat.

[6]
I.Partea generală

Capitolul 1. Serviciile de sănătatea repro ducerii și de planning familial

1.1 Date actuale privind sănătatea reproducerii și planificării familiale.
Atât la nivel global, cât și în ceea ce privește țara noastră, pe plan restrâns, problematica
planificării familiale a căpătat o tot mai se mnificativă importanță, alături de lupta pentru o
viață cât mai sănătoasă prin evitarea factorilor externi.
Astfel, a devenit aproape primordial să ne inter esăm de ce anume am putea urmări pentru a
obține și a ne menține un stil de viață cât mai sănătos. Ne dorim de asemenea, să putem
aduce pe lume copii sănătoși, fă ră defecte de naștere pe care să avem posibilitatea să îi
creștem și să îi educăm într-un stil câ t mai eficient și li psit de factori nocivi.
Așadar, în societatea contemporană, grija pentru o calitate a vieții crescută în virtutea
procreării unei generații sănă toase a devenit gradual întrucat reprezintă nu numai o
preocupare la nivel personal, ci s-a extins la nivel de stat, chiar la nivelul societății în tot
amsamblul ei deoarece ,, (…) conform unor estimări mai re cente, pentru simpla reproducere
a populației țării în fiecare familie trebuie să fie 2-3 copii. În cazul când majoritatea familiilor
au doar câte un singur copil, populația “îmbătrâ nește” (în structura ei crește ponderea
oamenilor în etate și a bătrâ nilor). Scade deci posi bilitatea utilizării potențialului de viață a
specialiștilor tineri calificați, ceea ce, în mod firesc, se răsfr ânge negativ asupra economiei
țării, bunăstării persona le a fiecăruia”[1]
Pe de altă pa rte, putem conștientiza cu ușurință că noi putem să fim astăzi cei care scriem
povestea copiilor noștri, nu ne mai permitem să lăsă m în sarcina destinului nici măcar un
aspect de ordin genetic, iar aspectele legate de naturalețe și autocontrol în parenting deja au
devenit absolut comune [2].
Astăzi, femeile din țara noastră, aliniându -se cu cele din țările dezvoltate, pot alege cu
ușurință când, cum și cu cine își doresc să își înt emeieze o familie. Acestea au la îndemână
numeroase metode contraceptive re versibile prin care au posibilit atea să evite oricând o
sarcină nedorită, cele mai multe amânând pe cât de mult posibil momentul în care vor aduce
pe lume unul sau mai mulți copii.
Motivele care stau la baza ace stei amânări a maternității sunt foarte variate, însă majoritatea
au ca fundament emanciparea femeilor, astfel încât odată cu acest proces a fost
constituit ,,motorul schimbării structurii de ro l conjugal, factorul care a condus la

[7]
conștentizarea ideii conform careia femeile pot decide singure c um își construiesc relația de
parteneriat, cum își direcționează cariera sau viața” .
Așadar, independența economică a fe meii îi conferă acesteia, un nou prestigiu, o nouă
autoritate și o putere mai mare în cadrul gospodăriei și a societă ții în amsamblul ei, ceea ce
duce la modificarea rolurilor de gen în famili a contemporană[3]cu precădere în ceea ce
privește rolul de femeie-soție, femeie-mamă.
Femeile din societatea contemporană român ească nu mai simt nevoia să se identifice cu
proprii copii, refuză să își mai dedice viața în totalitate rolului de mamă , acestea de cele mai
multe ori se concentrează pe carie ră, pe dezvoltarea lor personală și profesională. Acestea își
găsesc tot mai des fericirea în diverse hobby-uri, promovări și provocări personale, rolul
primordial al femeii modificându-se din ce în ce mai considerabil.
Pe de altă parte, e ste foarte cunoscut faptul că femeile ca re lucrează ( active pe piața
muncii) sunt nevoite să își comprime timpul alocat altor activit ăți pentru a se ocupa de
îngrijrea și educația copiilor, activități care aduc cu certitud ine un aport considerabil în
supraîncărcarea de rol a femeii moderne[4].
Trebuie menționat faptul că deși femeile își asumă rolul de ,,femeia casei” iar bărbații
își asumă rolul de ,,cap al familiei” ex istă o tendință din ce în ce mai acentuată pentru
încercarea de a armoniza funcțiile publice cu cele private, iar la nivel de politici
guvernamentale este aproape imperios necesar să se țină cont de va lorile sociale împărtășite
ale populației[5].
Despre planificarea familia lă în contextul societății românești contemporane și
organizarea serviciilor de planning familial s-au scris numeroase studii și s-au întreprins
foarte multe cercetări.
Pe aceeași linie, se vorbește din ce în ce mai des despre scăderea natalității în țara
noastră, problema cu care se confruntă de altfel, cea mai mare parte a populației din Europa
și nu numai.
Întrucât, în special în țara noa stră, sporul natural al populației rămâne negativ, în
condițiile în care decedații au un excedent față de noi-nascuții vii cu 10137 de persoane
conform statisticii INS, natalitaea R omâniei continuă să scadă. Astfel, în luna februarie 2018
numărul nașterilor și numărul d eceselor a scăzut față de luna ianuarie 2018 – în luna
februarie 2018 s-a înregistrat naștere a a 12691 copii, cu 4437 mai puțini copii decât în luna
ianuarie 2018, iar numarul deceselor copiilor cu vârsta sub un an, înregistrate în luna
februarie 2018 a fost de 94, în scădere cu 16 față de luna ianuarie 2018[6].

[8]
Planificarea familială, în acest context, reprezintă o problematică deosebit de
importantă care are ca principal scop sprijinirea în consolidarea programelor de educație
prezente înca din cadrul școli lor, problemă care a intrat în cadrul preocupărilor medico-
sociale din România, abia în d ecursul ultimilor ani, bunicilor și poa te chiar parinților noștri
fiindu-le total străin acest concept, fiind ce l mai probabil în mod intenționat evitată și
reprezentând un subiect tabu.
Este cunoscut faptul că atât în calitate de fe meie, cât și din postura de bărbat, avem
fără niciun dubiu, dreptul legal și moral cât și libertatea de a alege și a decide de bunăvoie
și nesiliți de nimeni, momentul în care conside răm oportună alegerea pe lume a unui copil.
Acest lucru implică dreptul femeilor și al bărbaț ilor de a fi în totali tate informați și de a avea
acces la cele mai eficiente motode de planificare familială.
În altă ordine de idei, din punc t de vedere medical, este cunoscut faptul că este mai
bine să cunoaștem ce anume ar trebui să facem și cum ar trebui să procedăm pentru a evita
o sarcină nedorită decât să recurgem la o întrerupere de sarcină.
Așadar, fiecare familie are dre ptul de a-și planifica când anume dorește să aducă pe
lume un copil, ,,planificarea familială” fiind acce ptată de către Organizația Națiunilor Unite
(ONU), ca mai apoi să fie dezvoltată și implementată în numeroa se alte documente ale unor
organizații de importanță mondială printre car e se numără și Organizația Mondială a
Sănătății(OMS).
Din ce în ce mai mult, sunt elaborate progr ame de planificare famili ală cu ajutorul cărora
se face educație sanitară, au loc diverse pro grame de consiliere fa milială, de tratare a
fertilității de care pot beneficia une ori chiar și gratuit persoane le interesate, în baza unor
asigurări medicale plătite de serviciile guvernamentale.
Astfel, sunt asigurate mijloace c ontraceptive și se proced ează cât mai mult către
pregătirea și consilierea în rândul copiilor și tinerilor în probleme de e ducație sexuală,
comportament sexual reproductiv, conștientizarea și evitarea bolilor cu transmitere sexuală,
programe la care participă în pa rteneriat medici și cadre medica le auxiliare specializate,
psihologi și sociologi.
Printre motivele pentru care domeniul nou înființ at al planificarii familiale și
decalajul între situația dorită și cea reală se numără mentalitățile și c oncepțiile românești
tradiționale din rândul indivizilor în ceea ce p rivește rolul femeilor în societate și calitatea
lor primordială cât și datoria de a fi mame, amprenta trecutului socialist care a înrădăcinat
în mentalitatea oamenilor anumite con cepții cu privire la individ, drepturi și egalitate între
sexe, excluderea subiectului de planificare familială cât și cel al egalității de șanse din agenda

[9]
de priorități în politici, activit atea redusă ONG-urilor cu profil feminist și nu în ultimul rând,
existența unui sistem educativ-normativ cu privie la egalitatea de șanse deficitară[7].
Pe de altă parte, în ultima perioada au apărut și s-au re marcat foarte multe asociații
și ONG-uri a căror misiune este să reducă apa riția sarcinilor nedorite și creșterea importanței
contracepției. Conform unei analiz e de situație realizată în urmă cu trei ani, asupra zilei
mondiale a contracepției, celebr ate în ziua de 26 septembrie, printre acestea se numară:
Consiliul Asia Pacific privind Contracepția (A PCOC), Centro Latinamericano Saludy Mujer
(CELSAM), Societatea Europeană de Contra cepție și Sănătatea Reproducerii (ESC),
Fundația Germană pentru Populația Lumii (DSW), Federația Internațională de Ginecologie
Pediatrică și Adolescentă (FIGIJ), Marie Stopes International (MS I), Fundația Panamericană
de Sănătate și Educație (PAHEF), Consi liul Populației, Agenția Americană pentru
Dezvoltare Internațională (USAID), Organiz ația la nivel global EngenderHealth, Programul
Națiunilor Unite de Dezvoltar e (UNDP), Banca Mondială, Fondul Națiunilor Unite pentru
Copii (UNICEF), iar în România se remarcă, cu o activitate majoră în domeniu Fundația
Tineri pentru Tineri și Societatea de Educaț ie Contraceptivă și Sexuală (SECS)[8].
Așadar, soluțiile pe care specialiștii din România le propun indirect în favoarea
planificării familiale au la baza schmibări radicale, în lipsa căror a situația actuală este inerent
imposibil să se îmbunătățească.
Este nevoie de foarte multe schimbă ri din categoria politicil or publice deoarece din ce
în ce mai multe cabinete medicale de la noi din țară au posibilitatea de a oferi contraceptive
gratuite.
Este îngrijorător, de asemenea, fa ptul că România este una din țările în care situația
privind drepturile și sănătatea sexualitații și re producerii a fost afectată negativ din cauza
întreuperii accesului României la fonduri de dezvoltare interna țională, de instabilitate
politică și de lipsa voinței politice, conform Barometrului ,,Accesul femeilor la opțiuni de
contracepție modernă în 16 țări UE. Studiul ne atrage atenția că ,, (…)nu există campanii de
conștientizare, nici programe coerente de pregătire a personalului medical în domeniul
DSSR.
Cu toate că educația sexuală se situ ează pe primul loc în clasa mentul politicilor asociate
DSSR (29,1%), scorul este mic în comparație cu ce lelalte țări incluse în analiză. Scorul mic
se datorează în principal faptului că educația sexuală nu e ste obligatorie și este furnizată
neuniform în școlile din țară. Opoziția religioasă influențează această sit uație. În prezent,
costurile contraceptivelor nu sunt rambursate de sistemul de asigurăr i[9]. Totuși, în trecut au
existat măsuri de creștere a accesului populației vulnerabile la contraceptive, dar, în anii

[10]
2013 – 2014, acestea au fost inconsistente. Există un cadru legal destinat prevenirii
discriminării și asigură rii egalității de gen, dar el nu face referire la accesul la contraceptive”
ceea ce duce cu certitudine la un semnal de alarmă.
Ca o concluzie, am putea afirma că organizarea serviciilor de planning familial în țara
noastră a prins contur în ultime le două decenii deși există înca o retice nță destul de
pronunțată în ceea ce privește reticența față de calitatea serviciilor câ t și de relația medic-
pacient care conduce încă la un grad scăzut al adresabilității[10].

1.2 Organizarea serviciilor de plan ning familial în România
Prea multă vreme, în viața reală și în carțile de specialitate, fe meile erau considerate
nu doar expertele în planul maternită ții, dar și singurele responsabile de preocreere. Oamenii
de știință au ales să explice acest fenomen social prin refe rire directă la teoria evolutionistă,
la diferențele biologice care există între sexe , la modelele dobândite în familia de origine și
din societate.
Cu toate acestea, România, în ultim a perioadă, a început să acorde din ce în ce mai
multă însemnătate problemelor ce țin de planificare a familială. Deoarece în perioada
comunismului au avut loc foarte multe orori în ceea ce privește interz icerea avorturilor mai
ales lupta asiduă pentru creșterea natalității fără a se ține cont de consecințe, începand cu
perioada postdecembristă, imediat după ce legea împotriva avorturilor nu a mai fost de
actualitate, a apărut Asociația SECS al cărei scop este promovarea principiilor de planificare
familială ca drept uman fundamental și ca modalitate de menținere a echilibrului dintre
resursele naturale ale pla netei, mărimea și calitatea populației sale[11].
Există foarte mulți factori umani sociali, cât și economici, care au dus la ideea necesității
inerente de inființare a cabinetelor de planning familial la noi în țară.
Aceștia, conform lite raturii de specialitate sunt:
– Dreptul fundamental al femeii de a-și aleg e singură momentul în care consideră că
își dorește să aducă pe lume un copil în func ție de propriile motivații, fie că sunt sociale,
economice sau religioase
– Spațializarea nașterilor, concept care se referea la faptul că perioada medie oportună
care ar trebui să existe între două nașteri este de aproximativ 2 ani
– Evitarea sarcinilor nedorite
– Evitarea și scăderea numărului de sarcini nedorite
– Sfatul contraceptiv care tre buie oferit oricărei persoane, fără a avea loc discriminări,
de orice natură

[11]
– Sănătatea reproductivă a cuplului în general
– Prevenirea, diagnosticul și tratame ntul bolilor cu transmitere sexuală
– Educația sexuală în tot amsambul ei.
Toate acestea duc astfel la ceea ce se numește în literatura de specialitate planificare
familială, concept care din păcate este frecvent ridic ulizat în țara nostră[11], primele
încercări în ceea ce privește crearea unor struc turi organizatorice pentru activitatea de
planificare familială fiind elabor ate de către Mini sterul Sănătății în anul 1992 la decizia
Direcției Generale a asistenței mamei, copilului și adolescentului în colaborare cu Direcția
Economică, Plan și Prognoze, cabinete le de planificare familia lă urmând să funcționeze sub
forma unor centre de sănătate a reproducerii și planificării familiale cât și sub forma unor
cabinete individuale de planificare fa milială la nivelul municipiilor de reședință de judet și
tuturor sectoarelor din Municipiul București.
Aceste cabinete trebuiau să funcționeze înt r-un eșalon de izbăvire a sănătății, debursat de
Banca Mondială și capital propriu al M.S. Ac este decizii s-au finalizat în “ Ordinulnr.136 ,
privind înfințarea centrelor și cabinetelor de planificare familială precum și aprobarea
normelor de organizare și funcționare a acestora”
Rolul acestora era de a acorda a sistență medicală în domeniul să nătății reproducerii și
planificării familiale prin coordona rea activității de evaluare a datelor, cât și prin evaluarea
necesarului, contractarea și elaborarea unui plan de distribuire a materia lelor contraceptive,
elaborarea și propunerea proiectul ui de buget anual al acti vității de profil, pregătirea
personalului din rețeaua de planificare familială, inițierea și monitorizarea activităților de
cercetare medico-sociale. Iniț ierea și susținerea une i strategii de convingere și persuasiune,
elaborarea de materiale informative și educ ative care să aiba mesaje potrivite.
Un rol crucial în ceea ce privește planificarea familială în România îl are medicul în cadrul
acestor servicii de planificare familială, alături de moașe, asistente medicale, asistente
sociale, psihologi, psihiatri, sexolog i, juristi, pedagogi, profesori. Aceștia, atât împreună, cât
și separat își aduc aportul în ceea ce privește atât aplicarea diverselor proceduri cât și în tot
ce ține de sfaturi și opinii în probleme precum:
– Starea de bine individuală
– Reducere mortalitate/ morbiditate matrno-infantilă
– Aspecte psihologice și sociologice ale cuplului
– Dezvoltatrea fizică și emoțională a copilului
– Consult prenupțial
– Sfat genetic

[12]
– Relații interumane înt re cele două sexe
– Infertilitate/ sterilitate
– Contracepție
– Sterilizare voluntară
– Avort
– Sfaturi contraceptive pentru tineri
– Adopții [11].
Un aspect foarte important pentru ca re cabinetele de planifica re au constituit o necesitate, îl
constituie evitarea bolilor cu transmitere sexuală.
Conform literaturii de specialitate, în mo mentul de față peste 400 de adulți sunt afectați
de boli cu transmitere sexuală, afecțiuni care au un efect consi derabil asupra societății și
implicit, asupra familiei[12]. De altfel, importanța acestor afecțiuni a fost recunoscută în
anul 1994, în cadrul Conferinței Internaționale pe ntru populații și dezvoltare, organizată de
Națiunile Unite la Cairo[12].
Scopurile numeroaselor organizații care se ocupă de aceasta problematică sunt foarte
diverse. Printre acestea se număr ă organizarea de programe care să cuprindă acțiuni de
prevenire, îngrijire și supraveghere a infecțiilor cu transmitere sexuală care să se adreseze
tuturor segmentelor societății, cu accent pus pe grupurile de risc, cu respectarea drepturilor
omului și demnității persoanelor afec tate. De asemenea, prevenire a acestor infecții constituie
unul din principalele scopuri, cu o atenție deosebită către infecțiile virale cu VHC sau
HPV[12].
În condițiile în care în România s-a c onstatat o tendință de creștere conutinuă a incidenței
acestor infecții cu transmitere sexuală, lupta pentru rezolvarea ace stei tendințe a devenit o
problemă de sănătate prioritară. Astf el, Ministerul Sănătății a înce put o strategie prin care să
asigure prevenirea, combatere a și controlul acestor boli pentru menținerea stării de sănătate
a populației. Această strategie include urmatoarele principii:
– Infecțiile cu transmitere sexuală constituie o cauză importantă de morbiditate cu
consecințe socio-economice
– Tratamentul infecțiilor cu tra nsmitere sexuală face parte din strateg ia de prevenire a
infecției HIV
– Statul român garantează dreptul la sănătate tuturor românilor
– Incidența infecțiilor cu transmi tere sexuală se întalnește cu precădere în media de
vârstă cuprinsă între 15-29 de ani dar, cu toate acestea vor fi oferit e tuturor cetățenilor măsuri
de prevenire și servicii.

[13]
Printre masurile la care se refe ră principiul de mai sus se numără:
– întocmirea unui plan de ac țiune pe urmatorii trei ani
– promovarea comportamentelor sexu ale cu risc scăzut
– abordarea complexă a asistenței pentru persoanele afectate și infectate
– depistarea precoce a infecții lor cu transmitere sexuală
– prevenirea și tratarea sifilisului congenital[12].
Printre cele mai importante infecții cu transmi tere sexuală care există în momentul de față
se numără:
1. Infecțiile căilor genitale superioare la femeie
a. infecții endometriale
b. infecții pelvine
2. Infecțiile căilor genitale inferioare la femeie
a. infecții vulvare
b. infecții vaginale
c. infecții cervicale
În funcție de agentul infecțios, a cestea pot fi clasificate în patru categorii:
1. Afecțiuni bacteriene:sifilis, șancru moale , limfogranulomatoza veneriană, granulom
inghinal, infecții gonococice, infecții cu Chlamydia trachomatis, infecții cu mycoplasma,
infecții cu Hemophilius vaginalis, infecții ale tractului genital cu enterococ, streptococ,
stafilococ.
2. Afecțiuni micotice:
– candidoza vulvo-genitală
3. Afecțiuni parazitare:
– trichomoniaza vaginală, oxy uroze vulvare, infecții cu ectopar aziți venerieni ( scabie,
phtiriază sau pediculoză pubiană), infecții cu paraziți intestinali ( amibiaza, giardia)
4. Afecțiuni virale:
– HIV/ SIDA, Human Papiloma Virus (HPV), Virus Herpes Simplex, hepatită virală A,
hepatită virală B, hepatită virală C, hepatită vira la D, hepatită virală E, hepatită virală cronica
B, Citomegalovirus, Mononucleoză infecțioasă[12].
Mai jos vom descrie fiecare infe cție sau boală în pa rte după cum urmează:
Granuloma inghinal. Bacteria Calymma to Bacterium Granulomatis care face parte din
clasa gram negativ produce această boală care este foarte rară. Ca și manifestări produce:
leziuni ulcerative, de formă ovalară, fiind ne dureroase. Aceste leziuni sunt localizate la
nivelul vulvei la femei și la nivelul penisului la bărbați[12].

[14]
Sifilisul numit și lues face parte din bolile cu transmitere sexuală, fiind cea mai gravă.
Agentul patogen al luesului este Threponema pallidum. Pe scurt această boală evoluează în
trei faze:primară (sifilisul primar), secundar ă (sifilisul secundar), terțiară (sifilisul
terțiar)[13].
Infecții cu hemophilius vaginalis sau Gardnerela vaginalis, aceasta apare la acele
persoane care întrețin relații sexuale cu mai mulți parteneri. Se manifestă prin leucoree cu
miros foarte neplăcut de culoare alb -galbuie, ușor închisă[13].
Limfogranulomatoza veneriană aș a numita boală Nicolas- Favre, se transmite prin
contact sezual și se manife stă nedureros la nivelul penisului și la nivel vulvo- vaginal prin
eroziune veziculoasă, prezentând ba za moale cu suprafața netedă, diametrul măsurând 5- 6
mm, de culoare roz sau roșu și se vindecă ne lăsând cicatrice, aproximând câteva zile.
Șancrul moale este definit ca fiind o boală c ontagioasă, mai frecventă la persoanele de gen
masculin, localizându- se în teaca penisului, pe gla nd mai rar, pe șanțul balano- prepuțial dar
și pe frenulum[14]
Infecția cu mycoplasma se transmite de obicei sexual. La femei provoacă bartholinită,
colpite, avort septic, infertilitate, ster ilitate, endometrite, salping ite. La bărbați pot produce
uretrite în toate stadiile, disurie, prurit penian cu sectre ție de culoare albă sau culoare alb-
gălbuie care este purulentă.
Infecția cu Chlamydia trachomatis nu are neapărat o manifestare genitală. Calea de
transmitere este sexuală. Ea este răspunzătoare la bărbatul trecut de 35 de ani de:
– uretrită negonococică,
– epididimită acută[14].
Infecția gonococică este o boală infecto -contagioasă, cea mai răspandită. Aceasta se
transmite sexual și este produsă de Nisseria gonorrhoeae. Se manifestă ca secreție abundentă
galben- verzuie, care pătează lenjeria intimă [15].
Tricomoniaza vaginală este produsă de Tricho monas vaginalis. Nu dă simptomatologie
la bărbat. La femeie se evidențiază local o scurgere aerată, miros urât.
Candidoza vulvo-genitală cunoscută sub denumire a de ciupercă, care este produsă
de ”Candida albicans” și carac terizată printr-o secreție cu a spect brânzos, cremoasă, groasă,
cu miros de drojdie, care provo acă prurit și arsuri[16].
Infecții cu scabie și pediculoză pubiană:
Pediculoza pubiană. Se poate contamina orice persoa nă dacă are contact cu baia, WC-ul,
lenjeria intimă sau haine purtate de la purtă tor infectat și bine înțeles prin contact sexual.

[15]
Scabia. Insecta care produce scabie se numește Sarcoptes scabiei, manifestată prin prurit și
foarte rar se manifestă prin prurit intens. Doa r în cele mai rare cazuri aceasta se manifestă
prin apariția unor bășici mici care sunt pline cu lichid ori puroi[16].
Oxyuroza vulvară contaminează vulva, se poate transmite sexu al la parteneri. Se
manifestă prin prurit la nivel anal sau în cazul nostru la nivel ano-vulvar, secreții alergizante
producând eczeme în zona respectivă[12].
Giardia, localizată în intestinul subțire , rezistentă la mediul exter n în formă chistică,
prezintă manifestări de tip alergic. Amintind de bolnavii cu SIDA putem spune că există un
număr mai mare de purtători[17].
Virusul herpes simplex este de două tipuri:
– herpes simplex I,
– herpes simplex II.
Herpes simplex II este cunoscut ca virusul care produce afecțiuni la nivelul aparatului
genital. Manifestări:dure ri lombare,prurit,furnicături, o se nzație de mișcări sub
piele,oboseală. Acest virus se ca racterizeaza prin: leucore, dureri și arsuri, leziuni dureroase,
deranjante de forma unor bășicuțe pline cu lichid, localizate la nivelul vaginului, vulvei dar
și colului uterin la femei, iar la bă rbați localizarea este pe pre puț și gland și foarte rar pe
scrot[18].
HPV- human papiloma virus. Ac est virus se află printre primele boli cu transmitere
sexuală, care poate duce la cancer atât la femei dar și la bărbați . Acesta are tulpini oncogene
(16,18) care determina cancer și neoncogene (6,1 1) care produce condilomatoza, etc[12].
Citomegalovirus (CMV). Infecț ia cu virusul CM provoacă malf ormații congenitale.
Are mai multe moduri de transmitere, acesta fiind prezent în spe rmă, secreția vaginală,
laptele femeii, dar și în salivă și urină[12].
Mononucleoza infecțioasă această infecț ie este dată de Epstein- Barr care este un
microb infecto-contagios ac ut. Ca și manifestări amintim: angină, febră neregulată,
splenomegalie, hepatomegalie, adenopatii. Are mai multe căi de transmi tere: cale aeriană,
sărut, contact intim[12].
Hepatita C este o boală infecțioasă ca re duce la cronicizare. Căi de transmitere sânge,
perfuzii cu sânge,[12].
Hepatita B . Această formă de hepatită B este o boală infecțioasă, reprezintă o reală
problemă mondială. Se transmite pe cale: parenterală[35], sărut, spermă, contact sexual,
sânge de la menstruație, la pte matern, mucoase infectate, secreții nozofaringiene[13].

[16]
Toate aceste infecții cu transmiter e sexuală, deși au deva stat foarte multe familii,
comunități și relații au adus totuși, deși pare greu de crezut, și lucruri pozitive.
De exemplu, virusul HIV ( virusul imunodeficienței umane, apărut cel mai probabil în Africa)
a reușit să unească guverne și organizații de sănătate pentru a elabo ra măsuri de prevenire
și control a acestor infecții pentru a nu mai afecta atât de mult economia, demografia și
structura socială a extrem de multe famili i, comunității sau chiar state întregi[19].
SIDA este o boală care apare în urma distrugerii sistemului imunitar prin virusul numit
HIV care este prezent atât în secrețiile sexu ale cât și în sânge. Virusul bolii SIDA este fragil,
supraviețuiește foarte greu și foarte puțin timp în afara organismului, fiind de asemenea,
foarte sensibil la căldură. Astfel, relațiile se xuale cu penetrație anală sau vaginală
(heterosexuale sau homosexuale) pot transmite virusul HIV , risc ul infecției crescând natural
cu numărul relațiilor sexuale, însă, cu toate aceste a, unul singur este suficient și poate fi chiar
și primul[20].
Infectarea cu acest virus, ca de altfel, a aproape tuturor bolilor și infe cțiilor cu transmitere
sexuală, se poate realiza printr-o multi tudine de modalități, printre care amintim:
– limitarea relațiilor sexuale la un singur partener constant și fidel
– folosirea obligatorie a prezervativului în cadrul fiecărei relații întâmplătoare
– folosirea unor instrumente de unică folosință sau cel puțin unor instrumente bine
sterilizate atunci când se efectuează injecții
– orice rană care sângerează trebuie de zinfectată foarte bine și bandajată
– în cazul în care are loc o stropire cu sânge, tre buie urgent să se realizeze clătirea cu
apă curentă, din abundență, timp de câteva minute
– mâinile trebuie îngrijite foarte bine
– trebuie acordată o foarte mar e atenție acolo unde se vine în contact direct cu sângele
– lenjeria și îmbrăcămintea care vine în c ontact cu sângele trebuie ținută în soluție
specială timp de 5-10 minute îna inte de a fi spălată[20].
Astfel, sănătatea omului este unul dintre cele mai importante lucruri de care oamenii ar
trebui să țină cont, întrucât atât timp cât ești sănătos poți să fii productiv, să muncești, să îți
trăiești frumos viața, igiena generală, alimentația, expunerea la soare, perioada primei și celei
de a doua copilării, pe rioada adolescenței cât și igiena loca lă fiind extrem de importante[21].
Întrucât una dintre cele mai importa nte întrebări pe care și le pune un adolescent este
cand anume ar trebui să î și înceapă viața sexuală, cât și dacă e ste indicat să întrețină contacte
sexule înaintea căsătoriei, cabinetele de pl anning familial vin în ajutorul acestora cu sfaturi,
idei și alternative.

[17]
Exista în trecut concepția bine împă mântenită în societatea noastră conform căreia ar fi
indicat ca tinerii baieți să își înceapă viața sexuală înaintea căsătoriei pentru a acumula cât
mai multă experiență pentru a putea să își formeze o pă rere, să știe să se stăpânească și să se
comporte cu tact. În același timp, era de prefera t ca fetele să intre în noua viața, la căsătorie
virgine, practică care însă în zilele nostre nu mai este foarte întalnită.
Femeile și implicit tinerele fete aleg să își înce apă viața sexuală în perioada adolescenței și/
sau orice caz, cu mult înainte de a se căs ători, idee și comportament re lativ nou, ținând cont
că abia începânt cu anul 1920 femeile au început să se revolte împotriva obliga ției de a intra
în noua căsătorie virgine. Astăzi, de altfel, e ste foarte împământenită ideea că fiecare are
treptul să acționeze așa cum consideră fără a mai fi ne voie de aprobarea apropiaților, a
familiei, a prietenilor sau chiar a societății ca întreg[20].
În acest caz, este necesar ca tinerii să fie informați, să cunoască bine problemele legate de
viața sexuală și impulsul sexual cât și difere nțele dintre sexe. Este necesar ca tinerii să știe
să se respecte și să își resp ecte trupul, să se protejeze.
Trebuie amintit, de asemenea, că nu exist ă un tip de comportament sexual general valabil.
Nu există o vârstă stabilită la care trebuie ca a dolescenții să își înceapă viața sexuală (există
doar recomandări), însă conform cercetărilor în domeniu s-a stabilit că lipsa începerii vieții
sexuale nu are repercursiuni dovedite asupra sănă tății adolescentului. Pe de altă parte, s-a
constatat că rețeta cea mai de success a unei vieți sexuale fericite, c omplexe și împlinite este
căsnicia. S-a dovedit că este de preferat ca relații le sexuale să se desfașoare cu un anumit
partener, în cadrul unei relații de durată[20].
O altă problematică pe care cabinetele de planning familial o abordează este aceea a
infertilității.
Conform literaturii de specialitate, infertilitatea este definită ca fiind ,,incapacitatea de a
concepe o sarcină dupa o perioadă de un an, în care au fost întreținute relații sexuale în mod
regulat, fără a folosi o metoda contraceptivă. În infertilitatea primară femeia nu a ramas
niciodată gravidă. În infertilitatea secundară femei a a avut în antecedente una sau mai multe
sarcini”[21]. De asemnea, con ceptului de infertilitate, i se asociază și ter menul de sterilitate
cât și cel de fecunditate. Sterilitatea e ste un termen sinomim cu infertilitatea, însă semnifică
existența unui factor intrinsec care împiedică procesul de conce pție, în timp ce fecunditatea
constă în capacitatea de a partic ipa la actul de concepție[21].
Cauzele infertilitații sunt extrem de numeroase și sunt legate de condițiile necesare pentru
ca funcția fertilă a cuplului să se poată real iza. Printre aceste condiții, se numără:

[18]
– funcția gonadelor masculine trebuie să funcți oneze corespunzator, tractul genital
masculin trebuie să nu fie obstrua t, ejaculatul trebuie să aibă acces la nivelul colului,
mucusul endocervical trebuie să fie favorabil supraviețuirii spermatozoizilor, trompele
trebuie să nu fie obstruate, pentru a permite ascensi unea spermatozoizilor, ovarele trebuie să
producă și să elibereze ovule normale, trebuie să nu existe nicio obstrucție între ovareși
extremitățile fimbriate ale trompelor, endomentrul trebuie să permită implantarea normală
a ovulului fertilizat[21].
De asemenea, există numeroase cauz e care conduc la infertilitate . Acestea se pot clasifica
în factori masculini și factori feminini.
Cei mai importanți factori masc ulini care au ca efect i nstalarea infertilității sunt:
– tulburari endocrine (disfuncții hipotalamice, insuficiență hipofizară,
hiperprolactinemie, androgeni ex ogeni, tulburări tiroidiene etc)
– anomalii anatomice (absența congenitală a ductului deferent, a nomalia congenitală a
sistemului ejaculator)
– tulburări ale spermatogene zei (anomalii cromozomiale, orhită , expunere la radiații
sau la substanțe chimice, varicocel)
– tulburări ale motilității spermatozoizilor ( a bsența cililor, varicocel, formarea de
anticorpi)
– disfuncții sexuale ( ejaculare retrogr adă, impotență, scăderea libidoului)
Cei mai importanți factori feminini care au ca efect instalarea infertilității sunt:
Defectele centrale:
– anovulație cronică, insuficiență hipotalamică, insuficiență hipofizară
Defecte periferice:
– disgenezie gonadală, insuficiență ovariană pre matură, tumori ovariene, rezistență
ovariană
Boli metabolice:
– boli tiroidiene, boli hepatice, boli renale , obezitate, excesul de hormoni androgeni
Infecții:
– apendicită, boală inflamatorie pelvină, sinechia uterină
Anomalii structurale:
– deficiențe de fuziune a ductelor Muller, leiomiomul uterin[21].
Așadar, există o multitudine de fac tori care conduc un cuplu la infertilitate. Întrucât
această problemă a devenit din ce în ce mai în talnită în ultima perioadă atât în societatea
românească, cât și în Europa și nu numai, este un subiect care ocupă un loc foarte important

[19]
în organizarea cabinetelor de planning familial. În România, rata infertilității a urcat în
ultimul an pana la 1.52 [22].
Acestea, prin specialiștii lor, lupt ă să găsească soluții, fina nțări, tratamente și tot ceea
ce este necesar pentru evitatea infertilității cât și pentru tratarea acesteia. Nu
în ultimul rând, un subiect foarte important de ca re cabinetele de planning familial se ocupă
negreșit în țara noastră, este const ituit de contraceptie, întruc ât o sarcină nedorită constituie
încă una din cele mai importante probleme de sănătate publică.
Întrucât, după cum este foarte cunoscut, nici una dintre metodele contraceptive prezente
la ora actuală nu poate să ofere protecție absolută împotriva unei sarcini nedorite, este foarte
important ca fiecare femeie să be neficieze de toate informațiil e necesare pentru a putea să
aleagă metoda cea mai potrivită pentru ea.
Astfel, metodele contraceptive pot fi împă rțite în trei categorii pe baza eficienței lor
teoretice și practice:
– dispozitive intrauterine, implante contraceptive injectabile, contr aceptive orale, alte
metode contraceptive ( diafragmă, prezervativ, spermicide etc).
Toate metodele contraceptive existente au pe langă efectul principal ( contracepția) și
efecte secundare care pot influența foarte mult sănătatea celei care le consumă. Printre
acestea amintim:
– modificarea dispoziției, efecte androgenice, efecte asupra menstruației, efecte asupra
sintezei proteice hepatice, ef ecte asupra metabolismului, ef ecte cardiovasculare, efecte
neoplazice[23].
Așadar, întrucât relația de cuplu es te un proces cu numeroase etape, iar pentru a ajunge
la scopurile dorite este nevoie de cele mai multe ori de ajutor auxiliar, cabinetele de planning
familial vin în ajutor și la noi în țară.
Conform analizei de mai sus, scopul princ ipal al acestor cabinete este reprezentat de
exercitarea dreptului persoanei sau a unui c uplu de a hotări când și câți copii dorește și
intervalul de timp la care dorește să aibă loc aceste nașteri programate . Acest lucru este
posibil cu ajutorul diverselor metode contracepti ve existente la momentul actual cât și prin
tratamentul infertilității involuntar e acolo unde este cazul.
De asemenea, scopul cabinetelor de planning familial din țara nostră este acela de a avea
grijă de sănătatea sexuală a cetațenilor indife rent de sex și de orie ntare, asigurându-le prin
consiliere o viață sexuală satisfăcătoare și în sigu ranță, posibilitatea de a aduce copii pe lume,
libertatea de a hotari când și cu cine vor să aducă copii pe lume, evitarea sau tratarea

[20]
infecțiilor cu transmitere sexu ală cât și accesul la servicii medicale și tratemente specifice
care asigură o viață sexuală sigură și sănătoasă.
În concluzie, planificarea familiala și implicit cabinetele de planning familial din
România reprezintă mult mai mult decât niște cabinete a căror scop precis este constituit de
împarțirea de anticoncepționale. Cabinetele de planning familial rezolvă foarte multe
probleme de ordin medical, psihologic și sociolog ic, oferind soluții personalizate pentru o
viață sexuală sănătoasă și satisfacatoare.

[21]
Capitolul 2. Indicatori de mografici și de sănătate
în colectivitățile de rromi

2.1 Aspecte sociocuturale și demografice privind colectivițătile de rromi.
Comunitatea de rromi de pe teritoriul țării noastre este foarte semnificativă, are un mare
impact sociologic în România și, de asemenea, se ramarcă printr-o structură demografică
foarte tânără, aceasta fiind determinată de valorile mai înalte ale natalității și fertilității
rromilor, comparativ cu restul populației din România.
Conform Institutului Național de Statistică, în urma ultimului recensământ, natalitatea
rromilor era de 25 la mie, față de natalitat ea înregistrată la români de 10.2 născuți la 1000
locuitori. Cu toate acestea, tendința de scădere a fe rtilității și-a făcut simțită prezența și în
rândul comunităților de rromi din cauza si tuației economice din țara noastră, ponderea
deținută de copii în populația de rromi fiind de asemenea, în scădere. Astfel, un indicator
foarte relevant pentru intensita tea reproducerii populației este rata fertilității (care se referă
la numărul mediu de copii născuți de o femeie în timpul între gii perioade fertile a acesteia).
Motivul care stă la baza scăderii fertilității este c onstituit, conform specialiștilor, de către
presiunea din punct de vedere economic asupra adulțil or care ar putea decide să dea naștere
unor copii, care are ca rezultat un nivel scăzut al natalității[24].
Familiile de rromi sunt caracteriz ate de urmatoarele trăsă turi: căsătorii timpurii la vârste
fragede, fără bază legală, număr ridicat de copii, divorțialitate scăzută. „Căsătoria” la rromi
este încă în multe cazuri încheiată doar după norme (locale) ale comunități i de apartenență,
fără să fie legalizată.
În afară de tipurile de căsătorii – numi te „cu acte” sau „fără acte” – există tineri care
locuiesc împreună și formează un cuplu (coabitare consensulă), fără a fi căsătoriți în fața
ofițerului stării civile sau în fața „comunității”, ori prin înț elegere între părinți [25]. De altfel,
cercetările ne arată că ponde rea cuplurilor care își legitim ează relația prin nuntă în interiorul
comunității este preponderentă. Astfel, căsătoria nelegalizată este mai comună în rândul
cuplurilor tinere, fiind de 85% în cazul categoriei 15-19 în comparație cu 20% în cazul
categoriei 45-49 ani[26].
Trebuie menționat faptul că nu știm câte dint re aceste căsătorii “fără acte”, nelegalizate,
sunt căsătorii în fața comunității (legitimate p rin ritualul specific de participare la nuntă sau
prin înțelegerile dintre părinți) – considerate de către specialiștii în domeniul rromilor și de
către lideri ai rromilor ca fiind majoritare și reprezentând expresia une i norme comunitare –
și câte sunt doar cupluri care trăiesc în co abitare consensuală fără o bază legală.

