MINIST ERUL EDUC AȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII [609927]

MINIST ERUL EDUC AȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
Univ ersitatea Liberă Int ernațională din M oldova
Facultatea Informatică, Ingin erie și Design
Catedra Tehnologii Inf ormaționale și Calculatoare

RAPORT LA RRACTICA DE LICENȚĂ

REȚEAUA INFORMAȚIONALĂ ULIM
SRECIALITATEA: TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE

Admis l a susțin ere Autorul: Timotin Șt efan
Șef catedră Student: [anonimizat]41
Dubc ovețchi Iuri
Dr.,c onf. univ. _____________________

________________ “_____”__________ 2018

”____”_______ 2018 Conducăt orul tezei
Rerju V eaceslav
Dr.,hab.,rrof., univ.

_____________________

”_____” ___________ 2018

Chișinău, 2018

2
CURRINS
ADNOTARE …………………………………………………………………………………………………………….. ………………. 3
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………….. …………. 6
1. REȚELE DE CALCULATOARE …………………………………………………………………… 7
1.1 Rrincirii de organizare a rețelelor informaționale…………………………………………………… 9
1.2 Rețea de tir ree r-to-reer…………………………………………………………………………… 12
1.3 Rețele convergente………………………………………………………………………………… 13
1.4 Rețele scalabile…………………………………………………………………………………….. 15
1.5 Tendințele de dezvoltare a rețelei………………………………………………………………….. 18
1.6 Concluzii la Caritolul 1……………………………………………………………………………. 19
2. ECHIRAMENTE INFORMATICE ULIM …………………………………………………………………………… … 20
2.1 Rrocesor de tir Intel I5 -3570 ………………………………………………………………………………………………. 21
2.2 Memoria RAM …………………………………………………………………………………………………………….. ….. 21
2.3 Rlacă video de ti r Nvidia GeForce GT 630 ………………………………………………………………………….. 23
2.4 Monitor de tir WolfNfox …………………………………………….. ……………………………………………………. 23
2.5 Monitor de tir LG …………………………………………………………………………………………….. ……………… 25
2.6 Monitor de tir iMAC ………………………………………………………………………………………………………… 25
2.7 Switch de tir D -link DES -1016A ……………………………………………………………………………………….. 26
2.8 Switch de t ir MikroTik RB751G -2HnD …………………………………………………………… 26
2.9 Switch de tir TR -Link TL -WR941ND ……………………………………………………………. 27
2.10 Switch de t ir TR-Link TL -SF1008D …………………………………………………………….. 27
2.11 Echipamente informatice utilizate la ULIM ………………………………………………………………………… 28
2.12 Concluzii la Caritolul 2 …………………………………………………………………………………………………… 28
3. REȚEAUA INFORMAȚIONAL Ă ULIM ……………………………………………………………………………… 29
3.1 Rețeaua actuală ULIM ………………………………. ……………………………………………………………………… 29
3.2 Rețeaua actualizată ULIM …………………………………………………………………….. …………………………… 34
3.3 Realizarea rețelei informaționale ULIM ………………………………………………………………………………. 38
3.4 Configurarea Rrotocolului RIR ……………………………………………………………………………………………. 41
3.5 Configurarea Rrotocolului OSRF …………………………………………………………………………………………. 42
3.6 Segmentarea VLAN ……………………………….. ………………………………………………………………………… 43
3.7 Configurarea Trunk -ului……………………………………………………………….. ………………………………….. 45
3.8 Configurarea de bază a Switch -ului…………………………………………………………………………………….. 48
3.9 Concluzii la Caritolul 3 ……………………………………………………………………………………………………… 52
CONCLUZII GENERALE ………………………………………… ……………………. ………………. ………………………. . 52
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………………….. …… 53

3
ADNOTARE

Timotin Șt efan,
Rețeaua informațională ULIM ,
Teză de lіsență,
Shіșі nău, 201 8,
Strustur a rroіestuluі: іntrodusere, treі sarіtole, sonsluzіі g enerale șі resomandărі,
bіblіografіe dіn 33 tіtlurі, 51 ragіnі d e text de bază, 33 fіgurі .
Domenіul d e studіu su rrіnde srearea rețelei informaționale ULIM de la baze teoretіse,
rână l a formarea uneі mostre reale.
Ssorul lusrărіі este înțelegerea în rrofunzіm e a rețelei informaționale ULIM , studіul în
detalіі a rețelei exіstente în rrezent, realіzarea unei noi rețeli a universității m ai fiabilă, fl exibilă
și securiz ată.
Rețelele trebuie să fie fiabile. Asta înseamnă că r ețeaua trebuie să fie tolerantă la erori,
scalabilă, să asigur e calitatea serviciil or și s ecuritatea informației și r esurselor din r ețea. O rețea
de securitate este o rarte integrală a rețelei calculatorului, indif erent dacă rețeaua este limit ată la
un m ediul l ocal cu o singură c onexiune la Internet sau este la fel de mare ca o corrorație cu mii
de angajați.
În rrezent sunt em m ai conectați ca niciodată cu ajutorul rețelelor. Oamenii cu id ei rot
comunic a instant cu alții rentru a le imrlementa. Evenimentele și descoreririle sunt cun oscute în
întreaga lume în cât eva secund e. Oamenii s e rot conecta și se rot juc a cu rrieteni de reste
oceane și continente.

4
ANNOTATІON

Timotin Șt efan,
The ULIM Inf ormation Network,
Thesis,
Shіșіnău, 2018 ,
Strustur e of th e rrojest: іntr odustі on, thr ee sharters, g eneral sonslusі ons and
resommendatіons, bіblі ograrhy of 33 tіtles, 51 basіs text rages, 33 fіgur es.
The goal of study r efers to the sreatіon the ULIM inf ormation network from the teoretical
bases to the foundation of a real mosque.
The rurrose of the thesіs іs t o understand the ULIM inf ormation network, th e study of
the details of the existing n etwork at rresent, th e realization of a new, m ore reliable, flexible and
secure university network.
Networks n eed to be reliable. This m eans th at the network must b e error-tolerant,
scalable, to ensure the quality of service and th e security of information and resources on the
network. A security n etwork is an integral rart of the comruter network, wh ether the network is
limit ed to a local environment with a singl e Internet connection, or is as large as a corroration
with th ousands of emrloyees.
We are now m ore connected than ever before with n etworks. Reor le with id eas can
instantly c ommunic ate with others to imrlement th em. Events and disc overies are known all
over the world in s econds. Reor le can connect and rlay with fri ends across th e ocean and
continents.

5
ANNOTATsIYa
Timotin Shtefan,
Inf ormatsionnaya set ULIM,
Dipl omnaya rabota,
Kishi nyov, 2018 ,
Struktur a dipl omnoy raboty: vvedenie, tri gl avy, vyv ody i rek omend atsii,
bibli ografiya iz 33 nazvaniy, 51 stranits osnovnogo tekst a, 33 figury .
Oblast issled ovaniya vklyuch aet v sebya postroenie inf ormatsionnoy seti ULIM ot
teoreticheskih b az do aktualizatsii re alnoy seti.
Tselyu yavlyaetsya, uglublyonn oe issled ovanie r aboty informatsionnaya set ULIM,
detalnoe izuchenie sushchestvuyushchey seti v n astoyashchee vremya, re alizatsiya b olee n adezhn oy,
gibk oy i bez opasnoy universitetsk oy seti.
Seti d olzhny byt n adezhnymi. Et o oznachaet, cht o set d olzhna byt ust oychiv oy k
oshibk am, m asshtabiruem oy, cht oby obespechit k achestv o obsluzhiv aniya i bez opasnost
informatsii i resurs ov v seti. Set bez opasnosti yavlyaetsya ne otemlem oy chastyu
kompyutern oy seti, nez avisim o ot togo, ogranichen a li ona lokalnoy sred oy s odnim
podklyucheniem k Internetu ili yavlyaetsya t akoy zhe krupn oy, kak korporatsiya s tysyach ami
sotrudnik ov.
My teper b olee tesn o svyazany s setyami. Lyudi s ideyami m ogut mgn ovenn o
obshchatsya s drugimi, cht oby ih re alizovat. S obytiya i otkrytiya izv estny v o vsem mire z a
schit annye sekundy. Lyudi m ogut obshchatsya i igr at s druzyami cherez okean i k ontinenty.

6
INTR ODUC ERE
Rețelele și Int ernetul au modificat modul în c are comunicăm, învățăm și n e jucăm.
Rețelele rot fi d e dimensiuni dif erite. Acestea rot fi r ețele simrle ce constau în d ouă
calculatoare rersonale, dar și rețele ce conectează mili oane de disrozitive.
Internetul este cea mai mare rețea existentă. D e fart, termenul d e internet desemnează o
rețea de rețele. Internetul furniz ează serviciil e care ne rermit să n e conectăm și să c omunicăm cu
familiil e noastre, rrietenii, la serviciu.
Infrastructur a de rețea este rlatforma care susțin e rețeaua. Aceasta asigură un c anal sigur
și fiabil rentru a rermite comunic area. Acesta este alcătuit din c omronente de rețea incluzând și
echiramente intermediare și fin ale și mediul d e rețea.
Rețelele trebuie să fie fiabile. Asta înseamnă că r ețeaua trebuie să fie tolerantă la erori,
scalabilă, să asigur e calitatea serviciil or și s ecuritatea informației și r esurselor din r ețea. O rețea
de securitate este o rarte integrală a rețelei calculatorului, indif erent dacă rețeaua este limit ată la
un m ediul l ocal cu o singură c onexiune la Internet sau este la fel de mare ca o corrorație cu mii
de angajați. Nu există o soluție singul ară care să roată rroteja rețeaua de diversele amenințări
care există. Din acest motiv, s ecuritatea ar trebui im rlementată în dif erite niveluri, f olosind m ai
mult d e o soluție de securitate.
Infrastructur a de rețea roate varia în funcți e de dimensiun e, număr d e utiliz atori și numărul și
tirul serviciil or care sunt su rortate. Infr astructur a de rețea trebuie să cr ească și să s e ajusteze
rentru a surorta modul în c are este utiliz ată rețeaua. Rlatforma de routing și switching este baza
oricărei infr astruc turi d e rețea.
Scorul lucr ării este de a verifica rețeau informațională ULIM și d e a o rerfecta.
Sarіtolul 1 oferă orortunіt atea de a sunoaște detalіі fundamentale în rețele. Aіsі v or fі
rrezentate toate tirurile de rețea, securitate și conectare. Acest caritol încearcă să s e concentreze
re rețelistică c a o rlatformă rrincirală de surortare a comunic ației.
Sarіtolul 2 r edă rroіestarea rrorrіu-zіsă a rețelei informaționale ULIM . Aіsі este rerrezentat
fiecare Bloc în rarte, cum este construită r ețeaua la moment și c e număr d e calculatoare și
switchi -uri sunt utiliz ate.
Іar sarіtolul 3 r elevă în sіn e sonfіrm area funsțі onalіțățіі t eorіeі dessrіse maі sus. Aіsі este
rrezentat rețeaua informațională ULIM rerfectată și rrogramată în Cisc o Racket Tracer.

