”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016 1 Revista «5 pentru viitor» INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI… [609941]

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
1

Revista
«5 pentru viitor»

INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL SECTORULUI 5
CASA CORPULUI DIDACTIC BUCUREȘTI

Motto:
,,Să nu lăsăm cuvintele nici să doarmă,
nici să amorțească, nici să zacă, nici să moară.
Ele sunt comoara noastră de mare preț.”

Tudor Arghezi

Nr. 1/ 2016

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
2
Revista ”5 pentru viitor” este realizată cu contribuția următoarelor cadre didactice:

MARILENA STROESCU – Inspector școlar pentru management instituțional
FLORENTINA CRISTEA – Inspector școlar pentru învățământ primar
MARIA CARMEN BREAZU – Inspector școlar pentru învățământ preprimar

COLECTIVUL DE REDACȚIE :
Coordonatori :
DIMA ALINA – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială Nr. 150
NICHITA A LICE – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială ”I.G.Duca”
MIHĂILĂ DANIELA – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială ”I.G.Duca”
SECĂREANU SIMONA – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială ”I.G.Duca”
DRAGAN CARMEN – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială ”I.G.Duca”
Echipa de redacție :
MOCANU RALUCA – prof. pentru învățământ primar – Liceul Teoretic ”Ștefan Odobleja”
GRECU NICOLETA – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială Nr. 280
FELEAGĂ NICOLE TA – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială ”Principesa
Margareta”
PICLER SANDA – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”
PETROV ȘTEFANIA – secretar general SIPR -5

EDITURA ATELIER DIDACTIC
ISSN 2501 – 7241
ISSN – L 2501 – 7241

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
3

CUVÂNT ÎNAINTE

Dragi cititori,
Pornim împreună într -o aventură nouă, aceea de a cauta și
găsi noi căi de comunicare, de transmitere a gândurilor și a
experien țelor noastre.
Ceea ce ne dorim este ca fiecare dintre dumneavoastră, la
un moment dat, să se regăsească pe sine într -un articol, să
regăsească o părticică din activitatea didactică și nu numai.
Ne propunem să abordăm aspecte diverse ale problematicii
educației: studii și cercetări pe prob leme de reformă, didactică,
legislație; formare; concursuri; rela ția școală –familie; proiecte și
parteneriate; prezentarea școlilor; prezentare de carte ș.a.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
4
STUDII ȘI CERCETĂRI

DESPRE ÎNCEPUTURI…

ȘTEFANIA PETROV – Secretar General SIPR – 5
Începuturile sunt întotdeauna provocatoare și pline de emoții. Proiectul
primei reviste informative a sistemului de educație din sectorul nostru este momentul
unui nou început. Ca unul dintre reprezentanții mișcării sindicale, dar și ca locuit or al
acestui sector, consider că astfel de “cărți de vizită” pot eradica ideile preconcepute
despre sectorul 5, pot da curaj și speranță de mai bine, deoarece prin munca lor și prin
statutul social, dascălii nu sunt numai farurile călăuzitoare a le copiilor, ci și sfătuitorii
întregii comunități.
Și pentru că această pagină îi este rezervată activității sindicale, am să dedic primul
articol începutului mișcării sindicale postrevoluționare din sector. Un început curajos și
entuziast, care pe parcurs a întâmpinat multe greutăți sub toate guvernările. În 1990, un
grup de dascăli inimoși, cu dragoste față de semenii lor, au avut inițiativa formării unei
structuri sindicale moderne, în stil european, pliate pe apărarea drepturilor și libertățil or,
pe consacrarea unui statut demn și onorabil pentru toți angajații din unitățile de
învățământ din sectorul 5. Este greu să evaluezi entuziasmul sau să cuantifici dăruirea,
pasiunea, spiritul de sacrificiu și sănătatea investite în slujba educației și a oamenilor
din educație, în condițiile în care drepturile acestora au fost deseori ignorate sau
încălcate. Ideile, energia, perseveren ța și sutele de ore de muncă din viața acestor
oameni și -au pus amprenta asupra direcției de schimbare a școlii românești. Printre
promotorii mișcării sindicale din sectorul 5 se num ără: Teodor Axioti, Marijane
Dumitrescu, Maria Popa, Ion Crăciunescu, Elen a Dragomirescu, Liviu Pavel, Tania
Constantin, Ion Orghidan, Mirel Crăciunescu, Stefana Gheorghiu, Elena Anghel, Ioana
Babarada, Victor Manole Marina Lungoci, Ca rmen Chitaigoroschi, Ion Pârlog .
Bineînțeles, un rol important în continuarea acestei activităț i l-au avut liderii sindicali
din toate unitățile de învățământ din sector, care s -au implicat activ în viața școlilor și
au reprezentat leg ătura dintre sindicat și membrii săi din unitatea școlară. După anul

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
5 1991, când sindicatul a dobândit personalitat e juridică, lupta sindicală s -a desfășurat pe
toate fronturile; negocieri interminabile pentru contractele colective de muncă, proteste
în stradă (mitinguri, marșuri, pichetări), dar și prin sălile instanțelor de judecată, unde a
trebuit să fie dovedit fa ptul că au fost încălcate drepturile legale, și așa puține, stabilite
de acest stat care nu a înțeles întotdeauna că “ FĂRĂ EDUCAȚIE MOARE ORICE
NAȚIE“.
Chiar dacă anumite voci susțin că rolul sindicatelor s -ar fi diminuat și că acestea nu
prea își mai găsesc menirea, în condițiile în care educația este considerată d omeniu
prioritar doar în teorie sau în campaniile electorale, întotdeauna angajații din educație
vor avea nevoie de reprezentanți care să le apere depturile legale, de asistență juridică ,
de reprezentare în litigiile de muncă și în negocierile salariale. În fața strategiei, “Divide
et impera”, folosite deseori de către oponenții mișcării sindicale, singurele arme de
apărare au fost și vor rămâne UNITATEA și SOLIDARITATEA.
După un sfer t de veac de luptă, mișcarea sindicală din sectorul 5 nu dă semne de
oboseală, ci demonstrează că a rămas același partener puternic și serios, care participă în
mod activ la toate activitățile școlii și ale comunității, orientându -și activitatea către
derularea de semi narii, de programe și proiecte pentru a acumula noi expe riențe în
domeniul educational și de a îmbunătăți permanent condițiile de muncă ale tuturor
membrilor săi de sindicat.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
6
BARIERELE DE COMUNICARE
PE CARE LE MANIFEST Ă ELEVII

FELEAGĂ NICOLETA – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială
“Principesa Margareta”
PICLER SANDA – prof. pentru învățământ primar – Școala Gimnazială ”Stefan
cel Mare ”

Multă vreme în învățământ, eforturile au fost concentrate pe transmiterea de
cunoștințe. Preocuparea s -a axat pe elaborarea conținuturilor și pe prezentarea lor
unidirecțională, neglijându -se aspectele receptării, ale interacționării. Învățământul
comport ă nu numai emisia informației, ci și invitația la o recepție corespunzătoare,
activă, de sesizare, înțelegere și utilizare a respectivei informații. Transferul informației
devine comunicare propriu – zisă atunci când cunoștințele din care este alcătuit mes ajul
determină o acțiune corespunzătoare, deci, și din partea partenerului, când se transformă
într-o interacțiune între parteneri. Așa cum arată experiența practică și cercetări mai
recente, cele mai multe probleme apar, prin urmare, la nivelul receptorul ui (elevului) :
bariere de ordin fizic, fiziologic, psihic, psiho -social, lingvistic, semiotic și cultural.
Comunicarea didactică beneficiază din plin de atuurile pe care particularitățile
claselor școlare le oferă: grup organizat, niveluri intelect ive, atitudinale și de interese
aproximativ egale, monitorizare permanentă din partea unor persoane autorizate și
competente. Având în vedere aceste aspecte, comunicarea didactică ar trebui să fie una
dintre formele cele mai performante ale comunicării. În practica educațională însă s -a
constatat de nenumărate ori că în planul relației educaționale apar destule obstacole.
Observația curentă ne atrage atenția că barierele care stau în fata oricărei comunicări și
deci și a comunicării didactice sunt de o mare diversitate.
Nu întotdeauna relațiile profesor -elev sau elev -elev sunt cele optime. Situațiile
conflictuale apar în viața cotidiană a clasei de elevi, a școlii, datorită divergențelor
existente între percepțiile, convingerile, atitudinile, scopur ile, modalități de acțiune
diferite sau față de o situație generată de procesul de orientare, conducere, dirijare a
activităților și apreciere a performanțelor.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
7 În cadrul procesului de comunicare, pe lângă elementele constitutive și fără de
care nu poate exista propriu -zis comunicarea – emitent, receptor, mesaj, cod, canal etc.
apare o serie de obstacole, bariere. Termenul cel mai uzitat este cel de bariere ale
comunicării. Cadrul didactic trebuie să fie animat de o puternică receptivitate față de tot
ce este nou și important în specialitatea sa și în pedagogie, iar în practică să dovedească
un efort continuu spre autodepășire, pentru a face față sarcinilor pe care le ridică
învățământul.
Orice individ care comunică este direct impl icat în situația de comunicare,
angajându -se în ea cu toată personalitatea sa și cu propriul sistem de nevoi care -i
determina motivațiile. E firesc să ne gândim că atât elementele de personalitate ale
educatorului cât și cele ale elevului sunt factori psih ologici care își pun amprenta asupra
relație de comunicare dintre cei doi actori.

Dacă elevul resimte autoritatea educatorului său ca apăsătoare, ca dominatoare, el
se va simți amenințat, va resimți teamă și nu va reuși să recepționeze în ce le mai bune
condiții mesajele acestuia. Relația educator -elev trebuie să fie astfel structurată încât
elevul să îndrăznească să acționeze în prezența lui, să coopereze cu el, să răspundă la
întrebări, să pună la rândul său întrebări, să formuleze opinii și interpretări personale, să
adopte o poziție critică atunci când situația o impune.
O a doua categorie de obstacole, dincolo de cele determinate de autoritate, provin
din natura relațiilor valorice pe care participanții la relația de comunicare di dactică le
întrețin. Fiecare dintre actorii relației de comunicare vine cu un câmp valoric amplu și de
mare complexitate.
În măsura în care aceste câmpuri valorice sunt în consens, în concordanță, și sunt
de natură pozitivă în raport cu finalitățile actul ui didactic (în sensul că participanții
împărtășesc, în general, aceleași valori, pe care le și promovează și care concură la
îndeplinirea scopurilor educației), atunci ele creează un climat favorabil pentru derularea
comunicării didactice. Există însă și situații în care aceste câmpuri valorice sunt în
dezacord. În aceste condiții, conflictul valoric reprezintă un obstacol în calea unei bune
comunicări didactice. Conflictul valoric se poate instala la diferite niveluri, constituindu –
se în tot atâtea blocaj e ale comunicării: la nivelul valorilor morale, la nivelul valorilor
estetice, la nivelul valorilor vieții în comun.
Diferențele de percepție sunt deseori numai rădăcina multor altor bariere de
comunicare. Într -o societate în care normele și valorile morale sunt destul de amestecate

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
8 și de confuze, este foarte ușor să apară disonanțe, conflicte valorice între cadre didactice
și elevi în planul valorilor morale. De multe ori, aceste conflicte își au originea în mediul
familial din care provine e levul, în mediul cultural în care a fost crescut și educat. Dacă
educatorul nu ține seama de diversitatea valorilor particulare la care aderă elevii și nu va
încerca să realizeze o comunicare în vederea unui acord posibil, a unei înțelegeri a
valorilor aut entice, atunci receptarea mesajelor va avea mult de suferit.
Am putea adăuga la această categorie de blocaje ale comunicării și stereotipul.
Orice individ acționează, conștient sau nu, conform unui anumit număr de prejudecați și
stereotipuri sociale. Ac est lucru face ca reacțiile față de interlocutor, interpretarea
informațiilor, precum și natura relației pe care o stabilim cu acest fie afectate de
stereotipurile la care ne raportăm în mod inconștient. Stereotipurile cu privire la o
minoritate etnică, st ereotipurile rasiale, stereotipurile profesionale, stereotipurile cu
privire la frumusețea fizic determină să dezvoltăm anumite așteptări cu privire la
comportamentul și reactiile interlocutorului și să realizăm comunicarea în acord cu
aceste așteptări.
Comunicarea didactică se realizează cu ajutorul tuturor formelor de limbaj: verbal,
paraverbal și nonverbal. Fără a neglija rolul și importanța ultimelor două forme, nu
putem să nu subliniem că cel puțin dimensiunea informativă sau argumentativa a
cunoaș terii care se constituie cu ajutorul limbajului verbal. De aceea, orice distorsiune la
acest nivel devin blocaje ale comunicării.
Obstacolele din perspectiva limbajului pot avea surse multiple. Limbajul este un
sistem de semne care funcționează c a un vehicul pentru transferul de informații de la un
individ la altul. Pentru ca semnele să poată îndeplini această funcție de transferabilitate,
este necesar ca ele să îndeplinească o serie de condiții: să fie purtătoare ale unui sens
(modalitatea prin care un obiect este adus la cunoștința receptorului) și să trimită la o
referință (realitatea pe care sensul o aduce la cunoștința receptorului).

