1 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI MEDIUL UI LUCRARE DE LICENȚĂ EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR DE… [609925]
1 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI MEDIUL UI
LUCRARE DE LICENȚĂ
EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR DE REDUCERE A
POLUĂRII MEDIULUI
Îndrumător,
Prof.univ.dr. COSTEL NEGREI
Student: [anonimizat]
2017
2 CUPRINS
PREFAȚĂ
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
Posibilități și limite de măsurare a efici enței activităților de reducere a
poluării mediului natural
1.1. Conținutul conceptului de eficiență
1.2. Indicatori de măsurare a eficienței
1.3. Sfera de aplicare a conceptului de eficiență în demersul reducerii
poluării mediului natural
CAPIT OLUL II
Structura și specificul activității de reducere a poluării mediului natural
2.1. Activități prev entive
2.2. Activități corective
2.3. Specificul activităților de reducere a poluării mediului
natural
CAPITOLUL III
Studiu de caz cu titlul eficiența reducerii poluării cu numele ,,Uzina de
Aluminiu Slatina – impact asupra poluării în municipiul Slatina”
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
3 PREFAȚĂ
Lucrarea de față are d rept scop definitivarea pregătirii mele profesionale. Tema acestei lucrări ,
prin studiul aprofundat pe care l -am întreprins, a dus la o cunoaștere detaliată a poluării precum și a
metodelor de combatere a efectelor ei.
O parte din informațiile in serate în această lucrare au fost verificate de mine personal, iar o
parte au fost furnizate de Agenția de Protecția Mediului Olt și de S.C. ALRO Slatina.
Ca structură, lucrarea se compune din trei capitole. În primul capitol am expus posibilitățil e și
limitele de măsurare a eficienței activităților de reducere a poluării mediului natural. Capitolul
conține aspecte legate de conceptul de eficiență a măsurilor de protecție a mediului, indicatorii de
măsurare a eficienței, precum și sfera de aplicare a conceptului de eficiență în demersul reducerii
poluării mediului natural
Cel de -al doilea capitol face prezentare a structurii și specificul activității de reducere a
poluării mediului natural, făcând referire la activitățile preventive, activită țile corective care por fi
aplicate în derularea activității de protecția mediului.
În capitolul trei este un studiu de caz referitor la ,,Uzina de Aluminiu Slatina – impact asupra
poluării în municipiul Slatina” .
Lucrarea se încheie cu concluzii și bibliografie.
Mulțumesc celor care m -au sprijinit în realizarea acestei lucrări.
INTRODUCERE
În conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 195/2005 prin monitorizarea mediului se înțelege
,,supravegherea, prognozarea, avertizarea și in tervenția în vederea evaluării sistematice a dinamicii
caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoașterii stării de calitate și a
semnificației ecologice a acestora, a evoluției și implicațiilor sociale ale schimbărilor produse,
urmate de măsurile care se impun.
Cuvâ ntul “poluare” provin e din latinescul”poluorae”care înseamnă a murdări, a pângări, a
profana. Acest cuvânt desemnează acțiunea prin care omul își degradează mediul său de viață .
Aceasta caracteristică a omului este o lege naturală generală, după care toate ființele produc deș euri
care, neeliminate din mediul lor le fac imposibilă activitatea ș i chiar vi ața lor. Legea mediului nu
definește termenul de poluare, dar îl definește pe cel de poluant și stabilește cauz ele poluării prin
enumerarea poluanț ilor.
Omul și mediul sunt entități inseparabile, existența omului fiind dependentă de mediu, iar
factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, în urma folosirii lor de către om. Astfel apare
poluarea, aspect implicit al vieții, în desfășurarea căreia unele produse, rezultate din procesele
4 fiziologice și din activitatea omului și a animalelor,devin reziduuri care pot săincomodeze bunul trai
în funcție de natura și cantitatea lor.
Problema cali tății și a protecției mediului a intrat în actualitate pe măsură ce omenirea a
devenit conștientă de necesitatea conservării și utilizării cât mai eficiente a potențialului productiv
al mediului. De aceea, atât pe plan mondial, cât și național se acordă o atenție din ce în ce mai mare
activității de protecție a mediului și de supraveghere sinoptică a modificărilor aduse calității lui.
