MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ABREVIERI LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETELOR CAP 1. STRA TEGIA EUROPA 2020… [610014]
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ NAPOCA
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific
Conf.univ.dr. Octavian JULA
Student: [anonimizat]
2017
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ NAPOCA
LUCRARE DE LICENȚĂ
Complexitatea și actualitatea
Strategiei Europa 2020
Coordonator științific
Conf.univ.dr. Octavian JULA
Student: [anonimizat]
2017
CUPRINS
INTRODUCERE
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
ABREVIERI
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETELOR
CAP 1. STRA TEGIA EUROPA 2020 ………………………….. ………………………….. …….. 1
1.1. STRATEGIA GUVERNULUI ………………………….. ………………………….. …….. 1
1.1.1. Obiective Strategia Europa 2020 ………………………….. ……………………….. 1
1.1.2. Semestrul European – definiții, norme și documente ………………………… 2
1.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE ………………………….. ………………………….. …… 9
1.2.1. Creștere inteligentă ………………………….. ………………………….. ……………. 10
1.2.2. Creștere durabilă ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
1.2.3. Creștere favorabilă incluziunii ………………………….. …………………………. 18
1.3. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
CAP 2. EXPERIENȚA ANTERIOARĂ ROMÂNIA – DOMENIUL
COMPETITIVITATE ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
2.1. EXPERIENȚE ANTERIOARE (2007 -2013) ………………………….. …………… 21
2.2. ASPECTE POZITIVE / NEGATIVE CU PRIVIRE LA DOMENIUL
COMPETITIVITATE 2007 -2013 ………………………….. ………………………….. ………… 29
2.2.1. Aspecte pozitive ………………………….. ………………………….. ………………… 29
2.2.2. Aspecte negative ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
2.3. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
CAP 3. STRATEGIA 2014 -2020 ÎN DOMENIUL COMPETITIVITATE ……… 32
3.1 STRATEGIA 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. ………….. 32
3.2 AXE PRIORITARE ………………………….. ………………………….. …………………. 35
3.3 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 38
CAP 4. STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI 2020
LA NIVELUL MUNICIPIULUI BAIA MARE ………………………….. …………………. 39
4.1 ZONA METROPOLITANĂ BAIA MARE ………………………….. …………………. 39
4.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ ………………………….. ………….. 41
4.3 STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTELIGENTĂ ………………………….. …….. 45
4.4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE FAVORABILĂ INCLUZIUNII …………… 47
CAP 5. CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII ………………………… 50
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ………………………….. ………………………….. …………. 51
INTRODUCERE
,,Strategia Europa 2020 ” reprezint ă un subiect de o deosebită importanță în contextul
creșterii economice și al locurilor de muncă. Acestă abordare strategică , era și este ,
mai mult decât necesară cu privire la dezvoltarea Europei, în urma deficitelor lăsate de
criza economică.
În acest context, prezenta lucrare are ca scop principal atingerea și explicarea
complexității și actualității ,,Strategiei Europa 2020 ”, dar și a necesității implementării
în cadrul contemporan.
Primul capitol expune principalele aspect e cu privire la ,,Strategia Europa 2020” ,
respectiv obiectivele principale și obiectivele cheie, fiind explicate amănunțit prin
direcțiile de dezvoltare și stadiul implementării acestora la nivelul Uniunii Europene.
În contextu l unei mai bune abordări cu privire la această strategie, a fost intro dus
Semestrul European , fiind explicat modul de funcționare, dar și necesitatea existenței
acestuia. Totodată, a u fost identificate și abordate principalele norme și documente
care stau la baza Semestrului European.
Cel de -al doilea capitol cuprinde o deta liere cu privire la experiența anterioară
Strategiei Europa 2020, în domeniul Competitivității. În acest domeniu, programul
avea denumirea de POS CCE (Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competitivității Europene) , fiind analizat detaliat în cadrul a cestui capitol. De
asemenea, au fost prezentate domeniile de acoperire, obiectivele programului, axele
prioritare, cum a luat amploare acest program și proce sul de implementare și evoluție.
Prin statisticile ilustrate, s -a putut observa parcursul evolu ării implementării
proiectelor, a strategiei. Statisticile sunt cu privire la numărul proiectelor depuse,
numărul proiectelor în evaluare, respinse, aprobate și contractate. În ultima parte a
acestui capitol sunt enumerate aspecte le pozitive și negative cu pri vire la experiența
anterioară (2007 -2013) în domeniul competitivității, justificate conform obiectivelor
de la începutul perioadei de implementare. Concluzia acestui capitol este accea că,
implementarea programului a fost continuată datorită rezultatelor p romițătoare.
Al treilea capitol cuprinde analiza experienței actuale cu privire la competitivitate pe
perioada 2014 -2020 . Denumirea programului a suferit o schimbare , în favoarea unei
denumiri mai scurte: ,,Program Operațional Competitivitate”. Acest capit ol subliniază
aspectele cu privire la investițiile în TIC, mai ales cu privire la îmbunătățirea mediului
digital în scopul asigurării de servicii publice pentru cetățeni și mediul de afaceri.
Totodată , viziunea Strategiei Europa 2020 cuprinde un set de pri ncipii de acțiune,
sprijinite pe trei piloni principali, fiind detaliate explicit în cadrul capitolului trei.
Axele prioritare arată modalitățile de acțiune și domeniile principale abordate, precum
și rezultatele așteptate până la sfârșitul perioadei de implementare.
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
Titlul temei alese este ,,Complexitatea și actualitatea Strategiei Europa 2020 ”, fiind
unul sugestiv cu privire la faptul c ă este un subiect de contempo raneitate.
Complexitatea s trategie i pro vine din structura acesteia , mai ales prin structura dată de
Comisia Europeană , care are rolul de a realiza anual o analiză detaliată a planurilor
fiecărei țări pentru reforme bugetare macroeconomice și structural e, iar mai apoi oferă
guvernelor UE recoman dări specifice fiecărei țări în parte pentru următoarele 12 -18
luni și d e asemenea, monitorizează eforturile țărilor UE în vederea atingerii
obiectivelor "Europa 2020".
Motivul alegerii acestei teme derivă din curiozitatea de a afla mai multe despre cum a
luat ,,ființă ” Strategia Europa 2020 și etapele desfășurării unui program de o asemenea
amploare. Metodele și t ehnicile de cercetare utilizate în realizarea acestei lucrări,
presupun accesarea internetului, menționând sursa din care au fost preluate datele ,
statisticile, rapoartele, documentele și graficele.
Caracterul de nou tate al studiului derivă din abordarea reechilibrată a strategiei
Europa 2020, abordare reflectată în prioritățile și angajamentul ambițios față de
obiectivele globale la nielul UE, iar prin inițiativele emblematice se dorește apropierea
Europei 2020 de cetățenii UE. D eoarece perioada de implementare nu a fost f inalizată,
decât în anul 2020, statisticile prezentate pe perioadele anterioare de implementare
demonstrează actualitatea studiu lui.
Strategia Europa 2020 reprezintă o soluție eficientă în vederea depășirii deficiențelor
structurale ale economiilor statelor Uniunii Europene. Deoarece strategia este în
continuă desfășurare și cuprinde situația actuală a dezvoltării statelor, face re ferire atât
la dezvoltarea economică, cât și la îmbunătățirea modului de trai a persoanelor
amenințate de sărăcie sau exluse social. Modernizarea și îmbunătățirea în domeniul
cercetării -dezvoltării -inovării și tehnologia informației și a comunicațiilor este un
obiectiv major în contextul unei Uniuni mai eficiente și durabile.
Această lucrare cuprinde: definiții, norme și documente care stau la baza strategiei,
figuri și grafice explicative, obiectivele prezentate succint și detaliate, prezentarea
unui domen iu de dezvoltare, adică competitivitate. Domeniul competitivitate a fost
explicat detaliat pe parcursul a două capitole (experiența anterioară de implementare
2007 -2013 și experiența actuală 2014 -2020).
Studiul de caz cuprinde analiza cu privire la stadiul implementării Strategiei Europa
2020 la nivelul municipiului Baia Mare. Acest studiu de caz a fost realizat la nivelul
municipiului Baia Mare deoarece este orașul meu natal, exprimându -mi interesul în
acest sens.
ABREVIERI
Abreviere Explicație
AAC
Analiza Anuală a Creșterii
AP
Axe Prioritare
CDI
Cercetare, dezvoltare și inovare
CO2
Oxigen
C-D sau C&D
Cercetare -dezvoltare
CSNR
Cadrul Strategic Național de Referință
FC
Fondul de Coeziune
FEADR
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
FEDR
Fondul European de Dezvoltare Regională
FEP
Fondul European pentru Pescuit
FESI
Fonduri Europene Structurale și de Investiții
FSE
Fondul Social European
GES
Emisiile de gaze cu efect de seră
IMM
Întreprinderi mici și mijlocii
IT
Tehnologia informației
ISD
Investiții străine directe
Mbps
Megabit pe secundă
MTO
Medium terms objectives – Obiectiv bugetar pe termen mediu
NGN
Next Generation Network
PIB
Produs Intern Brut
POC
Programul Operațional Competitivitate
POS CCE
Programul Operațional Sectorial Creșt erea Competitivității
Economice
PNR
Program Național de Reformă
SUA
Statele Unite ale Americii
TIC
Tehnologia informației și a comunicării
UE
Uniunea Europeană
SWOT Puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETELOR
Tabel 1 Analiza ritmului de creștere 2009 -2012 ………………………….. …………………….. 27
Tabel 2 Analiza ritmului de creștere 2009 -2013 ………………………….. …………………….. 29
Tabel 3 Rezultate așteptate 2020 ………………………….. ………………………….. …………….. 37
Figură 1 Harta Europa privind investițiile 201 ………………………….. ………………………. 11
Figură 2 Situația Europa abandon școlar ………………………….. ………………………….. ….. 13
Figură 3 Harta Europa emisii GES 2014 ………………………….. ………………………….. ….. 15
Figură 4 Harta Europa consum energie regener abilă ………………………….. ……………… 16
Figură 5 Valori proiecte depuse comparativ cu valori apeluri lansate …………………… 23
Figură 6 Stadiu implementare proiecte 31 decembrie 2009 ………………………….. …….. 24
Figură 7 Situație proiecte POS CCE 31 decembrie 2010 ………………………….. ………… 25
Figură 8 Situație proiecte POS CCE 31 decembrie 2011 ………………………….. ………… 26
Figură 9 Situație proiecte POS CCE 31 decembrie 20 12 ………………………….. ………… 27
Figură 10 Situație proiecte POS CCE 31 decembrie 2013 ………………………….. ………. 28
Figură 11 Niveluri cadru de politică de evaluare ………………………….. …………………… 33
Figură 12 Număr proiecte depuse AP 1 POC 2015 ………………………….. ………………… 36
Figură 13 Harta Baia Mare cele mai importante investiții loc ale ………………………….. 41
Figură 14 Emisiile de CO2 în Baia Mare în anii 2008 și 2020 ………………………….. … 43
Figură 15 Reducerea cu 22 % a emisiilor de CO2 în Baia Mare în anul 2020 față de
anul 2008 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 44
Figură 16 Ponderea consumului final de combustibil pe categorii de combustibil ….. 44
Figură 17 Evoluția consumului de energie electrică (MWh) în Baia Mare (2008 –
2010) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 45
Figură 18 Analiza SWOT strategia de dezvoltare favorabilă incluziunii ………………. 48
1
CAP 1. S TRATEGIA EUROPA 2020
1.1. STRATEGIA GUVERNULUI
Strategia Europa 2020 a fost adoptată de Consiliul European la 17 iunie 2010 și
reprezintă agenda UE pentru creștere economică și locuri de munc ă pe o perioadă de
zece ani . Această strategie pune accentul pe creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii , ca o modalitate de a depăși deficiențele str ucturale ale economiei
europene, pentru a îmbunătăți competitivitatea și productivitatea și pune bazele unei
economii de piață durabile.
1.1.1. Obiective Strategia Europa 2020
Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a identi ficat trei factori –
cheie în vederea susținerii creșterii economice , care vor fi s prijinite prin acțiuni la
nivelul UE și național.
Obiective le-cheie ale Strategiei Europa 2020 sunt:
,,Creștere inteligentă ”;
,,Creștere durabilă ”;
,,Creștere favorabilă incluziunii ”.
,,Creșterea inteligentă ” presupune ca, prin această strategie, economiile ț ărilor
europene să se dezvolte prin cunoaștere și inovare. Principalele domenii de investire
pentru o ,,creștere inteligentă ” sunt: educație, cercetare și inovare și societatea
digitală.
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/smart –
growth/index_ro.htm – data accesării: martie 2017)
,,Creștere a durabilă ” se referă la faptul că, nivelul d e poluare are un impact major
asupra mediului, inclusiv a economiilor țărilor europene. Din această cauză, se dorește
să fie luate măsuri în privința u tilizării resurselor, pentru ca economiile țărilor să fie
promovate într -un mediu mai ecologic și mai competitiv.
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/sustainable –
growth/index_ro.htm – data accesării: martie 2017)
,,Crește rea favorabilă incluziunii ” are ca scop principal creșterea ratei de ocupare a
forței de muncă. De asemenea este imp ortant să se investească în formarea
2
profesională și îmbunăt ățirea competențelor populației, în sensul asigurării unității
sociale și terito riale.
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/inclusive –
growth/index_ro.htm – data accesării: martie 2017)
Obiectivele principale legate de obiectivele cheie ale st rategiei la nivelul UE sunt:
,,Ocuparea forței de muncă: 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și
64 de ani să aibă un loc de muncă;
Cercetare și dezvoltare: 3% din PIB -ul Uniunii Europene ar trebui investit în
cercetare -dezvoltare (C -D);
Schimbări climatice și utilizare a energiei: Obiectivele „20/20/20” în materie
de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată
la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
Educație: Rata abandonului școlar timpuriu ar tre bui redusă sub nivelul de
10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale: Numărul persoanelor
amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. ”
(http://ec.europa.eu/e urostat/web/europe -2020 -indicators/europe -2020 -strategy – data
accesării: martie 2017)
Obiectivele stabilite de Consiliul European sunt orientative. Se dorește depășirea
perioadei crizei econo mice, iar îndeplinirea totală sau parțială a acestor obiective
cuantifică succesul Strategiei Europa 2020.
Strategia Europa 2020 este utilizat ă ca un cadru de referință pentru activitățile Uniunii
Europene la nivel național și regional. Guvernele U niunii Europene au stabilit
obiective naționale , pentru a contribui la a tingerea obiectivelor generale , și raportează
asupra lor, ca parte a programelor lor anuale naționale de reformă.
Aceste obiective sunt prezentate detaliat în cadrul subcapitolului 1.2 Direcții de
dezvoltare.
1.1.2. Semestrul European – definiții, norme și docu mente
Termenul de ,,Semestru European ” a fost introdus în anul 2010, cu scopul de a asigura
o mai bună abordare cu privire la această strategie. ,,Semestrul european se
concentrează asupra perioadei de 6 luni de la începutul fiecărui an, de unde și numele
său- ,,Semestru ”. Temeiul juridic pentru acest proces este așa-numitul ,, pachet de
șase” – 6 acte legislative care au reformat Pactul de stabilitate și de creștere. Primul
semestru european s -a desfășurat în 2011.
3
(http://www.consilium.europa.eu/ro/poli cies/european -semester/ – data accesării:
martie 2017 )
Semestrul European reprezintă o succesiune de evenimente, începând în fiecare an cu
un raport emis de către Comisia Europeană, cu privire la creșterea economică. Acest
raport cuprinde Analiza anuală a creșterii, urmată de reuniunea în primăvară a
Consiliului European, unde se stabilesc care dintre prioritățile propuse de Comisie
sunt acceptate de statele membre. Reuniunea Consiliului European din vară stabilește
recomandări specific e fiecărui stat membr u în parte, încheind Semestrul European.
(http://www.mae.ro/node/19274 – data accesării: martie 2017 )
,,Semestrul European ” reprezintă instrume ntul principal pentru ,,Strategi a Europa
2020”, cel preventiv pentru ,,Pactul de stabilitate și creștere” și ,,Procedurii de
dezechilibre macroeconomice”. Acesta are ca scop consolidarea coordonării
politicilor economice, bugetare și structurale.
(http://www.fonduri -structurale.ro/documente -utile/5/programul -de-convergenta – data
accesării: martie 2017 )
Scopurile principal e al formă rii ,,Semestrului European” sunt :
Asigură stabilitatea finan țelor publice, dar mai ales încearcă să evite datoria
publi că excesivă;
Previne dezechilibrele macroeconomice excesive în suportul UE;
Crearea și creșterea mai multor locuri de muncă, precum și reforme
structurale;
Stimulează investițiile.