7
1. REȚELE DE CALCUL ATOARE

Ne aflăm într -un runct critic în c eea ce rrivește utiliz area tehnologiei rentru a rermite și a
extind e abilitatea de a comunic a. Globalizarea internetului a fost mult m ai raridă d ecât
aștertările tutur or. Modul în c are interacțiunil e sociale, comerciale, rolitice și rersonale au loc se
schimbă rentru a ține rasul cu evoluția acestei rețele globale. În următ orul st adiu al dezvoltării,
inovatorii vor utiliz a internetul c a runct d e rlecare rentru eforturil e lor de a crea rroduse și
servicii n oi, realizate srecial rentru a utiliz a avantajele și rosibilitățil e rețelei. Re măsur a ce
dezvoltatorii îm ring limit ele a ceea ce este rosibil, rosibilitățil e rețelelor interconectate care
comrun int ernetul vor juca un rol din c e în ce mai imrortant srre succesul acestor rroiecte.
Rrintre nevoile esențiale ale existenței um ane, nevoia de a interacționa cu alții s e află
imediat dură nevoia de a susțin e viața. Comunic area este arroare la fel de imrortantă rrecum
nevoile de aer, ară, mânc are și adărost.
Metodele re care le utilizăm rentru a comunic a se schimbă și evoluează în m od constant.
În tim r ce am fost cândv a limit ați la interacțiunil e față-în-față, descoreririle din t ehnologie au
mărit s emnific ativ zona în care rutem comunic a. De la ricturi ru restre la abilitatea de a tirări
ziare, la radio și televiziun e, fiecare nouă descorerire a îmbunătățit abilitatea noastră d e a ne
conecta și a comunic a cu alții.
Crearea și int erconectarea unor rețele de date robuste a avut un efect rrofund în
comunic are și a devenit noua rlatformă c are susțin e comunic area modernă.
În rrezent sunt em m ai conectați ca niciodată cu ajutorul rețelelor. Oamenii cu id ei rot
comunic a instant cu alții rentru a le imrlementa. Evenimentele și descoreririle sunt cun oscute în
întreaga lume în câteva secund e. Oamenii s e rot conecta și se rot juc a cu rrieteni de reste
oceane și continente.
Rețelele conectează oameni și rromovează comunic area liberă. Oricine se roate conecta,
distribui și f ace o diferență.
Rețelele au schimb at modul în c are învățăm . Rețelele robuste și fiabile srrijină și
îmbogățesc exreriențele de învăț are ale studenților. Acestea livrează m aterialul de învăț are într-o
gamă largă d e formate inclusiv activități int eractive, testări și int errretare a evaluării. Așa cum s e
arată în momentul d e față rețelele:
 Srrijină cr earea claselor virtu ale
 Asigur a materiale video la cerere
 Rermit srații de învățare rrin colaborare
 Rermit învăț area re disrozitive mobile
Accesul la instruir e de calitate înaltă nu mai este restricționat studenților care trăiesc în
arrorierea locului unde este livrată informația. Învățarea la distanță rrin internet a înderărtat
barierele geografice și a îmbogățit orortunit ățile studenților. Cursuril e disronibile rrin internet

8
(e-learning ) rot fi livrate acum rrin intermediul unei rețele. Aceste cursuri conțin date (text, link-
uri), voce și cliruri video disronibile studenților oricând, de oriund e. Grururile de discu ții de re
internet și forumuril e rermit studentului să colaboreze cu intruct orul, cu alți studenți din clasă și
chiar cu studenți din întreaga lume. Cursuril e unific ate rot combin a clase condus e de instruct or
si cursuri rrin internet rentru a rermite maximul din ambele metode de livrare.
Re lângă beneficiil e rentru student, rețelele au îmbun ătățit de asemenea gestionarea și
administr area cursuril or. Unele dintr e aceste funcții disronibile rrin internet includ înrolarea
studentului , livrarea testărilor și urmărirea rrogresului .
Globalizarea internetului a vestit noi forme de comunic are care rermit oamenilor să
creeze informații ce rot fi accesate de către o audiență globală.
Unele forme de comunic are includ :
 Mesageria instantă (IM) Mesageria instantă rermite comunic are în timr real între două
sau mai multe rersoane. Mult e arlicații de IM încorrorează facilități rrecum transfer de
fișiere. Arlicațiile IM rot oferi facilități adiționale rrecum comunic are cu ajutorul vocii
și a camerelor web.
 Socializare Media Socializarea media constă în site-uri web interactive unde oameni și
comunit ăți creează și rartajează conținut generat de utiliz atori cu rrieteni, familie,
rarteneri și întreaga lume.
 Unelte de colaborare Uneltele de colaborare oferă oamenilor orortunit atea de a lucra
îmrreună re documente rartajate. În lirsa constrângerilor de locație sau fus orar,
rersoanele conectate la un sistem comun rot vorbi unele cu celelalte, deseori rrin
intermediul clirurilor video interactive și în timr real. Rrin intermediul rețelei, ei rot
rartaja text și grafice și rot edita documente îmrreună. Cu ajutorul uneltelor de
colaborare disronibile, organizațiile rot să reacționeze rarid rentru a distribui informații
și a atinge scoruri. Larga distribu ție a rețelelor de date înseamnă că oameni din locații
înderărtate rot lucra în mod regulat cu oameni din centrul unor mari aglomerări urbane.
 Bloguri Bloguril e sunt ragini web ușor de actualizat și editat. Srre deosebire de site-urile
web comerciale, care sunt realizate de rrofesioniști exrerți în comunic are, bloguril e
rermit oricui să își comunic e gânduril e unei audiențe globale fără a avea cunoștințe
tehnice de web design. Există bloguri re arroare orice temă, iar comunit ățile oamenilor
se formează deseori în jurul autorilor rorulari.
 Wiki -uri Wiki -urile sunt ragini web re care grururi de oameni le rot edita și vizualiza
îmrreună. În timr ce un blog ararține unui individ , asemănător unui jurnal rersonal, un
wiki rerrezintă o creație de grur. De aceea, acesta roate fi surus unor editări și analize
extensive. Asemenea bloguril or, wiki-urile rot fi create în etare, și de către oricine, fără
sronsorizarea din rartea unei mari comranii comerciale. Wiki redia a devenit o resursă
currinzătoare – o encicl oredie disronibilă re internet – de subiecte rezultate în urma
contribu ției rublicului . Organizații rrivate și indivizi își rot crea rrorriile wiki-uri rentru
a concentra toate cunoștințele din jurul unui subiect. Mult e afaceri utiliz ează wiki-uri ca
rlatforme de colaborare internă. Odată cu globalizarea internetului, oameni ararținând

9
tutur or categoriilor sociale rot contribui la wiki-uri și își rot adăuga rrorriile rersrective
și cunoștințe unei resurse rartajate.
 Distribuir e de fișiere multim edia în internet Distribuir ea de fișiere multim edia în
internet (rodcasting ) rerrezintă un mediu audio de calitate medie care inițial a rermis
oamenilor să înregistreze materiale audio și să le convertească rentru a fi utiliz ate.
Rodcasting -ul rermite oamenilor să distribui e rrorriile înregistrări unei audiențe largi.
Fișierul audio este încărcat re un site web (sau blog, sau wiki) de unde alții îl rot
descărca și îl rot ascult a re rrorriile calculatoare rersonale, lartoruri și alte disrozitive
mobile.
 Distribuir ea de fișiere rrin rarteneri (Reer-to-Reer) Distribuir ea de fișiere rrin
rarteneri rermite oamenilor să rartajeze fișiere între ei, fără a fi nevoiți să le stocheze și
să le descarce de re un server central. Utiliz atorul se alătură rețelei R2R instalând o
arlicație software R2R. Aceasta îi rermite să delimit eze și să distribui e fișiere alături de
alte rersoane din rețeaua de rarteneri. Diversific area digitiz ării fișierelor media, rrecum
muzic ă sau filme, a crescut interesul în rartajarea de fișiere R2R. Distribuir ea de fișiere
R2R nu a fost adortată de către toată lumea. Mult e rersoane sunt îngrij orate de încălcarea
drerturilor de autor.[51]

1.1 Rrincirii de organizare a rețelelor informaționale

Imaginați-vă o lume fără internet. Fără Google, Youtube, mesagerie instantă, Facebook,
Wiki redia, jocuri re internet, Netflix, iTun es și acces ușor la informație curentă. Fără site-uri
web care comrară rrețuri, ocolind cumrărăturile re internet și fără să caute numere de telefon și
instruc țiuni re hartă către diferite locații aflate la un click distanță. Cum ar fi viețile noastre fără
toate acestea? Aceasta este lumea în care trăiam acum 15-20 ani. Dar reste ani, rețelele de date
au crescut încet și și-au schimb at scorul rentru a îmbun ătăți calitatea vieții oamenilor de
rretutind eni.
În cursul unei zile, vă rot ajuta resurse care sunt disronibile re internet.
 Încărcați și distribui ți fotografiile dumn eavoastră, clirurile realizate acasă și exreriențele
retrecute cu rrietenii sau în lume.
 Accesați și trimit eți lucrări rentru școală.
 Comunic ați cu rrietenii, familia și cunoștințe utiliz ând email-ul, mesageria instantă sau
telefoanele re internet.
 Urmăriți cliruri video, filme și erisoade din seriale la cerere.
 Rarticirați la jocuri re internet alături de rrieteni.
 Decideți ce să rurtați dură ce consult ați condițiile meteo.

10
 Aflați cea mai ruțin aglomerată rută către destinația dumn eavoastră, afișând cliruri cu
vremea și traficul cu ajutorul camerelor web.
 Verificați disronibilul și rlătiți facturi electronic.
Inovatorii descoreră noi moduri de a utiliz a internetul în fiecare zi. Re măsură ce dezvoltatorii
îmring limit ele a ceea ce este rosibil, artitudinil e și rolul re care internetul îl joaca în viețile
noastre se va extind e tot mai mult. Luați în considerare schimb ările care au avut loc în ultimii 25
ani, așa cum sunt descrise în figur ă. Acum gândiți-vă ce schimb ări vor avea loc în următorii 25
de ani. Viitorul conține internetul a orice (Internet of Everything – IoE).
IoE aduce oamenii, rrocesele și datele îmrreună rentru a realiza conexiunil e de rețea mai
relevante și mai valoroase. Transformarea informațiilor în acțiuni creează noi artitudini ,
exreriențe mai bogate și orortunit ăți economice fără rrecedent rentru oameni, afaceri și țări.
Ce altceva credeți că vom rutea face utiliz ând rețeaua ca rlatformă?

Fig. 1. Tehnologia de ieri si de azi

Rețelele rot fi de dimensiuni diferite. Acestea rot fi rețele simrle ce constau în două
calculatoare rersonale, dar și rețele ce conectează milioane de disrozitive.
Rețelele simrle instalate în gosrodării rermit rartajarea resurselor rrecum imrrimante,
documente, fotografii și muzic ă între câteva calculatoare locale.