Iată de ce am considerat util, ca în lucrarea de față, să mă refer în primul rând la acele
elemente care permit cun oașterea și urmărirea modificărilor calității mediului, fie sub acțiunea unor
factori naturali, fie ca urmare a activității antropice.
Pe întregul parcurs al lucrării am avut permanent în vedere două aspecte: pe de o parte cunoașterea
științifică a fenomen elor, a cauzelor care le produc, a efectelor asupra mediului, și pe de altă parte
căile care trebuiesc urmate pentru înlăturarea influențelor negative exercitate asupra componentelor
cu care se află în interdependență.
Consider, că o bună cunoaște re a fenomenelor, a cauzelor și a consecințelor prezentate,
constituie, în același timp, un îndemn permanent la o atitudine activă de protejare și menținere a
unui mediu cât mai bun.
Acest lucru a constituit o motivație suplimentară pentru mine. A m încercat astfel să pun în
legătură informațiile și măsurătorile diverselor agenții și agenților economici ce au activități legate
de mediu pentru realizarea unui astfel de studiu cât mai general și corect realizat.
Realizarea acestei lucrări am p utut să o duc la sfârșit datorită răspunsurilor promte cu furnizare
de informații și îndrumări de la o serie de agenții sau agenți economici și anume: Agenț ia de
Protecție a Mediului Olt, Uzina de Aluminiu Slatina, Primăria Municipiului Slatina.
Mulțumesc Domnului profesor Costel Negrei , coodonatorul științific principal al acestei
lucrări, cu ajutorul dânsului am realizat acest material.
5
CAPITOLUL I
Posibilități și limite de măsurare a eficienței activităților de reducere a poluării
mediului n atural
1.1. Conținutul conceptului de eficiență
Eficien ța semnifică măsura rezultatelor unei activități prin raportare la eforturile făcute în
timpul desfășurării activității respective. În sens general, a fi eficient înseamnă a face un lucru cât
mai b ine cu costuri câ t mai reduse . Din limba latină provine cuvântul eficiență, astfel ,,efficere ”
înseamnă a efectua, deci prin eficiență economică înțelegem diferența dintre rezultatele utile și
celelalte cheltuieli făcute pentru a le obține. Eficiența însea mnă de fapt utilizarea rațională a
resurselor, a energiei și combustibilil or pentru a maximiza producția. Dacă comparăm efectele unor
acțiuni cu eforturile necesare producerii ei putem vorbi de eficiență. Economistul Petre Jica a
realizat cea mai cuprinzăto are definiție, afirmând că eficiența este calitatea unei activități care
produce efecte economice pozitive. Deasemenea eficiența se poate împărți în două forme, eficiența
activității respective și eficiența economică a activității. Cele două forme se deose besc prin sfera de
cuprindere a efortului, respectiv a efectelor. Atunci când vorbim de eficiența activității vom realiza
comparația între efectele economice și cele extra -economice, respectiv efortul economic și extra –
economic .iar cînd vorbim de eficiența economică a activității, sfera se restrânge la efectul , efortul
economic. Eficiența economică a activității cuprinde :
– eficiența economică a formelor activității și
– eficiența economică a tipurilor de resurse dintr -o activitate .
A În eficiența eco nomică a formelor activității se pot identifica: eficiența economică a
consumului, a schimbului sau a circulației, a repartiției, a producției. În eficiența economică a
tipurilor de resurse, avem în vedere eficiența economică a utilizării resurselor natur ale – vegetale,
silvice ori minerale, eficiența economică a resurselor avansate – investiții, cercetare și dezvoltare,
eficiența economică a resurselor ocupate – utilizarea forței de muncă, utilizarea mijloacelor fixe, și
deasemenea eficiența economică a r esurselor consumate adică costurile de producție. La modul
general când punem problema eficienței economice a resurselor avansate, normal criteriul de
eficiență este economisirea lor. Mai problematică este situația resurselor consumate, unde trebuie să
avem în vedere gradul lor de valorificare, pentru obținerea unor efecte economice pozitive pe
unitatea de resursă consumată. Atunci când se adoptă decizii cu caracter economic, indicii de o
importanță esențială sunt structura resurselor consumate și structura rezultatelor obținute.