[22]
Căsătoria fără acte este mai frecventă pentru cei care locuie sc în mediul rural, pentru
cei care au în vecinatatea casei numai familii de rromi sau care au un număr mai mic de clase
absolvite. Sunt mai predispuși la astfel de căsătorii cei care se autoidentifică drept rromi sau
țigani și cei care știu limba „ romani”. Nu toate neamurile de r romi au aceleași reguli privind
tipul de căsătorie. Dintre comunitățile de rromi existente în România, argintării, gaborii,
fierarii, zlătarii și căldăr arii au o pondere mai mare a căsătoriilor fără acte, la polul opus
aflându- se țiganii de mătase , lăieșii, țiganii de vatră și nu în ultimul rând, rudarii.
Diferitele comunități se raportează la norma tipului de căsătorie în mod diferit: există
comunități caracterizate de o tradiție a căsătoriilor fără ac te, tradiție menținută și în momentul
de față, există comunități care renunță treptat la că sătoria fără acte, există grupuri de rromi
în care normal este căsătoria legalizată și grupu ri de rromi pentru care cuplurile consensuale
sunt din ce în ce mai frecvente, fără a fi vorba de o păstrare a unui obicei local.
Formarea cuplurilor consensuale este în creștere pentru toate categoriile de populație din
România și din alte țări europe ne[27]. Ceea ce este interesant în cazul populației de rromi
este, pe de-o parte, creșterea incidenței fenomenul ui fără a fi însoțit de o schimbare vizibilă
de statut a femeii, iar pe de altă parte nivelul foarte ridicat al frecvenței acestei forme de
coabitare. Creșterea incidenței „căsătoriilor fără acte” nu este un fapt „cultural” în sine, în
sensul de obicei, normal a comuni tăților de rromi, dar valorile ridicate au fost favorizate de
specificul cultural al acestei etnii.
Vârsta la prima căsătorie a femeilor rrome es te foarte scazută: 35% dintre femeile căsătorite
și-au început viața în cuplu la mai puțin de 16 ani, 31% în perioada 17-18 ani, 26% între 19
și 22 de ani, doar 8% dintre căsătorii fiind încheiate după această vârsta. Ponderea femeilor
cu vârstă la prima căsătorie mai mică de 20 de ani este în creștere: 70% dintre femeile din
generația 25-29 ani s-au căsătorit înainte de a împlini 20 de ani, în timp ce 84% dintre femeile
din generația 20-24 ani s-au căsătorit înainte de a împlini 20 de ani. Ponderea de femei
căsătorite sub vârsta de 18 ani crește de la 44,6% (corespunzător generației 25-29 ani) la
52,1% (corespunzător generației 20 -24 ani). O persoană de sex feminin se căsătorește cu atât
mai devreme cu cât deține o educație mai puțin bogată, dacă locuiește în mediul rural și dacă
știe limba romani. Caracteristicile relevate de analiză ca dife rențiatoare sunt indicatori de
deschidere/izolare în raport cu “viața” din afar a familiei și comuni tății, în raport cu modele
alternative de căsătorie. Structura populației fe minine de rromi după starea civilă relevă o
incidență scazută a divorțialității. În 1998, exist ă între 2 și 4 persoane divorțate la 100
persoane căsătorite cu acte și între 8 și 9 pe rsoane despărțite sau divorțate la 100 persoane
căsătorite cu sau fără acte. Femeile care nu se autoidentifică cu etnia rromă au o pondere mai

[23]
ridicată a divorțurilor, definindu-se astfel la o distanță mai mare față de modelul
comunităților de rromi și mai aproape de modelul populației majoritare, întrucât nu sunt
constrânse în așa mare măsură ca celelalte de tradiții și de către comunitate.
Există două modele dominante de fami lie și gospodărie de rromi: 56% dintre gospodării
sunt constituite din familii mononu cleare, iar 44% dintre gospodăriile de rromi cuprind și
alte persoane decât familia nucleară. În supraviețuirea modelului de gospodărie cu mai multe
nuclee familiale un rol important este jucat de factorii economici. Familia extinsă
funcționează ca o soluție pentru supraviețuirea membrilor în condiții de precaritate a
resurselor. Locuirea mai multor nuclee familiale într-o singură gospodarie presupune o
anumită diviziune a muncii și un anumit fel de împărțire a sarcinilor de îngrijire a bătrânilor
și a copiilor mici. Familia ex tinsă funcționează ca mecanism de securitate socială, în
condițiile în care acest rol nu este pr eluat de către instituțiile formale.
Dintre persoanele rrome de 60 de a ni și peste, 91,3% locuiesc cu altcineva în gospodărie,
iar 8,7% locuiesc singure (pentru comparați e, la nivelul întregii populații, 26,3% dintre
persoanele peste 60 de ani locuiesc singure). Pentru bătrâni, resursele de supraviețuire ale
gospodăriei reusesc să acopere un minim n ecesar în condițiile unei lipse de oportunități
ieftine de îngrijire a bătrânilor în afara gospodariei (considerate numai femeile din
gospodariile în care respondenții s-au autoide ntificat ca fiind rromi). Se poate formula
ipoteza unei schimbări de model a fertilității rromilor după 1990, determinată pe de-o parte
de creșterea fertilității la vârstele tinere, iar pe de altă parte de scăderea fertilității la vârstele
mai înaintate. Practic, scăderea generală a fertili tății rromilor nu se datore ază creșterii vârstei
la prima căsătorie sau a vârstei la prima naștere, ci a evitării na șterilor de rang superior (al
patrulea, al cincilea copil, etc.).
Prima naștere la femeile rrome nu este rezultatul elaborării unui proiect cu privire la
numărul de copii pe care familia dorește să-i aibă de-a lungul vieții și a momentului în care
își doresc ca aceasta să se întâmple. În aceste condiții, valorile ridica te ale fertilității rromilor
sunt favorizate de ieșirea prematură a fe meilor rrome din sistemul de școlarizare și
neîncadrarea lor pe piața muncii, acestea alegând sau fiind constrânse să își întemeieze o
familie.
Generațiile tinere sunt supuse unui „risc” mai mare de a avea o sa rcină la vârste tinere.
Comparația între generațiile 25-29 ani și 20-24 ani atrage atenția asupra creșterii ponderii
femeilor care au avut prima nașter e înainte de 18 de ani, de la 30,6 % la 37,1% (ca și creșterea
ponderii femeilor care au avut prima căsătorie înainte de 18 ani, de la 44,6% la 52,1%). În
același timp, limita superioară a numărului de co pii începe să se diminueze prin perceperea

[24]
unor dificultăți materiale și, tot odată, a scăderii oportunităților de procurare a mijloacelor
necesare unei eventuale creșteri a numărului de copii[28].
Astfel, natalitatea în rândul cetățenilor de etnie rromă din România este un subiect aparte.
În cazul acestei comunități lucrurile stau cu totul diferit față de restul populației.
În contextul în care colectarea datelor în domeniul natalității rr omilor lasă înca de dorit,
din cauza numărului foarte mare de cetățeni nedeclarați, se mnalele pe care le evidențiază
datele statistice sunt clare, trăgând un semnal de alarmă: ceva ar trebui urgent schimbat.
De mai bine de câteva decenii, fe nomenele care primează în majorit atea analizelor pe
tema natalității rromilor din România sunt aproape nemodificate, se nasc tot mai mulți copii
de etnie rromă[29].
Argumentele avizate reușesc să identific e numeroase filiații între scăderea natalității în
rândul cetațenilor români și menținerea natalității în rândul rromilor din țara nostră.
Este bine documentat faptul că există o diferență mare între copiii români care se nasc
în România și copiii de etnie rromă și în ace lași timp o diferență conside rabilă în ceea ce
privește vârsta la care femeile româ ne aleg să conceapă și să dea naștere primului copil în
comparație cu femeile de etnie rromă, vârst a la care cele din urmă ajung să nască fiind
estimate de specialist înainte de 18 ani, una din trei femei rrome născand înainte de a deveni
majoră, în timp ce româncele au parte de prima naștere în medie la vârsta de 25 de ani.
De altfel, cea mai ridicată vârstă medie fiind de 27 de ani (în cre ștere cu cinci ani față
de anul 1990 întrucât femeile au început să se emancipeze, să călătorească) – în București,
cea mai scazută vârstă medie înregistrându-s e în județul Teleorman 25 de ani, conform
datelor strânse din Barometrul Inc luziunii, elaborat de Agenți a de Dezvoltare Comunitară
„Împreună”.
Astfel, decalajul dintre urban și rural se menține și în cazul mamelor care sunt la prima
naștere (28.6 ani în urban și 24.6 ani în rural) conform unui comunicat emis de Institutul
Național de Statistică transmis în acest an[30]. În al tă ordine de idei, România este fruntașă
în ceea ce privește cele mai multe nașteri și avorturi la fetele minore, estimându-se, pe de
altă parte că 10% din femeile care au născut în România sunt minore. Cele mai recente date
Eurostat arată că în România au avut loc 9282 de nașteri, din mame care au între 10- 17 ani
conform raportului Eurostat în parteneriat cu Asociația Salvați copii din anul 2015 [31].
În raportul amintit, elaborat de Agenția „Impreună”, se remarcă o diferență netă între etnii
în ceea ce privește nașterea și căsătoria cât și incluziunea socială. Astfe l, din cauze precum
lipsa educației, implicit a e ducației sexuale, lipsa folosirii metode lor contraceptive cât și lipsa

[25]
totală de informare, femeile de etnie rromă sunt mult mai predispuse să aducă pe lume copii
mult mai devreme în comparație cu femeile românce.
Conform unui articol bine documentat, ce face parte din revista Calitatea vieții, deși au
început să se emancipeze și femeile au ajuns încet, încet să atingă independența, romanii
continuă încă să aibă un stil de viață tradițional, cel mai probabil, din cauza sărăciei[32].
Conform articolului amintit, modernaiza rea familială își simte prezența și în rândul
populației de etnie rromă, vârsta la prima căsătorie fiind undeva în jurul vârstei de 18 ani în
rândul femeilor, în timp ce vârsta medie la căsătorie la bărbații rromi este în jur de 20 de ani.
Valorile după care se conduc diferă enorm de mult de ceea ce ar face un român în mod
obișnuit. Există încă bine înrăd ăcinat în tradiția rromilor nați onalismul acestora care se
traduce prin respectarea unor vechi tradiții, respectarea culturii țigănești și a unor datine
cunoscute din moși strămoși.
Din păcate, conform ultimelor recensăminte, în privința nivelului de educație, în
comparație cu românii și celela lte etnii care se regăsesc pe teritoriul României, rromii se
clasează destul de jos, având cu aproximație cu 20 de procente mai puțini absolvenți de
învățământ superior, și de zece ori mai mulți analfabeți ceea ce ar trebui să ne facă să tragem
un semnal de alarmă[33]. Pe de altă parte, aceste recensămi nte cât și majoritatea anchetelor
statistice ar trebui să fie considerate ,,pra ctici ale denumirilor sociale”, ,,discursuri referitoare
la minorități” sau poate chiar ,,construcții culturale”[34].

2.2 Starea de sănătate actuală a colectivităților de rromi.
Planificarea familială la populația de rromi este o problemă relativ controversată
deoarece – de multe ori – este privită mai degra bă ca o politică anti–natalistă, coercitivă,
decât ca un drept al fiecarui individ și al fie cărui cuplu. O altă proble mă care se invocă este
aceea că familiile rromilor ar fi – în marea lor majoritate – de tip tradițional, caracterizate prin
niveluri ridicate ale natalității iar autoritatea și decizia sunt atributele tatălui. Realitatea
multor familii de rromi contrazice însă aceste prej udecăți. De exemplu, Cercetarea Sănătății
Reproducerii în România (CSRR), studiu realizat în 1993 ne oferă date despre opinia cu
privire la numărul ideal de copiii pentru o familie. Este foarte int eresant că această opinie nu
diferă semnificativ în funcție de etnie, media pentru totalul populației fiind de 2,1
copii/familie. Altfel spus, 73,5% dintre femeile rro me intervievate au apreciat că femeile au
întotdeauna dreptul de a lua decizii în legatur ă cu sarcina lor, inclusiv decizia de a avorta.
(De menționat că acest procent a fost cel mai mare înre gistrat, față de 73,0% alte etnii, 71,7%

[26]
români și 68,9% maghiari). În familiile de rromi există diferențe semnificative între numărul
mediu de copii dintr-o familie (3,19 ) și numărul de copii considerat ideal într-o familie (2.24).
Astfel, fiecare familie este, în medie, mai numeroasă cu aproape un copil față de
dimensiunile apreciate ca fiind ideale. Aceste diferențe sunt, de obicei, explicabile prin
neutilizarea metodelor contrace ptive. Diferențele privind utiliza rea contracepției între
populația feminină totală și populația feminină de e tnie rromă sunt dramatice: doar 13.7 %
(în 1998) dintre femeile rrome de vârstă fertilă (15 – 44 ani) utili zează contracepția în timp
ce pe totalul populației, procentul utilizatoarelor de contracepție este de mai bine de 4 ori
mai mare (57.3 %) în 1993.
Foarte multe femei de etnie rromă invocă necunoașterea metode lor contraceptive. Acest
segment de populație își conștientizează atât, eșanti onul de rromi decât în eșantionul național:
15.8 % față de 0.5 % (în eșantionul național în acest proce nt intră pe langă dificultățile legate
de costul contraceptivelor și cele determinate de disponibilitatea scazută a acestora în comerț,
precum și de accesibilitatea redusă a servici ilor de planificare fami lială). Pentru acest
segment nevoia de planificare familială, cât și, lipsa de educație și informare în acest
domeniu și, ca urmare are o receptivitate ridic ată la acest subiect și reprezintă un potențial
beneficiar al serviciilor de planificare familială.
Procentul celor care invocă “lipsa banilor” ca motiv pentru neuti lizarea contracepției
este însă mult mai mare iar soluția ar fi cabinetele mobile de planificare fa milială care, pe
lânga servicii de educare și informare să ofere – în anumite condiții – și mijloace
contraceptive gratuite sau cel puțin compensate. “Nevoia ne satisfacută” de planificare
familială este un indicator care măsoară nevoia suplimentară de planifica re familială pentru
a elimina riscul (tuturor) sarcinilor nedorite sau inoportune.
Pentru populația totală, valoarea acestui indicator era de 39,1% în 1993 în timp ce pentru
populația de rromi, era de 52,6% în 1998. Da tele de mai sus demonstrează cu certitudine
permeabilitatea populației de rromi (în special a femeilor) la planif icarea familială, atitudine
care reclamă un raspuns responsabil și focalizat din partea sistemului de servicii[35].
Cu privire la starea de sănătate a populației de rromi unul dintre factorii care influențează
negativ starea de sănătate a populației de rromi și în special a copii lor din familiile cu venituri
foarte mici, este alimentația de ficitară atât din punct de vede re cantitativ cât și calitativ care
determină avitaminoze, malnutriție, anemie, distrofie, rahitism și, în majoritatea cazurilor,
deficit staturo–ponderal – afecțiuni care – în opinia medicilor intervievați – afectează un
segment important dintre copiii rromi. O al tă categorie importantă de afecțiuni sunt
enterocolitele și intoxicațiile ali mentare. Într-o situație privilegiat ă, din punctul de vedere al

[27]
alimentației, se află copiii instituționalizați pentru care, nece sarul zilnic de hrană este în cea
mai mare parte acoperit. Din nefericire, această situație c onstituie un factor favorizant pentru
instituționalizarea copiilor și, de as emenea, poate împiedica eforturile de
dezinstituționalizare[35]. O altă categorie de copii avantajați din punct de vedere alimentar
sunt sugarii datorită practicii mamelor rrome de a-și alăpta copiii în mod natural.
Conform datelor statistice, în 1992 “două tre imi dintre mamele rrome își alăptează copiii
mai mult de 9 luni”.
Problemele de sănăta te ale populației de rromi sunt c omplexe, dar nu au o determinare
etnică ci, mai degrabă, cultura lă (stilul de viață) și socio-ec onomică (nivelul de trai scăzut).
Însemnată că populației de rromi să dezvolt e programe speciale de asistența medicală,
profilaxie și educație sanitară. O altă posibilă soluție, experimentată deja cu rezultate pozitive
în multe comunități de rromi pentru rezolvarea ac estui complex de probleme este nevoie de
o abordare interdisciplinară care să of ere mai mult decât un tratament simptomatic.
Pragmatic vorbind, pentru a veni în înt âmpinarea nevoilor de sănătate ale populației de
rromi este necesar ca Ministerul Sănătății, în colaborare cu C onsiliile locale din zonele cu o
pondere, angajarea unor persoane de etnie rrom ă care să lucreze ca mediatori comunitari pe
probleme de sănătate. Aceasta inițiativă a societă ții civile Roma a fost de ja formalizată printr-
un parteneriat cu Ministerului Să nătății și Familiei[36].
Comparativ cu participarea preș colară pe ansamblul populației României, participarea în
învățământul preșcolar a copiilor rromi este de aprox imativ patru ori mai mică. În ceea ce
privește școala, participarea r romilor este mai scazută cu 15- 25% decât participarea pe
ansamblul populației în cazul ciclului primar și cu aproape 30% pentru ciclul gimnazial.
Referitor la frecventarea liceului, numărul mare de nonrăspunsuri ne împiedică să facem o
determinare precisă a partic ipării rromilor în această formă de educație. Putem presupune
însa că numărul mare de nonrăspunsuri refle ctă în mod real cazuri de neparticipare. În acest
caz, participarea rromilor în învăță mântul liceal ar fi cu aproape 40% mai scazută decât în
ansamblul populației. În învățământul superior, preze nța rromilor reprezintă mai degraba o
excepție, procentul de rromi care urmează o facultate fiind nesemnificativ[37].
Deși redusă participarea școlară a copiilor rromi s-a îmbunătăți t față de începutul anilor
‘90. S-a diminuat într-o proporție semnificativă p onderea copiilor neșcolarizați, iar cazurile
de întrerupere a școlariz ării au scăzut aproape la jumătate. Aceasta amel iorare a participării
școlare a rromilor este un efect al condiționăr ii alocației pentru copii de prezența școlară.
Deși criticabilă moral și socio -economic această masură a produs efecte dezirabile în planul
participării școlare a rromilor.

[28]
Faptul că aproape 90% dintre copiii neșcolarizați provin din familiile sărace
demonstrează cât de puternic este condiționat accesul la învăță mânt, de resursele economice
ale familiei de origine. Dincolo de acest aspect, corelează cu neșcolarizarea și o serie de
determinanți precum: vec inătatea (influența culturală), limba vorbită în familie,
naționalitatea declarată. Astfel, în comunitățile compacte de rromi, unde se folosește
preponderent limba romani în familie și comunita te și unde rromii își declară ca atare
naționalitatea, participarea școlar ă este mai redusă. Așadar, putem considera că în aceste
comunități există o neâncredere destul de mare față de școală sau poate fi vorba despre un
model cultural diferit. Pe de altă parte, poate să fie vorba și depre ipoteza izolării culturale a
acestor comunități. Astfel, nu trebuie ignora ți factorii sistemici, din interiorul sistemului
școlar.
Existența unor școli unde sunt majoritari c opiii de etnie rromă este o realitate deși până
în prezent nu există o imagine cantitativă a fenomenului. Este de presupus totuși că, dat fiind
rolul familiei în finanțarea unor cheltuieli legate de școală (fondul clasei, rechizite, caiete
speciale, manuale, meditații e tc.) și în susținerea directă sau indirectă a școlii copiilor, aceste
școli dispun de resurse financ iare cu mult mai scăzute decât cele ale școlilor “normale” și
implicit de resurse umane inferioare.
Analiza pe generații a nivelului de școlaritate a populației de rromi arată că în cazul
tuturor generațiilor, ciclurile de învățământ spre care se orientează cei mai mulți indivizi
(ciclurile primar și secundar) sunt sub nivelul cerut pentru a ocupa o poziție minimală pe
piața muncii. Cele mai scăzute nivele de școlaritate le regăsim la generația “vârstnică” care
cuprinde persoane care s-au școlarizat sau ar fi putut să o facă înainte de 1960. Nivelul de
școlaritate cel mai ridicat îl găsim la generația “matură” care s- a școlarizat sau ar fi putut-o
face între anii 1960-1980. În fine, la generația tânară , care a intrat sau ar fi trebuit să intre în
procesul de învățământ între anii 1980 și 1989 și ge nerația de “tranz iție”(1990-1998) se
constată o creștere a incidenței neșcolarizării și în general niv elurile de școlarizare mai reduse
decât în cazul generației “mature”, îmbunățătire a situației în ultimii ani (ca urmare a
condiționării acordarii alocație i de participarea școlară) ne fiind suficientă pentru a corecta
deficitul de participare școlară în generația “tra nziției” comparativ cu generația “matură”, de
vârstă școlară în anii ’60 si ’70. O explicație a acestor diferențe de școlarizare între generații
constă în politicile educați onale și sociale din perioa da comunistă (perioada de relativă
prosperitate economică a anilor ’60 – ’70) care au încurajat participarea școlară a rromilor.
Incidența cea mai scazută a analfabe tismului o regăsim la generația matură, unde
aproximativ 30% dintre subiecți pot fi considerați analfabeți (citesc cu dificultate sau deloc)

[29]
în timp ce incidența cea mai ridicată este la genera ția vârstnică. Astfel, în cazul generației
“vârstnice”, peste 45% dintre subiecț i declară că citesc cu dificult ate sau deloc, iar numărul
mare de non-răspunsuri reprezintă proba bil cazuri nedeclarate de analfabetism, refuzul de a
răspunde fiind datorat imaginii ne gative asociate acestuia. Dacă am lua în calcul și non-
răspunsurile, ar însemna că în cadrul generației “vârstnice” peste 60% dintre subiecți sunt
analfabeți. În ceea ce privește generațiile “tânar ă” și de “tranziție” se constată tendința că
incidența analfabetismului este ușor mai mare față de genera ția “matură”. Dacă în ceea
privește generația “vârstnică”, ponderea femeilor analfabete e ste mult mai ridicată decât cea
a bărbaților, diferența dintre sexe în privinț a analfabetismului re ducându-se în cazul
generației “mature” și anulându-se pentru generațile “tânară” și de “tranziție”.
Pe de altă parte, este cu noscut faptul că femeile de e tnie rromă sunt împăcate cu
statutul lor de femei a căror principal scop este procreerea.
Conform unui raport elaborat de Centrul Edu cația 2000+, de către Mihai Surdu,
pentru Unicef, se confirmă teoria conform căreia tradiționalis mul joacă un rol foarte
important în familiile romani. Există însă și facto ri economici, cât și sociologici care conduc
la o vârstă foarte fragedă a femeilor de e tnie rromă la prima căsătorie – vârsta medie fiind
în jurul vârstei de 28 ani, de unde reiese că modelul familial cel mai întalnit în aceste
comunități este cel în care femeile se căsătoresc foarte tinere, nasc primul copil la o vârstă
foarte fragedă, urmând să mai nască în viitor și alți copii, principalul scop în viața acestora
ca femei fiind, așa cum am mai amintit, ideea de procreere.
Conform aceluiași raport, ,,argumentele în favoarea ipotez ei tradiționaliste prevelează în
masura în care este cel mai probabil ca fetele să se căsătorească timpuriu în gospodariile în
care naționalitatea declarată este rromă, limba vorbită este romani, numărul membrilor în
gospodărie și al copiilor în famili a de bază este mai mare”.
De asemenea, s-a constatat faptul că majoritatea fetelor de etnie rromă care se
căsătoresc timpuriu, provin din familii în care bărb ații sunt cei care iau majoritatea deciziilor
fiind și cei care aduc princ ipala sursă de venit în gospodărie.
O alta cauză pentru naște rile foarte numeroase din rândul femeilor de etnie rromă, o
constituie pe langă lipsa aproa pe totală de informare asupra subi ectului frecvența foarte mică
a vizitelor la ginecolog, foarte multe femei de etnie rromă nefăcând nicio vizită la ginecolog
vreodată în timp ce acelea care au consultat totu și un ginecolog, au facut-o abia în timpul
sarcinii sau chiar direct la na ștere. Așadar, controlul ginecologic în familiile rrome, nu a
devenit încă obișnuință, însă medicii au remarca t o creștere destul de mare a sarcinilor
monitorizate în rândul femeilor de etnie rromă, în raport cu anii precedenți[38].

[30]
Unul din motivele pentru care există încă o re ticență destul de sesizabilă a femeilor
de etnie rromă, în ceea ce privește vizita la medic o contituie faptul că acestea se consideră
discriminate și resimt o oarecare re ticență a medicilor față de ele. Femeile de etnie rromă au
uneori senzația că medicii nu le tratează așa cum ar trebuie, cel mai probabil din cauza
culturii din care fac parte și a modului în care au fost educate. Pudicitatea și complexul de
inferioritate le fac pe acestea să se ferească de vizita la medic.
Pe de altă pa rte, medicii acuză femeile de etnie rr omă de lipsa de implicare și de
preocupare pentru propria sănătate[12]. Ace știa consideră că femeile de etnie rromă, ajung
în cel mai final stadiu la un consult, întrucât c onsideră medicina naturistă câ t și alte practice
mai mult sau mai puțin declarate, un bun substit uent al medicinii generale. Acestea sunt
învățate încă din copilarie să se trateze sing ure acasă fară a cauta opinia unui medic.
Din păcate însă, atunci când ajung înt r-un final la medici este fie prea târziu sau, într-un
caz mai fericit, este nevoie de foarte multe tratamente, situație cu care însă, nu ar fi trebuit
să se întâlnească. Așadar, atunci când ajung, în ultimă inst anță să meargă la specialist,
femeile rrome o fac fie pentru că suferă prea mult, fie pentru că sunt absolut speriate de
simptomele care le încearc ă, nicidecum preventiv, așa cum ar fi dezirabil.
Un alt aspect demn de luat în calcul îl constituie etnicitatea. Termenul în sine face
trimitere la ideea de etnic care își găsește rădăcina în grecescul ethne, care a apărut în
antichitate și ne duce cu gandul la orașul gr ecesc, și anume, populații care nu aveau o
organizare socială politică, cât și socială, asemănătoare polisurilor din G recia Antică. În altă
ordine de idei, astăzi, câ nd ne referim la noțiunea de etnic are dublă utilizare – una
tradițional-modernă și cea laltă cu nuanțe culturale.
În acest sens, din punct de vedere etnic, strategiile de reproducere ale rromilor ,,sunt
motivate de dorința de mobilitate, așad ar prin aspirațiile de a se apropia de modul de viață al
țăranilor din sat. În general sunt planificați doi copii – evident, adesea ,,se strecoară” și cel
de al treilea- având în vedere faptul că scopul este de a li se oferi condiții cât mai bune”[39].
Cu alte cuvinte, putem deduce cu ușurință faptul de rromii au încercat de nenumărate ori,
în istoria lor să se identifice cu locurile pe care le populau. Și-au dorit să facă copii, inițial
pentru că acesta era modelul din jurul lor, pentru a nu fi stigmatizați, ci din contră, pentru a
se integra cu ușurință în comunitatea în care s-au așezat.
Cu alte cuvinte, rromi i și înmulțirea lor, conform studiilor despre istoria acestora, au
avut la bază un fel de imitaț ie cu scopul final de a fi toleraț i, de a aparține unei comunități,
așa cum am precizat mai sus. Pe de altă parte, și imitația este un proces ce aparține fără doar
și poate popoarelor migratoare în categ oria cărora se încadrează și rromii.

[31]
Motivul este conform specialiștilor, ușor de înțeles, întrucât atunci când nu aparții unei
anumite societăți, întreaga viață fiind caracterizată printr-o conti nuă mobilitate, este natural
să încerci să faci ceea ce fac cei din jur, înt âi la modul primar, pentru a putea supraviețui, ca
mai apoi pentru satisfacerea nevoii de securitate, de relaționare cât și de stimulare. Asfel, pe
baza imitației, popoarele de rr omi au învațat să se cunoască și să se facă cunoscuți. ,,Printr-
o astfel de imitație, istoria și-a fixat una din cele mai strălucite epoci ale sale: Renașterea
reprezintă reînoirea civilizației antice în spiritul și forma sa”[39].
Cu toate acestea, rromii au reușit prin imitație să își con ceapă totuși propria cultură,
întrucât ,, adevarata ei importanță nu stă în faza im itației integrale ci în faza asimilării și
creațiunii originale”[9].
Putem vorbi, de asemenea, despre idee a cultului străinului pe ca re o întâlnim în rândul
multor teoreticieni moderni, printre care și Garabet Ib răileanu care subliniaz ă că ,, civilizația
europeană, mai ales sub forma și influența franceză, a străbătut până în țările nostre (…) a
străbătut, ca și restul Europe i, prin presiune, imitație și nevoie (…) prin imitație, căci o
civilizație superioară fascinează prin însuși faptul că e superioară”[40].
Conform unui raport coordona t de Daniela Tarnovschi, în cadrul programului EU
Inclusive, la începutul anului 2009, Fundația Soroș România alături de Open Society Institute
Sofia – Bulgaria, Fundación Secretariado Gitano – Spania, Fondazione Casa della Carità
Angelo Abriani– Italia, au creat un partene riat pentru elaborarea unui proiect cu privire la
incluziunea socială a persoanelor de etnie r romă, scopul studiului fiind să aducă în atenția
publicului problemele cu care se confruntă minoritatea rromilor, fiind considerate o
minoritate marginalizată, alcătuită din cetățeni europeni.
Una din concluziile la care specialiștii au ajuns, constă în faptul că ,, mulți dintre cei
10-12 milioane de romi estimați a locui în Europa se confruntă cu prejudecăți, intoleranță,
discriminare și excludere socială în viața de zi cu zi. Sunt mar ginalizați și locuiesc în condiții
socio-economice precare. Acest lucru nu este acceptabil în Uniunea Eur opeană la începutul
secolului 21”[41].
Astfel, conform studiului amintit, nivelul de trai al rromilor, cu precădere al celor care
locuiesc pe teritoriul țării nostre, este mult sub nive lul de trai al cetățenilor predominanți în
țara noastră. Această constatare oferă rezult ate preliminare privind calitatea vieții rromilor
care are cu siguranță repercursiuni și în ceea ce privește educația sanitară și implicit
reproducerea în randul comunităților de rromi.
România prezintă o situație criti că din mai multe puncte de vedere. Răspândirea tuturor
serviciilor este sub media europeană, lucru care se oglindește și în ceea ce privește accesul

[32]
femeilor sau chiar al bărbaților de etnie rr omă la informații cu privire la educație sexuală,
planning și reproducere. În anul 2015, Coaliția pe ntru Egalitate de Gen în parteneriat cu alte
50 de asociații nonguvernamentale au solicitat Ministerului Educației ca educația sexuală să
devină disciplină obligatorie în școli , scopul final pe lângă preveni rea sarcinilor nedorite și
evitarea diverselor forme de violență sexuală.
Din păcate însă, deși s-a solicitat ca opți onalul de educație se xuală să devină disciplină
obligatorie, conform studiilor, decât 6% din elevii de clasele I-XII au participat la aceste ore
de educație sexuală pentru sănătate, ceea ce e ste foarte îngrijorător, în timp ce în alte țări
mult mai dezvoltate din Europa, spre exemplu, în Ola nda, educația sexual ă își face prezența
încă din copilarie, de la vârsta de patru ani, în timp ce în Cehia este absolut obligatoriu, ca și
în Bulgaria, Cipru, Italia, Polonia și Marea Brita nie, iar în Danemarca cele care predau
cursuri de educație sexua lă și pentru sănătate sunt din cat egoria prostituatelor, persoanelor
gay sau seropositive, potrivit raportului ,, P olitici pentru educație sexuală în Uniunea
Europeană[42]. Acest aspect este fără doar și poate, extrem de grav, deoarece foarte mulți
adolescenți sau chiar copii, cu precădere, cei din medii nefavorizate ajung să fie total
neinformați, nu reușesc să găsească.
De asemenea, s- a constatat că există la modul general, două categorii de adolescenți.
Cei care, la rândul lor, au fost educați într-un anume fel în copilarie , și acum își pun amprenta
pe adolescentul în devenire.
Prima categorie sunt adolescenții e ducați în spiritul anilor de comunism, care au fost
crescuți în frica care le-a coordonat pașii în viață. Acest tip de adoles cent se întâlnește destul
de des în rândul rromilor, unde din cauza unei culturi care trebuie respectată cu sfințenie, cu
reguli destul de dure, fără să se pună accent pe emoții, ci doar pe reguli și îndatoriri, fără
libertate de exprimare, bazată pe duritate.
A doua categorie sunt adolescenții car e au fost crescuți în spiritul recompense – foarte
mult folosită ca instrument de pare nting. Este vorba despre copiii cărora li s-a oferit mai mult
decât era nevoie, fără să aibă trasate niște re pere clare astfel încât adolescentul să știe unde
îi sunt limitele, ajung să creadă că totul le este permis. Și această categorie este întâlnită în
rândul rromilor, în special în comunitățile unde niv elul de trai foarte ridicat este predominat.
Conform agenției pentru date funda mentale ale Uniunii Europene care a realizat
Sondajul Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea există încă o tendință foarte
pregnantă în ceea ce privește discriminarea aplicată cetațenil or de etnie rromă. Astfel,
conform studiului ,,81% dintre re spondenții care s-au declar at victime ale unei agresiuni,
amenințări sau hărțuiri grave consideră că victimiz area a avut motive rasiale, (…).

[33]
Concluziile sondajului indică faptul că trebuie lucrat foa rte mult pentru a stimula
încrederea rromilor în poliție astfel încât să po ată raporta experiențele legate de victimizare,
(…). Sondajul EU-MIDIS arată faptul că discr iminarea rromilor este raportată într-o măsură
nesemnificativă. Incidențele de discriminar e înregistrate oficial dezvăluie numai „vârful
aisbergului” în ceea ce privește gradul real de discr iminare a rromilor’’[43]. Toate aceste date
ne confirmă faptul că mai este foarte mult de lucrat în ceea ce privește acceptabilitatea.

[34]
Cap. 3 PARTEA SPECIALĂ- Contribuții personale.

3.1. Ipoteze de lucru, scop și obiective generale.
Cercetările empirice de până în prezent, dar și rezultatele obținute în urma studiului realizat
ne îndreptățesc să avansăm o serie de ipoteze vis-a-vis de cele două comportamente
demografice analizate: sarcina timpurie și numărul mare de copii din cadrul comunităților
de rromi. Ipotezele pe care le prezentăm în continuare au fost testate în cadrul unei cercetări
pe bază de chestionar pe care CEDU 2000+ a derulat-o în mai multe comunități de romi:
• Căsătoria și sarcina timpurie (în afara sau în interiorul căsătoriei) sunt compartamente
circumscrise unui model cultural tradițional de familie. Ace st model tradițional de familie
poate fi întâlnit nu doar în comunitățile de rr omi ci și în comunitățile rurale tradiționale.
Ipoteza pe care o propunem este urmă toarea: cu cât gradul de tradiționalism al
comunităților de rromi este mai ridicat cu atât este mai probabil ca numărul persoanelor de
gen feminin care se căsătoresc timpuriu și au sarcini la vârste mici să crească.
Variabile prin care propunem operaționali zarea conceptului de tr adiționalism: – familie
numeroasă, extinsă, caracteriz ată prin menajul comun al mai mu ltor generații; – consum
cultural redus (TV , radio, ziare, reviste, că rți, cinema, teatru); – decizi ile în familie aparțin
bărbatului (capului familiei); – femeia este de regulă casnică și bă rbatul este cel care aduce
resurse, venituri; – neamul sau grupul de rromi.
Variabile care se asociază cu tradiționalismul: – Nivelul de școlaritate; – Nivelul
veniturilor în gospodărie; Este probabil ca starea economică precară a unor familii de rromi
să influențeze modelul familial pe care acestea îl urmează. În condiț ii de sărăcie, copilul este
considerat o resursă productivă iar nașterea unui copil poate să însemne mai multe resurse
pentru familie. În acest sens este foarte important de subliniat că sarcina și căsătoria timpurie
nu reprezintă niște norme comuni tare imuabile specifice unor grupuri tradiționale de rromi.
Păstrarea normei de grup (în une le cazuri), aderența la norma de grup în cazul
comportamentului demografic și reproductiv reprez intă în cazul rromilor un tip de alegere
rațională determinat de constrâ ngerile și presiunile ec onomice cărora o parte semnificativă
dintre rromi sunt nevoiți să le facă față.
Ipoteza tradiționalismului unor grupur i sau familii de rromi trebuie privită în contextul
mai larg al stării de sărăcie care caracterizează societa tea românească în general dar într-o
măsură mai ridicată comunitățile de rromi.
Căsătoria și sarcina timpurie sunt, în opinia mea, tipuri de decizie rațională în condițiile
în care asupra unui segment important de familii de rromi acționează constrângeri economice.

[35]
Aceste tipuri de comportamente de mografice și reproductive se regăsesc nu doar în cazul
comunităților de rromi, ceea ce ar valida existența unei specifi cități culturale în această
privință, ci și în cazul altor comunități etnice aflate în situația de sărăcie. Chiar în societățile
vestice, înainte de realizarea ef ectivă a statului bunăstării, căs ătoria și sarcina timpurie erau
frecvent întâlnite în caz ul familiilor sărace.
Căsătoria și sarcina timpurie sunt comportamente care pot fi explicate într-o bună măsură
și de percepția pe care fami liile sărace o au asupra copilului. Cercetări referitoare la munca
realizată de copil arată că în unele familii sărace de rr omi, copilul este privit ca o resursă
productivă, ca un membru al familiei care poa te contribui la securitatea economică a familiei.
În consecință, ipoteza tr adiționalismului trebuie privită cu moder ație atunci când încercăm
să ne explicăm mecanismele care conduc la căsătorie și sarcină timpurie în cazul populației
de rromi. Aderența la valori și norme tradiționale în ceea ce privește căsătoria și sarcina
reprezintă în opinia mea un tip de comporta ment funcțional menit să asigure protecția
economică a familiei de rromi[44].
Scopul principal fiind concretizat în identificarea cauzelor care au dus la crearea
acestei situații, caracter izată prin fertilitate ridicată și număr ma re de copii în familiile de
etnie romă.
Obiectivele generale
Obiectivul principal legat de prima întrebare este acela de a identifica cauzele care
determină persoanele de e tnie rromă să-și dorească un număr cât mai mare de copii.
Obiectivele secundare sunt corelate cu cel princip al respectiv cu între barile secundare de
cercetare și constau în:
– identificarea caracteristicilor de mografice ale acestor persoane,
– identificarea numărului lor,
– identificarea stilului lor de viață,
– identificarea locurilor în care dorm
– identificarea relației pe care o au cu autoritățile,
– identificarea relației pe care o au cu societatea,
– relația pe care o au cu diverse persoane (rude, foști prieteni, foști colegi de serviciu
etc.)
De asemenea ne- am propus:
– evaluarea cunoștințelor populației în ceea ce privește factorii de risc
comportamentali privind sănătatea mameiși copilului, sănătatea reproducerii și
tuberculoza;

[36]
– evaluarea comportamentelor populației în ceea ce privește sănătatea mamei și
copilului, sănătatea reproducerii și a prevenirii transmiterii TBC (inclusiv
tuberculoza multidrogrezistentă);
– identificarea principalelor ba riere ridicate în accesarea serviciilor medicale de către
populația inclusă în programul de cercetare;
– determinarea gradului de preocupare față de propria sănătate a populației incluse în
studiul de cercetare;
– evidențierea aspectelor de sănătate comunitară care pot fi îmbunătățite prin
intervenția echipei de asistență medi cală comunitară la nivelul comunităților.

3.2. Metodologia generală a cercetării
Cercetarea a fost una de teren desfășurată în mediul rural și a avut la bază o metodologie
cantitativă, și anume ancheta de teren pe bază de chestionar. Ce rcetarea s-a desfășurat în mai
multe etape.
În prima fază a cercetării am încercat să identificăm localitățile din mediul rural unde
populația de etnie rromă ocupă un procent mai mare din totalul populației. În urma acestui
proces de reasearch al local ităților care au un număr mare de persoane de etnie rromă pe
teritoriul lor am vizualizat un reportaj tv cu loc alitatea în care am realizat cercetarea.
În pasul doi am luat legătura cu autoritățile locale din localitate și am mers în localitate
pentru a realiza cercetarea și a aplica chsetionarele.
În ultima etapă am aplicat chestionarele.
Am ales ancheta sociologică pe bază de chestionar de oarece oferă un grad mai mare de
fidelitate și validitate.

3.2.1. Definirea temei de cercetare.
Natalitatea a cunoscut în ult ima perioadă un grad scăz ut în societățile contemporane,
dar în același timp numărul studiilor, dar și al politicilor au crescut în acest sens. Natalitatea
a afectat direct sau indirect viața majorității, atrăgând atenția, în special prin schimbările și
efectele pe care le generează.
Studiul de față își propune să realizeze o analiză a na talității pe teritoriul României,
fiind exact cu precădere pe identificarea motivelor pentru care în rândul populației de etnie
rromă, natalitatea este mai ridicată și copii apar de la vârste cât mai fragede.
Obiectivul principal al studiului a constat în identificarea cauze lor care determină
populația rromă să nască copii la o vârstă mult mai mică decât media europeană.

[37]
Caracterizată printr-un număr mult mai mare de copii decât există la nivelul celorlalte
naționalități, populația rromă a fost un factor pertur bator sau distrugător la nivelul teritoriului.
Studiile antroplogice și sociologice au înc ercat de-a lungul timpului să identifice
motivele pentru care populația de etnie rromă naște de la o vârstă fragedă un număr mare de
copii.
Conform Institului Național de Statistică , numărul populației de etnie rromă de pe
teritoriul României la recesământul din 2002 er a de 535.140. Mai exact prin intermediul
acestui studiu realizăm o analiz ă a cauzelor fertilității în rândul populației de etnie rromă din
mediul rural.
Studiul urmărește să realizeze atât o anal iză cantitativă a acestor cauze, propunându-
și să descopere numărul mediu de copii care există în cadrul unei a stfel de familii,
propunându-și să descopere c ine sunt acești oameni, care sunt caracteristicile lor principale,
și anume profilul lor demogra fic (nivelul venitului, nivelul de studii), care sunt strategiile lor
de supraviețuire.

3.2.2. Metode și instrumente de cercetare
Metoda de cercetare utilizată în cadrul aces tei investigații sociologice este ancheta
sociologică de tip prospectiv, iar instrume ntul de cercetare este chestionarul.
În cadrul chestionarului am elaborat numeroase întrebări, iar după mai multe cu
modificări făcute sub coordonar ea conducătorului științific, pentru a avea un chestionar
corespunzător tezei, am primit aprobarea pent ru a aplica chestionarul cu următoarele
întrebări, respondenților din popul ația țintă, după cum urmează:

1. Ce vârstă aveți?
……….
2. Ce mediu de rezidență aveți?
a. Urban ( oraș)
b. Rural (sat, comună)
3. Aveți o locuință:
a. Proprie
b. Închiriată
c. Nu

[38]
4. Dacă aveți o locuință, câte camere are aceasta:
a. Una
b. Două
c. Trei
d. Mai multe
5. Sunteți căsătorită?
a. Da
b. Nu
c. Uniune consensuală
6. Mentionați membri familiei cu care locuiți:
a. Soț
b. Soț și părinți
c. Soț, părinți, frați
d. Sot, socri
e. Altele
7. Ce studii aveți:
a. Școală primară
b. Gimnaziu
c. Liceu
d. Școală profesională
e. Sunteți studentă
f. Altele
8. Care este situația dumneavoastră economică?
a. Fără ocupație
b. Elevă
c. Studentă
d. Casnică
e. Someră
f. Alte
9. La ce vârstă a apărut prima menstruație (menarha):
a. 10 – 12 ani
b. 12 – 14 ani
c. Peste 14 ani

[39]
10. Menstruația apare în mod regulat?
………….
11. Perioada de timp în care apare menstruația:
a. Mai puțin de 28 de zile
b. 28 – 30 de zile
c. Peste 30 de zile
12. Care este durata menstruației?
a. Sub 3 zile
b. Până într-o săptămână
c. Peste o săptămână
13. Care este fluxul menstrual?
a. Redus
b. Moderat
c. Abundent
14. La ce vârsta ați început viața sexuală?
a. 10 -12 ani
b. 12 -16 ani
c. 17 – 18 ani
d. Peste 18 ani
15. Care a fost motivul pentru care ați început viața sexuală?
a. Curiozitate
b. Obiceiul comunității
c. Constrângere
d. Altele
16. Numărul actelor sexuale:
a. De mai multe ori pe zi
b. Dată pe zi
c. O dată pe săptămână
d. La peste o lună
17. Aveți o secreție vaginală care vă deranjează?
a. Da
b. Nu

[40]
18. Ce manifestări aveți?
a. Mâncărimi
b. Usturimi
c. Urât mirositoare
d. Culoare schimbată
e. Mai multă decât de obicei
19. Aveți dureri sau disconfort la contactul sexual?
a. Da
b. Nu
c. Ușoară jenă
20. Ați auzit de bolile cu transmitere sexuală?
a. Da
b. Nu
21. Ați avut boli cu transmitere sexuală?
a. Da
b. Nu
22. Dacă ați răspuns ”DA’’ la întrebarea 21, care din urmatoarele?
a. Candida
b. Tricomonas
c. Gonoree
d. Chlamydia
e. Sifilis
f. Herpes genital
g. Condilomatoza
23. Consumați :
a. Alcool
b. Droguri
24. Aveți copii:
a. Da
b. Nu
25. Dacă răspunsul la întrebarea 24 este ’’ DA’’, menționați câți copii aveți:
……….