În general, amplitudinea vocabularului elevului este o condiție a unei comunicări
didactice eficien te, în timp ce un vocabular sărac este o piedică în derularea acestei
comunicări.
Sunt și situații în care incapacitatea utilizării exacte a sensului unui termen este
dată de specificitatea limbajului natural: ambiguitatea generată de polisemia termenilor.
Există în limba română destui termeni care au mai multe înțelesuri și trimit la mai multe
referințe, iar comunicarea poate fi blocată din cauza ambiguității lor. Sarcina

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
9 educatorului este aceea de a -l pune pe elev să descopere sensul corect și referința
adecvată, prin identificarea sensului în funcție de context.
Analizând noțiunile teoretice prezentate mai sus, precum și cele însușite în urma
unui curs de formare, vom prezenta câteva situații cu care ne -am confruntat în timpul
activității did actice.
Considerăm bariere majore în eficiența comunicării următoarele: diferențele de
percepție, concluziile grăbite, stereotipurile, lipsa de cunoaștere, lipsa de interes,
dificultățile de exprimare, emoțiile, personalitatea.
O problema specială, din punct de vedere psihologic, este aceea a dificultăților de
exprimare. Nu toate dificultățile de exprimare au cauze psihologice. Unii oameni au
blocaje de vorbire sau dificultati de pronunție, cauzate de stări psihice, alții de
configur ații anatomofiziologice. De regulă, aceste dificultăți sunt sesizabile relativ ușor.
Unele influențează comunicarea, în sensul distorsionării sunetelor care formează mesajul
(modificarea pronunției anumitor litere), altele determină un anumit comportament al
receptorului, care este abătut de la semnificația propriu -zisă a mesajului, întrucât îi atrag
atenția asemenea dificultăți (ticuri verbale, gesturi reflexe care însoțesc pronunția,
onomatopee repetate – în comunicarea orală.
Câștigarea încrederi i elevilor, eliminarea oricăror suspiciuni depind de tactul
învățătorului, de abilitatea acestuia de a -i convinge pe aceștia că nu există riscuri, iar
colaborarea nu poate fi decât benefică.
Menținerea permanentă a interesului în timpul convorbirii, care se va realiza prin
aprobarea relatărilor, evitarea unor atitudini critice sau sarcastice care pot provoca
blocaje sau reacții de apărare, menținerea unui climat destins, de încredere reciprocă,
pentru a se evita instalarea emotivității, toate sunt b enefice unei bune comunicări cu
elevul.
O modalitate de deschidere a comunicării este folosirea limbajului responsabilității,
ca formă de comunicare prin care îți exprimi propriile opinii și emoții fără să ataci
interlocutorul. Este o modalitate d e evitare a criticii, a etichetării, a moralizării,
focalizând conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei.(ex: „M -a
deranjat foarte tare…”, și nu formulări ca „Uite ce am pățit din cauză că tu ai …”).
Mesajele responsabilității comunicate p e un ton nervos, devin mesaje negative. Acestea
învinovățesc copilul, îl critică și omit mesajul care ar trebui să indice responsabilitatea
lui pentru a schimba ceea ce a făcut. Tonul mesajelor negative dă dovadă de lipsă de
respect pentru cel căruia îi es te adresată afirmația.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
10 Cadrul didactic nu trebuie să adopte o atitudine de neutralitate față de elevi, ci să
încerce să cunoască și să înțeleagă în profunzime și din plan mai apropiat, mai cald,
interesele lor, dificultățile și problemele cu care se confruntă, fie cele legate de școală,
fie de ordin personal, extrașcolar. Sensibilitatea și capacitatea de empatie, dragostea
pentru copil își aduc o contribuție majoră în comunicarea eficientă în clasă.
Responsabilitatea cadrului didactic est e să organizeze, să stimuleze, să incite și să
evalueze procesul educației. Învățătorul/profesorul creează condiții favorabile învățării,
devenind el însuși cel care învață, pentru că raporturile sunt reciproce. Relația de
reciprocitate nu este una lipsită de mijloace care favorizează și reglează controlul și
autoritatea. De altfel, învățarea însăși este un proces în care au loc schimburi,
interacțiuni între două persoane distincte, dar care se întâlnesc pentru că vor să -și facă
accesibilă o realitate obiec tivă.

Bibliografie:
1. BĂBAN, A., Consiliere educațională , Imprimeria Ardealul, Cluj -Napoca, 2001;
2. LACOMBE, F., Rezolvarea dificultăților de comunicare , Editura Polirom, Iași, 2005;
3. PÂNIȘOARĂ, O., Comunicarea eficientă , Editura Polirom, I ași, 2003;
4. ȘOITU, L., Pedagogia comunicării , Institutul European, Iași, 2001;
5. SALAVASTRU D., Psihologia Educației , Editura Polirom, București, 2004.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
11
STIMULAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR PRIN
ACTIVITĂȚILE
DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ

POPESCU LAURA – prof. pentru învățământ preșcolar
Grădinița nr.185

“Tot ce omul e capabil să -și închipuie cu fantezia, alții vor ști să traducă în
viață!”
JULES VERNE

A căuta ceva nou într -un teren de atâta vreme frământat zadarnic de unii,
explorat cu succes de alții, constituie un adevărat rămășag. A te considera un drumeț
prin munți care, necunoscând cărarea, urcă încet și cu trudă și deseori este nevoit să se
întoarcă pentru că nu poate me rge mai departe, este un răspuns grăbit pe care cadrul
didactic poate să -l dea societății atunci când timpul nu are răbdare. Numai că
“excursionistul” nu renunță ci, fie își dă seama, fie că din întâmplare, descoperă o cale
nouă pe care o urmează o bucată de vreme până ce, ajuns pe culme, curiozitatea, dorința
de “nou” îl îndeamnă să -și continue drumul și să descopere alte, mereu alte căi.
Teoria și practica pedagogică actuală scot cu pregnanță în evidență statutul
educației în societatea contemporană. Sun t din ce în ce mai mult acceptate idei
importante pentru viitorul școlii, care promovează afirmații potrivit cărora educația face
posibilă și temeinică dezvoltarea tuturor sectoarelor sociale, că omul trebuie pregătit
pentru a se situa în centrul dezvoltăr ii, pentru a acționa ca agent, ca beneficiar și ca scop
al tuturor proceselor de dezvoltare socio -economică și culturală.
În aceeași ordine de idei, George Văideanu afirma: „ Întreaga dezvoltare trece
prin educație: valorile științei și ale tehnicii, spiritul inventiv și aplicativ, noile atitudini
și mentalități, ca și modul de a fi și de a deveni cerute de societatea modernă se învață
în interiorul sistemelor educative și al autoeducației continue.”
Reiese faptul că de valoarea școlii se leagă multe speranțe. Din această
perspectivă învățământul trebuie să se remodeleze, să se înnoiască pentru a continua să

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
12 îndeplinească și în viitor un rol important în formarea tineretului și în pregătirea lui
pentru abordarea cu succes a problematicii începutului de secol.
Prin ceea ce produce învățământul se proiectează în viitor. Această proiecție se
bazează pe valorile, conținuturile și structurile pe care le pune la dispoziție societatea de
astăzi.
Din momentul în care un copil s-a remarcat ca probabil fiind capabil de
performanțe superioare, sarcina tuturor din jur este de a -l verifica cu ajutorul
instrumentelor științifice de măsurare, teste de inteligență și creativitate, chiar dacă
acestea au lim itele lor în ceea ce privește diagnosticarea și prognosticarea. Luați în
evidență copiii de excepție pozitivă trebuie să beneficieze din partea societății de o așa
zisă posibilitate de ieșire din rânduri și să adopte accelerarea (preconizată ca o cale
eficientă de ajutor ce se poate da acestor copii, dar și o cale de o mare economicitate,
considerând că un copil excepțional, sărind 2 -3 ani în cursul carierei școlare obligatorii,
poate intra mai repede în producție și -și poate valorifica pentru societate eta pa de vârstă
de 25 -35 ani, care, statistic vorbind, reprezintă perioada de maximă eficiență creatoare în
viața oricărui om de mare creativitate).
A crea înseamnă a produce (a genera) ceva nou în raport cu ceea ce este vechi,
cunoscut, uzual, banal. Noutat ea este și ea evaluată gradual, după cote de originalitate.
Cota de originalitate corespunde distanței produsul nou și ceea ce preexistă ca fapt
cunoscut și uzual în domeniul respectiv. În literatura noastră se apreciază
originalitatea culminativă a poetic ei lui Eminescu și, după el, a poeziei lui Arghezi,
Blaga, Nichita Stănescu. În tehnică și arhitectură, măsura originalității este și mai
evidentă.
A crea înseamnă: a face să existe, a aduce la viață, a cauza, a genera, a produce,
a fi primul care interpre tează rolul și dă viață unui personaj, a compune repede, a zămisli.
Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate și expresivitate, este
imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ etc.
A fi creativ înseamnă a vedea acel ași lucru ca toată lumea, dar a te gândi la ceva
diferit.
Atributul de creativ semnifică nota de originalitate în activitate și în produsele
acesteia. Proiectarea tehnică și însuși proiectele la care se ajunge sunt creative. Tot astfel,
cercetarea științif ică și rezultatele ei. Despre însuși subiectul ce se exprimă și întreprinde
o activitate se spune că este mai mult sau mai puțin creativ.
Cadrul didactic trebuie să-și asume responsabilități și în formarea la elevi a

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
13 unui fond atitudinal propice creativită ții (încrederea în sine, independența în modul
de a fi și de a gândi, asumarea unui risc rezonabil, umor etc.).
Fără pasiune, perseverență, încredere în sine etc., toate calitățile intelectuale
rămân în stare potențială. Cu tot aportul ei în actul creației , inteligența nu poate asigura
producția creatoare dacă nu se înscrie într -o structură dinamică specifică, alături de
anumite variabile aptitudinale aparținând altor funcții intelectuale: memoria, imaginația,
stil cognitiv și chiar percepție.
Potențialul c reativ al preșcolarului se manifestă în activitățile sale cotidiene: în
joc (activitate fundamentală), în desen și pictură (activități care sunt pentru el, cel puțin,
un joc cu liniile și culorile) și în limbaj (o activitate de intercomunicare umană realiz ată
cu mijloacele limbii).
Cadrul cel mai important de manifestare, dar și de stimulare a potențialului
creativ este jocul, cu toate tipurile sale. Conduita creativă ludică este o premisă pentru
viitorul comportament creativ care se va materializa în produ se noi, originale, cu valoare
socială (nu numai individuală).
Deși este mai simplu (alături de jocul imitativ), jocul de mânuire a obiectelor se
îmbogățește treptat, copilul combină diferite mișcări și descoperă multiple utilizări ale
obiectelor (jucăriilo r).
În jocul de construcție imită și reproduce modele de acțiune implicate în situații
de viață, întâlnite în lumea adulților, și a obiectelor. Le reproduce însă prin simplificare
(nu numai din cauza percepției și gândirii sincretice care nu -i permit sesiz area relației
dintre elemente și unitate, ci și a nivelului relativ deficitar al deprinderilor motrice și
practice). În același timp, adaugă noi elemente, dictate de emoțiile și de dorințele sale.
Construiește, astfel, un avion pe care îl amplasează într -un parc sau într -o curte sau
situează în apropierea lui un animal sau personaj care l -a impresionat de curând (lupul
sau dinozaurul, deși știe că nu mai există dinozauri).
În jocul de creație cu subiect din viața cotidiană, copilul imită și reproduce
select iv modele de comportament oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt în
acord cu dorințele sau preferințele sale. Preluarea acestor modele se face spontan, fără
constrângeri exterioare sau cerințe impuse persuasiv. În realizarea rolurilor asumat e se
folosește de obiecte reale cărora le dă nu numai semnificații reale, ci și semnificații
proprii. Dacă la început acțiunile reproduse sunt simplificate, în timp le complică, le
combină între ele, le îmbogățește cu ceea ce a acumulat în experiența sa co gnitivă.
Astfel, vânzătorul măsoară produsele pe care le vinde și utilizează mijloace

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
14 neconvenționale, însușite în activitatea matematică. Datorită focalizării în jurul unei
teme oferite de mediul social, în cadrul căruia acumulează experiență, acțiunile l ucide
capătă coeziune, fluență, inventivitate (se realizează o adevărată invenție prin adăugire,
prin analogie, prin asociere).
Jocul de creație cu subiect din basme și povești aduce și el modificări, adăugiri,
combinări de replici, de acțiuni. Preșcolarul modifică, în funcție de trăirile sale
emoționale față de personaj, evoluția acestuia, destinul , relațiile lui cu celelalte personaje.
Manifestă independență în alegere și spontaneitate în interpretarea rolului asumat. Este
capabil chiar să interpreteze to ate rolurile din aceeași poveste, fără a imita cadrul
didactic sau colegul care l -a precedat. Utilizează o pantomimică socială, dar în același
timp și una personală. Prin jocul de creație cu subiect din basme și povești, copilul se
transpune într -o lume mi rifică, a tuturor posibilităților, conștietizând caracterul ei nereal
(știu că nu este așa, dar așa aș vrea să fie).
Prin desen și pictură preșcolarul asimilează realitatea la propriul eu, echilibrează
și armonizează raporturile cu natura, cu ceilalți, cu el însuși. Prin limbajul liniilor, al
culorilor, al semnelor grafice, desenul și pictura exprimă percepțiile, reprezentările,
emoțiile, cunoștințele receptate din diferite surse. Utilizând acest limbaj, copilul
recreează un univers care l -a impresionat (un obiect, un personaj, un animal), se
contopește cu acest univers. Desenul și pictura reprezintă rezonanța lumii în preșcolar și
vibrația acesteia în lumea sa.
Literatura pentru copii (basmul, povestea) îl introduce într -o atmosferă de
sărbătoare a limbajul ui, îl inițiază în viața colectivității, îl ajută să descopere și să
înțeleagă legile elementare ale vieții sociale și, mai ales, să construiască un univers în
care irealul devine real, imposibilul – posibil. Prin intermediul poveștii, copilul se
elibereaz ă de egocentrism, întrucât se identifică în plan imaginar cu personajul în care
găsește ceva din el însuși, întrucât se identifică cu el. Cu fiecare reluare a textului (de
către cineva din familie sau de cadrul didactic) se sedimentează acțiunile, personaj ele și
mai ales materialul verbal. Pentru preșcolar, adultul care îi citește povestea este și
autorul, martorul întâmplărilor povestite, magicianul care deschide ușa unei lumi
nebănuite, actorul și, mai ales, modelul de vorbire și povestire. La 3 -4 ani, re povestirile
sale utilizează formulări stereotipe, automatisme verbale. Treptat demonstrează
capacitatea de a exprima viziunea și atitudinea sa proprie care se îndepărtează de model.
Dacă atitudinea adultului este permisivă, copilul introduce personaje noi (de cele mai
multe ori întâlnite în alte povești), modifică întâmplările, îmbogățește acțiunile, propune