6 Asupra eficienței mai acțion ează un factor și anume timpul. De exemplu un procedeu
tehnologic poate ,,îmbătrâni și este de preferat înlocuirea lui ,pentru ca de efectele sale să
beneficieze și societatea dar și mediul înc onjurător.
Un aspect foarte important îl constitue resursele, ele pot fi regenerabile (resurse umane,
material vegetal, anumite resurse energetice), și neregenerabile ( resurse materiale de natură
anorganică) . Dacă ne referim la natura lor, r esursele pot fi umane, materiale, tehnice și financiare.
Resursele se mai pot grupa și după modul cum participă la circuitul economic, resurse potențiale
(neintrate în circuitul economic ) și resurse intrate în circuitul economic. Studiul de eficiență, di n
punct de vedere al efectelor trebuie să răspundă la întrebări legate de ce efecte are asupra vieții
sociale, când și unde se produc, precum și cât de mari sunt aceste efecte.
Căci efectele pot fi directe ( identificabile la locul unde se desfăș oară activitatea ), indirecte
(identificabile în alte domenii de activitate) . După momentul la care se produc putem vorbi de
efecte imediate, posibile, viitoare, de aceea când se studiază eficiența investiției la diferite momente
ale duratei de viață a unu i proiect trebuie să se țină cont de caracterul său estimativ, potențial sau
efectiv. Efectele care sunt generate de activitatea umană, după natura lor, pot fi economice, sociale,
ecologice, tehnice. Din punct de vedere al naturii efectelor putem vorbi de productivitatea unei
activități atunci câ nd efectele sunt de natura productiei. Putem vorbi de rentabil itatea unei activități
atunci câ nd efectele sunt de natura venitului net, a profitului. Putem vorbi de economicitate câ nd
efectele sunt de natura economi ilor. Oricare domeniu economic trebuie să fie în deplină
concordanță cu mediul. Dacă nu se întâmplă acest lucru, dezechilibrele create pot duce la pierderi
economice enorme, dar și la efecte negative care modifică calitatea vieții. În ultimul secol, oameni i
au considerat că dezvoltarea economică este mai importantă decât protecția mediului, iar efectele nu
au întârziat să apară.
Astăzi, trebuie să spunem că protecția mediului este mult mai importantă deoarece
condiționează de fapt dezvoltarea e conomică. Economia mondială se dezvoltă într -un mod
accelerat, deci și poluarea este mai accelerată, astfel mediul nu mai are timpul necesar de a -și
ameliora natural condițiile. La Conferința Națiunilor Unite de la Rio de Janeiro, în anul 1992 s -a
impus te rmenul de dezvoltare durabilă, aceasta însemnând că se pot satisface nevoile generației
actuale dar fără a periclita situația generațiilor următoare. De asemenea, statul trebuie să adopte o
strategie națională de dezvoltare durabilă, influențând planurile și politicile sectoriale. Această
strategie globală trebuie să aibă ca obiectiv asigurarea unui progres economic echitabil pe plan
social și să garanteze, în același timp, prezervarea resurselor și a mediului înconjurător pentru
generațiile viitoare.1 Conf orm Legii protecției mediului „Mediul reprezintă ansamblul de condiții și
elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, subsolul, aspectele caracteristice peisajului, toate straturile
1 Dreptul mediului înconjurător – note de curs http://www.geografie -uoradea.ro , pag.4
7 atmosferei, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în
interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale,
calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului ” (Jelev
2007,Parlamentul României 2006).
1.2. Indicato ri de măsurare a eficienței
Indicatorii de mediu sunt de fapt un instrument . prin care se poate proiecta strategia pentru
dezvoltarea durabilă. Nu există un sistem de indicatori universali, aceasta trebuind să corespundă
unor scopuri specifice, promovate în timp și spațiu. Deci un sistem de indicatori trebuie să
contribuie la evaluarea generală a stării mediului în raport cu intensitatea schimbărilor care produc
modificarea calităților acestuia, cu obiective specifice bine definite în politica f iecărui stat și a
acordurilor internaționale.