[41]
26. La ce vârstă ați rămas însărcinată?
……….
27. La ce vârstă ați născut primul copil?
……….
28. Face parte din obiceiul comunității de a avea copii la vârstă tânără?
a. Da
b. Nu
29. În momentul apariției unei sarcini, vă adresați :
a. Medicului de familie
b. Medicului ginecolog
c. Medicului de la cabinetul de planificare familială
d. Familiei mele
30. Folosiți metode contraceptive?
a. Da
b. Nu
31. Dacă da, care sunt acestea?
a. Prezervativ
b. Contraceptive orale
c. Metoda calendarului
d. Coitus interruptus (ejaculare în afara vaginului)
e. Sterilet
f. Contracepție injectabilă.
32. Cine va recomandat metoda de contracepție:
a. Medicul
b. Alt cadru medical
c. Cunoștiințe
33. Sunteți mulțumită de metoda de contracepție folosită?
a. Da
b. Nu
34. Ați beneficiat de contracepție gratiută?
a. Da
b. Nu

[42]
35. De unde ați achiziționat contraceptivul?
a. Cabinet planificare familială
b. Farmacie
c. Magazin/chiosc
d. Altele
36. Ce venit lunar aveți dvs. sau familia?
a. Ajutor social
b. Salariul minim pe economie (1.450 lei)
c. Salariu mediu pe economie (3.131lei)
d. Peste salariu mediu pe economie
e. e.Alocație (lei)
f. f. Bursă elev (lei)
g. g. Ajutor socialpărinți (lei)
Dat fiind faptul că această temă de cercet are necesită aflarea unor informații cu caracter
personal din partea respondenților, am realizat o anchetă sociologică directă la domiciliul
acestora sau într-un alt spațiu privat de preze nța altor persoane. Acesta este motivul pentru
care a fost necesar să asigurăm o atmosferă confortabilă pentru ca respondentul să se simtă
lipsit de inhibiții pentru a putea purta un dialog pe marginea fenomenului emigraționist și a
consecințelor acestuia în propria famili e și a modului în care au evoluat relațiile și
comunicarea după plecarea unuia dintre părinți.
Am utilizat chestionarul deoarece este singura cale care oferă posibilitatea unei
conversații cu respondenții, ajutând la a profundarea unor dimensiuni ale fenomenului studiat.
De asemenea, chestionarul atrage după sine și un senti ment al încrederii din partea
respondentului, deoarece acesta se desfășoară ca o discuție mai degrabă amicală și liberă
decât închisă doar pe anumite dimensiuni, așa cum este cazul chestionarului.
Informațiile care se pot obține în urma realiză rii unui chestionar se bucură de un grad mai
ridicat de sinceritate deoarece le acordă respondenț ilor o mai mare libertate de a-și exprima
punctul de vedere sau de a povesti anumite lucruri care țin de experiențele personale ale
acestora.
Un prim aspect care ne-a dete rminat să folosim ca metodă de obținere a informațiilor,
chestionarul, este acela că în ciuda faptului că include anumite întrebări prestabilite care
vizează confirmarea sau infirmarea ipotezelor, el oferă posibilitatea individului de a

[43]
răspunde într-un mod spontan, reușind astfel să de zvăluie anumite aspecte fără a fi pus într-
o situație stresantă. De asemenea, chestiona rul creează un sentiment al siguranței și încrederii
deoarece se derulează asemene a unei conversații, iar această în credere poate fi câștigată
atunci când operatorul va cunoaște dinainte grila de interviu, fără a pune întrebările de pe
foaie.
Un alt plus pe care îl aduce che stionarul este acela că după fieca re întrebare se pot
observa anumite comportamente non-verbale a le respondentului care întăresc sau slăbesc
gradul de sinceritate al acestuia. Un ultim avantaj pe care îl oferă această metodă de culegere
a informațiilor este acela că vom putea obține un răspuns pentru fiecare întrebare, reușind
astfel să probăm toate ipotezele pe care se baz ează cercetarea.
Pe lângă toate aceste aspecte pozitive pe care le are, chestiona rul, ca orice altă metodă
de culegere a datelor are și anumite dezavantaje.
Un prim dezavantaj este acela care ți ne de dispoziția fizică și psihică a respondenului.
Se poate întâmpla să stabilim dinainte un int erviu cu un anumit individ, însă acesta să fi
trecut prin anumite întâmpl ări în ziua sau perioada respectivă care îi vor schimba dispoziția
de a vorbi și de a gândi anumite lucruri .
Metodele de culegere a datelor. Pentru culegerea datelor de tip cantitativ s-a utilizat
ancheta de opinie cu operatori de interviu. Au fost utilizate două inst rumente de cercetare: o
fișă a comunității de rromi și un chestionar pe ntru rromi. Fișa comunității a fost utilizată
pentru identficarea zonelor în care locuiesc cu preponderență rromi de la nivelul fiecărei
localități selectate, dar a cuprins și informații privind caracteristici generale ale respectivelor
comunități (numărul de persoane de etnie rromă heteroidentificați din zona respectivă, zona
în care se află comunitatea, modalitățile de acces în comunități, principala limbă vorbită în
comunitate).
Chestionarul pentru rromi a avut următoarele teme: determina nți socio-economici ai
stării de sănătate, probleme de sănătate și autoaprecierea stă rii de sănătate, comportament în
ceea ce privește accesarea serviciilor medicale (de ti p preventiv și curativ), starea de sănătate
a copilului și comportament preventiv în domeniul sănătății copilului, starea de sănătate a
femeii/mamei și comportament preventiv în do meniul sănătății femeii/mamei, utilizarea
serviciilor medicale adresate mamei și copil ului, cunoștințe și comportamente la risc pentru
sănătate privitoare la fumat, c unoștințe și comportamente la risc pentru sănătate – obiceiuri
alimentare, cunoștințe și comportamente la risc pentru sănătate – consum alcool, cunoștințe
și comportamente la risc pentru sănă tatea reproducerii, nivelul de a lfabetizare referitor la
sănătate.

[44]
Întrebările incluse în chesti onar au fost validate în alte studii naționale sau
internaționale (instrumente ale Comisiei Europene- EUROSTAT sau ale Organizației
Mondiale a Sănătății) care au fost efectuate pe populația generală din România. Pentru
culegerea datelor de tip calitativ s-au folosit ghiduri de interviu care au solicitat diferite
informații privind cunștințe ale de cidenților despre poziția de asistent medical comunitar și
mediator sanitar, cunoștințe ale decidenților pri vind cadrul legislativ care guvernează
activitatea de asistență medica lă comunitară, evaluarea nevoii pentru înființarea unei poziții
de asistent medical comunitar și mediator sanit ar, profilul/competențe și rolul perceput al
mediatorului sanitar.

3.3.Descrierea obiectivelor specifice și definirea termenilor
Prin intermediul studiului am urmărit să identificăm următoarele aspecte:
– determinanții socio-economici ai stării de sănătate,
– probleme de sănătate
– autoaprecierea stării de sănătate,
– comportament în ceea ce privește accesarea servic iilor medicale (de tip preventiv și
curativ),
– starea de sănătate a copilului și comportament preventiv în domeniul sănătății
copilului,
– starea de sănătate a femeii/mamei și comportament preventiv în domeniul sănătății
femeii/mamei,
– utilizarea serviciilor medicale adresate mamei și copilului,
– cunoștințe și comportamente la risc pe ntru sănătate privitoare la fumat,
– cunoștințe și comportamente la risc pentru sănătate – obiceiuri alimentare,
– cunoștințe și comportamente la risc pe ntru sănătate – consum alcool,
– cunoștințe și comportamente la risc pentru sănătatea reproducerii,
– nivelul de alfabetizare referitor la sănătate.
Obiectivul principal constă în identific area unei relații între număr ul de copii din cadrul unei
familii și nivelul venitului din fami lie, frecvența actelor sexuale, sau realizarea actelor
sexuale neprotejate. Toate aceste fiind identificate în urma cercetării.
Motivația pentru alegerea temei.
În primul rând, teza abordează o tematică antrenantă la nivel social, dar totodată destul
de sensibilă și aflată în dezba tere la nivelul opiniei publice, întrucât numărul persoanelor de
etnie rromă este în creștere la nivel mondial, da r în principal pe teritoriul țăr ii noastre. Pe de

[45]
altă parte, numărul perso anelor de etnie rromă care migreaz ă de pe teritoriul României pe
teritoriul altor țări este în creștere. Creștere a numărului de copii în rândul populației de etnie
rromă a luat amploare în special după creșterea sumei oferite ca alocație, da r și după creșterea
ajutorului social.
În al doilea rând, corelat cu de zinteresul oamenilor politici și lipsa unor politici și
programe de suport a acestora, de îmbunătățire a situației economice și financiare, tema
ridică semne de întrebare și subiecte de dispu tă, ceea ce ne-a determinat să optăm pentru
abordarea acesteia ca subiect de studiu.
În al treilea rând, opțiunea pentru alegerea temei decurge și din noutatea temei analizată
în cadrul literaturii române de specialitate, dar și din volum ul redus de informații și a unor
studii de amploare asupra fenomenului care să aducă date exacte despre persoanele fără
adăpost. Nu în ultimul rând, creșterea numărului de copii în cadrul populației de etnie rromă
a suscitat în ultimii ani numeroase dezbateri privind efectele negati ve pe care le realizează
această categorie, în raport cu acestea, stig matizarea la nivelul lor atingând un prag maxim.
Importanța studiului.
Realizarea acestui studiu are în primul rând o importanță socială, putând fi un răspuns
vizavi de comportamentul și sti gmatizările care sunt aduse de către opinia publică
persoanelor fără adăpost. S tudiul ridică în aceleși timp se mne de întreba re în rândul
autorităților, având o importanță politică, de oarece poate fi folosit pentru a asuma o poziție
publică vizavi de diverse probleme și cauze ale sără ciei, îndreptându-le atenția spre
adoptarea de măsuri eficie nte adresate acestei categorii de persoa ne și realizarea de politici
eficiente, în vederea combaterii fenomenului.
Cercetările asupra persoanelor fără adăpost și as upra efectelor pe care le are sărăcia în rândul
acestora sunt puține, prin urmare acest studi u ar trebui privit și ca o contribuție pentru
înțelegerea situației și a cauze lor care duc la căderea în să răcie extremă, având un aport
important la literatura de specialitate.
Întrebări de cercetare.
Perioada incipientă a procesului de tranziț ie din țara noastră a fost un a caracterizată prin
sărăcie, o rată mare a șomerilor și lipsa locurilor de muncă, indivizii au fost nevoiți să
găsească alternative pentru a putea câștiga bani.
În funcție de caracteristicile populației și de grupurile sociale din care fac parte, fiecare
categorie au ales metode diferite de a scăpa de sărăcie. În cadrul populației de etnie rromă,
metodele de a depăși criza economică au fost diverse . Printre acestea se numără migrarea
peste granițele țării sau posibil itatea de a obține mijloace bănești realizând un număr mai
mare de copii.

[46]
Studiul întreprins va respecta log ica teoretică propusă, conceptele centrale în jurul
cărora se va dezvolta studiul fiin d cele de natalitate și fertilitate.
În jurul acestor concepte am formul at ipoteze și întrebări de cerc etare. Acestea sunt derivate
din motivația de a răspunde la 5 mari între bări, care reprezintă obiectivele studiului:
1. Care sunt motivele pentru care fertilitatea este mai ridicată în rândul persoanelor de
etnie rromă?
2. Care sunt cauzele natalității în rândul populației de etnie rromă?
3. Care sunt informațiile pe care persoanele de etnie rromă le au cu sistemul medical?
4. Natalitatea ridicată în rândul persoanelor reprez intă o opțiune de alegere/ dorință sau
este un efect al unui accident/ întâmplări? Ex istă o relație funcțională între sistemul medical
și femeile de etnie rromă?
5. Care este impactul pe care numărul mare de copii îl au asupra familiilor de etnie
rromă? În jurul acestor concepte și întrebări apar multe alte concepte și mai multe întrebări.
Strâns legate de aceste în trebări de cercetare am dezvoltat alte întrebări de cercetare care
reprezintă dimensiuni rea le celor dezvoltate inițial.
Strâns legată de prima întrebare av em mai multe întrebări conc retizate în: Care sunt
traiectoriile pe care le-au urmat aceste persoane astfel încât au ajuns să nască mai mulți copii
decât persoanele de alte na ționalități? Care era statutul l or economic, social și cultural?
Strâns legat de a doua întrebare s- au dezvoltat altele care au la bază: Cum locuiesc
acestea? Cum reușesc ele să supraviețuiască? Din ce reușesc să trăiască? Care sunt strategiile
lor de supraviețuire?
Strâns legat cu a treia întrebare am dezvoltat mai multe întrebă ri care au la bază: Care
este relația cu autoritățile? Care este relația pe care o au cu societatea? Care este capitalul
social al acestora?
Înainte de analiza propriu-zisă au fost luați în calcul ca principali factori care determină
o creștere a natalității, factori care țin de sit uația economică, de profilul cultural sau de
statutul social.

3.4. Operaționalizarea concepte lor și metoda de eșantionare.
Pentru realizarea acestei lucrări , atât în cadrul teoretic cât și în partea de cercetare am
folosit o serie de concepte ca re au menirea de a sintetiz a dimensiunile esențiale ale
fenomenului studiat.
Conceptele principale pe care le-am utilizat sunt următoarele:

[47]
Căsătoria – conceptul de căsătorie a fost definit ca legătura legală dintre un bărbat și o
femeie care se unesc din punct de vedere juridic.
Sarcina timpurie – conceptul a fost definit în cadrul lucr ării ca sarcină care apare înainte
de vârsta permisă din punct de vedere medical pentru apariția unei sarcini.
Metoda de eșantionare
Metoda de eșantionare folosită a fost una neprobabilistică, iar universul cercetării a avut
la bază populația de gen feminin.
Studiul a fost realizat pe un număr de 382de respondenți de gen feminin.
Eșantionul a fost format din femei care au vârsta cuprinsă între 12 și 20 de ani, căsătorite
sau necăsătorite din punct de vedere legal, ca re au sau nu unul sau mai mulți copii, în
momentul realizării studiului.
Selecția persoanelor care au participat la studiu a fost realizată ținând cont de
caracteristicile enunțate mai sus, fiind incluse în eșanti on toate persoanele care au întrunit
caracteristicile descrise fără a exista o diferențiere între ele.
În cadrul zonelor selectate, operatorii au folosit tehnica drumului aleator pentru a alege
gospodăriile în care să realizeze int erviuri (s-a ales aleator un punc t de plecare – o stradă și
un număr – de unde s-a început aplicarea chesti onarelor, continuându-se apoi prin aplicarea
pasului de 3 în zonele cu case. La nivelul gospodăriilor, a fost selectată persoana de gen
feminin, autoidentificată ca fiind de etnie rromă și a cărei zi naștere era cea mai apropiată de
începutul anului.
Completarea chestionarului a fost realizată prin interviu față-în-față la domiciliul
respondenților, operatorii fiind obligați să realizez e până la trei vizite pentru a intervieva
persoana vizată.

[48]
Cap. 4 Studiul asupra sănătății repr oducerii în colectivitățile de rromi

Considerată una dintre caracteristicile sistemelor sociale, natalitatea a reprezentat o temă
importantă în cadrul cercetărilor sociologice, în special datorită influenței pe care a avut-o la nivel social prin creșterea sau scăderea număr ului de indivizi, precum și prin creșterea
inegalităților pe care le-a creat la nivelul țărilor, prin numărul diferit de persoane care au existat
pe teritoriul țărilor la un moment dat. Alături de mortalitate a fost una dintre principalele teme
de dezbatere la nivel mondial, specialiști din diverse domenii abordând subiectul în cele mai vaste și diverse domenii. Pentru creșterea sau scăderea numărului de persoane de pe teritoriu s-
a încercat abordarea unor politici diverse precum și a unor cadre legale diferite.
Condițiile legale au variat în mod considerabil de la o societate la al ta, dar și de la un
tip de societate la altul. După cel de-a doilea Război Mondial s-a încercat o reformă
demografică, bazată pe creșterea num ărului natalității și promovarea unui spor natural
pozitiv, prin adoptarea unor politici pro-nataliste.
Transformările suferite de România după cel de-al doilea război mondial, au
determinat ca din punct de vedere demografic țar a noastră să se afle într-o fază intermediară
a tranziției demografice, cu un decalaj de câtev a decenii față de țările din Europa Occidentală.
Schimbările sociale și economice au influențat puternic populația și structura populației,
precum și evoluția natalitații și a mortalității.
Nataliatea a avut în România, în utimele șase decenii, mișcări care prin amplitudinea
lor îi conferă o anume specificitate în raport cu celelalte țări europene . Astfel în perioada
1947-1955, natalitatea a înregistrat valori ridic ate, în mare parte datorită fenomenelor de
recuperare a căsătoriilor și a nașterilor amânate. Ratele de natalitate au crescut de la 23,4
născuți-vii la 1000 de locuitori (1947) la 25,6 nă scuți-vii la 1000 de locuitori (1955) fără a
atinge nivelul ratelor din perioada antebelică (30-35 născuți-vii la 1000 de locuitori).
Începând cu 1956, natalitatea a înregistra t o tendință de scădere rapidă, de la 24,2‰ (1956)
la 14,3‰ (1966), influențată atât de liberalizarea avorturilor cât și de cauze de ordin social,
economic și educațional al femeii cum ar fi: accesul larg la învățământ, participarea ei la
activitatea economică, mobilitatea profesională și socială generată de industrializare și de
urbanizare.
Măsurile de politică demografică privind interz icerea avorturilor adoptate la sfârșitul
anului 1966, au avut ca efect redresarea puternic ă a natalității, mai ales în primii ani de
aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526 mii de copii anual, consemnându-
se rate de 27,4‰ (în 1967) și respectiv 26,7‰ (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o
diminuare a numărului născuților vii, în medie sub 400 mii copii anual, iar în decursul

[49]
perioadei 1980-1989 rata natalit ății a oscilat între 14‰ și 18‰. Factorii coercitivi
pronataliști au avut efect numai pe termen scurt.
Modelul reproductiv, format în țăr ile vest-europene din anii ’70, a influențat modelul
reproductiv din România din ulti mele trei decenii și anume c uplurile își doresc un număr
mic de copii, aduși pe lum e la o vârstă mai ridicată și în proporție din ce în ce mai mare de
mame necăsătorite. Acest model a devenit din ce în ce mai răspândit încă înainte de 1989 și
procesul s-a accelerat după acest an.

4.1.Ipoteze de lucru și definirea obiectivelor specifice .
Alta ipoteză de lucru este că modelul familial influențează comportamentul reproductiv
al tinerelor și vârsta la prima căsătorie. Altfel spus, ipotezele specifice pe care le vom testa
sunt următoarele:
1. Dacă modelul familial (căsătoria mamei și a bunicii) este cel al că sătoriei timpurii, atunci
este probabil că tinerele r rome vor urma același model.
2. Dacă modelul familial (căsătoria mamei și a bunicii) este cel al sarcinii timpurii, atunci
este probabil că tinerele r rome vor urma același model.
Explicarea căsătoriei și a sarc inii timpurii în unele comunități de rromi trebuie să țină
cont de două paliere distincte:
– Pe de o parte tre buie evidențiată influența modelelor cult urale și familiale care
acționează asupra comportamentelor demografice și reproductive, modele care se transformă
în norme de grup pe care indivizii și le însușesc și le pe care le urmează.
– Pe de altă parte cred că în construirea unei explicații feza bile trebuie să se țină cont
de faptul că indivizii nu sunt niște actori suprasocia lizați care urmează nișt e norme ci în egală
măsură sunt liberi să facă alegeri.

4.2. Material și metode de cercetare
Metoda de cercetare utilizată în cadrul acestei investigații sociologice este ancheta
sociologică de tip prospectiv, iar instrume ntul de cercetare este chestionarul.

Substudiul 1.
4.3 Analiza factorilor demografici și econo mici care influențează sănătatea
reproducerii.
Pe baza chesti onarului aplicat celor 382 de persoane de sex feminin de etnie rromă
și a analizei răspunsurilor obținute, am obținut ur mătoarele rezultate în ceea ce privește
relația dintre factorii demografici și economici pe de o parte și caracteristicile
fenomenului natalității, pe de altă parte.

[50] 4.3.1 Rezultate și discuții
Tabel 4.1. Vârsta persoanelor participante la studiu
Categorie de vârstă Total Procent %
/g131 12 ani 40 10.47%
/g131 13 ani 33 8.64%
/g131 14 ani 40 10.47%
/g131 15 ani 47 12.30%
/g131 16 ani 49 12.83%
/g131 17 ani 43 11.26%
/g131 18 ani 36 9.42%
/g131 19 ani 49 12.83%
/g131 20 ani 45 11.78%
TOTAL 382 100%

Tabelul de mai sus indică ponderea fie cărei categorii de vârstă în cadrul grupului țintă
inclus în cercetare. După cum se poate observa femeile în vârstă de 19 ani au avut procentul
cel mai mare în cadrul cercetării realizate, re spectiv 12,83%. Pe același palier de 12,83% se
află și persoanele cu vârsta de 16 ani. Aceste două categorii sunt urmate de persoanele de 20
de ani, cu un procent de 11,78%, ponderea cea mai mică fiind deținută de persoanele de 13
ani, cu un procent de 8,64%.

Grafic 4.1. Structura demogr afică pe categorii de vârstă

8,64%
9,42%
10,47%
10,47%
11,26%
11,78%
12,30%
12,83%
12,83%1…
1…
1…
1…
1…
2…1…
1…
1…Structura demografic ăpe categorii de v ârstă

[51]
În urma analizei vârstei persoanelor care au participat la studi u putem trage urmatoarele
concluzii legate de caracter isticile cercetării realizate, da r și de rezultatele obținute.
Universul cercetării a fost format din persooane de gen feminin, care au vârsta cuprinsă între
12 și 20 de ani.
Din analiza graficului un procent de 10.47% au vârsta de 12 ani, vârsta la care probabil
cele mai multe dintre fete abia s-au casatorit sau chiar nu sunt căsătorite și nu au copii. Pe de
altă parte și experiența sexuală a acestora este una minimală sau chiar nu există în cele mai
multe cazuri, deoarece așa cum vom explica mai jos, în comunitățile de rromi, fetele dacă nu
sunt căsătorite nu au întreținut ni ci acte sexuale, fiind obligatoriu ca fata să fie virgină în
momentul căsătoriei. Cele mai multe persoane ca re au participat la studiu, în procent de peste
12 % au varsta de 15, 16 si 19 ani, vârsta la care probabil fetele au 1 sau 2 copii și care au mai
multă experiență sexuală decât cele care au vârsta de 12, respectiv 13 ani.
Motivul pentru care am ales să real izăm studiul în rândul persoanelor care au între 12-
20 ani este că această comunitate încă mai e ste o comunitate în care nu a pătruns foarte mult
modernitatea, iar persoanele din ca drul ei nu s-au romanizat foarte mult. Pe de altă parte,
gradul de sărăcie din cadrul acestei comunități este destul de ridicat.

Tipul de locuință în care persoanelor locuiesc
Întrebarea nr. 3. “Vă rugăm să ne spuneți care este tipul de locuință în care locuiți?”

Tabel 4.2. Tipul de locuință în care persoanele locuiesc

Tip de locuință Total Procent%
Locuință proprie 274 71.73%
Locuință închiriată 28 7.33%
Nu au locuință 80 20.94%
TOTAL 382 100%

Din totalul grupului țintă inclus în cer certare se poate observa că în procent de 71,73%
persoanele au propria locuință, de unde putem deducem că nivelul de tr ai, dar și venitul
persoanelor nu este foarte mic. În procent de 20,94%, persoanele incluse în cercetare nu au
locuință și în procent foarte mic, de 7, 33% au o locuință închiriată.

[52] Grafic 4.2. Tipul de locuință

Întrebarea numărul 3 din studiul realizat a avut la bază tipul de locuință / forma de
proprietate pe care o are locuința respondentului.
Din datele obținute se poate observa că un pro cent de 70% din respondenți au locuințe aflate
în proprietate personală, aspect ca re scoate în evidență tipul de familie extinsă, precum și
ideea moștenirii locuinței de la generații anterioare.
Pe de altă parte procentul atât de mare de respondenți care au locuință în proprietate privată
relevă și posibilitatea existenței unor acte oficiale/ documente pe imbolilul respectiv.
Un alt aspect care poate reieși este legat de posibilitatea locuirii împreună cu rude mai
îndepărtate decât cele de gradul I, situație care relevă adoptarea și internalizarea unor
obiceiuri specifice rudelor de gradul II, III care au fost păstrate din generație în generație,
printre care și transmiterea obiceiului legat de numărul mare de copii . Un procent de 9% din
respondenți declară că locuiesc într-o locuință închiriată, aceasta putând fi închiriată fie de
la prieteni, fie de la rude. Se observă că cei care au locuință închiriată au un venit mai mic
decât cei care au o locuință proprie. De ase menea cei care au o locuință închiriată sau care
nu au locuință, au un venit mult mai mic decât cei care au o locuință proprie. Numărul celor
care nu au locuință este de 10% . Din analiza real izată se observă că persoanele care nu au
Proprie; 71,73%Inchiriat ă, 7,33%
Nu au locuin ță, 20.94 %
Q3. Tip locuin
nță
Proprie Inchiriata Nu au locuinta

[53]
locuință sunt în principal cele care au o vârstă mai mică, în principal sub 30 ani și locuiesc
împreună cu rudele apropiate. Persoanele care nu au locuințe sau care au locuințe închiriate
au mai puțini copii, decât cele care au o locuință proprie.
Una dintre situațiile care le ne mulțumește cel mai mult este lipsa unei locuințe proprii,
care să fie ocupată doar de fa milia nucleu și care să fie re cunoscută ca proprietate a acesteia.
Majoritatea persoanelor implicate în studiu nu dețin acte pe propr ietate sau locuințele în care
aceste își desfașoară activit ate nu sunt în proprietatea lor.
Analiza realiz ată pe variabile prec um vârsta, starea civilă și venitul indică urmatoarele
situații:
1. Analiza pe categorii de vârsta arată că cei care locuiesc în locuințe aflate în proprietate
privată sunt cei care încă mai locuiesc cu proprii părinți sau cei care s-au căsătorit și au
propria familie.
Cei care au vârsta de 12 ani locuie sc în proporție de 9,16% în locuința proprie, cel mai
probabil cu proprii părinți. Cei care au 19, respectiv 20 de ani locuiesc în locuința proprie,
în proprtie de 8,64%.
Analizată din cealaltă perspectivă se obse rvă că cei care au locuit în chirie, în proporție
destul de mare sunt cei care au vârsta de 20 de ani, iar cei care locuiesc în procent cel mai
mic în chirie sunt cei care au vârsta cuprinsă între 12-14 ani.
2. Analiza tipului de locuință pe ba za variabilei care se referă la starea civilă aduce în prim-
plan ideea că cei căsătoriți sau care trăise c în uniune consensuală locuiesc mai mult în
locuințe închiriate, decât cei necăsătoriți.
3. Analiza locuinței în funcție de tipul de venit pe care persoanele îl iau, evidențiză faptul că
persoanele care au o locuință proprie au ca principală sursă de venit aloc ația copilului sau
ajutorul social.
De aici mai putem concluziona înca o da tă că în cadrul familiilor de rromi, copilul este
văzut ca o sursă de venit sau ca un element ca re poate furniza anumite resurse financiare. Cu
alte cuvinte, venitul obținut din alocație sau din ajutorul social îi ajută pe aceștia să-și
întrețină propria locuință.
La polul celalalt reiese faptul că cei care au o locuință închiriată sunt angajați sau obțin
un venit din salariul minim pe economie.

[54]
Tabel 4.3. Aanaliza tipului de loc uință în funcție de vârstă
Tip proprietate
Vârsta Proprie Închiriată Nu știu/ Nu răspund Total
12 ANI 9.16% 0.79% 0.52% 10.47%
13 ANI 7.59% 0.00% 1.05% 8.64%
14 ANI 7.33% 0.79% 2.36% 10.47%
15 ANI 7.85% 1.31% 3.14% 12.30%
16 ANI 8.90% 0.52% 3.40% 12.83%
17 ANI 6.81% 1.05% 3.40% 11.26%
18 ANI 6.81% 0.52% 2.09% 9.42%
19 ANI 8.64% 0.79% 3.40% 12.83%
20 ANI 8.64% 1.57% 1.57% 11.78%
Total 71.73% 7.33% 20.94% 100.00%
Tabelul de mai sus indică an aliza tipului de locuință pe categorii de vârstă.
Se observă că procentul cel mai mare este deținut de persoanele de 12 ani, de 9,16%, care au
declarat că trăiesc în pro pria locuință, de unde putem deduce că acestea încă mai locuiesc cu
proprii părinți.
Procentul cel mai mic al locuinței proprii este în cazul persoanelor care au vârsta de 17 si
18 ani. Procentul cel mai mic al locuinței închiria te este în rândul persoa nelor care de 12,
respectiv 13 ani, de 0%, respectiv 0,79%.
Tabel 4.4.Analiza tipului de locuință în funcție de starea civilă
Starea civila/ tip
locuință Proprie ÎnchiriatăNu știu/ Nu
răspund TOTAL
Căsătorit 16.23% 0.79% 0.79% 17.80%
Necăsătorit 31.15% 2.62% 9.42% 43.19%
Uniune consensuală 23.30% 3.66% 10.21% 37.17%
Nu știu/ Nu răspund 1.05% 0.26% 0.52% 1.83%
Total 71.73% 7.33% 20.94% 100.00%

[55]
Din punct de vedere al stării c ivile, persoanele căsătorite trăiesc în procent de 16,23%
în propria locuință, persoanele n ecăsătorite, sau cele care trăiesc în uniune consensuală
trăiesc în procent de 31, 15%, re spectiv 23,30 % în propria locuință.

Tabel 4.5. Analiza tipului de locuință în funcție de venitul lunar obținut

În funcție de venitul obținut se poate observa că procentul cel mare, și anume 35, 34% au ca
principal venit alocația, urmat fiind de ajutorul social, în procent de 23,56%.
În procent de 1,57% din persoanele implica te în cercetare care locuiesc în propria locuință au
ca principal venit salariul minim. La polul opus din cei care au ca principal venit alocația sau
ajutorul social au locuințe închiriate, în pro cent de 0,52%, respectiv 0,26%.

Întrebarea nr. 4: “Câte camere are imobilul în care locuiți?”
Tabel 4.6. Numărul de camer e aflate în locuința respondentului

Numar camere Total Procent %
1 cameră 40 6.02%
2 camere 33 56.28%
3 camere 40 24.87%
4 camere 47 6.81%
Nu știu/ nu răspund 49 6.02%
TOTAL 382 100% Tip salariu/
Locuință Proprie Închiriată Nu știu/ Nu răspund Total
Salariu minim 1.57% 0.52% 0.79% 2.88%
Alocație 35.34% 2.88% 6.28% 44.50%
Bursa elev 7.33% 0.26% 0.79% 8.38%
Ajutor social 23.56% 3.14% 8.38% 35.08%
Nu știu 0.00% 0.00% 0.79% 0.79%
Ajutor social
părinți 3.93% 0.52% 3.93% 8.38%
Total 71.73% 7.33% 20.94% 100.00%

[56] Majoritatea persoanelor implicate în cercetare au în cadrul locuinței 2 camere, în procent
de 56,28 %, fiind urmat de persoanele care au 3 camere, în procent de 24,87%, procentul cel
ami mic fiind deținut de persoanele care au o singură cameră în locuință, 6,02%.

Grafic 4.3. Numărul de camer e din locuința respondentului

Mai mult de jumătate din responde nți nu știu câte camere are imobilul în care locuiesc.
Argumentul lipsei acestei informații este legat în primul rând de ideea că imobilul este
moștenit de la generații de gradul II, sau III, sau că pur și simplu nu au informații legate de
lipsa interesului legat de numărul de camere din care este alcătuit im obilul. Din totalul celor
care nu știu câte camere are imobilul în care locuie sc fac parte preponderent cei care locuiesc
în chirie sau cei care nu au locuință.
Un procent de 25% din persoane locuie sc într-un imobil format din 3 camere, aspect
care reliefează existe nța familiei extinse.
Aproape 10% din respondenți locuiesc într-un imobil format din 2 camere.
Pe același nivel ierarhic cu un procent de 6,8% se află persoanele care locuiesc într-un
imobil cu o singură cameră, dar și cei care nu pot specifica care este numărul exact de camere
ale imobilului în care locuiesc. Se observă că cei care locuiesc într-un imobil format dintr-o
singură cameră au un venit mai mare decât cei care locuiesc înt r-un imobil format din 3
camere sau mai multe.
56,28%
24,87%
6,81%
6,02%
6,02%0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00%
2 CAMERE
3 CAMERE
MAI MULTE CAMERE
1 CAMERA
99. NU STIU/ NU RASPUNDQ4. Număr camere

[57]
Pentru a putea reliefa în detaliu și pentru a testa ipotezele propuse spre analiză am
realizat o analiză a numărului de camere în care trăiesc femeile implicate în studiu, în funcție
de starea civilă și de venitul acestora.
Analiza numărului de camere în funcție de starea civilă reliefează faptul că un procent
mai mare de persoane care sunt necăsătorite sau trăiesc în uniune conse nsuală trăiesc într-un
număr mai mare de camere decât cei care sunt căsătoriți, de unde putem deduce că trăiesc
cu membrii familiei.
Analiza numărului de camere în funcție de venit ce provine din ajutor social sau din
alocația copiilor trăiesc într -un număr mai mare de camere, de unde putem deduce că venitul
lunar permanent care le permite grupului analizat să aibă o situație mate rială mai bună este
alocația și ajutorul primit de la stat. Corelație, dar și rezultate care ne duce cu gândul la
privirea copilului ca o resursă financiară sau materială în cadrul femiliei.

Tabel 4.7. Analiza tipului de locuință în funcție de starea civilă
Stare
civila/
Numar
camera 1 cameră 2 camere 3 camere 4 camere Nu știu/
Nu răspund Total
Căsătorit 0.26% 11.52% 4.71% 0.26% 1.05% 17.80%
Necăsătorit 2.88% 28.01% 7.85% 2.36% 2.09% 43.19%
Uniune
consen-
suală 2.62% 15.71% 12.30% 3.93% 2.62% 37.17%
Nu știu/ Nu
răspund 0.26% 1.05% 0.00% 0.26% 0.26% 1.83%
Grand
Total 6.02% 56.28% 24.87% 6.81% 6.02% 100.00%

În funcție de starea civilă se poa te observa că cei care sunt căsătoriți în procent de 11,
52% trăiesc în două camere, în procent de 28,01% trăiesc în 2 camere cei necăsătoriți, iar în
procent de 15,71% trăiesc în două camere cei care sunt în uniune consensuală.
Procentul cel mai mare de 12,30% este deținut de cei care locuie sc în trei camer e care trăiesc
în uniune consensuală.

[58]
Tabel 4.8. Analiza tipului de locuință în functie de venitul lunar obținut

În funcție de venitul lunar în locuință cu două ca mere trăiesc persoanele care au ca venit
principal alocația, în procent de 29,84%, urmate fiind de cele care au ca venit principal
ajutorul social, în procent de 18,32%.
În trei camere trăiesc cei care au ca venit principal ajutorul socia l, în proporție de 10,21%.

Întrebarea nr 5: “Care este starea dvs. civilă?”

Tabel 4.9. Starea civilă a respondentului
Stare civilă Total Procent %
Căsătorită 68 17.80%
Necăsătorită 165 43.19%
Uniune consensuală 142 37.17%
Nu știu/ Nu răspund 7 1.83%
TOTAL 382 100%
Tip venit
lunar 1 Camer ă 2
Camere 3 camere 4 camere Nu știu/
nu
răspund Total
Salariu
minim 0.00% 1.31% 1.05% 0.00% 0.52% 2.88%
Alocație 3.66% 29.84% 7.33% 1.57% 2.09% 44.50%
Bursa elev 0.52% 2.09% 3.93% 1.57% 0.26% 8.38%
Ajutor social 1.31% 18.32% 10.21% 2.88% 2.36% 35.08%
Nu știu 0.00% 0.79% 0.00% 0.00% 0.00% 0.79%
Ajutor
social părinți 0.52% 3.93% 2.36% 0.79% 0.79% 8.38%
Grand
Total 6.02% 56.28% 24.87% 6.81% 6.02% 100.00%

[59] Din totalul de 382 de responde nți incluși în cercetare, un procent de 43,19% sunt
necăsătorite, urmate fiind de cei care trăiesc în uniune consensuală, în procent de 37,17% și
de cei căsătoriți, în procent de 17,80%.

Grafic 4.4. Starea civilă a respondentului

Din cei 382 de respondenți un procent de 18% declară că sunt căsătoriți cu acte.
Un procent de 43% din respondenți declară că sunt necăsătoriți. Din numărul persoanelor
necăsătorite sunt persoane minore care au copii . Aceștia trăiesc împre ună cu persoanele cu
care au copii, dar nu sunt căsătoriți cu acestea.
În uniune consensuală declară că trăiesc un procent de 37% din persoanele care au
participat la studiu. În general persoanele care locuiesc în uniune consensuală sunt cele care
au un copil sau 2 în familie. Persoanele căsă torite sunt în special cele care au o vârstă mai
înaintată și care au un nivel de studii mai mare.
Un procent foarte mic de persoane, și anume 1.83% nu declară statutul civil.
Datele de cercetare (ICCV , 2002:8) arată că în cazul populației de rromi, vârsta la prima
căsătorie a femeilor rrome este foarte scăzută:
• 35 % dintre femeile căsătorite au făcut această opțiune înainte de vârsta de 16 ani
• 31% s-au căsătorit în perioada de vârsta de 17-18 ani
• 26% au realizat prima că sătorie între 19 și 22 de ani
• iar 8% s-au căsătorit d upă vârsta de 22 de ani.
Casatorită,
18%
Necasatorit,
43%Uniune
consensuala,
37%Nu stiu 1.83% Q5. Starea civilă
Căsătorit
Necăsătorit
Uniune consensuală
Nu știu/ Nu răspund

[60]
Ponderea tinerelor rrome care au căsătorii timpurii (înaintea vârstei de 20 de ani) este în
creștere, de la 70% în cazul generației cu vâ rste cuprinse între 25-29 de ani la 84% în cazul
generației de 20-24 de ani. Ponderea tinere lor rrome care se căsătoresc sub vârsta majoratului
(sub 18 ani) este de asemenea în creștere: de la 44,6 în cazul generației de 25-29 ani la 52,1%
în cazul generației de 2024 ani.
Acest comportament demografic al căsătoriei timpurii are loc în condițiile în care
căsătoria nelegalizată sau cuplul consensual sunt forme de înteme iere a familiei aflate în
creștere în general în România da r în special în cazul grupului etnic rrom.
Într-o anchetă ICCV din 1998 (ICCV , 2002:7), aproape 40% din cuplurile din eșantion
erau angajate în “căsătorii fără acte”. În cazul cat egoriei “căsătorie fără acte” nu se cunoaște
ponderea cuplurilor consensuale, respectiv a celor care se angajează într-o relație fără a trece
prin ritualul legitimator al nunții în fața comuni tății și a cuplurilor care consfințesc relația lor
în fața comunității.
Oricum, potrivit opiniilor unor experți și lideri r romi, cuplurile consensu ale care își
legitimează relația prin nuntă în interiorul comunității sunt majorit are. Incidența căsătoriei
fără acte este mult mai ridicată în cazul grupelo r de vârsta tinere, fiind de 83% în cazul
categoriei 15-19 ani comparativ cu 20% în cazul categoriei de 45 -49 ani (ICCV , 2002:7). Un
alt comportament demografic care ne reține atenția în cazul populației de rromi este sarcina
timpurie sau alfel spus vârsta scazută la prima naștere.
Datele de cercetare arată că la fel ca și în cazul creșterii ponderii căsătoriilor timpurii
(sub 18 ani) se înregistrează și o creștere a ponderii sarcini lor avute înaintea vârstei de 18
ani. Astfel, dacă se compară grupurile de vârstă de 25-29 ani și re spectiv 20-24 ani se constată
o creștere a ponderii sarcinilor avute sub 18 a ni de la 30,6% în primul caz la 37,1% în cel de-
al doilea (ICCV , 2002:9).
Unul dintre motivele pentru care numărul mariajelor legalizate a crescut îl constituie
oferirea sumelor de bani odată cu căsătoria la starea civilă. Un alt unghi din care este analizat
subiectul căsătoriilor timpurii este cel al participăr ii la educație, acest fenomen fiind considerat
ca unul dintre principalele motive pentru care tin erele rrome renunță la a mai frecventa școala.
Așadar, din acest punct de vedere subliniem existența unei mari nevoi de informare și
conștientizare a populației rrome cu privire la importanța partic ipării la educație.
Cu toate că mariajele timpurii constituie cadrul pentru abandonul școlar, este important
să privim fenomenul în tot ansamblul său. Dincolo de tendințele for mate în comunitatea
respectivă și de normalitatea ce caracterizeaz ă anumite practici, în z onele de sărăcie și
marginalizare, căsătoria este o opți une pe care tinerele rrome o fac de cele mai multe ori în

[61]
defavoarea participării la educ ație, tocmai pentru că este văzută ca o opțiune ce implică mai
multe beneficii decât le pr esupune frecventarea școlii (c el puțin pe termen scurt) .
Motivele pentru care femeile rrome spun că sunt de acord cu mariajele fe telor de la vârste
fragede sunt preponderent legate de respect area normelor sociale pe care comunitatea le
întreține și le prețuiește.
Argumentul virginității este puternic susținut de argumentul siguranței sănătății,
evidențiindu-se însă importanța pe care respe ctarea acestei valori o are în contextul
comunității, care normalizează și monitorizea ză actele individuale, în acest caz ale populației
feminine. De asemenea, ceea ce se remarc ă este modelul pe care familia îl transmite
generațiilor următoare și capacita tea acesteia de a determina tra iectoria de viața ale copiilor.
Cu toate acestea, o parte dintre femeile inte rvievate își exprimă dez acordul față de mariajele
fetelor la vârste sub 18 ani, precizându-se pragu l de 20 de ani ca vârstă indicată pentru
căsătorie, iar motivațiile fiind legat e de continuarea școlii pentru o mai mare șansă de a obține
o calificare și un loc de muncă stabil.
Identificarea motivelor pentru care se căsătore sc tinerele rrome la vârste fragede a fost
unul din obiectivele care au stat în spatele cercetăr ii realizate de noi. Am încercat să coborâm
în comunitate și să formulăm ace ste motivații, așa cum și le repr ezintă persoanele implicate
în acest fenomen, ulterior privindu-le și dintr-o pe rspectivă analitică. Argumentul virginității
este invocat de foarte multe persoane ca fiind pr incipalul factor care determină căsătoria
persoanelor de etnie rromă. Însă sati sfacerea acestor aștepări și îndeplinirea proiecțiilor
familiilor țin de măsura în car e copiii lor, respectiv fetele, corespund principiilor și valorile
ce guvernează în comunitatea de rromi de care aparțin. De multe ori aceste așteptări sunt
legate de familie și construirea unui cămin, și mai puțin de școlarizare sau crearea unei
cariere: „femeii îi stă bine la casa ei”. Așada r, căsătoria devine importa ntă deoarece conferă
sentimentul de armonizare cu comunitatea (acc eptabilitate și recunoașter ea apartenenței la
aceasta), tocmai prin faptul că acesta este unul dintre principalele moduri prin care
fetele/femeile corespund așteptărilor și normelor societății. Subli niem că, afirmând acestea,
nu înseamnă că limităm discuția la explicația „căsă toriile timpurii sunt parte din cultura lor”.
Avem în vedere mai ales implicațiile pe care mar iajele la vârste fragede le au în special asupra
fetelor ca persoane care trebuie să facă față și în contexte din afara comunității lor care le
pretind anumite trăsături (cum ar fi școlarizarea și pregătirea profesională). Însă, formularea
motivațiilor include un proces de vizionarea în ansa mblu a contextului care perpetuează acest
fenomen și de identificarea a semnificațiilor pe care acesta le are în comunitate. Pornind de
la acestea, putem înțelege în ce măsură anumite politici sau iniți ative de intervenție și-ar
atinge sau nu obiectivele așteptate în condițiile unui asemenea context.

[62]
Modelul familial urmat de ge nerațiile anterioare are o puternică influență asupra tipului
de relație de familie pe care decid să o aibă tinerele rrome. Există în a cest sens o continuitate,
o transmitere intergenerațională a modelului cu plului consensual (mariajul fără acte) ca
formă dominantă de relație familială în cazul fe meilor rrome.Este de remarcat faptul că toate
fetele subiecților din eșantion care s-au căsătorit înaintea vârstei de 18 ani au întrerupt școala
înaintea de încheierea ciclului secundar. Dincolo de consecințele psihologic e negative asupra
copilului pus în situația de a se adapta unei maturizări precoce și rapide, căsătoria timpurie
diminuează în mod drastic șansele de integ rare profesională a fetelor rrome. Căsătoria
precoce a tinerelor rrome le pune pe acestea în situația de dublă discriminare, manifestată
deopotrivă pe dimensiunea etnică și pe cea de gen. Această situație de dublă discriminare
contribuie în mod semnificativ la excluziunea feme ii rrome de pe piața muncii, rezervându-
i acesteia, în cele mai multe cazuri, rolul de casnică, responsabilă cu muncile domestice și
creșterea copiilor. Se poate vorbi în acest sens și de o maturizare precoce a copiilor, având în
vedere că de la vârste foarte mici aceștia sunt puși de părinți să aibă grijă de frații mai mari.

Tabel 4.10. Analiza stării civile în funcție de tipul de locuință

În cadrul grupul implicat în cercetare au existat mai multe modalități de conviețuire
între membrii implicați. Se poate observa că cei care trăiesc în uni une consensuală locuiesc
împreună cu soțul, în procent de 14,40%, cei care nu sunt căsătoriți în procent de 30,37%
trăiesc în altă situație decât cea enunțață.