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
15 situații de prevenire a unor situații neplăcute.
Copilul nu este o materie de modelat, ci o personalitate în devenire care se
poate constitui în parten er al propriei sale formări. Depinde de cadru didactic să
ofere ocazii de dezvoltare și să construiască împreună cu familia condițiile
experimentării acționale și socializării copilului.
Pentru părinți copilul este sursă de bucurie, pentru națiune el este promisiune de
viitor. Și părinții, dar și națiunea nutresc speranțe și vise pentru copiii lor și își pun
întreaga încredere în cadrul didactic care îi educă.
Copiii au și ei propriile speranțe și vise, iar dacă nu sunt împiedicați, ei vor
învăța și și le v or îndeplini.
Cultivați aceste speranțe cu înțelepciune. Nimeni nu poate garanta viitorul, dar
cel puțin, pe parcursul timpului în care îi aveți în grijă pe acești copii, depinde numai de
dumneavoastră să le oferiți cunoștințele, ocaziile de dezvoltare și căldura la care fiecare
dintre ei are dreptul.
Copiii mici sunt extrem de impresionabili. Felul în care sunt tratați determină
modul în care ei se vor comporta. Persoana în grija căreia este plasat copilul are o mare
influență asupra acestuia și poate ajut a mult la modelarea viitorului copilului.
BIBLIOGRAFIE:
 George Văideanu, Educația la frontiera dintre milenii , Editura Polirom, București,
1988;
 Elena Rafailă, Educarea creativității la vârsta preșcolară , Editura Aramis,
București, 2002;
 Elinor Schulman Kolumbus, Didactică preșcolară , Editura V&I Integral,
București, 1998.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
16 TEMELE PENTRU ACASĂ

GRECU NICOLETA – prof. pentru învățământ primar –
Școala Gimnazială Nr. 280

Este bine cunoscut faptul că elevii, în special cei mici, au nevoie de repetiție și
exercițiu pentru a învăța un comportament. Putem afirma, astfel, că temele pentru acasă
sunt benefice. Efectul pozitiv al acestora depinde, însă, în primul rând, de timpul alocat
temelor.
S-a demonstrat că, pent ru a nu crea un stres elevului, temele pentru acasă trebuie
să se încadreze în maximum 60 -70 de minute/zi, asta la elevii mari. Evident ca cei mici
trebuie să aloce mult mai puțin timp pentru rezolvarea acestora.
a) în clasele 1 și 2 : 30 minute
b) în cl asele 3 și 4: 45 minute
c) în clasele 5 și 6: 60 minute
d) în clasele 7 și 8: 60 minute
e) în clasele 9 și 10: 60 minute
f) în clasele 11 și 12: în funcție de necesități și la recomandarea profesorului de
specialitate

Nu mai există eficiență dacă efectuar ea lor se prelungește, deoarece copilul va
căuta o cale de scăpare și atunci le va rezolva rapid, neacordând atenție eventualelor
greșeli, sau le va lăsa pe seama fraților mai mari, a părinților. Între 8 si 10 ani, copilul
poate avea nevoie de pauze scurte , creative (câteva minute dedicate desenului sau unui
joc), iar până la vârsta de 12 ani este preferabil ca timpul de concentrare fără întrerupere

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
17 să nu depășească o jumătate de oră . Specialiștii au arătat că nu este necesar să faci multe
teme, ci să faci teme în mod sistematic, pentru a educa o disciplină de muncă ce te va
ajuta să înveți singur. Dacă au prea multe teme, elevii își pot pierde concentrarea, ba
chiar și interesul pentru materia respectivă.

Temele trebuie să aibă o strânsă legătură cu materia predată și trebuie astfel
concepute încât elevii să le poată rezolva fără ajutor extern și într -o perioadă de timp
adecvată. Ele servesc repetării și aplicării cunoștințelor dobândite și demonstrează
elevilor, profesorilor și părinților nivelul ind ividual al cunoștințelor elevului. Dirigintele,
respectiv învățătorul ar trebui să se asigure că profesorii de specialitate se pun de acord
în ceea ce privește temele la fiecare materie, astfel încât timpul total necesar rezolvării
acestora să fie în conco rdanță cu reglementările în vigoare. Temele nu au întotdeauna
caracter general valabil, ci pot fi date, atunci când este necesar, în mod diferențiat ca și
cantitate sau grad de dificultate în funcție de elevi. Aceștia demonstrează anumite
capacități, respe ctiv întâmpină anumite dificultăți.
Stimați părinți, găsiți zilnic timp pentru verificarea temelor copilului
dumneavoastră și încurajați atitudinea sa pozitivă față de rezolvarea acestora!
Stimați profesori, nu uitați că elevul are nevoie și de exercițiu, dar și de activități
extrașcolare pe care să le desfășoare împreună cu ceilalți colegi, cu prietenii sau cu
familia!

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
18 METODOLOGIA DE SELECȚIE A
CĂRȚILOR EDUCAȚIONALE

NICHITA ALICE – prof. pentru învățământ primar –
Școala Gimnazială „I. G. DUCA”
SECĂREANU SIMONA – prof. pentru învățământ primar –
Școala Gimnazială „I. G. DUCA ”

Procesul de selecție a cărților educaționale (manuale, auxiliare etc.) este unul
complicat, având în vedere multitudinea de oferte ale editurilor.
Prezenta metodologi e poate fi aplicată în procesul de selecție a cărților
educaționale utile în unitățile de învățământ, grădinițe și școli.
Prin aceasta se propune înființarea de comitete pentru analiza cărților educaționale ,
în cadrul fiecărei unități.

Componența comitetului:
Președinte – metodistul unității de învățământ
Membri – Profesorii unității de învățământ, grupați pe grupe sau clase
Directorul unități i de învățământ
Secretar – un profesor
Reprezentantul părinților

Fiecare membru al comitetului trebuie să aibă sarcini clare, astfel încât timpul
alocat selecției să fie cât mai eficient folosit.

Responsabilitățile președintelui :
 reunește membrii comisiei cu două luni înainte de începerea anului școlar;
 conduce și urmărește buna desfășurare a procesului de evaluare;
 verifică completarea grilelor de evaluare pentru cărțile educaționale analizate;
 verifică și aprobă raportul final;
 comunică reprezent antului părinților hotărârea finală.

Responsabilitățile secretarului :
 strânge ofertelor editurilor de carte educațională;
 procur ă un exemplar pentru analiză;

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
19  centralizează datele de întâlnire ale comisiilor pe grupe sau clase;
 îndosariază și păstrează grilele de evaluare a cărților educaționale;
 redactează raportul fin al de fundamentare a alegerilor.

Responsabilitățile membrilor :
 analizează întreaga ofertă;
 completează grilele de evaluare pentru cărțile educaționale analizate;
 întocmesc împreună cu se cretarul raportul final.

Procedura poate fi modificată în funcție de specificul fiecărei unități de
învățământ.

 Secretarul adună toate cărțile educaționale care trebuie analizate.
 Președintele comitetului convoacă reunirea comitetului. Pentru fiecare grupă sau
clasă vor fi stabilite zile diferite.
 Secretarul prezintă oferta de carte educațională corespunzătoare nivelului
respectiv.
 Profesorii preiau aceste modele și stabilesc graficul întâlnirilor pentru analiza
acestora.
 Membrii încep procesul de eval uare a acestora după grila propusă prin raportare la
cele 8 criterii referențiale.
 Stabilirea punctajului obținut de fiecare carte și centralizarea acestuia.
 Realizarea ierarhiei pentru fiecare categorie.
 Întocmirea raportului în care sunt consemnate cărți le analizate și se
fundamentează alegerea realizată.
 Prezentarea reprezentantului părinților a deciziei luate pentru discutarea aspectelor
financiare.

III.2.2. Grilă de evaluare a cărții educaționale

Titlul:……………………………………….. …………………………………………………………………………
Tipul cărții educaționale:……………………………………………………………………………………… .
Grupa/clasa:………………………….. …………………………………………………………………………….

CRITERIUL INDICATORI DA NU
STRUCTURA Are titlu corespunzător?
Are introducere/argument/prefață?
Are cuprins?

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
20 Este coerentă?
Este organizată pe capitole/subcapitole/lecții/teme?
Capitolele sunt echilibrate?
Are glosar?
Are bibliografie?
CONȚINUTUL Contribuie la formarea competențelor din programa
școlară?
Corespunde particularităților psihologice ale
copiilor?
Este de actualitate?
Informațiile prezentate sunt exacte, clare?
Textul este corect din punct de vedere gramatical?
Textul este corect din punct de vedere științific?
Lucrarea cuprinde mai multe tipuri de texte?
Conținutul este accesibil, coerent?
Conținutul are valoare educativă?
Lucrarea cuprinde aplicații?
Sarcinile (întrebări, exerciții, probleme ș.a.) sunt
accesibile?
Sarcinile sunt corecte din punct de vedere gramatical
și științific?

Sarcinile sunt ordonate de la simplu la complex?
Sarcinile sunt clare, precise?
Sarcinile cuprind elementele esențiale ale
conținutului prezentat?
Sarcinile stimulează gândirea?
Sarcinile sunt de tipuri diferite astfel încât să vizeze
dezvoltarea mai multor capacități?
Sarcinile și conținutul lucrării reflectă sugestiile
metodologice din programa școlară?
LIMBAJUL Este accesibil?
Este coerent?
Cuvintele sunt folosite corect?
Cuvintele noi sunt definite?
Sunt create situații care să asigure înțelegerea
cuvintelor noi?
Frazele sunt scurte, simple, familiare?
Normele ortografice, ortoepice, morfologice ale

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
21 limbii române sunt utilizate corect?
Stilul este clar, concis, natural?
ILUSTRAȚIILE Reprezintă fidel obiectele, fenomenele, ființele ș.a?
Sunt sugestive și estetice?
Sunt clare?
Au o dimensiune corespunzătoare?
Există un echilibru între text și ilustrații?
Sunt încărcate?
Culorile sunt utilizate cu măsură?
Sunt atractive, prezintă interes pentru copii?
ABORDAREA
PEDAGOGICĂ Lucrarea este în concordanță cu tendințele moderne
de proiectare?
Se raportează la nevoile și interesele celor instruiți?
Metodele utilizate permit centrarea pe beneficiar?
REDACTAREA Materialul este organizat logic?
Conține greșeli gramaticale, de conținut, de
structură?
Componentele sunt distribuite echilibrat?
TEHNOREDAC
TARE Macheta grafică este atractivă?
Ilustrațiile sunt clare?
Fontul, mărimea literelor, spațiul dintre litere
corespund particularităților beneficiarilor?
Aranjarea în pagină a componentelor este atractivă și
corespunzătoare particularităților beneficiarilor?
Coperta este sugestivă, adecvată tipului de carte?
PROCESUL
TEHNOLOGIC Hârtia este de calitate?
Lucrarea este bine legată/capsată?
Coperta este din carton?
Coperta este lăcuită?
Culorile tipografice sunt dozate corespunzător?
ALTE
INFORMAȚII
RELEVANTE

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
22 FORMARE
DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR TRANSVERSALE
ALE PERSONALULUI DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR

DIMA ALINA – prof. pentru învățământ primar –
Școala Gimnazială nr. 150
MIHĂILĂ DANIELA – prof. pentru învățământ
primar – Școala Gimnazială I.G.DUCA

În perioada 18 aprilie – 17 iunie 2017, Casa Corpului Didactic București, în
parteneriat cu Primăria Municipiului București – Proedus, în cadrul Parteneriatului Civic
pentru Educație , și-a propus să acopere componenta de dezvoltare a competențelor
transversale ale personalului din învățământul preuni versitar , prin intermediul
strategiilor specifice educației nonformale, în cadrul sesiunilor de formare și al
grupurilor de lucru.
Scopul proiectului „Dezvoltarea competențelor transversale ale personalului
din învățământul preuniversitar prin activități nonformale ” este formarea continuă
în spațiu nonformal pentru dezvoltarea de competențe transversale .

Obiectivele proiectului au fost:
O 1: Dezvoltare personală pentru creșterea stimei de sine și conturarea unei imagini de
sine realiste;
O 2: Dezvoltar ea abilităților de lucru în echipă pentru valorizarea bunelor practici din
activitatea didactică;
O 3: Identificarea valorilor și a principiilor eticii profesionale;
O 4: Identificarea unor strategii de rezolvare de probleme și luarea deciziilor în conte xt
școlar;
O 5: Conștientizarea importanței învățării pe tot parcursul vieții ca premisă a evoluției în
cariera didactică;
O 6: Conștientizarea importanței dialogului intercultural.
Grupul țintă (250 de formabili) este alcătuit din: 25 de formatori de la programele
de formare continuă ale CCD București, 175 de cadre didactice din învățământul
preuniversitar, 50 cadre didactice auxiliare (bibliotecari, secretari, informaticieni,
administratori de patrimoniu, laboranți).

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
23 Proiectul “Dezvoltarea competențe lor transversale ale personalului din
învățământul preuniversitar prin activități nonformale ” are la bază prevederile
referitoare la dezvoltarea profesională din Legea Educației nr.1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, și din Cadrul European al Calificărilor pentru învățarea de -a
lungul vieții.
Pentru ca un angajat, absolvent de st udii superioare, să fie competitiv pe piața
muncii, să se adapteze schimbărilor și să fie deschis pentru activitățile de formare
continuă, este necesar să dezvolte competențele viitorului. Competențele transversale
reprezintă acele achiziții valorice și at itudinale care transced un anumit domeniu,
respectiv program de studii, având o natură transdisciplinară și se exprimă prin următorii
descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și
profesională. Competențele trans versale vizează: recunoașterea și respectarea diversității
și a multiculturalității, autonomia învățării, inițiativă și spirit antreprenorial, deschiderea
către învățarea pe tot parcursul vieții, respectarea și dezvoltarea valorilor și eticii
profesionale, inserția activă și eficientă în colectivitate/comunitatea școlară și/sau
profesională, cultivarea unui mediu școlar centrat pe valori și relații democratice,
autonomia în căutarea, selectarea, prelucrarea și comunicarea informațiilor. Dezvoltarea
competen țelor transversale este un aspect foarte important în evoluția profesională a
unui cadru didactic adaptat realităților sociale din zilele noastre.
Educația nonformală susține și completează cu succes latura formală a educației și
se impune drept una dint re variantele optime pentru susținerea plăcerii de cunoaștere și
de afirmare profesională. Utilizarea strategiilor specifice educației nonformale în
abordarea programelor de formare continuă are ca scop principal abilitarea cadrelor
didactice pentru susțin erea unor activități atractive, interesante și motivante.
Ca beneficiar direct al proiectului, profesorul va valoriza bunele practici
identificate, fapt care va duce la creșterea gradului de implicare a elevilor în propria
învățare și la creșterea interes ului elevilor și părinților pentru școală și educație.
Caracterul inovator al proiectului referitor la modalitățile concrete de
implementare vizează aspectul de învățare experiențială și participativă, profesorii care
fac parte din grupul țintă având opor tunitatea atât să învețe împreună, unii de la ceilalți,
cât și să colaboreze pentru identificarea unor soluții la probleme comune din viața școlii.
Un alt aspect este legat de asigurarea unui spațiu nonformal în care peste 120 de
cadre didactice împărtășe sc valorile personale, specificul cultural, experiențe
profesionale și, în egală măsură, își dezvoltă abilitățile interpersonale și de comunicare ,
atât în cadrul sesiunilor de formare/grupuri de lucru, cât și în afara acestora.