O mare importanță pentru respectarea “dreptului de a ști al publicului” despre tendințele în
evoluția calitații aerului, apei, solului, a unor aspecte ale mediului care au puternice impli cații
asupra sănătății și calității vieții oamenilor . Interesul manifestat pentru o dezvoltare durabilă, ca
alternativă la procesul evident de deteriorare a mediului, impune tot mai multor țări reexaminarea
posibilităților de evaluare și supraveghere a stă rii ecosistemelor naturale, de depistare a cauzelor și
tendințelor de schimbare a funcționalității acestora.
Indicatorii și indicii de mediu sunt valori calitative și cantitative rezultate din observații și
măsurători directe, ce facilitează com unicarea, în cazul cercetării și evaluării stării mediului, printr –
un limbaj referențial comun (Țuțuianu 2006). Societatea lucrează permanent cu indicatori, pentru a
simplifica realitatea și a o raporta la o stare considerată normală sau de referință (EEA 2010).
Indicatorii asigură legătura noastră conștientă cu lumea (Golusin și Ivanovic 2009).2
Prin indicatori se semnalează condiții, schimbări ale calității, ale stării ori ale unui element
cuantificabil. Indicatorii ne dau informații și descriu s tarea fenomenelor care ne interesează prin
corelarea cu alți parametri. Utilizăm indicatori pentru: a evalua performanțe, a sesiza diferențele
față de starea normală ori valorile așteptate, a identifica evoluția spațială sau temporală a unor
procese ș i fenomene, a fundamenta decizii, a realiza prognoze sau strategii (Heink și Kowarik
2010). Indicatorii de mediu evidențiază aspecte legate de interrelațiile dintre componentele biotice
și abiotice ale mediului, fiind foarte utili în semnalarea unor proc ese și fenomene ce se pot declanșa
în perspectivă (Agudelo -Vera et al. 2011, Cheng et al. 2006, Cheung și Leung 2011, Chiesura
2004).3
2 Iojă Ion Cristian -Metode de cercetare și evaluare a stării mediului Pătroesc u Maria. – București : Editura
Etnologică, 2013, pag. 52
3 Iojă Ion Cristian -Metode de cercetare și evaluare a stării mediului
Pătroescu Maria. – București : Editura Etnologică, 2013, pag. 54
8 Pentru ca să fie monitorizat succesul politicilor de mediu, indicatorii de mediu pot avea trei
mari scopuri:
– să producă informații legate de problemele de mediu, pentru a ajuta politicienii, companiile ori
instituțiile să -și evalueze eficiența;
– să asigure suportul pentru dezvoltarea politicilor și selectarea priorităților, prin identificarea
factorilor cheie car e influențează sau exercită presiune asupra mediului;
– să monitorizeze efectele implementării politicilor de mediu.
Clasificarea indicatorilor de mediu se poate face în funcție de mărimea fenomenelor și
proceselor pe care le monitorizează, de exemplu, indicatori globali de mediu, sau naționali,
regionali, locali. Fiecare dintre aceste categorii este utilă și necesară în abordările problemelor
legate de mediu.
Cea mai frecventă și cea mai simpla metodă de analiză a calității mediului presupune
compararea valorilor obținute din monitorizări cu valori maxime admise (Patroescu et al. 2010).
Acestea sunt cunoscute sub numele de concentrații maxime admise, valori limită, limite maxime
admise ori praguri (Ungureanu 2005). Acestea sunt nivele stabilite pe baza unor cunoștințelor
științifice, care au drept mobil, evitarea, prevenirea, reducerea efectelor pentru sănătatea umană sau
pentru sănătatea mediului. Valorile stabilite drept limită se referă la o perioadă și reprezintă
valoarea maximă ad misă, care trebuie să nu fie depășită. În cazul în care valorile maxime admise
sunt depășite, trebuie să apară consecințe, cum ar fi îndepărtarea sursei perturbatoare, sancționarea
vinovatului de încălcarea prevederilor legislative, promovarea unor măsur i pentru adaptarea la
noua situație. Perioada de timp la care se raportează valoarea limită poate fi orară, zilnică,
săptămânală, lunară și anuală.
Concentrațiile maxime admise au valori mai mari în cazul în care perioada de timp la care se
rapor tează este mai mică și mai mici dacă perioada de timp este mai mare (Baker, Driver și
McCallum 2001, OMS 2005, OMS 2006, OMS 2010).