Starea
civilă Soț Soț și
părinți Soț,
părinți,
frați Soț și
socri Altă
situație Nu știu/
nu
răspund Total
DA 10.21% 0.79% 0.26% 4.19% 1.05% 1.31% 17.80%
NU 1.31% 1.05% 6.54% 1.57% 30.37% 2.36% 43.19%
Uniune
consensulă 14.40% 4.45% 4.45% 9.42% 4.19% 0.26% 37.17%
Nu știu/ Nu
răspund 0.52% 0.00% 0.26% 0.26% 0.79% 0.00% 1.83%
Grand
Total 26.44% 6.28% 11.52% 15.45% 36.39% 3.93% 100.00%

[63] Tabel 4.11. Numărul de membrii care sunt în cadrul unei familii.
Dintre persoanele care au ca variantă de răspuns ,,altele,, se po ate observa că trăiesc în
procent destul de mare 36,44%, în procent de 26,44% trăiesc împreună cu soțul, în procent
de 6,28% trăiesc împreună cu soțul și părinții, iar în procent de 11,52% trăiesc cu soțul,
părinții și frații. Din analiza realizată între starea c ivilă a persoanelor și numărul de persoane cu care
locuiesc, reiese că persoan ele căsătorite sau care traiesc în uniune consensuală locuiesc
în cea mai mare parte cu soțul.
Întrebarea nr. 6. “ Care sunt membrii familiei cu care locuiți? ”
Grafic 4.5. Numărul de membrii din cadrul familieiMembrii din familie Total Procent %
SOT 101 26.44%
Soț și părinți 24 6.28%
Soț, părinți, frați 44 11.52%
Soț și socri 59 15.45%
Altele 139 36.39%
99. Nu știu/ Nu răspund 15 3.93%
TOTAL 382 100%
3,93%
6,28%
11,52%
15,45%
26,44%
36,39%Nu stiu/ Nu raspund
Sot si parinti
Sot, parinti, frati
Sot si socri
SOT
AlteleQ6. Membrii familiei cu care locuiți

[64]
Membrii comunității trăiesc în cadrul familiei extinse/ tradiționale, împreună cu rude
de gradul I, II. Aproape un sfert din perso ane, și anume un procent de 27% locuiesc cu soțul,
în cadrul familiei nucleu. Se observă că persoane le care locuiesc doar cu soțul au un număr
mai mic de copii, decât cele care locuiesc îm preună cu un număr mai ma re de persoane. Un
procent de 15,45% din respondenți trăiesc cu rude de gradul I, și anume soț și scocri, urmate
fiind de cei care trăiesc în cadrul familiei extinse, împreună cu soț, părinți, frați, un procent
de 11,5% din respondenți. În număr mai mic, de 6,28% din respondenți locuiesc cu soțul și
părinții.
Modelul familiei extinse este fr ecvent întâlnit în cadrul comuni tății, structură familială
moștenită din cadrul rudelor de gradul II sau III. Un procent de 36,39% din respondenți nu
au putut declara care sunt persoanele cu car e locuiesc, încadrându-le la categoria altele, în
cadrul acesteia intrând persoane prec um prieteni, vecini sau colegi.
Dincolo de lipsa dreptului de proprieta te asupra casei și de re vendicarea unui asemenea
drept, femeile rrome, odată mutate în casa part enerului, devin parte a noului grup domestic.
Ca atare ea are obligații corespunzătoare față de noul spațiu ocupat, mai ales că îndeplinirea
acestor responsabilități sunt adesea atent monitoriza te de familia extinsă în care locuiește
cuplul.
Pe lângă precarietatea condiții lor fizice ale casei, multe dintre femeile intervievate
exprimă ca pe o problemă principală cu care se confruntă numărul mare de persoane care
locuiesc în aceeași gospodărie, ceea ce noi numim „supraaglomerare”. De cele mai multe ori
acestea traiesc în condiții inumane.
Pe de o parte , stare foarte deteriorată a locuinței și aspectul neîngrij it ale acesteia,
materialele din care sunt const ruite fiind în cea mai mare parte din chirpici sau caramidă, nu
au electricitate, apă curentă, racordare la gaz, toaletă.
Pe de alta parte, numărul mare de persoane care locuiesc în cadrul încăperilor. Condițiile
precare în care acestea locuiesc pot genera de cele mai multe ori boli sau infecții celor care
locuiesc în interiorul lor. Dupa cum arată studiil e realizate, dar și informațiile obținute din
studiul realizat de către noi, în cadrul c omunităților de rromi pr edomină modelul tradițional
al familiei extinse/ famili ei tradiționale. Pentru a înțelege mai bine caracteristicile acestei
familii, vom face o scurtă pre zentare a acesteia, dar și o comparație cu familia modernă.
Modelul familial „țărăn esc”, dominant și persistent în România se caracteriza prin:
căsătoria precoce, familia de mari dim ensiuni, propensiunea puternică spre maternitate,
stabilitatea familiei și inexistența divorțului[45].

[65]
Imediat după al doilea Război Mondial intervin anumite tendințe de modernizare în
cadrul familiei. Practicarea contracepției moderne era însă slab răspândită. Mijloacele folosite
erau cele de tip tradițional, sau avortul (în 1965 s- au înregistrat patru avorturi la o naștere vie).
Fertilitatea scăzută, numărul extrem de ridicat de avorturi și divorțialitatea crescută au
motivat declanșarea unei politici pronataliste agres ive, care a debutat în 1966 cu decretul de
interzicere a avortului și cel de restricționare a divorțului. Ca urmare, în 1967 fertilitatea s-a
dublat (3,7 copii pe femeie), avortur ile au scăzut la 0,5 avorturi la 1 naștere vie, iar divorțurile
au fost, practic, inexistente (în 1967 nu s-a înregistrat nici un divorț). Efectele acestor măsuri
au fost însă mai mult pe termen scurt, majoritatea indivizil or găsind mijloace „subversive”
de rezistență. În 1989, fertili tatea scăzuse la 2,2 copii pe fe meie, numărul de a vorturi crescuse
la unul la o naștere vie, iar divorțialitatea a junsese la 1,56 divorțuri la o mie de locuitori[46].
Numărul mare de copii care există în cadrul familiilor de rr omi poate fi datorat într-o
anumită măsură și politicii pronataliste pe care a adoptat-o Ceaușescu, care a afectat doar
anumite segmente din populație.
Natalitatea a crescut considera bil la început, însă tendința istorică de scădere a proporției
familiilor cu mulți copii a continuat.
Politica socialistă a avut im pact, pe termen lung, numai a supra unor categorii de populație,
cu număr mare de copii, spre fertilitatea naturală, înalt rezistent la tendințele de modernizare,
printre care și populația de rromi.
Intervenția agresivă a statului p rin politica pronatalistă, începâ nd cu mijlocul anilor
1960, a fost, în mare parte, anihilată printr-o rez istență eficace de către majoritatea populației
care deținea mijloacele economi ce, culturale și sociale necesa re. Segmentele mai sărace,
neavând aceste resurse, nu au reușit să rez iste, dezvoltând o atitudine de abandon a
controlului asupra propriei vieți. În acest context, de zorganizarea socială, rezultatul unui șoc
produs de sărăcire și de incapacitatea de a rezista politi cii pronataliste, are drept consecință
o revigorare a patternului tradițional. Datele analizate în prezentul raport susțin această
tendință. În medie, vârsta la prima căsătorie este, pentru femeile rrome, în jur de 18 ani, iar
pentru bărbații rromi, de 20 de ani. Privind comparativ cu populația majoritară, vârsta medie
la căsătorie pentru bărbați se menține în jur de 25 de ani și pentru femei, în jur de 22 de ani,
în perioada 1980–1995 . Datele evid ențiază o tendință clară spre că sătorie timpurie la etnicii
rromi, în comparație cu populația majoritară. Și în cazul populației de rromi, vârsta la prima
căsătorie este mai ridicată pentru bărbați, comparat iv cu femeile. În ceea ce privește căsătoria
femeilor rrome, datele arată că a cestea se căsătoresc, în medie , cu patru ani mai devreme
decât femeile care provin din populația majoritar ă, însă vârsta medie este, totuși, în jurul
majoratului[46].

[66] Studiul realizat de cele două autoare indică faptul că populația de etnie rromă a fost
afectata în cea mai mare parte de politicile pronataliste abordate de către Ceaușescu.

Întrebarea nr.7 “ Care este nivelul dvs. de studiu? ”

Grafic 4.6. Nivelul de studii al persoanei intervievate

Tabel 4.13. Nivelul de studiu al respondenților
70,94%
19,90%
6,54%
2,09%
0,26%
0,26%0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00% 80,00%
GIMNAZIU
SCOALA PRIMARA
LICEU
SCOALA PROFESIONALA
ELEV/ STUDENT
99. NU STIU/ NU RASPUNDQ7. Nivelul de studii
Categorie de vârstă Total Procent %
Școala profesională 8 2.09%
Școală primară 76 19.90%
Gimnaziu 271 70.94%
Liceu 25 6.54%
Elev/ Student 1 0.26%
99. Nu știu/ Nu răspund 1 0.26%
TOTAL 382 100%

[67]
Analiza realizată din punct de vedere al nivelului de studiu arată că în procent de
70,94% din persoane au terminat gimnaziul, urmate de cei care au terminat școala primară,
în procent de 19,90%, în procent ce l mai mic, de 0,26% fiind reprezentați de elevi/ studenți.
Persoanele participante la studiu au un nivel scăz ut de studii. Majoritatea respondenților 71%
au ca nivel principal de studii gimnaziul.
Din numărul celor care au ca nivel de studiu gimnaziul se obs ervă că numărul de copii
este mai mic, în comparație cu numărul pe rsoanelor care au ca nivel de studiu liceul sau
școala primară. În procent de 20%, respondenții au ca nivel de studii școala primară,
procentul fiind urmat de persoa ne care au ca nivel de studii liceul, cu un procent de 6,6%.
Din totalul respondenților se observă că nu există nici o persoană care are ca nivel de studiu
școala profesională sau care să fie elev/ studiu, școala fi ind în curs de desfășurare.
Studiile arată că principalele mot ive pentru care femeile rrome nu și-au continuat
studiile au fost numite:
– Situația financiară precară (părinții nu au avut bani să o țină în școală ) -37,9%
– Lipsa interesului pentru școală – 23,8%
– Începerea căsătoriei/ a vieții în cuplu – 20,8%
– Lipsa unui astfel de obicei în comunitate – 11,6%
– Nașterea primului copil – 7,3%
Explicațiile cu privire la situa țiile în care femeile rrome renunță la studii indică faptul
că odată cu începerea vieții de cuplu (adesea la vârsta adolescenței), fetele rrome fie renunță
la studii definitiv, fie încep să frecventeze din ce în ce mai ra r cursurile școlare. Conform
reprezentanților școlari, abandonul școlar are loc pe parcursul întregului ciclu școlar, cu
precădere în ciclul gimnazial.
Tot reprezentanții școlari susțin că abandonul școlar al fetelor rrome are loc și în ciclul liceal, cazurile în care fetele ajung la facultate fiind mai degrabă excepții. De asemenea, într-unul
din interviuri, un reprezentant școlar a spus de la nivelul copiilor rromi, sunt înscrise la școală
mai multe fete decât băieți, dar că fetele sunt cele care o abandonează mai repede, când acestea sunt în clasa a 6-a și mai ales a 7-a, acest aspect constituind o problemă pentru care mediatorii și conducerea școlilor încearcă să găsească soluții.
Reprezentanții școlari locali consi deră că în cazurile de abandon școlar, fetele rrome
nu au o proiecție personală a bene ficiilor pe termen lung ale educației car e să le determine
să continue studiile. Acești a spun că o posibilă infleunță o are fa ptul că mulți dintre părinți
au renunțat la rândul lor, timpuriu la școală.
Pe de altă parte, reprezentanții locali susțin că sunt și mulți părinți (mai ales mame)
care au înțeles importanța educației școlare pe ntru obținerea unei calificări și a unei meserii.

[68] Sunt și alte motive pentru care femeile rrome sunt nevoite să renunțe la educația școlară. Un
motiv des menționat este legat de situația famili ală a respondentelor care de multe ori preiau
încă din perioada copilăriei sa u a adolescenței din sarcinile domestice. Situația financiară
dificilă sau dispariția unuia din pă rinți duc la preluarea de căt re fetele rrome din rolurile
acestora: îngrijirea fraților, îngrijirea casei, a go spodăriei, practicarea de ocupații pentru un
venit. În ce privește influența educației asupra situației sociale, profe sionale și familiale pe
care o au femeile rrome și cum este ea evaluată de acestea, se evid ențiază capacitatea
femeilor de a face evaluarea în funcție de experie nțele trăite și de perce pția lor și a familiei
privind participarea la educație.Multe din cele care nu au absolvit școala generală și nu au
lucrat niciodată spun că nu știu dacă ar fi avut o altă situație în caz ul în care continuau
studiile[46].
Întrebarea nr.8: “Care este situația dvs economică?”

Grafic 4.7. Situația economică a persoanei

Tabel 4.14. Situația economica a respondenților
Ocupația Total Procent %
Fără ocupație 166 43.46%
Elev 150 39.27%
Altele 1 0.26%
Casnică 55 14.40%
Șomer 5 1.31%
99. Nu știu/ Nu răspund 5 1.31%
TOTAL 382 100%
43,46%
39,27%14,40%
1,31%
1,31%
0,26%Fara ocupatie
Elev
Casnica
Somer
99. Nu stiu/ Nu raspund
AlteleQ8. Care este situa ția dvs economică?

[69]
Din punct de vedere al ocupaț iei celor 382 de respondenți , în procent de 43,46% sunt
fără ocupație, urmați fiind de elevi, în procent de 39, 27% . Femeile casnice ocupă un procent
de 14,40%, respectiv șomerii un procent de 1,31%.
Majoritatea femeilor din comunitatea în ca re am realizat studiul sunt casnice sau fără
ocupație. Analiza situației economice a persoanelor intervieva te reliefează nivelul scăzut al
venitului persoanelor intervieva te, precum și situația economică precară. Aproape jumătate
din respondenți declară că nu au o ocupaț ie și nu sunt angajați în câmpul muncii. 39% din
persoane declară că sunt eleve, având în desfășurare un anumit nivel de studii. Un număr
destul de semnificativ de persoane, și a nume 14,65% declară că sunt casnice. Statutul
declarat de casnică nu evidențiază însă ideea că acestea au fost încadrate în câmpul muncii
la un moment dat. Pe un nivel de egalitate, 0.26% se află pe rsoanele care dețin statutul de
șomer și altele. Nivel economic scăzut al persoanelor poate fi int erpretat ca un argument sau
ca o cauză a numărului mare de copii în familiile de rromi din comunitatea analizată. În ceea
ce privesc meseriile pe care le a u, cel mai des apar meserii cu un caracter feminin: țesătoare/
croitoresă/ confecționeră, îngrijitoare/ infirmieră/ însoțitoare, dar și meserii mai puțin
specifice femeilor ca: strungar, tâmplar, pre sator, tehnician, agronom, lăcătuș mecanic,
operator cablaje, electromecanic, montator subansamble, mecanic înt reținere și reparații
cazane cu aburi și gaze. Apar și meserii cu un statut ocupațional care presupune un nivel mai
ridicat de școlarizare: ec onomist, contabilă, profesor, mediator social și sanitar, maestru în
artă populară. De asemenea domeniul din care femeile rrome au câștigat bani în ultimii doi
ani dar și în prezent este preponderent ce l agricol și muncile ocazionale. Totodată o parte a
femeilor cuprinse în analiză au afirmat că își ajută soțul, domeniul cel mai des numit fiind
cel al colectării de fier vechi. Principalele motive numite de femeile rrome ca fiind o piedică
pentru a avea un loc de muncă stabil sunt: responsa bilitatea îngrijirii copiilor, lipsa școlii,
căsătoria la vârstă fragedă.
În studiul enunțat analiza motivelor pentru care femeile nu au un loc de muncă stabil aduce în
prim plan urmatoarele categorii de motive: nu-și doresc acest lucru, dau de probleme la locul
de muncă, sunt discriminate, lipsa actelor de identitate, au în responsabilitate îngrijirea copiilor,
nu sunt încurajate de soții lor, nu au șc oală, se căsătoresc la vârste fragede[47].
Pe baza informațiilor din discuțiile purtate, atât cu femei rome cât și cu autoritățile locale
(primărie, școală, dispensar/spital), am surpri ns câteva trăsături ce caracterizează situația
familială și socio-profesională a femeilor de etnie rromă. Trăsăturile se referă la categoria
femeilor rrome care au vârsta legală de a fi active pe piața muncii. Cele mai multe din femeile
rrome nu sunt integrate pe piața muncii. Cauzele ce determină această situație sunt:

[70]
/g120 Contextul socio-economic al localitățil or unde acestea locuiesc: după 1990 au
dispărut multe locuri de muncă, s-au închis fa bricile și intreprinderile, nivelul de trai
a scăzut.
/g120 O altă piedică este faptul că nu au un istoric de muncă angajată. Ceea ce face ca multe
din ele să aleagă să rămână casnice, să se ocupe cu îng rijirea copiilor, a altor rude, a
casei.
/g120 Lipsa unor studii de specialitate, nu cunosc o meserie calificată
/g120 Lipsa informațiilor despre locuri de muncă, li psa unei consilieri în ce privește
procedurile de accesare a unor posibile slujbe[47].
Gradul de integrare a femeilor rrome pe piața muncii este, de asemenea, unul din
subiectele programelor și proiec telor adresate populației rrome. Cu toate acestea, pare să
existe mai degrabă o lipsă a unor inițiative intervenționiste, care să se adreseze direct femeilor
rrome și prin care să li se ofere acestora cursur i de formare. Bărbații sunt de obicei cei vizați
ca grup țintă pentru cursurile de formare, iar această situație există probabil pentru că sunt
mai ușor de plasat pe piața muncii. În acest c ontext, programele și inițiativele ar trebui să se
îndrepte mai mult spre grupul femeilor rrome care sunt în căutarea unui loc de muncă, să
încerce să coreleze abilităț ile și cunoștințele acestora cu cerințele angajatorilor.
Există, de asemenea, o lipsă a canalelor de informare adresate femeilor rrome referitor la
accesul la posibile locuri de muncă, la tipuri de posturi și cerințele pieței de muncă. Având
acest context, programele și campaniile referitoare la integrarea pe piața muncii a femeilor
rrome ar putea viza pe de o parte consilierea acestora cu privire la căutarea unui loc de muncă
și sedințe pentru descoperirea potențialului pe care femeile rrome îl au, iar pe de altă parte ar
putea oferi cursuri specifice în funcție de pr egătirea și aptitudinile grupului beneficiar.
În ceea ce privește valorificarea potențialului și abilitățile femeilor rrome, am văzut că o
sursă este cea a aptitudinilor artistice pe care unele din acestea le dețin. În urma inițiativelor
intervenționiste, actorii publici și economici ar putea transforma aceste abilități în profesii
legale, sau crearea unor locuri de muncă specifice. Deși pare că există un număr destul de
însemnat a femeilor care își doresc un loc de munc ă, în același timp există și categoria celor
care aleg să rămână casnice. Pentru această categorie ar putea fi dezvoltate anumite cursuri de
instruire a abilităților practice și asigurarea unei infrastructuri necesare, astfel încât femeile
rrome să poată lucra de acasă. Această categorie ar putea produce bunuri culturale și/sau
economice ca bijuteriile, obiecte de artizanat sau obiectele cu valoare practică. Legat de
valorificarea profesională a abilităților, un rapor t din 2008 privind Îmbunătățirea Șanselor de
Angajare a Populației Rome din Cehia arată că o mai bună educație și instruirea abilităților

[71] vocaționale sunt elemente-cheie în ce privește poziția și productivitatea pe piața muncii pentru
persoanele de etnie rromă[47] autorizată în domeniu.
Grafic 4.8 Venitul luanar
Întrebarea nr 36: “Care este venitul dvs lunar?
Tabel 4.15. Tipul de venit lunar

Situația financiară și venitul este un aspect destul de importa nt în analiza realizată de
către noi. Situația financiar ă și venitul lunar este unul din principalii factorii care pot
determina atât apariția unei sarc ini, dar și cel care nu poate duce la oprirea și întruperea unei
sarcini, toate cumulându-se la lipsa banilor. Categorie de vârstă Total Procent %
Alocație 101 46.10%
Ajutor social 24 35.10%
Ajutor social părinți 44 8.30%
Salariul minim pe economie 59 2.60%
Bursă elev 139 1.50%
Peste salariul minim pe economie 15 0.4%
Salariul mediu pe economie 0 0.00%
TOTAL 382 100%
46.1%
35.1%
8.3%
2.6%
1.5%
0.4%
0.0%
100,00%Alocatie
Ajutor social
Ajutor social parinti
Salariul minim pe economie
Bursa elev
Peste salariul mediu pe economie
Salariul mediu pe economieQ36. Venit lunar

[72]
În paragraful următor vom încerca să explicăm în detaliul afirmația facută. În cadrul
comunității de rromi totul pornește de la absența banilor și a unui venit lunar, și ne referim
aici în principal la comunitatea în care am realiz at studiul sau la cele în ca re situația este una
precară. În cele mai multe cazuri persoanele de etnie rromă aleg să facă un copil pentru a
mai câștiga un venit lunar prin alocația primită de la școală sau pentru a primi un ajutor social
de la stat, acordat pe baza c riteriului care se referă la număr ul mare de copii. Și din datele
obținute poate fi confirmat acest lucru.
În procent de 46,10% venitul principal în cadrul unei familii de rromi este alocația.
În procent de 35,10%, venitul principal în cazu l unei familii de rromi în procent este ajutorul
social și în procent de 8,30% este ajutorul soci al pentru părinți, iar în proocent de 1,5% este
bursa de elev. Prin urmare în procent de 95%, persoanele intervievate declară că principala sursă de venit în familie vine din cadrul ajutorului social, al alocației și al bursei de elev. În
procent de 5 %, venitul reieșind din salariile obținute de părinți sau din alte surse.
În cadrul comunității de rromi analiz ată, copilul poate fi văzut ca o sursă de venit pentru
familiile din care face parte. Lipsa unui venit lunar duce de asemenea și la imposibilitatea de
achiziționare a unor metode contra ceptive sau de realizare a unui avort chiar și în momentul
în care s-a descoperit sarcina. Lipsa venitului sau situația precară din cadrul familiilor de rromi
îi poate determina pe acesșia sa ai bă un număr mai mare de copii.

Tabel 4.16. Tipul de venit luna r în funcție de numărul de copii

VENIT
Num ărul
de copii Salariu
minim Alocație Bursă
elev Ajutor
social Nu știu Ajutor
social
părinți Total
NS/NR 0.79% 26.18% 5.24% 5.24% 0.52% 6.28% 44.24%
1 copil 1.31% 9.16% 1.05% 6.02% 0.26% 0.79% 18.59%
2 copii 0.52% 6.54% 1.83% 12.57% 0.00% 1.05% 22.51%
3 copii 0.26% 0.79% 0.26% 8.12% 0.00% 0.00% 9.42%
4 copii 0.00% 0.00% 0.00% 0.79% 0.00% 0.00% 0.79%
5 copii 0.00% 0.00% 0.00% 0.26% 0.00% 0.00% 0.26%
Altă
situație 0.00% 1.83% 0.00% 2.09% 0.00% 0.26% 4.19%
Total 2.88% 44.50% 8.38% 35.08% 0.79% 8.38% 100.00%

[73]
Numărul de copii este influențat de ve nitul din familie. Cei ca re au ajutor social au 2
copii și sunt în procent de 12, 57% și un copil în procent de 6,02%. Cei care au alocația ca
principala sursă de venit în proce nt de 9,16% au 1 copil și în procent de 6,54% au 2 copii.
Corelația între principala sursă de venit din fami lie și numărul de copii evidențiază în mod
vizibil că în familie în care principala sursă de venit este alocația sau bursa copilului sau
ajutorul social există un număr de un copil sau doi copii.
În urma analizei realizate se poate constata lipsa une i culturi, sau mai bine spus lipsa
unei educații sexuale în rândul populației în care am realizat cercetarea. Lipsa educației
sexuale poate fi cauzată în primul rând de lipsa școlii sau unor cursuri pe care persoanele nu
le urmează, dar și culturii și tradiției familiale.
Pe de altă parte putem a firma că educația sexuală încă este un tabuu în cadrul
comunităților de rromi. Femeile / fe tele nu au timp să-și dea s eama de toate aceste lucruri,
întrucât în momentul în care împli nesc vârsta de 13-14 ani se căsătoresc sau părinții le impun
să se căsătorească. Familia este cea care într-o anumită masură condamnă a ceste femei/ fete
așa. În cadrul literaturii de specialitate sunt foarte mul te studii care aduce în prim plan
educația sexuală și cultura sexu ală în cadrul comunităților de rromi.
În urma studiului realizat în comunitate a analizată de noi se poate constata în mod evident
o lipsa a educației sexuale. Din analiza brută a graficelor prezentate mai sus reiese gradul slab
de informare al femeilor vizavi de contracepți e sau de aparția sarcinilor nedorite. Pe lângă
datele care sunt evidente în acest sens se poate constata și un grad foarte mare de non-
răspunsuri sau refuzul persoanelor de a oferi răspunsuri la întrebările adresate. Din observațiile
realizate pe teren se poate constata aceeași lipsa de informații, dar și de cultură sexuală. Putem
afirma că în timpul cercetării efectuate pe tere n am împarțit și explicat metode contraceptive
și am încercat să facem un fel de educație sexuală cu aceste femei.

4.3.2 Concluzii parțiale
1. Femeile de etnie rromă care au un număr mai mare de copii decât media celor care
au altă etnie, având vârsta cuprinsă înt re 12-20 ani, aceste a reprezentând universul
cercetării.
2. Numărul copiilor este mai mare în cazul femeilor care trăiesc în familia extinsă,
împreună cu rude de gradul I, I, II, în luarea deciziei de a avea un copil primând
modelul familiei tradiționale și extinse.

[74]
3. Gradul de sărăciei se poate observa pe lângă venit și situația economică precară și
în numărul de camere în care locuiesc persoa nele, precum și în lipsa ocupației,
majoritatea fiind fără ocupație, sau lângă înscrise în sistemul de învățământ.
4. Starea civilă nu reprezintă un factor care să impiedice preze nța numărului de copii
în familie, indiferent dacă sunt sau nu căsătorite, femeile au un număr mare de
copii.
5. Vârsta nu reprezintă un factor care să împiedice prezența numărului de copii în
familie, deși se observă că vârsta la care femeile au un copil a crescut foarte mult.
6. Tipul familiei extinse predomină în rândul femeilor care au participat la cercetare.
7. Nivelul maxim de studii îl reprez intă gimnaziul și școala primară.
8. Concluzionând, toate aceste femeie sunt în princ ipal, femei care nu au un viitor
din punct de vedere profesional, sau care nu au o perspectivă de viitor, majoritatea
deciziilor fiind luate după modelul tradițional, pr edominant în cadrul famiilor de
romi.

Substudiul 2.
4.4 Analiza interferențelor dintre stările fiziologice și patologice și sănătatea
reproducerii
Analizând răspunsurile obținute la aplicar ea chestionarului am obținut următoarele
rezultate în ceea ce privește re lația dintre anumite stări fiziol ogice sau patologice ale
respondentelor și aspecte ale sănătății reproducerii și a planningului familial mai ales în
privința numărului de copii și a vârstei primei sarcini.

4.4.1 Rezultate și discuții

Întrebarea nr. 9. “ Vă rugăm să ne spuneți care este vârsta primei menstruații”

Tabel 4.15 Vârsta primei menstruații.
Varsta primei menstruații Total Procent %
10-12 ani 75 19.63%
12-14 ani 287 75.13%
Peste 14 ani 20 5.24%
TOTAL 382 100%

[75] Grafic 4.8. Vârsta primei menstruații.
Apariția menstruației a fost analizată în funcție de categoria de vârstă. Astfel în procent
de 19,63% menstruația apare în jurul vârstei de 10-12 ani, iar în procent de 75,13%
menstruația apare în jurul vârstei de 12-14 ani. Vârsta foarte scăzută a fetelor atrage după
sine și un număr mult mai ridicat al nașterilor la vâ rstă cât mai mică. Prima menstruație atrage
după sine și primul contact sexual la vârstă cât mai mică, contact care poate fi urmat și de
apariția primului copil. Apariția copiilor la vârstă mică poate fi cauzată și de dezvoltarea
prematură, la vârstă cât mai mică a fetelor. Un procent destul de semni ficativ din respondenți
au prima menstruație la o vârstă cuprinsă între 10-12 ani. Menstruația a apărut la vârsta de
peste 14 ani la un procent de 5,24% din pe rsoanele care au participat la studiu. Apariția
primei menstruații poate fi corelată în mod direct cu apariția primul ui copil sau cu numărul
de copii din cadrul unei familii.
Tabel 4.16. Starea civilă în momentul apariției primei menstruații
Starea civilă/ vârsta
primei menstruații 10-12 ani 12-14 ani Peste 14 ani Total
DA 2.36% 15.18% 0.26% 17.80%
NU 6.81% 32.72% 3.66% 43.19%
Uniune consensuală 9.95% 25.92% 1.31% 37.17%
Nu știu/ Nu răspund 0.52% 1.31% 0.00% 1.83%
Grand Total 19.63% 75.13% 5.24% 100.00%
5,24%
19,63%
75,13%0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00%
Peste 14 ani
10-12 ani
12-14 aniQ9. V ârsta primei menstrua ții (menarha)

[76]
În momentul apariției primei menstrua ții, persoanele erau ne căsătorite, în procent de
32,92%, urmat de cei care trăiesc în uniune consensuală, în procent de 25,92%. Procentul cel
mai mic de 15,18% este ocupat de cei casatoriți. Din analiza real izată vârstei la care femeiele
au pentru prima dată menstruație se poate observa că în cadrul inte rvalului de vârsta 12-14
ani, care este vârsta la care majoritatea femeielor de căsătoresc, este vâ rsta la care le vine și
ciclul menstrual pentru prima dată. De unde pute m concluziona că într-o oarecare masură
căsătoria este legată de apariția ciclului menstrual, fetele căsătorindu-se în momentul în care
le vine și ciclul. Toate aceste elemente sunt legate între ele, și anume ciclul menstrual cu
căsătoria sau existența unei relații cu o persoană și apariția unei sarcini.
Tabel 4.17. Vârsta primei menstruați i și vârsta căsătoriei
Vârsta
primei
menstruații/
vârsta
căsătoriei10-12
ANI12-16
ANI17-18
ANIPeste
18 aniNu stiu/
Nu
răspund Total
10-12 ANI 4.71% 3.40% 10.47% 0.26% 0.79% 19.63%
12-14 ANI 24.08% 0.52% 50.00% 0.52% 0.00% 75.13%
PESTE 14
ANI 2.88% 0.00% 2.09% 0.26% 0.00% 5.24%
Grand Total 31.68% 3.93% 62.57% 1.05% 0.79% 100.00%
Apariția menstruației este urmată de cele mai mult e ori de apariția căsătoriei. După cum se
poate observa în proporție de 24, 08% persoanele care au avut menstruație în jurul vârstei de
12-14 ani s-au și căsătorit în inter valul de vârsta 10- 12 ani. Iar în proporție de 50% persoanele
pentru care menstruația a aparut în jurul vârstei de 12 -14 ani s-au căsătorit în intervalul de
vârsta 17-18 ani.

[77] Grafic 4.9. Tipul menstruației.
Întrebarea nr.10: “Menstruația dvs este regulată?”

Tabel 4.18. Tipul menstruației.

În procent de 77,23% menstruația este regulată, menstruația fiind neregulată în
procent de 17,02%.
Menstruația neregulată, atât în sistemul medical, cât și la nivel social este considerată
ca fiind una din cauzele aparației unei sarc ini nedorite . Din procentul de 17,02% acele
persoane care au menstruația neregulată, un anumit procent de persoane pot rămâne
însărcinate din cauză că nu reușesc să control eze apariția sarcinii. Me nstruația neregulată
poate fi în mare măsură un factor al sa rcinilor nedorite. Corelația dintre menstruația
neregulată și apariția sarcinilor poate fi re liefată în paginile următoare. Din cauza
menstruației neregulate fetele / femeile nu -și pot controla fluxul menstrual și corelat cu acesta
nu pot controla apariția sarcinii. Categorie de vârstă Total Procent %
DA 295 77.23%
NU 65 17.02%
99. Nu știu/ Nu răspund 22 5.76%
TOTAL 382 100%
77%17%6%
Q10. Menstrua ție regulat ă
DA
NU

[78]
Tabel 4.19. Tipul de menstruație în funcție de categoria de vârstă
Menstruația regulată apare în princ ipal în jurul vârstei de 19 a ni, un procent de 10,2%
din persoanele care participă la cercetare, urmate de persoanele care au 20 ani, în procent de
9,95%.
Din corelația realizată între inte rvalul de vârsta și tipul menstrua tiei se poate observa
că menstruația regulată este întalnită în rândul fe meilor care au o vârsta mai mare, apropiate
de intervalul de 20 de ani. Cu cât vârsta este mai mică cu atât se poate observa tipul
menstruației neregulate în rândul persoanel or cu care am realizat cercetarea.
Mentruația regulată poate fi de terminată și de nivelul de vârstă, dar și de numărul de acte
sexuale pe care persoanele le au cu partenerii.
Astfel că din tabelul de mai jos se poate observa că starea civilă are un rol important
în tipul menstruației.
Tabel 4.20. Tabel tipul de menstruație în funcție de starea civilă
Cei care trăiesc în uniune consensua lă, în procent de 30,10% au menstruație regulată.
Cei care nutrăiesc în uniune consensuală, în procent de 5,50% nu au menstruație regulată. Tip
menstru-
ație/
Vârsta12
Ani13
Ani14
Ani15
Ani16
Ani17
Ani18
Ani19
Ani20
Ani Total
DA 7.07% 7.07% 7.59% 9.42% 10.47% 8.12% 7.33% 10.21% 9.95% 77.23%
NU 1.57% 1.05% 2.62% 1.83% 2.09% 2.62% 1.57% 2.09% 1.57% 17.02%
NS/NR 1.83% 0.52% 0.26% 1.05% 0.26% 0.52% 0.52% 0.52% 0.26% 5.76%
Total10.47
%8.64
%10.47
%12.30
%12.83
%11.26
%9.42
%12.83
%11.78
%100.00
%
Tip
menstruație/
stare civilă DA NUUniune
consensulăNu știu/ Nu
răspund Total
DA 14.40% 30.89% 30.10% 1.83% 77.23%
NU 3.14% 8.38% 5.50% 0.00% 17.02%
NS/NR 0.26% 3.93% 1.57% 0.00% 5.76%
Total 17.80% 43.19% 37.17% 1.83% 100.00%

[79] Tabel 4.21. Tabel tipul de menstruație

Tip
menstruație 1 data pe
săptămână O dată
pe lună De mai
multe ori pe
săptămână De 2 ori
pe zi Nu știu/
Nu
răspund Total
DA 22.51% 3.66% 19.63% 29.06% 2.36% 77.23%
NU 7.33% 1.31% 2.88% 5.24% 0.26% 17.02%
NS/NR 2.88% 0.00% 0.52% 2.36% 0.00% 5.76%
Grand Total 32.72% 4.97% 23.04% 36.65% 2.62% 100.00%

Frecvența actelor sexuale în funcție de tipul de menstruație a fost o altă analiză realizată
în cadrul cercetării. Femeile care au menstruație regulată declară că realizează acte sexuale de
două ori pe zi în procent de 29,06%, urmate fiind de cele care realizează aceste sexuale o dată pe
săptămâna în procent mai mic, de 22,51%, urmată de cele care realizează actele sexuale o dată
pe lună fiind destul de mică frecvența actelor sexuale în procent de 3,66%. Femeile care au
menstruație regulată au o frecvența sexuală mai mare, iar viața sexuală este mult mai activă,
ceea ce înseamnă că acestea gestioneză mai bine v iața sexuală, dar și modalitatea în care își
planifică viața sexuală și aspec te care țin de viața intimă.

Grafic 4.10. Intervalul menstrual.
Întrebarea nr. 11: “Care este durata intervalului dvs. menstrual?”

99. Nu stiu/
Nu raspund;
5,76%
Mai putin de
28 de zile;
12,30%
Peste 30 de
zile; 14,14%28-30 de
zile; 67,80%
Q11.Interval menstrual
99. Nu stiu/ Nu raspund
Mai putin de 28 de zile
Peste 30 de zile
28-30 de zile

[80]
Tabel 4.22. Intervalul menstrual

În procent de 67,80% din femei au menstruația de 28-30 zi le, fiind urmat de femeile
care au un interval menstrual de peste 30 zile cu un procent de 14,14%. Ultima situație este
deținută de persoanele care au un interval menstrual mai puțin de 28 zile, în procent de
12,30%.
Pe lângă menstruația regulată, int ervalul menstrual poate fi consi derat o altă cauză a
apariției sarcinilor la vârstă mică, dar și a numă rului mare de sarcini. Intervalul menstrual
este direct corelat cu ciclul menstrual sau menstruația neregulată. Avand în vedere că ciclul
menstrual nu este regulat nici sarcinile nu pot fi controlate, iar numărul de copii este mai
mare în rândul persoanelor care au ciclu menstrual neregulat. Intervalul ciclului menstrual
poate influența și numărul actelor sexuale. Acestea pot fi mai mul te sau mai puține în funcție
de durata ciclului menstrual.
Din cauza lipsei educației sexu ale, persoanele intervievete nu știu când să întrețină
contacte sexuale astfel încât să prevină apariția unei sarcini nedorite. Întrebate informații
esențiale care țin de ov ulație sau de zilele fertile nu am putut primi răspunsuri clare și
concrete în acest sens. În foa rte multe cazuri o parte din răspunsuri au lipsit în totalitate. De
asemenea, femeile intervievate nu dețin infor mații despre durata ciclului menstrual și nu știu
exact care este ziua când începe cic lul menstrual și când se termină acesta.
La astfel de întrebări, ră spunsurile oferite fie sunt evazive, fie nu am primit nici un
răspuns din necunoștință de cauză. V om analiza care este relația dintre intervalul menstrual
și apariția sarcinilor, dar și numărul de sarcini care sunt în ciclul menstrual.

Interval menstrual Total Procent %
Mai puțin de 28 de zile 47 12.30%
28-30 de zile 259 67.80%
Peste 30 de zile 54 14.14%
99. Nu știu/ Nu răspund 22 5.76%
TOTAL 382 100%

[81]
Tabel 4.23. Tipul de menstruație și intervalul menstrual
Tip menstruație/
intervalul menstrualMai puțin
de 28 de
zile28-30 de
zilePeste 30
de zileNu țtiu/
Nu
răspund Total
DA 5.24% 62.04% 7.59% 2.36% 77.23%
NU 7.07% 3.14% 5.76% 1.05% 17.02%
Nu știu/ Nu răspund 0.00% 2.62% 0.79% 2.36% 5.76%
Grand Total 12.30% 67.80% 14.14% 5.76% 100.00%
Din corelația realizată tipului de menstruație și intervalului menstrual se pot trage
urmatoarele concluzii: femeile care au menstrua ție regulată au și un interval menstrual cuprins
între 28-30 zile, în procent de 62,04%; femeile care au menstruație regulată în procent de 5,24%
au un interval menstrual mai mic de 28 zile; cele care nu au menstruația regulată în procent de
3.14% au un interval menstrual cuprins între 28-30 zile. Intervalul menstrual de regulă este cel
mai frecvent întâlnit și este cel mai recomandat din punct de vedere medical.
Tabel 4.24. Intervalul menstrual în funcție de vârsta respondetului
Interval
menstrual/
Vârsta 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total
Mai puțin de
28 de zile 1.57% 1.05% 1.31% 1.83% 2.09% 1.31% 0.79% 1.05% 1.31% 12.30%
28-30 de zile 6.54% 6.81% 6.81% 8.38% 8.38% 7.59% 6.02% 9.69% 7.59% 67.80%
Peste 30 de
zile 0.52% 0.52% 1.83% 1.83% 1.57% 1.83% 2.09% 1.57% 2.36% 14.14%
Nu știu/ Nu
răspund 1.83% 0.26% 0.52% 0.26% 0.79% 0.52% 0.52% 0.52% 0.52% 5.76%
Grand Total10.47
%8.64
%10.47
%12.30
%12.83
%11.26
%9.42
%12.83
%11.78
%100.00
%

[82]
Intervalul menstrual de 28-30 de zi le este frecvent întâlnit în cadrul persoanelor care au
vârsta cuprinsă între 15-17 a ni/ 19-20, î,n procent de 9,69% respectiv 7,59% intervalul
menstrual de mai puțin de 28 de zile este întâlnit în jurul vârste i de 16 ani, în procent de
2.06%, pe când intervalul menstrual de peste 30 de zile este întâlni t în jurul vârstei de 20
ani, în procent de 2.36%. Din punct de vedere medical or ganismul persoanelor este sănătos
și pot concepe și da naștere copiilor în orice moment și perioa dă a anului. Intervalul
menstrual cuprins între 28- 30 de zile le permite acestora să gestioneze mai bine propriul
organism.
Tabel 4.25. Intervalul menstrual
Interval menstrual Sub 3
zile Până într -o
săptămână Peste 1
săptămână Total
Mai puțin de 28 de zile 1.83% 9.95% 0.52% 12.30%
28-30 de zile 6.02% 58.90% 2.88% 67.80%
Peste 30 de zile 2.09% 9.95% 2.09% 14.14%
Nu știu/ Nu răspund 0.26% 2.88% 2.62% 5.76%
Grand Total 10.21% 81.68% 8.12% 100.00%

Din analiza de mai sus se poate observa că femeile care au un interval menstrual între
28-30 de zile în procent de 58,90% au o durată a ciclului menstrual de până într-o săptămână.

Tabel 4.26. Intervalul menstrual și fluxul menstrual

Intervalul menstrual de 28-30 de zi le are un flux moderat pentru un procent de 51,83%
din persoanele intervievate. Fe meile care au un interval menstrual de 28-30 de zile au un
flux menstrual moderat. Interval menstrual/ flux
menstrual Nu știu/ Nu
răspund Abundent Moderat Redus Total
Mai puțin de 28 de zile 0.26% 2.88% 7.85% 1.31% 12.30%
28-30 de zile 2.62% 7.85% 51.83% 5.50% 67.80%
Peste 30 de zile 0.79% 3.14% 6.81% 3.40% 14.14%
Nu știu/ Nu răspund 2.36% 0.26% 2.88% 0.26% 5.76%
Total 6.02% 14.14% 69.37% 10.47% 100.00%

[83]
Tabel 4.27. Intervalul menstrua l și categoria de vârstă

Intervalul menstrual de 28-30 de zi le în procent de 43,72% se întâlnește în cadrul
persoanelor care au vârsta de 17 -18 ani, urmat fiind de persoanele care au vârsta de 10-12
ani, în procent de 20,94%. Din anal izele realizate se poate obse rva că intervalul menstrual se
reglează pe masură ce femeile înaintează în vârstă și pe masură ce au o viață sexuală mai
activă.
Tabel 4.28. Fluxul relațiilor sexua le în timpul intervalului sexual

Intervalul
menstrual O dată pe
săptămână O dată
pe lună De mai
multe
ori pe zi De două
ori pe zi Nu știu/
Nu
răspund Total
Mai puțin de 28 de
zile 4.71% 0.52% 3.14% 3.93% 0.00% 12.30%
28-30 de zile 21.73% 2.36% 14.66% 26.70% 2.36% 67.80%
Peste 30 de zile 3.40% 2.09% 3.66% 4.71% 0.26% 14.14%
Nu știu/ Nu răspund 2.88% 0.00% 1.57% 1.31% 0.00% 5.76%
Grand Total 32.72% 4.97% 23.04% 36.65% 2.62% 100.00%

Femeile care au un interval menstrua l de 28-30 de zile au o frecvență a actelor sexuale
de două ori pe zi, în procent de 26,70%.