Eu am participat la sesiu nea de formare ” Dezvoltare personală prin metoda
E.S.P.E.R.E ”. A fost o experiență din care am învățat cum să comunicăm altfel, într -o

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
24 manieră relațională, astfel încât să ne simțim echilibrați, mai fericiți și să depășim
dificultățile pe care le trăim în viața noastră personală și profesională zi de zi.
Metoda E.S.P.E.R.E. a fost creată pentru a oferi oamenilor un mod de a relaț iona
viabil, facil și eficient.
Concepte: a cere, a da, a primi, a refuza, sistemul S.A.P. P.E.
Unelte: eșarfa relațională, bagheta cuv ântului, vizualizarea, actele simbolice
Concepte E .S.P.E.R.E. – A CERE
Cer sa fiu înțeles
Cer să fiu ascultat
Cer să fiu satisfăcut
Să-ți asumi riscul de a fi refuzat sau de a fi combătut
Sunt liber în cererea mea, așa cum celălalt este liber în răspunsul lui.

Concepte E .S.P.E.R.E. – A DA
A te pune la dispoziția celuilalt
A oferi gratuit, fără așteptări ulterioare, fără contrapartidă
A-l aproba sau confirma pe celălalt în raport cu el însuși
UN DAR CONDIȚIONAT ESTE UN TROC

Concepte E .S.P.E.R.E. – A PRIMI
Să te deschizi imprevizibilului, necunoscutului
Să accepți să pui în comun
Să accepți refuzurile celuilalt
A PRIMI aduce în prim plan:
•Fricile : de intruziune, de critică, de a fi descalificat, de a fi dependent sau îndatorat
•Nevoile : de rec unoaștere, de aprobare, de a menține o distanță optimă cu exteriorul
ÎMI ASUM RISCUL DE A FI INFLUENȚAT, DECI D A MĂ SCHIMBA

Concepte E .S.P.E.R.E. – A REFUZA
A te poziționa diferit, acceptând această diferență față de celălalt, a te afirma
A nu accepta acordarea cererilor celuilalt, daca simt că generează în mine un resentiment

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
25 Mă respect afirmând ceea ce nu este bun pentru mine și ceea ce nu doresc
Renunț la aprobarea celuilalt, dacă asta presupune un compromis frustrant
ÎNDRĂZNIND SĂ SPUN “NU “ CELUILALT , ÎNVĂȚ SĂ -MI SPUN MIE
INSUMI “DA”.

Dacă vom ști să cerem, să dăruim, să primim și să refuzăm , atunci vom putea
avea relații creative; în caz contrar, vom propune relații infantilizante.

Reguli de igienă relațională :
Vorbește despre tine și nu despre celălalt.
Vorbește cu celălalt și evită să vorbești despre celălalt.
Nu mai accepta să -l lași pe celălalt să vorbească despre tine.
Asumă -ți riscul de a te confrunta cu trăirile tale, cu punctele tale de vedere, cu dori nțele
tale și cu cele ale partenerului(ei).
Renunță la căutarea aprobării.
Asumă -ți riscul de a te afirma.
Evită comparația.
Suprimă judecățile de valoare asupra persoanelor, comportamentelor, cuvintelor sau
acțiunilor.
Nu îți însuși punctul de vedere al celuilalt.
Nu aduce niciodată într-o relație ceva care apar ține altei relații.

Am dreptul să …
 mă respect pentru cine sunt și pentru ceea ce fac.
 decid care sunt prioritățile mele și cum îmi stabilesc obiectivele personale.
 am propriile valori, credințe.
 le spun celorlalți cum doresc să fiu tratat.
 mă răzgândesc și pot să greșesc , fără să fiu ridiculizat.
 am relații sociale pozitive, în care să mă simt în siguranță și respectat(ă).
 spun „NU”, refuz ceva atunci când știu că nu mi se potrivește, fără să mă simt
vinovat(ă).
 cer informații, atunci când mă intereseză ceva.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
26  fiu ascultat(ă) și luat(ă) în serios.
 fiu fericit(ă).

Dacă toți profesorii ar înțelege și ar aplica conceptele E.S.P.E.R.E., atunci relațiile
între cadrele didactice, între cadrele didactic e și elevi sau între cadrele didactice și
părinți ar fi de colaborare și întrajutorare, având ca finalitate progresul elevilor.

CONCURSURI

CONCURSUL GAZETA MAT EMATICĂ JUNIOR –
CONCURSUL COPIILOR I STEȚI

COJOCARU ALINA

Ideea demarării Concursului Național Gazeta Matematică Junior a pornit în anul
2013, sub imboldul miilor de scrisori primite de la elevii rezolvitori de probleme din
Gazeta Matematică Junior . Implicarea, străduința, bucuria lor de a rezolva probleme din
Gazeta Matematică ne-au determinat ca în parteneriat cu Societatea de Științe
Matematice din România să desfășurăm acest concurs de matematică, cu titlu potrivit, în
cadrul învățământului primar.
Scopul concursului a fost de a da posibilitatea copiilor din învățământului primar,
iubitori de matematică, să -și verifice cunoștințele și să -și depășească limitele în cadrul
unui concurs serios, fără taxe , cu subiecte peste nivelul mediu și organizat la n ivel
național.
Desfășurarea concursului are loc în două etape, plus etapa finală. Subiectele sunt
concepute cu probleme de nivel mediu spre avansat, respectând programa școlară în
vigoare. La etapa finală participă doar elevii care au obținut la fiecare d intre cele două
etape între 90 și 100 de puncte. Rezultatele se afișează pe site -ul concursului
www.gazetamatematicajunior.ro.
De la începutul concursului, numărul participanților a crescut an de an, iar
rezultatele au fost foarte bune. La concurs partici pă mii de copii din toată țara. Sunt

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
27 elevi care au participat în fiecare an și care au obținut rezultate foarte bune sau care s -au
ambiționat, și -au îmbunătățit rezultatele, obținând premii importante. Toate aceste
rezultate deosebite s -au obținut deoare ce parteneriatul școală -familie a funcționat foarte
bine.
Vă așteptăm să participați la Concursul Național Gazeta Matematică Junior în
anul școlar 2016 -2017 și suntem convinși că veți obține rezultate remarcabile.
Tuturor elevilor le dorim să fie sănătoș i și să obțină rezultate cât mai bune în noul
an școlar!

RELAȚIA ȘCOALĂ – FAMILIE

INTEGRAREA COPIILOR CU CES
PARTENERIAT ȘCOAL Ă-FAMILIE

MARIANA TUDOR – prof. pentru învățământ primar –
Școala Gimnazială nr. 150

Ȋn scoala de azi, relațiile familiei cu școala sunt aproape inexistente sau au un
caracter informal, ocazional. Absența sau indiferența părinților în ceea ce privește
problemele educaționale ale copilului vine în opoziție cu ideea de integrare sau
incluziune. În acest sens apar o serie de dificultăți cauzate de atitudinea de reținere sau
neîncredere a părinților care rezultă din reprezentări/mentalități eronate cu privire la
viața și evoluția școlară a unui copil cu cerințe educative speciale. Pentru reu șita
integrarii, fami liile copiilor cu cerințe educative speciale au obligația să se implice în
activitățile extrașcolare ale copiilor și să dea dovadă de răbdare și înțelegere față de
schimbările mai lente sau mai rapide din viața copiilor lor.
Incluziunea se referă în esenț ă la integrarea în structurile învățământului de masă
a copiilor cu cerințe speciale în educație (copii cu deficiențe senzoriale, fizice,
intelectuale sau de limbaj, defavorizați socio -economic și cultural, copii din centrele de
asistență și ocrotire, copi i cu ușoare tulburări psihoafective și comportamentale, copii
infectați cu virusul HIV etc.) pentru a oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase și
cât mai echilibrate a personalității acestora. Reprezintă esența unui sistem educațional ce

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
28 se caracte rizează prin promovarea egalitații în drepturi și responsabilități, flexibilitatea
programelor școlare, implicarea activă a comunității în programele școlii , parteneriat
cu familia .
În reușita integrarii copiilor cu CES un rol important revine famil iei. Relația
familie -școală se bazează pe încredere. Comunicarea eficientă asigură încrederea
reciprocă . La începutul parteneriatului cu părinții, profesorii trebuie să se gândească ce
pot învața de la părinți despre copiii lor. Pentru ca această comunicar e să fie eficientă,
profesorii trebuie să apeleze la bune deprinderi de ascultare. Ascultând atent, părintele
poate stabili o relație deschisă, cu sprijin reciproc. A ști să asculți înseamnă a fi capabil
să creezi premisele colaborării. Ascultarea activă înseamnă a fi cu adevărat activ.
Din p ăcate, unele caracteristici legate de condițiile de acasă și din familie ale
elevilor sunt bariere principale în învățare. Dintre acestea putem menționa: resursele
financiare ale familiei, atitudinile părinților față de școală și educație, stresul cauzat de
separarea părinților sau de familii disfuncționale, începerea școlii cu slabe abilități de
vorbire și vocabular deficitar.
Școlile tind să perceapă elevii care se confruntă cu aceste bariere ca fiind slab
motivați, supuși presiunii negative a părinților și grupului, ca având o frecvență redusă la
școală și manifestând probleme comportamentale și de control. Din aceste răspunsuri
este clar că școlile întâlnesc cele mai mari dificultăți atunci când se confruntă cu bariere
pe care le consideră externe și cu mult în afara controlului școlii –condițiile de acasă și
din familia elevului care afectează abilitatea acestuia de a fi complet receptiv la
oportunitățile educaționale pe care le oferă ș coala. Este necesar să se realizeze aici un
echilibru. Prin comunica rea bilaterală, părinții creează un parteneriat strâns în sprijinul
copiilor, se formează comunitatea și cultura școlii, cadru în care aceștia se simt
“membrii unei familii”. Părinții răspund la această cultură prin participarea la educația
copiilor, în moduri în care ei înșiși niciodată nu le -au cunoscut.
Este necesar ă comunicarea cu familiile despre programele școlii și progresul
elevului. Prin comunicare eficientă cu familia, aceasta ajunge să conștientizeze rolul în
educație, rolul în integrarea cu su cces a copilului său. Familia trebuie să exercite o
influență pozitivă asupra copilului, rolul său fiind foarte important în dezvoltarea
acestuia din punct de vedere fizic, intelectual, moral.
Familia este mediul normal în care personalitatea unui copil, cu sau fără
deficiențe, se dezvoltă armonios sub toate aspectele. Succesul educației inclusive
este asigurat de comunicarea dintre familie și școală.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
29 Copiii au rezultate bune la școală, se integrează dacă familiile se interesează
îndeaproape de educația lor. Părinții sunt cei care cunosc cel mai bine copilul și
reprezintă o importantă sursă de sfaturi pentru profesori.
Pentru a reu și integrarea copiilor cu CES în scoala de mas ă toate cadrele didactice
trebuie să creeze un mediu primitor pentru implicarea familiei în recuperarea,, adaptarea
și integrarea propriului copil cu cerințe speciale.
De asemena se solicit ă familiilor cu copii care prezintă cerințe educaționale
speciale să participe la aplicarea programului educațional și terapeutic propus, se
identific ă resursele din cadrul programului educațional și recuperator -terapeutic al
elevilor cu cerințe speciale prin care se pot sprijini activitățile părinților, se accept ă feed-
backului primit de la familie ca informații utile în ameliorarea programelor d estinate
educării și recuperării elevilor cu CES.
Parteneriatele școală – familie vin în sprijinul îmbunătățirii comunicării dintre
părinți și profesori. Ele se evidențiază în activități comune, participarea părinților la
diferite cursuri în care se expli că acestora ce înseamnă o regulă în familie, ce înseamnă o
pedeapsă când nu au fost respectate regulile și ce înseamnă o laudă.
În cadrul parteneriatelor se clădesc relații între indivizi, acestea fiind caracterizate
de responsabilități și cooperări recipr oce. Nu -și mai au locul idei, din partea profesorilor,
de genul: “dacă familia ne sprijină și noi ne vom putea face datoria” sau din partea
familiilor: “noi am crescut acest copil, este treaba voastră să -l educați”.
Realizarea parteneriatelor funcționale presupune un sistem de activități
cuprinse într -un plan pe termen scurt și mediu, cu obiective și responsabilități clare.
Un parteneriat între cadrele didactice (profesioniști) și familie este posibil numai
dacă fiecare dintre cei implicați înțelege rol ul pe care îl joacă în viața copilului. Părinții
au nevoie de educație pentru a ști cum să -și crească copiii. Prezența părinților și
profesorilor împreună în activități de dezvoltare și participare comunitară, influențează
pozitiv rolul lor în educația inc luzivă.
Dacă părinții și cadrele didactice lucrează împreună, se poate sprijini
dezvoltarea copilului, iar cerințele sale pot fi îndeplinite într -o măsură mai mare.
Un parteneriat între familie și școală nu se poate construi foarte repede, ci sunt
neces are etape bine planificate. Această planificare duce la stabilirea unei relații de
încredere și cooperare activă cu cadrele didactice și alți profesioniști, familia fiind
unul dintre factorii a căror contribuție este foarte importantă în procesul de integr are
școlară a copiilor.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
30
ACEȘTI COPII MINUNAȚI ȘI MAȘINILE LOR DIGITALE