Comisia Europeană are rolul de a realiza anual o analiză detaliată a planur ilor fiecărei
țări pentru reforme bugetare macroeconomice și structurale. Acestea oferă apoi
guvernelor UE recomandări specific e fiecărei țări în parte pentru următoarele 12 -18
luni. De asemenea, monitorizează eforturile țărilor UE în vederea atingerii
obiectivelor "Europa 2020".
Consiliul Uniunii Europene are rolul de a aproba și adopta propunerile Comisiei
Europene.
Guvernele Uniunii Europene au rolul de a răspunde la recomandările specifice fiecărei
țări. Orice decizie politică este luată de către guvern ul national în cauză, pe baza
oricăror acțiuni pe care le consider ă adecvate.
(https://ec.europa.eu/info/strategy/european -semester/framework/european -semester –
why-and-how_en – data accesării: martie 2017 )
În cadrul ,,Semestrului European ”, Statele Membre discută despre planu rile lor,
economice și bugetare cu partenerii lor din Uniunea Europeană , în prima parte a
4
fiecărui an, astfel încât acțiunea națională ar putea fi luată în consecință, în a doua
parte a anului, în special odată cu adoptarea bugetelor p entru anul următor.
Acea stă interacțiune timpurie permite statelor să comenteze cu privire la planurile
reciproce și să monitorizeze progresele înregistra te în mod colectiv . Comisia publică
în luna Noiembrie fiecărui an, analize și rapoarte cu privire la s tadiul implementării
Strategiei Europa 2020. În fiecare an, în primăvară, Comisia analizează în detaliu
planurile macroeconomice, bugetare și reformele structurale ale statelor membre UE.
În urma acestei analize se vor putea emite recomandări pentru urm ătoarele 12 -18 luni ,
pentru a fi adoptată de către Consiliu . Comis ia monitorizează eforturile de care dau
dovadă statele membre spre „Europa 2020“, obiectivele UE pentru strat egia de
creștere pe termen lung în domeniile ocupării forței de muncă, educație, ino vare,
climă și lupta împotriva sărăciei.
În luna ianuarie, Comisia aduce în vedere analiza anuală a creșterii, pentru a putea fi
stabilite prioritățile UE pentru anul următor, cu privire la creștere economică și locuri
de muncă.
În luna februarie, Comisia publică un raport de țară pentru fiecare stat membru . Acest
raport cuprinde analiza situației economice și progresele înregistrate prin punerea în
aplicare a obiectivelor din agenda de reformă a fiecărui stat membru.
În luna martie, pe baza analizei anuale a creșterii, conducătorii statelor și guvernelor
elaborează orientările UE pentru politicile naționale.
În aprilie, statele membre prezintă Comisiei programele lor de reformă naționale ș i
programele de stabilitate sau de convergență . Prin aceste programe, se intenționează
punerea în aplicare a anumitor politici de creștere economică și a locurilor de muncă,
precum și prevenirea sau corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Comisia
evaluează apoi planurile statelor membre și prezintă o serie de noi recoman dări
specifice fiecărei țări pentru fiecare dintre ele în luna mai.
Monitorizarea b ugetară se intensifică în toamnă pentru statele membre din zona euro:
acestea trebuie să prezinte Comisiei proiecte de planuri bugetare pentru anul următor
până la 15 octom brie. Comisia evaluează apoi planurile împotriva cerințelor Pactului
de stabilitate și creștere, precum și recomandările relevante specifice fiecărei țări și
emite un aviz pentru fiecare dintre ele, în noiembrie, astfel încât această orientare este
luată î n considerare atunci când bugetele naționale sunt finalizate.
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/economic –
governance/index_ro.htm – data accesării: martie 2017 )
Pe tot parcursul anului, Comisia se află în dialog cu părțil e interesate și autoritățile
statelor membre pentru a monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a politicilor .
5
Principalele norme și documente care stau la baza semestrului european sunt:
Pactul de stabilitate și de creștere ;
Obiectivul bugetar pe terme n mediu ;
Pachetul privind guvernanța economică ;
Programele de stabilitate și de convergență ;
Programele naționale de reformă ;
Recomandările specifice fiecărei țări ;
Analiza anuală a creșterii ;
Raportul privind mecanismul de alertă .
((http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017 )
,,Pactul de stabilitate și de creștere reprezintă un set de norme pentru coordonarea
politicilor fiscale naționale din UE .” Acest ,,pact ” are ca scop asigurarea de finanțe
publice solide, fiind necesar garantării stabilității prețurilor și stimulării creșterii
economice (stusținută și durabilă), care să contribuie la crearea de noi locuri de
muncă. Pactul are două componente : prima componentă este preventivă, iar a doua
corectivă.
Prima componentă, cea preventivă , are rolul de a asigura politici bugetare sustenabile
pe toată durata ciclului economic. Aceasta poate fi posibilă prin încercarea de a atinge
obiectivul bugetar pe termen mediu, fiind specific fiecărui stat membru.
A doua componentă a ,,Pactului de stabilitate și creștere ” este cea corectivă. În cazul
în care deficitul bugetar sau datoria publică a țărilor membre UE depășește valorile de
referință prevăzute în tratat de 3% și, respectiv, 60% din PIB, componenta corectivă
intervine în încercarea de a garanta că țările membre UE iau măsuri corective cu
privire la dezechilibrele apărute.
,,În conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, statele membre trebuie să își
prezinte programele de stabilitate și de convergență pentru a fi evaluate la nivelul UE.
Evaluarea acestor programe din punct de vedere al conformității lor cu componenta
preventivă a Pactului reprezintă un element constitutiv important al semestrului
european. ”
(http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017 )
,,Pactul de stabilitate și de creștere ” este necesar pentru ca statele member UE să își
poată continua aplic area strategiei spre creștere inteligentă și durabilă, dar mai ales
pentru a se putea preveni și evita discrepanțele și dezechilibrele ce pot să apară pe
parcursul implementării strategiei.
,,Obiectivul bugetar pe termen mediu” sau MTO (medium terms objectives),
reprezintă ,,piatra de temelie a componentei preventive a Pactului de stabilitate și de
6
creștere” . Obiectivul a fost introdus deoarece se simțea nevoia protejării împotriva
riscurilor, mai ales d e a nu se încălca, pe parcursul ciclului economic, pragul de 3%
din PIB prevăzut în tratat și se referă la echilibrul bugetar . De asemenea, MTO asigură
sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale statelor.
,,Modalitățile prin care statele memb re îndeplinesc acest obiectiv sau urmează o cale
de ajustare corespunzătoare în vederea îndeplinirii sale fac obiectul evaluării d in
cadrul semestrului european.”
(http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017 )
Statele înregistrează progrese anuale în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, purtând
denumirea de ,,cale de ajustare către MTO” , fiind specifică fiecărei țări în parte. Prin
criteriul de referință privind chel tuielile, se realizează o evaluare cu privire la situația
veniturilor și cheltuielilor. Această evaluare presupune o analiză în care se verifică
dacă creșterea cheltuielilor este acoperită integral de măsuri privind veniturile.
,,Programele de stabilitate sau de convergență, prezentate de statele membre în cadrul
semestrului european, arată modul în care fiecare dintre ele urmează această cale de
ajustare. ”
,,Pachetul privind guvernanța economică ” este constituit din șase acte legislative, din
care cinci su nt regulamente și o directivă. Toate acestea au consolidat normele
Pactului de stabilitate și de creștere, dar și aplicarea lor. Semestrul european a rezultat
în urma reunirii coordonării p oliticilor economice și bugetare , formând un singur
proces. Din c ele șase acte legislative , patru urmăresc consolidarea Pactului de
stabilitate și creș tere și supravegherea bugetară, iar c elelalte două au în vedere
monitorizarea și controlul dezechilibrel or macroeconomice la nivelul UE, astfel:
,,Au adăugat criteriul de referință privind cheltuielile în evaluarea situațiilor
bugetare ale țărilor;
Permit deschiderea procedurii de deficit excesiv dacă rata datoriei depășește
pragul de 60% din PIB sau dacă aceasta nu scade într -un ritm satisfăcător;
Au introdus sancțiuni fi nanciare progresive pentru statele membre din zona
euro, care pot ajunge până la 0,5% din PIB și se aplică automat cu excepția
cazului în care Consiliul votează împotriva lor cu majoritate calificată;
Impun noi standarde minime pentru cadrele bugetare nați onale ”.
(http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017 )
,,Programele de stabilitate și de convergență” reprezintă o parte din ,,Pactul de
stabilitate și de creștere ” și, conform Tratatului privind Uniunea Europeană, statele își
vor prezenta strategia bugetară pe termen mediu, dar și modalitățile prin care acestea
doresc să realizeze și să mențină o poziție fiscală solidă pe termen mediu. Aceste
programe de stabilitate și convergență au rolul de a permite statelor membre UE să -și
7
determine strategiile pentru a -și putea menține situația bugetară echilibrată sau
excedentară pe termen mediu. De asemenea, Comisia și Consiliul supraveghează
evoluția economică și bugetară a statelor, asigurând o disciplină financiară riguroasă,
dar necesară dezvoltării statelor. Aceste programe sunt împărțite pe două părți: o parte
cuprinde programele de convergență, iar a doua parte cuprinde programele de
stabilitate.
,,Programul de convergență ” a fost conceput conform Codului de Conduită referitor la
Specificațiile privind Implementarea Pactului de Stabilitate și Creștere și Liniile
orientative pentru formatul și conținutul Programelor de Stabilitate și de Convergență
din 3 septembrie 2012. Aces t program de convergență este pregătit de către țările care
nu dețin euro ca monedă națională, dar prin respe ctarea Pactului de stabilitate și
creștere, țările pot obține sustenabilitate fiscală, fiind chiar un criteriu pentru obținerea
monedei euro ca mon edă națională. (http://www.fonduri -structurale.ro/documente –
utile/5/programul -de-convergenta – data accesării: martie 2017 )
,,Programele de stabilitate ” sunt prezentate de către statele ce dețin moneda euro, ca
monedă naț ională (statele din zona euro). ,,Cerințele reprezintă minimumul necesar
pentru asigurarea stabilității fiscale în cadrul zonei monedei unice (de aici, denumirea
de „programe de stabilitate”). ”
Ca și excepție de la realizarea programelor de stabilitate sunt statele membre care
beneficia ză de asistență financiară coroborat cu programe de ajustare economică , iar
aceste state nu reprezintă obiectul unui posibil bilanț privind dezechilibrele
macroeconomice. Acest lucru este posibil deoarece condițiile pentru a primi asistență
financiară incl ud obligații specifice de raportare pentru a monitoriza punerea în
aplicare a programului de ajustare, care acoperă deja toate domeniile de politici
examinate în cadrul semestrului european.
(http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/eur opean -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017 )
,,Programul național de reformă ” sau PNR reprezintă un document prin care țările își
prezintă planul structural de reformă pentru promovarea creșterii și a ocupării forței de
muncă, în conformitate cu Strategia Europa 2020.
,,Pentru România, Programul Național de Reformă (PNR) reprezintă platforma -cadru
pentru definirea reformelor structurale și a priorităților de dezvoltare care ghidează
evoluția României până în anul 2020, în concordan ță cu traiectoria de atingere a
obiectivelor Strategiei Europa 2020. ” (http://www.mae.ro/node/19273 – data
accesării: martie 2017 )
PNR se afl ă în strânsă legătură cu obiectivele Strategiei Europa 2020. De aceea,
statele membre își prezintă propriile obiective naționale, cu privire la cele cinci
domenii: ocuparea forței de muncă, educație, incluziune socială, inovare și schimbare
8
climatică sau a utilizării energiei, dar și măsurile pe care le adoptă în v ederea
îndeplinirii obiectivelor.
,,Recoma ndările specifice fiecărei țări ” reprezintă documente ce prezintă analiza
situației economice fiecărui stat membru, recomandând anumite măsuri c ear trebui
adoptate de fiecare țară pe parcursul următoarelor 12 lun i.
,,Adoptarea recomandărilor specifice fiecărei țări marchează încheierea unei perioade
de coordonare intensă a politicilor economice între UE și statele membre, denumită
Semestrul european. Comisia Europeană elaborează propuneri de recomandări pe baza
Programelor Naționale de Reformă și a Programelor de Stabilitate sau Convergență
prezentate de fiecare stat membru, de regulă în perioada aprilie – mai a fiecărui an .”
(http://www.mae.ro/node/19282 – data accesării: martie 2017 )
,,Analiza anuală a creșterii ” (AAC) stabilește prioritățile economice generale ale UE
și oferă orientări ale guvernelor UE pentru anul următor. Orientările Comisiei sunt
construite în jurul a trei componente interconectate: investiții, reforme structurale și
consolidare fiscală. Acea stă analiză este emisă de către Comisia UE în luna
noiembrie, cu privire la semestrul european din anul următor.
,,Obiectivul analizei anuale a creșterii este de a alimenta o dezbatere privind
prioritățile globale ale UE, care se hotărăsc de către Consiliu și apoi se reflectă în
deciziile de natură economică și bugetară adoptate de statele membre la nivel național.
Statele membre integrează aceste decizii în programele lor de stabilitate sau de
convergență (în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere) și în programele lor
naționale de reformă (în cadrul Strategie i Europa 2020) în luna aprilie.”
(http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017 )
Bazele analizei anuale a creșterii se referă la :
,,progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în
domeniile ocupării forței de muncă, educației, incluziunii sociale, inovării și
schimbărilor climatice/utilizării energiei;
raportul macroeconomic, ca re oferă o imagine de ansamblu a situației
economice din UE;
raportul comun privind ocuparea forței de muncă, care analizează situația
privind ocuparea forței de muncă și situația socială din UE
raportul anual privind situația integrării pieței unice. ”
(http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european –
semester -key-rules -and-documents/ – data accesării: aprilie 2017 )
,,Raportul privind mecanismul de alertă ” este redat de către Comisia Europeană în
luna noiembrie,chiar înainte de începerea semestrului European și are rolul de a
identifica în care din statele membre sitația macroeconomică ar putea necesita un
bilanț aprofundat. Acest mecanism este destinat să monitorizeze situația
9
macroeconomică a țărilor pentru a putea preven i deze chilibrele macroeconomice,
bazându -se pe 11 indicatori. Acești indicatori au rolul de a ajuta în monitorizarea
dezechilibrelor externe și interne ale statelor membre, dar și a com petitivității, iar
fiecare indicator are un prag de alertă.
,,Riscul de dezec hilibre se evaluează prin combinarea datelor din tabloul de bord cu
informații suplimentare și prin luarea în considerare în mod corespunzător a
circumstanțelor din fiecare țară. ”
(http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: aprilie 2017 )
În cazul în care, într -o anumită țară, acești indicatori trec peste pragul acceptat,
dezechilibrele economice încep să apară, acesta fiind un semnal de alarmă pentru țara
respectivă, iar Comi sia va decide dacă trebuie să efectueze un bilanț aprofundat.
,,Bilanțurile aprofundate ” sunt realizate în cazul în care au fost detectate deficite
macroeconomice în statele membre. Bilanțul aprofundat ajută la determinarea naturii
și a ariei dezechilibrel or macroeconomice, iar în cazul în care au fost înregistrate
dezechilibre, Comisia Europeană poate recomanda intervenția Consiliului Uniunii.
Consiliul, în cadrul Semestrului European, poate să însușească o recomandare pentru
a solicita statului membru să ia măsuri pentru corectarea dezechilibrelor apărute.
Comisia poate recomanda Consiliului aplicarea componentei corective, în cazul în
care a fost identificat un dezechilibru excesiv.
Componenta corectivă este implementată dacă dezechilibrele macroeconomic e sunt
excesive, iar această componentă poate fi implementată prin procedura de
dezechilibru excesiv. Această procedură a fost introdusă în 2011, odată cu pachetul
privind guvernanța economică.
(http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/ european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: aprilie 2017 )
1.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE
Strategia Europa 2020 se concretizeaz ă prin trei direc ții de dez voltare:
Creștere inteligentă ;
Creștere durabilă ;
Creștere favorabilă incluziunii.
Aceste direcții de dezvoltare sunt mutual independente și reprezintă obiective ce
vizează depășirea crizei globale ș i pregătirea economiilor țărilor pentru posibilele
provocări viitoare.
10
1.2.1. Creștere inteligentă
Creșterea inteligentă își are rădăcinile în următoarel e două contexte: cunoaștere și
inovare . Pentru a ,,crește inteligent ” este nevoie de educație. Educația este un obiectiv
foarte important stabilit de Comisia Europeană. Prin educație, procesul de învățare și
îmbunătățire a competențelor este sporit. Inovar ea reprezintă un al doilea mare
obiectiv în cadrul creșterii inteligente. Prin inovare, se înțelege ceva nou sau
îmbunătățit. Pentru a aduce inovare în Europa, este nevoie de cunoaștere. De aceea,
societatea informaț ională este adusă în vedere. Prin societ atea informațională sau
digitală se înțelege tehnologia i nformației și a comunicații lor. De asemenea cercetarea
și inovarea sunt aduse în plan, adică crearea de noi produse și servicii care să genereze
creștere e conomică și noi locuri de muncă.
