Proiectul constituie o îmbinare frumoasă a mai multor mediitehnici, complet diferite, [609957]

Introducere

Proiectul constituie o îmbinare frumoasă a mai multor medii/tehnici, complet diferite,
chiar opuse (digital-gestual), compuse în final în mai multe lucrări digitale, având ca temă
transpunerea realită ț ii, societă ț ii crude prin diverse simboluri (de cele mai multe ori având o
natură de basm).
Digitalul ș i gestua lul sunt complet opuse, lumea virtuală vs realitate.
Simbolurile basmului combinate cu elementele esen ț iale de colaj (fotografia) doresc să
eviden ț ieze mai tare această pierdere a grani ț elor, devenind o lume întreagă în lucrare.
Personajele umane, portretele prezente prin fotografie-decupare ilustrează realitatea neatinsă de
om, monotonă, dar ș i maturizarea, concentrarea pe bani, muncă, depărtarea de sentimente, artă.
Aducerea cadrelor din basm, uneori a personalită ț ilor, idolilor din lumea copiilor simbolizează pe
de o parte substratul realită ț ii, în care copii simt, apreciază tot ce îi înconjoară ,dar ș i în polul
opus obligarea maturizării for ț ate ,distorsionarea valorilor morale.
Ideea de digital te duce cu gândul la ceva duce tehnic, automatizat, ce te opre ș te ș i te
limitează la instrumentele (tool-urile) programului în care lucrezi. De ș i par a exista grani ț e ale
libertă ț ii, în partea opusă a tehnicii, apar tu ș ele gestuale ce exprimă spontaneitate, individualitate,
libertate, deta ș ament, emo ț ie ș i, nu în ultimul rând, personalitate. Pe lângă acestea se adaugă
creativitatea ș i imagina ț ia de tip out of the box (în afara cutiei) care atribuie tool-urilor un
complet alt rol fa ț ă de cel inten ț ionat de program, unul neconven ț ional, nonconformist,
utilizându-le cât mai liber, abuzând ș i experimentând limitele ș i grani ț ele acestora. De asemenea,
op ț iunea de a salva, de a întoarce lucrarea în spate (undo) ajută în a compara diverse stadii ș i
direc ț ii ale lucrării ș i mai mult, în a găsi calea cea mai bună de a transmite mesajul cât mai
apropiat, cât mai vibrant cu sentimentele creatorului.
În ceea ce constă inspira ț ia, totul a fost bine structurat ș i gândit până când ideea a avut un
contur clar ca stil, concept, tehnică. Prima parte de mai sus a fost argumentul, ajungerea la

tehnică. Mai jos o să prezint exact cum a decurs acestă evolu ț ie de idei, devoltarea ș i schimbarea
acesteia ca stil, dar ș i ca t emă.
Primul meu scop a fost să hotărăsc grani ț ele desenului meu ș i a tehnicilor ș i interven ț iilor
mele ș i îmbinării lui cu gestualitatea ș i fotografia. Este etapa de exploatare. În idee, dorin ț a
principală este să aflu cât de mult vreau ca lucrarea să fie ilustra ț ie, pictură sau colaj ș i care
dintre ele ar trebui să domine mai mult sau care ar fi echilibru perfect ce s-ar mula pe ideea pe
care doresc să o transmit. Pe lângă acestea am făcut ș i mici compozi ț ii pe care le-am colorat, idei
simple care mi-au trecut prin minte, scene ce s-ar putea întâmpla, ca mai apoi să le modific,
manipulez ș i să le găsesc cea mai bună abordare.
.

Înainte de acest scop al tehnicii a existat o
altfel de explorare ș i dezvoltare: schi ț area ș i
întemeierea temeliei ideilor principale. Mai
întâi am început cu schi ț area sentimentelor pe
care am vrut să le transmit ș i a unor concepte
simple teoretice ce s-ar afla în spatele
lucrărilor. În stânga se află exact pagina pe
care am scris conceptul ce îmi venise în minte
în acel moment.
Pe alocuri se poate observa ș i existen ț a ideii
de abordare realistă, notări cromatice etc. Pe
atunci nu era încă dezvoltată ideea de
digital,dar tehnica de anti-teză,de opunere a
stilurilor era deja prezentă.
Experimentam mai întâi un stil de ilustra ț ie ce prelua ideile de mai sus. Am făcut o schi ț ă
u ș or lucrată, simplă ce implementa basmul “Scufi ț a Ro ș ie” a fra ț ilor Grimm într-un peisaj nou,
urban, cu complet alte mesaje/contexte. Mai sus am inserat cele două schi ț e cu care ‘jucat’ pu ț in.