DR. RALUCA TUDOR – producător TVR

Când bunicii copiilor noștri erau adolescenți, s -a lansat un film, devenit în timp
una dintre comediile clasice – „Acei oameni minunați și mașinile lor zburătoare”. În
1965, filmul propunea o privire duioasă asupra nașterii și utilizării unei noi tehnologii:
aparatul de zbor mai greu decât aerul. Ceea ce nu știau, însă, adolescenții de la acea
vreme, este că erau contemporani cu inventatorii ARPANET –ului – bunicul Internetului
de astăzi.
Tot așa cum avioanele au fost folosite în primul război mondial , ARPANET -ul
era gândit tot ca aplicație militară: o rețea de calculatoare care să asigure păstrarea
unității de comandă și a capacității de reacție, în c azul în care centrul ar fi fost distrus
într-un atac atomic. Am adus în discuție copilăria a două tehnologii care au schimbat
fața lumii, pentru a sublinia o idee: tehnologia în sine nu este nici bună, nici dăunătoare,
ci depinde de oameni cum aleg să o ut ilizeze.
La 20 de ani de la inventarea tiparului, Leibniz se întreba: „Ce facem cu această
oribilă grămadă de cărți, care crește neîncetat?”. Deja se publicau 20.000 de noi titluri
anual, iar cartea era o afacere. Biblia era cea mai vândută carte și istori cii sunt de acord
că, fără invenția lui Gutenberg, reforma calvinistă nu ar fi avut loc.
La peste 300 de ani de la apariția tiparului, o nouă invenție avea să trezească
spaimă și să schimbe, din nou, fața lumii. Mașina cu abur a fost utilizată în transport ,
generând rețeaua navală și feroviară. Deși caii pot galopa cu 65 km/h, unii contemporani
ai primelor trenuri trase de locomotive cu aburi susțineau că oamenii fac delirium
tremens la 30 km/h. Utilizarea mașinii cu aburi e temelia revoluției industriale ș i a
permis mobilitatea unor mase mari de oameni.
Am evocat aceste două momente din istoria inovației și a tehnologiei pentru a
extrage câteva idei. (1) Întotdeauna noutatea trezește reacții de spaimă și de entuziasm.
Este firesc, pentru că oamenii nu cun osc consecințele utilizării la scară largă a
tehnologiilor noi și nu știu cum să gestioneze raportul dintre om și tehnologie. (2) Cele
mai banale tehnologii de astăzi au fost noi și percepute ca exagerate la vremea lor. (3)
Tehnologiile, prin utilizare, se încrustează în mediul social și îl transformă.
În timp ce trenul trezea pasiuni și inspira poeți sau muzicieni, corpul social se

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
31 bucura de beneficiile unei invenții invizibile pentru oamenii de rând: telegraful. Astăzi
vorbim despre revoluția digitală, sau despre fractura digitală, ambele exprimări
referindu -se la impactul comunicării prin Internet asupra societății. Dar, dacă ne
raportăm la categorii fundamentale – la spațiu și timp – telegraful este mașina de
comunicare cu adevărat revoluționară. Și ac easta pentru că telegraful electric a fost cel
care a transmis pentru prima dată, aproape instantaneu, informații de la un capăt la
celălalt al lumii. Telegraful este prima invenție care anulează spațiul și timpul și
transformă lumea într -un sat global.
Reamintesc despre telegraf, nu neapărat pentru a -i face dreptate și a -l poziționa
acolo unde merită, printre invențiile fundamentale care au schimbat lumea, ci pentru a
vă invita la reflecție asupra noilor tehnologii de comunicare: calculator, laptop, tele fon,
tabletă, telefon mobil, smartphone etc. Aceste noi mașini de comunicare, din ce în ce
mai sofisticate și în perpetuă schimbare, nu sunt decât „nepoatele” telegrafului.
La începutul anilor ‘90 se vorbea despre revoluția comunicării în rețea, uitându -se
că prima rețea de comunicare globală a fost făcută de romani în antichitate – celebra
rețea de drumuri pietruite, care asigura controlul Romei asupra Imperiului. Și atunci, de
unde îngrijorarea și ideea de revoluție? Atât tiparul, cât și telegraful, ca și filmul, radioul
și televiziunea, au înscrisă în însăși concepția mașinii de comunicare ideea de control
instituțional. O instituție stabilește cine are dreptul să se exprime în spațiul public, ce
informații sunt lăsate să ajungă la public și cine sunt cei care au dreptul să ajungă la
informație. Noutatea pentru noi, cei care utilizăm tehnologiile digitale de comunicare,
este că oricine poate să difuzeze orice informație către oricine din spațiul virtual.
Îngrijorarea noastră, ca părinți și educatori, provi ne din lipsa de control
instituțional asupra conținuturilor și a modului în care copiii le utilizează. De fapt,
suntem puși în situația de a ne asuma responsabilitatea gestionării fluxului de informații
la care sunt expuși copiii noștri, ca și a modului în care ei interacționează cu tehnologia.
Practic, cele două instituții fundamentale pentru dezvoltarea tinerei generații – familia și
școala – sunt nevoite să -și asume sarcina controlului informațional, sarcină care, în mod
tradițional , e îndeplinită de edi tură, redacție, difuzor de radio sau de televiziune. De aici
se desprind două probleme: (1) Cum facem față, ca părinți, acestei sarcini? În ce măsură
este pregătită școala să răspundă acestei noi trebuințe sociale?
Să le interzicem copiilor accesul la calc ulator sau Internet ar fi o greșeală, din mai
multe considerente: (1) se crează mirajul fructului oprit, (2) ne -am condamna copiii la
izolare socială, sau marginalizare în grupul de apartenență (3) inițiativa este oricum

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
32 sortită eșecului și pierdem autorit atea, (4) dacă noi interzicem, ei oricum găsesc alte
mijloace de acces și îi împingem către minciună manifestă sau prin omisiune, cu
consecințe grave și pe termen lung. Să-i lăsăm copilului deplină libertate în consumul de
informație digitală , iar ar fi o greșeală, care e echivalentă cu lăsarea întregii
responsabilități pe umerii copiilor. Ar fi o atitudine lașă și iresponsabilă.
Calea de urmat este cea mai grea: asumarea responsabilității și implicare, cu
dreaptă măsură în toate și însoțirea copilului în lumea virtuală. Altfel, peste 10 ani vom
spune „Tinerii din ziua de azi…”, urmând un șir de reproșuri, de parcă acei tineri cu
comportament reprobabil ar fi fost teleportați de pe Marte și nu ar fi fost rodul generației
noastre, de parcă nu ar fi fost soci alizați în famile, școală și comunitate, de noi – părinți,
bunici și educatori. Reproșul în sine este fie expresia eșecului unei generații care nu își
asumă responsabilitatea față de modul în care a pregătit viitorul, fie manifestarea unor
indivizi incapab ili să se mai adapteze la schimbările sociale la care vrând -nevrând au
participat . Să nu uităm că suntem parte din generația care a inventat și le -a pus copiilor
în mână tableta, smartphone -ul și joystick -ul. Este responsabilitatea noastră să facem și
regulile de utilizare.
Deocamdată, școala le oferă copiilor doar cursuri și examene de alfabetizare
digitală, dar nu și competențe în comunicare sau utilizarea socială a new media.
În concluzie, avem privilegiul de a fi parte dintr -un amplu fenomen de schimbar e
socială, care are în centru schimbarea tehnologiei de comunicare. Avem și
responsabilitatea, la nivel individual și generațional, să găsim cele mai bune mijloace de
socializare a tehnologiilor .
După cum am arătat la început, nu suntem primii care ne con fruntăm cu
problemele integrării tehnologiei în viața de zi cu zi și gestionării relațiilor sociale
mediate de tehnologiile de comunicare (și tiparul tot o mașină de comunicare este). De
generația noastră depinde cum va arăta lumea când copiii noștri vor f i adulți. Iar celor
care spun „tinerii din ziua de azi…”, le -aș aminti că acești copii minunați sunt oglinda
noastră și că tinerii au întotdeauna dreptate, pentru că ei vor plăti, ca adulți, greșelile pe
care le -am făcut noi când le -am construit lumea.
Și poate, peste 50 de ani, un nepot de -al nostru va face un film comic și duios
despre „Acești copii minunați și mașinile lor digitale”.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
33

PROIECTE ȘI PARTENERIATE

SISTEMUL DE INVATAMANT EUROPEAN SI
PROGRAMELE DE FORMARE COMENIUS

BORDEI NICOLETA – prof. pentru învățământ primar –
Școala Gimnazială nr. 150

Fiecare țară are sistemul ei de învățământ.
E important ca într -o Europă atât de diversificată, prin felul în care aceasta
înțelege să-și pregăteasca noile generații, schimbul de experiență între profesori să aducă
noi abordări prin care beneficiile tuturor țărilor europene să fie deosebite.
Acum doi ani, cu ocazia unei mobilități individuale de tip LLP – Comenius, am
beneficiat de sa nsa de a cunoaste nemijlocit sistemul de învățământ german.
Cursul pe care l -am parcurs la Berlin, în perioada 20 -25 octombrie 2013, s -a
numit “Video Production and Web 2.0 – New media to support lifelong learning” .
După ce aplicația mea a fost acce ptată de către Agenția Națională, am parcurs un
curs online în care m -am familiarizat cu temele care vor fi studiate acolo.
Am realizat niște materiale care reprezentau un feedback pentru parcurgerea
acestui material online. Tema a constat în realizarea a două materiale video despre
proiectele educaționale derulate la clasa mea și un film despre bucătăria tradițională
românească ( “A BETTER COMUNICATION BETWEEN TEACHERS AND PUPILS
THROUGH EDUCATIONAL PROJECTS AND EXTRACURRICULAR ACTIVITIES” și
“Romanian cuisine” by Nicoleta Bordei ).
Ambele materiale erau lucrate în Movie maker, unul dintre programele care
urmau să fie parcurse mai în detaliu, la Berlin.
Introducerea despre "Video production I" a cuprins aspecte practice în care am

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
34 fost puși în ipostaza de a filma, edita și încărca fimele realizate pe Youtube.
Tema a fost video workshop – Proverbe – "Dacă aceste ziduri ar vorbi…" am fimat
și uploadat video materiale despre zidul din Berlin. Scopul era să realizam o poveste
video cu zidu l din zona de Est, utilizând Movie maker sau iMovie .
S-a pus accent pe cunoașterea instrumentelor web20 și relevanța lor pedagogică,
crearea unui WordPress blog, încărcarea fimelor video din ziua precedentă, inițierea în
utilizarea blogurilor și a CMS platforma Joomla, social networks ca Facebook,
Microblogging services ( Twitter).
Am participat la 6 workshop -uri paralele: introducere în video editare, video
producții, social media, music clip production, animation, stop motion, smartphone
movies și film clips.
Punctul de interes pentru noi a fost proiectul : "Secret Handover" – "Video
production II", ocazie în care am fost pe rând actori, regizori, scenografi, cameramani.
A fost o aprofundare în video production. Obiectivele au fost folosirea diverselor
tehnologii de înregistrare, editare și o analiză detaliată asupra folosirii video camerei,
filmarea unor cadre în locația instituției și apoi utilizarea diverselor efecte, titluri,
tranziții și sunete pentru realizarea finală a prod usului.
Am realizat că astfel de filmulețe pot fi folosite la orice disciplină școlară, dar și
în proiectele educaționale.
Am învățat despre video portals (YouTube and Vimeo, channel design,
annotations, captions, online editor) și despre motoarele de căutare video.
Am vizitat o școală din Berlin, am facut echipe mixte cu elevii de aici, realizând
o poveste utilizând programul stop motion .
S-au lansat idei despre platformele networking și conexiunea acestora cu
proiectele educaționale europen e, dar am discutat împreuna cu ceilalți 12 participanți la
curs din alte țări ale Europei despre posibilitățile de colaborare pe termen lung.
Cele mai importante aspecte au fost cele legate de aplicarea abilităților dobândite
aici, atât la clasa pe ca re o conducem, cât și îndrumarea colegilor pentru a beneficia la
rândul lor de experiența noastră.
Participarea la aceste activități a presupus, pe lângă dorința de implicare, și
abilități de utilizare a computerului, dar și un bagaj minimal de cunoaștere a limbii
engleze, acest lucru impunând un proces constant de perfecționare a abilităților
lingvistice ale elevilor și ale dascălilor. Aceasta a fost o rezultantă extrem de
importantă a parteneriatelor, știut fiind faptul că, într -o societate multilingvă,

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
35 învățarea limbilor străine deschide numeroase oportunități către o carieră mai
bună, șansa de a lucra sau studia în altă țară sau pur și simplu plăcerea de a
descoperi noi orizonturi.

SALVAȚI COPIII ȘI ”MICII BRĂTIENI”…

DRAGHICI LUMINIȚA – prof. pentru învățământ primar –
Școala Gimnazială Ion I.C. Brătianu

Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală, de utilitate public ă, non -profit,
care militează activ pentru drepturile și protecția copilului în România, din 1990, în
acord cu preveder ile Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.
Programele organizației sunt adresate tuturor copiilor, cu atenție deosebit ă către cei
aflați în situații dificile: copiii din comunitațile dezavantajate, copiii -victime ale
violenței, exp loatării prin muncă, traficului sau neglijării, copiii refugia ți etc.
Organizația Salvați Copiii desfășoară la nivel național programe complexe
destinate prevenirii și corectării abandonului școlar pentru copiii vulnerabili și reducerii
impactului negativ al migrației economice a părinților asupra copiilor rămași acasă. De
la inițiere, până în prezent, peste 30.000 de copii și 16.500 de părinți sau reprezentanți ai
copiilor au beneficiat de serviciile programelor organizației.
Școala “Gimnazială Ion I.C.B ratianu” – sector 5 este partenerul Organizației
Salvați Copiii din anul 2010. În cei șase ani de activitate, în Școala Gimnazială “Ion
I.C.Bratianu” peste 600 de elevi au fost implicați în campaniile și programele
desfășurate de organizație.
În proiect ul COREI (Centrul de Orientare și Resurse pentru Educa ția
Incluzivă) au participat un număr de 80 elevi/an, timp de 3 ani.
În prezent în programul Acces la educație pentru copiii din grupuri defavorizate
sunt inscriși 40 de elevi care participă zilnic la activit ăți.
Un alt proiect aflat în derulare este Protecție și educație pentru copiii cu părinții

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
36 plecați la muncă în străinătate , în care sunt implica ți zilnic 20 de elevi.
Școala Gimnazială “Ion I.C.Bratianu” a fost printre primele școli în care s -a
implementat programul A Doua Șansă, iar organizația Salvații Copiii a acordat sprijin
copiilor și tinerilor înscriși în acest program.
Pe perioada vacanțelor de vară, Organizația Salvați Copiii a organizat grupe de
grădini ță estivală cu copiii preșcolari care nu au frecventat niciodată grădinița.
În cadrul acestor programe, destinate copiilor cu vârste între 4 –18 ani, sunt
derulate următoarele tipuri de activități:
Organizarea de activitãți de preg ătire școlar ă suplimentar ă pentru copiii în
risc de abandon școlar.
Se adreseaz ă copiilor (elevi ai școlilor partenere) care se afl ă în risc de abandon
școlar din diverse motive – corigen țe, repetenție, discriminare, lipsa posibilit ăților
materiale, plecarea p ărinților la munc ă în str ăinătate, etc.
Sprijin acordat copiilor/tinerilor care au abandonat școala sau nu au fost
înscriși niciodatã la școal ă, în vederea înscrierii în programul A Doua Șans ă, prin
susținerea de ore de preg ătire care s ă îi ajute pe aceștia s ă recupereze materia pierdut ă și
prin acordarea de servicii sociale în parteneriat cu instituțiile abilitate.
Organizarea de grupe de preg ătire estivalã pentru copiii de vârst ă preșcolar ă
care nu au frecventat gr ădinița. Aceastã activitate se desfãșoara pe perioada verii pe baza
unei metodologii elaborate de Salvați Copiii. Durata cursurilor de var ă este de 2 luni și
le permite copiilor s ă se integreze mai ușor în sistemul de educație formal.