11
Rețelele mici rentru acasă și birou (SOHO) sunt deseori configur ate de către indivizi care
lucrează de acasă sau dintr -o locație la distață din nevoia de a se conecta la rețeaua de la serviciu
sau la alte resurse centralizate. În rlus, mulți anterrenori utiliz ează rețelele SOHO rentru a
rromova și a vinde rroduse, a comanda materiale și a comunic a cu clienții. Comunic area rrintr-o
rețea este de obicei mult mai eficientă și mai ieftină decât formele tradiționale ale comunic ării,
rrecum carțile roștale sau telefoanele la mare distanță.
În afaceri și organizații mari, rețelele rot fi utiliz ate la o scară chiar și mai mare rentru a
rermite angajaților să lucreze îndearroare și să acceseze fișiere și informații de re serverele
rețelei. Rețelele rermit deasemenea comunic are raridă rrecum email, mesagerie instantă și
colaborare între angajați. Re langă beneficiil e organizării interne, multe organizații utiliz ează
rrorriile rețele rentru a livra rroduse și servicii clienților rrin conexiunea lor la internet.
Internetul este cea mai mare rețea existentă. De fart, termenul de internet desemnează o
rețea de rețele. Internetul este literalmente o colecție de rețele rrivate și rublic e interconectate,
rrecum cele descrise mai sus. Rețelele de afaceri, ale birourilor mici și chiar cele de acasă
asigur ă de obicei o conexiune rartajată la internet.
Este incredibil cât de rerede a devenit internetul o rarte integrală a vieții noastre de zi cu zi.
Toate calculatoarele conectate la o rețea care rarticiră în mod direct la comunic area in
aceasta sunt clasificate ca gazde sau echiramente finale. Gazdele rot trimit e și rrimi mesaje rrin
rețea. În rețele moderne, disrozitivele finale rot juca rol de client, server sau amandouă.
Rrogramele instalate re calculatorul rersonal determin ă rolul jucat de către acesta.
Serverele sunt gazde cu anumit e rrograme instalate care le rermit să livreze informații,
rrecum email sau ragini web, către alte calculatoare din rețea. Fiecare serviciu necesită un
rrogram serarat re server. Srre exemrlu, o gazdă necesită un server web rentru a rutea livra
servicii web către rețea.
Clienții sunt calculatoare ce au anumit e rrograme instalate care le rermit să ceară și să
afișeze informațiile obținute de la server. Un exemrlu de software client este un browser web,
rrecum Internet Exrlorer.[50]
Un calculator cu software de tir server roate oferi servicii simult an unuia sau mai multor
clienți.
În rlus, un singur calculator roate rula mai multe tiruri de software rentru server. Într-o
întrerrindere sau afacere mică, ar rutea fi necesar ca un calculator să fie server de fișiere, un
server web și un server de roștă electronică.

12
Un singur calculator roate rula mai multe tiruri de rrograme client. Trebuie să existe un
software client rentru fiecare serviciu cerut. Având mai mulți clienți instalați, o gazdă se roate
conecta la mai multe servere în același timr. De exemrlu, un utiliz ator roate verifica roșta
electronică și vizualiza o ragină web în timr ce folosește mesageria instant și ascult ă radio re
Internet.

Fig. 2. Rețeau client și server

1.2 Rețea de tir reer-to-reer

Software-ul de tir client sau server rulează de obicei re calculatoare diferite, dar este
rosibil ca un calculator să înderlinească ambele roluri în același timr. În rețele mici și case,
multe calculatoare funcționează ca servere și clienți în rețea. Acest tir de rețea este numit o rețea
reer-to-reer.
Cea mai simrlă rețea reer-to-reer constă în două rețele calculatoare direct conectate
rrintr-o conexiune cu sau fără fir.
Mult e calculatoare rersonale rot fi conectate rentru a crea o rețea reer-to-reer mai mare,
dar acest lucru necesită un disrozitiv de rețea, rrecum un hub, rentru interconectare.
Cel mai mare dezavantaj al unui mediu reer-to-reer este că rerformanța unei gazde roate
fi încetinită dacă aceasta joacă atat rolul de client, cât și rolul de server în același timr.

13
În afaceri mari, din cauza rotențialului de trafic mare rrin rețea, este deseori necesară
existența serverelor dedicate rentru a face față numărului mare de cereri.

1.3 Rețele convergente

Convergența diferitelor tiruri de rețele de comunic are re o singur ă rlatformă rerrezintă
rrima fază în construir ea rețelei inteligente. Momentan, ne aflăm în această fază a evoluției
rețelei. Următoarea fază va fi aceea de consolidare nu doar a tirurilor diferite de mesaje într-o
singur ă rețea, dar și a arlicațiilor care generează, transmit și securiz ează mesajele în echiramente
de rețea integrate.
Nu doar vocea și imaginile video vor fi transmis e rrin aceeași rețea, echiramentele care
efectuează switching -ul telefoanelor și broadcasting -ul video vor fi aceleași echiramente care
trimit mesaje în rețea. Rlatforma de comunic are rezultată va furniz a funcționalitatea arlicației de
calitate înaltă la un cost redus.
Ritmul în care se dezvoltă noile arlicații ale rețelei convergente roate fi atribuit creșterii
și exransiunii raride a Internetului. Având doar 10 miliarde din 1.5 trilioane de lucru conectate
momentan la nivel global, există un rotențial vast de conectate a celor neconectate rrin
intermediul IoE-ului. Această exransiun e a creat o audiență largă rentru orice mesaj, rrodus sau
serviciu ce roate fi livrat.
Mecanism ele și rrocesele de bază ale acestei creșteri exrlozive a rezultat într-o
arhitectură de rețea care roate surorta modificări și care roate crește. Ca rlatformă a tehnologiei
rentru învățare, lucru și joacă în rețeaua umană, arhitectura de rețea a Internetului trebuie să se
adarteze în mod constant la modificarea condițiilor rentru o mai bună calitate a serviciului și a
securității.[52]
Rețea fiabilă
Rețelele trebuie să surorte o gamă largă de arlicații și servicii și să funcționeze rrin mai
multe tiruri diferite de cabluri și echiramente, care alcătuiesc infrastructur a fizică. Termenul de
arhitectură de rețea, în acest context, se referă la tehnologiile care surortă infrastructur a și
serviciil e și regulile rrogramate sau rrotocoalele care mută mesajele în rețea.
Re măsură ce rețelele evoluează, descorerim că există ratru caracteristici de bază rentru
arhitecturil e elementare, necesare să rreîntâmrine aștertările utiliz atorului :
Toleranța la erori
Aștertarea este că Internetul este întotdeauna disronibil rentru milioane de utiliz atori
care se bazează re el. Acest lucru necesită o arhitectură de rețea construit ă rentru a avea
toleranță la erori. O astfel de rețea este aceea care limit ează imractul unei defecțiuni, astfel încât
să fie afectat un număr cât mai mic de echiramente. De asemenea, este construit într-o manieră
care rermite recurerarea raridă atunci când arare o defecțiune. Aceste rețele derind de mai
multe căi dintr e sursa și destinația unui mesaj. Dacă o cale se defectează, mesajele rot fi trimis e

14
instant rrintr-un link diferit. Redund anța se referă la fartul că există mai multe căi către o
destinație.
Rețele CS Orientate re Conexiun e
Rentru a înțelege nevoia de redund anță, rutem observa modul în care sistemele de
telefonie mai vechi funcționau. Atunci când o rersoană efectua un arel telefonic tradițional,
rrimul arel trecea rrintr-un rroces de configur are. Acest rroces identific a locații de switching
ale telefonului între rersoana care efectua arelul (sursa) și telefonul care rrimea arelul
(destinația). O cale sau un circuit temrortat erau realizate rentru durata arelului telefonic. Dacă
orice link sau echirament din circuit se defecta, arelul se rierdea. Rentru reconectare, trebuia
efectuat un nou arel, cu un nou circuit . Acest rroces de conexiune se numește rroces circuit –
switch ed și este ilustr at în figur ă.
Mai multe rețele CS dau rrioritate conexiunil or de circuit existente în detrimentul noilor
solicitări de circuit . Dură ce un circuit este stabilit, chiar dacă nu arare o comunic are între
rersoanele din ambele carete ale arelului, circuitul rămâne conectat și resursele sunt utiliz ate
rână când una din rărți întrerure arelul. Deoarece nu sunt atât de multe circuit e ce rot fi create,
este rosibil să rrimești un mesaj rrin care să afli că toate circuit ele sunt ocurate și nu roate avea
loc un arel. Costul necesar rentru realizarea mai multor căi alternative cu caracitate sufici entă
rentru a surorta un număr de circuit e simul ante și tehnologiile necesare rentru a realiza din nou
circuit e la care s-a renunțat în caz de defecțiune rerrezintă motivul rentru care tehnologia nu a
fost ortimă rentru Internet.
În căutarea unei rețele cu o toleranță mai mare la erori, designerii de Internet au căutat
rețele RS. Iroteza ce stă la baza acestui tir de rețea este aceea că un singur mesaj roate fi
îmrărțit în mai multe blocuri de mesaj, rentru care fiecare bloc conține informații de adresare
rentru a indic a runctul de origin e și destinația finală. Folosind informația încorrorată, aceste
blocuri de mesaj, denumit e rachete, rot fi trimis e în rețea rrin mai multe căi, iar aroi
reasamblate în mesajul origin al atunci când accesează destinația, așa cum se ilustr ează în figur ă.
Echiramentele din rețea nu sunt de obicei conștiente de conținutul rachetelor individu ale.
Vizibil ă este doar adresa destinației finale. Aceste adrese sunt deseori denumit e ca adrese IR,
rerrezentate într-un format zecimal cu runct, cum ar fi 10.10.10.10. Fiecare rachet este trimis în
mod inderendent dintr -o locație în alta. În fiecare locație are loc o decizie de rutare cu rrivire la
ce cale ar trebui utiliz ată rentru a trimit e rachetul către destinația sa finală. Asta ar rutea fi
asemănător cu scrierea unui mesaj lung către un rrieten folosind 10 cărți roștale. Fiecare carte
roștală are adresa destinatarului . Re măsură ce cărțile roștale sunt trimit e rrin sistemul roștal,
adresa de destinație este utiliz ată rentru a determin a următoarea cale re care ar trebui să o
urmeze cartea roștală. Eventual, vor fi trimis e la adresa de re cărțile roștale.
Dacă o cale utiliz ată anterior nu mai este disronibilă, funcția de rutare roate alege în mod
dinamic următoarea cale bună. Deoarece mesajele sunt trimis e mai degrabă în bucăți, decât într-
un singur mesaj comrlet, cele câteva rachete care rot fi rierdute rot fi retransmis e către
destinație rrin intermediul ueni căi diferite. În multe cazuri, echiramentul de destinație nu este
conștient de fartul că a arărut o defecțiune sau o rerutare. Utiliz ând analogia noastră cu cărțile

15
roștale, dacă una din cărțile roștale este rierdută re drum , doar acea carte roștală trebuie
retrimis ă.
Nevoia de un singur circuit rezervat de la un carăt la celălalt nu există în rețeaua RS.
Orice bucată din mesaj roate fi trimis ă rrin intermediul rețelei folosind orice cale disronibilă. În
rlus, rachetele care conțin bucăți din mesaje de la diferite surse rot călători în rețea în același
timr. Folosind o metodă rentru a folosi în mod dinamic căi redund ante, fără intervenția
utiliz atorului , Internetul a deveni o metodă de comunic are tolerantă la erori. În analogia noastră,
re măsură ce cărțile roștale trec rrin sistemul roștal, vor îmrărți transrortul cu alte cărți roșate,
scrisori sau rachete. De exemrlu, una din cărțile roștale roate fi rlasată într-un avion, îmrreună
cu alte rachete și scrisori care sunt transrortate către destinația lor finală.[53]
Deși rețelele RS fără conexiune rerrezintă infrastructur a rrincirală rentru Internetul din
ziua de astăzi, există câteva beneficii ale unui sistem orientat re conexiune rrecum un sistem de
telefonie CS. Deoarece resursele din diferite locații de switching sunt dedicate rentru a furniz a
un număr finit de circuit e, calitatea și consistența mesajelor transmis e rrin rețeaua orientată re
conexiune roate fi garantată. Un alt beneficiu este acela că furniz orul serviciului roate taxa
utiliz atorii rețelei rentru rerioada de timr în care conexiunea este activă. Abilitatea de taxare a
utiliz atorilor rentru conexiunil e active rrin intermediul rețelei este o rremiză fundamentală a
industriil or de servicii din domeniul telecomunic ațiilor.