(http://ec. europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/smart –
growth/index_ro.htm – data accesării: aprilie 2017 )
În cadrul ,,creșterii inteligente ” UE propune îndeplinirea următoarelor obiective:
a) Nivelul investițiilor publice și private să fie la 3% din PIB-ul UE, în
cercetare,dezvoltare și inovare;
b) Rata de ocupare a forței de muncă să fie la nivelul de 75% pentru populația cu
vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, prin crearea de condiții favorabile
,,inserț iei” profesionale, mai ales femei, tineri, persoane în vârstă sau
necalificate și imigranți legali;
c) Rezultate mai bune în plan educațional, prin reducerea abandonului școlar la
mai puțin de 10%, creșterea numărului de absolvenți cu studii superioare de
până la cel puțin 40% și chiar în rândul popul ației cu vârsta între 30 -34 ani .
În continuare, vor fi prezentate detaliat obiectivele creșterii inteligente.
a) În ceea ce privesc cheltuielile interne brute pentru cercetare -dezvoltare, la nivel
European, ca procent din PIB, sunt în ușoară creștere înce pând cu anul 2008. Datele
statistice sunt publicate pe perioada 2008 -2015. În 2014, valoarea a fost de 2,03% din
PIB, comparativ cu 1,85% în 2008. Creșterea în perioada 2008 -2009 în timpul crizei
economice reflectă un efort mai larg al UE de stimulare a cr eșterii economice prin
stimularea cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare. În 2014, UE a fost cu
0,97 puncte procentuale sub obiectivul său pentru 2020, care prevede o creștere a
cheltuielilor combinate între sectorul public și privat în domen iul cercetării și
dezvoltării pentru a atinge 3% din PIB.
În 2015 situația investițiilor în cercetare și dezvoltare în Europa arăta astfel:
11
Figură 1 Harta Europa privind investițiile 201
(Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/mapToolClosed.do?tab=map&init=1&plugin=
1&language=en&pcode=t2020_20&toolbox=types# – data accesării: aprilie 2017 )
Harta de mai sus prezintă situația cheltuielilor pentru cercetare -dezvoltare în Europa.
Conform legendei, in dicatorii sun t în funcție de PIB -ul alocat investițiilor și sunt
reprezentați în procente. Din Uniunea Europeană, țările cu cei mai mari indicatori
sunt: Austria – 3.07, urmată de Danemarca – 3.03 și Germania – 2.87. Aceste trei state
dețin statutul de lid eri inovatori. Statele cu indicatorii cuprinși între 1.93 și 2.45 sunt:
Belgia – 2.45, Franța – 2.23, Slovenia – 2.21, Olanda – 2.01 ,Cehia – 1.95. Aceste state
reprezintă inovatorii urmași. În continuare, țările cu indicatorii cuprinși între 1.28 –
1.93 po artă denumirea de inovatori de mijloc și sunt: Norvegi a – 1.93, Regatul Unit –
1.7, Estonia – 1.5, Ungaria – 1.38, Italia – 1.33. Statele cu denumirea de ,,inovator
modești ” au indicatorii cuprin și între 0.96 și 1.28 și sunt: Portugalia – 1.28, Spania –
1.22, Slovacia – 1.18, Lituania – 1.04, Polonia – 1.00. Țările cu indicatorii cei mai
mici sunt: Bulgaria – 0.95, Grecia – 0.95, Croația – 0.85, Malta – 0.77, Letonia – 0.63,
România – 0.49, Cipru – 0.45.
,,Cea mai mare provocare pentru UE și pentru statele me mbre este, probabil, o
abordare mult mai strategică a inovării. O abordare în care inovarea reprezintă
obiectivul politic primordial, în care se consideră o perspectivă pe termen mediu și
lung, unde toate instrumentele politice, măsurile și finanțările sun t proiectate astfel
încât acestea să contribuie la inovare, unde politicile UE și cele naționale/regionale
sunt aliniate îndeaproape și se consolidează reciproc și, nu în ultimul rând, unde cel
mai înalt nivel politic stabilește un program strategic, monit orizează cu regularitate
progresul. ” (http://uac.incd.ro/Art/v2n4a13.pdf – data accesării: aprilie 2017 )
12
b) În 2008, rata de ocupare a forței de muncă în UE pentru grupa de vârstă 20 -64 a
atins un maxim de 70,3%, după o perioadă de creștere constantă. În anii următori,
tendințele ocupării forței de muncă s -au redus ca urmare a efectului nefavorabil al
crizei economice asupra pieței muncii europene. Până în 2013, rata a scăzut l a 68,4%.
Marcând o deviere de 6,6 puncte procentuale față de obiectivul Strategi ei Europa
2020 , de creștere a ratei de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de
ani, la cel puțin 75%. În 2014, rata de ocupare a forței de muncă a început să crească
din nou, iar în 2015 a ajuns la 70,1% – aproape de nivelul din 2008. Ca urmare, în
2015, distanța față de obiectivul UE 2020 de ocupare a forței de muncă de 75% s -a
redus la 4,9 puncte procentuale. În 2017 (http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe –
2020 -indicators – data accesării: aprilie 2017 )
Rata șomajului este un indicator i mportant atât cu dimensiuni sociale, cât și
economice. Creșterea șomajului are drept rezultat o pierdere a veniturilor pentru
persoane fizice, o presiune sporită în ceea ce privește cheltuielile guvernamentale
pentru prestații sociale și o reducere a venit urilor fiscale. Din perspectivă economică,
șomajul poate fi privit ca o capacitate de muncă neutilizată. Globalizarea și progresul
tehnologic au un efect tot mai mare asupra vieții cotidiene, iar cererea pentru diferite
tipuri de muncă și competențe evolue ază într -un ritm rapid. În timp ce întreprinderile
încearcă să -și îmbunătățească productivitatea și să devină mai competitive și
inovatoare, ar putea încerca să transmită riscuri forței de muncă printr -o mai mare
flexibilitate – atât în raport cu cei dej a angajați, cât și pe cei care caută un loc de
muncă nou. În contextul strategiei europene a ocupării forței de muncă , există o serie
de măsuri care sunt destinate să încurajeze oamenii să nu renunțe la locul de muncă
sau să găsească un nou loc de muncă, i nclusiv: promovarea unei abordări a muncii în
ciclul de viață, încurajarea vieții , învățarea, îmbunătățirea sprijinului pentru cei care
caută un loc de muncă, precum și asigurarea egalității de șanse. Prin Strategia Europa
2020, în cadrul ,,creșterii intel igente ”, au fost încurajate statele membre să :
construiască noi căi de angajare pentru tineri, în special pentru reducerea șomajului în
rândul lor, prin adaptarea sistemelor de educație și formare profesională în vederea
creșterii calității, lărgirii ofert ei, diversificării accesului, asigurării flexibilității, și
luarea de măsuri privind rata de ocupare a femeilor, deoarece în multe state rata
acestora este cu mult mai mică față de bărbați. Se dorește reducerea decalajelor de gen
în ceea ce privește ocupar ea forței de muncă și șomajul, printr -o mai bună reconciliere
a vieții profesionale cu viața privată și asigurarea furnizării unor facilități accesibile
pentru îngrijirea copiilor sau altor persoane dependente.
Criza economică actuală a inversat mare parte din progresele înregistrate în Europa
începând cu anul 2000. Strategia Europa 2020 propusă de Comisia Europeană prezintă
o viziune a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul XXI. În ca drul
inițiativelor emblematice ,, O agendă pentru noi com petențe și locuri de muncă ” și
,,Tineretul în mișcare ”, ratele șomajului (tinerilor ) vor fi direcționate printr -o serie de
politici, inclusiv propuneri des tinate instituțiilor de învățământ și formare să ia măsuri
pentru crearea unui mediu (de lucru) care să c onducă la creșterea ratelor de angajare și
13
la creșterea productivității muncii. Există, de asemenea, inițiative menite să
îmbunătățească rata de intrare a tinerilor pe piața forței de muncă.
(http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Unem ployment_statistics –
data accesării: aprilie 2017 )
c) Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 -24 de ani, care au urmat cel mult
învățământul secundar inferior (opt clase) și nu au continuat studiile, adică au
abandonat timpuriu educația și formarea, sunt în număr mare,dar în descreștere . Prin
obiectivelele Strategiei Europa 2020, numărul acestora a început să scadă. Astfel că,
în 2008, indicatorul a fost de 14,7%, iar până în 2015, acesta a scăzut la 11,0%. În
anul 2016, ponderea abandonului școlar a scăzut la 10,7%. Astfel, Europa se apropie
constant de obiectivul său principal pentru 2020, care prevede reducerea ratei
abandonului timpuriu de la educație și formare la mai puțin de 10%. Uniunea
Europeană dorește să stimuleze creșterea intelig entă cu ajutorul a trei inițiative
majore: ,, O agendă digitală pentru Europa ”, ,, O Uniune a inovării ”, ,,Tineretul în
mișcare ”.
Situația abandonului școlar timpuriu al statelor membre UE pe anul 2016 arăta u astfel:
Figură 2 Situația Europa abandon școlar
(Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators – data accesării: aprilie
2017 )
Agenda digitală pentru Europa a fost creată cu scopul de a crea o piață digital ă unică,
în care internetul este rapid și ultrarapid, iar aplicațiile să fie interoperabile astfel că
până în anul 2020, obiectivul ,,agendei” este de a avea acces universal la internet mai
14
rapid, cel puțin 30 Mbps și până la peste 100 Mbps în peste 50% din locuințele din
Europa.
Uniunea inovării a fost concepută cu scopul de a reorienta politica ,,în materie de
cercetare, dezvoltare și inovare către domenii care prezintă provocări majore pentru
societate (schimbări climatice, utilizarea eficientă a energie i și a resurselor, schimbări
demograf ice, sănătatea populației etc.) și consolidarea tuturor verigilor din lanțul
inovării, de la cercetarea fundamentală la comercializare. ”
,,Tineretul în mișcare ” reprezintă un program de sprijinire a tinerilor pentru a studia în
străinătate, pentru a -i pregăti mai bine pe aceștia pentru cerințele pieții muncii, și mai
ales pentru îmbunătățirea egalităților de șanse și excelență academică. Prin acest
program sunt favorizate și Universitățile Europene deoarece , acest progr am le acordă
posibilitatea de a le face mai at ractive pe plan internațional.
Ponderea persoanelor în vârstă de 30 -34 de ani care au obținut o educație terțiară a
crescut continuu între 2008 și 2015, de la 31,1% la 38,7%. Cu condiția continuării
acestei te ndințe pozitive, UE pare să fie pe cale să -și atingă obiectivul de creștere a
nivelului de educație terțiar în grupul de vârstă 30 -34 de ani până la cel puțin 40%
până în 2020.
Creșterea inteligentă este necesară deoarece nivelul investițiilor în cercetare,
dezvoltare și inovare este redus, tehnologiile informției și comunicațiilor sunt utilizate
insuficient, iar accesul la inovare în anumite sectoare ale societății este dificil. Alte
aspecte întâlnite sau bariere în îndeplinirea obiectivelor strat egiei sunt: aproximativ
25% dintre elevi întâmpină dificultăți în citire și scriere, există foarte mulți tineri ce
părăsesc sistemele de educație fără a obține o calificare, universitățile europene nu
ocupă poziții de frunte în clasamentele internaționale, persoanele cu studii medii nu
corespund confor m cerințelor de pe piața muncii și îmbătrânirea populației deoarece
un număr din ce în ce mai mic de europeni aflați în câmpul muncii trebuie să susțină
un număr din ce în ce mai mare de pensionari și să finan țeze restul sistemului de
protecție socială.
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/smart –
growth/index_ro.htm – data accesării: aprilie 2017 )
1.2.2. Creștere durabilă
,,Creștere a durabilă ” se referă la faptul că, nivelul de poluare are un impact major
asupra mediului, inclusiv a economiilor țărilor europene. Din această cauză, se dorește
să fie luate măsuri în privința utilizării resurselor, pentru ca economiile țărilor să fie
promovate în tr-un mediu mai ecologic și mai competitiv. De asemenea, în cadrul
acestei direcții de dezvoltare, a fost pusă problema îmbunătățirii mediului de afaceri
15
(în special pentru IMM -uri), dar și dezvoltarea tehnologiilor și valorificarea rețelelor
europene în s copul acordării întreprinderilor un avantaj competitiv.
Obiectivele UE pentru o creștere durabilă sunt:
a) reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră față de
nivelul din 1990 – UE este dispusă să reducă emisiile chiar și cu 30%, cu
condiția ca și alte țări dezvoltate să își asume angajamente similare și ca țările
în curs de dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităților, în cadrul unui
acord global;
b) creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;
c) creșterea cu pân ă la 20% a eficienței energetice.
În continuare, vor fi expli cate amănunțit aceste obiective
Emisiile de gaze cu efect de seră, anul de bază 1990
Emisiil e de gaze cu efect de seră (GES) în UE au fost în 2014 cu 23,0% mai mici față
de nivelurile din 1990. P rin urmare, se așteaptă ca UE să depășească obiectivul
Strategiei Europa 2020 de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în
2020. C ea mai puternică scădere a emisiilor de GES de la începutul anilor 1990 a fost
înregistrată între 2008 și 2009 , când emisiile au scăzut cu 7,2%. În timp ce această
scădere rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost atribuită, în principal, crizei
economice și activității economice depreciate în multe părți ale Europei, e misiile au
continuat să scadă , după o ușoară revenire în 2010.
Statisticile au fost publicate doar până în anul 2014 și sunt în procente. Harta Europei,
după criteriul emisiilor de GES arată astfel:
Figură 3 Harta Europa emisii GES 2014
16
(Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators – data accesării: aprilie
2017 )
Astfel că, cele mai scăzute emisii de GES înregistrate în UE sunt în următoarele state:
Regatul Unit, Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Ungaria, Slovacia, România,Bulg aria.
Statele care nu depășesc 100% în emisia de gaze sunt: Franța, Italia, Elveția, Belgia,
Olanda, Danemarca, Luxembourg, Germania, Polonia, Austria, Slovenia, Croația,
Grecia . Țările cu cele mai mari emisii de gaze înregistrate sunt Portugalia, Spania,
Irlanda și Insula Cipru.
Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie
Ponderea energiei regenerabile în producția brută de energie finală a crescut de la
11,0% în 2008 la 16,0% în 2014. Cea mai mare contribuție a fost reprezentată de
biocombustibilii solizi și de deșeurile regenerabile, reprezentând jumătate din
consumul intern brut de energie regenerabilă în 2014. Hidrocentralele au rămas un
mare contribuitor, însă participația sa a scăzut din 2000. În schimb, ponderea energiei
eoliene și solară a crescut substanțial datorită schemelor de sprijin eficiente ( eng.
effective support schemes ) și reducerilor substanțiale ale costurilor. În 2014, ponderea
energiei regenerabile în consumul final brut a fost cu 4 puncte procentuale sub
obiectivu l Europa 2020 de 20%. Statisticile publicate sunt până în anul 2015. Harta
Europei, conform consumului de energie regenerabilă arată astfel:
Figură 4 Harta Europa consum energie regenerabilă
(Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators – data accesării: aprilie
2017 )
17
Cea mai mare valoare înregistrată în consumul de energie regenerabilă este în
Norvegia cu 69,4%. Statele Europene cu un consum de energie regenerabilă cuprins
între 26,6% – 48,0 % sunt: Letonia ( 37,6%) – a doua cea mai mare valoare, Estonia,
Austria, Croația, Portugalia și Danemarca. Statele cu valorile cuprinse între 15,6% –
26,5% sunt: Spania, Italia, Slovenia, Bulgaria, România, Lituania. Statele cu cele mai
mici valo ri de consum energie regenerabilă sunt: Irlanda, Regatul Unit, Franța, Belgia,
Luxembourg, Olanda, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria și Grecia.
Eficiența energetică reprezintă un fundament important pentru viitorul Uniunii
Europene și al lumii.
,, Creșterea eficienței energetice are o contribuție majoră la realizarea siguranței
alimentării, dezvoltării durabile și competitivităț ii, la economisirea surse lor energetice
primare ș i la reducerea em isiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, Comis ia
Europeană a propus un set complet de măsuri î n vederea instituirii unei noi politi ci
energetice europene menite să combată schimbările climatice și să stimule ze
securitatea ș i competitivitatea sectorului en ergetic al UE. Una din aceste măsuri
vizează îm bunătățirea eficienței energetice pana la 20% în perioada 2008 -2020.