Interval
menstrual 10-12
ANI 12-16
ANI 17-18
ANI Peste 18
ani Nu știu/ Nu
răspund Total
Mai puțin de 28
de zile 4.97% 0.00% 6.54% 0.26% 0.52% 12.30%
28-30 de zile 20.94% 2.36% 43.72% 0.52% 0.26% 67.80%
Peste 30 de zile 2.88% 1.31% 9.69% 0.26% 0.00% 14.14%
Nu știu/ Nu
răspund 2.88% 0.26% 2.62% 0.00% 0.00% 5.76%
Grand Total 31.68% 3.93% 62.57% 1.05% 0.79% 100.00%

[84]
Tabel 4.29. Intervalul menstrual în funcție de prezența copiilor
Intervalul menstrual/
Prezența copiilor în familie Nu știu/ Nu
răspund DA NU Total
Mai puțin de 28 de zile 0.79% 4.97% 6.54% 12.30%
28-30 de zile 6.81% 37.43% 23.56% 67.80%
Peste 30 de zile 0.52% 9.42% 4.19% 14.14%
Nu știu/ Nu răspund 1.31% 2.88% 1.57% 5.76%
Grand Total 9.42% 54.71% 35.86% 100.00%

Analiza și corelația realizată între prezența copiilor în fami lie și intervalul menstrual
arată faptul că femeile care au un interval menstrual între 28-30 zile au un număr de copii
mai mare reprezentând un procent de 37,43% decâ t cele care au interval menstrual mai mic
de 28-30 zile sau ma i mare de 28-30 zile.

Tabel 4.30. Intervalul menstrual în funcție de numărul copiilor

Persoanele care au un interval menstrual de 28-30 de zile au 1 copil sau 2 copii, în
procent de 13,87%, respectiv 14,92%. În ace st sens putem concluziona sau putem afirma că
femeile care au un interval menstrual de 28-30 de zi le sunt mai predispuse să aibă copii decât
cele care au alt interval menstrual.

Interval
menstrual/
Numar de copii Nu știu/
Nu
răspund 1 copil 2 copii 3 copii 4 copii 5 copii Altă
situație Total
Mai puțin de 28
de zile 7.33% 1.83% 1.83% 1.05% 0.00% 0.00% 0.26% 12.30%
28-30 de zile 29.58% 13.87% 14.92% 6.28% 0.52% 0.00% 2.62% 67.80%
Peste 30 de zile 4.71% 2.09% 3.93% 1.83% 0.26% 0.26% 1.05% 14.14%
Nu știu/ Nu
răspund 2.62% 0.79% 1.83% 0.26% 0.00% 0.00% 0.26% 5.76%
Total 44.24% 18.59% 22.51% 9.42% 0.79% 0.26% 4.19% 100.00%

[85] Grafic 4.11. Dur ata menstruației
Întrebarea nr. 12: “Care este durata menstruației dvs?”

Durata menstrruației este diferită în fun cție de fiecare persoană . În procent semnificativ,
de 81,12% durata menstruației e ste de până într-o săptămână, în procent de 10,21% este de
sub 3 zile și în procent de 4,7% este de peste o saptămână.

Tabel 4.31. Durata menstruației

Durata menstruației, dar și fluxul acesteia a fost un alt subiect tabuu în cadrul
comunității în care am realizat cercetarea. Persoanele intervie vate nu știu care este data la
care trebuie să le vină menstruația și nici nu sunt pre gătite în acest sens. Av ând în vedere că
subiecții nu știu care este data exactă a menstrua ției ei nu pot preveni apariția unor sarcini Categorie de vârstă Total Procent %
Sub 3 zile 39 10.21%
Până într-o săptămână 312 81.68%
Peste o săptămână 31 8.12%
TOTAL 382 100%
Sub 3 zile,
10.2%
Pana intr-o
saptamana,
82.% Peste o
saptamana,
4.7%,Q12. Durata menstrua ției
Sub 3 zile
Pana intr-o saptamana
Peste o saptamana

[86]
nedorite. Făcând această afirmație ne referim la faptul că persoanele intervivate ar putea avea
contacte sexuale în zilele în care nu sunt fertile.
Pe lângă lipsa informațiilor științifice în acest sens, există și o lipsă a informațiilor
minimale și esențiale pe care femeile trebuie să le aibă. Faptul că în mod real nu se știe data
exactă a menstruație și nu există o contabilizare clară a acesteia este o cauză concreta a
apariției sarcinilor.
În urma corelațiilor realizate înt re diverse variabile existe nte în studiul realizat vom
putea concluziona dacă cauzele număr ului mare de sarcini și de copii în rândul persoanelor
de etnie rromă este legată de lipsa educație i sexuale sau sunt legate de cauze medicale. Durata
menstruației la fel ca și inte rvalul ciclului menstrual poate influe nța într-un anumit procent
numărul sarcinilor sau numărul c ontactelor sexuale. În perioada menstruației, persoanele pot
avea contacte sexuale fără ca acestea să se protejeze. C orelațiile realizate ulterior pot
evidenția dacă durata ciclului menstrual poate dete rmina apariția mai mare sau mai mică a
numărului de copii.
Durata menstruatiei a fost analizată în funcție de mai multe varia bile din studiul realizat,
și anume vârsta femeilor , tipul menstruației, fluxul menstrual, frecvența actelor sexuale,
existența copiilor în familie și numărul de copii din familie.
Tabel 4.32. Durata menstruației în funcție de numărul de copii

În funcție de numărul de copii durată menstruației este de până într-o săptămână în
cazul persoanelor care au 1 copil, în procent de 15,45%, urmată fiind de persoanele care au
doi copii în procent de 19,11%.
Persoanele care au durata menstruați ei până într-o săptămână se observă ca au un copil
în familie, în cea mai mare pondere. Durata
menstruației NS/NR 1 copil 2 copii 3 copii 4 copii 5 copiiAltă
situație Total
Sub 3 zile 3.93% 2.09% 1.83% 1.05% 0.52% 0.00% 0.79% 10.21%
Până într -o săpt 36.65% 15.45% 19.11% 7.33% 0.26% 0.26% 2.62% 81.68%
Peste 1 săpt. 3.66% 1.05% 1.57% 1.05% 0.00% 0.00% 0.79% 8.12%
Total 44.24% 18.59% 22.51% 9.42% 0.79% 0.26% 4.19% 100.00%

[87]
Tabel 4.33. Durata menstruației în funcție de regularitatea acesteia
După cum se obsevă în tabelul de mai sus, femeile care au o durată a menstruației de
până într-o săptămână au o menstruație regulată în procent de 44, 76%.
În aceeași pondere, persoanele ca re au durata menstruației pâ nă într-o săptămână au
un copil sau mai mulți copii în familie.
Tabel 4.34. Freceventa actelor sexuale în funcție de durata menstruației
Durata menstruației împiedică într-o oarecare măsură frecvența actelor sexuale. Astfel,
femeile care au o durată a menstruației de până într-o săptămână și au o frecvență a actelor
sexuale de două ori pe săptămână, în proce nt de 31,41% și în procent de 18, 32% de mai
multe ori pe săptămână.
Frecvența actelor sexuale depinde în aceeași masură de durata ciclului menstrual.
Astfel că persoanele care au o durată a me nstruației de până într-o săptămână au acte
sexuale în majoritatea caz urilor de două ori pe zi.Durata menstruației Nu știu/ Nu răspund DA NU Total
Sub 3 zile 0.26% 5.76% 4.19% 10.21%
Până într -o săptămână 8.12% 44.76% 28.80% 81.68%
Peste 1 săptămână 1.05% 4.19% 2.88% 8.12%
Total 9.42% 54.71% 35.86% 100.00%
Frecvența actelor sexuale
Durata
menstruațieiO data pe
SăptămânăO dată
pe lunăDe mai multe
ori pe
sapămânăDe două
ori pe
saptămânăNu știu/
Nu răspund Total
Sub 3 zile 2.88% 1.31% 3.40% 2.62% 0.00% 10.21%
Până într-o
săptămână 26.44% 3.40% 18.32% 31.41% 2.09% 81.68%
Peste 1
săptămână 3.40% 0.26% 1.31% 2.62% 0.52% 8.12%
Total 32.72% 4.97% 23.04% 36.65% 2.62% 100.00%

[88]
Tabel 4.35. Durata menstruației și tipul menstruației

Tipul menstruaței (regulată/ neregulată)
Durata menstruației DA NU Nu știu/ Nu
răspund Total
Sub 3 zile 8.64% 1.31% 0.26% 10.21%
Până într -o săptămână 64.92% 13.87% 2.88% 81.68%
Peste 1 săptămână 3.66% 1.83% 2.62% 8.12%
Total 77.23% 17.02% 5.76% 100.00%

Durata menstruației depinde în foart e mare măsură și de ti pul menstruației. Femeile care
au o durată a menstruației de până într-o săptămâ nă au o menstruație regulată, în procent de
64,92%. La polul opus se află femeile care au o durată a menstruației de până într-o
săptămână și o menstruație nere gulată, în procent de 13,87%

Tabel 4.36. Durata menstruației în funcție de vârstă

În funcție de vârsta femeilor și durata menstruației este diferită . Astfel în procent destul
de mare, 10.73%, 9.95%, 8,90%, 10,47%, 8,90% din pe rsoanele care au vârsta cuprinsă între
16-20 ani au o durată a menstruaț iei de până într-o săptămână.
În toate analizele realiza te vârsta are un rol foarte important din mai multe puncte de
vedere. Pe de o parte din cau za că poate determina și poate duce la dez voltarea organismului.
Pe de altă parte, din cauza că poate duce la luarea unor decizii de către femei sau de către Vârsta
Durata
menstruației 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total
Sub 3 zile 0.79% 1.31% 1.31% 1.57% 1.57% 0.79% 0.26% 1.05% 1.57% 10.21%
Până în tr-o
săptămână 7.33% 6.54% 8.90% 9.95% 10.73% 9.95% 8.90% 10.47% 8.90% 81.68%
Peste 1 săptămână 2.36% 0.79% 0.26% 0.79% 0.52% 0.52% 0.26% 1.31% 1.31% 8.12%
Total 10.47
% 8.64
% 10.47
% 12.30
% 12.83
% 11.26
% 9.42
% 12.83
% 11.78
% 100.00
%

[89] persoanele din apropierea lor. Din analiz a realizată duratei menstruale în funcție de
categoriile de vârstă se observă durata menstruați ei până într-o săptămână este preponderentă
în majoritatea cazurilor.

Întrebarea nr. 13: “ Cum este fluxul dvs. menstrual? ”

Grafic 4.12. Fluxul menstrual

Tabel 4.37. Fluxul menstrual
6,02%
10,47%
14,14%
69,37%0,00% 10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%
NU STIU/ NU RASPUND
REDUS
ABUNDENT
MODERATQ13. Fluxul menstruatiei
Categorie de vârstă Total Procent %
Nu știu/ Nu răspund 23 6.02%
Abundent 54 14.14%
Moderat 265 69.37%
Redus 40 10.47%
TOTAL 382 100%

[90]
Fluxul menstrual a fost un alt item important pe ca re l-am analizat în cadrul cercetării.
În procent de 69,37% din persoane au un flux moderat fiind preponderent în majoritatea
cazurilor, urmat de fluxul abundent în procent de 14,14%. Fluxul redus are procentul cel mai
mic 10,47%.
La fel ca și în cazurile e vidențiate mai sus fluxul menstrual poa te determina apariția
numărului de copii sau anumite sarcini. Fluxul moderat ar permite femeilor să aibă mai multe
contacte sexuale în momentul în timpul c iclului menstrual. Femeile nu știu să definească
fluxul menstrual în termenii definiți de către noi. Cu alte cuvinte nu știu ce înseamnă flux
moderat, redus sau abundent. Au ales anumite variante de răspuns în urma oferirii unor
informații suplimentare de către noi. O mare parte din femei declară că nu au contacte sexuale
în timpul menstruației, în princ ipal în primele zile când flux ul menstrual este mai abundent.
În urma discuțiilor avute nu au putut să cuantifice numărul absorbantelor folosite pe
periada ciclului menstrual. Menstrua ția este un subiect tabuu în cadr ul comunității analizate.
Femeile manisfestă o rușine sau o restricție de a discuta despre acest subiect, în principal din
cauza tradiției existente în comunitate, dar și din cauza lipsei de informații legate de acest
subiect. În cadrul comunității, femeile nu vorbesc liber pe baza ace stui subicet și nu au
beneficiat de informații minimale despre acest subiect. Nu dețin informatii clare despre data
apariției menstruației, durata a cesteia, dar și fluxul menstruației.
Din punct de vedere medical to ate aceste informații sunt utile și esentiale pentru
prevenirea și prevenția unei sarcini nedorite. Sunte m de părere că dacă femeile ar fi beneficiat
de o educație sexuală minim ală în cadrul școlii, dar și în cad rul familiei, de purtarea unor
discuții minimale pe subiect cu mamele, fetele ad ulte ar fi putut preveni apariția sarcinilor.
În lipsa acestora, indiferent de vârsta femeile nu-și cunosc foa rte bine corpul și nici nu sunt
capabile să prevină apariția unor sarcini.
Pentru a identifica importanța și rolul fluxului menstrual în viața femeilor, dar și în
analiza noastră am realizat o corelație a acestuia în funcți e de vârstă, menstruția regulată,
durata menstruației, frecvența actelor sexuale și numărul de copii.

[91]
Tabel 4.38. Fluxul menstrual în funcție de vârstă

În funcție de vârstă fluxul menstrua l este diferit. Persoanele din int ervalul de vârstă 16-
19 ani au un flux menstrual modera t, în procent de 9,42%, acesta se evidențiază după vârsta
de 16 ani; urmate fiind de cele care au vârsta de 14, respcetiv 15 ani, în procent de 7,33% și
8,38%. Posibil fluxul menstrual, dar și abundența acestuia se reglează în același timp cu
înaintarea în vârstă, dar și cu frecvența acestelor sexuale.

Tabel 4.39. Fluxul menstrual ți tipul de menstruație
Tip menstruație
Fluxul menstrual DA NU Nu știu/ Nu
răspund Total
Nu știu/
Nu răspund 2.88% 0.52% 2.62% 6.02%
Abundent 10.21% 3.14% 0.79% 14.14%
Moderat 57.33% 9.69% 2.36% 69.37%
Redus 6.81% 3.66% 0.00% 10.47%
Total 77.23% 17.02% 5.76% 100.00%

Fluxul menstrual este moderat în ca zul persoanelor care au o menstruație regulată, în
procent de 57,33% și abundent în procent de 10,21% în cazul persoanelor care au o
menstruație regulată. Fluxul menstrual este mai mic în cazul persoanelor care nu au o
menstruație regulate. Vârsta
Fluxul
menstrual 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total
Nu știu/
Nu răspund 2.36% 1.05% 1.05% 0.26% 0.52% 0.00% 0.00% 0.52% 0.26% 6.02%
Abundent 1.31% 2.36% 1.83% 2.88% 2.09% 1.05% 0.52% 1.05% 1.05% 14.14%
Moderat 6.54% 4.97% 7.33% 8.38% 9.42% 8.38% 6.81% 9.42% 8.12% 69.37%
Redus 0.26% 0.26% 0.26% 0.79% 0.79% 1.83% 2.09% 1.83% 2.36% 10.47%
Total 10.47% 8.64% 10.47% 12.30% 12.83% 11.26% 9.42% 12.83% 11.78% 100.00%

[92]
Analiza fluxului menstrual în funcț ie de tipul menstruației (regulată sau neregulată)
aduce în prim plan că menstruația regulată a trage după sine un flux menstrual moderat.
Tabel 4.40. Frecevența actelor sexuale
Frecvența actelor sexuale este influe nțată de fluxul menstrual. Astfel, persoanele care au
un flux moderat au o frecvență a actelor sexu ale în procent de 25,92% , urmate fiind de cele
care au o frecvență a actelor sexuale o data pe săptămână, în procent de 23, 04%.
Fluxul menstrual moderat duce la realizarea unor contacte sexuale de 2 ori pe zi.
Tabel 4.41. Intervalul menstrual în funcție de numărul de copii
Numar de copii
Fluxul
menstrualNS/
NR 1 copil 2 copii 3 copii4
copii5
copii Alta Total
NS/ NR 4.19% 0.52% 0.79% 0.26% 0.00% 0.00% 0.26% 6.02%
Abundent 8.12% 1.57% 1.83% 1.05% 0.52% 0.26% 0.79% 14.14%
Moderat 29.84% 14.66% 15.71% 6.54% 0.26% 0.00% 2.36% 69.37%
Redus 2.09% 1.83% 4.19% 1.57% 0.00% 0.00% 0.79% 10.47%
Total 44.24% 18.59% 22.51% 9.42% 0.79% 0.26% 4.19% 100.00%
În funcție de numărul de copii fluxul menstrual este diferit la fiecare persoană. Astfel
fluxul este moderat în procent de 15,71% în cazul femeilor care au doi copii, urmat fiind de
cele care au 1 copil, în procent de 14, 66%.Frecven ța actelor sexuale
Fluxul
menstrualO dată pe
săptămânăO dată
pe lunăDe mai
multe ori
pe ziDe două
ori pe zi NS/NR Total
NS/ NR 3.93% 0.26% 0.79% 1.05% 0.00% 6.02%
Abundent 4.71% 1.31% 3.40% 4.45% 0.26% 14.14%
Moderat 23.04% 2.88% 15.97% 25.92% 1.57% 69.37%
Redus 1.05% 0.52% 2.88% 5.24% 0.79% 10.47%
Total 32.72% 4.97% 23.04% 36.65% 2.62% 100.00%

[93] În cea mai mare parte, se poate observa că persoanele care au flux moderat au un număr
de doi copii sau mai mulți .

Întrebarea nr.14: “ Debutul vieții sexuale ”

Grafic 4.13. Debutul vieții sexuale

Tabel 4.42. Starea civi lă în funcție de vârstă

Debutul vieții sexuale începe în proc ent semnificativ, în jurul vârstei de 12-16 ani,
reprezentând 62,57%, urmat fiind de vârsta de 10- 12 ani, în procent de 31,68%. Procentul
cel mai mic este înregistrat în cazul femeilor/ fetelor care au peste 18 ani, în procent de
1,05%.
62,57%
31,68%
3,93%
1,05%
0,79%12-16 ani
10-12 ani17-18 ani
Peste 18 ani
Nu stiu/ Nu raspundQ14. Debutul vietii sexuale
Categorie de vârstă total Procent %
10-12 ani 121 31.68%
17-18 ani 15 3.93%
12-16 ani 239 62.57%
Peste 18 ani 4 1.05%
Nu știu/ Nu răspund 3 0.79%
TOTAL 382 100%

[94]
Literatura de specialitate adu ce în prim plan foarte multe caz uri de persoane de etnie
rromă care se căsătoresc la vârste foarte fragede și care-și încep viața sexuală la vârstă foarte
mică. Sunt frecvente cazurile în care fetele de etni e rromă se căsătoresc la vârstă foarte mică
și mai mult decât atât viața lor sexu ală începe în jurul vârstei de 12-15 ani.
Căsătoria la o vârstă foarte mică are loc de cele mai multe ori din cauza tradiției care
există în familiile de rromi, și anume fetele trebuie să se căsătorească virgine. Din studiile
realizate, dar și din declarațiile persoanelor de etnie rromă un lucru este cert, și anume fetele
își încep viața sexuală în momentul în care se căsătoresc. Aceasta tra diție determină părinții
să-și căsătorească fetele la o vâ rstă foarte mică. Vârsta căsă toriei poate varia în cadrul
comunităților de rromi, în funcție de specificul acestora, dar și de nea murile din care femeile
fac parte, astfel că se poate vor bi de o varietate de modele culturale.
În Romania vârsta cea mai mică a unei fete de rromi a fost de 10 ani. Cazul a fost
foarte mediatizat, dar în același timp a intrat și în atenția autorit ăților și a justitei, care din
acel moment a încercat să im pună anumite măsuri și să interz ică căsătoriile la vârste foarte
mici în cadrul comunităților de e tnie rromă. Cazul a ajuns la Curt ea Internațională de la Haga.
Restricțiile impuse, dar și frica de amendă a cres cut vârsta la care se căsătoresc persoanele,
făcând însă comparația cu vârsta la care o fe meie/ fată trebuie să -și înceapă viața sexuală
din punct de vedere medical sunt diferențe foarte mari.
Vârsta foarte mică la care persoan ele de etnie rromă își în cept viața sexuală le poate
afecta în mod direct organismul și duc la apa riția unor probleme de sănătate. Speranța de
viața cea mai mică în cadrul persoanelor din România este în rândul per soanelor de etnie
rromă. Prin urmare, în rândul comunităților de rr omi începerea vieții sexuale este direct
corelată cu căsătoria. Cu alte cuvinte începerea vieții sexuale, căsătorie în rândul
comunităților de rromi. Acesta este și motivul pentru care în timpul discuțiilor avute foarte
multe dintre persoane au afirmat ca „avem c ontact sexual, atunci ne căsătorim cu soțul
nostru”. În caz contrar comunitatea își manife stă influența asupra femeilor. O femeie care nu
mai este virgină în momentul în care se căsător ește, în comunitățile de rromi, riscă să fie
părăsită sau chiar alungată.
În comunitatea studiată de către noi se poate obseva că vârsta căsătoriei nu este foarte
mică. După cum se poate observă din proce ntele de mai sus, un procent de 62,57% din
persoanele intervievate își încep viaț a sexuală la o vârstă cuprinsă între 12-16 ani. Un procent
de 31,68% la vârsta de 10-12 a ni și un procent cumulat de 1,84 % la vârsta de 18 ani și peste.
Debutul vieții sexuale este strict legat de căsăto rie. Căsătoria la vârstă foarte mică atrage

[95]
după sine apariția unui număr foarte mare de copii, mai ales în cazul femeilor care nu
folosesc metode contraceptive.
Corelat cu vârsta până la care o femeie poate realiza copii din punct de vedere medical,
numărul acestora poate fi mare. Putem afirma că vârsta foarte mi că a căsătoriei este o cauza
a numărului mare de copii în rândul comunităților de etnie rromă.
Dupa cum am specificat în nenumărate rânduri în cadrul acestei lucrări, debutul vieții
sexuale are un rol important în număr ul de copii care există în ca drul unei familii și de cele
mai multe ori determină numărul de copii din cadrul femili ei. Analiza debutului vieții
sexuale a fost făcută în funcție de starea civilă și în funcție de numărul de copii care există
în cadrul unei familii.
Tabel 4.43. Debutul vieții sexuale și numărul de copii

Din analiza datelor se poate obse rva că vârsta la care fe tele/ femeile de etnie rromă
se hotărăsc să facă copii e ste în continuă creștere. Numărul de copii este influențat în procent
semnificativ de de butul vieții sexuale.
În procent de 20, 16% persoanele cu vârsta cuprinsă între 17-1 8 ani au doi copii, urmate
fiind de cele care au un copil, în procent de 16, 49%.
Pe când persoanele care au vârsta mai mică de 10-12 ani au un număr foarte mic de
copii sau nu au deloc. În procent de 0,26% acestea au copii. În linii mari am putea
concluziona că în cea mai mare parte în momentul în care fetele își încep viața sexuală nu
apare și sarcină. Numarul de copii
Debutul
vietii
sexualeNS/
NR 1 copil 2 copii3
copii4
copii5
copiiAlta
situaț
ie Total
10-12 ANI 30.89% 0.26% 0.26% 0.26% 0.00% 0.00% 0.00% 31.68%
12-16 ANI 0.26% 1.31% 1.31% 0.52% 0.52% 0.00% 0.00% 3.93%
17-18 ANI 12.57% 16.49% 20.16% 8.64% 0.26% 0.26% 4.19% 62.57%
Peste 18 ani 0.52% 0.00% 0.52% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 1.05%
Nu stiu/
Nu raspund 0.00% 0.52% 0.26% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.79%
Total44.24
%18.59
%22.51
%9.42
%0.79
%0.26
%4.19
%100.00
%

[96] Tabel 4.44. Debutul vieții sexuale și starea civilă
Starea
civila
Vârsta la care a
început viața sexuală DA NUUniune
consensu
-alăNS/
NR Total
10-12 ANI 0.52% 29.58% 1.05% 0.52% 31.68%
12-16 ANI 0.00% 0.79% 2.88% 0.26% 3.93%
17-18 ANI 17.28% 12.30% 32.20% 0.79% 62.57%
Peste 18 ani 0.00% 0.52% 0.52% 0.00% 1.05%
Nu știu/ Nu răspund 0.00% 0.00% 0.52% 0.26% 0.79%
Total 17.80% 43.19% 37.17% 1.83% 100.00%
Debutul vieții sexuale este înflue nțată și de starea civilă a persoanelor. Astfel
persoanelor căsătorite își încep viața sexuală la vârsta de 17- 18 ani, în procent de 17,28%.
Persoanele care își încep viața sexuală mai târ ziu, în jurul vârstei de 17-18 ani, în procent de
32,20% traiesc în uniune consensuală. De asemen ea se poate observa că fetele nu își încep
viața sexuală până în momentul în care nu se căsătoresc.
Întrebarea nr. 15: Motivul debutului vieții sexuale
Grafic 4.14. Motivul debutului vieții sexuale
54,19%
28,80%
10,99%
4,45%
1,57%Obiceiul comunitatii
Curiozaitate
Altele
Constrangere
Nu stiu/ Nu raspundQ15. Motivul debutului vietii sexuale

[97]
Tabel 4.45. Motivul începerii vieții sexuale
După cum precizăm mai sus, debutul vieții sexuale este strict legat de obiceiul
comunității, ca fetele să se căsătorească virgine . Pe lângă acestea, se cunoaște foarte bine
tradiția din cadrul comunităților de etnie rromă, care se referă la medierea/ aranjarea
căsătoriilor între famiile de rromi, chiar înainte de nașterea copiilor. În aceste condiții, fetele
sunt vândute bărbatului, iar acesta la rândul său cumpără viitoarea soție.
În procent de 54,19 % femeile int ervievate au declarat să debutul vieții sexuale este
legat de tradiția din interiorul familiei/ comunității.
Strâns legat de obiceiul c omunității poate fi și un fel de constrângere din partea
familiei ca fetele să se căsătorească virgine. Urmat de curiozitate în procent de 28,80% și
constrângerea a fost enunțată în procent de 4,45%.
Pe lângă constrângere și obiceiul comunității intervin curiozita tea , în procent de 10,99%
și alte motive. Tradiția în cadrul familiil or de rromi are un rol foarte important, obiceiul
comunității fiind cel care în foarte multe cazuri, influe nțează apariția sarcinilor, precum și
numărul de copii.
Tradiția rromilor este cunoscută din cele mai vechi timpuri, existența ei de-a lungul
timpului fiind datorată și concepției ca re se referă la refuzul de a interacționa cu persoanele
din etnia română și de a realiza un fel de căsătorii mixte. Motivul începerii vieții sexuale Total Procent %
Curiozitate 110 28.80%
Altele 42 10.99%
Obiceiul comunității 207 54.19%
Nu știu/ Nu răspund 6 1.57%
Constrangere 17 4.45%
TOTAL 382 100%

[98] Întrebarea nr. 16: “ Frecvența actelor sexuale ”
Grafic 4.15. Freceve nța actelor sexuale

Tabel 4.46. Frecevența actelor sexuale

Frecvența actelor sexuale la fel ca și ceilați factori enunțați mai sus are un rol foarte
important în numărul de copii care există în cadrul unei familii. Cu cât frecvența actelor
sexuale este mai mare, cu atât numărul de copii po ate să fie mai mare.
După cum se observă din gra fic cele mai multe contacte sexuale, și anume un procent
de 36,65% din respondenți au contact sexual de două ori pe zi, urmată de cele care realizează
acte sexuale o dată pe săptămâ nă, în procent de 32,72%. Un proc ent de 23,04% au contact
2,62%4,97%23,04%32,72%36,65%
0,00% 5,00%10,00% 15,00% 20,0 0% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00%Nu stiu/ nu raspundO data pe lunaDe mai multe ori pe ziO data pe saptamanaDe doua ori pe zi
Q16. Frecventa actelor sexuale
Frecevența actelor sexuale Total Procent %
O dată pe săptămână 125 32.72%
O dată pe lună 19 4.97%
De mai multe ori pe zi 88 23.04%
De două ori pe zi 140 36.65%
Nu știu/ nu răspund 10 2.62%
TOTAL 382 100%

[99]
sexual de mai multe ori pe zi și un procent de 4,97% având conta ct sexual o dată pe lună.
Procentul celor care re alizează contacte sexuale de mai multe ori pe zi este destul de mare
de 23,04%.
Având în vedere că metodele contraceptive nu sunt frecv ente în cazul femeilor și nici
educația sexuală, putem afirma că o cauză a numărului mare de copii, dar și a sarcinilor
nedorite constă în numărul mar e de contacte sexuale și în frecv ența cu care persoanele fac
sex. În acest caz, situați a femeilor este un extrem de delicată.
După cum literatur a de specialitate arată, dar și din obser vațiile de pe teren relațiile de
gen dintre femei și bărbați în cadrul comunităților de rromi sunt destul de deficitare și se
poate constata o mare inegalitate în manifestarea părerilor și idei lor, patriarhatul primând în
cea mai mare masura în cumunitățile de rromi. În acestă situație, femeile sunt „obligate” în
anumite cazuri să întrețină relații sexuale cu proprii soți, acestea fiind „nevoite să se supună”.
Pe lângă aceasta subordonare a femeilor față de bărbați poate fi vorba din nou de
tradiția comunității. În cazul ace sta referindu-se la concepția conform careia copilul are un
rol foarte important în râ ndul familiilor de rromi . Direct corelat cu acestea poate fi vorba și
de relația pe care persoan elor de etnie rromă o au, care în cele mai multe cazuri este una
protestantă. În acest caz persoane le nu au voie să facă avortur i, iar familia tradițională
primează.

Tabel 4.47. Frecevența actelor sexua le în funcție de starea civilă

Starea civilă
Frecvența actelor
sexuale DA NU Uniune
consensu
al Nu știu/
Nu
răspund Total
O dată pe săptămână 0.52% 30.10% 1.57% 0.52% 32.72%
O dată pe lună 0.26% 1.57% 2.88% 0.26% 4.97%
De mai multe ori pe
zi 6.81% 2.09% 14.14% 0.00% 23.04%
De două ori pe zi 9.95% 7.85% 18.06% 0.79% 36.65%
Nu știu/ Nu răspund 0.26% 1.57% 0.52% 0.26% 2.62%
Total 17.80% 43.19% 37.17% 1.83% 100.00%

[100]
Frecvența actelor sexuale este determinată de starea civilă. Astfel, am realizat corelații
în funcție de cele două variabile. Persoanele căsătorite au acte sexuale în procent mai mare
decât cele care nu sunt căsătorite, astfel în procent de 30,10% din persoanele necăsătorite
declară că realiz ează acte sexuale o dată pe săptămână.

Tabel 4.48. Frecevența actelor sexua le în funcție de numărul de copii

Din analiza realizată putem spune că numărul de copii e ste influențat de frecvența
actelor sexuale, după cum se poate observa în tabelul de mai sus. Frecvența actelor sexuale
este mai mare, de două ori pe zi în rândul persoanelor care au 1 copil sau 2 copii, în procent
de 10,21%, respectiv 11,26%.
Studiile arată că există o diferență semnificativă între mediul urba n și rural în ceea ce
privește accesul la servicii medicale. Analiza re alizată pe medii de rezidență din punct de
vedere al existenței al se rviciilor medicale și al unui centru medical în localitate arată că
persoanele de etnie rromă au acces la servi cii medicale în felul urmator: 5,8% din persoanele
din mediul urban au răspuns că nu au acces la fa macie, 19,4% au răspuns că nu au acces la
farmacie în mediul urban; 9,2% din persoanele din mediul urban au raspuns că nu au cabinet
medical în localitate și 45,5% din persoane au răsp uns că nu au acces la cabinet stomatologic
în localitatea de unde vin[47].
În ceea ce privește interesul acordat sănătății personale, femeile rrome merg cel mai
des la medicul de familie sau la un medic ge neralist. Vizitele medicale la stomatolog sunt Numărul de copii
Frecvența
actelor
sexuale NS/NR 1 copil 2 copii 3 copii 4
copii 5
copii Altă
situație Total
O dată pe
săptămână 30.89% 0.52% 0.79% 0.00% 0.00% 0.00% 0.52% 32.72%
O dată pe lună 1.05% 1.05% 1.83% 0.52% 0.26% 0.00% 0.26% 4.97%
De mai multe
ori pe zi 2.88% 6.28% 8.38% 3.93% 0.26% 0.00% 1.31% 23.04%
De două ori pe
zi 7.85% 10.21% 11.26% 4.71% 0.26% 0.26% 2.09% 36.65%
NS/NR 1.57% 0.52% 0.26% 0.26% 0.00% 0.00% 0.00% 2.62%
Total 44.24% 18.59% 22.51% 9.42% 0.79% 0.26% 4.19% 100.00%

[101]
cel mai puțin practicate de femeile rrome. Un proce nt destul de ridicat (37,3%) dintre femeile
rrome au afirmat că nu au fost nicioda tă până acum la un medic dentist.
Procentul acesta poate fi legat de lipsa accesului la un astfel de serviciu medical (mai
ales în cazul femeilor rrome din mediul rural). În ceea ce privesc vizitele la un medic
ginecolog, peste 26% dintre respondente spun că ultima dată au fost la un asemenea medic
în ultimii 5 ani, în timp ce pe ste 11% declară că n-au fost niciodată. În același timp, procentul
celor care au vizitat în ultima lună un medic ginecolog nu întrece cu mult 7%.
Conform mediatorilor sa nitari și reprezentanților dispensarelor/spitalelor din
localitățile incluse în studiu, femeile rrome au boli ce țin de:
– legate de contextul social: nu au ba ni să cumpere tratamentele necesare
– locuire: nu au utilități, nu au apă caldă
– ocupaționale: muncă fizică în condiții precare
– legate de alimentația precară.
Cel mai des întâlnite probleme de sănătate sunt: probleme a le organelor genitale –
ovare, uter, probleme ale c oloanei, pneumonii, probleme cu sistemul osos, afecțiuni ale căilor
respiratorii, ale sânilor sau ale pielii. Totuși media de viața a femeilor rrome (70 ani) este
mai mare decât cea a bărbaților rromi (65 ani).
De asemenea, o problemă identificată de reprezentanții sanitari este faptul că nu se duc
la medic de la primele semne ale boli lor, ci ajung când bolile se agravează sau când acestea
sunt în stadii avansate. Repreze ntanții sanitari menționează că femeile rrome se duc de obicei
la consultații, își fac analize ale sângelui, ecografii sau alte investigații medicale atunci când
au simpotome puternice ale unei afecț iuni sau când sunt însărcinate[47].
O posibilă cauză a acestei situa ții poate fi lipsa infor mațiilor despre importanța
controlului medical, a analizelor de rutină, informații care ar trebui să ajungă la femeile
rrome prin intermediul mediatorilor sanitari.
În ceea ce privește metodele contrace ptive, gradul în care femeile rrome sunt receptive
ține de accesul la a cestea. În cazul în care nu au asigura re medicală și trebuie să plătească
pentru tratament, acestea nu reușe sc să urmeze vreo metodă c ontraceptivă. S-ar putea spune
că atunci când nu trebuie să plătească pe ntru aceste metode contraceptive femeile sunt mai
dispuse în a le utiliza. De asemenea, fe meile rrome preferă să apeleze la metode
contraceptive, pe cale orală, fiind reticente la cele injectabile, iar multe din ele preferă să
folosească pentru contracepție pastile, prezervati v sau alte dispozitive decât să facă
întreruperi de sarcină pe care le consideră periculoase pentru starea lor de sănătate.

[102]
O problemă semnalată de reprezentanții mediului sanitar este faptul că destul de multe
dintre femeile rrome nu se duc la dispensar/ spital pentru a face vaccinurile copiilor de teama
efectelor adverse sau din motive religioase (c ele care sunt de exemplu pocăite)[47].
Procentul celor care spun că înt âmpină dificultăți în rezolvarea problemelor de sănătate (53%)
este asemănător cu al celor care spun că nu au difi cultăți în a se trata (47%), [47]. În ceea ce
privește, tratarea problemelor de sănătate persona le și ale copiilor, femeile de etnie rromă
acordă un interes mai crescut pentru tratarea corectă a copilului. 74% din cele cuprinse în
eșantion afirmă că administ rează copilului medicamente doa r după sfatul medicului[47].
Femeile rrome se confruntă cu o dispoziț ie destul de frecventă la boli ce țin de situația
lor familială, socială, financiară. Din decl arațiile reprezentanțil or sanitari, problema
principală este că femeile rrome merg la control/consultație și investigații medicale în stadii
avansate ale bolilor. Acest fapt poate ve ni din situația personală a acestora dar și dintr-o
consiliere ineficientă a femeilor rrome de căt re mediatorii sanitari cu privire la riscurile
neprezentării la timp, la consul t medical. Este posibil să inte rvină aici, statutul neclar al
responsabilităților și modului de interacțiune a mediator ilor sanitari cu celelalte autorități.
Raportul „Roma Health Mediators: Succe sses and Challenges”[48] din Proiectul Roma
Health Project condus de Fundația Soroș indi că faptul că o dată cu descentralizarea
controlului asupra programelor soc iale și de sănătate mediatorii sanitari se confruntă cu
conflicte în interacțiunea cu supervizorii. Activit atea mediatorilor sanita ri este afectată de
faptul că în multe situații aceștia trebuie să răspundă nu unuia, ci mai multor supervizori
(mai multor medici de familie, asistenților sociali sau personalul ui de la primă rie), fiecare
din aceștia dându-le alt tip de sarcini, responsabilități. Ac eastă situație încăr cată de confuzie,
de organizare defectuoasă, duce la o activit ate ineficientă a mediatorilor sa nitari, ceea ce face
ca afectați să fie în final bene ficiarii acestor servicii (populația r romă). Pornind de la acest
context, considerăm că progr amele și campaniile sanitare adresate populației rrome să
cuprindă totodată și sesiuni dedica te mediatorilor sanitari. Scopul ac estor sesiuni ar trebui să
fie acela în care mediatorii să aibă o imagine mai clară asupr a responsabilităilor și să
dobândească mai multă autonomie față de supe rvizori. Așa cum indică și Raportul Fundației
Soroș, este, în același timp, important ca ambiguit ățile legate de c ontrolul și supervizarea
mediatorilor să fie stopate, prin o standardizar e a activității de supervizare7.
În ceea ce privește campaniile și programele sanitare adresate direct populației rrome,
acestea ar trebui să se concentreze asupra une i consilieri despre bene ficiile și necesitatea
vaccinării copiilor, aici fiind semnalată o proble mă a refuzului din partea unora din femeile
rrome. O altă componentă importantă a campanii lor sanitare pentru femeile rrome ar trebui

[103]
să vizeze un dialog cu acestea asupra metodelor de contracepție, întrucât există o nevoie și
o cerere a femeilor pentru metode contraceptive fără riscuri a supra sănătății lor, ca de
exemplu, apelarea din ce în ce mai mult la anti concepționale orale în locul întreruperilor de
sarcină[49].
Persoanele au o percepție diferită le gată de sănătate, definesc și văd starea de sănătate
în alt mod decât este ea definită de Organizația Mondială a Sănătății, dar și de alte instituții
și organizații. Organizația Mondială a Sănătății a definit sănătatea și de terminanții sănătății
în felul următor: Comisiei OMS asupra deter minanților sociali ai sănătății (1):
„Determinanții sociali ai sănătății sunt condițiile în care oamenii se nasc, cresc, trăiesc,
muncesc și îmbătrânesc. Aceste circumstanțe su nt determinate de dist ribuția veniturilor,
puterii și resurselor la nivel global, național și local. Determinanții sociali ai sănătății sunt
în cea mai mare parte responsabili pentru inechit ățile existente în ceea ce privește sănătatea
– diferențele nedrepte și evitabile în ceea ce privește starea de sănătate observate în
interiorul țărilor și între țări”[47].
În același timp, datele care ap ar în cadrul studiului realizat de Organizația Mondială
a Sănătății asupra sănătății femeilor din comunitățile de rromi. S tudiul a fost realizat la
nivelul a 31 de țări, țări care fac parte din Uniunea Europeană: Bulg aria, Croația, the Czech
Republic, France, Greece, Hungary, Italy, România, Slovak Republic, Spain and the United
Kingdom. Obiectivele studiului au constat în ide ntificarea anumitor aspecte care țin de
sănătatea populației analizate și a caracter isticilor acesteia, și anume identificarea mortalității
și a diferiților factori care duc la mortalitate; prevalența și impactul bolilor infecțioase; starea
de sănătate; acce sul la serviciile de sănă tate; impactul bolilor cronice; factorii care
influențează sănătatea femeilor în comunitățile de rromi; mediul înconjurător și factorii
socio-economici care influențează starea fami lială și starea de sănătate a femeilor.
În mai mult de jumătate din ță rile cu populație de rromi lipsesc datele disponibile
privind starea de sănătate și pre valența bolii, în timp ce în cea laltă jumătate există date
parțiale. În ciuda insuficienței datelor, studiile ex istente indică faptul că sănătatea rromilor –
cel puțin în comunitățile de rromi marginaliza te – este mai săracă decât populația non-rromă
în ceea ce privește prevalența bolilor infecțioase majore.
Studiile disponibile sunt, încă de la mijlocul anilor 1990, o rată mai mare a bolilor
infecțioase printre rromi decât populația majoritară 145, [50].
În 2011, ECDC a găzduit o conferință pan-europeană cu privire la prevenirea bolilor
transmisibile în rândul rromilor, efectuând un exer cițiu de colectare a datelor care a tras o
serie de concluzii. În ciuda faptului că populația de rromi este eterogenă, ei sunt afectați în

[104]
mod disproporționat de bolile transmisibi le. Acest impact poate fi legat de factorii
determinanți sociali, cum ar fi condițiile de viață, perce pțiile și comportamentul sănătății,
includerea limitată în programele de prevenire, cum ar fi programele de imunizare și
discriminarea înrădăcinată 146. Într-adevăr, o prevalență mai mare a bolilor infecțioase
printre rromi pare să nu se limiteze la a numite țări, ci poate fi observată în mai multe state
membre cu populații rrome mai mari, inclusiv Fra nța, Spania, Bulgaria și România. Un
studiu efectuat la Barcelona în 2011, în râ ndul consumatorilor de droguri injectabile, a
constatat că cea mai mare prevalență a infecției HIV și a TBC a fost în cohorta de rromi din
cadrul eșantionului de studiu1[47].
Copiii rromi au fost afectați în mod semnificat iv mai mult în toate regiunile, unul în bar
(Ruse). Acest lucru este demonstra t cel mai bine în Dobrich, unde toate cazurile înregistrate
au fost rromi[50]. Un studiu a fost realizat în Spania pentru a detecta impactul bolilor HIV .
Studiul realizat de Organizația Mondială a Sănătății în România arată starea de sănătate
în medie, populația de rromi este probabil să aibă o vârstă mai mică decât populația generală
care locuiește în imediata lor a propiere. Pentru fiecare membru al gospodăriei de etnie rromă
cu vârsta cuprinsă între 30 și 59 de ani, este probabil să ex iste 0,2 membri în vârstă. Pentru
non-rromi, aceasta este de 0,5527. Un studiu din 2011 indică o rată a mortalității cu 1,83%
mai mare decât non-Roma 528. Rata mortalității materne este de 0,62%, de cincisprezece ori
mai mare decât populația non-rromă[50].
Datele privind infecț iile cu tuberculoză arată că rr omii sunt de zece ori mai vulnerabili
la tuberculoză decât la nonRoma. Un studiu privind o anumită comunitate a constatat că 60%
dintre copii au avut TBC. O investigați e a OMS privind izbucnirea rujeolei în România a
arătat că 90% dintre cei afectați erau rromi 532. Aproape 46% dintre copiii rromi nu au
beneficiat de vaccinurile obligatorii și gratuite incluse în Programul Național de Imunizare.
Mai mult de 50% nu au beneficiat de vacc inuri 533. Ratele de vaccinare pentru populația
generală sunt peste 95% pentru toate vaccinurile.
Există date limitate privind fumatul în rândul populației de etnie rromă. Un studiu
raportează rate ridicate ale fumatului în ti mpul sarcinii (67%). Nu există date privind
consumul de alcool sau utilizarea de droguri il icite. Dieta rromilor este de seori dezechilibrată,
cu un consum relativ scăzut de pește, ouă și ca rne. Rromii sunt mai puțin susceptibili de a fi
supraponderali decât non-rromi , iar 61% au raportat că vor fi înfometați în ultima lună 537.
Nivelurile activității fizice sunt scăzute; doar 9,8% raportează în mod regulat exercitarea de
câteva ori pe lună, iar 61,5% raportează că nu fac nici un exercițiu în timpul liber.