Activit ăți de timp liber – Participarea copiilor la activit ățile de timp liber și
socializar e le permite copiilor s ă interacționeze cu alți copii și s ă își dezvolte încrederea
în sine. În cazul copiilor cu pãrinții plecați la munc ă în str ăinătate, aceste activit ăți au
rolul de a ajuta la prevenirea izol ării sociale și dezvoltarea abilit ăților de comunicare ale
copiilor.

Consiliere psiho -socialã și suport emoțional – în funcție de problemele cu care se
confruntã copiii și familiile lor, echipa Salvați Copiii ofer ă sprijin în parteneriat cu
specialiștii din cadrul instituțiilor educaționale și de protecție a copilului – consiliere
socialã în vederea ob ținerii drepturilor de care beneficiaz ă prin lege, consiliere

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
37 psihologicã pentru dep ășirea problemelor emoționale determinate de separarea copiilor
de părinții plecați la muncã în str ăinătate, facilitarea accesului la serviciile medicale,
consiliere juridicã în vederea ob ținerii documentelor de identitate și realizarea procedurii
de delegare a autorit ății părintești ( în cazul copiilor cu ambii p ărinți plecați la munc ă în
străinătate), solu ționării problemelor locative etc.
Sprijin material – în funcție de nevoile identificate, pe perioada frecvent ării activit ăților
educative, copiii beneficiaz ă de o masã zilnic și de r echizite și produse igienico -sanitare,
în funcție de bugetul organizației.

Școala Gimnazială Ion I.C.Bratianu mulțumește Organizației Salvații Copiii
pentru sprijinul acordat în integrarea și educarea “micilor brătieni”.

ORIENTAREA ÎN CARIERĂ A ELEV ILOR
DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL

STAICU IONELIA – profesor de fizică – Școala Gimnazială nr.143

Orientarea școlar ă și profesională este necesară și foarte importantă pentru elevii
claselor a VII -a și a VIII -a.
Pentru a explora lumea meseriilor și a descoperi activitațile unei profesii, elevii
vor s ă participe la proiecte care să -i ajute în luarea deciziilor privind cariera.
Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Prim ăria General ă a Capitalei,
prin direcția Proedus au lansat proiectul "Caruserul Meseriilor – servicii de sprijin pentru
orientarea în carieră a copiilor din învățământul gimnazial bucureștean" care a venit în
sprijinul eleviilor privind consilierea pentru domeniul orie ntării școlare și profesionale.
La nivelul Sectorului 5, școlile implicate în acest proiect au fost: Nr. 135, Nr. 143,
Nr. 148, Nr. 144, Nr. 131 și au avut ocazia să participe cu elevii la activități care au
completat proiectele de orientare școlară și p rofesională din școală .
Proiectul "Caruselul Meseriilor – servicii de sprijin pentru orientarea în carieră a
copiilor din învățământul gimnazial bucureștean", derulat în școli, a reușit să -i facă pe

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
38 elevi să înțeleagă de ce este importantă cariera și planificarea ei și, în același timp, au
realizat ce înseamnă planificarea unui traseu educațional correct, înca din școala
gimnazială.
Elevii școlilor gimnaziale implicate în acest proiect au participat la vizite
organizate la diferiți agenți economici cu m ar fi: S.C. Ellen Boutique Business SRL ,
S.C. Belle Arte Business SRL , S.C. Sorana Dolce Art SRL , fapt ce i -a ajutat în
dezvoltarea profesională și în alegerea unei meserii în viitor.
Activitățiile desfășurate au avut ca scop autocunoașterea, înțelegere a că meseria
trebuie făcută cu multă pasiune și având cunoștințele necesare acesteia.
Proiectul a facilitat schimbul de bune practici între unitățile școlare și agenții
economici implicați, iar elevii au înțeles ce înseamnă să fii salariat și ce este un l oc de
muncă.
De la Școala Gimnazială nr. 143 la acest proiect au participat 30 elevi și au fost
încheiate parteneriate cu trei agenți economici cu care am colaborat:
 S.C. Sorana Dolce Art SRL – laborator productie baclavale. Elevii au descoperit
pasiunea celor care lucrează într -un laborator de patiserie, au vizionat
instrumentele de lucru din laborator și au degustat produsele. Au aflat o poveste
frumoasă despre ceea ce înseamnă meseria de patiser.

 S.C. Ellen Boutique Business SRL. – este un magazin alimentar unde elevii au
aflat ce tipuri de activități specifice sunt desf ășurate, ce cheltuieli
presupune întreținerea lui și despre meseria de vânz ător.

Vizita la agentul economic s -a
desfășurat în labor atorul de
patiserie, unde elevii au
participat la preparare
baclavalelor și la degustarea
acestora .

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
39

 S.C. Belle Arte Business SRL – atelier de confecții înc ălțăminte piele. Elevii au
aflat de procesul tehnologic care este folosit într -un atelier de confecții
încălțăminte p iele, specializarea pe care o au persoanele care lucrează la
confecționarea unui pantof, traseul educational care trebuie urmat și câștigul
financiar.

Scopul vizitelor la agenții economici a fost ca elevii să intre în contact cu lumea
profesiilor și cu ceea ce înseamnă să fii antreprenor.
Suportul de curs, fișele de lucru și che stionarele aplicate elevilor i -au ajutat pe
aceștia să răspundă la întrebările:
-Ce aptitudini am?
-Ce meserie îmi aleg?
Elevii au ascultat cu atentie, au pus
întrebări, au vizitat magazinul și
anexele acestuia, av ând un impact
pozitiv asupra lor, întruc ât o parte
din cursan ți își doresc sa urmeze o
școală cu profil comercial.

 Cursantii au aflat o poveste
reală despre cum se
confec ționeaz ă un pantof,
încep ând de la proiectarea
modelului, p ână la modalit ăți de
punere în vânzare .

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
40 -Cum completez fișa de admitere la liceu?
Astfel au reușit să descopere activități care au legatură cu meseriile pe care ei vor
să le practice.

Cu sprijinul domnului inspector școlar general Ionel Florian Lixandru și
implicarea deosebită a doamnei inspector școlar Cristiana Mateiciuc derularea
acestui proiect în școlile bucureștene a fost un real succes. Elevii claselor a VII -a și a
VIII-a, îndrumați de profesorii coordonatori au identificat domeniile de interes pentru
viitoarea profesie, a meseriilor adecvate în conformitate cu profilul psihic și
intelectual al elevilor, al competențelor lor, precum și al rolurilor pe care aceștia și
le pot asuma.

SUNTEM EUROPENI !

MATEI RENATA – elevă COLEGIUL NAȚIONAL ”GHE. LAZĂR”
OBADĂ DARIA – elevă COLEGIUL NAȚIONAL „GHE. LAZĂR”

Unul dintre proiectele noastre preferate are loc în data de 9 mai: Ziua Europei.
Fiecare clasă trage la sorți o țar ă din Europa. Este ales un coordonator pe clasă, este
prezentat regulamentul și încep discuțiile. Programul este definitivat și pornesc
repetițiile. Sunt coregrafii dificile, se închiriază costume de la teatru, totul în afara
programului școlar . Elevii au timp să pregatească un mic spectacol reprezentativ țarii pe
care au tras -o la sorți. Ei trebuie să aib ă o mascotă, să aduc ă mâncăruri specifice și să
danseze. De asemenea, dirigintele trebuie să participe la aceast ă paradă.
Nu este ușor, obose ala se acumulează, dar lupți pentru echipă. Relațiile dintre
colegi se schimbă, toți colaborează având un scop unic: să fie cei mai buni.
Anul acesta clasa noastră a avut de reprezentat Lituania. Inițial noi nu am
știut nimic despre Lituania, dar cu aceast ă ocazie am aflat multe lucruri.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
41

CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII

-TEMATICA OPȚIONALELOR ȘI EDUCAȚIA AXIOLOGICĂ –
Studiu de caz – tema „Citate moderne”

LAZĂR CR ISTINA – profesor de arte plastice
BĂRBIERU NADIA OLIVIA – profesor de matematică
Școala Gimnazială Nr. 150

Sistemul de învățământ în complexitatea sa promovează valori. În cartea

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
42 Pedagogia , de Constantin Cucoș, educația privită din perspectiva axiologică înseamnă:
„a orienta procesul educativ pe traiectele cele mai profitabile sub aspectul eficienței, a
identifica sau exploata momentele didactice privilegiate, a răspunde la toate căutările
prin cele mai bune alegeri, a stabili de fiecare dată o ierarhie de obiective variabile (…)
a acționa în numele unei ordini de priorități. ”1
În secolul al XXI -lea am observat că arta tinde să pătrundă în sfera socială, în
viața de zi cu zi, pas cu pas, iar vizualul să fie o formă de comunicare a ideilor. Dacă în
trecut armonia formelor, frumosul, era un atribut de care se bucurau un număr mic de
oameni, în prezent toți oamenii au acces la cultură și informație. Pentru a putea recepta
mesajul care este transmis, tinerii au nevoie de o pregătire estetică. Arta cere o
contemplare activă, o explorare în gramatica imaginii, care descif rată și înțeleasă ne
crează bucurii raționale și nu numai pur estetice.
Cultura vizuală în ”Dicționarul de arsmatetică” scris de Ion Șușală și Ovidiu
Bărbulescu2, reprezintă „nivelul și amplitudinea cunoștințelor estetice vizuale (teoretice
și practice) ale epocii – cele vitale asimilate la vârstele cele mai propice și dezvoltate
sistematic toată viața – îndeosebi a acelora de descifrare, de înțelegere și cultivare a
unei ambianțe vizuale estetice, în care lecțiile de artă, limbajul formelor și culorilor și
implicit a bunului gust sunt prezente peste tot, acasă, pe stradă, la locul de muncă, în
raporturile omului cu natura.”
Profesorul de educație plastică are un dublu rol: acela de a dezvolta deprinderi
practice, dar și acela de a forma opinii, de a -l ajuta pe elev să cunoască, să interiorizeze
și să emită judecăți de valoare, păreri personale legate de perceperea imaginii plastice.
Formarea și dezvoltarea acestor competențe participă la conturarea personalității
viitorului adult.
Cultura reprezintă legă tura, liantul, factorul comun (în expresii eterogene) care ne
poate facilita comunicarea într -un limbaj universal. Denis de Rougemont citat în
Pedagogia , de Constantin Cucoș, vorbește despre aceasta: „ în spatele conflictelor
noastre politice și a inegalită ților noastre economice sunt realități mult mai durabile și
mai profunde, care sunt culturile noastre în sensul larg, adică propriile noastre maniere
de a gândi, de a simți și a crede, de a legifera, a visa și a acționa …”3.