Totodată , complexitatea problemelor leg ate de producerea, transportul ș i consumul
energiei a crescut odată cu acutizarea problemelor .”
(http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:OQaR5XrWGEoJ:www.egs
project.eu/index.php%3Foption%3Dcom_docman%26task%3Ddoc_download%26gid
%3D168%26Itemid%3D+&cd=8&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&client=opera – data
accesării: aprilie 2017 )
În vederea asigurării unei creșteri economice durabile,este nevoie de:
Dezvoltarea unei economii mai competitive, iar emisiile de CO2 să fie mai
scăzute, în vederea utilizării resurselor într -un mod eficient și durabil;
Protejarea mediului înconjurător, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră și stoparea pierderii biodiversității;
Profitarea de pozția Europei ca lider în dezvoltarea noilor tehnologii și metode
de producție ecologice;
Introducerea rețelelor electrice inteligente și eficiente;
Valorificarea rețelelor eur opene pentru a putea acorda întreprinderilor, micilor
producători în special, avantaj competitiv suplimentar;
Îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM -uri;
Informarea consumatorilor despre produsele și serviciile oferite, pentru a alege
în cunoștință de cauză.
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/sustainable –
growth/index_ro.htm – data accesării: aprilie 2017)
Uniunea Europeană dorește să stimuleze creșterea durabilă prin implementarea
18
următoarelor inițiative: ,,O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor ”, ,, O politică industrială adaptată erei globalizării ”.
Inițiativa ,, O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor ”, presupune
reducerea dependenței creșterii economi ce de resurse și energie, prin: ,,reducerea
emisiilor de CO2, îmbun ătățirea securității energetice, reducerea cantității de resurse
utilizate ”.
A doua ini țiativă, ,,O politică industrială adaptată erei globalizării ”, se referă la
sprijinirea inițiativei antreprenorilor, pentru ca întreprinderile europene să devină mai
competitive și performante și existența unei politici industrial, în scopul susținerii
întreprinderilor, mai ales cele mici și adaptarea acestora la g lobalizare prin încercarea
depășirii crizei economice. De asemenea, în cadrul acestei initiative se pune accentul
pe trecere a la o ec onomie cu emisii scăzute de CO2.
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/sustainable –
growth/in dex_ro.htm – data accesării: aprilie 2017 )
Este nevoie de ,,creștere durabilă ” deoarece climatul este în continuă schimbare
datorită dependenței excesivă a populației de combustibilii fosili (petrol, gaz,
cărbune ). Aceast ă dependență de combustibilii fosili duc la amenințarea securității
economice și expune întreprinderile și consumatorii la fluctuațiile de prețuri. De
asemenea, se dorește accelerarea ritmului de reducere a emisiilor de gaze și
modernizarea noilor tehnologii precum instalațiile solare și eol iene, dar și întărirea
capacității de prevenire a dezastrelor și capacitatea de reacție la acestea. Dacă
obiectivele europene ar fi îndeplinite în domeniul energiei, aceasta ar însemna
economisirea, până în 2020, 60 de miliarde de euro la importurile de pe trol și gaz.
Uniunea Europeană dorește să -și mențină poziția de lider în domeniul tehnologiilor
ecologice , iar acest lucru poate fi posibil prin îmbunătiățirea competitivității. În cazul
în care UE ar mări ponderea surselor regenerabile la 20%, 600 000 noi locuri de
muncă ar putea fi create, și alte 400 000 dacă ar fi atins obiectivul de 20% cu privire
la eficiența energetică. Competitivitatea este un element important în atingerea
obiectivelor Strategiei Europa 2020 , mai ales pentru promovarea unei economi i
durabile și ecologice.
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/sustainable –
growth/index_ro.htm – data accesării: aprilie 2017 )
1.2.3. Creștere favorabilă incluziunii
În vederea acestei direcții , care presupune creștere economic ă, creează oportunități
pentru toate segmentele populației. În vederea creșterii favorabile incluziunii, UE a
stabilit un set de obiective :
19
,,O rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste
cuprinse între 20 și 64 de ani;
Rezultate mai bune pe plan educațional;
Reducerea numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma
sărăciei și a excluziunii sociale.”
(http://www.constientizarerurala.ro/fonduri -europene/48 -strategia -europa –
2020 – data accesării: aprilie 2017 )
În continuare vor fi prezentate detaliat aceste obiective.
Rata de ocupare a forței de muncă
Rata de ocupare a forței de muncă să fie în proporție de 75% pentru populația cu
vârste cuprinse între 20 și 64 de ani până la încheierea Strategiei Europa 2020, acest
lucru poate fi posibil prin crearea unor condiții propice inserției profesionale, pentru
tineri, femei în special, persoane în vârstă, persoan e necalificate și imigranți legali.
Rezultate mai bune pe plan educațional
În vederea acestui obiectiv, rezultatele mai bune în plan educațional se referă în
principal la reducerea abandonului școlar în proporție de mai puțin de 10% și se
dorește o creșter e de până la 40% a persoanelor (absolvenților) cu studii superioare,
dar și a populației cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani.
Reducerea numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma
sărăciei și a excluziunii sociale
Platforma europe ană împotriva sărăciei și excluziunii sociale (the European Platform
against Poverty and Social), a stabilit acțiuni pentru a ajunge la obiectivul UE, acela
de reducere a sărăciei și excluziunii sociale cu cel puțin 20 de milioane până în anul
2020. (http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/europe_2020_explained.pdf – data
accesării: aprilie 2017 )
Creșterea favorabilă incluziunii este stimulată cu ajutorul următoarelor inițiative:
1. ,,O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă ” are ca scop motivarea
popu lației europene cu privire la adaptarea acestora la schimbările de pe piața
muncii, dar și cu privire la reorientarea profesională și încurajarea acestora pentru
dobândirea a noi competențe. Această inițiativă a fost concepută și cu scopul de a
mări produc tivitatea muncii și rata de ocupare a forței de muncă, în scopul
reducerii șomajului și asigurării durabilității modelelor sociale europene.
2. ,,Platforma europeană de combatere a sărăciei” a fost creată datorită condițiilor în
care 80 de milioane de europ eni sunt în pragul sărăciei, dintre care 20 de milioane
de copii. Prin această platformă, UE dorește ca persoanele față în față cu sărăcia și
excluziunea social, să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a
juca un rol activ în societate.
20
(http://www.constientizarerurala.ro/fonduri -europene/48 -strategia -europa -2020 – data
accesării: aprilie 2017 )
A treia și ultima direcție, c reșterea favorabilă incluziunii, a fost creată în scopul
rezolvării problemelor p rivind ocuparea forței de muncă, combaterea sărăciei și
îmbunătățirea competențelor profesionale.
Din cauza crizei economice, foarte mulți tineri sau persoane disponibilizate nu își
găsesc un loc de muncă sau își găsesc foarte greu. În luna decembrie 2016, rata
șomajului la nivelul UE în rândul tinerilor era la aproximativ 21%. Deoarece
demografia este într -o permanentă schimbare, populația activă a Europei este în
scădere, iar persoanele aflate în câmpul muncii trebuie să susțină un număr din ce în
ce mai mare de persoane inactive. UE este nevoită să crească rata de ocupare a forței
de muncă, deoarece este foarte scăzută în rândul femeilor, doar 63% față de 76% în
rândul bărbaților. Aceste statistici sunt pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și
64 de ani. De asemenea, și în rândul lucrătorilor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de
ani, rata de ocupare a forței de muncă este scăzută, fiind de 46% față de 62% în SUA
și Japonia. Tot în cadrul acestei direcții, sărăcia reprezintă un subiect foarte import ant.
Statisticile arată că 8% din persoanele cu veniturile minime nu depășesc pragul
sărăciei, iar înainte de criza economică 80 de milioane de persoane erau expuse
riscului sărăciei, din care 19 milioane erau copii.
1.3. CONCLUZII
Strategia Europa 2020 reprezintă, atât pentru România, cât și pentru statele membre
UE o modalitate de dezvoltare și creștere, dar și de depășire a situației neplăcute
cauzate de criza economică.
Prin obiectivele stabilite de Consiliul European, care nu presupun doar depășirea
crizei economice, ci mai mult decât atât. Aceste obiective presupun în primul rând
depășirea crizei, iar în al doilea rând dezvoltarea Europei. Dezvoltarea este în sensul
de modernizare (crearea de noi locuri de muncă, investiții în cercetare -dezvoltare,
ecologia) și ajutorare (cei care părăsesc timpuriu educația, numărul persoanelor fără
un loc de muncă, persoanele amenințate de sărăcie , persoanele aflate în minoritate –
rromi,maghiari etc. )
În urma analizei ,,Semestrului European ”, consider că este foarte util deoarece
înregistrează periodic modul de transpunere în practică a Strategiei țărilor
participante. Modul de evaluare în cadrul ,,Semestrului European ” are o importan ță
aparte deoarece procedeul prin care țările membre comunică între ele cu privire la
adoptarea stategiei și implementarea acesteia are ca scop final monitoriza rea
progreselor înregistrate în mod colectiv și emiterea de recomandări cu privire la
îndeplinirea obiectivelor ,,Strategiei E uropa 2020 ”.
21
CAP 2. EXPERIENȚA ANTERIOARĂ ROMÂNIA – DOMENIUL
COMPETITIVITATE
2.1. EXPERIENȚE ANTERIOARE (2007 -2013)
Experiențele acumulate în perioada de programare 2007 -2013 sunt fundamentale
pentru stabilirea strategiilor viitoare. Analizele realizate în anul 2013 au fost foarte
importante deoarece aceste a stabileau dacă strategia are rezultate pozitive și a
influențat continuarea acesteia . În urma analizei statisticilor au fost realizate
îmbunătățiri cu privire la aplicarea Strategiei Europa 2020.
Instrumentele financiare utilizate pe perioada 2007 -2013, c unoscute ca Fonduri
Structurale au fost:
,,Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) ” sprijină dezvoltarea
economică a regiunilor mai puțin dezvoltate, în domenii pricum: mediu,
energie, educație, sănătate , turism, cercetare -dezvoltare, infrastructură,
antreprenoriat, IMM -uri, societatea informațională, investiții, sprijin pentru
afaceri și noi fonduri de garantare.
,,Fondul Social European (FSE) ” sprijină o multitudine de investiții și acoperă
domenii ca: integrarea în muncă pentru șomeri, incluziunea social ă pentru
persoanele marginalizate , adaptabili tatea forței de muncă și a întreprinderilor,
creșterea eficienței administrative. Este permisă finanțarea încrucișată, prin
FEDR, cu o limită de 10% până la 20% din total ul cheltuielilor eligibile ;
,,Fond ul de Coeziune (FC)” are rolul de a oferi suport financiar statelor mai
puțin dezvoltate, în domenii precum : protecția mediului, surse regenerabile de
energie, modernizarea dezvoltării durabile și cuprinde următoarele programe
complementare:
,,Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)”
,,Fondul European pentru Pescuit (FEP)”.
Aceste instrumente financiare au fost realizate pentru a acoperi fiecare o zon ă
tematică specifică și finanțează proiectele cu o rată maximă de 85%.
(http:// www.constientizarerurala.ro/fonduri -europene/50 -fonduri -structurale – data
accesării: mai 2017 )
Programul Operațional Sectorial ,, Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE)
a fost înființat prin Decizia Comisiei Europene nr 3472, din 12 iulie 2007, de venind
de la această dată operațional. Anul 2007 a reprezentat pentru acest program un
început promițător, dedicat activităților de învățare și pregătire a procesului de
implementare, atât cu privire la întărirea instituțională a organismelor responsabile
pentru implementarea POS CCE, cât și la elaborarea documentelor pentru lansarea
cererilor de propuneri de proiecte .
22
Acest program acoperă următoarele domenii: Cercetare -dezvoltare, IT și comunicații,
energie, sistemul productiv (în special IMM -uri).
(http://www.fonduri ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_POS_
CCE_2007.pdf – data accesării: mai2017 )
Obiectivele POS CCE pe perioada 2007 -2013 erau următoarele:
,,Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;
Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;
Creșterea capacității de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării
între instituții de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum
și creșterea accesului întreprinderilor la CDI;
Valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și
aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi,
cetățeni);
Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic,
prin pr omovarea surselor regenerabile de energie. ”
(http://www.fonduri -ue.ro/poscce -2007 – data accesării: mai 2017)
Programul Operațional Sectorial ,, Creșterea Competitivității Economice” presupune
existența a cinc i axe prioritare :
Axa Prioritară I – ,,Un sistem de producție inovativ și eco -eficient ” ;
Axa Prioritară II – ,,Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru
competitivitate ”;
Axa Prioritară III – ,,Tehnologia Informațiilor si Comunicațiilor pentru
sectorul privat si public ”;
Axa Prioritară IV – „Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării în
contextul co mbaterii schimbărilor climatice ”;
Axa Prioritară V – ,,Asistență Tehnică ”.
Aceste axe prioritare acoper ă fiecare o parte din domeniile specifice de implementare
a obiectivelor stabilite, făcând parte din Domeniile Majore de Intervenție .
În anul 2007, cu privire la domeniul ,, Competitivitate ” și la cele cinci axe prioritare ,
au fost realizate diferite seminarii de instruire și pregătire a personalului pentru a
putea fi implement ată ,,Strategia Europa 2020 ” într -un mod cât mai productiv . De
asemenea, în anul 2007 au fost realizat ,,Ghidul solicitantului”, precum și primele
versiuni de proceduri interne.
Anul 2007 a reprezentat punctul de plecare spre o strategie eficientă și durab ilă.
Începând doar cu anul 2008 au fost lansate numeroase programe și operațiuni.
Statisticile au fost realizate începând cu anul 2008.
23
Pe parcursul anului 2008, au fost lansate 25 de apeluri de proiecte pe axele prioritare
I-IV. În cadrul primei axe prioritare au fost lansate șase apeluri, cu privire la
modernizare, dezvoltarea întreprinderilor și în special IMM -uri. A doua axă prioritară
cuprinde cinci apeluri, cu privire la dezvoltarea centrelor de cercetare -dezvoltare,
sprijin irea start -up-urilor și promovarea inovării în cadrul întreprinderilor. A treia axă
prioritară cuprinde 9 apeluri, în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de IT în cadrul
instituțiilor de învățământ, dar și în sănătate și întreprinderi (afaceri). În ca drul celei
de a patra axă prioritară, au fost lansate trei apeluri cu privire la sprijinirea
inveștiițiilor în instalații și echipamente, în scopul îmbunătățirii eficienței energetice,
dar și modernizare și retehnologizare. Ultima axă prioritară cuprinde d ouă operațiuni ,
cu privire la sprijinirea comunicării, evaluării și tehnologia informației, dar și
monitorizarea ș i controlul programului POS CCE.
Figură 5 Valori proiecte depuse comparativ cu valori apeluri lansate
(Sursa: Rapor tul anual de implementare POS CCE 2008 , disponibil online:
http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_POS_CCE_2008.pdf – data
accesării: mai 2017 )
,,Stadiul implementării POS CCE la 31 decembrie 2008:
2768 proiecte depuse pentru oper ațiunile lansate, în valoare (grant solicitat) de
9,25 miliarde Lei, din care finanțarea FEDR este de 7,67 miliarde Lei;
1 proiect contractat, în valoare totală de 100 milioane Euro, din care,
finanțarea FEDR este de 86 milioane Euro. ” (http://old.fonduri -ue.ro/res/file –
Valori apeluri lansateValori proiecte depuse0.001,000,000,000.002,000,000,000.003,000,000,000.004,000,000,000.00
AP IAp IIAP IIIAP IVAP V
AP I Ap II AP III AP IV AP V
Valori apeluri lansate 736680000 1130680000 586500000 1134800000 38196585
Valori proiecte depuse 3854060213 2654225497 898467936.1 1817095928 25998674.74Valori proiecte depuse comparativ cu valori apeluri lansate
31 decembrie 2008
LEI
24
picker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Rapoarte/2_Rapoarte_POSC
CE/13.07/RAI_POS_CCE_2008.pdf – data acces ării: mai 2017)
Anumite operațiuni nu au fost deschise în anul 2008, acestea fiind lansate în trimestrul
I anul 2009. În cadrul primei axe prioritare (AP), au fost lansate operațiuni cu privire
la dezvoltarea polilor de competitivitate. A doua AP cuprinde proiecte de cercetare –
dezvoltare între institute/universități și întreprinderi. A treia AP se referă la
operațiunile în pregăti re, care se vor lansa în 2009, fiind legate de infrastructura de
broadband (IT). Ultima AP, în primul trimestru al anului 2009, au fost realizate
consultări în vederea elaborării proiectului de schemă de ajutor de stat.