[105]
Datele Ministerului Sănătății (2002) au ar ătat că doar 34% dintre rromi aveau asigurare
de sănătate, comparativ cu 75% din populația națională (2011) pune această cifră la 50%,
comparativ cu 80% din populația generală. Patruzeci la sută din rr omi nu au accesat niciodată
serviciile dentare 541. 20% dintre rromii care au nevoie de îngrijire medicală au fost respinși
fără motiv. Într-un eșantion comparativ, 9% dintre rromi nu pot fi înregistrați la un medic de
familie, ceea ce este dublu față de populația ge nerală. Un raport de 11% a fost discriminat în
ultimele 12 luni de personalul medical 544. Pe ste 84% dintre femei nu au avut niciodată
screening pentru cancerul de c ol uterin și aproape 90% nu au a vut screening pentru cancerul
de sân. Nu erau disponibile date privind îngrijire a antenatală. Un studiu relevă 14,5% dintre
rromii care se confruntă cu o boală cronică sau han dicap. Dintre acestea, 13,7% dintre adulți
au BCV , 3,3% au astm, 5,2% au ulcere gastrice, 6,9% au diabet și 17,5% au hipertensiune
546.
Populația rromă este mai probabil să nu aibă educație sau să aibă un nivel scăzut de
educație decât populația non-rromă.
Participarea rromilor la grădiniță sau școală este de 37%, comparativ cu 77% din populația
non-rromă 548. Doi din zece copii rromi de vârstă școlară (cu vârsta cuprinsă între 6 și 16
ani) nu merg la școală din cauza lipsei de resurse financiare. 25% dintre rromii cu vârste de
16 ani sau mai mari raportează că nu știu cum să citească sau să scrie. Femeile sunt cu 10%
mai multe șanse să fie analfabe te decât bărbații, iar ratele de analfabetism sunt mai mari în
comunitățile segregate. Un studiu din 2012 a raport at 35% dintre rromii angajați, comparativ
cu 58% dintre cei non-rromi.
Există o mare inegalitate a veniturilor în rândul populației rrome din România. Un
studiu din 2003 a arătat că 60% dintre rromi nu și-au putut permite mâncarea cel puțin o dată
în ultima lună 52. 90% trăiesc în gospodării cu de gradări materiale grave. Peste 80% trăiesc
în gospodării fără cel puțin una dintre următoarele facilități de bază : bucătărie interioară,
toaletă interioară, duș interior, ba ie sau electricitate, comparativ cu aproximativ 55% din
populația generală[50].
Studiile realizate asupra să nătății medicale a rromilor ara tă că starea acestora este rea
și foarte rea. În principal studi ile realizate în România aduc în prim plan o stare de sănătate
a persoanelor rea si foarte rea.
Un studiu realizat în Republi ca Moldova de către publica ția ONU în anul 2013 arată
că 37% din femeile rrome evaluate au apreciat starea sănătății lor drept proastă și foarte rea,
comparativ cu 34% de femei non-rrome, și 30% de bărbați rromi; 9 doar 35% de femei rrome
sunt acoperite de sistemul asig urărilor medicale, comparativ cu 74% de femei non-rrome,

[106] 65% din rromii adulți (care au peste 16 ani) cu probleme de sănătate au ezitat să consulte un
medic în ultimul an, comparativ cu 44% de adulți non-rromi; 9 din numărul de mai sus, 81%
din adulții rromi n-au consultat un medic deoa rece n-au putut să-și permită financiar și încă
5% din ei – din cauza că n-au avut asigurare medicală; 9 în anul trecut 78% de rromi adulți
au solicitat teste medicale specializate (ra diografie, ultrasonografie, verificarea nivelului
colesterolului, consultări stomatolog ice etc.), comparativ cu 89% de non-rromi.
Din cadrul acestui raport/ studiu se poate constata că femeile rrome nu sunt informate
cu privire la sănătatea medicală din cauza gra dului ridicat de analfabetism, dar și a
dificultăților intampinate la ac cesarea serviciilor medicale. În plus, majoritatea satelor rrome
nu au centru/punct medical, prin urmare, femeile și c opiii rromi trebuie să parcurgă pe jos
între 2 și 7 km până la cel mai apropiat sat pentru îngrijiri medical e. Distanța până la cea mai
apropiată instituție medicală reprezintă un fa ctor prevalent care împiedică accesul populației
rurale cu o densitate mare de rromi.

Intrebarea nr. 17. “Aveți infecție vaginală?”

Grafic 4.16. Prezența infecției vaginale
9%
34%57%Întrebarea nr. 17. “Aveți infecție vaginală?”
Nu stiu/ Nu raspund
Da
Nu

[107]
Mai mult decât atât, mărturiile fe meilor rrome denotă cazuri câ nd serviciile de urgență/
ambulanță au venit numai după aprobarea de că tre medicul de familie sau asistenta medicală
din sat. Mai mult, femeile rrome s-au plâns că de seori ele trebuie să a ștepte în fața oficiului
medicului fără a beneficia de servicii, deoarece orele pentru vizită sunt prea limitate, iar
numărul de persoane care vin din sa tele vecine este prea mare. Un astfel de sat este și
comunitatea în care am real izat studiul. Cauzele inaccensul ui sau apelului la servicii
medicale poate fi datorat în cele mai multe cazuri infrastructurii precare care există în satele
de unde persoanele fac parte.

Tabel 4.49. Prezența infecției vaginale

În procent de 33,77% femeile declară că au infecție vaginală, procentul fiind urmat
de cele care declară că nu au in fecție vaginală, în procent de 57,59%.
Subiectul bolilor cu transmitere sexu ală, dar și al igienei sexu ale a fost un alt punct pe care
l-am abordat în lucrare. Infecția vaginală a fost unul din subiectele pe care am încercat să le
tratăm și să le cercetăm în cadrul lucrării.
Bolile cu transmitere sexuală, da r și anumite practici pe care femeile ar trebui să le
realizeze pentru menținerea sănătății sexuale, dar și pentru igiena intimă sunt foarte puțin
cunoscute de persoanele de e tnie rromă. Nu se cunoaște în primul rând ce este o boală cu
transmitere sexuală și nici nu se pot oferi exemple. De asemenea nu se știe ce este o infecție
vaginală și nici cum se manifestă.
Femeile au oferit anumite exemple după ce le-am explicat în detaliu ce este o boală cu
transmitere sexuală și în ce constă aceasta. În proc ent de 87% persoanele intervievate afirmă
că au infecție vaginală, în procent de 13% ace stea afirmând că nu au infe cție vaginală. Lipsa
gradului de informare cu privire la infecția vag inală poate determina ca persoanele să adopte
o poziție neutră față de lipsa sau prezența infecției vaginale.
Pentru a identifica factorii care determi nă infecția vaginală, dar și modalitatea în care
aceasta se manifestă am realizat corelația ac estei variabile în funcție de variabile precum Categorie de vârstă Total Procent %
Da 129 33.77%
Nu știu/ Nu răspund 33 8.64%
Nu 220 57.59%
TOTAL 382 100%

[108]
vârsta persoanelor, prezența copii lor în cadrul familiei, numărul de copii din familie, dar și
în funcție de cazul în care persoanele au avut sau nu BTS (boli cu t ransmitere sexuală).

Tabel 4.50. Prezența infecției vaginale în funcție de vârstă

Prezența infecției vaginale este influe nțată de vârsta persoanelor. Cele care au o vârstă
mai mică, 12, 13, 14, 15 ani, în procent mai mare 9,95%, 7,59%, 6,54%, 4, 71% au infecție
vaginală, comparativ cu cele care au o vârstă mai mare. Acest lucru poate fi datorat și
educației sexuale pe care au femeile.
Se poate observa că infecția vaginală este frecvent întâlnită în jurul intervalului de vârsta
12-15 ani, după cum am obs ervat mai sus, acesta fiind interva lul la care apare menstruația
fetelor. Lipsa educației sexuale, dar și lipsa informațiilor în acest sens face ca persoanelor să
acționeze în necunoștință de cauză în a cestă perioadă în folosirea absorbantelor.
Tot acesta este intervalul la care cele mai multe fete își încep viața sexuală, acesta fiind
în cele mai multe cazuri una din cauzele care dete rmină aparitia infecției vaginale și acesta
din cauză ca fetele/ femeile nu folosesc mijloace de protecție sexuală. Prin urmare, apariția
menstruației este strict legată de începerea vieții sexuale.

Infecție
vaginală VÂRSTA
12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total
DA 9.95
% 7.59
% 6.54
% 4.71
% 1.57
% 1.05
% 0.52
% 1.05
% 0.79
% 33.77
%
NS/NR 0.00
% 0.26
% 0.00
% 0.52
% 0.52
% 1.05
% 0.79
% 2.36
% 3.14
% 8.64
%
NU 0.52
% 0.79
% 3.93
% 7.07
% 10.7
3% 9.16
% 8.12
% 9.42
% 7.85
% 57.59
%
Total 10.47
% 8.64
% 10.4
7% 12.3
0% 12.8
3% 11.2
6% 9.42
% 12.8
3% 11.7
8% 100.0
0%

[109]
Tabel 4.51. Prezența infecției va ginale în funcție de numărul de copii

Infecție vaginală Numărul de copii
NS/ NR DA NU Total
DA 9.16% 3.66% 20.94% 33.77%
NS/NR 0.00% 7.59% 1.05% 8.64%
NU 0.26% 43.46% 13.87% 57.59%
Total 9.42% 54.71% 35.86% 100.00%

Infecția vaginală este da torată și existenței nașterilor în viața femeilor. Astfel cele care
nu au copii declară în procent de 43,46% că au in fecție vaginală, pe când cele care au copii
declară în procent de 20,94% că nu au infecție vaginală.
Apariția copiilor nu este o cauza a infecției vaginale, dupa cum se poate observa
femeile care nu au copii având în procent mai mare infecție vaginală decât cele care au copii.

Tabel 4.52. Prezența infecției vaginale în prezența BTS

În procent foarte mic infecția va ginală este influențată pe BTS, așa relatează femeile
rrrome. Într-o oarecare masură, infecția vaginală este legată și de prezența bolilor cu
transmitere sexuală.

BTS
Infecție vaginală NU NS/NR DA Total
DA 27.75% 0.52% 5.50% 33.77%
NS/NR 0.79% 1.31% 6.54% 8.64%
NU 6.81% 2.88% 47.91% 57.59%
Total 35.34% 4.71% 59.95% 100.00%

[110] Tabel 4.53. Prezența unei dureri sau discomfort în momentul actului sexual

Efectele infecției vaginale nu sunt resimțite la nivelul efectelor. Astfel cele care declară
că au infecție vaginală, în proc ent de 2,62% declară că nu au anumite efecte în acest sens.
Procentul este însă mai mare în rândul celor care nu au infecție vaginală și care nici nu au
vreun simptom, în procent de 46,07%.
Nu există o corelație logică sau reală între prezența infe cției și un anumit discomfort
pe care-l au persoanele în momentul actului sexual.

Întrebarea nr 18. “Care este modalitatea în care se manifestă infecția în cazul dvs?”

Grafic 4.17. Manifestare a infecției vaginale

2,09%
2,62%
3,66%
4,71%
11,52%
75,39%Mancarimi
Mai multa decat de obicei
Culoare schimbata
Usturimi
Urat mirositoare
Nu stiu/ Nu raspundQ18. Manifestarea infecției Durere sau discomfort în momentul actului sexual
Infecție vaginală NS/NR DA NU Jenă ușoară Total
DA 29.84% 0.79% 2.62% 0.52% 33.77%
NS/NR 0.26% 3.40% 3.66% 1.31% 8.64%
NU 3.14% 1.05% 46.07% 7.33% 57.59%
Total 33.25% 5.24% 52.36% 9.16% 100.00%

[111]
Tabel 4.54. Manifest area infecției

Lipsa de informații despre infecția vaginală este prezentă și în oferire de informații
legate de modalitatea în care se manifestă. Modal itatea în care se manifestă infecția poate fi
diferită de la persoană la persoană și poate avea o particularita te în cazul fiecărei persoane.
Un procent de 11,8% din persoanele intervevate afirmă că au o infecție urât mirositoare. Un
procent de 4.71% afirmă că infecția se manifestă prin intermediul usturimilor, 3,66% prin
culoare schimbată mai multă decât de obicei în procent de 2,62% și un procent de 2.09%
prin mâncărime.
De cele mai multe ori, în momentul în care au aceste simptome, femeile nu știu ce se
întâmplă cu ele, nu știu care este cauza și nu o pot trata corespunzator. Pe de altă parte,
consultul la un medic ginecolog al femeilor e ste întâlnit numai în momentul în care acestea
rămân însărcinate sau trebuie să nască.
În procent destul de mare se manifestă infecția urât mirositoare, care este oarecum
justificată având în vedere numărul mare de sarcini pe care persoanele le au de-a lungul vieții
și lipsa controalelor ginecologice.

Manifestarea infecției Total Procent %
Mâncărimi 8 2.09%
Usturimi 18 4.71%
Urât mirositoare 44 11.52%
Culoare schimbată 14 3.66%
Mai multă decât de obicei 10 2.62%
Nu știu/ Nu răspund 288 75.39%
TOTAL 382 100%

[112] Întrebarea nr 19. “Aveți dureri sau disconfort la contactul sexual?”
Grafic 4.18. Dureri sau disconf ort la contactul sexual

Tabel 4.55. Manifest area infecției

Efectele infecției poate genera un anumit disconfort în momentul realizării actului
sexual. Disconfortul creat de infecție precum și celelate ne plăceri poate duce la contacte
sexuale mai puține, precum și la limitarea apa riției numărului de copii. Un procent de 52,36 %
afirmă că nu are durere sau disconfort în timpul actului sexual, 9,16 % afirmă că are o ușoară
jenă și un procent de 5,2% afirmă că are un anumit disconfort în momentul realizării
contactului sexual. Apariția unui anumit discon fort în momentul actului sexual poate
determina femeile să refuze ac tul sexual, în acest sens evit ând apariția sarcinilor. Din punct
de vedere medical, științific este dovedit că infecția se poate manifesta în diverse moduri,
chiar și prin afectarea unei sarcini sau a sănătății copilului care urmează să fie născut. În cele
mai multe cazuri, chiar dacă știu care este probl ema, femeile nu i-au nici o măsura, ajungând
în situația în care femeile pot avea probleme grave de sănătate.
5,24%
9,16%
33,25%
52,36%Da
Jena Usoara
Nu stiu/ Nu raspund
NUQ19. Dureri sau disco nfort la contactul sexual
Manifestarea infecției Total Procent %
Da 20 5.24%
Nu 200 52.36%
Jenă Ușoară 35 9.16%
Nu știu/ Nu răspund 127 33.23%

[113] Întrebarea nr. 20 “ Ați auzit de BTS ”
Grafic 4.19. Gradul de informare a BTS
Tabel 4.56. Prezenta BTS

În procent de 31,41% femeile declară că au BTS, spre deosebire de cele care declară că
nu BTS în procent de 35,60% și cele au prefer at să nu răspundă, în procent de 32,98%.
Cultura și informațiile cu privire la bolile cu transmi tere sexuală nu este fo arte dezvoltată în
rândul femeilor de etnie rromă. Aceastea chiar lipsesc în foarte multe din cazurile analizate.
Infomațiile despre bolile cu tra smitere sexuală sunt direct core late cu lipsa unei educații
sexuale, dar și cu refuzul pe rsoanelor de a discuta despre ace st tip de boli. În cadrul
discuțiilor realizate majoritatea refuza să aibă a stfel de discuții din cauză că se simțeau jenate.
Bolile cu transmitere sexuală nu este un subiect de care să ți nă cont femeile din comunitățile
de rromi. Pe lânga lipsa educației sexua le și a unui interes manifestat în mod direct, poate fi
vorba și de situația în care femeile întrețin relații sexuale numai cu propriul soț și nu-și fac
griji din acestă cauză. În procent foarte mic au auzit de transmiterea unor boli cu trasmitere
sexuală. În cazul BTS -ului un procent de 33% nu au auzit de BTS, celălat procent de 31%
31%
36%33%Q20. Ati auzit de BTS
DA
NU
Nu stiu/ Nu
raspund
Ati auzit de BTS? Total Procent %
DA 120 31.41%
NU 136 35.60%
Nu știu/ Nu răspund 126 32.98%
TOTAL 382 100%

[114]
afirmând că au auzit . Datele obținute reliefează în mod dir ect situația din teren și lipsa
informațiilor despre bolile cu transmiter e sexuală. În urma oferirii explicațiilor pot fi date
exemple de persoane care au avut astfel de boli în comunitate sau în cazul prietenilor.
Tabel 4.57. Gradul de informare față de BTS

Gradul de informare față de BTS este diferit în funcție de vârstă. Astfel cele care au o
vârstă mai mică declară că știu un procent mai mare despre BTS, în special în jurul vârstei de
12 ani, în procent de 8,38%, și 6,02% pentru cele de 13 ani și 5,76% pentru cele de 14 ani.
Analiza gradului de informare al pe rsoanelor în funcție de vârstă, reliefează că cu cât
vârsta persoanelor este mai mică cu atât grad ul de informare cu privire la bolile cu
transmitere sexuală este mai mare. Din persoanele cu care am discutat, în proporție destul de
mare au auzit de BTS, cele care au vârsta cuprinsă între 12-15 ani. După intervalul de 15 ani,
persoanele au auzit în proporție mai mică de aceste boli.
Tabel 4.58. Gradul de informare față de BTS în funcție de nivelul de studiiVârsta
Ați auzit
de BTS? 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total
DA 8.38% 6.02% 5.76% 4.97% 2.36% 0.79% 0.79% 1.57% 0.79% 31.41%
NU 1.31% 1.83% 2.88% 4.45% 4.97% 5.50% 3.93% 6.02% 4.71% 35.60%
NS/NR 0.79% 0.79% 1.83% 2.88% 5.50% 4.97% 4.71% 5.24% 6.28% 32.98%
Total10.47
%8.64
%10.47
%12.30
%12.83
%11.26
%9.42
%12.83
%11.78
%100.00
%
Ați auzit
de BTS? Nivelul de studii
Profesio-
nală Prima răGim-
naziu Liceu Elev NS/NR Total
DA 0.26% 4.19% 25.65% 1.05% 0.00% 0.26% 31.41%
NU 1.05% 7.07% 24.08% 3.14% 0.26% 0.00% 35.60%
NS/NR 0.79% 8.64% 21.20% 2.36% 0.00% 0.00% 32.98%
Total 2.09% 19.90% 70.94% 6.54% 0.26% 0.26% 100.00%

[115] Nivelul de studii influențează într- o oarecare măsură gradul de informare față de BTS.
Astfel cele care au gimnaziul declară în pro cent de 25,65% că au auzit de BTS, spre
deosebire de cele care au școa lă profesională care declară în proc ent de 0,26% că au auzit de
BTS.

BOLI CU TRANSMITERE SEXUALĂ
Întrebare nr. 21 “ Ați avut BTS? ”
Grafic 4.20. Prezența BTS

Tabel 4.59. Prezența BTS în viața persoanelor
5%
35%
60%Q21. Ati avut BTS
DA
Nu stiu/ Nu
raspund
NU
Ați avut BTS? Total Procent %
DA 135 4.71%
NU 18 59.95%
Nu știu/ Nu răspund 229 35.34%
TOTAL 382 100%

[116]
În procent destul de mare 59,95% persoanele declară că nu au avut BTS, spre
deosebire de 4,71% care declară că au avut BTS, iar un procent de 35,34% adică cele mai
multe nu au știut să raspundă sau nu au răspuns.
Având în vedere că bolile cu tramitere sexuală sunt foarte puțin cumoscute la fel și
gradul de conștientizare. Un proc ent de 92% afirmă că nu au avut BTS și un alt procent de
8% afirmă că au avut BTS. În situația în car e bolile cu trasnmitere se xuală sunt foarte puțin
cunoscute în comunitatea rromă studi ată, ne putem exprima parerea că în cazul în care o
femeie a avut o astfel de boală sau chiar dacă are, nu știe de existenta ei, întrucât nu știe
efectele prin care se manisfestă și care sunt simptomele.
Procentul mare de persoane care declară că nu au avut boli cu transmitere sexuală
poate fi justificat și prin faptul că persoanele nu au recunoscut că au astfel de boli de teama
să nu fie catalogate sau et ichetate într-un anumit mod de comunitate. Având în vedere că nu
știu care sunt simptomele acestor boli, persoanele nu au cum să știe dacă au avut sau nu boli
cu transmitere sexuală.
În cazul multor persoane, subiectul li s-a părut chiar amuzant av ând în vedere că nu au
mai discutata niciodată despre asta sau mai mult decât atât având în vedere că soțul este
singura persoana cu care au avut relații sexuale.
În aceeasi măsură și în același stil, persoanele de etnie rromă au răspuns și în cadrul
studiului realizat de UNICEF. La întrebarea referitoare la pr ezența unei boli cronice, 70%
dintre respondenți au răspuns că nu suferă de nici o boală cronică, în timp ce numai 30%
dintre aceștia au declarat că suferă de o boală cronică. Pr evalența bolilor cronice
autodeclarate în lotul respondenților este totuși îngrijorătoare, mai ales că în lotul studiat
predomină grupele de vârstă tinere, media de vârstă fiind de 39 de a ni. De asemenea, dacă
se compară proporția persoanelor rrome care raportează o problemă de sănătate cronică cu
răspunsurile populației generale, se constată că în populația generală a României doar 19.4%
din populație autodeclarau prezența unei boli c ronice în anul 2013. Dacă se analizează
tipurile de boli cronice autodeclarate de re spondenți se constată prevalența mare a
hipertensiunii arteriale (în proporție de 11%), a afecțiunilor lombare 5% și a diabetului cu
3%. Cu procente sub 3% rromii au declarat probleme cronice de să nătate precum astmul,
bolile digestive, afecțiuni ale coloanei cervi cale sau ciroză hepatică. Majoritatea persoanelor
care au declarat că suferă de o boală cronică declară că au fost diagnosticați de către medic.
În ceea ce privește accidentele, 93% dintre re spondenți au afirmat că nu avut accidente care
să le fi afectat starea de sănătate. 4% au fost afectați de accidente de trafic rutier, 1% de
accidente casnice și aproximativ 1% de accidente în timpul liber[51].

[117]
În ceea ce privește proporția persoanelor car e declară nevoia de servi cii de sănătate care
nu au fost îndeplinite, 23% dintre rromi declară că au avut nevoie de servicii medicale dar
nu au apelat la medicul de familie, da r 77% au spus că nu au avut nevoie de medic.
Comparând aceste date cu același indicator ECHI raportat pentru populația generală din
România, se constată că în a nul 2013, doar 10.4% dintre români consideră că au avut nevoie
de servicii de sănătate nesa tisfăcute. De aici rezultă nevoia unei mai bune informări a
populației rrome despre drepturile la sănătate de care beneficiază toată populația României
și de necesitatea prezentării la medic atunci când există o proble mă de sănătate. Se observă
că principalul motiv pentru care nu au apelat la medic este cel financiar. Și de aici rezultă
aceeași lipsă a informării deoarece vizit a la medicul de familie nu se plătește în baza
asigurării de sănătate. Ur mătorul răspuns ca frecvență 14% e ste lipsa programării la medic.
Celelalte tipuri de răspunsuri s-au regăsit într-un procent foarte mic[51].
Tabel 4.60. Prezența BTS În funcție de vârstă

Vârsta nu influentează prezența BTS în viața persoanelor, aceasta fiind nesemnificativă. În
procent de 1,05% persoanele declară că au avut BTS. Analiza gradului de informare cu privire
la bolile cu transmitere sexuală evidențiază că procentul cel mai mare de persoane care au avut
BTS este în jurul vârstei de 20 de ani. Procentul cel mai mic de persoane care au avut BTS este
întâlnit în jurul vârstei de 12-14 ani, cu procente cuprinse între 1,31% și 3,93%.Ați
avut
BTS? Vârsta
12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total
NS/ NR 8.90% 6.54% 6.28% 4.71% 2.36% 1.31% 1.31% 2.09% 1.83% 35.34%
DA 0.26% 0.26% 0.26% 0.26% 0.52% 0.52% 0.79% 0.79% 1.05% 4.71%
NU 1.31% 1.83% 3.93% 7.33% 9.95% 9.42% 7.33% 9.95% 8.90% 59.95%
Total10.47
%8.64
%10.47
%12.30
%12.83
%11.26
%9.42
%12.83
%11.78
%100.00
%

[118]
Tabel 4.61. Prezența BTS în funcție de nivelul de studii

Nivel studii
Ați avut
BTS? Profesi-
onală Prima ră Gimna-
ziu Liceu Elev NS/NR Total
NS/NR 0.79% 3.93% 29.32% 1.05% 0.00% 0.26% 35.34%
DA 0.00% 0.52% 3.93% 0.26% 0.00% 0.00% 4.71%
NU 1.31% 15.45% 37.70% 5.24% 0.26% 0.00% 59.95%
Total 2.09% 19.90% 70.94% 6.54% 0.26% 0.26% 100.00%

Nivelul studiilor nu influențează prezența BTS în viața persoane lor, în procent de 3,93%
persoanele care au studii gi mnaziale, afirmând că au avut BTS.
Premisa care se referă la faptul că persoanele care au un nivel scăzut de studii au și o
educație sexuală foarte sc ăzută este evidențiată și din corelați a realizată între nivelul de studii
al persoanelor și existența bolilor cu transmiter e sexuală. Astfel, persoanele care au ca nivel
de studiu gimnaziul afirmă că au avut BTS.

Tabel 4.62. Prezența BTS în funcție de nivelul de venit
Nivel venit
Ați
avut
BTS? Salariu
minim Alocație Bursa
elev Ajutor
social Nu știu Ajutor
social
părinți Total
NS/NR 0.79% 23.04% 4.71% 5.24% 0.26% 1.31% 35.34%
DA 0.00% 0.79% 0.26% 3.14% 0.26% 0.26% 4.71%
NU 2.09% 20.68% 3.40% 26.70% 0.26% 6.81% 59.95%
Total 2.88% 44.50% 8.38% 35.08% 0.79% 8.38% 100.00%

Într-o anumită pondere prezența BTS este influențată de nivelul de venit. Astfel
persoanele care au ca principală sursă de venit ajutorul social declară că au avut BTS
în procent de 3,14%.

[119]
Tabel 4.63. Prezența BTS în funcție de frecevența actelor sexuale
Prezența BTS nu este influențată de fr ecvența actelor sexuale. Astfel cei care declară că
au acte sexuale de 2 ori pe zi în procent de 2,62% declară că au și BTS.
Lipsa banilor se manifestă și în apa riția bolilor cu transmiter e sexuală, fiind semnalată
cel mai probabil prin imposibilitatea de îngrijire medicală sau de achiziționare a unor
produse care țin de igiena intimă.
În urma analizei realizate se poate observa că persoanele care au ac te sexuale de 2 sau de
mai multe ori pe zi au avut BTS. Explicația ar putea fi legată de faptul ca persoanele nu
folosesc metode de protecție sexu ală, iar prin contactul sexual acestea pot transmite boli sau
infecții către parteneri/ partenere.
Tabel 4.64. Prezența BTS în funcție de numărul de copii

Din acest tabel reiese că numărul de copii influențează preze nța BTS. Astfel în procent
de 3,14% persoanele care au copii declară că au sau că au avut BTS. Dar numărul de copii
nu reprezintă un factor care să influenteze bolile cu transmitere sexuală.Frecvența actelor sexuale
Ați avut
BTS?O dată pe
săptămânăO dată
pe lunăDe mai
multe ori
pe ziDe două
ori pe ziNu știu/
Nu
răspund Total
NS/NR 27.49% 1.31% 2.88% 3.40% 0.26% 35.34%
DA 0.52% 0.26% 1.05% 2.62% 0.26% 4.71%
NU 4.71% 3.40% 19.11% 30.63% 2.09% 59.95%
Total 32.72% 4.97% 23.04% 36.65% 2.62% 100.00%
Număr copii
Ați avut
BTS? NS/NR DA NU Total
NS/NR 8.38% 6.81% 20.16% 35.34%
DA 0.00% 3.14% 1.57% 4.71%
NU 1.05% 44.76% 14.14% 59.95%
Total 9.42% 54.71% 35.86% 100.00%

[120] Tabel 4.65. Prezența BTS în funcți e de folosirea metodei contraceptive

Utilizarea metodei contraceptive influe nțează prezența BTS în viața persoanelor. Astfel
cei care folosesc metodă contrace ptivă declară că nu avut BT S în procent de 17,80%. Spre
deosebire de cei care nu au folosit o metodă c ontraceptivă și declară că au avut BTS, în
procent de 0,52%.
Utilizarea metodei contracepti ve are un rol important în transmiterea bolilor. Astfel
persoanele care utilizează metode contraceptive sunt mai puțin predispuse la boli cu
transmitere sexuală.
BOLI CU TRANSMITERE SEXUALĂ
Întrebare nr. 22 “ Ce tip de BTS ați avut? ”

Grafic 4.21. Tip de BTS

97,64%
0,52%
1,05%
0,79%
0,00%
0,00%
0,00%
0,00%Nu stiu/ Nu raspund
Herpes Genital
Gonoree
Sifilis
Candida
Tricomonas
Chlamydia
CondilomatozaQ22. Tip de BTS Utilizarea metodei contraceptive
Ați avut BTS? NU DA NS/NR Total
NS/NR 26.96% 2.88% 5.50% 35.34%
DA 0.52% 3.14% 1.05% 4.71%
NU 9.69% 17.80% 32.46% 59.95%
Total 37.17% 23.82% 39.01% 100.00%

[121]
Tabel 4.66. Tipul de BTS de care suferă persoana

În procent destul de mare, 97,64%, persoanele declară că nu știu ce tip de BTS au
avut, urmate fiind de 0,52% care susțin că au avut herpes genital și de 1,05% care au vut
gonoree.
După cum specificăm mai sus, femeile int ervievate nu au de unde să știe ce tip de boală
cu transmitere sexuală au avut daca nu știu ce sunt bolile cu transmitere sexuală și care sunt
efectele acestora. Din numărul celor care au ra spuns că au avut boli cu transmitere sexuală
un număr foarte mic știu și tipul acestora. Un procent destul de mare, și anume 90,56% nu
știu care sunt bolile pe care le- au avut și nu pot da ca exemplu o astfel de boală. În mod
ciudat sau chiar nefiresc nici una dintre persoane nu au declarat că au avut candida care în
mod frecvent este întâlnită în rândul bolilor cu transmitere sexuală și nu numai. În mod
înfricoșător, un procent de aproape 2%, decl ara că au avut sifilis, boală cu transmitere
sexuală care are efecte destul de grave. Lipsa informațiilor despre tipurile de boli cu
transmitere sexuală este cauzată și de li psa unor controale la medicul ginecolog.
La întrebare nr 23 nu a existat nici un respondent care să ofere un răspuns pozitiv.
Nici unul dintre respondenți nu recunosc că au consumat alcool sau droguri. Din cercetările
ulterior realizate, dar și din ex periența avută pe teren putem afirma că respondenții nu au
oferit răspunsuri sincere. Cercetările realizate în rândul comunităților de rromi aduc în prim-
plan consumul ridicat de alcool și droguri.O explicație a ace stor răspunsuri poate fi legată și
de faptul că subiecții intervieva ți au fost de gen feminin și am putea concluziona că în cazul
acestora consumul de alcool și tutun este mai mic sau chiar deloc.Tip de BTS Total Procent %
Nu știu/ Nu rspund 373 97.64%
Herpes Genital 2 0.52%
Gonoree 4 1.05%
Sifilis 3 0.79%
Candida 0 0%
Tricomonas 0 0%
Clamydia 0 0%
Condilomatoza 0 0%
TOTAL 382 100%

[122] Întrebarea nr. 24: “ Aveți copii? ”

Grafic 4.23. Prezența copiilor în familie

Un procent de 54,71% din persoane cu copii, pe când un procent de 35,86% nu au copii.
În mod surprinzator numărul persoane lor care declară că nu au copii este foarte mare,
comparativ cu informatiile oferite de literatura de specialitate, dar și cu tradiția comunității.
O explicație a acestui aspect este legată fie de vârsta foarte mică a pe rsoanelor care au fost
intervievate, fie de corectit udinea informațiilor oferite. Un alt mot iv este legat și de gradul
de modernizare și de romanizare al comunității și patrunderea influențelor române în cadrul
acesteia.

Nu stiu/ Nu
raspund;
9,42%
NU; 35,86%DA; 54,71%Q24. Aveți copii?

[123]
Tabel 4.67. Numărul de copii în funcție de vârsta persoanei
Aveți
copii Vârsta
12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total
NS/NR 2.62% 2.36% 1.83% 2.09% 0.00% 0.26% 0.00% 0.26% 0.00% 9.42%
DA 0.00% 0.00% 1.57% 3.93% 8.38% 8.38% 9.16% 12.04% 11.26% 54.71%
NU 7.85% 6.28% 7.07% 6.28% 4.45% 2.62% 0.26% 0.52% 0.52% 35.86%
Total10.47
%8.64
%10.47
%12.30
%12.83
%11.26
%9.42
%12.83
%11.78
%100.00
%
Femeile care au vârsta mai mare au copii în procent mai mare, de peste 8,38%, în cazul
persoanelor care au peste 16 ani, procentul cel mai mare fiind în cazul persoanelor care au
20 ani, reprezentând un procent de 11,2%.Corelați a realizată în funcție de vârsta și numărul
de copii indică faptul că femeiele care au vâ rstă mai mare au un număr de copii mai mare.
Cu alte cuvinte numărul de copii crește o dată cu vârsta. Se poate observa din tabelul de mai
sus că de la vârsta de 14 ani, femeile au un număr de copii mai mare. Pâ nă la vârsta de 16
ani, fetele/ femeile au copii un procent mai mic sau nu, au copii în jurul vârstei de 12-14 ani.
Tabel 4.68. Numărul de copii în funcție de nivelul de studii
Aveți
copii?Nivel
studii
Profesi
-ona lă Primară Gimnaziu Liceu Elev NS/NR Total
NS/ NR 0.00% 1.83% 7.07% 0.52% 0.00% 0.00% 9.42%
DA 1.05% 14.14% 34.82% 4.45% 0.26% 0.00% 54.71%
NU 1.05% 3.93% 29.06% 1.57% 0.00% 0.26% 35.86%
Total 2.09% 19.90% 70.94% 6.54% 0.26% 0.26% 100.00%
Numărul de copii este influențat de nivelul studiilor și în același timp de vârstă. Cele
care au doar gimnaziul și școala primară declar ă că au copii în procent de 34,82%, respectiv
14,14%, spre deosebire de cele care au liceul și declară că au copii în procent de 4,45%.

[124]
Nivelul de studii al femeilor nu influențează în mod direct numărul de copii pe care o
femeie îi are de-a lungul vieții. Corelația dint re variabila nivelul de studi i și numărul de copii
dintr-o familie nefiind semnificativă.

Tabel 4.69. Numărul de copii și metoda contraceptivă

Număr
copii
Metode
contra-
ceptive NS/NR 1 copil 2 copii 3 copii 4 copii 5 copii Altă
situaț ie Total
DA 31.41% 1.05% 2.62% 0.52% 0.00% 0.00% 1.57% 37.17%
NU 8.64% 6.02% 5.24% 3.14% 0.26% 0.00% 0.52% 23.82%
NS/NR 4.19% 11.52% 14.66% 5.76% 0.52% 0.26% 2.09% 39.01%
Total 44.24% 18.59% 22.51% 9.42% 0.79% 0.26% 4.19% 100.00%

Numărul de copii este influențat de folosirea metodei contraceptive. Astfel cei care nu
au folosit o metodă contraceptivă dec lară în procent mai mare că au copii decât cele care au
folosit o metodă contraceptivă, 6,02% au 1 copil ; 5,24% au 2 copii și 3,14% au 3 copii.
Analiza realizată asupra numărului de copii și a metodelor contraceptive folosite
confirmă și validează ipotez a cum că numărul de copii în cazul femeilor care nu folosesc
metode contraceptive este mai mare decât în cazul femeilor care folosesc metode
contraceptive.
Se poate observa că femeile care au declarat că nu folosesc metode contraceptive,
procentul de copii e ste mult mai mare decât în cazul celor car e au declarat că folosesc metode
contraceptive se poa te obseva că procentele sunt se mnificative în cele două cazuri.

[125] Întrebarea nr. 25: “Câți copii aveți?”
Grafic 4.24. Numărul de copiidin familie

Tabel 4.70. Numărul de copii pe familie
Numărul cel mai frecvent întâlnit în cadrul familiei de rromi este de 2 copii cu cel mai
mare procentaj de 22,51%, urmat fiind de 18.59% 1 copil și 9,42% 3 copii, un procent de
0,79% au 4 copii și un procent de 0,26% au 5 copii. Față de media europeană, numărul
copiilor din familiile de rromi este mic. După cum afirmăm și în cazul întrebării de mai sus,
44,24%
22,51%
18,59%
9,42%
4,19%
0,79%
0,26%0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00%
Nu stiu/ Nu raspund
2 copii1 copil
3 copii
ALTA SITUATIE
4 copii
5 copii
0 00%
1
30 00%
40 00%
50 00%
Q25. Câți copii nascuti sunt în familia
0,00000%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%
202020202020202020202020202020202020202020,0,0,00,0,0,0,0000000,0000000%0
0000%0%0%0%0%0%0%00%0%00%0%0%0%0%0%00
22222222220222222222000000000000000000%0
nascuti
dvs.?
Categorie de vârstă Total Procent %
Nu știu/ Nu răspund 169 44.24%
1 copil 71 18.59%
2 copii 86 22.51%
3 copii 36 9.42%
4 copii 3 0.79%
5 copii 1 0.26%
ALTĂ SITUAȚIE 16 4.19%
TOTAL 382 100%

[126]
caracteristicile comunității în care am realizat cercetarea sun t puțin atipice, fața de
caracteristicile reliefate de liter atura de specialitate pentru comuni tățile de rromi, dar și fața
de caracteristicile cumunit ăților de rromi din țara noastră.Expli cațiile oferite în acest sens
pot fi de mai multe tipuri.
În primul rând se poate datora influe nțelor de etnie rromă care au pătruns în comunitate
și modernizarii într-un grad foarte mi c al comunității și emancipării femeii.
În al doilea rând se poate datora vârstei femeilor care au participat la stadiu, care încă este
mică și femeile au născut maxim doi copii.
Rata mare de non-raspunsuri este destul de mare. În cadrul persoanelor care au refuzat
să dea un răspuns pot exista persoane care au doi sau mai multi copii. Din observațiile
realizate putem afirma că în comunitate, numărul de copii e ste foarte mare.
Mai mult decât atât în cadrul une i familii numărul majoritar al acestora este peste 3.
Am dori să specificăm însă că prin familie, în termenii definiți de că tre noi, înțelegem nucleul
familial format dintr-un bărbat și o femeie care s- au unit prin căsătorie și nu înțelegem
familia extiensă, gospodaria în care se afla și conviețuiesc un număr mai mare de persoane.
În cadrul studiului realizat un număr mar e de persoane nu sunt căsătorite, acest aspect
având o pondere în numărul de copii care exist ă în cadrul unei familii. Există o diferență a
numărului de copii dintr-o familie de rromi în funcție de mediul de rezidență. Din
informațiile din interviuri reiese că în mediul rural femeile dau naștere copiilor într- o mai
mare măsură decât femeile din mediul urban. De asemenea, numărul copiilor rromi per
familie din comunitățile compacte este mai mare decât cel al copiilor respondentelor din
comunitățile mixte.
Aceste date confirmă conc luziile altor studii în car e se argumentează că în
comunitățile rurale, precum și în cele compacte, n ecunoașterea și neutili zarea mijloacelor
contraceptive întrețin fe nomenul sarcinilor timpurii și împiedică evitarea unor sarcini
nedorite[47].
În categoria altă situați e am inclus femeile care în momentul aplicării chestionarului
și realizării studiului erau însărcinate.

[127]

Tabel 4.71. Numărul de copii pe familie în funcție de venit

VENIT
Numă –
rul de
copii Salariu
minim Alocație Bursă el ev Ajutor
social Nu știu Ajutor
social
părinți Total
NS/NR 0.79% 26.18% 5.24% 5.24% 0.52% 6.28% 44.24%
1 copil 1.31% 9.16% 1.05% 6.02% 0.26% 0.79% 18.59%
2 copii 0.52% 6.54% 1.83% 12.57% 0.00% 1.05% 22.51%
3 copii 0.26% 0.79% 0.26% 8.12% 0.00% 0.00% 9.42%
4 copii 0.00% 0.00% 0.00% 0.79% 0.00% 0.00% 0.79%
5 copii 0.00% 0.00% 0.00% 0.26% 0.00% 0.00% 0.26%
Altă
situație 0.00% 1.83% 0.00% 2.09% 0.00% 0.26% 4.19%
Total 2.88% 44.50% 8.38% 35.08% 0.79% 8.38% 100.00%

Numărul de copii din cadrul un ei familii este influențat în foarte mare măsură de
venitul lunar. Cei care au ca venit lunar, a locația, ajutorul social și bursa de elev au copii
în procent mai mare decât cei care nu au copii . În procent de 6.02% declară că au copii,
cei care au ajutor social și în procent de 12,57% declară că au 2 copii cei care au ajutor
social, principala sursa de venit.
Analiza realizată numărului de copii și principalele surse de ve nit care există în cadrul
unei familii confirmă supoziția c um că numărul de copii din cadrul unei familii este de cele
mai multe ori influențat de venitul și ajut oarele sociale pe care fami liile de rromi le pimesc
de la primarie sau de la școală.
Astfel putem observa că în cadrul fami liilor în care venitul princ ipal este alocația sau
bursa de elev sau ajutorul social, numărul de copii este mult mai mar e decât în cadrul famiilor
în care venitul principal din cadrul familiei este salariul minim, diferența între cele două
categorii fiind de 3, chiar 4 puncte procentuale.

[128]
Întrebarea nr 26: “ La ce vârstă ați avut primul copil? ”

Grafic 4.25. Vârsta mam ei la prima sarcină

Tabel 4.73. Vârsta mamei în momentul apariției primului copil

Vârsta mamei la prima naștere poate fi legată de vârsta căsătoriei. Femeile au primul
copil în jurul vârstei de 14 ani în procent de 20,94%, urmate fiind de cele care au 15 ani, în
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00%
18 ANI
13 ANI
17 ANI
16 ANI
15 ANI
14 ANI
Nu stiu/ Nu raspund26. Vârsta mamei la prima sarcină
18 ANI
13 ANI
17 ANI
16 ANI
15 ANI
14 ANI
Nu stiu/ Nu raspund
Categorie de vârstă Total Procent %
Nu știu/ Nu răspund 170 44.50%
13 ANI 17 4.45%
14 ANI 80 20.94%
15 ANI 63 16.49%
16 ANI 24 6.28%
17 ANI 22 5.76%
18 ANI 6 1.57%
TOTAL 382 100%

[129]
Dupa cum specificăm mai sus apariția sarcinii este legată de căsătorie și vârsta la care are
primul contact sexual. În comunitățile de rromi, debutul vieții sexuale este urmat la scurt
timp și de apariția sarcinii și a primului copil. La prima vedere, corelând vârsta la care a avut
loc prima sarcină cu vârsta la care a avut loc primul act sexual se poate vedea în linii mari
că procentele coincid în termini foarte mari. Și anume procentul cel mai mare de persoane
declară că au avut un contact sexual în intervalul de vârsta 12-16 ani, pe când numărul cel
mai mare de femei declară că au avut primul copil la vârsta de 14 ani. Vârsta de 14-15 ani
este preponderant întâlnită în rândul persoanelor. Peste 17 ani se poate observă un număr
foarte mic de persoane care au realizat copii la această vârstă. Aceste rezultate confirmă încă
o dată că realizarea căsătoriei este urmată de apariția copilului, dar și de faptul că persoanele
de etnie rromă nu folosesc metode contraceptive. În altă ordine de idei, femeile și persoanele
de etnie rromă își doresc să aibă acești copii și în cele mai multe cazuri sunt concepuți din
dorinta parinților, dar și a femiliei.