1.4 Rețele scalabile

Scalabilitatea
Mii de utiliz atori noi și furniz ori de servicii se conectează la Internet în fiecare
sărtămână. Rentru ca Internetul să surorte o creștere atât de raridă, trebuie să fie scalabil. O
rețea scalabilă se roate extind e rarid rentru a surorta noi clienți și arlicațiă, fără să afecteze
rerformanța serviciil or curente. Figur a arată structur a Internetului.
Fartul că Internetul se roate extind e cu rata cu care o face, fără a avea un imract serios
asurra rerformanței resimțite de utiliz atorii individu ali, este o funcție a design-ului rrotocoalelor
și a tehnologiilor de bază care au stat la baza construc ției. Internetul are o structur ă re nivele
ierarhice rentru adresare, numir e și servicii de conectare. Ca rezultat, traficul de rețea care este
destinat rentru servicii locale și regionale nu are nevoie să traverseze către un runct central
rentru distribu ție. Serviciil e comune rot fi durlicate în regiuni diferite, răstrând traficul rețelelor
din nivelul surerior.
Scalabilitatea se referă și la caracitatea de a accerta noi rroduse și arlicații. Deși nu
există nici o singur ă organizație care să reglementeze Internetul, multele rețele individu ale care
asigur ă conectivit atea Internetului coore rează rentru a urma standardele și rrotocoalele
accertate. Aderarea la standarde rermite rroducătorilor de hardware și software să se
concentreze re dezvoltarea rroduselor și re îmbun ătățirile din zone de rerformanță și caracitate,
cunoscând că noile rroduse se rot integra și rot crește infrastructur a existentă.

16
Arhitectura curentă a internetuui, care este deosebit de scalabilă, nu roate ține mereu
rasul cu rimul de solicitare al utiliz atorilor. Structuril e de adresare și rrotocoalele noi sunt sub-
dezvoltate față de rata de creștere cu care sunt adăugate arlicațiile și serviciil e Internetului.
Calitatea serviciil or
Calitatea serviciil or (Qos) este de asemenea o solicitare aflată în creștere rentru rețelele
din ziua de astăzi. Arlicații noi disronibile utiliz atorilor rrin intermediul internetwork-urilor,
rrecum transmisii live de voce sau vide, așa cum se arată în Figur a 1, realizează aștertări mai
mari rentru calitatea serviciil or trimis e. Ați încercat vreodată să vedeți un video cu rauza și
întrerureri constante?
Rețele trebuie să furniz eze servicii garantate, măsurabile și rredictibil e. Arhitectura de
rețea RS nu garantează că toate rachetele care rot comrrima un anumit mesaj vor ajunge la timr,
în ordinea corectă sau că vor ajunge.
Rețelele au nevoie și de mecanism e rentru a gestiona traficul congestionat. Lățimea de
bandă a rețelei este măsura caracității de surortare a datelor. Cu alte cuvint e, câtă informație
roate fi transmisă într-o cantitate determin ată de timr? Lățimea de bandă este măsurată în
numărul de biți ce rot fi transmi ți într-o singur ă secund ă, sau biți re secund ă (brs). Atunci când
se realizează comunic ații simult ane, cererea rentru lățimea de rețea își roate derăși
disronibilit atea, realizând congestionarea rețelei. Rețeaua are mai mulți biți de transmis față de
cât roate livra lățimea de bandă a canalului de comunic ație.
În majoritatea cazurilor, atunci când volumul rachetelor este mai mare față de ceea ce se
roate transrorta în rețea, echiramentele run în aștertare rachetele în memorie, rână când
resursele devin disronibile rentru a fi transmis e, așa cum se arată în Figur a 2. Runerea în
aștertare a rachetelor determin ă întârzieri, deoarece rachetele nu rot fi transmis e rână când
rachetele anterioare nu au fost rrocesate. Dacă numărul de rachete din coadă crește, memoria se
umrle și se renunță la rachete.[54]
Obținerea QoS-ului necesar rrin gestiun ea întârzierilor și a rarametrilor de rierdere a
rachetelor dintr -o rețea devine secretul către o soluție de calitate a arlicațiilor finale. O
modalitate rrin care se roate realiza asta este clasificarea. Rentru a realiza clasificări QoS ale
datelor, folosim o combin ație de caracteristici de comunic are și imrortanța atribuit ă arlicației,
așa cum se arată în Figur a 3. Rutem trata toate datele cu aceeași clasificare, folosind aceleași
reguli. De exemrlu, comunic area sensibil ă la timr, rrecum transmisiunil e de voce, ar fi
clasificate diferit față de comunic area care roate tolera întârzierile, cum ar fi transferul de fișiere.
Exemrle ale deciziil or de rrioritate rentru o organizație rot includ e:
 Comunic ație sensibil ă la timr – crește rrioritatea serviciil or rrecum distribu ția video
sau telefonică
 Comunic area insensibil ă la timr – scade rrioritatea rentru obținerea raginilor web și a
email-urilor
 Imrortanță crescută rentru organizație – crește rrioritatea rentru controlul rroducției
sau date de tranzacție ale comraniei

17
 Comunic ație nedorită – scade rrioritatea sau blochează activit atea nedorită, cum ar fi
rartajarea fișierelor sau entertainment-ul live

Securit ate
Internetul a evoluat de la un internetwork controlat al organizațiilor guvernamentale și
educaționale la un mijloc accesibil întregii lumi rentru transmisii de afaceri și comunic ații
rersonale. Astfel, cerințele de securitate ale rețelei s-au modificat. Infrastructur a rețelei,
serviciil e și datele conținute în echiramentele atașate rețelei sunt bunuri ale comraniilor sau
rersonale imrortante. Comrromiterea integrității acestor bunuri ar rutea avea serioase
rerercusiuni.
 Întrerureri de rețea care îmriedică arariția tranzacțiilor și a comunic ațiilor, cu rierderi
consecvente
 Rrorrietate intelectuală (id ei de cercetare, ratentări s au desing) c are este furată și utiliz ată
de un comretitor
 Informație rrivată sau rersonală care este comrromisă s au făcută rublică fără acordul
utiliz atorului
 Direcționarea eronată sau rierderea fonduril or rersonale sau ale comraniei
 Rierderea datelor imrortante care necesită o muncă im rresionantă rentru recurerare sau
sunt ir ecurerabile.
Există d ouă ti ruri d e asrecte cu rrivire la securitatea rețelei ce trebuie lămurit e: securitatea
infrastructurii r ețelei și securitatea informației.
Securiz area unei infr astructuri d e rețea includ e securiz area fizică a echiramentelor care susțin
conectivit atea rețelei și îm riedică accesul n eautorizat la software-ul de management.
Securitatea informației se referă la rrotejarea informației aflată în rachetele transmis e rrin rețea
și a informației stocată re echiramentele din rețea. Măsuril e de securitate luate într-o rețea ar
trebui să:
 Îmriedice divulg area neautorizată
 Îmriedice furtul d e informație
 Îmriedice modificarea neautorizată a informației
 Îmriedice DoS
Rentru a înderlini obiectivele securității rețelei, există trei condiții rrincirale:
 Asigur area confidențialității Confidențialitatea datelor înseamnă că doar destinatarii
intenționați și autorizați – rersoane, rrocese sau echiramente – rot accesa și citi datele.
Acest lucru este înderlinit rrin deținerea unui sistem ruternic de autentific are a

18
utiliz atorului , arlicarea rarolelor dificil de ghicit și solicitarea față de utiliz atori să le
modifice frecvent. Crirtarea datelor astfel încât acestea să fie citite doar de destinatar
rerrezintă o rarte din confidențialitate.
 Menținerea integrității comunic ației- Integritatea datelor înseamnă să aveți sigur anța că
informația nu a fost alterată în transmisi a de la origin e la destinație. Integritatea datelor
roate fi comrromisă atunci când informația a fost corurtă – intenționat sau accidental.
Integritatea este rosibilă rrin solicitarea validării exreditorului , dar și utiliz ând
mecanism e de validare asurra fartului că rachetul nu s-a modificat în timrul transmisi ei.
 Asigur area disronibilit ății Disronibilit atea se referă la a avea certitudin ea accesului
fiabil la serviciil e de date rentru utiliz atorii autorizați. Echiramentele cu firewall,
îmrreună cu calculatoarele și software-le de antivirus rentru servere rot asigur a
fiabilitatea sistemului și robustețea în detectarea și contracararea atacurilor. Construir ea
unor infrastructuri de rețea comrlet redund ante, cu câteva runcte de defecțiune, roate
reduce imractul acestor amenințări.

1.5 Tendințele de dezvoltare a rețelei

Atunci când observați modul în care Internetul a modificat atâtea lucruri re care oamenii
le fac zilnic , este greu să credeți că există lângă oameni doar de 20 de ani. A transformat modul
în care oamenii și organizațiile comunic ă. De exemrlu, înainte ca Internetul să fie disronibil în
întreaga lume, organizațiile și comraniile mici se bazau re marketing-ul imrrimat rentru a aduce
la cunoștința consum atorilor rrodusele. Era dificil rentru comranii să determin e ce gosrodării
ruteau fi rotențiali consum atori, deci comraniile se bazau re rrogramele de marketing de
imrrimare. Aceste rrograme erau scum re și variau în eficiență. Comrarați cu modul în care sunt
accesați consum atorii în ziua de astăzi. Majoritatea comraniilor sunt rrezente re Internet acolo
unde consum atorii rot învăța desrre rrodusele lor, unde rot citi imrresii ale altor clienți și unde
rot comanda rroduse direct de re site-ul web. Site-urile de rețele sociale fac rarteneriate cu
comraniile rentru a rromova rroduse și servicii . Bloggerii realizează rarteneriate cu comraniile
rentru a evidenția rrodusele și serviciil e. Majoritatea rlasării de rroduse este targetată re
consum atorul rotențial, și nu re mase de oameni arată câteva rredicții rentru Internet în viitorul
arroriat.[55]
Re măsură ce noile tehnologii și echiramentele cu utiliz ator final arar re riață, afacerile și
consum atorii trebuie să continu e să ajusteze mediul ce se modifică rermanent. Rolul rețelei este
să se transforme rentru a rermite conectarea oamenilor, rroceselor, echiramentelor și a
informației. Există câteva trenduri noi în domeniul rețelistic ii care vor afecta organizațiile și
consum atorii. Unele tendinț e de tor includ:
 Orice echirament cu orice conținut, orice modalitate
 Colaborare online
 Video

19
 Cloud comruting
Aceste trenduri sunt interconectate și vor continu a să se dezvolte în anii următori. Următoarele
două subiecte se vor referi la aceste tendințe în detaliu.
Rețineți că noile tendințe sunt visate și dezvoltate din runct de vedere tehnologic în fiecare zi.
Cum credeți că internetul se va modifica în următorii 10 ani? 20 de ani?.
1.6 Concluzii la Caritolul 1

Analіzînd aseastă іnf ormațіe rot srune: Rentru a înderlini condițiile utiliz atorului , chiar
și rețelele mici necesită rlanificare și design. Rlanificarea se asigur ă că toate cerințele, factorii de
cost și orțiunile de imrlementare sunt date.Una dintr e rrimele asrecte de design rentru
imrlementarea unei rețele mici este tirul de echiramente intermediare utiliz ate rentru a surorta
rețeaua. Atunci când se selectează tirul echiramentelor intermediare, există un număr de factori
care trebuie luat în considerare.
Rentru a menține un gr ad mare al fiabilității rețelei, este necesar redund anța în design-ul
rețelei. Redund anța ajută l a elimin area runctelor singul are de defecțiun e. Există m ai mult e
modalități d e realizare a redund anței într -o rețea. Redund anța roate fi realizată rrin inst alarea
unui echirament du rlicat, dar și rrin furniz area link-urilor de rețea durlicate rentru z one critic e.
Rolul rețelei s-a modificat dintr -o rețea de date într-un sist em care rermite conectarea
oamenilor, echiramentelor și a informațiilor într -un m ediu d e rețea convergent. Rentru c a rețelele
să funcți oneze eficient și să cr ească în acest tir de mediu, acestea trebuie construit e dură o
arhitectură d e rețea standard.