Foarte important este gradul de expunere la acea problemă de mediu. De exemplu, dacă
suntem expuși la o concentrați e de 125 µg/m3 dioxid de sulf la un moment dat ori pe o perioadă de
o zi, nu vor apărea efecte negative asupra sănătății. În schimb, dacă suntem expuși o perioadă
îndelungată timp de la această concentrație (mai mult de 3 zile pe an), efectele asupra sănă tății și
asupra ecosistemelor vor fi importante (Pătroescu et al. 2012).
În afara valorilor limită se folosesc o serie de termeni, necesari în procesul de monitorizare și
în declanșarea acțiunii de informare a populației și instituțiilor administra tive responsabile. Astfel,
pentru evaluarea calității aerului se folosesc următorii termeni, conform Ordinului Ministrului
Mediului 592/2002:
9 a) Prag inferior de evaluare – nivelul prevăzut in legislație, până la care evaluarea se poate baza
exclusiv pe m odelare și alte metode de estimare;
b) Prag superior de evaluare – nivelul prevăzut în legislație, până la care se pot folosi combinat
măsurători și modele, dincolo de care sunt obligatorii măsurătorile în puncte fixe;
c) Prag de informare – nivelul de l a care există un risc pentru sănătatea umană în urma expunerii de
scurtă durată a unor segmente sensibile ale populației și la atingerea căruia este necesară
comunicarea de informații actualizate;
d) Prag de alertă – nivelul peste care există un risc pent ru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri
de scurtă durată și față de care trebuie să se ia măsuri imediate;
– Valori de prag – valori care constituie nivelul pragurilor de alertă, care o dată ce au fost depășite
determină luarea de măsuri de către aut oritățile competente, conform legislației in vigoare; termenul
este similar cu cel de concentrație maximă admisă (CMA);
– Valori limită de emisie – concentrația sau masa substanțelor poluante în emisiile provenite de la
surse pe parcursul unei perioade pr ecizate și a cărei depășire nu este permisă;
– Valoare țintă – nivelul concentrației fixat cu scopul evitării pe termen lung a efectelor dăunătoare
asupra sănătății umane și/sau a mediului în general, ce trebuie atins, pe cât posibil, într -o anumită
perio adă de timp. Aceste valori sunt valabile doar pentru aerul exterior, pentru spații închise fiind
definite alte valori maxime, ce țin seama de funcționalitatea fiecărei clădiri (Lindvall 1992, Maroni,
Seifert și Lindvall 1995, Oahn și Heng 2005, Patroescu e t al. 2010).
Indicatorii specifici pentru care se stabilesc aceste valori la evaluarea calității aerului
amintim: oxizii de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon, pulberile în suspensie (inclusiv
conținutul de metale grele al acestora), co mpușii organici volatili (în special benzen), amoniacul,
ozonul. În Regulamentul General de Urbanism, pentru zgomot sunt stabilite limite maxime
admisibile regăsite ca standarde din domeniul transporturilor și construcțiilor.
În prezent, în Români a pentru apele de suprafață și subterane sunt evaluate cinci mari
categorii de indicatori de calitate a apei: hidromorfologici, fizici, chimici, biologici și
microbiologici. Valorile maxime admise sunt diferite la ape subterane, ape curgătoare, ape
tranziț ionale, ape costiere, ape lacustre, apă potabilă, ape uzate. Indicatorii chimici au praguri pentru
cinci clase de calitate a apelor care permit stabilirea pretabilității apei pentru o anumită categorie de
folosință și starea ecologică a corpului de apă. As tfel, apele curgătoare încadrate în clasa a I -a
corespund apei de calitate foarte bună, a II -a calitate bună, a III -a calitate satisfăcătoare, a IV -a
calitate slabă, a V -a proastă .4
Pentru evaluarea calității solurilor se folosesc, conform Ordinul Ministrului Apelor și
Protecției Mediului nr. 756/3 noiembrie 1997 privind Reglementarea evaluării poluării mediului și
4 Iojă Ion Cristian -Metode de cercetare și evaluare a stării m ediului Pătroescu Maria. – București : Editura
Etnologică, 2013, pag. 56
10 Codul de bune practici agricole, aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și
Dezvoltării Rurale nr. 1270/2005.