Întrebarea nr 27: “ La ce vârstă ați avut primul copil? ”
Grafic 4.26. Vârsta mamei la prima sarcină

[130]
Din totalul de 382 de respondenți, cea mai mare pondere de 20,16% o reprezintă femeile cu
vârsta de 15 ani, urmată de femeile cu vârsta de 16 ani în procent de 15,97%. După cum de
observă din graficul de mai sus femeile cu vârsta de 20 de ani a avut cea mai mică pondere,
de unde deducem că femeile rrome nasc copii la vârste fragede.

Tabel 4.74. Vârsta mamei în momentul apariției primului copil

Întrebarea nr 28: Care este motivul pentru care ați avut un copil la o vârstă atât de mică ?”

Grafic 4.27. Obiceiul comunității de a avea copii la vârsta tânără

3%
24%73%
0%0%0%Q28. Obiceiul comunit ății de a avea copii la v ârsta t ânără
Nu stiu/ Nu raspund
NU
DAVârsta Total Procent %
Nu știu/ Nu răspund 169 44.24%
6 ANI 1 0.26%
13 ANI 8 2.09%
14 ANI 19 4.97%
15 ANI 77 20.16%
16 ANI 61 15.97%
17 ANI 25 6.54%
18 ANI 20 5.24%
19 ANI 2 0.52%
TOTAL 382 100%

[131]
Tabel 4.74. Obiceiul comunității de a avea copii

Întrebate dacă în comunitatea din care fac parte se obișnuiește ca persoanele să aibă
copii la vârsta foarte mică, răspunsurile au fost legate de mod evident de existența acestui
obicei. În procent foarte mare, și anume 73% declară că în comunitate există obiceiul ca
persoanele să aibă copii la o vârstă foarte mare. În mod evident, pe lângă tradiția din
comunitate, celelalte persoanele care au copii la vârstă foarte mică sunt un exemplu pentru
acestea și persoanele mai tinere urmează același traseu ca și ele. Un procent destul de mic
de persoane, și anume 24%, declară că în comunitate nu există acest obicei.

Întrebarea nr 29: “Care este persoana căreia v-ați adresat când ați aflat că
suntețiînsărcinata?”

Grafic 4.28. Adresabilitatea la apariția sarcinii

81,68%
16,75%
1,05%
0,52%0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00% 80,00% 90,00%
FAMILIEI MELE
MEDICUL UI DE F AMILIE
MEDICUL UI GINECOLOG
MEDICUL UI DE L A CABI NETUL DE
PLANIFI CARE FAMILIA LAQ29. Adresabilitatea la apariția sarcinii
Familiei m ele
Medicului de familie
Medicului ginecologObicei ul comunității Total Procent %
NU 94 24.61%
DA 278 72.77%
Nu știu/ Nu răspund 10 2.62%
TOTAL 382 100%

[132]
Tabel 4.75. Adresabilitatea la apariția sarcinii

Familia este cea căreia fetele se adresează în momentul în care rămân însărcinate. Astfel
în procent de 81,68% se adresează familiei, 16, 75% medicului de familie, 1,05 % medicului
ginecolog. Tradiția familiei, dar și atașamentul față de aceasta reise și din faptul că familia
este prima careia se adresează în momentul în care își face apariția sarcina. Se poate observa
în același mod că apelul la medical ginecolog este extrem de rar, și anume numai un procent
de 1% apelează la acesta.
Din punct de vedere medical, persoanele apeleză la medicu l de familie. Având în
vedere că au fost foarte multe exemple în acest sens, apelul la medicul de familie poate să
nu existe și din cauză că familia le interzice acest lucru. Direct legat de acest aspect poate fi
legat și numărul mare de non-răspunsuri sau refuzul persoanelor de a da un răspuns la aceasta
întrebare, care este de 33%. Din cadrul studiului realizat de UNICEF se observă aceleași
răspunsuri. Când au fost întrebați la cine au apelat dacă s-a ivit o problemă de sănătate în
familie, cei mai mulți rromi au răspuns că au apelat la medicul de familie (64%), în timp ce
10% au declarat că au apelat la serviciul de ambulanță, 9% au apelat la servicii spitalicești,
5% la asistentul medical și 4% la farmacie. Doar 0.3% au apelat la mediatorul sanitar sau
asistentul medical comunitar[47].
Această proporție se regăsește și în Studiul Sănătății Reproducerii (SSR) din 1993 printre
femeile de toate etniile cu status socio-economic scăzut, dar proporția celor care nu au făcut
control ginecologic scade la 45.9%, în Studiul Sănătății Reproducerii din 1999. În același
studiu din 1999 femeile rrome de vârstă fertilă au declarat că nu au efectuat niciun control
ginecologic în proporție de 44%, valoare mult mai scăzută decât cea reieșită din prezenta
cercetare. Această diferență semnificativă poate fi determinată de diferența lotului, adică în
studiul din 1999 au fost incluse numai femei de vârstă fertilă (15-45 ani), iar în prezenta
cercetare sunt incluse femei până la vârsta de 62 de ani. Dacă analizăm pe grupe de vârstă și
raportăm răspunsurile numai la respondenții din grupa de vârstă respectivă, constatăm că
procentul celor care nu au efectuat nici un control crește la 70% la grupa de vârstă 16-24 ani Adresabilitate la apariția sarcinii Total Procent %
Familiei mele 312 81.68%
Medicului de familie 64 16.75%
Medicului ginecolog 4 1.05%
Medicului de la cabinetul de planificare familială 2 0.52%
TOTAL 382 100%

[133]
(72 din 103 femei); un rezultat apropiat pentru această grupă (63.50%) îl regăsim și în Studiul
Sănătății Reproducerii din 1993. De asemenea, în Studiul Sănătății Reproducerii 1999,
proporția celor din grupa de vârstă 15-24 ani scade la 44.9%. În Studiul Sănătății Reproducerii
din 1999 populația rromă de vârstă fertilă s-a adresat unui medic ginecolog pentru o afecțiune
în sfera genitală, în proporție de 22.70 %. În concluzie există diferențe semnificative între
efectuarea unui examen ginecologic de rutină de către femeile rrome față de alte etnii,
comportamentul femeilor rrome în prezent fiind similar comportamentului femeilor de toate
etniile din Studiul Sănătății Reproducerii din 1993[47].
Principalele motive pentru care femeile rrome nu au efectuat niciun control ginecologic
(Grafic 4.7.3) sunt determinate de insuficienta cunoaștere a necesității efectuării unui control
preventiv, a pericolului apariției unor boli care în fazele incipiente nu prezintă o
simptomatologie evidentă. Dintre femeile care nu au efectuat examenul medical, 27% au
neglijat, 21% nu s-au gândit și 23% s-au considerat sănătoase. De menționat proporția relativ
scăzută a unor motive legate de tradițiile culturale ale etniei, respectiv 0.8% ar avea
interdicție din partea familiei, iar la 2% le este rușine. În Studiul Sănătății Reproducerii din
1999, deși întrebările sunt realtiv altele dar în final cu același sens, se ilustrează faptul că
femeile de vârstă fertilă, indiferent de etnie, din zona rurală, cu nivel de educație, școală
primară și status socio-economic redus, au răspuns că nu au efectuat un examen ginecologic
deoarece: 60-63% nu au simțit nevoia, 14% au neglijat, 9% nu au avut timp, 3.5% nu acceptă
examenul ginecologic. Practic comportamentul este similar și pentru populația generală (și
de alte etnii) dar aparținând aceleași categorii sociale (defavorizați social, economc și
educațional). 42% dintre femeile rrome nu au auzit de testul Babeș Papanicolau, la care dacă
mai adugăm și pe cele 6% care nu au răspuns la întrebare (presupunând că nici ele nu au
auzit de acest test), obținem o proporție de aproximativ 48% dintre femei care nu sunt
informate. Această proporție este crescută și cu mult peste procentele declarate de către
femeile de vârstă fertilă, rrome și non-rome incluse în Studiul Sănătății Reproducerii din
2004, studiu care a indicat că 37% dintre femeii nu au auzit de test, procent ce crește totuși
la 51% pentru femeile din zonele rurale sărace. Diferența este determinată, evident, de gradul
de informare mai redus al femeilor rrome dar și de diferența în modul în care este stabilit
lotul la actuala cercetare și anume cu un număr de femei peste vârsta de 45 de ani care, în
mod obiectiv, puteau să fie mai puțin informate. Toate comparațiile între studiile efectuate
în perioade diferite, deși pe același subiect, vor fi privite cu o anumită rezervă, relativă, din
cauza diferențelor de grupe de vârstă pe care s-a lucrat. Cert este însă că răspunsul ilustrează
o evidentă lipsă de informare a respondenților. Din Graficul 4.7.4. reiese un fapt și mai

[134]
îngrijorător și anume că o proporție de numai 28% dintre femeile care au auzit de testul
Babeș Papanicolau l-au și efectuat[47].
În analiza realizată aceștia merg chiar mai departe și realizează o analiză stării de
sănătate a femeilor din punct de vedere al controalelor realizate la sân, al realizării testului
Papanicolau [47]. Gravidele care au avut sarcina supravegheată (Grafic4.7.12.) s -au adresat
atât medicu lui de familie (45%) cât și medicului de obstetrică ginecologie din ambulator
(29%) sau din spital (22%). În Studiul Sănătății Reproducerii din 2004 la medicul de famile
s-au adresat 40 % dintre gravide, la cabinetele de specialitate din ambulator 36% și l a spital
24%. După cum se observă, în actuala cercetare a crescut adresabilitatea la medicul de
familie, probabil și datorită faptului că major itatea lotului este reprezentat de femeile din
rural sau/și urbanul mic. Răspunsurile nu sunt în totalitate relevante deoarece aceleași femei
ar fi putut fi supravegheate medical și de către medicul de familie pentru a fi luată în evidență
și de către obstetrician, la care s -a dus pentr u examinare clinică, dar și pentru efectuarea
ecografiilor. Există o dezbatere printre specialiști, cine și cum trebuie să fie supravegheată
medical o gravidă de către medicul de familie sau de către obstetrician. Pentru populațiile
defavorizate este extre m de important rolul medicului de familie care este persoana de prim
contact, mai aproape de beneficiari și la care accesibilitatea este mai ușoară. Este mai puțin
important cine supraveghează activ gravida, mult mai important este ca aceasta să fie
suprav egheată prin respectarea protocoalelor, deoarece din alte studii se poate observa că
ecografiile sunt efectuate în proporție mai mare decât o banală hemogramă sau un examen de
urină. Interesul comercial al sistemului privat distorsionează din păcate recoma ndările medicale
propriu zise [47]. Referitor la utilizarea serviciilor de planificare familială, studiul arată că
40% dintre femeile rrome (din total lot de 654 femei) utilizează o metodă de planificare
familială, față de 45% reflectat în Studiul Sănătății Reproducerii din anul 1999 și 58% în
Studiul Sănătății Reproducerii din 2004 (femei rrome si nonrrome). Comparațiile pot suferi
distorsiuni deoarece loturile nu sunt similare, cel din SSR se referă la populația feminină de
vârstă fertilă (15 – 45 ani), ce l prezent se referă la populația feminină între 14 și 62 de ani.
Neutilizarea metodelor contraceptive (grafic 4.7.14) de către cei 352 de respondenți (din Graficul
4.7.15 reiese că se referă la metodele moderne) este determinată de accesul dificil la servi ciile
de planificare familială și implicit la contraceptive: 20% nu au resurse materiale pentru procurare
și 2% nu știu de unde să le procure, 9% nu le cunosc, 7% consideră că sunt periculoase,3% le
este rușine, ceea ce demonstrează o percepție greșită asu pra utilizării contracepției. Numai 10%
dintre respondente au indicat o restricție în utilizarea contraceptivelor venită din partea familiei:
soțul nu vrea – 10 %, mama soacră nu est e de accord – 0.60%, iar 22.70% nu utilizează
contracepția deoarece își dor esc un copil [47].

[135]
METODE CONTRACEPTIVE FOLOSITE DE FEMEI
Întrebarea nr 30: “ Folosiți metode contraceptive? ”

Grafic 4.29. Folosirea metodei contraceptive

Tabel 4.76. Folosirea metodelor contraceptive

În procent de 37,17% femeile folosesc metode contraceptive, spre deosebire de 23,82%
care nu folosesc metode contraceptive. Folosiți metode contraceptive? Total Procent %
DA 142 37.17%
NU 91 23.82%
Nu știu/ Nu răspund 149 39.01%
TOTAL 382 100%
27%
32%41%
Q30. Folosiți metode contraceptive?
DA
NU
NS/NR

[136]
Dupa cum era de așteptat, numărul persoanelor care apelează la metode contraceptive
este mică. Un procent foate mic de 27% foloșeste metoda contraceptivă, un procent de 32%
afirmând că nu folosește. De asemenea numărul celor care afirmă că nu știu dacă folosesc
metode contraceptive sau refuză să ofere un răspuns este foarte mare 41%. În mod evident
apariția sarcinii este legată de lipsa metodelor contraceptive, indiferent care ar fi acestea.
Motivul pentru care persoanele nu folosesc metode contraceptive poate fi legat de mai multe
aspecte după cum am afirmat mai sus.
Printre acestea se poate enumera: tradiția din familie, orientarea religioasă, situația
materială precară și lipsa unui venit care să le permită să cumpere metode contraceptive, dar
și lipsa unei educații în acest sens. Având în vedere că studiul a fost realizat în comunitatea
în care oamenii își desfășoară activitatea o alta cauză anterecunoaștere că folosesc metode
contraceptive este legată de teama de a nu dezvalui aceste secret în cadrul comunității.

Tabel 4.77. Folosirea metodelor contraceptive în funcție de vârstă

Vârsta
Metode
contra –
ceptive 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total
DA 9.95% 7.85% 6.81% 6.02% 2.36% 1.83% 0.52% 1.05% 0.79% 37.17%
NU 0.52% 0.52% 1.31% 2.36% 2.62% 3.66% 3.66% 4.71% 4.45% 23.82%
NS/NR 0.00% 0.26% 2.36% 3.93% 7.85% 5.76% 5.24% 7.07% 6.54% 39.01%
Total 10.47
% 8.64
% 10.47
% 12.30
% 12.83
% 11.26
% 9.42
% 12.83
% 11.78
% 100.00
%

Folosirea metodei contraceptive este influențată de vârstă. Astfel persoanele care au 15 ani
folosesc metoda contraceptivă, un procent de 9,95% cele care au 12 ani, un procent de 7,85%
cele care au 13 ani, un procent de 6,81% cele care au 14 ani și un procent de 6,02% cel e care
au 15 ani.
Corelația realizată utilizarii metodelor contraceptive și numărului de copii scoate în
evidență că în procent mult mai mare , persoanele până în 16 ani folosesc metode contraceptive.
Rezultatul corelat cu procentul obținut din analiza numărului de copii și vârsta persoanelor
indică faptul că fetele nu au copii la o vârstă mai mică și din cauza faptului că folosesc metode
contraceptive mai mult decât persoanele care au o vârstă mai mare.

[137]
Tabel 4.78. Folosirea metodelor contraceptive în funcție de nivelul de studii

Nivel studii
Metode
contra –
ceptive Profesională Primară Gimnaziu Liceu Elev NS/NR Total
DA 0.79% 4.45% 29.06% 2.62% 0.00% 0.26% 37.17%
NU 0.00% 5.24% 16.75% 1.57% 0.26% 0.00% 23.82%
NS/NR 1.31% 10.21% 25.13% 2.36% 0.00% 0.00% 39.01%
Total 2.09% 19.90% 70.94% 6.54% 0.26% 0.26% 100.00%

Metoda contraceptivă este influențată de nivelul de studii. Astfel cele care sunt la
școală în ciclul primar folosesc metoda contraceptivă în procent de 4,45%, cele care sunt la
gimnaziu folosesc metodă contraceptivă în procent de 29,06%.
Influența școlii se poate observa în cadrul educației sexuale pe care o au femeile care
au participat la studiu.
Procentele arată că femeile care au urmat un anumit nivel de studiu sau care sunt încă
sunt înscrise în cadrul unui anumit ciclu de învățământ folosesc în proporție mai mare
mijloace contraceptive decât cele care nu sunt înscrise în cadrul unui anumit ciclu de
învățământ sau care nu au folosit mijloace contraceptive.

Tabel 4.79. Folosirea metodelor contraceptive în funcție de numărul de copii din familie

Metode
contraceptive Copii
Nu știu/ Nu răspund DA NU Total
DA 8.90% 5.24% 23.04% 37.17%
NU 0.52% 14.66% 8.64% 23.82%
NS/NR 0.00% 34.82% 4.19% 39.01%
Total 9.42% 54.71% 35.86% 100.00%

Numărul de copii este vizbil mai mare în famiile de rromi în care se folosesc metode
contraceptive, cu un procent de 14, 66%, decât în cadrul familiilor în care nu se folosesc
metode contraceptive, 8,64%. Prematur putem afirma că în necunoștință de cauză și din
cauza lipsei unei educații sexuale și a imposibilității de a utilizat mijloace contraceptive,
persoanele au un număr mai mare de copii.

[138]
Tabel 4.80. Folosirea metodelor contraceptive și frecvența actelor sexuale

Cei care nu folosesc metode contraceptive au mai multe acte sexuale decât cei care
folosesc, în procent de 16, 75% au acte sexuale de două ori pe zi, și în procent de 3, 93% de
mai multe ori pe zi.
După cum am afirmat mai sus, educația sexuală are un rol foarte important în evitarea
sarcinilor nedorite sau un evitarea transmiterii anumitor boli.
În cazul celor care nu folosesc anumite metode contraceptive, numărul actelor sexuale
este mult mai mare. Pe când în cazul celor care folosesc metode contraceptive, numărul
actelor sexuale este mult mai mic sau persoanele au contacte sexuale la anumite intervale de
timp. Cu alte cuvinte, deși nu folosesc metode contraceptive, actele sexuale sunt prezente la
un nivel ridicat.

Tabel 4.81. Folosirea metodelor contraceptive în funcție de prezențaBTS

BTS nu sunt influențate de folosirea metodei contraceptive. 17 ,80% declară că nu
folosesc metodă contraceptivă și că nu au BTS.
Rezultatele din tabelul de mai sus sunt în mod clar evidente. Persoanele care nu au
folosit diverse mijloace de protecție sexuală au avut un procent mai mare boli cu transmitere
sexuală, pe când cele care au folosit mijloace de protrecție sexuală au avut un procent mai
mic boli cu transmitere sexuală. Frecvența actelor sexuale
Metode
contracep –
tive O dată pe
săptămână O dată
pe lună De mai
multe ori
pe zi De două
ori pe zi Nu știu/
Nu
răspund Total
DA 29.58% 1.31% 2.62% 3.66% 0.00% 37.17%
NU 0.26% 1.31% 3.93% 16.75% 1.57% 23.82%
NS/NR 2.88% 2.36% 16.49% 16.23% 1.05% 39.01%
Total 32.72% 4.97% 23.04% 36.65% 2.62% 100.00%
Ați avut BTS?
Metode contraceptive NS/NR DA NU Total
DA 26.96% 0.52% 9.69% 37.17%
NU 2.88% 3.14% 17.80% 23.82%
NS/NR 5.50% 1.05% 32.46% 39.01%
Total 35.34% 4.71% 59.95% 100.00%

[139]
Tabel 4.82. Folosirea metodelor contraceptive în funcție de venit

VENIT
Metode
contracep –
tive Salariu
minim Alocație Bursă
elev Ajutor
social Nu știu Ajutor
social
părinți Total
DA 0.00% 28.80% 3.93% 2.36% 0.00% 2.09% 37.17%
NU 2.88% 3.40% 0.79% 12.83% 0.26% 3.66% 23.82%
NS/NR 0.00% 12.30% 3.66% 19.90% 0.52% 2.62% 39.01%
Total 2.88% 44.50% 8.38% 35.08% 0.79% 8.38% 100.00%

Folosirea metodei contraceptive este in fluențată de venitul lunar. Cei care au alocație și
bursă de elev dec lară că folosesc o metodă contrac eptivă, în procent de 28, 80% și 3, 93%.
În familiile în care există un venit lunar sigur, și anume alocația copilului, sau bursa de
elev achiziționarea unei metode contarceptive este mai frecventă decât în familiile în care
nu există un venit. După cum am arătat și specificat mai sus, venitul vine în cele mai multe
cazuri din alocația copiilor sau din bursa primită la școală.

Grafic 4.30. Metoda contraceptivă folosită
Intrebarea nr. 31

75.39% 12.83%5.76%3.40%2.36%0.26%0.00%
Nu stiu/ Nu raspundMetoda calendaruluiPrezervativContraceptive oraleSteriletCoitus interruptusContraceptie injectabilaQ31. Care este metoda contraceptivă folosită?

[140]
Tabel 4.83. Tipul de metodă contraceptivă folosită

Printre metodele contraceptive cele mai des folosite este metoda calendarului, în procent de
12,83%, urmată fiind de prezervativ, cu un procent de 5,7% și contracepții orale (3,40%). Metode
contaceptive mai avansate, precum sterilet, contracepție injectabilă se găsesc în număr foarte
mic în rândul persoanelor. Educația sexuală și informațiile despre metodele contraceptive
folosite lipsesc în același mod, cum lipsesc informațiile despre bolile cu trasmitere sexuală.
În procent foarte mare, și anume 75,39% din persoane nu au oferit un răspuns la
întrebarea adresată. Lipsa enunțării acestora este datorată și cauzei că persoanele nu folosesc
metode contraceptive. Metodele cel mai frecvent folosite sunt cele uzuale sau de care a u
auzit de la tv sau din reclame publicitare.
În studiul realizat de UNICEF, metoda contraceptivă cea mai des folosită este tot coitus
interruptus. Dintre metodele contraceptive utilizate (Grafic4.7.15.) metoda contraceptivă cea
mai utilizată este coitus interruptus (în proporție de 44%), proporție mai mare decât cea
identificată în Studiile Sănătății Reproducerii din 2000 și 2004 respectiv 30-32%. A două
metodă, în ordinea frecvenței, o reprezintă utilizarea prezervativului în proporție de 25%, cu
mult peste procentele identificate în alte studii (10-12%)- (Studiul Sănătății
Reproducerii1999). Metoda calendarului este utilizată de 7% dintre cele 264 de femei care
au declarat că utilizează contraceptive (6.60% în SSR din 2004) iar 14% iau pilule (14.10%
în SSR din 2004). Deci cele mai utilizate metode sunt coitus interuptus, dintre metodele
tradiționale, și utilizarea prezervativului dintre metodele moderne. Utilizarea dispozitivelor
intrauterine este identificată într-o proporție mai mică decât în alte studiii respectiv 3% față
de 7-8%. Precizăm din nou că toate comparațiile cu alte studii sunt orientative dată fiind
diferența compoziției lotului pe vârste[47]. Categorie de vârstă Total Procent %
Nu știu/ Nu răspund 288 75.39%
Prezervativ 22 5.76%
Contraceptive orale 13 3.40%
Metoda calendarului 49 12.83%
Coitus interruptus 1 0.26%
Sterilet 9 2.36%
Contracepție injectabilă 0 0%
TOTAL 382 100%

[141]
METODE CONTRACEPTIVE FOLOSITE DE FEMEI

Grafic 4.31. Recomandarea metodei contraceptive
Întrebarea nr 32: “ Cine v-a recomandat metoda contraceptivă folosită? ”

Tabel 4.84. Recomandarea metodei contraceptive

Majoritatea folosește metodele contraceptive pentru că le-a recomandat medicul sau
cunoștințele. În procent foarte mare se poate observa lipsa informațiilor față de metoda
contraceptivă folosită. Din nou se poate observa atașamentul față de familie și cunoștințe,
care în procent de 17% oferă informații despre metodele contraceptive pe care persoanele le
folosesc. Medicul este pe al doilea loc, probabil medicul de familie și nu medicul ginecolog.
În cele mai multe cazuri metodele contraceptive sunt folosite fără indicație sau prescripție
medicală, doar pentru că oamenii au primit niște informații de la alte persoane.
Numărul celor care nu oferă nici un răspuns este foarte mare și în cazul acestei întreb ări, și
anume de 67,54 %. Cine v -a recomandat metoda contraceptiva? Total Procent %
Nu știu/ Nu răspund 258 67.54%
Cunoștințe 41 10.73%
Alt cadru medical 19 4.97%
Medicul 64 16.75%
TOTAL 382 100%
67%17%11%5%Q32. Cine v -a recomanda tmetod a contraceptiv ă?
Nu stiu/ Nu raspund
Medicul
Cunostinte
Alt cadru medical

[142]
METODE CONTRACEPTIVE FOLOSITE DE FEMEI
Întrebarea nr 33: “A fost eficientă metoda contraceptivă folosită?”

Grafic 4.32. Eficiența metodei contraceptive

Tabel 4.84. Recomandarea metodei contraceptive

În procent de 22, 51% din persoane declară că metoda contraceptivă nu a fost eficientă,
spre deosebire de 1,31% care declară că a fost eficientă.
Răspunsurile oferite la întrebarea legată de eficiența metodei contraceptive sunt relative.
Persoanele nu știu foarte concret dacă metoda contraceptivă a fost sau nu eficientă, întrucât
nu știu dacă lipsa sau absența practicii este datorată metodei contraceptive folosite. Din
cauza lipsei informațiilor, dar și a educației sexuale, un procent foarte mare de persoane,
65,1% nu știu sau nu răspund la întrebarea adresată. Din cei care au declarat că au folosit
metodă contraceptivă, un procent de 7% susțin că aceasta a fost eficientă și un procent de
27,5% susțin că nu a fost eficientă. Eficiența metodei contraceptive Total Procent %
Nu știu/ nu răspund 291 76.18%
NU 86 22.51%
DA 5 1.31%
TOTAL 382 100%
7.3%
27.5%
NS/NR 65.1%; 0; 0%; 0; 0%; 0; 0%Q33. “A fost eficientă metoda contraceptivă folosită?”
DA
NU
Nu stiu/ nu
raspund

[143]
Din răspunsurile oferite de poate constata că unul din motivele pentru care femeile de
etnie rromă nu folosesc metode contraceptive ar putea fi legat și de neîncrederea pe care
acestea o au în efectul/ eficiența lor. Motiv pentru care un procent destul de mare din cele
care au declarat că au folosit metode contraceptive, 27,5% declară că nu au fost eficinete.

Tabel 4.85. Eficiența metodei contraceptive și infecția vaginală
Eficieța metodei Infecție vaginală
DA NS/NR NU Total
NS/NR 32.46% 4.45% 39.27% 76.18%
NU 1.31% 3.40% 17.80% 22.51%
DA 0.00% 0.79% 0.52% 1.31%
Total 33.77% 8.64% 57.59% 100.00%

Gradul de satificație cu privire la metoda contraceptivă folosită este prezentat în tabelul
de mai sus. În procent de 1,31%, persoanele care au infecție vaginală afirmă că metoda
contraceptivă nu a fost eficientă.

Tabel 4.86. Eficiența metodei contraceptive și prezența BTS
Eficiența
metodei Ați avut BTS?
NS/NR DA NU Total
NS/NR 32.98% 1.57% 41.62% 76.18%
NU 2.36% 2.88% 17.28% 22.51%
DA 0.00% 0.26% 1.05% 1.31%
Total 35.34% 4.71% 59.95% 100.00%

Persoanele care au avut BTS, nu sunt mulțumite de eficiența metodei contraceptive
folosite. Astfel că în procent de 2,88% acestea afirmă că au avut BTS, deși au folosit o
metodă contraceptivă.
Ineficiența acesteia poatre fi cauzată de mai mulți factori. Pe de o parte din cauza folosirii
și administrării incorecte a acesteia, pe de altă parte din cauză că nu era metoda contraceptivă
adecvată.

[144]
Tabel 4.87. Eficiența metodei contraceptive și numărul de copii
Eficiența metodei Copii
Nu știu/ Nu răspund DA NU Total
NS/NR 9.16% 38.74% 28.27% 76.18%
NU 0.26% 14.92% 7.33% 22.51%
DA 0.00% 1.05% 0.26% 1.31%
Total 9.42% 54.71% 35.86% 100.00%

În procent de 14,92% numărul de copii este datorat ineficienței metodei contraceptive.
Ineficiența metodei contraceptive se vede și în numărul de copii, care există în cadrul unei
familii. Femeile care declară că metoda contraceptivă a fost infecientă au declarat că au cel
puțin un copil în cadrul familiei. Prin urmare există o relație directă și o corelație evidentă
între metoda/ eficiența metodei contarceptive și numărul de copii din cadrul familiei.

METODE CONTRACEPTIVE FOLOSITE DE FEMEI
Întrebarea nr 34: “Ați beneficiat de metode contraceptive gratuit?”

Grafic 4.33. Beneficiul metodei contraceptive

7%
28%
65%Q34. “Ați beneficiat de metode contraceptive
gratuit?”
DA
NU
Nu stiu/ Nu raspund

[145]
Tabel 4.88. Beneficiul unei metode contraceptive gratuity

Ținând cont de informațiile din media, dar și de studiile oferite de literatura de
specialitate, am putea afirma că numărul metodelor contraceptive oferite în rândul
comunităților de etnie rromă este destul de mare. Rezultatele sutudiului nostru reliefează
contrariul.
Gratuitatea în rândul metodelor contraceptive este foarte rar întâlnită. Doar un procent
de 7,33 % afirmă că au beneficiat de gratuitate, 27,49% afirmând că nu au beneficiat și un
procent de 65,18% nu știu dacă au beneficiat de metode contraceptive gratuite. Acest aspect
poate fi explicat în două moduri. Pe de o parte, în comunitate nu au venit persoane care să
împartă astfel de metode contraceptive. Pe de alta parte, femeile din comunitate au refuzat
ajutorul lor și nu au acceptat metodele contraceptive.
În urma acestor rezultate am dori să specificăm că este nevoie de realizarea unei
educații sexuale în cadrul comunității, atât de către medical de familie, cât și de către o
organizație specializată în acest sens.
Aș dori să menționez că în cadrul variantei de nu știu/ nu răspund sunt cuantificate
numărul de persoane care nu au oferit răspunsuri la întrebările adresate și nu neaparat al celor
care au declarat că nu știu să răspundă la întrebare.

Metoda contraceptivă Total Procent %
Nu știu/ Nu răspund 249 65.18%
DA 28 7.33%
NU 105 27.49%
TOTAL 382 100%

[146]
Grafic 4.34. Achiziționarea metodei contraceptive
METODE CONTRACEPTIVE FOLOSITE DE FEMEI
Întrebarea nr 35: “De unde ați achiziționat metoda contraceptivă”

Tabel 4.89. Modalitatea de achiziționare a contraceptivului

Modalitățile prin care femeile din comunitatea studiată putea să-și achiziționeze metoda
contraceptivă sunt diverse, dar nu întotdeauna cele mai utile. Ca și în cazul apelului la
persoana care să le ofere sfaturi pentru metoda și achiziționarea unei metode contraceptive
se face din spații care nu sunt tocmai indicate. Metoda contraceptivă a fost achiziționată de Achizitionarea contraceptivului Total Procent %
Nu știu/ Nu răspund 290 75.92%
Cabinet PF 12 3.14%
Farmacie 15 3.93%
Altele 50 13.09%
Magazin/ Chiosc 15 3.93%
TOTAL 382 100%
3,14%
3,93%
3,93%
13,09%
75,92%0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00% 80,00%
Cabinet PF
Farmacie
Magazin/ Chiosc
Altele
Nu stiu/ Nu raspund
Q35. Achizi
ț
ionarea contraceptivului

[147]
la cel mai apropiat magazin/ chiosc și farmacie în același procent de 3,93% și cabinet P.F în
procent de 3,14 % și din alt loc în procent de 13,09%.
Având în vedere că în ceea mai mare parte metodele contraceptive sunt achiziționate de
la magazin sau farmacie fără prescripție medicală sau recomandări de folosire se poate aduce
în prim plan eficineța lor. În altă ordine de idei achizionarea metodei contraceptive de la
magazine sau chiosc aduce în prim plan lipsa banilor pentru achiziționarea acestora.
Cumulate, în procent de 7 % persoanele apeleză la un cadru medical sau la o persoană.

4.4.2 Concluzii parțiale:
1. Starea de sănătate a femeilor rrome indiferent de mediul de rezidență este auto-
apreciată ca fiind bună.
2. Accesul la serviciile medicale al femeilor rrome este următorul, în procent de 0.9%
nu au acces față de 12,9% care au acces în mediul urban.
3. Cele mai frecvente cauze și factori de risc de îmbolnăvire ale femeilor rrome sunt
legate de contextul social și economic, lipsa utilităților, alimentație precară și
ocupatională.
4. Din punct de vedere fiziologic, femeile nu au anumite probleme, vârsta primei
menstruații fiind în majoritatea cazurilor cuprinsă între 12 -14 ani.
5. Intervalul menstrual la majoritatea femeilor este cuprins între 28-30 ani, de unde se
poate deduce că acestea nu au o problemă de sănătate, care să ducă la apariția unui
număr mai mare de copii. În funcție de numărul de copii se poate observ a că
intervalul menstrual este unul regulat.
6. Debutul vieții sexual în cele mai multe cazuri are loc din cauza obiceiului comunității
de a avea un număr de copii mai mare.
7. Situația financiară precară este cea care în cele mai multe cazuri împiedică apelul
femeilor la medic sau la alte servicii de sănătate.
8. În procent destul de mare (aproximativ 34%), femeile au infecție vaginală. Este
posibil ca în realitate numărul persoanelor care au infecție vaginală să fie mai mare,
dar acesta să nu fie declarat de persoane din diverse motive, le-a fost rușine, sau pur
și simplu nu au știut/ conștintizat prezența infecției vaginale.
9. În procent destul de mare, persoanele au auzit de BTS, fără probabil să știe despre ce
este vorba.

[148]
10. Metoda contracepetivă folosită este metoda calendarului, o metodă care în viziunea
noastră nu aduce un grad foarte mare de siguranță persoanelor, de unde reiese și
numărul mare de copii care există în cadrul familiilor.
11. În număr foarte mic femeile au beneficiat de metode contraceptive oferite gratuit de
medic, sau de către asistenții sociali.

Concluzii.
În urma analizării și prelucrării rezultatelor obținute prin metoda de cercetare tip anchetă
prospectivă bazată pe chestionar putem enunța următoarele concluzii:
1. Așa cum reiese din majoritatea studiilor realizate, dar și din cercetarea noastră rromii
traiesc tradițional și în cea mai mare parte famiile lor sunt caracterizate de un grad
ridicat de sărăcie.
2. Nivelul venitul ui foarte mic, inexistent în foarte multe familii, precum și lipsa
ocupațiilor generează de cele mai multe ori gradul de sărăcie, precum și
imposibilitatea persoanelor de a-și depăși condiția.
3. Lipsa serviciilor de bună calitate și imposibilitatea de a interacționa cu persoane din
alte cercuri decât cele din propria comunitate limitează accesul la mijloacelor de
protecție sexuală și la modalităților de planificare a vieții de familie și de cuplu.
4. Numărul de copii din cadrul familiilor de rromi și căsătoria sunt influențate de
modelul cultural tradițional care există în cadrul familiei și care se transmite din
generație în generație.
5. Pe lângă modelul cultural din cadrul familiei, o altă cauză a numărului mare de copii
și a vârstei mici la care are loc căsătoria este lipsa informațiilor legate de educația
sexuală, concretizată în neștiința de a folosi metode cotraceptive sau în neștiința de
a întreține acte sexuale protejate.
6. În cadrul comunității rrome femeile care au un anumit nivel de studii sau care încă
sunt înscrise la școală utilizează mai mult metode contraceptive decât cele care nu au
urmat un anumit nivel de studii sau care nu sunt înscrise la școală.
7. Metoda contraceptivă nu este o metodă frecvent utilizată de femeile de etnie rromă.
Chiar și în cazul în care aceasta este folosită, nu este eficientă deoarece nu este
folosită corect, din cauza lipsei de informații în ceea ce privește folosirea unei metode
contraceptive.
8. Pe de altă parte, copilul este dorit în cadrul familiilor de rromi, fiind văzut ca
principalul mijloc care asigură viitorul și stabilitatea în cadrul familiei. Din acest

[149]
punct de vedere, familiile de rromi nu pot fi determinate să renunțe la numărul de
copii pe care și-l doresc în cadrul familiei, chiar dacă acesta este văzut pe viitor ca o
resursă economică.
9. Copilul este văzut ca o resursă sau ca un mijloc de a aduce bani în cadrul comunității
rrome. Din analiza realizată reiese că în cadrul familiilor unde alocația copilului,
bursa de elev sau ajutorul social este principala sursă de venit, numărul de copii este
mult mai mare decât în cadrul famiilor unde principala sursă de venit este salariul
sau un alt venit obținut din alte surse.
10. Am constatat o emancipare a acestei comunități atât prin creșterea mediei de
vârsta la care se căsătoresc, cât și în ceea ce privește vârsta mamei la nașterea
primului copil.
11. Populația de etnie rromă a început să se prezinte la medici mai mult decât în trecut,
ceea ce nu poate fi cu siguranța decât un aspect pozitiv, care conduce la o stare de
sănătate și la o prevenție mai mare în rândul acestora.
12. Pătrunderea mijloacelor de socializare, accesul unui procent majoritar de persoane
la internet oferă persoanelor posibilitatea de a se informa, chiar și prin vizual de
metode de contracepție și planificarea vieții familiale. În același timp se observă
un fel de emancipare și în ceea ce privește decizia numărului de copii din cadrul
unei familii.
13. În ceea ce privește politica de planning familial în rândul populației rrome,
aceasta este departe de a fi eficientă, fiind influențată de foarte mulți factori greu
de corectat în timp.
14. Emanciparea comunităților de romi, precum și ajutarea acestora de a-și depăși
condiția se poate face prin realizarea unor ședințe de plannig familiar și prin
oferirea unor exemple proprii de ordonare și planificare a vieții de familie. De
asemenea includerea persoanelor la cursuri de arte și meserii este altă care-i ajută
pe aceștia în găsirea unui job.

Recomandări
1. Având în vedere că educația este principalul punct, punctul zero de la care
pornește în viziunea noastră toată situația în care femeile de etnie rromă se află,
recomandăm implicarea acestora în cadrul unor cursuri de formare educațională,
prin înscrierea acestora fie în cadrul programelor numite șansa a doua, sau în cazul
celor care au terminat studiile gimnaziale, la liceele profesionale. În cazuri

[150]
excepționale, nu există posibilitatea de înscriere/ reînscriere a femeilor de etnie
rromă la școală recomandăm implicarea unor voluntari în cadrul comunității
pentru realizarea unor cursuri minimale care să le ofere șansa să învețe să scrie și
să citească. Cunoștințele minimale de scris și citit le va ajuta pe femei și în
planificarea vieții sexuale, dar și în propria documentare sexuală.
2. Starea economică reprezintă al doilea factor care determină ținerea pe loc a
femeilor de etnie rromă. După cum se observă din studiul realizat, dar și din alte
cercetări, majoritatea femeilor nu au un loc de muncă. Recomandăm realizarea
unor cursuri de formare profesională în cadrul comunității, cursuri care să le ofere
anumite calificări prin care ulterior acestea să se poată angaja. Pentru participarea
la cursuri recomadăm să se ofere o anumită recompensă femeilor.
3. Serviciile de sănătate lipsesc în mare măsură în cadrul comunității, sau chiar
dacă sunt prezente femeile nu apelează la ele, din diverse motive: lipsa banilor,
stigmatizarea socială etc. Recomadăm implicarea unui mediator santitar în cadrul
comunității care să se ocupe strict de problema femeilor de etnie rromă, precum
și construirea unui cabinet medical în imediate proximitate a comunității.
Recomandăm ca femeile să fie implicare în cadrul unor cursuri de educație
sexuală, atât de către mediatorul sanitar, cât și în alt mediu.
4. Autoritățile ar trebuie să se implice în procent mai mare în crearea unor condiții
de trai mai bune întregii comunități, prin reabilitarea clădirilor, îmbunătățirea
infrastructurii (construcția drumurilor, realizarea de apă curentă, gaz, canalizare,
crearea unor servicii medicale minimale), care să asigure condiții sanitare și de
igienă.
5. Medicii de familie ar trebuie să se implice mai mult în educația sexuală a
femeilor de la vârste foarte mici, în înscrierea acestora la medic, precum și în
oferirea serviciilor medicale și a informațiilor de care acestea au nevoie, sa
efectueze vizite pe teren.

Limite.
Lipsa unei cercetari calitative care să ofere informații în profunzime.
Lipsa unor întrebări care să se refere la numărul de persoane cu care a întreținut relații
sexuale, lipsa unei întrebări care să se refere la orientarea religioasă, controlul la medicul
ginecolog, avortul , dacă au avut sau nu avort. În cadrul întrebărilor lipsesc anumite
variante de răspuns. De exemplu, la întrebarea care se referă la metodele contraceptive

[151]
folosite lipsesc foarte unele metode care fi putut fi folosite, frecvența cu care aceștia merg
la medic, care sunt bolile cele mai frecvente cu care acestea merg la medic, dacă au
asigurare medicală, de câte ori au mers la ginecolog, când a fost ultima dată cand au apelat
la medic.
După cum am menționat în partea de metodologie, în momentul în care am avansat
anumite ipoteze și am definit obiectivele, am luat în calcul mai multe tipuri de factori care
pot influența deciziile femeilor de etnie rromă de a avea mai mulți copii. Printre acestea se
numără:
1. Factori economici : care țin de decizia de a da naștere unui număr cât mai mare de copii,
din cauza situației materiale precare pe care o au femeile din familiile de rromi. Copilul fiind
văzut ca o sursă de venit al familiei, venit pe care-l obțin prin primirea alocației din partea
statului sau prin primirea unor ajutoare sociale.
2. Factori culturali : care țin de tradiția existentă în cadrul familiei și de percepția care se
referă la transmiterea anumitor tradiții și obiceiuri pe parcursul mai multor generații. În cazul
de față ne referim la tradiția că în cadrul familiei să fie un număr cât mai mare de copii.
3. Factori educaționali sau medicali : în cadrul acestor categorii ne referim la lipsa unor
informații cu caracter general pe care femeile din comunitățile de rromi nu le au, și anume
informații care țin de :
– panningul familial,
– panificarea sexuală,
– utilizarea metodelor contraceptive,
– prevenția și prevenirea bolilor cu transmitere sexuală.
Gradul mare de tradiționalism, dar și patriarhatul care există într-un grad foarte extins
în comunitățile de rromi, caracterizat prin imposibilitatea femeilor de a-și exprima în mod
direct părerea în fața soților, dar și a rudelor de gen masculin, și-a pus ampreta asupra
familiilor, dar și asupra modalității în care se gestionează relațiile din familie.
Studiile de până acum au arătat că rromii preferă să trăiască în familii extinse, să se
căsătorească la vârste timpurii și să aibă un număr crescut de copii.
Argumentele în favoarea ipotezei tradiționaliste prevalează în măsura în care este
mai probabil ca fetele să se căsătorească timpuriu în gospodăriile în care naționalitatea
declarată este rromă, numărul membrilor în gospodărie și al copiilor în familia de bază
este mai mare.
Acuratețea cercetării este limitată și de subiectivitatea răspunsurilor la chestionar în
funcție de percepția și educația respondenților.