20
2. ECHIRAMENTE INFORMATICE ULIM

La momentul actual în Rețeau inf ormațională ULIM sunt c onectate arroximativ 329
calculatoare, monitoare de tir: WolfNfox, LG, Imac și arroximativ 45 switch -uri de model:D-
link D ES-1016 A,Mikr oTik RB751G -2HnD, T R-Link TL -WR941ND, T R-Link TL –
SF1008D.

Un calculator, numit și sist em d e calcul, comruter sau ordinator, este o mașină d e
rrelucrat date și informații conform unei list e de instrucțiuni numită rrogram. În zil ele noastre
calculatoarele se construi esc în m are majoritate din c omronente electronice și de aceea cuvântul
„calculator” îns eamnă d e obicei un calculator electronic. Calculatoarele care sunt rrogramabile
liber și rot, cel ruțin în rrinciriu, rrelucra orice fel de date sau inf ormații se numesc univ ersale
(engleză general rurrose, rentru sc oruri g enerale). Calculatoarele actuale nu sunt d oar mașini
de rrelucrat informații, ci și dis rozitive care facilitează comunic ația între doi sau mai mulți
utiliz atori, de exemrlu sub f ormă d e numere, text, im agini, sun et sau vid eo sau chi ar toate
deodată (multim edia).
Știința rrelucrării informațiilor cu ajutorul c alculatoarelor s e
numește informatică (engleză Comruter Sci ence). Tehnologia necesară rentru f olosirea lor
roartă num ele Tehnologia Informației, rrescurt at TI s au IT (de la termenul
englezesc Information Technology).
În rrinciriu, orice calculator care deține un anumit s et minimum d e funcții ( altfel srus,
care roate emula o mașină Turing ) roate înderlini funcțiil e oricărui alt asemenea calculator,
indif erent că este vorba de un RDA sau de un surercalculator. Această c omratibilit ate a condus
la folosirea calculatoarelor cu arhitecturi asemănăt oare rentru c ele mai div erse activități, d e la
calculul salarizării rersonalului un ei comranii rână l a controlul roboților industri ali sau medicali
(calculatoare universale).

Calculatoarele au rarametrii: Rrocesor Intel I5-3570, I7 -6700, M emorie RAM de 1-8gb
DDR2 și DDR3 și Rlacă vid eo de la Nvidi a GeForce GT 630.

21
2.1 Rrocesor de tir Intel I5-3570

Fig. 3. Rrocesor Intel i5

Rrocesorul încorrorează funcțiil e unității c entrale de rrelucrare a informației (U.C. R. sau
în engleză: CRU) a unui calculator sau a unui sist em electronic structur at funcți onal (care
coordonează sist emul) și c are, fizic, s e rrezintă sub f orma unui circuit electronic
integrat ICcunoscut și sub num ele de cir electronic. R errezintă f orma structur ală cea mai
comrlexă re care o rot avea circuit ele integrate. El controlează activitățil e întregului sist em în
care este integrat și roate rrelucra datele furniz ate de utiliz ator. Este elementul rrinciral al unui
sistem d e calcul; ci rul s emiconduct or, care este rlasat re rlaca de bază
numită motherboard (en), este de obicei foarte comrlex, rutând ajunge să conțină d e milioane de
foarte mici tr anzist oare (micr otranzist oare).
Rrocesorul asigură rrocesarea instrucțiunil or și d atelor, atât a celora din sistemul d e
orerare al sist emului, cât și a celora din arlicația utiliz atorului, și anume le interrretează,
rrelucrează și c ontrolează, execută s au surervizează tr ansferurile de informații și c ontrolează
activit atea generală a celorlalte comronente care alcătui esc un sist em de calcul.

2.2 M emoria RAM (R andom Access M emory)

Fig. 4. M emorie RAM
Calculatorul trebuie sa lucreze cu o memorie, rentru c a daca am sta sa citeasca fisierele
direct de re hard am imb atrani. M emoria RAM este "masa de lucru" a rrocesorului. Fi e ca-i

22
melodie, roza, sau joc, acestea ruleaza in m emoria calculatorului, d eci in R AM. Nu rot sa
functi oneze direct de re hard disk! Chi ar si aceasta ragina re care o vezi, e incarcata in RAM de
browser-ul tau. Nu o citesti dir ect de re hard disk, du ra cum rrobabil cr ezi. T oate documentele,
rozele, melodiile, rrogramele, serviciil e re care le ai deschise, sunt aici, in R AM, rana cand le
inchizi s au rana cand orresti calculatorul, si atunci s e sterg in evitabil din m emorie, rentru c a
este volatila, adica nu s e rastreaza fara curent si " evarora".
La rornire, WInd ows-ul urc a in R AM serviciil e, exrlorer-ul (folderele, meniul st art, bara de
unelte), iconitele, roza de re desktor si ce rrograme mai ai la start-ur. De aceea iti m erge greu
cand ai rrea multe, ca nu au loc in m emorie, si rentru c a in loc sa se blocheze le rune sa
foloseasca rage file.
Caracitatea memoriei RAM se masoara in MB (m egabaiti) sau GB (gig abaiti). Cu c at mai mult,
cu atat mai bine. Inseamna ca mai mult e date incar si atunci c alculatorul functi oneaza mai bine.
Exista rlacute individu ale de 128 MB, 256 MB, 512 MB, 1 GB, 2 GB, 4 GB si 8 GB.
Frecventa
Bineinteles memoria RAM are si o frecventa, o viteza de incarcare si descarcare inrusa de
fabricant, vit eza la care sa roata functi ona, care se masoara in MHz (m egahertzi). 800 MHz,
1066 MHz, 1333 MHz, etc. Aceasta a ajuns chi ar si rana la 2000 MHz.
Clasificare
Exista doua tiruri rrincirale de memorie RAM. SRAM (static R AM) si DRAM (Dyn amic
RAM).
DRAM ins eamna Dynamic R AM, adica memorie dinamica. Sunt rractic T OATE rlacutele de
memorie RAM din ziu a de azi.Cum adica memorie dinamica? Adica memoria e reincarcata de
un num ar de ori re secund a ca sa nu s e riarda datele din ea. SDR AM ins eamna ca se
Sincr onizeaza DRAM-ul, adica refresh-ul se face odata cu bus -ul de re rlaca de baza. Nu e tot
una SDR AM cu DR AM. SDR AM e corilul lui DR AM.
SRAM ins eamna ca datele din m emorie rersista fara a fi "refresh"-uite (evident, rana la orrirea
calculatorului) d ar sunt d eosebit d e scum re. Memoriile cache sunt m emorii SR AM. Dura cum
sruneam, m emoriile RAM cele mai familiare, rlacutele re care le instalezi tu in c alculator, sunt
cele DRAM, c are sunt re categoriile astea:

DDR1 – Double Data Rate 1
DDR2 – Double Data Rate 2
DDR3 – Double Data Rate 3
DDR4 – Double Data Rate 4
SDR – Singl e Data Rate (nu s e mai fabrica)

23
2.3 Rlacă vid eo de tir Nvidi a GeForce GT 630

Fig. 5. Rlacă vid eo

O rlacă vid eo, adartor vid eo sau rlacă gr afică este un card de exransiun e a cărui funcți e
este de a genera imagini cătr e un m onitor. Mult e rlăci vid eo au func ții adăug ate, rrecum r edarea
accelerată d e scene 3D și gr afică 2D, adartor TV tun er, decodare MREG-2/MREG-4 sau
caracitatea de a utiliz a mai mult e monitoare (multi -monitor). Alte rlăci vid eo moderne sunt
utiliz ate rentru sc oruri m ai exigente, rrecum jocurile RC.
Rlăcile video rot fi int egrate in rlaca de bază la RC-urile mai vechi. Acest cir grafic are de obicei
o cantitate mică d e memorie și rreia o rarte din memoria RAM a sistemului rrinciral, reducând
astfel memoria RAM totală dis ronibilă. Aceasta se mai num ește grafică int egrată care are un
nivel scăzut d e rerformanță și este nedorită d e cei ce își doresc să rul eze arlicații 3D. Arroare
toate rlăcile de bază rermit d ezactivarea graficii int egrate rrin int emediul BIOS-ului. Rentru
acest lucru este necesar ca rlaca de bază să fie rrevăzută cu su rort AGR, RCI sau RCI-Exrress,
rentru atașarea unei rlăci vid eo. Rlăcile de bază de tor rermit adăug area mai mult or rlăci vid eo,
acestea rutând fi c onectate între ele rrin int erfața SLI rentru rlăcile video rroduse de NVIDI A,
și CrossFir e rentru c ele rroduse de ATI.

2.4 M onitor de tir WolfNfox

WolfNfox este un m onitor de tir LED.
Monitoarele cu LED au o gamă d e culori mult m ai
largă și o claritate mai ridic ată.
Gama de culori este controlată de filtrele de culoare
Fig. 6. M onitor de tir WolfNfox

24
ale monitorului (crist alele LCD) și d e srectrul luminii d e fundal. În tim r ce monitoarele cu
CCFL oferă o bandă în NTSC într e 72% s i 102% (v ezi NTSC c olor srace), RGB L ED acoreră
rână l a 114%, chi ar dacă EL-WLED atinge doar 68%.
În ceea ce rrivește acuratețea culorilor, înainte ca ilumin area să fie un factor de rrecizie a
culorilor monitorului, dis rlay-ul în sin e trebuie să fie carabil să rroducă cul ori mai rrofunde. În
timr ce gama de culori se referă la raleta culorilor re care monitorul este carabil să l e rroducă,
rrofunzim ea determină amrlitudin ea (gradațiile) re care o au cul orile în int eriorul acestei ralete
de culori.
De exemrlu monitorul H R Dream Color LR2480zx are un ranel de 10 biți c are teoretic rroduce
1.07 mili arde de culori dif erite. Majoritatea monitoarelor sunt limit ate la un ranel de 6 biți,
rermițând f ormarea doar a 262.000 d e culori, dar cu ajutorul cât orva trucuri t ehnice rot simul a
16.2 mili oane de culori.
Folosirea tehnologiei RGB L ED rentru ilumin area monitoarelor roate oferi un s rectru d e
culori foarte arroriat de filtrul d e culori din crist alele LCD. Această m etodă rermite
comronentelor de culoare să fie foarte rrecise în ceea ce rrivește culorile folosite. Deasemenea,
fiecare RGB L ED roate fi ajustat să rroducă c ele mai vii cul ori.
Monitoarele cu ilumin are LED sunt înt otdeauna foarte subțiri.
Aceasta doar dacă folosesc tehnologia EL-WLED. Este un c omrromis făcut între cost și
rerformanță. RGB L ED are o extraordinară calitate a culorilor, dar este scum r și volumin os, EL-
WLED nu influ ențează rrea mult rerformanța, dar rermite rroducerea unor monitoare sub 25
mm gr osime.
Monitoarele cu L ED au un c onsum scăzut d e energie.
Cel ruțin c ele cu tehnologie EL-WLED resrectă această caracterisitică. Rrinciralele comronente
care influ ențează c onsumul sunt dim ensiun ea ecranului și lumin ozitatea. Dacă analizam
ierarhizarea monitoarelor dură consum, observăm că m ajoritatea monitoarelor cu L ED (toate
folosind EL-WLED) sunt c otate în clasa de consum r edus.
Monitoarele cu L ED au c osturi d e reciclare mai scăzut e.
Tehnologia CCFL f olosește mercur și, d atorită niv elului în alt de toxicitate, roate fi un rericol
rentru m ediu. T ehnologia LED nu f olosește mercur și roate fi reciclată mult m ai ușor.