1 Cucoș, Constantin, Pedagogia ,pag.181, Iași, Editura Polirom,1996
2 ”Șușală, Ion; Bărbulescu, Ovidiu, Dicționar de Arsmatetică , pag.85, Slobozia, Editura Star
Tipp, 2003
3 Cucoș, Constantin, Pedagogia , pag.191, Iași, Editura Polirom, 1996

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
43 În Guide pratique de la decen nie mondiale du developpemment culturel 1988 –
1997 4 este prezentat programul de acțiune pentru acel deceniu adoptat de UNESCO,
care propune patru obiective de bază privind școala:
„1. Luarea în considerare a dimensiunii culturale în dezvoltare;
2. Afirmarea și întelegerea identităților culturale;
3. Lărgirea participării la viața culturală;
4. Promovarea cooperării culturale internaționale .”
Cultura postmodernă este puternic fragmentată, plină de interferențe interculturale
și totodată un moment în care accentul cade pe dezvoltarea individualizată; omul își
caută afirmarea prin dezvoltarea calităților personalității lui. Gilles Lipovetsky cita t de
Constantin Cucoș în Pedagogia ne vorbește despre acest fapt: „ diversificând
posibilitățile de alegere, lichefiind reperele, minând sensurile univoce și valorile
superioare ale modernității, se structurează o cultură personalizată (…) permițând
atomu lui social să se emancipeze în corsajul disciplinar. ”5.
Arta modernă promovează o cultură deschisă, inovativă în planul de idei și în cel
estetic, cu noutăți aduse în exprimarea vizuală, dar și cu continuări de teme în direcții
diferite. Arta postmodernă este însă nelimitată, iar deschiderile pe care le operează în
peisajul vizual general se multiplică, se reinventează, lărgind continuu posibilitățile de
alegere și de combinare. Prezentul ne propune o coexistență pașnică a formelor de
expresie într -o socie tate flexibilă, creativă, interculturală, stimulată de o globalizare ce
aduce spații și culturi într -un contact trans -istoric.
Deconstrucția valorilor, sfărâmarea ierarhiilor, devin în postmodernism sens și
model, de fapt o anulare a modelelor absolute. A cest fapt întoarce educația spre individ,
spre dezvoltarea de competențe, ajutându -l pe tânăr să fie capabil, să capete încredere
prin ceea ce este el, formând astfel personalități puternice și complexe, individualiste.
Capacitatea de a crea corespondențe, de a relaționa, de a interacționa, de a acționa devin
astfel primordiale într -o societate dinamică și în continuă schimbare.
Limbajul vizual înlocuiește memoria cuvântului, iar capacitatea de a transmite
mesaje prin intermediul lui devine o calitate. Nou tățile aduse în limbajul vizual de
postmodernism operează în sfera ideilor. Acea perioadă de treizeci de ani, plasată între
1960 -1990, care aduce inovațiile cele mai îndrăznețe, tinde să se tempereze în prezent

4 Guide pratique de la decennie mondiale du developpemment culturel 19 88-1997, citat în Cucoș,
Constantin, Pedagogia , pag 191, Iași, Editura Polirom, 1996
5 Cucoș, Constantin, Pedagogia , pag.194, Iași, Editura Polirom, 1996

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
44 prin importanța impactului, dar și să se gene ralizeze la nivel social. Arta face parte mai
mult ca oricând din viața noastră, iar în multitudinea de oferte, alegerea devine o
experiență personal bazată pe capacitatea de înțelegere și cultura vizuală acumulată.
Prezentul ne propune prin diversitatea genurilor și expresivitățile sale o paletă
nelimitată de variante, iar mesajul actual este că fiecare artist are libertate totală de a se
exprima, accesul la istorie fiind posibil în întreaga sa întindere. Spațiul intercultural
actual ne dă spre contempla re/consum o infinitate de variante, gradul de înțelegere și de
apreciere fiind bazat pe gradul nostru de cunoaștere, de profunzimea conceptelor despre
viața pe care le avem, de mediul socio -cultural din care provenim și, nu în ultimul rând,
de educația pe care o primim.
O cerință prioritară pentru școală, valabilă în prezent ca și în trecut, este aceea de
a iniția elevul în cultură. Calități stimulate în timpul școlarității cum ar fi: a ști să te
cultivi, a judeca, a raționa, a distige falsul de adevăr, r ăul de bine, urâtul de frumos, se
transformă în obișnuință concretizată în deprinderi de viață. Odată interiorizat, cumulul
cultural deschide noi posibilități și noi apetențe. Un comportament inteligent denotă
faptul că elevul știe să utilizeze ceea ce a î nvățat. „ Condițiile vieții moderne sunt cele pe
care fiecare ființă umană le învață, trebuie să le învețe în fiecare zi; școala este locul
unde debutează această învățare, iar deprinderea pe care copilul o primește aici trebuie
să îi dea ce este necesar pe ntru ca să poată pe viitor să muncească singur la
perfecționarea sa: educația și învățământul sunt o inițiere, o deschidere.”6
Cultura este un ansamblu, un întreg caracterizat prin două calități, universalitate și
individualitate. Există cunoștințe genera le, clar structurate, care pot fi folosite pentru a
genera noi cunoștințe, prin noi achiziții pe care pedagogia le numește „strategii de
învățare”. Adevărata cultură este o creație continuă, o căutare fără sfârșit, ea menține
spiritual într -o stare activ ă.
Pentru a forma oameni compleți și complecși trebuie să dezvoltăm atăt latura
rațională, cât și cea spirituală, acestea făcând parte integrantă din ființa umană. Formarea
unei conștiințe axiologice, caracterizată prin aspirația spre valori și idei (din colo de
prezent) este un obiectiv prioritar în zilele noastre. Ea se poate realiza prin înscrierea
educației într -o perspectivă axiologică, prin fixarea de noi obiective.
Axiologia pedagogică este o nouă direcție în câmpul științelor educației rezultat ă
din conexiunea disciplinară a pedagogiei cu estetica, etica, antropologia etc. Ea este un

6 Dottrens Robert, Eduquer et instruire , citat în Cucoș, Constantin Pedagogia , pag. 194, Iași, Editura
Polirom, 1996.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
45 răspuns la fundamentarea axiologică a finalităților educației, a conținutului
învățământului, a metodologiei instruirii, a formelor de desfășurare a activităților
educative într -o perspectivă descriptivă, cât și normativă.
Rolul pe care îl joacă arta în viața din zilele noastre este primordial și este
determinat de pregătirea celor care instruiesc pentru artă. Pregătirea continuă, aflarea în
permanentă actualitate c u ideile societății și cu evoluția ei, sunt teme permanente și mai
necesare ca niciodată în zilele noastre. Rolul educatorului de artă este principal datorită
faptului că formează opinii pe de o parte, iar, pe de alta parte, prin perspectiva artei, se
dezv oltă capacitatea ce ne ancorează în tema prezentului – creativitatea și inovația.
Capacitatea de a fi creative prin mijloacele limbajului vizual, formează mecanisme de
gândire care se răsfrâng asupra conceptului însuși de inovare, în toate domeniile.

STUDIU DE CAZ –“Citate moderne”
Tema este inclusă în cadrul Opționalului „Atelierul creativității”, la clasa a VII -a,
prof. ed. plastică Laz ăr Cristina.
Fiecare curent artistic are un limbaj specific. Pe parcursul orelor de educație
plastică, elevii î nvață limbajul plastic prin experiment, dar învață totodată și noțiuni
legate de istoria artei prin care, pe de o parte, își îmbogățesc cultura generală, iar pe de
altă parte descoperă ce este caracterisic acelui stil. Tema acestui experiment constă în
realizarea unor „citate” vizuale din arta modernă. Demersul constă într -o succedare de
etape: observație, înțelegere (descifrarea limbajului plastic), interpretare.
Condițiile de desfășurare a programului
Această temă a fost realizată în cadrul unui opțion al la clasa a VII -a. Astfel, am
avut ocazia de a lucra mai mult de o singură oră pe săptămâna cu acei elevi.
Pretextul exercițiului creativ
Propunerea mea a fost să înțelegem câteva momente din istoria artei moderne prin
realizarea unor lucrări în care să păstrăm o relație asemănătoare între elementele de
limbaj plastic și modalitățile de expresie. Am abordat impresionismul,
postimpresionismul și cubismul.
Prin dialog dirijat am descoperit împreună caracteristicile fiecărui moment artistic
și înclinația pe care au avut -o artiștii spre a valoriza probleme legate de culoare – la
impresioniști, probleme legate de restructurarea formei – la cubiști, iar la
postimpresioniști deschiderile pe care le aduc în viziune, pornind de la „lecția”
impresionistă. Practi c am pornit de la ideea de a reconstitui un parcurs pe care acei artiști

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
46 l-au realizat.
Scopul și obiectivele operaționale ale programului
Având practic probleme plastice diferite, am avut și obiective operaționale diferite.
Pe parcursul demersului didact ic am alternat metode frontale, cu implicarea întregii
clase, cu coordonarea individual a elevilor.
Tema a fost lansată pe toate direcțiile, având mai întâi două ore în care practic am
analizat imagini și am realizat doar schițe. Fiecare elev a avut astf el ocazia să se apropie
de o viziune artistică. În funcție de alegerile pe care elevii le -au facut, am pornit la
coordonarea lor individuală. S -au stabilit astfel grupuri: unul care și -a propus realizarea
unei lucrări în maniera impresionistă, unul care a ales o interpretare cubistă, iar la
postimpresioniști, Van Gogh și Henri Rousseau au fost cei care le -au atras interesul.
Pentru impresionism am urmărit obiective legate de culoare, de tratarea petei de
culoare, de folosire a contrastului de complementar e, pornind practic de la ceea ce este
caracteristic în viziunea impresionistă. Pentru cubism am urmărit obiective legate de
compunere a formelor prin crearea unei perspective inverse, o paletă cromatică bazată
pe relații de închis -deschis, pe game simple. La postimpresionism am urmărit probleme
legate de culoare și de tratarea suprafeței prin tușe vizibile, modulate.
Dat fiind caracterul opțional al orei, evaluarea rezultatelor a fost pozitivă, scopul
principal fiind acela de a -i îndruma pe copii să descop ere opera de artă prin propriul joc
plastic.
Tema programului
Tema exercițiului plastic a pornit de la ideea de a interpreta, prin descompunere, o
imagine a artei moderne. Acest procedeu este regăsit în postmodernism, unii artiști
plimbându -ne vizual pri n imgini pe care ai sentimentul ca le -ai mai văzut, dar nu
seamănă întru totul cu ceea ce vezi. Un exemplu este Sandro Chia, reprezentant al
Tranavangardei italiene. Astfel, prin extragerea unor elemente caracteristice, am vrut să
obțin cu elevii niște cit ate vizuale pe care ei să le folosească și în alte lucrări.
Desfășurarea activităților
Prin faptul că am lucrat tema în timpul opționalului de educație plastică am avut
clar punctul de pornire prin două ore în care a primat partea de teorie, elevii realizând
schițe, urmând ca perioada de realizare a lucrărilor să se întindă pe trei ore de clasă. De
asemenea, la debutul fiecărei ore am reactualizat informația prin prezentări de imagini.
Evaluarea rezultatelor
Pe parcursul timpului de lucru am avut ev aluări și autoevaluari parțiale, în care am

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
47 specificat obiectivele pe care să le urmarească în funcție de ceea ce și -au propus să
realizeze.
Orele au decurs într -o atmosferă creativă, iar satisfacția reușitei plastice a elevilor
a fost un argument. Am dori t mult ca ei să își însușească o abordare de lucru, dar și un
mod da a gândi și de a analiza opera de artă: pornind de la întreg, trecând prin
înțelegerea gramaticii ei și ajungând apoi din nou la un întreg înțeles. Opera de artă nu
este exterioară creator ului ei, ea face parte dintr -un context vizual personal, dar și înscris
într-o perioadă. Termenul de stil desemnează caracteristici personale artistului, dar care
se configurează într -un context istoric.
Concluzii
 Tema s -a bucurat de implicarea activă a e levilor, atât în planul expunerii de
idei, cât și în executarea lucrărilor.
 La prezentarea temei, prin bogăția materialului vizual pe care l -am pregătit
cu atenție, au fost foarte flexibili, spontani și au expus păreri originale.
 La evaluarea finală, front ală a lucrărilor au fost prezentate în paralel și
imaginile de la care am pornit, observându -se astfel suportul de interpretare.
 Acest mod de abordare aprofundată a unui curent sau o perioadă deschide
gustul de cunoaștere și de înțelegere a artei în ansmbl ul ei și fixează în
conștiința individuală forme de reflectare.
BIBLIOGRAFIE
– Achiței, Gheorghe, Frumosul dincolo de artă , București, Editura Meridiane, 1988
– Honour, Hugh & Fleming, John, The Visual Arts. A History – sixth edition , New York,
Harry N. Abrams, Inc., Publishers, 2002
– Kandinsky, Wassily, Spiritualul în artă , București, Editura Meridiane, 1994
– Cucoș, Constantin, Pedagogia , pag.181, Iași, Editura Polirom, 1996
– Șușală, Ion; Bărbulescu, Ovidiu, Dicționar de Arsmatetică , pag. 85, Slobozi a, Editura
Star Tipp, 2003
-http://www.scribd.com/doc/13080205/Mircea -Cartarescu -Postmodernismul -Romanesc
Lucrari realizate de elevi

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
48

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
49 ȘCOLILE SE PREZINTĂ
“Viața unei școli e ca alunecarea unei nave, numai că în locul albastrelor ape,
ea trece printr -o mare de oameni cu privirile ațintitite asupra luminilor ei “.
Prof. I.C. Ștefan, Școala Gimnazială Nr. 280

PLEDOARIE PENTRU ȘCOALĂ ȘI EDUCAȚIE

FEIFFER MIHAELA – prof. pentru învățământ primar
Școala Gimnazială nr. 280
GRECU NICOLETA – prof. pentru învățământ primar
Școala Gimnazială nr. 280

Au fost gânduri care au prins contur sau, mai degrabă, s -au îmbrăcat în cuvinte,
în urmă cu mai puțin de un an, la momentul celebrării celei de a treizecea aniversări a
Școlii Gimnaziale Nr. 280, din inițiativa unui grup de dascăli pentru care școala are
adânci și multiple semnificații. Aniversarea unei școli este, cu atât mai mult, un moment
prielnic de adâncă gândire asupra locului și a rolului pe care îl are și, mai ales, ar trebui
să-1 aibă învățământul în devenirea spre mai bine a societății.
În școală se oficiază actul învățării, unul dintre miracolele prin care trece, se
dezvoltă și se împlinește ființa unică, perfectibilă și perfecționistă din fiecare dintre noi.
Din perspectiva menirii sale sociale, educatorul intersectează în nenumărat e
puncte și, categoric decisiv, traiectul dezvoltării copilului în anii de școală, ceea ce este
o onoare, dar și o imensă răspundere.
Este, incontestabil, o preocupare cu totul și cu totul specială aceea de a modela și
de a dezvolta mințile copiilor, î n așa fel încât să se înnobileze sufletul cu tot ce este
minunat în firea umană.
De la anii de grădiniță până, cel puțin, la finalul anilor de liceu, deci cam un
deceniu și jumătate din viață, copilul se dezvoltă în interdependență absolută cu șco ala,
devenirea sa socială nu poate fi o împlinire decât trecând prin băncile școlii, destinul său
este prefigurat, cel puțin în linii mari, în orele de matematică, de limba română sau de
limbi străine, de religie, de educație fizică, de informatică.
Acum află cine i -au fost înaintașii, care e locul lui în infinitul lumii, spre ce zări se
îndreaptă păsările călătoare și ce putere uriașă cuprinde -n el invizibilul atom.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
50 Acum își descoperă talentul, își conturează visurile și deprinde calea spre a le
împlin i, învață să -și cunoască puterile și să -și învingă teama.
Acum leagă prietenii trainice ce sfidează trecerea necruțătoare a anilor și
descoperă, plin de uimire și încântare, miracolul iubirii.
Învață să fie loial și să condamne fățărnicia, să fie gener os și să blameze
meschinăria, să spună adevărul și să pună la zid minciuna, să privească senin către stele
și să ocolească noroiul și întunericul, într -un cuvânt, învață să devină OM.
Școala Gimnazială Nr. 280 are, în prezent, 1600 de elevi. Numărul mare de
solicitări la înscrierea copiilor în clasa pregătitoare se datorează profesionalismului
cadrelor didactice, dotării materiale, rezultatelor remarcabile la olimpiade și concursuri
școlare, precum și proiectelor naționale și internaționale desfășura te de -a lungul celor 30
de ani.