Structura instituțională a POS CCE a suferit modificări pe parcursul implementării
strategiei, dar anul 2009 a marcat al doilea an al implementării efective a programelor
de dezvoltare și a operațiunilor gestionate prin program.
În data de 31 decembrie 2009, stadiul implementării proiectului POS CCE se prezenta
conform următorului grafic:
Figură 6 Stadiu implementare proiecte 31 decembrie 2009
(Sursa: Raportul anual de implementare POS CCE 2009 , disponibil online:
http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVIT ATE/POSCCE/RAI_POS_CCE_2009.pdf – data
accesării: mai 2017 )
În acest an, numărul proiectelor respinse a fost într -un număr foarte mare. Acest lucru
a fost datorită lipsei experienței în scrierea corectă a proiectelor și a documentelor, dar
și din cauza supr asubscrierii ( suma solicitată ca finanțare nerambursabilă depășea de
câteva ori valoarea alocată apelului). Multe contracte nu au mai fost semnate sau au
fost reziliate, în special de proprietarii IMM -urilor din cauza incapacității de a asigura
cofinanțare a proiectelor. Datorită crizei economice, băncile au practicat o politică de
Respinse 2069
În evaluare 2007
Aprobate 1264
Contractate 93405001000150020002500Stadiu implementare proiecte
31 decembrie 2009
25
creditare foarte prudentă, iar firmele au fost decapitalizate și piețele de desfacere s -au
restrâns. (http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd –
62/Documente_Suport/Rapoarte/2_Rapoarte_POSCCE/13.07/RAI_POS_CCE_2009.p
df- data accesării: mai 2017)
Anul 2010 reprezenta al treilea an al implementării efective a operațiunilor gestionate
prin program, dar în același timp reprezenta al patrulea an de exis tența acestei
strategii. În acest an, au fost lansate 11 apeluri noi de proiecte pe axele prioritare I -IV.
În 31 decembrie 2010, stadiul implementării programului POS CCE se prezenta
conform graficului următor :
Figură 7 Situație pr oiecte POS CCE 31 decembrie 2010
(Sursa: Raportul anual de implementare POS CCE 2010 , disponibil online:
http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_POS_CCE_2010.pdf – data
accesării: mai 2017 )
Principalele motive de respingere a pr oiectelor au fost: ,, nerespectarea cerințelor de
bază privind transmiterea, formatul standard al cererii de finanțare ori termenele
prestabilite, neînțelegerea suficientă/ nerespectarea criteriilor de eligibilitate de bază
(lipsa de resurse financiare sau a sustenabilității, neîncadrarea în categoria IMM),
prezentarea unor bugete nerealiste, documentația de o calitate slab ă, înțelegerea
insuficientă a ghidurilor solicitantului, incapacitatea de a asigura operarea și
sustenabilitatea investiției, capacitatea insuficientă de management de proiect. ”
(http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd –
62/Documente_Suport/Rapoarte/2_Rapoarte_POSCCE/13.07/RAI_POS_CCE_2010.p
df – data acces ării: mai 2017)
La finalul anului 2011, respectiv la 31 dec embrie 2011, stadiul implementării
programului cu privire la domeniul competitivității era următoarea: 11.150 proiecte
26
POS CCE depuse spre finanțare, iar dintre acestea 3.815 au fost respinse, 782 se aflau
în evaluare și 3.315 proiecte erau aprobate. Motiv ele de respingere sunt, ca și în anii
precedenți, descrise mai sus. Stadiul implementării acestui program este ilustrat în
graficul următor:
Figură 8 Situație proiecte POS CCE 31 decembrie 2011
(Sursa: Raportul Anual de Implemen tare pe anul 2011 al Programului Operațional
Sectorial „Creșterea Compet itivității Economice” 2007 -2013 , disponibil online:
http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_2011.pdf – data accesării:
mai 2017 )
Conform unei analize compara tive realizate în cadrul acestui Raport, s -a putut observa
faptul că exi stă o creștere de aproximativ 45 -50% pentru proiectele depuse, proiectele
aprobate și proiectele contractate. Conform rapoartelor comparative, a fost evidențiat
faptul că pentru anii 2 010 și 2009 stadiul implementării proiectelor se menținea la
același nivel, dar ș i pentru anii 2011 și 2010 .
(http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_2011.pdf – data accesării:
mai 2017)
Următorul an de implementare, 2012, a reprezentat o aplatizare a ritmului de creștere
specifice fiecărei faze. În data de 31 decembrie 2012, situația proiectelor depuse spre
finanțare în cadrul programului POS CCE era următoarea: 15.184 proiecte depuse, di n
care 5.613 au fost respinse, 5.631 erau în evaluare și 3.664 proiecte erau aprobate,
reprezentând o creștere de 15,64% față de cifra înregistrată la finele anului 2011.
Stadiul implementării acestui program este ilustrat în graficul următor:
27
Figură 9 Situație proiecte POS CCE 31 decembrie 2012
(Sursa: Raportul Anual de Implementare pe anul 2012 al Programului Operațional
Sectorial „Creșterea Compet itivității Economice” 2007 -2013 , disponibil online:
http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_2012_.pdf – data accesării:
mai 2017 )
Analiza datelor a evidențiat faptul că t rendul de creștere anuală a înregistrat o
sensibilă scădere a ritmului de creștere, detaliat în tabelul următor:
Tabel 1 Analiza ritmului de creștere 2009 -2012
(Sursa: Raportul Anual de Implementare pe anul 2012 al Programului Operațional
Sectorial „Creșterea Compet itivității Economice” 2007 -2013 , disponibil online:
http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_2012_.pdf – data accesării:
mai 2017 )
Acest tabel subliniază creșterile/scăderile cu privire la numărul proiectelor depuse,
aprobate și cont ractate. Se poate observa faptul că anul 2010 față de anul 2009 a avut
28
loc o creștere constantă a numărului proiectelor. De asemenea și comparația între
2011/2010 este de remarcat faptul că există o creștere cu privire la numărul
proiectelor depuse, dar nu se poate spune același lucru și despre proiectele aprobate și
contractate, care au înregistrat o ușoară scădere. Până în anul 2012, stadiul proiectelor
era în descreștere.
Până la data de 31 decembrie 2017, situația proiectelor din cadrul programului POS
CCE era următoarea: 15.820 proiecte depuse spre finanțare, dintre care 6.521 proiecte
aprobate, 2.227 proiecte în evaluare, 4.470 proiecte contractate și 6.815 proiecte
respinse. Stadiul implementării acestui program este ilustrat în graficul următor:
Figură 10 Situație proiecte POS CCE 31 decembrie 2013
(Sursa: Raportul Anual de Implementare pe anul 2013 al Programului Operațional
Sectorial „Creșterea Compet itivității Economice” 2007 -2013)
În tabelul următor este evidențiat progresul pe parcursul perioadei de implementare
2009 -2013 (explicat mai sus pe perioada 2009 -2012), iar situația pe anul 2013
comparativ cu anul 2012 se constată o creștere exponențială în cadrul proiectelor
aprobate și contractate.
,,Raportul dintre proiectele aprobate și proiectele depuse în anul 2013, înregistrează o
creștere față de situația anului 2012, cu un procent de 41%. ” (http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/POSCCE_RAI2013a.pdf – data
acces ării: mai 2017)
Tabelul următor arată ritmul de creștere pe perioada 2009 -2013, cu privire la numărul
de proiecte depuse, numărul proiectelor aprobate și numărul proiectelor contractate:
29
Tabel 2 Analiza ritmului de creștere 2009 -2013
(Sursa: Raportul Anual de Implementare pe anul 2012 al Programului Operațional
Sectorial „Creșterea Compet itivității Economice” 2007 -2013)
2.2. ASPECTE POZITIVE / NEGATIVE CU PRIVIRE LA DOMENIUL
COMPETITIVITATE 2007 -2013
Programul Operațional Sectorial ,,Creșterea competitivității economice ” este un
instrument important, care ajută în mare parte la îndeplinirea obiectivelor din cadrul
celei de -a doua priorități tematice a Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR) .
De asemenea, implementarea acestui program cuprinde atât aspecte pozitive, cât și
negative. În continuare vor fi prezentate detaliat aceste aspecte pozitive și negative.
2.2.1. Aspecte pozitive
Aspectele pozitive cu privire la POS CCE pe perioada 2007 -2013 su nt următoarele:
Economia României a avut o perioadă de creștere (2007 -2008), în medie, cu
6,3%, reprezentând cea mai mare rată de creștere la nivelul Uniunii Europene
din acea perioadă;
Perioada 2010 -2013 a reprezentat o perioadă de creștere în ceea ce pri vește
PIB-ul României, fiind înregistrată cea mai mare rată de creștere a economiei
românești. Creșterea cu 3,5% a PIB -ului din 2013, a plasat România pe primul
loc dintre țările UE în 2013 ( în care media era de 1,0%);
România deține un potențial energetic bun, iar o mare parte a acestuia provine
din surse regenerabile, având capacitatea de exti ndere. Energia importată nu
reprezintă o prioritate pentru România, folosirea acesteia era în 2012 la o
valoare de 22,7%, comparativ cu media statelor UE de 53,4%;
Pe perioada 2007 -2013, conform Programului Național de Dezvoltare
Regională, 1 259 de exploatații agricole au beneficiat de sprijin pentru
creșterea competitivității, 60 870 de ferme de semisubzistență au primit sprijin
pentru restructurare și s -au instalat 12 976 de tineri fermieri;
30
Conform ,,Programului Național de Dezvoltare Regională ”, pe perioada 2007 –
2013, un număr de 1259 de exploatații agricole au beneficiar de sprijin în
creșterea competitivității, 60 870 de ferme de semisubzistență au bene ficiat de
sprijin pentru restructurare, iar 12 976 de tineri fermieri au reușit să se
instaleze;
Pentru economia României, sursele de noi activități economice erau:
investițiile străine directe, activitățile noi și piețele de export;
Comerțul exterior al R omâniei este influențat de întreprinderile ISD( investiții
străine directe), având un impact pozitiv, iar în totalul exporturilor având un
procent de 71, 4% în 2011;
Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) a avut un rol important în
dezvoltarea și îmbunătățirea eficienței întreprinderilor, dar și extinderea
accesului la piață;
În urma unor studii cu privire la accesul IMM -urilor la finanțare, s -a constatat
faptul că, în România, nivelul inovării în rândul agenților economici este
însemnat;
O serie d e infrastructuri de cercetare publică au fost susținute pe perioada
2007 -2013, iar cererea în acest sens fiind foarte mare; (http://www.fonduri –
ue.ro/acord -parteneriat – data accesării: mai 2017)
Acest program de competitivitate a avut ca rezultat crearea sau consol idarea
unei alianțe strategice C &D, cu o contribuție majoră la integrarea cercetării
europene. (http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.p
df – data accesării: mai 2017)
2.2.2. Aspecte negative
Aspectele nega tive cu privire la POS CCE pe perioada 2007 -2013 sunt următoarele:
Din punctul de vedere al dezvoltării economice, România se află cu mult în
urmă față de majoritatea țărilor Europene;
Competitivitatea a rămas o provocare pentru România;
În domeniile industriale, nivelurile de productivitate au rămas necompetitive la
nivel internațional;
IMM -urile din zonele rurale aveau densitatea de 9,64 IMM -uri la 1000 de
locuitori, ceea ce reflecta o medie foarte mică față de media națională, iar
sectorul primar de ținea o cotă de doar 3,41% în anul 2011 din numărul total de
IMM -uri la nivel național;
Rata de apariție, dispariție și supraviețuire a întreprinderilor sunt apropiate de
media UE, menținându -se la un nivel între 60% și 70%, iar în anul 2008 a avut
o perio adă de scădere bruscă până la 51%;
31
Dificultatea accesului la finanțare a rămas o problemă importantă cu care s -au
confruntat întreprinderile pe perioada 2007 -2013;
De asemenea, dificultatea accesului la finanțare externă reprezintă o problemă
importantă, î n special a IMM -urilor noi înființate;
Serviciile financiare sunt mai puțin accesibile întreprinderilor din mediul rural
și sectorului agricol;
Sectorul afacerilor nu posedă încredere în sistemele electronice, iar aceasta
reprezintă o barieră în calea dezvoltării e -guvernării. În urma unei analize
comparative, utilizatorii din România care își protejează computerele variază
între 62% și 68%, față de media UE de 87%;
Doar 0,49% din PIB a fost investit în C -D în 2012, iar 80% din aceste
investiții au fost realizate de sectorul public. Conform obiectivelor Strategiei
Europa 2020, nivelul investiți onal din PIB în C -D să fie la valoarea de 2%;
În România, rata de pătrundere pe piață a conexiunilor de bază în bandă largă
este foarte mică, în 2013 ajungând la n ivelul de 18,8% la 100 de locuitori.
(http://www.fonduri -ue.ro/acord -parteneriat – data accesării: mai 2017)
2.3. CONCLUZII
În concluzie, experiența anterioară este foarte importantă în ceea ce privește
experiența actuală deoarece reprezintă punctul de pornir e spre o strategie eficientă și
durabilă, în scopul atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020. În urma experienței
anterioare, au putut fi realizate cu ușurință îmbunătățiri și identificate erorile și
greșelile. Programul competitivitate este un domeni u vast, dar necesar în privința
dezvoltării tehnologice și ecologice. Deoarece trăim într -o eră digitală, consider ca
este mai mult ca necesar, mai ales într -o întreprindere, să existe tehnologie avansată,
pentru o mai bună desfășurare a muncii, mai produc tivă.
În ceea ce privește programul POS CCE, dedicat activităților de învățare și pregătire a
procesului de implementare, avea rolul de a asigura dezvoltarea în domenii precum
CDI, TIC, energie, sistemul productiv (IMM -uri). Prin cele cinci Axe Prioritare, au
fost lansate apeluri pentru depunere de proiecte, iar în urma analizelor statisticilor, s -a
constatat utilitatea și eficiența acestui program. Conform Raportului Anual de
Implementare POS CCE 2007 -2013, numărul proiectelor depuse a avut o evoluție
crescândă. Numărul proiectelor depuse spre finanțare au fost din ce în ce mai multe,
dar numărul proiectelor aprobate erau mici, datorită respingerii proiectelor din cauza
lipsei experienței în scrierea și elaborarea proiectelor, neînțelegerea suficientă a
criteriilor de eligibilitate de bază, documentația de o calitate slabă, prezentarea unor
bugete nerealiste, dar și capacitatea insuficientă de management de proiect. În urma
analizei acestei perioade, s -a constatat faptul că există atât aspecte pozitive, cât ș i
negative , care demonst rează eficiența acestui program.
32
CAP 3. STRATEGIA 2014 -2020 ÎN DOMENIUL
COMPE TITIVI TATE
3.1 STRATEGIA 2014 -2020
Pe perioada 2007 -2013, Strategia în domeniul competitivității avea denumirea de
,,Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice ”, denumire
ce nu a mai fost p ăstrată și pentru perioad a 2014 -2020. Noua denumire este :
,,Programul Operațional Competitivitate ” (POC) , care cuprinde mai pu ține axe
prioritare, dar cu aceeași complexitate.
,,Programul Operațional Competitivitate ” a fost emis conform documentelor strategice
relevante la nivel European și national: ,,Strategia Națională pentru Cercetare,
Dezvoltare și Inovare 2014 -2020”, ,, Strategia Națională privind Agenda Digitală
pentru România 2014 -2020” și ,,Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii NGN
(Next Generation Network)”.
(http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014#rezultate -implementare – data acces ării: mai
2017)
Evaluările pe per ioada 2007 -2013, s -au concentrat mai mult pe aspecte ce țineau de
implementare, decât de impact. Perioada 2014 -2020, planurile de evaluare au fost
organizate astfel încât să furnizeze dovezi privind efectele elaborării politicilor.
(http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC. pdf –
data accesării: mai 2017)
Perioada 2014 -2020 aduce un plus, o schimbare față de perioada anterioară de
programare 2007 -2013, cu privire la: investițiile în TIC, în CDI și parteneriatele între
întreprinderi și instituții de cercetare. Astfel că, înves tițiile în TIC vor fi orientate
strict pe îmbunătățirea mediului digital în scopul asigurării de servicii publice pentru
cetățeni și mediul de afaceri. Investițiile în CDI vor fi orientate doar în scopul
realizării unei legături cu ariile identificate în s trategia națională, ca fiind ,,specializare
inteligentă ”. Iar cea din urm ă, parteneriatele între întreprinderi și instituțiile de
cercetare să fie sprijinite în scopul dezvoltării de produse și procese bazate pe CDI și
pe cererea pieței, dar și cu finalita tea de a se putea transfera cunoștințe, tehnologie și
personal competent. ( http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd –
62/2014 -2020/po/Prezentare.POC.2014 -2020.pdf – data accesării: iunie 2017)
Prin FEDR, ,,Programul Operațional Competitivitat e” va beneficia de o finan țare de
1 329 milioane de euro pe perioada 2014 -2020, iar conform regulamentelor UE,
regiunile de dezvoltare a României se împart în: regiuni dezvoltate (Regiunea
București Ilfov, ce include capitala București) și regiuni mai pu țin dezvoltate (7
regiuni de dezvoltare ale României: Nord -Est, Sud -Est, Sud Muntenia, Sud Vest
33
Oltenia, Vest, Nord -Vest și Centru). Aceste două tipuri de regiuni vor beneficia de
contribuție din partea UE astfel: regiunile mai puțin dezvoltate 1,08 miliar de de euro
și regiunile mai dezvoltate 249 milioane de euro, alocări ce vor fi distribuite conform
naturii acțiunilor din cadrul fiecărei Axe Prioritare.