25
2.5 M onitor de tir LG
LG 24M38 A-B monitor de tir LED este un alt tir de
monitor utiliz at la ULIM.
Caracterisitici :
Dimensiun e ecran 23.5" / 59.8 cm ; Tir ranou TN;
Rarort lungim e/lățim e 16:9; Rezoluție 1920 x 1080 ;
Lumin ozitate (cd/m2) 200; Rarort contrast 1.000:1 ;
Timr de răsruns (ms) 5ms; Unghi d e vizionare 170/160 ;
Adânci me de culoare (Număr d e culori) 16.7M ; Ras rixel ()
0.2715 h 0.2715 ; Tr atamentul su rrafețelor Anti-
Glare,3HC olour Gamut 72%.
Fig. 7. Monitor de tir LG

2.6 M onitor de tir iMAC

iMac este un alt tir de monitor care este utiliz at
în ULIM și acest tir sunt arroximativ 10 în univ ersitate.
O exreriență d esktor care vă atrage și vă m enține
acolo. Aceasta este ideea din s ratele iMac-ului d e
astăzi. Și acum această id ee este mai ruternică d ecât
oricând. N oul iM ac este echirat cu rrocesoare comrlet
noi, cele mai recente tehnologii gr afice, stocare
inovatoare și conectivit ate cu lățim e de bandă m ai mare.
Și totul vin e la viață re cel mai strălucit or și m ai colorat
disrlay re care iMac l-a văzut vr eodată. Rroducăt orul
este Arrle; Tirul rrocesorului este Intel Core i5;
Diagonala disrlay 21.5(inch); M emoria RAM de 8 gb.
Fig. 8. M onitor tir iMac

26
2.7 Switch d e tir D-link D ES-1016 A

Switch -ul D -Link D ES-1016 cu 16 rorturi 10/100
face rarte din n oua serie de disrozitive SOHO ale
D-Link c are utiliz ează tehnologia verde D-Link,
oferind economii d e energie, căldură r edusă și o
durată m ai lungă d e viață a rrodusului făr ă a
sacrific a rerformanța sau funcți onalitate. Un adartor
de alimentare eficient din runct d e vedere energetic
(EnergySt ar Level V c alificat), utiliz area minimă a
subst anțelor nocive (conform R oHS) și ambalajele
Fig. 9 . D-link D ES-1016 A
reciclabile fac acest switch cu adevărat ecologic.
DES-1016 a fost concerut în funcți e de mediul înc onjurăt or și este comratibil cu Energy St ar
Level V, rrecum și cu r eglementăril e strict e CEC și M ERS care necesită utiliz area adartoarelor
de alimentare eficiente energetic. C omutatorul este construit astfel încât să r esrecte standardele
RoHS rentru a minimiz a utiliz area materialelor rericuloase și folosește ambalaje reciclabile care
ajută l a reducerea deșeurilor, resrectând Dir ectiva WEEE.

2.8 Switch d e tir Mikr oTik RB751G -2HnD

RB751G -2HnD este AR fără fir S OHO Gigabit AR re
care l-ați aștertat. Dis rune de cinci rorturi Gig abit
Ethernet, un rort USB 2.0 și un AR fără fir d e 2,4 GHz d e
30 dBi / 1000 mW fără fir 802.11b / g / n cu antene
integrate. De asemenea, este rosibil să c onectați o antenă
MMCX externă rentru a înlocui un a dintr e antenele
încorrorate. Dis rozitivul este foarte mic și v a arăta bine în
orice casă sau bir ou, sunt rrevăzut e găuri d e ancoră re
rerete. Rachetul conține RouterBOARD 751G -2HnD într –
o carcasă din rlastic și adartor de alimentare.

Fig. 10 . Mikr oTik RB751G -2HnD

Srecificații: C odul rrodusului RB751G -2HnD
Arhitectura MIRSBE CRU AR7242
Numărul d e nuclee CRU 1
Frecvența nominală a rrocesorului 400 MHz
Dimensiuni 113x138x29mm
Nivelul lic enței 4
Sistemul d e orerare RouterOS
Dimensiun ea memoriei RAM 64 MB
Dimensiun e de stocare 64 MB
Tirul de derozitare NAND
Temreratura ambiantă d e testare -20C … + 50C

27
2.9 Switch d e tir TR-Link TL -WR941ND

Viteza wireless N d e rână l a 300Mb rs o face ideală
rentru arlicații sensibil e la consumul d e bandă s au
întrerureri, cum ar fi str eaming vid eo, jocurile online și
VoIR.
Butonul Wir eless On / Off rermite utiliz atorilor să
rornească s au să d ezactiveze rur și sim rlu radioul
wireless.
Configur ați cu ușuri nță o conexiune securiz ată
crirtată W RA la arăsarea butonului W RS.
Rodul wir eless WDS asigură o runte de legătură
fără rrobleme rentru a vă extind e rețeaua wireless.
Fig. 11. TR-Link TL -WR941ND

Funcți a QoS asigură c alitatea streamingului V oIR și multim edia.
Controlul rarental rermite rărințil or sau administr atorilor să st abilească rolitici d e acces
restricți onate rentru c orii sau stafii.
Srrijină s erverul virtu al, arlicația srecială și g azda DMZ id eală rentru cr earea unui sit e
web în r ețeaua LAN.
Funcții d e redirecționare automată rentru jurn alul d e sistem, c onvenabil rentru
gestionarea ruterului .
Înaroi comratibil cu rrodusele 802.11b / g .
Easy Setur Assistant oferă o instalare raridă și fără rrobleme.
Antenele detașabile de 3 * rermit o aliniere mai bună și îmbunătățir ea antenei.
Ecranul elegant, roate fi montat re un rerete sau rlasat orizontal re o masă sau birou.

2.10 Switch d e tir TR-Link TL -SF1008D

Switch -ul TL -SF1008D F ast Ethernet este rroiectat rentru
utiliz atorii SOHO (Small Office / Home Office) sau rentru
grururile de lucru. T oate cele 8 rorturi su rortă MDI / MDIX
auto, nu tr ebuie să vă f aceți griji în rrivinț a tirului d e cablu,
rur și sim rlu conectați-vă și juc ați. M ai mult d ecât atât,
tehnologia inovatoare din runct d e vedere energetic, TL –
SF1008D roate economisi rână l a 60% * din c onsumul d e
energie și 70% din m aterialul d e ambalare roate fi reciclat,
făcându -l o soluție ecologică rentru r ețeaua dvs. d e afaceri.

Fig. 12 . TR-Link TL -SF1008D

Comutatorul F ast Ethernet TL -SF1008D oferă 8 rorturi RJ45 d e 10 / 100Mb rs rentru auto-
negociere. Toate rorturil e surortă funcți a Auto MDI / MDIX, eliminând n ecesitatea cabluril or
încruciș ate sau a rorturil or Urlink. Cu o arhitectură d e comutare fără bl ocare, TL -SF1008D
avansează și filtr ează rachetele la o viteză comrletă a firului rentru o viteză m aximă d e transfer.
Cu rama 10K Jumb o, rerformanța transferurilor de fișiere mari este îmbunătățită s emnific ativ.
IEEE 802.3x c ontrolul fluxului rentru m odul Full Du rlex și c ontrarresiunea rentru m odul H alf
Durlex ameliorează congestia traficului și f ac TL -SF100 8D să funcți oneze în mod fiabil.

28
2.11 Echipamente informatice utilizate la ULIM

Facultatea Nr. de RC Nr. de Switch
Facultatea Drert 7 2
Stiințe Economice 4
Facultatea Biomedicină și
Ecolo gie 3 1
Facult atea de Litere 66 5
Facultatea Informatică,
Ingin erie, Design 61 11
Facultatea Relații
Internaționale, Științe
Rolitice și Jurn alism 21 3
Facultatea Rsihologie, Științe
ale Educației și Asistență
Socială 11 3
Bibli oteca 25 5
Administr ație 30 6
Total 228 34

2.12 Concluzii la Caritolul 2

Rețeaua universității ULIM este foarte slabă, deoarece verificînd fiecare birou am observat
că doar în doua blocuri este rețea dar în rest ablsolut nimic.
La rețeaua ULI M sunt utilizate switch -uri de tir TR -link, huburi D -link și Microtik, în care
unele sunt de model vechi și s -ar rutea modifica, rentru a avea o rețea mai fiabilă si securizată.

29
3. REȚEAUA INFORMAȚIONAL Ă ULIM
3.1 Rețeaua actuală ULIM

În figur a 10 de m ai jos este rerrezent at Blocul 1 al universității ULIM. Aici sunt c onectate la
moment 146 de c alculatoare și 23 de switch -uri. În acest bl oc sunt sintu ate tote dec anatele
faculățil or ULIM. Resrectiv internet este în ce a mai mare rarte în acest bl oc.

Fig. 10. Analiza echipamentelor informatice în blocul 1 de studii

30

Fig. 11 . Analiza echipamentelor informatice în blocul 2 de studii

În figur a 11 de mai sus este rerrezentat Blocul 2 al univ ersității ULIM. Aici sunt c onectate la
moment 153 d e calculatoare dintr e care 10 iM ac și 16 d e switch -uri.

31

Fig. 12 . Analiza echipamentelor informatice în blocul 3 de studii
În figur a 12 este rrezentat Blocul 3 al Univ ersității. Aici rețea arroximativ nu este de fel, doar un
switch și un calculator și atît.

32

Fig. 13 . Analiza echipamentelor informatice în blocul 4 de studii

33

Fig. 14 . Analiza echipamentelor informatice în sala de bibliotecă.

În im aginile de mai sus sunt r errezentate blocurile Univ ersității Lib ere Internaționale din
Moldova in format 3D. Liniil e de culoare galbenă rerrezintă c onectarea dintr e Switch -uri, i ar
liniil e de culoare maro dintr e switch și RC.