Apoi a urmat o schi ț ă compozi ț ională cu mici note pe alături ce mai apoi a fost adusă până în
mediul digital.

Capitolul 1 : Inspira ț ie. Arti ș ti. Curente.

Principalele curente care m-au inspirat au fost neo-expresionismul ș i expresionismul
abstract, mai ales partea de “action painting” ș i gestualitate a lui Jackson Pollock, Hans Hartung
ș i gruparea CoBrA.
Neo-expresionismul a apărut la finalul anilor ‘70 ș i începutul anilor ‘80, ca reac ț ie
împotriva minimalismului ș i a artei conceptuale care a dominat arta postmodernistă în anii 1970,
având influen ț e ș i motive clare din maniersim, cubism, fovism, su prarealism ș i pop-art.
Pictura neo-expresionistă apar ț ine artei contemporane ș i î ș i are originile la începutul
secolului al XX-lea în expresionismul german. Stilul său este reprezentat de “culori pline de
contrast ș i vii, amintind de fovism; pensula ț ia este rapidă, violentă; temei distorsionat; ș i o
tehnică în general spontană, încorporând uneori obiecte "găsite". Pe măsură ce mi ș carea s-a
dezvoltat, arti ș tii s-au transformat în inspira ț ie pentru subiectul romantic ș i istoric, lumea
naturală ș i primitivismul” ¹
Acesta s-a devoltat în diverse ț ări precum Germania (cunoscut ca New Fauves), America,
Italia, Fran ț a (sub denum irea de Figuration Libre).
În Italia acest curent era cunoscut ca transavangarda ș i era dominat de o gamă de imagini
figurative poetice, mitologice ș i grote ș ti, inclusiv portrete realiste ș i imaginare. Printre
reprezentan ț i s-au număra t ​ Anselm Kiefer ​ , David Salle ș i ​ Georg Baselitz ​ .
Expresionismul abstract a fost ini ț ial folosit în Europa pentru a descrie lucrările
pictorilor germani expresioni ș ti. Abia mai târziu, în 1946, a fost aplicat artei americane de către
criticul de artă Robert Coates. Această înflorire a ​ picturii americane a dus la devenirea New
York-ului la cel mai important punct de artă- o capitală mondială a artei.
Aceasta în general se împarte în doua grupări: cea de gestualitate ,care mergeau mult pe
expresivitatea actului în sine, mai mult decât pe lucrarea finită, action-painting a lui Jackson
Pollock ș i Willem De Kooning, iar cea construită de cei mai pasivi, având acele câmpuri,
suprafe ț e mari de culoare avându-l ​ în frunte pe Mark Rothko.

Action painting-ul a aparut este situat în jurul anilor 1940-1960 , ​ într-o perioadă de
nelini ș te după cel de-al doilea război mondial. Au existat multe nelini ș ti în ceea ce
prive ș te poten ț ialul războiului rece ș i posibila răspândire a comunismului în întreaga
lume. Mi ș carea de ac ț iune a picturii a reflectat această tulbu rare.
Este adesea asociat cu expresionismul abstract ș i cu Ș coala de la New York..Termenul a
fost folosit pentru prima oară în 1952 de catre criticul american Harold Roschenberg in eseul său
The American Action Painters ș i facea referin ț ă la noua abordare folosită de diferi ț i arti ș ti
apar ț inând expresionimul abstract.
Ace ș tia foloseau pânza ca spa ț iu în care să î ș i desfă ș urau emo ț iile,procesul artistic fiind
considerat ș i produsul artist ,parca ca o premeditare a perfomance-ului ș i happening-ului. ​ Diferi ț i
critici au observat o conexiune cu ideile lui Jung ș i Freud despre despre subcon ș tient, precum ș i
cu suprarealismul. Era un mijloc de evocare a exprimării primare ș i arhetipale ș i nu era menit sa
reprezinte obiecte in sine sau emotii specifice
Arti ș tii considerau pânza un loc,o scenă în care puteau să î ș i desfă ș oare,destănui dramatic
subcon ș tientul. Nu conte ază produsul finit ș i este considerat o condi ț ie mentală,o combina ț ie de
mi ș cari fizice dinamice asociate cu o condi ț ie psihica, creeatoar e ce conduce mâna . Totul este
imprevizibil,dinamic,spontan.De asemenea se puteau folosi mâinile liberele,tigări ,sticlă
spartă,orice îi dicta insinctul artistic
.