– 10 ani de parteneriat internațional 1998 -2007
 ȘCOALA GIMNAZIALA NR.280, București, Romania
 MONTGOMERY HIGH SCHOOL, Blackpool, Marea Britanie

• delegația școlii noastre a fost primită oficial, an de an, de primarul orașului
Blackpool.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
51  PARTENERIAT NAȚIONAL 2006 -2008

 ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 280 ”Mihail Sebastian”, București
 ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII din Ocna Șugatag, jud. Maramureș

• Proiectul ”Porți și inimi deschise” a făcut parte din Progamul Național ”Punți
între sat și oraș”.
• Activitățile desfășurate cu această ocazie au permis cunoașterea bogatelor tradiții
ale zonei, încărcată de istorie și de frumusețea sufletească a locuitorilor. Au fost
vizitate locuri deosebite ca Mănăsti rea Bârsana, Cimitirul Vesel de la Săpânța,
Biserica din Budești unde se află camașa viteazului Pintea.

 PROIECTUL COMENIUS 2004 -2006
„Mituri și legende din Franța, Italia, România ”
 ȘCOALA CU CLASELE I –VIII NR. 280, Rom ânia
 ȘCOALA “SABLES BLANC”, Concarneau, Fran ța
 INSTITUTO STATALE, Dossobuono, Italia
2-8 APRILIE 2005 – DOSSOBUONO, ITALIA
• În cadrul acestei reuniuni, fiecare țară a prezentat legende traduse, specifice
fiecărei țări.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
52 26-30 SEPTEMBRIE 2005 – BUCUREȘTI, ROMÂNIA
• În această perioadă s -au desfășurat activități educative comune cu elevii francezi,
italieni și români, aplicații ale legendelor culese și traduse în limbile română,
italiană, franceză.

 PROIECTUL CIVITAS – „CARA VANA MICILOR ANTREPRENORI ”
noiembrie – decembrie 2014
 proiect al Centrului de Proiecte și Programe Educa ționale și Sportive pentru Copii
și Tineret al Primăriei Municipiului București;
 ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ NICOLAE KRETZULESCU
 ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 280

 PROIECTUL EDUCAȚIONAL „PARTICIPĂ”
noiembrie 2014 – februarie 2015
 SPECIAL OLYMPICS ȘI FUNDAȚIA MOTIVATION
 ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 280

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
53 ∙ Activitățile au urmărit integrarea școlară a copiilor cu cerințe spec iale, esențială pentr u
promovarea calității vieții aces tora, accesul la educație asigurându-se indiferent de
natura sau de tipul deficienței.

UN LICEU NOU, DAR TOTUȘI VECHI!

MOCANU RALUCA – prof. pentru învățământ primar
Liceul Teorectic ȘT. ODOBLEJA

Liceul Teoretic „Ștefan Odobleja” cu clasele I -XII, a
fost inaugurat pe data de 13 septembrie 2002, în
sectorul 5 al capitalei.
S-a înființat prin constituirea claselor I -VIII ca
urmare a transferării elevilor de la școlile din
împrejuri mi și prin preluarea efectivelor de elevi de
nivel liceal și cadre didactice de la fostul Liceu „Horia
Hulubei”, unitate de învățământ cu tradiție în
ansamblul liceelor bucureștene.
Unitatea de învățământ asigură școlarizare în clasele
I-XII. La niv el liceal există filiera teoretică, profil real
cu specializarea matematică -informatică intensiv

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
54 informatică, matematică -informatică și profil uman cu
specializarea filologie.
Clădirea liceului, o construcție foarte
modernă, dispune de o baz ă materială
complexă: 24 de săli de clasă spațioase, fiecare
dotată cu calculator, videoproiector, ecran de
proiecție, tablă magnetică, 2 laboratoare
informatică, 1 fizică -chimie, 1 biologie, cabinete
metodice pe arii curriculare bine utilate, o
bibliotecă modernă, un cabinet medical, o sală
de sport ultramodernă cu tabelă electronică,
vestiare (cu dușuri și grupuri sanitare), o
minibază sportivă în aer liber cu trei terenuri
de sport prevăzute cu nocturnă. Fiecare elev
beneficiază de dulăpior personal.
Liceul este dotat cu
sistem de sonorizare,
sistem de monitorizare
și supraveghere video,
televiziune internă.

Liceul Teoretic "Ștefan Odobleja" a primit,
pentru a doua oară, titlul de ȘCOALĂ
EUROPEANĂ, pentru implicarea în proiecte
din cadrul programelor europene din domeniul
educației și formării profesionale și pentru
susținerea și promovarea educației în spiritul
cunoașterii și al valorilor. Evenimentul de înaltă
ținută, organizat de Ministerul Educației și

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
55 Cercetării Științifice, este recu noscut de
instituțiile europene ca un exemplu de bună
practică la nivel european.

PREZENTARE DE CARTE

DEZVOLTAREA IMAGINAȚIEI PRIN
ORGANIZATORI GRAFICI

CARMEN DRAGAN – prof. pentru învățământ primar –
Ṣcoala Gimnazială „I.G. Duca”

A comprima și a organiza informațiile într -o reprezentare grafică structurată și
ușor de citit, a stimula capacitatea de înțelegere a unor informații, a dezvolta abilitatea
de a transmite și de a face schimb de idei în activitățile care se desfășoară prin
colaborare, iată câteva dintre scopurile modalitații vizuale de construire a cunoștințelor,
modalități propuse de către Roxana -Maria Gavrilă și Marilena Nicolae , în lucrarea
ABC -ul organizatorilor grafici , carte apărută la Editura Didactica Publishing House, în
2015.
Ce sunt organizatorii grafici? Sunt “instrumente de predare – învățare -evaluare
ce prezintă materiale prin modalități vizuale și spați ale multiple”, spun autoarele. Ei se
caracterizează prin: imagini funcționale -analogice, concepute ca un cod conștient sau
intuitive, cu intenția de a comunica o informație determinată. Evidențiază interrelațiile
dintre elementele realității reprezentate. Se adresează analizatorului vizual prin
informații digitale și analogice concretizate în semne. Funcțiile pedagogice ale acestora
sunt: aport de informație, suport al explicațiile furnizate la lecție, explicitarea
cunoștințelor, sintetizarea cunoștințelor și suport pentru evaluare. Din carte aflăm și care
sunt principiile care se regăsesc cel mai mult în organizarea informației: principiul
ierarhic, cronologic și principiul cauzal.
Este bine de știut cum se lucrează cu un organizator grafic. La nivelul lecției,
atât elevul, cât și profesorul poate lucra cu un organizator grafic, în cele trei etape ale
instruirii: în etapa incipientă, în etapa de construire a cunoașt erii și în urma predării.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
56 Organizatorii grafici își dovedesc eficiența printr -o abordare responsabilă din
partea profesorului, bazată pe o înlănțuire clară a etapelor de lucru. Roxana -Maria
Gavrilă și Marilena Nicolae ne lămuresc în carte asup ra acestora. Așadar, profesorul
prezintă designul și descrie componentele organizatorului grafic. Apoi demonstrează
modul de folosire a organizatorului. În al treilea rând, implică elevii în aplicarea
organizatorului într -o situație concretă de învățare, î n exersarea folosirii acestuia prin
lucrul independent sau în grup, iar la final încurajează elevii să împărtășească idei și
păreri pe baza organizatorului grafic. Astfel se creează condiții optime de inversare a
rolurilor active în învățare. “Prin utiliza rea organizatorilor grafici, fiecare elev în parte
deține controlul asupra situației de învățare, gradul de interes și implicare crește. Timpul
de învățare însumează momente mai puțin stresante, cu experiențe de lucru în grup.
Organizatorul grafic, ca inst rument de învățare vizuală, creează elevilor un sentiment de
importanță și unicitate” spun autoarele.
Stea, păianjen, schelet de pește, ciorchine, arbore, cadran de ceas, diagram Venn,
diagram de tip graphic -Y, diagramele vocabular, diagrama celor c inci întrebări, iată o
parte din tipologia organizatorilor grafici prezentați în carte. Să ne oprim asupra unei
diagrame. Diagrama tip schelet de pește (numită uneori și diagram os de hering)
reprezintă un tip de organizator grafic utilizat pentru explorar ea multiplelor aspect sau
efecte ale unei teme complexe, ajutându -l pe elev să -și organizeze ideile într -un mod
simplu, vizual. Utilizarea culorilor ajută la obținerea unei diagrame clare și ușor de
interpretat. Procesul de creare a unei astfel de diagrame îl ajută pe elev să se concentreze
asupra unei teme, îl solicită să își analizeze cunoștințele abia dobândite și îl ajută să
monitorizeze evoluția nivelului propriu de înțelegere a temei în cauză. Diagrama aceasta
poate fi folosită pentru pregătirea unei teme scrise. Elevul trebuie să se concentreze
asupra temei principale, să realizeze o listă a ideilor principale și să identifice atributele,
calitățile, funcțiile și efectele asociate fiecărei idei. Care ar putea fi criteriile de evaluare
ale unui astfel de organizator? Autoarele ne lămuresc: organizarea, conținutul,
creativitatea și ideile.
Cartea ABC -ul organizatorilor grafici prezintă 48 de organizatori, grupați doi
câte doi (față -verso pe planșele elevilor). Aceștia au titluri atrăgătoare, f iecare urmărind
exemplificarea unei sarcini de lucru concrete: Minte luminată, Artificii, Baloane de
săpun, Felinarele surori, Trotineta, Ochelarii detectivului, Bicicleta buclucasă, Valiza,
Ventilatorul, Fluturele, Înghețata la cornet, Peștele, Șorțulețul etc. Pagina din stânga a
fiecărui organizator oferă sugestii metodologice despre tipul de organizator grafic,

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
57 obiective urmărite, crelate cu taxonomia lui Bloom. Pagina din dreapta prezintă planșa
organizatorului grafic.
Există multe avantaje ale pr ofesorilor și elevilor care folosesc organizatorii grafici.
Iată câteva, enunțate de către autoare: îi ajută pe elevi să se concentreze pe elementele
cheie, îi încurajează pe aceștia să realizeze conexiuni și să scrie despre ceea ce au citit.
Lucrar ea ABC -ul organizatorilor grafici are rolul de a stârni curiozitatea
profesorilor și elevilor, dar și de a îmbogăți colecția de tehnici de învățare autentică și
responsabilă.

GÂNDURI PENTRU CEILALȚI…

ROUA ȘI LACRIMA

ȘTEFANIA PETROV Secretar General SIPR – 5

În căușul unei palme tremurânde
Se întâlniră două picături plăpânde:
Un strop de rouă picat din cer senin
Și-o lacrimă căzută după un suspin.

-Eu, zise stropul de rouă glorios,
Sunt mult mai cristalin și mai frumos
Și am venit din slava cea mare
S-aduc pe pământ binecuvântare.

Am călătorit noaptea printre stele
Și m-am prelins pe ale lunii mărgele,
Când o rază de soare m -a trezit în zori
Mă răsfățam în potirul unei flori.
-Eu, zise lacrima cu glas subțire,

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
58 Sunt năs cută din prea multă iubire,
Mama mi -e tristețe, iar tatăl mi -e necaz
Și am căzut în palmă, de sus, de pe obraz.

– Știi, rouă? nu sunt ca tine o răsfățată,
Tocmai am mângâiat o inimă -nghețată,
Am adus alinare unui suflet plăpând,
Și-am stins văpaia dintr -o privire arzând.

Eu n-am dormit ca tine într -o floare
Oferită în dar de sărbătoare,
Ci, m -am prelins din al sufletului izvor
Să potolesc cu mine focul unui dor.

Roua, trimisă de Dumnezeu din cer,
Știa că pe pământ timpu -i efemer
Și văzând lacrima plină de întristare,
Se-nduioșă și îi dădu o îmbrățișare.

Și după multe alte îmbrățișări,
Ca două picături gemene, surori,
Rostiră amândouă într -un cuvânt:
-Fără noi ar fi secetă pe pământ!

CONDIȚII DE PUBLICARE

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
59
Argument
Revista ”5 PENTRU VIITOR” este o revistã didacticã cu apariție semestrial ã avand
ISSN 2501 – 7241, ISSN -L 2501 – 7241.

– materialele vor fi expediate pe adresa 5pentruviitor@gmail.com
– publicarea se va face în ordinea primirii materialelor și numai dacã acestea respectã
normele de elaborare științificã;
– trebuie în mod obligatoriu precizate, la începutul materialului: numele complet al
autorului/autorilor, numele și localitatea unitãții școlare, specialitatea a utorului/autorilor,
funcția (unde este cazul);
– textele trebuie sã fie atent corectate înainte de a fi trimise;
– trebuie respectate urmatoarele REGULI DE TEHNOREDACTARE:
– foaie A4; margini: sus 2 cm, jos 2,5 cm, dreapta 2 cm;
– font Times New Roman, mar ime 14 pt.;
– spațiere 1 rând;
– textele se tehnoredacteazã obligatoriu cu diacritice;
– textele trebuie sã fie documente Word (doc/docx) cu pagini numerotate, denumite cu
titlul materialului și datate cu data expedierii;
– acolo unde este cazul trebuie pr ecizate în mod obligatoriu sursele bibliografice:
autor/autori (nume, prenume), titlul exact, editura/publicația, anul de apariție.

NU VOR FI PUBLICATE MATERIALELE care:
– conțin greșeli de corecturã;
– cuprind nume complete, adrese și alte date personal e ale elevilor (în studiile de caz se
vor menționa doar inițialele numelor);
– reprezintã preluãri/prelucrãri ale unor alte articole/studii, fãrã indicarea surselor
bibliografice;
– cuprind una sau mai multe pagini goale la finalul textului;
– nu prezintã utilitate psihopedagogicã.

”5 PENTRU VIITOR” – REVISTĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE – NR. 1 / 2016
60 Prin expedierea materialului didactic trimis spre publicare autorii iși exprimă
acordul deplin cu prezentele condiții de publicare, precum și acordul de postare .