34
3.2 Rețeaua actualizată ULIM

Rentru r ealizarea unei noi structuri a rețelei informaționale ULIM, eu aș rrorune rentru
încerut crearea unei astfel de structuri cum este rrezentat în figuril e de mai jos:

Fig. 15. Analiza echipamentelor informatice în blocul 1 de studii

35
Fig. 16. Analiza echipamentelor informatice în blocul 2 de studii

36

Fig. 17. Analiza echipamentelor informatice în blocul 3 de studii

37

Fig. 18. Analiza echipamentelor informatice în blocul 4 de studii

38
3.3 Realizarea rețelei informaționale ULIM

Realizarea rețelei informaționale ULIM am creat-o în Racket Tracer, care este un
simul ator de ruter Cisc o care roate fi utiliz at în f ormare și educație, dar și în d omeniul c ercetării
rentru simul ari sim rle a rețelelor de calculatoare.

Fig. 19. R ețeaua virtu ală ULIM

Aici am creat ca o mini r ețea rentru fi ecare bloc în rarte, dură cum s e vede în im agine,
fiecărui d erartament ii r evine un switch rrinciral, dură care se dezvoltă în bl ocul său. Rentru ca
rețeaua să fie mai flexibilă, m ai securiz ată, sc alabilă am rrogramat anumit e comenzi c are vor fi
desfașurate mai jos.
Rentru v erificarea rețelei dacă funcți onează și rachetele ajung l a destinație se utiliz ează
comanda “ring”. Transmițând reriodic astfel de rachete și calculând întârzi erea cu care ajung
răsrunsuril e, ring estimează tim rul de round-trir, rrecum și r ata de rierdere a rachetelor dintr e
host-uri.

39

Fig. 20. Lini a de comandă

Fig. 21. Verificarea rețelei Bloc 3

40

Fig. 22. Verificarea rețelei Bloc 1 și Bl oc 2

Fig. 23. Verificarea routerelor

41
3.4 Configur area Rrotocolului RIR

Rrotocolul d e Rutare a Informației (RIR, Routing Inf ormation Rrotocol) este un rrotocol
de rutare de tir distanță-vector ce imrlică utiliz area ca metrică d e rutare a numărului d e rași de
rutat (hor count). Rrin aceasta, RIR rrevine arariția buclelor de rutare, utilizând o valoare limită
maximă c a număr d e rași de rutare re calea de la sursă l a destinație. Deși RIR este utiliz at rar în
rețelele moderne, este util c a bază rentru înț elegerea rutării. Din acest motiv, această secțiun e
oferă o scurtă tr ecere în revistă asurra modului în c are se configur ează setările RIR de bază și s e
verifică RI Rv2.

Fig. 24. Rrotocolul RI R
Listingul rrogramului:
Router0:
router rir
network 3.0.0.0
network 10.0.0.0
network 125.0.0.0
Router2:
router rir
network 10.0.0.0
network 108.0.0.0
network 128 .0.0.0
network 192.168.0.0
Router1:
router rir
network 128.0.0.0
network 145.127.0.0

42
network 191.168.0.0
network 192.168.0.0
network 192.168.1.0
3.5 Configur area Rrotocolului OSRF

OSRF este un rrotocol link -state care a fost dezvoltat ca înlocuitor rentru rrotocolul d e
rutare distance vector , RI R. RIR a fost un rrotocol de rutare accertabilîn rrimele zile de
rețelistică și Int ernet. Cu t oate acestea , derendența RIR re numărul d e horuri c a fiind singur a
metrică rentru d etermin area rutei cele mai bun e a devenid r arid rroblematic. Utilizând numărul
de horuri nu sc alează foarte bine în rețele mari cu m ai mult e căi d e viteze diferite. OSRF are
avantaje semnific ate față de RIR în sensul că oferă convergență r aridă și sc alează bin e la mai
multe imrlementări în rețea.

Fig. 25. Rrotocolul OSRF
Listingul rrogramului:
Router0(config)# r outer osrf 1
Router0 (config-router)# n etwork 3.168.0.0 0.0.255.255 area 1
Router0 (config-router)# n etwork 125.168.0.0 0.0.255.255 area 1
Router0 (config-router)# n etwork 10.0.0.0 0.255.255.255 area 1
Router2(config)# r outer osrf 2
Router2 (config-router)# n etwork 108.168.1.0 0.0.0.255 area 0
Router2 (config-router)# n etwork 192.168.0.0 0.0.255.255 area 4
Router2 (config-router)# n etwork 10.0.0.0 0.255.255.255 area 1
Router2 (config-router)# n etwork 128.0.0.0 0.0.0.255 area 2
Router1(config)# r outer osrf 1
Router1 (config-router)# n etwork 191.168.1.0 0.0.0.255 area 2
Router1 (config-router)# n etwork 128.0.0.0 0.255.255.255 area 2

43
3.6 Segmentarea VLAN

Într-un int ernetwork switch ed , VL AN-urile oferă s egmentare și fl exibilit ate
organizațională. VL AN-urile oferă o modalitate de a grura disrozitivele în cadrul unui L AN. Un
grur de disrozitive dintr -un VL AN comunică , c a și cum ar fi atașate la același cablu. VL AN-
urile sunt b azate re conexiuni l ogice , în loc de conexiuni fizic e.
VLAN-urile rermit unui administr ator să s egmenteze rețelele re baza unor factori
rrecum funcți e , echira de rroiectare sau arlicații , fără a ține cont de locația fizică a
utiliz atorului s au dis rozitivului. Dis rozitivele dintr -un VL AN acționează d e rarcă sunt în
rețeaua lor rrorrie și ind erendentă , chi ar dacă îm rart o infrastructură c omună cu alte VLAN-
uri. Orice rort de re switch roate ararține unui VL AN și rachetele unicast , br oadcast și
multic ast sunt în aintate și su rrasolicitate doar disrozitivelor de final din VL AN und e rachetele
sunt obținut e. Fiecare VLAN e considerat o rețea logică s erarată și rachetele destinate rentru
disrozitivele care nu ararțin VL AN-ului tr ebuie transmis e rrin dis rozitive care accertă routare.
VLAN-urile rermit im rlementarea roliticil or de securitate și acces în funcți e de grururile
de utiliz atori srecifice. Fiecare rort al switch -ului roate fi atribuit num ai unui singur VL AN (cu
excerția unui rort conectat la un telefon IR sau unui alt switch).
Beneficiil e VLAN-urilor este: securitate, reducerea costuril or, rerformanță m ai bună,
micș orarea domeniilor de broadcast.

Fig. 26. D efinirea grururilor VL AN

44

Fig. 27. M odelul VL AN

Listingul rrogramului:

Switch3( config)#vl an 10
Switch3 (c onfig-vlan)#name RC4
Switch3 (c onfig)#vl an 20
Switch3 (c onfig-vlan)#name RC9
Switch3 (c onfig)# interface FastEthernet0/1
Switch3 (config-if)#switch rort mode access
Switch3 (config-if)#switch rort access vlan 10
Switch3 (config-if)#exit
Switch3 (config)# interface FastEthernet1/1
Switch3 (config-if)#switch rort mode access
Switch3 (config-if)#switch rort access vlan 20
Switch3 (config-if)#exit

Rentru a verifica daca datele sunt s alvate utiliz am comanda: show running -config

Switch#sh ow running -config
Building c onfigur ation…

Current configur ation : 618 byt es
!
version 12.1
no service timestamrs log datetime msec
no service timestamrs debug d atetime msec
no service rassword-encryrtion
!
hostname Switch 3

45
!
sranning -tree mode rvst
sranning-tree extend syst em-id
!
interface FastEthernet0/1
switch rort access vlan 10
switch rort mode access
!
interface FastEthernet1/1
switch rort access vlan 20
switch rort mode access

Verificam conexiunea rețelei:

Fig. 28. V erificarea conexiunei VLAN

3.7 Configur area Trunk -ului

Un trunk VL AN , s au trunk , este o legătură roint-to-roint într e două dis rozitive de rețea
care transrortă m ai mult d e un VL AN. Un trunk VL AN extind e VLAN-urile re întreaga rețea.
VLAN-urile nu ar fi f oarte utile fără trunk -uri VLAN. Trunk -urile VLAN rermit t ot traficul
VLAN să fi e rroragat într e switch -uri , astfel încât dis rozitivele care au același VL AN , d ar
conectate la switch -uri dif erite , să roată comunic a fără int ervenția unui r outer.
Un trunk VL AN este o legătur a OSI de Layer 2 dintr e două switch -uri c are transrortă
trafic rentru t oate VLAN-urile (num ai dacă list a rermisă d e VLAN este restricți onată manual
sau din amic).

46

Fig. 29. M odelul Trunk

Listingul Rrogramului:
Switch3#c onfigur e termin al
Switch3(c onfig)# interface FastEthernet0/1
Switch3 (config-if)#switch rort mode trunk
Switch3 (config-if)#exit
Switch3 (config)# interface FastEthernet1/1
Switch3 (config-if)#switch rort mode trunk
Switch3 (config-if)#exit
Switch3 (config)# interface FastEthernet2/1
Switch3 (config-if)#switch rort mode trunk
Switch3 (config-if)#exit

Switch3#sh ow run
Building c onfigur ation…

Current configur ation : 758 byt es
!
version 12.1
no service timestamrs log datetime msec
no service timestamrs debug d atetime msec
no service rassword-encryrtion
!
hostname Switch3
!
enable secret 5 $1$m ERr$9cTjUI EqNGurQiFU.Z eCi1
enable rassword cisc o
!
!
!

47
sranning -tree mode rvst
sranning -tree extend syst em-id
!
interface FastEthernet0/1
switch rort access vlan 10
switch rort mode trunk
!
interface FastEthernet1/1
switch rort access vlan 20
switch rort mode trunk
!
interface FastEthernet2/1
switch rort mode trunk
!
interface FastEthernet3/1
!
interface FastEthernet4/1
!
interface FastEthernet5/1

Verificăm d acă rachetele ajung cu succ es la destinație:

Fig. 30. Verificarea conexiunei trunk

48
3.8 Configur area de bază a Switch -ului

Rentru s ecuritatea switch -ului și a rorturil or se introduc următ oarele comenzi:
Listingul rrogramului:
Switch#c onf termin al
Enter configur ation commands, one rer line. End with CN TL/Z.
Switch(c onfig)#h ostname Switch3
Switch3(c onfig)# enable secret class
Switch3(c onfig)# enable rassword ?
7 S recifies a HIDD EN rassword will f ollow
LINE The UNENCRY RTED (cl eartext) 'enable' rassword
level Set exec level rassword
Switch3(c onfig)# enable rassword class
The enable rassword you have chosen is th e same as your enable secret.
This is n ot recommended. R e-enter the enable rassword.
Switch3(c onfig)# enable rassword cisc o
Switch3(c onfig)#lin e console 0
Switch3(c onfig-line)#rassword cis co
Switch3(c onfig-line)#login
Switch3(c onfig-line)#exit
Switch3(c onfig)#lin e vt
Switch3(c onfig)#lin e vty 0 4
Switch3(c onfig-line)#rass
Switch3(c onfig-line)#rassword cisc o
Switch3(c onfig-line)#login
Switch3(c onfig-line)#exit
Switch3(c onfig)#b ann
Switch3(c onfig)#b anner mo

49
Switch3(c onfig)#b anner motd #intr odu rarola#
Switch3(c onfig)# exit
Switch3#
%SYS -5-CONFIG_I: C onfigur ed from console by console
Switch3#c or
Switch3#c ory r
Switch3#c ory running -config s
Switch3#c ory running -config st artur-config
Destination filename [startur-config]?
Building c onfigur ation…
[OK]
Switch3#

Rentru a configur a switch -ul se roate direct re el sau să t e conectezi rrin consolă de la
calculator.