[152]
Informații suplimentare care ar fi fost obtinute prin astfel de mijloace ar fi ajutat la
conturarea mai clară a obiectivelor, precum și în validarea ipotezelor de cercetare.
Ca o concluzie, am putea spune că în România s-au efectuat în ultima perioadă foarte
multe studii în ceea ce privește comunitatea rromă, cu precădere, din cauza faptului că
țara nostră este considerată una dintre țările europene cu cei mai mulți cetățeni de etnie
rromă, atât din punct de vedere declarativ,cât și după calcule statistice.

[153]
BIBLIOGRAFIE
Această secțiune va prezenta sumar și pe categorii materialele consultate înainte de
proiectarea cercetării, dar și pe parcursul desfășurării acesteia, atat materiale pe care le-am
utilizat în partea de teorie, cât și materiale utilizate în partea de cercetare.
În procesul de selectare și consultare a rapoartelor și publicațiilor s-a urmărit în
principal cuprinderea acelor materiale a căror atenție estre centrată pe una sau mai multe
dintre principalele dimensiuni ale cercetării de față: muncă, educație, sănătate, locuire,
căsătorii timpurii, boli cu transmitere sexuală etc. De asemenea, o miză importantă în etapa
de documentare a fost consultarea acelor rapoarte și publicații în care populația investigată
este cu precădere cea de femei rrome.

1. Elena Zolotariov, Planificarea familială, Informare – Educație – Comunicare , Ed.
Educația XXI, B ălți, 2005, pg. 8
2. Mihaela Berechet, Naturalețe sau autocontrol în parenting, www.cursuri –
parenting.ro
3. Iolanda Mitrofan, Cristian Ciupercă, Psihologia relației d e cuplu, Editura Speer,
București, 2009, pg. 292-293, 293
4. Petru Iluț, Sociologia și antropologia familiei, Ed. Polirom, Iași, 2005 pg. 136 -137
5. Valeriu Frunzaru, Loredana Ivan, Politica ocuparii foreței de muncă în Uniunea
Europeană. Egalitatea între bărbați și femei în România, Revista română de
comunicare și relații publice, București, 2007,pg.168
6. Institutul Național de Statistică, Mișcarea naturală a populației în luna februarie
2018, pg. 1-2
7. Carmen Hobbota, in Laura Grungberg (editoare), Cartea nea gră a egalității de șanse
între femei și bărbați în România,ed. AnA, București, 2006, pg.43;
8. Barometru, Accesul femeilor la opțiuni de contracepție modernă în 16 țări UE,
www.ippfen.org
9. https://secsromania.wordpress.com/2015/03/12/882/
10. Vladescu Cristian ( coord.), Sănătate publică și management sanitar. Sisteme de
sănătate, (Centrul pentru politici și servicii de sănătate), Editura CPSS, București,
2004, pg. 56-80
11. Sorin Lucian Puia, Bogdan Marinescu, Compendiu medical de planificare
familială, Tip ărit la ti pografia INTACT, ISBN 973 -97461 -3-6, pg. 9 , 20, 22 -29

[154]
12. Conf. univ. dr. Daniel Popescu, Infecțiile cu transmitere sexuală, Ed. Universitară
Carol Davila, București, 2010, pg. 21 , 21-23, 25, 27 -28, 44, 72, 105, 123, 151, 139,
132
13. Vasile Ni țescu, colab. Valent in Nițescu, TRATAT DE SEXOLOGIE CLINICĂ ,
EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, R. A., BUCUREȘTI, 2015, pg. 192 ,
164-165, 180
14. Vasile Nițescu, Sexologie clinică, EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE,
BUCUREȘTI, 2009, pg. 207 -208, 236
15. Vasile Nițescu, Totul despre sexualitatea normală și patologică, Ediția a III- a
revizuită și adăugită, Editura Muntenia Constanța, 2004, pg. 177.
16. MARIA MÂNDRU UNGUREANU, SEX ȘI SEXOLOGIE, EDITURA
MEDICALĂ, S.A., București, 1994, pg. 395-396, 410, 411
17. Dan Steriu, INFECȚII PARAZITARE, Editura Ilex, București, 2003, pg. 26
18. Prof. Univ. Dr. Constantin PÎRVU COORDONATOR, dr. Isabela ENE, dr. Maria
CERNAT, Emil Valentin MUȘAT profesor, Alexandru CODESCU Magistrat,
Cătălin Marian PÎRVU profesor, Petre SIMION student, SEXUALITATEA
UMANĂ ȘI SĂNĂTATEA, EDITURA TEHNICĂ, București, 2000, pg. 203-204.
19. Bonnie Henry, Ghidul microbilor. Cum să ne ferim de virusuri, ciuperci, bacterii și
paraziți, Ed. Litera, București, 2010, pg. 17-18
20. V. Sălăgean, D. Titieni, I. Vinti, M. Costin, Adolescentul, familia și reproducerea,
Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 1997, pg. 62 -67, pg. 102 -105, 104 -105, 62 -67.87 -89, 62 –
67, 63
21. Virgiliu Ancăr, Crangu Ionescu, Ginecologie, Ed. Național, București, 2008, pg.
209, 209 -210
22. http://inpolitics.ro/fenomen-dramatic- în-românia-infertilitatea-
cuplurilor_18437918.html
23. Radu Vlădăreanu, Obstretică și ginecologie clinică pentru studenți și rezidenții, Ed.
Universitară Carol Davila, București, 2006, pg. 352 -356
24. Institutul Național de Statistică, www.insse.ro
25. Stoenescu Alex Mihai, Țiganii din Europa și din România : Studiu imagologic, Ed.
Rao, Bucuresti, 2005, pg. 56-92
26. https://www.unicef.org/romania/ro/Roma_Girls_Early_Marriage.pdf
27. Apostu Iulian, Căsătoria între stabilitate și disoluție, Ed. Tritonic, București, 2013,
pg. 75-115

[155]
28. https://www.researchgate.net/ _PRIVIND_ COMUNITĂȚILE_ DE_ ROMI_ DIN_
29. Pons, Emmanuelle, Țiganii din România : O minoritate în tranziție, Ed. “AltFel”
Compania, București, 1999, pg. 20 -60
30. Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Barometrul incluziunii,
www.agen țiaîmpreună.ro
31. https://ec.europa.eu/eurostat/
32. http://www.revistacalitateavieții.ro/2005/CV -3-4-05/11.pdf
33. Studiu realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului din România
(IOMC) și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) Atlanta – SUA ,
www.cnscbt.ro
34. Elena și Cătălin Zamfir – coord., Țiganii între ignorare și îngrijorare, edit.
Alternative, București, 1993, pg. 15;
35. Elena și Cătălin Zamfir, Cercetarea Sănătății Reproducerii în România (CSRR),
EDITURA Alternative, București, 1993, pg. 153 , 156
36. Bulmer, M.G. (1980) The Mathematical Theory of Quantitative Genetics.
Publisher: Clarendon Press, Oxford, pg. 1-128
37. David I. Kertzer and Dominique Arel, eds., Census and Identity: The Politics of
Race, Ethnicity, and Language in National Censuses. Cambridge: Cambridge
University Press, 2002, pg. 12-61
38. http:// www.romanicriss.org/Sănătatea%20si%20comunitatea%20roma%20%20anal
iza%20a%20situa ției%20din%20România.pdf
39. Toma Ștefania, Foszto Laszlo Spectrum. Cercetări sociale despre romi, Ed.
Institutul pentru studierea problemelor Minorităților naționale: Kriterion, Cluj-
Napoca, 2010, pg. 91, 92
40. Eugen Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, Editura Ancora, București,
1924-1925, pg. 447
41. https://www.gitanos.org/upload/61/58/Romii_din_România__Bulgaria__Italia_și_S
pania__între_incluziune_socială_și_migrație._Stu diu_compa.pdf
42. http://www.decatorevista.ro/educație-dezbatere-tabu-educație-sexuală-sau -educație-
pentru-sănătate/
43. Agenția pentru drepturi fund amentale a Uniunii Europene, EU -MIDIS Sondajul
Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea, Lupta împotriva
discriminării și a urii față de minorități nu dă roade nici după aproape 10 ani,
Comunicat de presă, Viena, 2017, pg. 2

[156]
44. Mihai, Surdu, Sar cina și căsătoria timpurie în c azul tinerelor roma – Raport
elaborat pentru Centrul Educația 2000+, 2004, pp. 4 -5, accesat la
https://www.unicef.org/romania/ro/Roma_Girls_Early_Marriage.pdf
45. Trebici, V.I., în Mălina Voicu, Raluca Popescu, Nașterea și căsătoria la populația
de romi, Calitatea Vieții, XVII, nr 3 -4, 2006 , pg. 2.
46. Mălina Voicu, Raluca Popescu, Nașterea și căsătoria la populația de romi, Revista
Calitatea Vieții, XVII, nr 3 -4, 2006, pg.4 , 5, 19
47. Situația femeilor rome din România – Studiu Sociologic – , raport final noiembrie
2011, realizat în cadrul proiectului “Investește în oameni”, proiect cofinațat din
Fondul European prin programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007- 2013, Asociația Femeilor Rome din România, pg.23 , 23-24, 52, 53,
25, 26, 27, 28, 29, 1, 47, 45, 15, 45, 46, 52, 52, 53, 54
48. Document disponibil online pe următorul link
https:/ /www.opensocietyfoundations.org/sites/default/files/roma -health -mediators –
20111022.pdf
49. Francisco Francés Daniel La Parra María Asunción Martínez Román Gaby Ortiz –
Barreda Erica Briones-Vozmediano, World Health Organization, pg.52
50. Francés Daniel La Parra María Asunción Martínez Román Gaby Ortiz -Barreda Erica
Briones-Vozmediano, World Health Organization, pg.1, 54, 104
51. Studiu cu privire la situația femeilor și fetelor rome din Republica Moldova, UN
Women, UNDP, OHCHR 2014, pg. 12 – 13, 14-15.
.

AMT, v . 23, no. 2, 2018, p. 1 Anexa 1
FAMILY PLANING RELATED ATITUDES IN A ROMA RURAL
COMMUNITY

CLAUDIA FELICIA IANCU1, FLORENTINA LIGIA FURTUNESCU2, PETRU ARMEAN3

1,2,3University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest

Keywords: family
planning, Roma, rural,
reproductiv e health,
accessibility Abstract:
Universal access to affordable and good quality services and information on reproductive health is a key
premise for achieving the status of well -being for women and men equally, and for avoiding the health
and socio -econ omic consequences of the unwanted pregnancies
Our study aimed to assess the reproductive health profile of young Roma women living in a rural
community and their relation to family planning services.
We performed a cross -sectional descriptive survey to 382 young and sexually active Roma women living
in a rural community , by u sing a self -conceived questionnaire, with four domains: the demographic
characteristic s, profile in relation to reproductive health , general lifestyle characteristics and use of the
reproductive health services .
We found high aggregation of poverty, low education, lack of career perspectives, associated to early
onset of sexual life, early pregnancy and low use of contraception and pregnancy services, despite they
are available without d irect costs, at least from the legal perspective.

INTRODU CTION
The definition of the reproductive health is in line with
the World Health Organization (WHO) definition of health, as
“a state of complete physical, mental and social well -being, and
not m erely the absence of disease or infirmity ”(1). Thus,
reproductive health implies “all mat ters related to the
reproductive system and to its functions and processes at all
stages of life ”, being based on the fundamental human right of
having a responsible, satisfying and safe sex life and also the
capability to reproduce and the freedom to decide if, when and
how many times to have a child ( 2). Universal a ccess to
affordable and good quality services and information on
reproductive health is a key premise fo r achieving the status of
well-being for women and men equally, and also for avoiding
the health and socio -economic consequences of the unwanted
pregna ncies (3).
Family planning, as a dimension of the reproductive
health implies access to contraception in order to control the
number of children and the intervals between them. Despit e the
efforts of different international organization and health care
providers, the unmet need for contraception remains too high
worldwide , with around 214 million women of re productive age
from developing countries not using modern contraception
despite they want to avoid pregnancy (4) .
Using family planning and contraception has multiple
benefits for the individual health and also for the society, by
preventing pregnancy -related health risks in women, reducing
infant mortality, reducing adolescent pregnancies and
empowering people, and especially women to pursue additional
education and to participate in public life (4). At the society
level, investments for education, workfo rce participation and
social contribution have a ten folds return (5).
The World Health Organization promoted a series of
strategic documents aiming to encourage and support the local
and national efforts for responding to the need for contraception.
A ver y relevant one is the Global Strategy for Women’s,
Children’s and Adolescents’ Health 2016 -2030, with the vision to achieve “by 2030 a world in which every woman, child and
adolescent, in any setting realizes their rights to physical and
mental health and wellbeing and… is able to participate fully in
shaping prosperous and sustainable societies” (5). This strategy
has three major objectives: i) survive, in the sense of ending
preventable deaths; ii) thrive, by ensuring health and wellbeing
and iii) transfo rm, by expanding enabling environments (5). It is
fully aligned with the United Nations Resolution 70/1//2015
“Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable
Development” and with the sustainable development goals
(SDGs) and targets adopted by the UN members in 2015 (6).
Among the SDGs targets, most relevant are: reducing maternal
mortality, end preventable deaths of new borns and under 5
years children, and ensuring universal access to sexual and
reproductive health -care services, including for fa mily planning,
information and education, and the integration of reproductive
health into national strategies and programmes . Universal access
to sexual and reproductive health is assessed through p oportion
of women of reproductive age (aged 15 -49 years) w ho have
their need for family planning satisfied with modern methods
and a dolescent birth rate (aged 10 -14 years; aged 15 -19 years)
per 1,000 women in that age group .
Romania has a unique experience in learning about the
consequences of unwanted pregnanci es, due to the fact that
during the communist times (1966 – 1990), we faced a coercive
pronatalist policy, with wide implications on mother and child
health. At that time, the family planning methods were
completely unavailable, and abortion was highly res tricted (7).
As a consequence, in terms of demographic outcomes, the
natality increased in the first years after adopting this policy
(21.1 live birt hs per 1000 inhabitants and 427034 live births in
1970 ), but this increase was limited in time , not sustain able
(16.0 live births per 1000 inhabitants and 369544 live births in
1989) , and also accompanied by other negative demographic
phenomena (627 maternal deaths in 1989 , among which 80%
due to abortion ) (8).

AMT, v . 23, no. 2, 2018, p. 2 Immediately after communism failure (early 1990)
strong programs for family planning started to be implemented
with international support. Education for family planning and
modern contraception started to be provided, firstly by
developing a network of family planning cabinets in hospitals
and former poly clinics from urban areas, and , in a second wave ,
by training and incentivization of the family doctors all over the
country to provide such kind of services (9). Meanwhile, a
national health program for women health has been developed,
ensuring free modern contraceptives for vulnerable women
(students, unemployed, no income and women from rural areas)
(10). In 2006, around 50% of the family doctors provided
family planning services (10). As a result, the use of modern
contraception increased from around 20 000 active users in 2000
to 200000 in 2006 , and the rate of abortions decreased from
3152 to 1099 and 334 abortions per 1000 live births in 1990,
2000 and 2016 respectively (11).
The international organizations acting for family
planning have withdraw n in 2006 , and the national health
program continued to be implemented with national resources,
but its impact decreased significantly in time from 200000 to
50000 active users in 2006 and 2017 respectively ( 10, 12 ).
Despite the fact that the program ensures f ree modern
contraception for women which are socially vulnerable, still it is
not sufficiently accessed by the eligible beneficiaries .
Roma women are an elective group from the
perspective of access to family planning services, because they
associate high level of poverty, low education, higher fertility
compared to general population and cultural habits of early
starting of the sexual life (13 -15).

PURPOSE
The aim of our study was to assess the reproductive
health profile of young Roma women li ving in a rural
community and their relation to family planning services.

MATERIALS AND METHODS
We performed a cross -sectional descriptive survey in a
rural community of Roma people .
We used a self -conceived questionnaire, with the
following domains: the demogr aphic characteristics (age,
education, economic status, civil status, household’s
characteristics); personal characteristics in relation to
reproductive health (age of starting the sexual life, reason for
starting, awareness and antecedents of sexually tra nsmitted
diseases, number of children, age at birth of first child,), general
lifestyle characteristics (use of alcohol and drugs ) and use of the
reproductive health services for contraception and pregnancy
reasons.
The inclusion criteria for participatin g to the interview
were: to be young (aged under 21 years), sexually active and to
agree to participate.
The study has an ethical approval and the acceptance
of the Roma leaders from the community, after explaining the
reasons and the aim of the study and the importance of the
results from the public health perspective.
Data collection took place on April – September 2017.
We have done regular visits in communities and had face to face
meetings with 382 Roma women. The questionnaire was filled
by the res earcher (same person) , upon the declaration of the
interviewed persons.
All women were informed about the purpose of the
study and give us their informed consent for participation. For
girls under 16 years of age, the mother gave the consent too, but
the interview was done only with the girl. All respondents were
explained that we need their onest opinion, which we will use only for scientific reasons, and only in aggregate form, in full
respect of confidentiality.
The collected data were organized in an electronic
database and analysed using SPSS v.23.0.
The quantitative variables were analysed for
distribution and average and/or median were calculated, upon
the case. Comparison within groups was done using T student
test or one -way Anova.
For qualita tive parameter s were analysed as
proportions. Comparations were done using the Chi2 test.
In some cases we perform Spearman correlation.

RESULTS
We interviewed 382 young Roma women aged 12 –
20 years, living in a rural community in Romania , all sexuall y
active. Mean and median age w ere 16.14±0.131 years and 16
years respectively. 18% of the respondents were married, 45%
unmarried, and 37% unmarried, living with the partner. The
married women were significantly older compared to those
unmarried and livin g without partmer (p<0.001, One -way
Anova). (Fig 1).

Fig 1. Mean and median age upon the marriage status

93% of the respondents graduated at most the gymnasium (8
years of school) and only 7% were enrolled in high school.
As for occupation, 43.5% of th em were still enrolled in a school
and the rest were housewives, not integrated in any
unemployment program.
Only 26.4% of the young women declared they live only with
their partner, the rest living with the extended family (parents,
brothers and other rel atives).
67.5% of the respondents lived in households with maximum
two rooms.
All the demographic characteristics are indicators of severe
poverty at present and also in the future, with no interest and
chances for having an occupation or building a caree r (despite
all of them are very young) and with low chances even for their
children to be enrolled in educational programs and to receive
the needed family support.
Characteristics related to reproductive health
Our a nalysis of the revealed that most of t he young women have
a good health, with normal periods, for 75.1% starting within
12-14 years of age .
The onset of sexual activity was placed for most women
between 12 -15 years of age, despite 32% avoided to respond to
this question. We met however women d eclaring they started
their sexual activity at age of 10 or 11 years (4% of the cohort)
and only 1% of the respondents declared they became sexually
active after the age of 18. (Fig 2). Most frequently the women
started to have sex because this is the norm ality in the
community (54%), or from curiosity (11%).

AMT, v . 23, no. 2, 2018, p. 3

Fig. 2. Age -group for becoming sexually active

Considering this model of experienc ing the sexual life,
appropriate educational program s should be designed for Roma
women at an early age, in sch ools, but also i n the family and in
the community, for preparing them for a safe reproduction.
8.6% of our respondents (n=33) were already experienced a
vaginal infection, occurring in most cases after the age of 16
years.
56% of our respondents had alrea dy at least one child at the
moment of the intervie w, most of them having two children or
only one (Fig. 3)

Fig 3. Distribution of respondents upon the number of children

We found positive strong and significant correlation the number
of children and the age of respondents (r=0.803, p<0.001,
Spearman Correlation) and also positive moderate and
statistically significant correlation between age and age at sexual
onset (r=0.699, p<0.001) and age at sexual onset and number of
children (r=0.601, p<0.001). No correlation was found between
age at first period and age of sexual onset or number of children.
All respondents declared their intention to have other children in
the future and 4.2% (n=16) were pregnant at the moment of the
interview.
Regarding the a ge at first birth, almost two thirds of those
having children had their first birth in age of 15 or 16, but 7% of
the total responders became mothers before the age of 15 (Fig.
4).
Other life style behaviours
We asked our respondents about alcohol and drug s consumption
and all of them denied the exposure to these risks. There is a
high probability for some of them to be exposed, at least to alcohol and at least from time to time, but their negative answer
suggest that alcohol consumption is not a socially a ccepted norm
in their community.

Fig. 4. Age at first birth for the responders

Use of the reproductive health services for contraception
and pregnancy reasons.
24.6% (N=94) of our respondents (or 25.6% of non –
pregnant population) affirmed they were using a contraceptive
method at the time of the interview, but most preferred were the
traditional methods, meanwhile condoms, oral contraception or
intra-uterine devices were used in very small proportion (Fig 5).

Fig. 5. Contraception users per type of method

We asked all contraception users from where they received the
recommendation or indication for contraception. More than half
of them (55%) said they choose the method by discussing with
relatives or friends, meanwhile only 35% and 10% received an
indication from a physician or a nurse respectively. However,
91% of the users were happy with the method chosen.
Only 28 out of the 44 users of modern contraceptive methods
said the procured contraception for free (despite all were
eligible). Those us ers paying for contraception used mainly
condoms and bought them either from pharmacy or from
different shops.
We were also interested about the use of health services in case
of pregnancy, because the general organization of the health
system in Romania ( social insurance based) appears to prioritise
the pregnant woman ( 16). Thus, the pregnant women are
considered ensured, even in case of no income and no paying
the social contribution and the family doctors are incentivised
per service to follow the normal pregnancies. In case of risk, the
woman is sent to gynaecology immediately at any moment of
the pregnancy. Having all legal provision and arrangements in
place, we tried to measure the utilization of the existing services

AMT, v . 23, no. 2, 2018, p. 4 during pregnancies. We found tha t, in case of pregnancy, most
women are generally discussing with the family and only very
few are going to see the family doctor (14%) or the specialist
(1%). However, 39% of respondents avoided to answer to this
question (Fig. 6).

Fig. 6. Information in case of pregnancy

DISCUSSIONS
Our study in young Roma women found high
proportion of poverty associated to low education and lack of
career perspectives. From the perspective of reproductive health
our subjects started their sexual life early or very e arly 9most of
all bellow the age of 18 which is considered the adult age in
Romania. The use of contraception was limited to around a
quarter of the respondents, which is much bellow other data
from Bulgaria (40% of Roma women of reproductive age are
using contraception) , quite similar to France (27%) and higher
than in Czech republic (10% of users) or Slovakia (2%). (14).
However, most of contraception users practice the traditional
methods and only a very limited proportion of users of modern
contracepti on was found. One third of modern contraception
users bought the products, despite the opportunity to procure
contraception for free through the national health program. This
is a serious concern from the perspective of payer, meaning that
more information is needed for the potential beneficiaries of the
program in order to increase the access and to make it more user
friendly. Also we learned that despite generous policy and
legislation allowing free access to medical care during
pregnancy, the services ar e under used, also due to lack of
information or social or cultural norms awarding more trust in
friends or relatives compared to medical providers.
Not less important, in Roma communities most of the
women become sexually active at an early age (much bel low the
adult age of 18), thus health education on this issue should start
very early, and not limited in schools, because many of them are
living the school very early.
Our results are of course limited to the community in
which we perform the analysis, but we should raise the same
questions in relation to any Roma community.

CONCLUSIONS
Roma young women have particular specificities
related to low economical status, low education, early onset of
sexual life and low awareness on the availability of the
reproductive health services. Only regulation for allowing free
access to reproductive health services is not sufficient for
responding to their needs, and more targeted policies should be
developed in the future, based on an active approach.
REFERENCES

1. World Health Organization. Constitution of World
Health Organization. 1946. Available at: … 2. World Health Organization. Sexual and reproductive
health. Available at:
http://www.euro.who.int/en/health -topics/Life –
stages/sexual -and-reproductive -health/sexual -and-
reproductive -health
3. World Health Organization. Family Planning. A
Global Handbook for providers. 2018 edition.
Availabl e at:
http://www.who.int/reproductivehealth/publications/fp
-global -handbook/en/
4. World Health Organization. Family
Planning/Contraception Factsheet. Updated 8Februar y
2018. Available at: http://www.who.int/en/news –
room/fact -sheets/detail/family -planning -contraception
5. World Health Organization. Global Strategy for
Women’s, Children’s and Adolescents’ Health 2016 –
2030. Available at: http://www.who.int/life –
course/partners/global -strategy/global -strategy -2016 –
2030/en/
6. United Nations. Global indicator framework for the
Sustainable Development Goals and targets of the
2030 Agenda for Sustainable Development. adopted
by the General Assembly (A/RES/71/313). Available
at: https://unstats.un.org/sdgs/indicators/indicators -list/
7. Decree no 770/1966 regarding regulation of abortion
8. National Institute of Statistics. Main demographic
phenomena in Romania. 2010
9. Merce G, Wright C , Pătruleasa M, and Hedgecock D.
Romania: Scaling Up Integrated Family Planning
Services: A Case Study. Arlington, Va.: DELIVER,
for the U.S. Agency for International Development.
2006.
10. Order of the Minister of Health no 86/2006 regarding
the implementatio n of national health programs in
2006
11. National Institute of Public Health. Health Statistic
Yearbook. 2016
12. Order of the Minister of Health no 377/2017 regarding
the implementing norms for national health programs
in 2017 -2018
13. Foldes ME, Covaci A. Research on Roma health and
access to health care: state of the art and future
challenges. Int J Public Health. 2012;57:37 -39. DOI
10.1007/s00038 -011-0312 -2
14. European Commission. Roma health report. Health
status of the Roma population. Data collection in the
Member States of the European Union. 2014.
15. National Institute of Public Health. Assesment of
health needs and risk behaviours in 45 Roma
communities. 2015. Available at: http://www.reteaua –
amc.ro/rezultate/
16. Law no 95/2006 regarding the reform in health

AMT, v. 24, no. 3 , 2018, p. 1 Anexa 1
ANALYSIS OF REPRODUCTIVE HEALTH POLICIES IN
ROMANIA: EVOLUTION FROM THE PERSPECTIVE OF
ACCESS AND ADRESABILITY TO FAMILY PLANNING
SERVICES

CLAUDIA FELICIA IANCU1, FLORENTINA LIGIA FURTUNESCU2, PETRU ARMEAN3

1,2,3University of Medicine and Pharm acy “Carol Davila” Bucharest

Keywords: family
planning, reproductive
health, access ,
addresa bility
Abstract: Our study aimed to describe the evolution of main reproductive health policies in Romania and
their implications in terms of access and addressab ility to family planning services for the general
population .
We performed a literature review for identifying the most relevant policies and indicators of access to
reproductive health services at international level and in Romania.
We found that Romania has strong policies and regulations encouraging the access to family planning ,
but monitoring of access is missing and some key interventions developed in the past are implemented at
a lower scale. This resides in affectation of some health indicators, par ticularly in young age -groups.
Further efforts are needed for ensuring systematic training of providers, monitoring of the needs and
access to services, appropriate provision of contraceptives for vulnerable groups and systematic
exposure of teenagers to sexual education.

INTRODU CTION
Universal access to affordable and good quality
services for reproductive health is a key premise for achieving
the status of well -being for women and men (1) . Considering the
World Health Organization (WHO) definition of reproductive
health , adopted by the delegates of the UN International
Conference on Population and Development, held in Cairo,
1994 (state of complete physical, mental and social well -being
and not merely the absence of disease or infirmity, in all matter s
relating to the reproductive system and to its functions and
processes ), the services for reproductive health should implicitly
include at least the following : counselling, information,
education, communication and clinical services of family
planning, services for maternal and perinatal health, preventing
unsafe abortion, prevention and treatment of sexually
transmitted diseases , prevention and management of sexual
violence and systematic and sustainable health education for
promoting sexual health amon g specific groups as adolescents
(2, 3).
Recogni zing the importance of the reproductive
health, the countries assumed among the Millennium
Development Goals (MDGs) the fifth objective on “Improving
maternal health”, by setting up two target s: a) to reduc e by three
quarters the maternal mortality ratio in 2015 compared to 1990
and b) to achieve by 2015 universal access to reproductive
health (4). However, the progress on these targets was slower
than expected : the maternal mortality ratio has been reduced b y
a 45%, most of reduction occurr ing after the year 2000 ,
meanwhile, in relation to universal access to reproductive
health, only half of pregnant women received the recommended
amount of antenatal care and contraceptive prevalence among
women of fertile a ge (15 -49) increased fro m 55% (1990) to 66%
in 2015 worldwide (5). These unachieved commitments were
transposed in 2015 in the 2030 Agenda for Sustainable
Development under the objective 3 “Ensure healthy lives and promote well -being for all at all ages” ( target s: a) Reduce the
global maternal mortality ratio to less than 70 per 100,000 live
births by 2030 and b) Ensure universal access to sexual and
reproductive health -care services, including for family planning,
information and education, and the integra tion of reproductive
health into national strategies and programmes by 2030 ) and
respectively objective 5 “Achieve gender equality and empower
all women and girls ”(targets: a) Eliminate all forms of violence
against all women and girls in the public and p rivate spheres and
b) Ensure universal access to sexual and reproductive health and
reproductive rights ) (6).
Romania ha d a particular history in terms of
reproductive health policy, because during the communist times
the family planning services were completely missing . As a
correction for the decreasing natality, the communist regimen
decided in 1966 to ban the induced abortion (exemptions were
allowed only in case of fulfilling very narrow criteria) ,
meanwhile other contraceptive means were not availabl e in the
country (7). This policy had major implications on women
health, conducting at the end of 80 ’íes at the highest level of
maternal mortality reported per country in Europe (159 deaths
per 100,000 live births in 1989), among which 87% were due to
illegal/unsafe abortion ( 8). From a broader perspective, it
influenced the lives of hundred thousand of citizens from many
generations.
Immediately after the communism falling in Romania,
one of the first reparatory measures was to abolish the decree
770/19 66, thus creating access to safe abortion. In the coming
months and years , many international donors started to
developed large scale projects for providing access to family
planning services (9). These interventions had immediate impact
on reducing matern al mortality related to abortion, and the
addressability for contraception improved as well , but in much
lower rhythm compared to use of abortion as mean of avoi ding
unintend ed pregnancies ( 10).

AMT, v. 24, no. 3 , 2018, p. 2 PURPOSE
The aim of our study was to describe the evolution of
main reproductive health policies in Romania and their
implications in terms of access and addressability to family
planning services for the general population.
MATERIALS AND METHODS
General approach: We performed a literature review
with the aim of id entifying the most relevant policies of
reproductive health at international level and main indicators
used for measuring the access and addressability to family
planning. We used as main data sources the WHO strategic
documents and databases . Further on, we explored the national
policies on reproductive health, with focus on family planning,
the legislative framework regulating the access to health care in
Romania and the historical evolution of the family planning
services after the communism falling (199 0 – 2017). We used
for this purpose the national legislative database and scientific
papers and official reports published in the area , or other grey
literature. We explored also the national health information
system in order to analyse the trends for mai n health indicators ,
relevant for access and addressability to family planning
services .
Indicators used for the research: Following to the
conceptualization of the reproductive health, and considering the
diversity of the systems, services and indicator s for measuring
the health status, WHO led a consensus on a shortlist of 17 core
indicators measuring the reproductive health goals globally. We
analyzed this list upon following criteria: relevance of the
indicator from the perspective of access or addres sability to
family planning , magnitude for Romania and availability of the
indicator in the routine reporting system of the country or in any
available international database for the period 1990 –
2016/2017 . We retained for our analysis only two indicators
considered as high ly relevan t for access/addressability to family
planning : total fertility rate and contraceptive prevalence rate.
However, the second indicator was available only for some
years, thus we identified some proxies (Table 1).

Table 1. Prox y indicators used for measuring the
access/addressability to family planning in Romania
Indicator Reason
Number of abortions Most reported abortions are
provided for ending an unintended
pregnancy. This is a failure in
access family planning services
Proportion of abortion
per five-years age-group Useful to understand which age –
groups have more limits in access/
addressability to family planning.
It suggest failure in moving the
women from induced abortion to
family planning methods
Specific rate of abor tion
per age -group Trends could suggest evolution of
access to family planning services
for different age -groups
Specific fertility per
age-group Helps in understanding the
reproductive behavior

RESULTS
The relevant international framework for
reproduct ive health policies : In 1994, the UN International
Conference on Population and Development, held in Cairo,
1994 resulted in achieving consensus on four basic principles:
universal education, reduction of infant and child mortality,
reduction of maternal m ortality and universa l access to
reproductive and sexual health services including family planning (2). A Programme of Action result ed from the
conference , defining key objectives in few fundamental fields,
among which the reproductive rights and reproduct ive health
(11). Three objectives were defined in re lation to reproductive
health (11):
a. To ensure that a full range of services, including family
planning, are accessible, affordable, acceptable and
convenient to all users ;
b. To enable and support responsibl e voluntary decisions
about child -bearing and family planning methods and
c. To meet the changing reproductive health needs over the
life cycle, in full respect of diversity.
In 2000 the UN adopted the MDG s, described in the
introductory part. The monitoring of these goals showed
shortage in reliable data and, in 2006, WHO published a
guideline for generation, interpretation and analysis of the core
indicators (3). In 2015, the MDGs, partially achieved, were
transposed in Agenda 2030 and the WHO adopted the G lobal
Strategy for Women’s, Children’s and Adolescents’ Health
2016 -2030 (12).
The current national policies in the field of
reproductive health : Romania had a very poor situation for
women health in 1989, but immediately after the communism
falling, lot o f donor came into the country and started to develop
models of services for provision of family planning services.
Among the first initiatives, the government started to develop
family planning clinic s in city hospitals, providing counselling
and free or s ubsidized contraception means, run by
gynecologists. At end of 90íes, the country started the health
sector reform and the Government agreed (with skepticism and
low rate of succes ) to include the family planning services under
the responsibilities of the family doctors (providing primary
care). Meanwhile, the private specialty clinics, in ongoing
development, became providers of family planning services.
During 1999 -2001 John Snow Inc piloted in Romania
the Women Reproductive Health Initiative (WRHI) , in an
attempt to integrate the family planning services in 36 primary
health care centers in rural areas. They had client -centered
interventions based on three pillar s (Fig 1).

Fig 1. Pillars of interventions for Women Reproductive Health
Initiative in Roman ia

Source: USAID. Romania: scaling up integrated family planning
service. es. A case study. 2006

The period after the year 2000 was marked by a real enthusiasm
of the Romanian authorities in promoting reproductive health
polic ies (of course with the support of the international donors) ,
which wer e highly visible at that time. Durin g 2001 – 2007, th e
WRHI pilot project was scaled up in all Romanian counties ( in 8
counties supported by UNFPA and in 34 counties implemented
as Rom anian Family Health Initiative (RFHI) , under the

AMT, v. 24, no. 3 , 2018, p. 3 umbrella of the partnership between Romanian Ministry of
Health, USAID and John Snow Inc. Research and Training
Institute ( 13).
The authorities assumed in that time a range of
strategic documents: in 2002 th e Ministry of Health assumed the
Strategy for Reproductive Health and Sexuality (2002 – 2006)
and in 200 4 the Strategy for HIV prevention and control 2004 –
2007 was approved by the Government (14). Starting from
2001 , the Ministry of Education in partners hip with Ministry of
Health started to implement a national project “Health
Education in Romanian Schools”, having as result a harmonized
national curriculum for health education for all cycles of
learning (from first to twelve year) and training in health
education for 6000 teachers (15). Unfortunately, the topic
remained optional, only part of the pupils being exposed,
depending of the school choice and availability of teachers.
There were also noticeable efforts to transfer some of
these revolutionary an d successful models in the routine
responsibilities of the Romanian Authorities. Thus, the Ministry
of Health institutionalized the national health program “Mother
and Child Health”, procuring and distributing contraceptives for
medical providers of family planning, with the aim to be freely
prescribed and provided to certain vulnerable categories of
women (students, unemployed, women living in rural and
women requiring an induced abortion) (16). The National Health
Insurance House incentivized the family d octors (as fee for
service fee in addition to per capita payment) in an attempt of
encouraging them to provide family planning counselling and
contraception (17).
In 2007 Romania accessed the EU and the country
was not anymore eligible for being supported by international
donors, so all the international organizations left the country in
the upcoming months/years and the Romanian authorities
remained to continue at the same scale the successful
interventions developed in partnership with the donors. They
were successful at a certain extent and even some developments
occurred in particular areas.
At present, the women health is recognized as a key
public health priority by a series of strategic and legal
documents , among which most relevant is t he National Health
Strategy 2014 -2020, which includes a general objective for
improving the health and nutrition status for women and
children (1 8). Behind the strategy, the general regulations for
health stipulates very good condition of access to pregnancy
care and f amily planning services (1 9 – 21). The Romania n
health system is social insurance -based, the health insurance is
compulsory by law , and all active citizens pay a certain
proportion of their monthly gross income for the health
insurance fund. As benefits, t he health insurance guarantees
access to a basic package of services , which does include , in
certain conditions, almost all types of services, according to the
needs of the person s. The system does provide also a minimal
package of services for those not i nsured. All pregnant women
are insured by law , even if they don’t earn revenue , having, so,
the right to access the basic package of care . Even if not insured
(e.g, due to lack of fulfilling the procedure), the needed care for
pregnancy is always provided, being also included in the
minimal pac kage of care (20 , 21). Also, upon the legislation, the
family planning suppose s to be provided by the family doctors,
as counselling and/or prescription, to both insured and not –
insured persons. For motivating the fam ily doctors to provide
family planning, the se services are reimbursed “per services”, in
addition to “per capita” payment (20, 21). It seems that , over the
years, the legislation became progressively more in favor of
universal access to reproductive health services, including to the
family planning ones. Meanwhile, the national health program for mother and child health continues to exist, but at a more
reduced scale compared to the past. Despite legislation, t he
motivation of the family doctors to provide contraception
decreased and there is no clear how many family planning
clinics are still functioning.
Health indicators
Natality and Total Fertility Rate decreased by 33% and 20%
respectively compared to 1990 (reaching to 9.1 live births /1000
inhabotant s and 1.2 respectively). The number of abortions
decreased in sharp slope till 1998 and kept a slight decreasing
since then, meanwhile the number of live births had a slighlty
decreasing trend in all the study period (Fig 1). In 2016 number
of abortions wa s 15 times lower compared to 1990, but also
number of live births was 40% lower.
Fig. 1. Live births and abortion in Romania 1990 – 2016
(absolute numbers)

Still 9% of abortions occur in very young age, this suggesting
unmet need for family planning in a dolescents (Fig. 2).

Fig. 2. Proportion of abortions per age -group in selective years

Fig. 3. Specific fertility and abortion rates in young age -groups

Still high rates of abortion are seen in young age -groups, in
particular for group 15-19 years, in which fertility remain quite

AMT, v. 24, no. 3 , 2018, p. 4 stable over the last years, this suggesting the need to develop
more comprehensive approach for family planning (Fig. 3).
DISCUSSIONS
During the 90íes and before the EU accession
Romania ha s built very successful interventio ns in the field of
family planning, with the support of the international donors.
Once donors left, in 2007, the national government trie d to
continue and to scale up the interventions with national
resources. Considering the three pillars approach initiat ed by the
donors, following transformation occurred:
a. The Government develop ed a strength institutionalization
of the services, by developing detailed and generous
legislation encouraging access and addressability at all
levels of care and for all groups, i ncluding the vulnerable
ones. Improving the women and children health is a general
objective in the national strategy.
b. Despite institutionalization, monitoring and evaluation of
access to services is fragmented. There is not clear how
many of the specialty clinic of family planning are still
functioning and how many family doctors do provide
family planning services.
c. Most health indicators related to family planning improved
in the last decade, but some relevant ones are not collected
(E.g. contraceptive pr evalence rate).
d. In relation to access at primary care level, n o systematic
continuous training of medical providers was organized in
the last decade and the motivation to be involved in this
kind of services decreased.
e. The provision of contraceptives for vulnerable groups was
fragmentary in the last years.
f. Information -education -communication campaigns were
organized fr om time to time, but it is not clear how much
they were successful in increasing or maintaining the level
of awareness in relation to reprod uctive behavior and
family planning. The civil society organizations trained,
skilled and developed with the donors support remained
without opportunities of financing and only part of them
succeeded to remain active in the field.
g. The health education in schools remained an optional topic,
this hindering the universal and systematic access of
adolescents to reproductive health education. This resides
in less favorable indicators for young females.
CONCLUSIONS
Despite very successful interven tion for rep roductive
health and, in particular, for family planning were developed in
Romania during the 90’íes, at ten years after the donors leaving
there are still challenges to face and these seem to affect more
the young age -groups. Good progress has been done i n
promoting legislation, but efforts are still needed for ensuring
systematic training of providers, monitoring of the needs and
access to services, appropriate provision of contraceptives for
vulnerable groups and systematic exposure of teenagers to
sexua l education.
REFERENCES
1. World Health Organization. Sexual and reproductive
health. Available at: www.euro.who.int
2. United Nations. International Conference of Population and
Development. Report on the International Conference on
Population and Development, Cairo. New York: United
Nations;1994. Doc A/conf.171/13. Available at:
http://www.un.org/popin/icpd/conference/offeng/poa.html
3. World Health O rganizations. Reproductive health
indicators: G uidelines for their generation, interpretation
and analysis for global monitoring. World Health
organization. Reproductive Health and research. Geneva. 2006. Available at:
http://www.who.int/reproductivehealth/publications/monito
ring/924156315x/en/
4. United Nations. General Assembly Resolution 55/2: United
Nations Millennium Declaration. 2000. Available at:
http://undocs.org/A/RES/55/2
5. United Nations. The Millenium Development Goals Report
2015. Available at:
http://www.un.org/millenniumgoals/reports.shtml
6. United N ations. General Assembly Resolution 70/1:
Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable
Development. Available at: http://www.un.org
7. Decree no 770/1966 for regulating the pregnancy cessation
with subsequent amend ments
8. Hord C, David HP, Donnay F, Wolf M . Reproductive
health in Romania: reversing the Ceausescu legacy. Stud
Fam Plann . 1991 Jul -Aug;22(4):231 -40
9. Merce G, Wright C, Pătruleasa M, and Hedgecock D.
Romania: Scaling Up Integrated Family Planning Services:
A Case Study. Arlington, Va.: DELIVER, for the U.S.
Agency for International Development. 2006.
10. Serbanescu F, Morris L, Stupp P, Stanescu A. The impa ct
of recent policy changes on fertility, abortion, and
contraceptive use in Romania. Stud Fam Plann. 1995 Mar –
Apr;26(2):76 -87.
11. UNFPA. The Programme of Action adopted at the
International Conference on Population and
Development.Cairo, 5 -13 september 1994. 2004. ISBN:0 –
89714 -696-4
12. World Health Organization. Global Strategy for Women’s,
Children’s and Adolescents’ Health 2016 -2030. Available
at: http://www.wh o.int/life -course/partners/global –
strategy/global -strategy -2016 -2030/en/
13. USAID. Romania: scaling up integrated family planning
service. es. A case study. Nov 2006 . Available at:
https://www.jsi.com/
14. Government Decision no 1 342/2004 regarding the approval
of National Strategy for HIV prevention and control 2004 –
2007
15. Ministry of National Education. Press release. Celebrating
one year from the Launching of the Project Health
Education in the Romanian Schools. 2002. Available at:
http://oldsite.edu.ro/index.php/pressrel/2317
16. Consecutive Government Decisions approving each year
the national health programs
17. Consecutive Government Decisions approving each year
the framework contract for pro vision of medical services
within the social insurance system
18. Government Decision no 1028/2014 for approving the
National Health Strategy 2014 – 2020
19. Law no 95/2006 regarding the reform in health
20. Government Decision no 140/2018 regarding the approval
of the framework contract for provision of health services
in the health insurance system
21. Order no 397/836/2018 of the minister of health and of the
president of the national Health nsurance House regarding
the implementing norms for the framework contract
22. National Institute of Statistics. Tempo on -line database.
Available at: http://statistici.insse.ro
23. Ministry of Health. National Institute of Public Health.
Sanitary Statistic Yearbook 2016. Bucharest. 2017