(http://www.poc.research.gov.ro/uploads/legislatie –
nationala/Legislatie%20nationala.pdf – data accesăr ii: iunie 2017)
Autoritățile de management au obligația de a realiza o evaluare cu privire la analiza
programelor FESI, pentru perioada 2014 -2020, în scopul orientării strategiei spre
rezultate . Planurile de evaluare reprezintă documente strategice cu scopul de a stabili
modalitățile de organizare a evaluărilor, cu scopul furnizării de dovezi în ceea ce
privesc efectele elaborării politicilor.
Fondurile au fost alocate și implementate pe perioada de programare 2014 -2020 , în
conformitate cu un cadru de p olitică struct urat pe trei niveluri, precum în schema
următoare:
Figură 11 Niveluri cadru de politică de evaluare
(Sursa: http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.pdf –
data accesării: iunie 2017 )
,,Ca abordare generală, analiza politicii la aceste trei niveluri facilitează înțelegerea
corelării politicilor de la nivel decizional cu nivelul intermediar al programelor și cu
NIVEL MICRO
-Reprezintă proiectele
care contribuie la
obiectivele
programului
NIVEL MACRO
-Corespunde
întregului teritoriu al
țării
-Bazat pe o strategie
de țară
NIVEL MESO
-Operaționalizarea
priorităților în cadrul
strategic al țării
PROGRAME
ACORDUL DE
PARTENERIAT
34
nivelul micro al proiectelor. În consecință, evaluările ar trebui să acopere toate aceste
niveluri, nivelul inferior contribuind la evaluarea celor superioare .”
(http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPE TITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.pdf –
data accesării: 3 iunie 2017)
Nivelul Macro arată efectele și impacturile la acest nivel, cu privire la PIB, ocuparea
forței de muncă, recomandările specifice de țară și obiective tematice. În cadrul
acestui nivel, me canismele de implementare sunt abordate la nivelul axelor prioritare,
nefiind un obiectiv al planului de evaluare pentru POC.
Nivelul Meso presupune evaluarea la nivelul POC, iar fiecare axă prioritară este
evaluată cel puțin o dată pe tot parcursul perioa dei de implementare a acestui
program, cu privire la contribuția obiectivelor Strategiei.
Nivelul Micro cuprinde evaluarea programelor operaționale, care va servi la evaluarea
nevoilor pentru fiecare axă prioritară și obiectiv specific. Aceastei evaluări m icro a
proiectelor selectate pentru finanțare, îi va fi aplicată o strategie de eșantionare, pentru
a selecta un eșantion reprezentativ de proiecte care să facă obiectul analizei.
Eșantioanele trebuie să fie supuse unor studii longitudinale în scopul obțin erii unor
concluzii în ceea ce privește durabilitatea efectelor. Din cauza faptului că, această
evaluare durează o perioadă mai îndelungată de timp, evaluarea la nivel micro ar
trebui să înceapă cât mai devreme posibil după primul exercițiu de selecție, da r doar
în momentul în care procesul de implementare a proiectelor este suficient de matur
pentru analiză. (http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.pdf –
data accesării: 3 iunie 2017)
Viziu nea Strategiei Europa 2 020, cu privire la ,,Programul Operațional
Competitivitate ”, este următoarea: România o să devină competitivă la nivel regional
și global, cu scopul de a genera bunăstare cetățenilor, prin inovare. Inovarea
reprezintă baza competitivității.
Această viziune cuprinde un set de principii de acțiune, sprijinite pe trei piloni
principali:
Pilonul 1 – Presupune afirmarea la nivel regional și global, unde fimele vor devein
operatori -cheie ai inovării;
Pilonul 2 – Presupune existența excelenței prin internaționalizare în sectorul
cercetării -dezvoltării -inovării, dezvoltat în jurul unor domenii strategice, oferind un
mediu atractiv pentru membrii comunității științifice globale;
Pilonul 3 – Presupune existența unui ,,Leadership ” regional la frontiera ș tiinței și în
tehnologie. ( http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014 – data accesării: 4 iunie 2017)
35
3.2 AXE PRIORITARE
Axele P rioritare pe perioada 2014 -2020 sunt următoarele:
Axa Prioritară 1 – ,,Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul
competitiv ității econ omice și dezvoltării afacerilor ”
Axa Prioritar ă 2- ,,Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o
economie digitală competitivă ”.( http://www.fonduri -structurale.ro/program –
operational/4/progr amul -operational -competitivitate – data acces ării: mai 2017)
Total buget alocat pentru Axa Prioritară 1 : 952.571.099 euro (60% din POC) ;
Total buget alocat pentru Axa Priorita ră 2 : 630.199.748 euro (40% din POC) .
(http://www.fonduri -structurale.ro/program -operational/4/programul -operational –
competitivitate – data accesării: mai 2017)
Prin Axa Prioritară 1 vor beneficia de sprijin în CDI următoarele domenii:
,,Bioeconomie;
Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Spațiu și Securitate;
Energie, Mediu și Schimbări;
Eco-Nano -Tehnologii și Materi ale Avansate ;
Domeniul sănătății – ca prioritate națională .”(http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Sinteza.POC.pdf – data
accesării: iunie 2017)
Beneficiarii eligibili pentru Axa Prioritară 1 sunt: clusterele de inovare, întreprinderile
mici, mijlocii, mari, cele inovatoare de tip start -up și spin -off și nou -înființate
inovatoare, precum și instituțiile publice CD/ universități.
Obiectivele specifice Axei Prioritare 1, din cadrul POC sunt:
,,Creșterea capacității de cercet are, dezvoltare și inovare în domeniile de
specializare inteligentă și în sănătate;
Creșterea participarii românești în cercetare la nivel UE. ” (http://www.fonduri –
ue.ro/poc -2014#rezultate -implementare – data acces ării: iunie 2017)
Anul 2014 a reprezentat perioada de demarare a activităților cu privire la pregătirea și
redactarea documentelor pentru emiterea apelurilor de proiecte și formarea procesului
de implementare a POC.
În cadrul primei Axe Prioritare, numărul de proiecte depuse în 2015, în funcție de
domeniile de specializare este conform următorului grafic:
36
Figură 12 Număr proiecte depuse AP 1 POC 2015
(Sursa: http://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_ ro_ro.pdf – data accesării: iunie
2017 )
În urma analizei acestui grafic, se poate constata faptul că Eco -nano -tehnologiile și
Materialele avansate dețin cel mai mare procent din numărul de proiecte depuse în
anul 2015.
Prin Axa Prioritară 2 vor beneficia de sprijin pentru dezvoltarea TIC următoarele
domenii:
,,E-guvernare, interoperabilitate, securitate informatică, cloud computing și
rețele sociale;
Infrastructură de bandă largă;
TIC în educație, incluziune socială, sănătate și cultură;
E-Comerț și cercetare -dezvoltare -inovare. ” (http://www.fondur i-
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Sinte za.POC.pdf – data
accesării: iunie 2017)
Beneficiarii eligibili pentru Axa Prioritară 2 sunt: instituțiile publice și IMM -urile din
cadrul clusterelor IT.
Obiectivele specifice Axei Prioritare 2 , din cadrul P OC sunt următoarele:
,,Creșterea utilizării sistemelor de e -guvernare;
Creșterea gradului de utilizare a internetului. ” (http://www.fonduri -ue.ro/poc –
2014#rezultate -implementare – data acces ării: iunie 2017)
Rezultatele așteptate până în anul 2020 sunt urm ătoarele:
16%
22%
15% 28% 19% Distribuția procentuală a nr. de proiecte depuse pe domen iu
de specializare inteligentă și sănătate – Axa 1 POC 2015
Biotehnologii
TIC
Energie
Eco-nano tehnologii
Sănătate
37
Tabel 3 Rezultate așteptate 2020
Axa Prioritară Direcții de acțiune Rezultate așteptate 2020
AP 1
Îmbunătățirea accesului la
finanțare al companiilor și
în special al IMM –
urilor Îmbunătățirea ranking -ului în
clasamentul Global Competitiveness
Report pe indicatorii următori :
– Existența resurselor financiare: de la
102 în 2013 la 50 în 2020.
-Accesibilitatea serviciilor financiare:
de la 91 în 2013 la 45 în 2020.
Reglementarea schimburilor de
instrumente financiare: de la 115 în
2013 la 60 în 2020.
Crește rea ponderii investițiilor prin
fonduri d e capital de risc (raportate la
PIB) de la 0,003% (2011) la 0,02%
din PIB la Orizontul 2020.
AP 1 Cercetare, dezvoltare și
inovare:
Sprijinirea IMM -urilor în
vederea lansării de produse
sau servicii inovative prin
fonduri de capital de risc,
granturi, proiecte
colaborative. 20% IMM -uri care introduc produse
și servicii inovative în 2020 (de la
13,17% în 2011).
AP 1 Energie: reducerea
pierderilor în rețelele de
distribuție a energiei
electrice. Reducerea consumului de energie
primară cu 19% în 2020 față de
16,6% în 2012.
AP 1
Mediu: îmbunătățirea
infrastructurii de apă. Creșterea gradului de conectare a
populației din localități cu peste 2000
P.E. la stații de epurare conforme (de
la 50% în 2013 la 90% în 2020).
Creșterea gradului de conectare a
populației la sisteme centr alizate de
alimentare cu apă curată și sanogenă
(de la 63% în 2013 la 95% în 2020).
AP 1
Antreprenoriat:
îmbunatățir ea densității
IMM -urilor raportată la
populație. Creșterea numărului de IMM -uri la
1000 de locuitori în România, de la
23 IMM/1000 de locuitori in 2013 la
35 IMM/1000 locuitori în 2020.
Creșterea valorii adăugate a IMM din
România la totalul valorii adăugate
realizată de întreprinderi cel puțin la
nivelul mediei europene.
E-guvernare,
interoperabilitate,
securitate informatică, Creșterea ponderii cetățenilor care
folosesc serviciile de e -guvernare de
la 7% (2010) la 32% (media UE) în
2020 și a companiilor de la 41%
38
AP 2 cloud computing și rețele
sociale . (2010) la 72% (media UE).
Îmbunătățirea indicelui de Participare
Electronică de la 0.19 în 2010 la 0.3
în 2020 (media UE).
AP 2 Consolidarea și
dezvoltarea
clusterelor/polilor de
competitivita te. Contribuția clusterelor la exporturile
totale: 20% în 2020.
AP 2 Cercetare, dezvoltare și
inovare: asigurarea unei
finanțări publice
echivalente de 1% care să
permită efectul de
antrenare asupra cererii
de cercetare în sectorul
privat. Creșterea cheltuielilor angajate de
mediul privat pentru CDI pana la 1%
din PIB până în 2020, de la 0,17
nivelul actual.
(Sursa: http://www.economie.gov.ro/strategia -nationala -pentru -competitivitate -2014 –
2020 – data accesării: 5 iunie 2017)
3.3 CONCLUZII
În concluzie , prin Strategia Europa 2020 este demonstrată dependența dintre
competitivitate și provocările sociale, ca parte a oricărei soluții pentru perioada
următoare a dezvoltării. Prin experiența anterioară, au putut fi realizate îmbunătățiri
cu privire la modul de abordare a Strategiei, cu o deosebită importanță fiind procesul
dezvoltării competitivității. Deși acest program nu este finalizat, procesul de învățare
și perfecționare este în continuă desfăș urare. Prognozele pe anul 2020 sunt
promițătoare, speranța spre o ,,lume ” mai bun ă este încă ,, în picioare”. Evaluarea
programelor implementate, pe perioada 2014 -2020, este în scopul orientării strategiei
spre rezultate. Prin cele dou ă Axe Prioritare, se pune accentul pe dezvoltarea în
domeniul tehnologiei, e -guve rnării, sprijinirea întreprinderilor, bioeconomie și
protecția mediului , reprezentând o modalitate de trecere la o mentalitate mai modernă
și mai practică de zi -cu-zi.
Expectanțele cu privire la obiectivele stabilite înainte de implementarea efectivă a
Strategiei 2014 -2020 sunt încurajatoare. Deși, rezultatele cu privire la obiectivele
atinse în cadrul experienței anterioare nu au fost confiente, prognoza pe perioada
actuală presupune îndeplinirea obiectivelor într -o proporție mult mai mare.
39
CAP 4. STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPLEMENTAREA
STRATEGIEI 2020 LA NIVELUL MUNICIPIULUI BAIA MARE
Municipiul Baia Mare este reședința județului Maramureș și se situeaz ă în partea
Nord -Vestică a României, cu o populație de 135 855 de locuitori (la sfârșitul anului
2013). Ca poziție geografică, Baia Mare este poziționat mai aproape de capitala
Ungariei (Budapesta, cca. 385 km), față de București (595 km distanță rutieră).
Municipiul Baia Mare este unic, prin specificul industrial și valoarea turistică
tradițional -culturală și peisagistică din Maramureș. Deține statutul de pol de
dezvoltare urbană, prin care demonstrează că municipiul acținează ca pol regional și
local de creștere.
4.1 ZONA METROPOLITANĂ BAIA MARE
Bazele Asociației Metropolitane Baia M are au fost realizate în anul 2006, fiind
formată din municipiul Baia Mare, alte 5 orașe (Baia Sprie, Cavnic, Seini, Șomcuta
Mare, Tăuții Măgherăuș ) și 12 comune din apropierea municipiului (Cernești,
Cicârlău, Coaș, Copalnic Mănăștur, Dumbrăvița, Groși, M ireșu Mare, Recea, Remetea
Chioarului, Satulung, Săcălășeni, Valea Chioarului) . Această asociație a fost
instaurată în urma semnării unei convenții de asociere privind dezvoltarea durabilă a
zonei.
La nivelul Uniunii Europene au fost enunțate anumite viziu ni cu privire la rezultatele
procesului de implementare a strategiei. A fost formulată și în cadrul municipiului
viziunea cu privire la dezvoltarea Zonei Metropolitane Baia Mare , care presupune
valorificarea oportunitățilo r de dezvoltare. Viziunea este cu privire la contopirea
obiectivelor socio -economice, formulată la nivelul partenerilor asociației, cu
prioritățile naționale și regionale, dar și cu schimbările care sunt în continuă
desfășurare, și conduc în final la:
,,Un teritoriu competitiv economic, do minat de activit ăți productive
nepoluante (zone de transfer și parcuri tehnologice) și turism;
Un loc de viață confortabil, într -un mediu curat, accesi bil serviciilor și
utilităților publice;
Destinație atractivă în peisajul multicultural european prin var iate moduri de
expresie: limbă, muzică/port popular, arhitectură, gastronomie. ”
De asemenea, conform oric ărui proiect sau plan de dezvoltare, există și obiective
stabilite cu privire la modalitatea de abordare în cadrul procesului de implementare a
Strateg iei Europa 2020, dar și cu privire la rezultatele așteptate, municipiul Baia Mare
40
a propus următoarele obi ective strategice de dezvoltare, conform actului constitut iv și
statutului asociației , și sunt cu privire la: dezvoltarea durabilă a zonei metropolita ne și
a unităților administrativ -teritoriale, modernizarea serviciilor comunitare de utilități
publice, dezvoltarea turismului, îmbunătățirea infrastructurii de transport,
telecomunicații și energie, dezvoltare economică, noi zone rezidențiale conform
standardelor europene, dezvoltarea resurselor umane, creșterea ratei de ocupare și
combaterea excluziunii sociale, administrare eficientă a potențialului zonal, atragerea
de noi investiții și creșterea accesului la resurse, dezvoltarea de proiecte și programe
proprii, promovarea investițiilor private și publice , în vede rea dezvoltării durabile a
zonei metropolitane și a unităților administ rativ-teritoriale care o compun , promovarea
unor soluții eficiente cu privire la construcții de locuințe sociale participarea activă la
programe privind crearea de locuri de muncă și îmbunătățire a nivelului general de
trai.