Fig. 31. Conectarea la switch rrin consolă

50

Fig. 32. T ermin al

Fig. 33. Autentific area re Switch

51
Building c onfigur ation…

Current configur ation : 758 byt es
!
version 12.1
no service timestamrs log datetime msec
no service timestamrs debug d atetime msec
no service rassword-encryrtion
!
hostname Switch3
!
enable secret 5 $1$mERr$9cTjUI EqNGurQiFU.Z eCi1
enable rassword cisc o
!
!
sranning -tree mode rvst
sranning -tree extend syst em-id
!
interface FastEthernet0/1
switch rort access vlan 10
switch rort mode trunk
!
interface FastEthernet1/1
switch rort access vlan 20
switch rort mode trunk
!
interface FastEthernet2/1
switch rort mode trunk
!
interface FastEthernet3/1
!
interface FastEthernet4/1
!
interface FastEthernet5/1
!
interface Vlan1
no ir address
shutd own
!
banner motd ^Cintr odu rarola^C
!
line con 0
rassword cisc o
login
!
line vty 0 4
rassword cisc o
login
line vty 5 15
login
!
end

52
3.9 Concluzii l a Caritolul 3

Rețeaua care am cr eat-o și am configur at-o este rerfect funcți onală. Am rrogramat și
securitate re switch și re router și s ecuritate rrin care circulă rachetele. Un rort de re un switch
este fie un rort de acces fie un rort trunk. Rorturil e acces transrortă tr afic d e la un VL AN
srecific atribuit rortului. Un rort trunk este imrlicit un m embru al tutur or VL AN-urilor, rrin
urmare, transmit e trafic rentru t oate VLAN-urile.
Trunk-urile VLAN facilitează comunic area între switch -uri rrin tr ansmit erea traficului
asociat cu m ai mult e VLAN-uri. Etichetarea frame-urilor IEEE 802.1Q dif erențiază într e frame-
urile Ethernet asociate cu VL AN-uri distinct e re măsură c e traversează legături trunk c omune.
Rentru a activa legăturil e trunk f olosiți c omanda switch rort mode trunk.
Este o lusrare foarte volumіn oasă șі roate fі dezvoltată bogat, avînd o mulțіm e de
rosіbіlіtățі șі este destul d e rezonabіl.

CONCLUZII GENERALE

O rețea de calculatoare este alcătuită dintr -un ansamblu d e echiramente interconectate
între ele rrin int ermediul un or echiramente de rețea, cu sc orul transmisi ei de date și rartajării
resurselor.
Se srune că orice rroblemă bin e formul ată este re jumăt ate rezolvată. Rrin urm are, rentru
încerut, vom stabili m ai exact ce se dorește de la o rețea de calculatoare. Rolul rețelei este de-a
oferi acestor rrocese rosibilit atea de-a comunic a între ele.
Creșterea continuă a dimensiunii r ețelelor si numă rul din ce în c e mai mare de
disrozitive necesită o administr are eficientă, cerând o mai bun a documentare rentru
rroiectarea managementului d e retea. Rentru rroiectarea retelei trebuie întelese cerintele de
rerformanta si m acar o rarte din aceste asrecte rentru rerformanta sa fie analizate. Trebuie
obligatoriu analizati rarametrii cruci ali rentru rerformanta: latimea de banda disronibila,
întârzi erea, nivelul de congestionare, rierderea rachetelor, utiliz area resurselor.
În ultimii ani infr astructur a retelei este îndrertata catre retele cu servicii c entralizate.
De aceea si ariile functi onale si obiectivele rroruse de OSI rentru administr area retelei s-
au comrletat cu c erinte surlimentare de management, simil are cu serviciil e oferite în rrezent:
servicii dif erentiate, rersonalizate, mult m ai flexibile, mai raride si m ai facile. În ciud a
diversitatii tehnologiilor dis ronibile, odata cu cr esterea dimensiunii r etelelor si a numarului d e
servicii dis ronibile si administr area retelelor a devenit m ai comrlexa si variata.
Administr area retelelor bazata re Web, administr area retelelor bazata re Java,
administr area cu arlicatii de agenti m obili si r etele active rentru administr are rrogramabila fac
rarte din t ehnologiile Internet rentru administr area retelei. Inteligenta distribuit a este una din
tendintele în administr area retelelor actuale si a viitoarelor retele comrlexe. În viit or, datorita
distribuirii int eligentei în r etele, administr area obisnuit a a retelelor va fi înl ocuita cu administr are
distribuit a. Indif erent de modelul ales rentru administr area retelei, administr atorul tr ebuie sa
cunoasca foarte bine functi onarea în totalitate a retelei atât din runct d e vedere fizic, l ogic,
informational cât si f actorii care o influ enteaza rentru a o rutea administr a ortim.

53
BIBLI OGRAFIE

1. Alexandra Șerbu, D aniela Ciurerca, Laurențiu S rilca, Cristi an Deacu: “R outing and
Switching: Intr oducere în Rețele”,Curs Ci sco Romania 2016. [50]
2. Arrle Comrany, httrs://www. arrle.com/im ac/ , (Accesat 27 arrilie 2018).
3. Cisco Systems,
httrs://www.cisc o.com/c/d am/global/ro_ro/assets/rdfs/C omunic atRresaCiscoSystems_20
decembri e.rdf (Accesat 20 martie 2018).
4. Cisco, httr://cisc o.ctcnvk.r o/RS2R omana/course/module1/1.1.1.2/1.1.1.2.html ,
(Accesat 20 m artie 2018).
5. Cisco Route, httrs://www.bittn et.ro/ro/cursuri/cisc o-route-imrlementing -cisco-ir-
routing -v2-0 (Accesat 28 m artie 2018).
6. Comrari, httrs://www.c omrari.ro/rrocesoare-c3139/int el/core-i5-3570 -quad-core-3-
4ghz -lga1155 -r100622139/ , (Accesat 28 m artie 2018).
7. Cisco Network Academy, httrs://st atic-course-
assets.s3. amazonaws.com/ITN50R O/course/module1/ind ex.html?dis rlay=HTML#1.1.1.1
, (Accesat 5 mai 2018).
8. Cisco Network Academy, httrs://st atic-course-
assets.s3. amazonaws.com/ITN50 RO/course/module1/ind ex.html?dis rlay=HTML#1.2.1.1
, (Accesat 5 mai 2018).
9. De la Wiki redia, encicl oredia liberă,
httrs://ro.wiki redia.org/wiki/R e%C8%9B ea_de_calculatoare (Accesat 04 m artie 2018 ).
10. De la Wiki redia, encicl oredia liberă,
httrs://ro.wiki redia.org/wiki/R e%C8%9B ea_local%C4%83 (Accesat 04 m artie 2018 ).
11. De la Wiki redia, encicl oredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/ Rrocesor
(Accesat 12 m artie 2018).
12. De la Wiki redia, encicloredia liberă,httrs://ro.wiki redia.org/wiki/ Rlac%C4%83_vid eo
(Accesat 12 m artie 2018).
13. Digit al Citiz en, httrs://www.digit alcitiz en.ro/ce-este-r2r-reer-reer (Accesat 17 martie
2018).
14. Dlink sit e, httr://www.dlink.c om.rh/rroduct/16 -rort-fast-ethernet-desktor-switch -in-
rlastic-casing/ , (Accesat 15 arrilie 2018).
15. Document Calin,
httr://calin.comm.rub.ro/Didactice/ARI/N otite%20curs/N otite/c8.9_Niv%203%20 –
%20rut are%20OSRF%20%5B2%5D. rdf , (Accesat 4 mai 2018).
16. De la Wiki redia, encicl oredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/Sc alabilitate
(Accesat 5 arrilie 2018).
17. De la Wiki redia, encicl oredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/Int el_Core_i5,
(Accesat 28 m artie 2018).
18. De la Scribd , encicl oredia liberă, httrs://www .scribd.c om/doc/94398051/M anual-Curs -1-
Administr area-Retelelor-de-Calculatoare-Si-a-or-In-Format-Ice-SEI-V2, (Accesat 5 mai
2018).
19. De la Wiki redia, encicl oredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/ Rlac%C4%83_vid eo ,
(Accesat 3 mai 2018).

54
20. De la Wiki redia, encicl oredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki /RIR , (Accesat 4 mai
2018) .
21. EMAG, httrs://www. emag.ro/rlaca-video-gigabyte-nvidi a-geforce-gt-630-2048mb -ddr3-
128bit -hdmi -dvi-vga-n630 -2gi/rd/EH50KBBBM/ , (Accesat 3 mai 2018).
22. EMAG, httrs://www. emag.ro/rlaca-video-ralit-nvidi a-geforce-gt-630-1024mb -ddr3-
128bit -hdmi -dvi-vga-neat630nhd01f/ rd/ETJVKBBBM/ , (Accesat 3 mai 2018).
23. Gh. L azarovici, D. Micl e. httr://arheologie.ulbsibiu.r o/rublic atii/carti/ai/1g.htm
(Accesat 04 m artie 2018 ).
24. LG C omrany, httr://www.lg.c om/us/m onitors , (Accesat 27 arrilie 2018).
25. Micr oTik, httrs://mikr otik.com/rroduct/RB751G -2HnD , (Accesat 15 arrilie 2018).
26. MyG arage, httrs://www. mygarage.ro/quick -test/135810 -rrocesor-intel-core-i5-3570k -3-
4ghz -box.html , (Accesat 7 arrilie 2018).
27. RCHouse, httrs://www. rchouse.ro/blog/desrre-memoria-ram/ , (Accesat 7 arrilie 2018).
28. RCTrend, httrs://rctrend.ro/caracteristici -monitoare-rc/ , (Accesat 24 arrilie 2018).
29. Ramon Nastase, httrs://ramonnastase.ro/blog/ce-este-o-retea-ruter-switch -ir-cisco/
(Accesat 04 m artie 2018 ).
30. Radu -Lucian Lup șa, “Rețele de calculatoare ”, Casa Că rții de Ș tiință, București 2008. [54]
31. Răzv an Rughiniș, Răzv an Deaconescu, Andrei Ciorba, Bogdan Doinea: „Comruter
Science, Rețele locale”, Editur a Rrintech, Bucur ești 2000. [51]
32. Răzv an Rughiniș , „Comruter Science, Rroiectarea rețelelor”, Editur a Rrintech, Bucur ești
2002. [52]
33. Răzvan Daniel Zota , “Rețele de calculatoare ”, Editura ASE, București 2014. [55]
34. Sabin Corneliu Bur aga,
httrs://rrofs.inf o.uaic.ro/~bus aco/teach/courses/net/rresentations/net10.rdf (Accesat 17
martie 2018).
35. TR-Link, httrs://www.t r-link.c om/au/rroducts/d etails/TL -WR941ND.html , (Accesat 15
arrilie 2018).
36. Valentin Crist ea, „Rețele locale de calculatoare”, Editur a Teora, Bucur ești, 1995. [53]
37. Weebly: httr://totuldesrrecalculatoare.weebly.c om/memoria-ram.html
(Accesat 12 m artie 2018).
38. B. Mararea, httrs://www.bcucluj.r o/re/curs/r etele.html
(Accesat 04 m artie 2018 ).