Cu privire la perioada de programare și implementare 2007 -2013, Zona Metropolitană
Baia Mare, a implementat un număr semnificativ de proiecte în scopul creșterii
capacității de management a Asociației: ,,Proiect ul Trans -Urban ”, finanțat prin
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (FSE), avea scopul de
a dezvolta strategia zonei metropolitane Baia Mare și de a integra strategi ile de
dezvoltare locală , iar în urma acestui proiect a fost stabilit un pachet de proiecte
prioritare pentru a putea fi implementate pe perioada de finanțare 2014 -2020. Un alt
proiect este ,,Proiectul partenerial Rețea de măsuri active de ocupare în 15 Un ități
Administrativ Teritoriale din regiunea Nord Vest” (2010 – 2012), finanțat prin
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), prin care
a fost generată politica cu privire la ocuparea forței de muncă și incluziune socială.
,,Proiectul Urban -Network – Rețea comunitară interactivă în cadrul zonei
metropolitane Baia Mare (2009 – 2010) ”, finanțat prin Programul Operațional
Dezvoltarea Capacității Administrative (FSE), a avut ca finalitate dezvoltarea
capacității administrative a Aso ciației. În urma implementării proiectelor, Zona
Metropolitană Baia Mare a dezvoltat o Strategie de Dezvoltare pentru perioada 2010 –
2020, fiind aprobate în cadrul Consiliului Local un pachet de programe și proiecte
prioritare.
În vederea dezoltării Zonei M etropolitane Baia Mare, a fost pusă problema cu privire
la planificarea teritorială, iar pe perioada 2014 -2020 au fost evidențiate următoarele
proiecte: ,,Proiectul USE ACT – Politici de dezvoltare urbană sustenabilă”, finanțat
prin Programul de cooperare transnațională URBACT II, care presupune crearea de
oportunități pentru dezvoltarea urbană și utilizarea eficientă a terenurilor din raza
administrativă a localităților și facilitarea parte neriatelor cu investitorii; ,,Proiectul
STATUS – Strategic Territori al Agendas for Small and Middle – Sized Towns Urban
Systems ”, finanțat prin Programul de cooperare transnațională Sud Estul Europei, în
care dezvoltarea strategiilor urbane integrate r eprezintă un obiectiv important.
Tot pe perioada 2014 -2020, a fost ident ificat un ,,Culoar de Dezvoltare (CD) ”, pe axa
localit ăților: Tăuții Măgherăuș, Baia Mare, Recea, Groși, Ba ia Sprie, care concentreză
41
cele mai importante investiții locale (Adiss, Optibelt, Weidmulle r, Eaton, Metro,
Arabesque, Auchan , Praktiker, ATP Exodus, Aramis, Italsofa) și infrastructuri de
transport si afaceri (Aeroport, Vama, Transport public local, Șoseaua de Centură).
Figură 13 Harta Baia Mare cele mai importante investiții locale
Proiectele cele mai importante aduse în vedere, cu privire la dezvoltarea municipiului
pe perioada 2014 -2020 sunt:
Crearea sistemului de transport metropolitan;
Modernizarea si extinderea Șoselei de Centură a Municipiului Baia Mare;
Dezvoltarea unor infrastructuri de sprijinire a afacer ilor: Parcuri Industriale,
Incubatoare de Afaceri, Centre Expoziționale.
4.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
Dezvoltarea durabilă se referă la îmbunătățirea nivelului de poluare, care are un
impact major asupra mediului. Din această cauză, se dorește să fie luate măsuri în
privința utilizării resurselor, pentru a dezvolta un mediu mai ecologic și mai
competitiv. De asemenea, a fost pusă problema îmbunătățirii mediului de afaceri (în
special pentru IMM -uri), dar și dezvoltarea tehnologiilor și valorifica rea rețelelor
europene în scopul acordării întreprinderilor un avantaj competitiv.
Consiliul Județean Maramureș este cel responsabil pentru implementarea strategiei de
dezvoltare durabilă, dar și inițiatorul demersului de elaborare a strategiei.
42
Polul de dezvoltare urbană (Baia Mare) și 4 centre urbane (Borșa, Târgu Lăpuș, Vișeu
de Sus și Baia Sprie) au beneficiat de finanțări nerambursa bile POR 2007 -2013 pentru
proiecte integrate de dezvoltare urbană, cu condiția elaborării prealabile a unui plan
integrat de dezvoltare urbană.
În ceea ce privește dezvoltarea unui mediu mai ecologic, Baia Mare nu prezintă
statistici încurajatoare în acest sens deoarece concentrațiile de metale grele dizolvate,
generate de fostele exploatări miniere există într -o proporție m are, mai ale datorită
corpurilor de apă de suprafață (cu o stare ecologică/chimică nesatisfăcătoare). De
asemenea, există presiuni antropice, precum poluarea cu azotați, azotiți, amoniu,
plumb, sulfați, cloruri etc., generată de unele unități industriale ș i agricole, fără însă a
afecta semnificativ starea lor chimică și ecologică. Apele de mină neepurate reprezintă
o altă problemă majoră.
Deșeurile depozitate necontrolat pe malurile sau albia râurilo și în șanțuri sunt în
cantități numeroase, neexistând si steme de canalizate. Și defrisările ilegale reprezintă
o temă de o importanță majoră, deoarece pădurile sunt din ce în ce mai puține,
afectând circuitul apei în natură și amplificând riscul producerii de inundații.
Cu privire la ecologie, o problemă de o i mportanță mai mult decât majoră a avut loc în
anul 2000, când în Baia Mare s -a produs unul dintre cele mai mari accidente ecologice
din istoria recentă a României și a Europei, peste 100 de tone de cianuri ajungând în
râurile din zonă și afectând inclusiv biodiversitatea (piscicolă) din țările riverane
Dunării; în același an, mii de mc de ape contaminate cu metale grele au ajuns în
cursurile de apă din zona Baia Borșa. Din această cauză, Baia Mare continuă să
,,lupte ” pentru ecologizare eficientă și durabil ă.
Conform unei analize SWOT pe perioada 2010 -2020 , cu privire la problematica
energiei durabile, în municipiul Baia Mare, au fost identificate principalele aspecte
pozitive/negative, oportunități și amenințări. Aspectele pozitive sau punctele tari sunt
următoarele: interesul acordat asupra problemelor referitoare la eficiența energetică,
experiență în domeniul accesării fondurilor nerambursabile, existența de agenții locale
de energie, precum și terenuri care pot fi transformate în parcuri industriale, l ogistice
sau energetice, modernizare parcului auto pentru transportul public, rețeaua de
distribuție a gazelor naturale a fost reabilitată pe majoritatea străzilor , au fost realizate
investiții cu privire la montarea de panouri termosolare în cadrul a 23 d e unități
școlare, iluminatul public a fost reabilitate și introduse leduri, de asemenea au fost
realizate investiții cu privire la producerea energiei electrice pe bază hidro în zonele
din vecinătatea municipiului și conștientizare ecologică.
Aspectele ne gative sau punctele slabe cu privire la viziunea municipiului în
problematica energiei durabile sunt următoarele: durată de viață depășită a rețelei
electrice de distribuția, infrastructurile de afaceri sunt dezvoltate ineficient,
cooperarea interinstituți onală și între instituțiile publice și private este slabă, costurile
cu privire la implementarea unor soluții de eficientizare energetică sunt foarte mari,
43
nu sunt utilizate resursele de energie alternativă, lipsa investițiilor în sistemele de
încălzire ba zate pe ecoomie energetică, inexistența unor studii cu privire la
oportunitățile de valorificare a energiilor alternative, fondurile bugetare sunt
insuficiente pentru studiile de fezabilitate în domeniul energetic și în scopul scăderii
consumurilor energet ice și implementarea de soluții in domeniul energiilor
regenerabile, insuficiența sau lipsa impulsului politic.
Oportunitățile analizate sunt următoarele: existența unui potențial de creare a energiei
durabile prin centrale electrice, cadrul legislativ naț ional poate fi îmbunătățit cu noi
acte normative în scopul stimulării inițiativelor private, accesul la fondurile POR,
Programul Operațional Sectorial Mediu și fonduri structurale, prin valorificarea
deșeurilor există posibilitatea de obținere a energiei, existența unui potențial de
valorificare a biomasei prin producerea de energie din deșeurile lemnoase municipale,
potențial cu privire la realizarea unor micro hidrocentrale, iar inițiativele
antreprenorilor locali fiind benefice.
În final, amenințările pr ivind energia durabilă în municipiul Baia Mare, sunt: existența
birocrației, adică insecuritate în procesul de autorizare, instabilitate politică națională,
competiție cu privire la atragerea de fonduri europene și investiții privare, existența
unor confli cte de interese între diferite nivele decizionale (local, județean, național),
consturile de construcție și instalare a infrastructurilor în scopul folosirii resurselor
regenerabile de energie sunt mari, modificările imprevizibile ale prețurilor
combustibi lilor primari.
În continuare, vor fi prezentate câteva grafice cu privire la situația emisiilor de CO 2 în
anul 2008 și situația emisiilor de CO2 așteptate până în anul 2020:
Figură 14 Emisiile de CO2 în Baia Mare în anii 2008 și 2 020
(Sursa: http://mycovenant.eumayors.eu/docs/seap/304_1333115696.pdf – data
accesării: iunie 2017)
44
Figură 15 Reducerea cu 22 % a emisiilor de CO2 în Baia Mare în anul 2020 față
de anul 2008
(Sursa: http://mycovenant.eumayors.eu/docs/seap/304_1333115696.pdf – data
accesării: iunie 2017)
În anul 2008 , ponderea consumului final de combustibil pe categorii de combustibil
este conform următorului grafic:
Figură 16 Ponderea consumului final de combustibil pe categorii de combustibil
(Sursa: http://mycovenant.eumayors.eu/docs/seap/304_1333115696.pdf – data
accesării: iunie 2017)
Următorul grafic arată consumul de energie electrică pe perio ada 2008 -2010 , în
municipi ul Baia Mare:
45
Figură 17 Evoluția consumului de energie electrică (MWh) în Baia Mare (2008 –
2010)
(Sursa: http://mycovenant.eumayors.eu/docs/seap/304_1333115696.pdf – data
accesării: iunie 2017)
Evidențele de consum de energie pentru iluminatul public în Baia Mare consemnează
o creștere a consumului din 2012 (7718239 Kwh) până în 2014 cu aproximativ 10%.
Graficele arată nivelul de poluare în cadrul municipiului Baia Mare, iar prin Strategia
Europa 2020, acestea pot fi reduse sem nificativ, dacă ar fi respectate cu strictețe
obiectivele enunțate, dar și resursa financiară joacă un rol foarte important în
implementarea obiectivelor, iar în lipsa acestor resurse, parcursul respectării și
implementării strategiei este încetinit.
4.3 STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTELIGENTĂ
Creșterea inteligentă își are rădăcinile în următoarele două contexte: cunoaștere și
inovare. Pentru a ,,crește inteligent ” este nevoie de educație. Educația este un obiectiv
foarte important deoarece procesul de învăța re și îmbunătățire a competențelor este
sporit. Inovarea reprezintă un al doilea mare obiectiv în cadrul creșterii inteligente.
Pentru a aduce inovare este nevoie de cunoaștere. De aceea, societatea informațională
este adusă în vedere. Prin societatea info rmațională sau digitală se înțelege tehnologia
informației și a comunicațiilor. De asemenea cercetarea și inovarea sunt aduse în plan,
adică crearea de noi produse și servicii care să genereze creștere e conomică și noi
locuri de muncă.
Primul proiect finanțat din Fondurile Europene, cu privire la Cercetare -Dezvoltare , în
cadrul municipiul Baia Mare are următoarea denumire: ,,D ezvoltarea de componente
din materiale compozite avansate cu aplicații în industria auto civilă și militară ”.
Beneficiarul acest ui proiect este: S.C. Vioson Prodcomimpex S.R.L. Proiectul de
46
cercetare urmărea dezvoltarea unor tipuri de componente și structure avansate din
material compozite, cu proprietăți de rezistență superioară, în scopul creșterii
productivității întreprinderii și reducerea decalajelor față de productivitatea medie la
nivelul Uniunii Europene. De asemenea, acest proiect finanțat a cuprins o cercetare
experimentală a structurilor de tip ,,sandwich” , pentru echipamentele de sudură cu
instalație de curent de înaltă frecvență.
Un alt proiect finanțat este cu privire la Cercetare -dezvoltare , beneficiar fiind
Universitatea de Nord Baia -Mare. Titlul proiectului este: „Creșterea capacității de
management instituțional pentru activitatea de CD&I în domeniul ingineriei și
managementului tehnologic”. Prin acest proiect a fost implementat un sistem de
management al calității pe un suport software de planificare, raportare, gestionare și
evaluare a activității de cercetare, fiind promovată activitatea de bază, ceea ce a
condus la creșterea calității activității de cercetare. Totodată, a crescut și numărul de
contracte cu mediul economic, stimulându -se, în acest fel, cooperarea cu
întreprinderile și creșterea accesului acestora la procesele de cercetare -dezvoltare și
inovare din cadrul universității. Numărul de contracte de finanțare a activității de
cercetare au fost tot mai multe, realizate în colaborare cu întreprinderile. Au fost atrași
un număr mare de tineri cercetători, creând vizibilitate acestei activități, cu scopul de
a asigura certitudinea unui portofoliu de activități pe termen lung. Acești tineri,
integrați într -un sistem de management performant a activității de cercetare, prin
creativitatea specifică lor, au impulsionat și impulsionează viteze ridicate de inovare,
având totodată acces și la cunoașterea practică a procesului de management al
activității de cercetare.
La finele lunii decembrie 2013 , în Baia Mare, n umărul șomerilor era relativ redus.
Conform datelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, din tr-un număr
de 4.394 persoane î nregistrate, cele mai multe sunt , pe categorii de vârstă : persoane cu
vârsta cuprinsă între 40 și 49 ani (27%), persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 ani
(21%) ș i persoane cu vârsta sub 25 ani (21%).
În 2013, muncitori i necalificați în industria prelucrătoare, muncitori i necalificați în
ferme mixte, muncitori i necalificați în construcția de clădiri, muncitori i necalificați în
lucrări publice, vânzător ii în magazine, constructori și montatori de structuri metalice
dețin p onderea cea mai mare în rândul șomerilor în Baia Mare,
Cele mai importante aspecte problematice sunt cu privire la: scăderea resurselor de
muncă datorită reducerii dramatice a populației tinere (0 -19 ani) și creșterea populației
de vârstnici, rata de activ itate în scădere, în special în rândul persoanelor cu vârste
cuprinse î ntre 55 -64 ani și a celor de gen feminin ; în rândul tineril or (15 -24 ani)
nivelul ocupării este într -o proporție mică , dar și în rândul femeilor și persoanelor de
etnie romă, în context ul crizei economice globale, piața muncii din Baia Mare a avut
parte e modificări majore.
47
În rândul persoanelor ocupate, la nivelul Municipiului Baia Mare , câștigul mediu
nominal net în anul 2013 era de 1.080 lei (1.120 lei pentru bărbați și 1.040 lei pent ru
femei). La nivel național câștigul nominal net lunar a fost pentru anul 2013 de 1.444
lei (1530 lei pentru bărbați și 1.349 lei pentru femei).
Analiza SWOT, cu privire la dezvoltarea inteligentă, este următoarea:
Aspecte pozitive sau puncte tari: exist ența de resurse locale, potențial de dezvoltare a
zonei și existența unor modele de bune practici la nivel local pentru asigurarea
coeziunii sociale și economice.
Aspectele negative sau punctele slabe sunt: lipsa racordă rii la principalele culoare de
trans port, pent ru extinderea schimburilor de mărfuri ș i persoane, scăderea natalității și
îmbatranire demografică, cu consecințe asupra pieței muncii și dezvoltării economice
a comunităț ii, nivel scă zut de dezvoltare a mediului de afaceri, de atragere a
investi țiilor ș i stimulare a antreprenoriatului la nivel local , lipsa de măsuri la nivel
local pentru î ncurajarea dezvoltăr ii mediului de afaceri și lipsa incubatoarelor de
afaceri.
Oportunitățile sunt: potențian neexploatat în vederea tinerilor, femeilor și lucr ătorilor
vârstnici, prin care mediul de afaceri ar putea beneficia de valoare adăugată și
dezvoltare, prin finanțarea programelor europene ar putea fi dezvoltate competențele –
cheie, mai ales în sectorul TIC, a cercetării și inovării, prin care competitivit atea
persoanelor pe piața muncii va fi dezvoltată, astfel contribuind la dezvoltarea
economică, e xistenta unor modele de economie socială la nivel european .
Amenințările sunt cu privire la: șomajul ridicat și previziunile economice sunt
modeste la nivel gl obal, lipsa unei creșteri sănătoase la nivel european și stagnarea
zonei euro, cu un impact pe scară largă, oferta de locuri de muncă este scăzută și
neatractică, nu există un cadru legislativ în domeniul economiei sociale, politicile
fiscale sunt inadecva te pentru stimularea antreprenoriatului social, iar apropierea de
județul Cluj reprezintă de asemenea o amenințare datorită forței de muncă mult mai
bine calificată atrage a investițiile mult mai ușor.
4.4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE FAVORABILĂ INCLUZIUNII
Strategia de dezvoltare favorabilă incluziunii are ca scop principal creșterea ratei de
ocupare a forței de muncă. De asemenea este important să se investească în formarea
profesională și îmbunătățirea competențelor populației, în sensul asigurării unității
sociale și teritoriale. Obiectivele principale sunt cu privire la: rata de ocupare a forței
de muncă, rezultate mai bune pe plan educațional și reducerea numărului persoanelor
care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.
48
Anal iza SWOT privind r ata de ocupare a forței de muncă , educație și sărăcie și
incluziune socială (strategia de dezvoltare favorabilă incluziunii) este următoarea:
Figură 18 Analiza SWOT strategia de dezvoltare favorabilă incluziunii
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
nivelul ratei șomajului relativ scăzut
în municipiul Baia Mare;
existența furnizorilor acreditați de
servicii pe piața muncii;
oferta de programe de formare
profesională este bine reprezentată;
existența unui număr crescut de
programe și proiecte derulate de
AJOFM, în colaborare cu partenerii
sociali și organizațiile
nonguvernamentale;
existența dotărilor corespunzătoare a
unităților de învățământ;
existența de asistență educațională,
orientare și consiliere școlară pentru
a facilita menținerea în sistemul de
învățământ a copiilor și tinerilor în
situaț ii de risc social ;
activități extracurriculare bine
reprezentate;
servicii sociale dezvoltate,
direcț ionate către: persoane vâ rstnice,
bolnavi cronici, copii, persoane
marginaliza te social ș i familii cu
venituri reduse ;
pondere crescută a serviciilor sociale
acordate în comunitate ș i centre de
zi;
relații parteneriale între autoritatea
publică locală specializată în
domeniul social ș i mediul
neguvernamental . scădere a numărulu i pers oanelor de
vârstă activă ș i fenomenul migraț iei
temporare a forței de muncă, cu
consecințe asupra pieț ei muncii ;
datorită reducerii dramatice a
populației tinere și creșterea populației
vârstnice, are loc fenomenul de
diminuare a resurselor de muncă;
rata de activitate este în scădere, mai
ales în rândul persoanelor cu vârsta
cuprinsă între 55 și 64 de ani și a celor
de gen feminin;
existența unui nivel redus de ocupare
în rândul tinerilor, femeilor și
persoanelor de etnie romă;
număr mare de tineri șomer i; lipsa
parteneriatelor între mediul de afaceri
și mediul ONG sau educațional ;
inexistența politicilor locale fiscale de
stimulare a mediului privat pentru
crearea și dezvoltarea de noi locuri de
muncă;
antreprenoriat social slab dezvoltat;
discriminare pe piața muncii a
persoanelor marginalizate;
insuficienta acoperi re a nevoilor de
locuire socială la nivel de municipiu și
lipsa unei politici clare î n domeniul
locuirii ;
existenț a un or zone marginalizate, cu
condiț ii inadecvat e de locuire,
accesibilitate scăzută la utilități ș i
servicii de b ază (educație, sănătate,
ocupare pe piața muncii, asistență
socială ).
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
este pus a ccent ul, la nivelul UE , pe
politicile menite să consolideze
capacitățile și competențele cetățenilor
și să înlătu re obstacolele în găsirea
unui loc de muncă ;
finanț area din fonduri nerambursabile
a programelor integrate de sprijinire a
categoriil or vulnerabile social (tineri, impact negativ al crizei economice
globale, cu efecte precum: niveluri
record ale șomajului, sărăciei și
excluziunii sociale, pierderi masive a
locurilor de mu ncă și marginalizare ;
oportunități profesionale limitate și
migrație a forței de muncă;
lipsa unor politici de activare ș i de
49
șomeri pe termen lung, lucrători
vârstnici), în vederea integră rii pe
piața muncii ;
orientar e a politicilor europene pe
dezvoltarea capitalului uman ;
investiții în capitalul uman, educație și
formare pe parcursul î ntregii vieti, prin
programele de finanț are din fonduri
nerambursabile (POCU) ;
asigurarea unei protecții sociale
adecvate și durabile simplificarea
administrării prestațiilor și serviciilor,
prin orientarea acestora și prin
condiționarea lor („Pachetul de
investiții sociale pentru promovarea
creșterii și Coeziunii”) ;
finanță ri neramburs abile pentru
incluziunea socială a p ersoanelor
vulne rabile social, în special cele de
etnie romă;
angajament european pentru o mai
bună orientare spre obiectivele
comune (intensificarea acțiunilor
transversale comun e la nivelul Uniunii
Europene) ș i explo atarea sinergiilor ;
oportunități de cooperare ș i schimb de
bune practici prin metoda deschisă de
coordonare ș i programele de cooperare
europeană. abilitare a persoanelor vulnerabile,
printr -un sprijin b ine directionat, bazat
pe condiționalitate și mai eficace;
lipsa resursel or financiare la nivel ul
bugetului de stat pentru susținerea
creării de noi locuri de muncă;
tendinț a de relocare a afacerilor
companiilor multinaționale, datorită
unei taxări mari a forței de muncă;
lipsa resurselor pentru investiț ii în
dezvoltarea resurselor umane în
perioade de recesiune economică;
reducerea alocărilor bugetare pentru
educație la nivel național;
reglementare insuficientă și neunitară a
standardelor ocupaționale, respectiv a
formă rii profesionale pe anumite
califică ri/meserii ;
dezec hilibru major al alocă rilor
buge tare guvernamentale, prin
finanțarea cu precădere a beneficiilor
de asistență socială î n defavoarea
serviciilo r sociale, singurele capabile
să realizeze incluziunea socială a
persoanelor vulnerabile social ;
lipsa alocă rii de fonduri
guve rnamentale pentru reabilitarea ș i
moderniz area vechilor blocuri de
locuințe sociale și construirea unor noi
unități locative .
(Sursa: h ttp://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Strategia -Integrata -de-Dezvoltare –
Urbana -a-Municipiului -Baia-Mare -se-afla-in-dezbatere -publica/ /- data accesării: iunie
2017)
50
CAP 5. CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII
În concluz ie, pe măsură ce Uniunea Europeană se dezvoltă dintr -un cadru de criză
economică, care este fără precedent în generația curentă, provocările pe termen lung
precum globalizarea, presiunea asupra resurselor și îmbătrânirea populației, se
intensifică, iar Europa se confruntă cu un moment de transformare. Strategia Europa
2020 es te o strategie care ,,apare ” în ajutorul Uniunii Europene , cu scopul de a ieși cât
mai rapid din criză și pentru a pregăti economia Uniunii Europene pentru deceniul
curent. Comisia Europeană, care reprezintă Brațul Executiv al Uniunii Europene, a
identificat trei factori -cheie pentru creștere, care reprezintă acțiuni cu privire la: o
creștere inteligentă (stimularea cunoașterii, inovării, educației și societatea digitală),
creștere durabilă (o Uniune mai ecologică și eficientă din punctul de vedere al
utilizării resurselor, stimulând în același timp competitivitatea), și creștere favorabilă
incluziunii (creșterea forței de muncă, formare profesională și lupta împotriva
sărăciei).
În ceea ce privește Semestrul European, consider că are o importan ță aparte deoarece
procedeul prin care țările membre comunică între ele cu privire la adoptarea stategiei
și implementarea acesteia are ca scop final monitorizarea progreselor înregistrate în
mod colectiv și emiterea de recomandări cu privire la îndeplinirea obiectivelor
Strategiei Europa 2020.
Programul competitivitate este un domeniu vast, dar necesar în privința dezvoltării
tehnologice și ecologice. Deoarece trăim într -o eră digitală, consider ca este mai mult
ca necesar, mai ales într -o întreprindere, să existe tehnologie avansată, pentru o mai
bună desfășurare a muncii, mai productivă. Acest program presupune asigurarea
dezvoltării în domenii precum: CDI, TIC, energie, sistemul productiv (IMM -uri), dar
de asemenea este dedicat activităților de învățare și pregătire a procesului de
implementare. Prin Strategia Europa 2020 este demonstrată dependența dintre
competitivitate și provocările sociale, ca parte a oricărei soluții pentru perioada
următoare a dezvoltării. Prin experiența anterioară, au putut fi real izate îmbunătățiri
cu privire la modul de abordare a Strategiei, cu o deosebită importanță fiind procesul
dezvoltării competitivității. Deși acest program nu este finalizat, procesul de învățare
și perfecționare este în continuă desfășurare. Prognozele pe anul 2020 sunt
promițătoare, speranța spre o ,,lume ” mai bun ă este încă ,, în picioare”. Evaluarea
programelor implementate, pe perioada 2014 -2020, este în scopul orientării strategiei
spre rezultate. Prin cele dou ă Axe Prioritare, se pune accentul pe dezvo ltarea în
domeniul tehnologiei, e -guvernării, sprijinirea întreprinderilor, bioeconomie și
protecția mediului, reprezentând o modalitate de trecere la o mentalitate mai modernă
și eficientă.
51
Concluzia generală aferentă acestei lucrări, în contextul actual al imp lementării
strategiei, este accea că, fără ajutorul Strategiei Europa 2020, situația economiilor
statelor Uniunii Europene nu ar fi aceeași, ci dimpotrivă, ar exista deficiențe majore.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020-in-a-nutshell/priorities/smart –
growth/index_ro.htm – data accesării: martie 2017
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/sustainable –
growth/index_ro.htm – data accesării: martie 2017
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/inclusive –
growth/index_ro.htm – data accesării: martie 2017
http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators/europe -2020 -strategy – data
accesării: martie 2017
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/ – data accesării:
martie 2017
http://www.mae.ro/node/19274 – data accesării: martie 2017
http://www.fonduri -structurale.ro/documente -utile/5/programul -de-convergenta – data
accesării: martie 2017
https://ec.europa.eu/info/strategy/european -semester/framework/european -semester –
why-and-how_en – data accesării: martie 2017
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/economic –
governance/index_ro.htm – data accesării: martie 2017
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017
http://www.fonduri -structurale.ro/documente -utile/5/programul -de-convergenta – data
accesării: martie 2017
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: martie 2017
52
http://www.mae.ro/node/19273 – data acces ării: martie 2017
http://www.mae.ro/node/19282 – data accesării: martie 2017
http:// www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: aprilie 2017
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european -semester/european -semester –
key-rules -and-documents/ – data accesării: aprili e 2017
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/smart –
growth/index_ro.htm – data accesării: aprilie 201 7
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/mapToolClosed.do?tab=map&init=1&plugin=1&lang
uage=en&pcode=t2020_20&toolbox=types# – data ac cesării: aprilie 2017
http://uac.incd.ro/Art/v2n4a13.pdf – data accesării: aprilie 2017
http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators – data accesării: aprilie 2017
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Unemployment_statistics –
data accesării: aprilie 2017
http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators – data accesării: aprilie 2017
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/smart –
growth/index_ro.htm – data accesării: aprilie 2017
http://ec.eur opa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators – data accesării: aprilie 2017
http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators – data accesării: aprilie 2017
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:OQaR5XrWGEoJ:www.egsp
roject.eu/index.php%3Fo ption%3Dcom_docman%26task%3Ddoc_download%26gid
%3D168%26Itemid%3D+&cd=8&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&client=opera – data
accesării: aprilie 2017
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/sustainable –
growth/index_ro.htm – data accesării: apr ilie 2017
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/sustainable –
growth/index_ro.htm – data accesării: aprilie 2017
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/sustainable –
growth/index_ro.htm – data accesării: aprilie 2017
http://www.constientizarerurala.ro/fonduri -europene/48 -strategia -europa -2020 – data
accesării: aprilie 2017
53
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/europe_2020_explained.pdf – data accesării:
aprilie 2017
http://www.constientizarerurala.ro/fonduri -europene/48 -strategia -europa -2020 – data
accesării: aprilie 2017
http://www.constientizarerurala.ro/fonduri -europene/50 -fonduri -structurale – data
accesării: mai 2017
http://www.fonduri ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_POS_C
CE_2007.pdf – data accesării: mai2017
http://www.fonduri -ue.ro/poscce -2007 – data accesării: mai 2017
http://old.fonduri -ue.ro/res/file –
picker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Rapoarte/2_Rapoarte_POSCCE/13.0
7/RAI_POS_CCE_2008.pdf – data acces ării: mai 2017
http:/ /old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd –
62/Documente_Suport/Rapoarte/2_Rapoarte_POSCCE/13.07/RAI_POS_CCE_2009.p
df- data accesării: mai 2017
http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd –
62/Documente_Suport/Rapoarte/2_Rapoarte_POSCCE/1 3.07/RAI_POS_CCE_2010.p
df – data acces ării: mai 2017
http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/RAI_2011.pdf – data accesării:
mai 2017
http://www.fonduri –
ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POSCCE/POSCCE_RAI2013a.pdf – data
acces ării: mai 2017
http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.pdf –
data acces ării: mai 2017
http://www.fonduri -ue.ro/acord -parteneriat – data accesării: mai 2017
http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014#rezultate -implementare – data acces ării: mai 2017
http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.pdf –
data accesării: mai 2017
http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd -62/2014 –
2020/po/Prezentare.POC.2014 -2020.pdf – data accesăr ii: iunie 2017
54
http://www.poc.research.gov.ro/uploads/legislatie –
nationala/Legislatie%20nationala.pdf – data accesării: iunie 2017
http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.pdf –
data accesării: iunie 2017
http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.pdf –
data accesării: 3 iunie 2017
http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Plan.Evaluare.POC.pdf –
data accesării: 3 iunie 2017
http://www.fondu ri-ue.ro/poc -2014 – data accesării: 4 iunie 2017
http://www.fonduri -ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Sinteza.POC.p df
– data accesării: iunie 2017
http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014#rezultate -implementare – data acces ării: iunie
2017
http://www.fondu ri-ue.ro/poc -2014#rezultate -implementare – data acces ării: iunie
2017
http://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_ ro_ro.pdf – data accesării: iunie 2017
http://www.fonduri -ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Sinteza.POC.p df
– data accesării: iunie 2017
http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014#rezultate -implementare – data acces ării: iunie
2017
http://www.fonduri -ue.ro/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/Sinteza.POC.p df
– data accesării: iunie 2017
http://www.economie.gov.ro/strategia -nationala -pentru -compet itivitate -2014 -2020 –
data accesării: 5 iunie 2017
http://www.capitalaculturala2021.ro/Files/bidbook/BaiaMare/Baia -Mare -2-Bidbook –
romana -pagebypage.pdf – data accesării: iunie 2017
http://www.baiamare.ro/Baiamare/Strategia%20Integrata%20de%20Dezvoltare%20U
rbana/SIDU -draft -septembrie.pdf -data accesării: iunie 2017
http://www.baiamare.ro/Baiamare/Strategia%20de%20dezvoltare/Strategia%20de%2
0Dezvoltare%20Baia%20Mare%202020.1.pdf – data accesării: iunie 2017
55
http://www.baiamare.ro/Baiamare/Consiliu%20local/HCL/an%202015/30%20aprilie/
hot186_15%20anexa%201.pdf – data accesării: iunie 2017
http://www.zmbm.ro/documente/concept -de-dezvoltare -391.html – data accesării: iunie
2017
http://mycovenant.eumayors.eu/docs/seap/304_1333115696.pdf – data accesării: iunie
2017
http://www.strategiedezvoltaremm.cjmaramures.ro/descarcare/Strategia_de_dezvoltar
e_durabila_a_Judetului_Maramures_pentru_perioada_2014 -2020_varianta_draft.pdf –
data acce sării: iunie 2017
http://cni.nt.edu.ro/lituania/files/m_it/SWOT_Analisys_RO.pdf – data accesării: iunie
2017
http://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Administratia -Publica -Locala/Strategia –
integrata -de-dezvoltare -urbana/Strategia -Integrata -de-Dezvoltare -Urbana/ – data
accesării: iunie 2017
http://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Administratia -Publica -Locala/Strategia -de-
Dezvoltare -Culturala -a-municipiului -Baia-Mare -20152030/Strategia -de-Dezvoltare –
Culturala -a-municipiului -Baia-Mare/ – data accesării: iunie 20 17
http://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Strategia -Integrata -de-Dezvoltare -Urbana -a-
Municipiului -Baia-Mare -se-afla-in-dezbatere -publica/ /- data accesării: iunie 2017
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ABREVIERI LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETELOR CAP 1. STRA TEGIA EUROPA 2020… [610014] (ID: 610014)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.