Indica torii de mediu evidențiază aspecte legate de interrelațiile dintre componentele biotice și
abiotice ale mediului, fiind foarte utili în semnalarea unor procese și fenomene ce se pot declanșa în
perspectivă (Agudelo -Vera et al. 2011, Cheng et al. 2006, Cheu ng și Leung 2011, Chiesura 2004)
Indicatorii de mediu pot reflecta tendințe în starea mediului, avertizând asupra potențialului de
producere a unor procese și fenomene în viitor (de exemplu, prezența compușilor azotului sau
fosforului în apele unu i lac avertizează asupra riscului de apariție a procesului de eutrofizare;
existența unei concentrații ridicate de compuși acizi în atmosferă crește riscul de apariție al ploilor
acide) (Antrop 2005, Bălteanu și Șerban 2005)
Rolul indicatorilor de mediu este multiplu. În primul rând aceștia asigură comunicarea
informațiilor de mediu, evaluarea succesului politicilor de mediu și informarea publicului, toate
necesare pentru funcționarea optimă a segmentului administrativ (Jaeger et al. 2010, Kurtz et al.
2001)
În monitorizarea progresului în implementarea politicilor de mediu , indicatorii de mediu au un
rol foarte important. În plus, indicatorii de mediu pot fi utilizați în acțiunile de conștientizare a
problemelor de mediu și pentru stimularea implicării publicului în rezolvarea problemelor de mediu
(European Commission 2010).
Deci, putem spune că indicatorii de mediu au două utilizări majore:
a) de a genera informații vitale, referitoare la starea actuală ori viabilitatea unui sistem și
b) de a genera informații suficiente, cu privire la rolul sistemului analizat în modificarea altora care
depind de el. Indicatorii de mediu sunt utili când pot fi raportați la o stare normală, la o maximă
admisă, la o valoare de referință ori la una așteptată /dorită/țintă, la o grilă de valori (Valencia –
Sandoval, Flanders și Kozak 2010).
Principalii indicatori ai poluarii solului sunt: conținutul de elemente, substanțe, microorganisme;
deprecierea calitativă și cantitativă a recoltelor; creșterea cheltuielilor pentru menținerea recoltelor
la parametrii anterioripoluării; cheltuieli pentru lucrări de drenaj, antierozionale etc.; restricții la
exportul unor produse (legume, fructe sau cereale cu un continut prea mare de nitrati); restricții în
utilizarea furajelo r din terenurile contaminate cu plumb etc. În funcție de procentul de reducere a
producției agricole, solurile se clasifică astfel: grad de poluare 0 ,sol practic nepoluat (reducerea
producției sub 5 %); slab poluat (reducerea cu 6 ‐10 %) mediu poluat (redu cerea cu 11 ‐25 %)
puternic poluat (reducerea cu 26 ‐50 %) foarte puternic poluat (reducerea cu 51 ‐75 %) excesiv
poluat (reducerea peste 75 %).5
5 Iojă Ion Cristian -Metode de cercetare și evaluare a stării mediului Pătroescu Maria. – București : Editura
Etnologică, 2013, pag. 58
11 Indicatorii europeni ai biodiversității
Situația și tendințele componentelor biodiversității
1. Abundența și distribuția anumitor specii (de exemplu, păsări, fluturi)
2. Evoluția situației speciilor amenințate
3. Evoluția situației speciilor protejate de interes european
4. Tendințe ale ariei de acoperire a ecosistemelor
5. Tendințe ale habitatelor de intere s european
6. Tendințe ale diversității genetice a speciilor domestice (animale, culturi)
7. Ariile de acoperire ale zonelor protejate desemnate la nivel național
8. Ariile de acoperire ale siturilor Natura 2000
Indicatorii biologici ai apelor natural e
Calitatea apei și modificările datorate diverselor forme de poluare influentează compoziția
biocenozelor acvatice (tip și număr de organisme), iar acestea pot reprezenta un mijloc de a
diagnostica calitatea apei. Stabilirea gradului de polua re a unei ape se face prin compararea
organismelor existente cu tabele standard cuprinzând grupe faunistice și număr de unități
sistematice de organisme indicatoare de apă curată sau murdară. Indicatorii biologici reflectă gradul
de saprobitate a apei, pr in analiza speciilor de organisme care populează mediul acvatic. Indicatori
biologici ai apelor naturale:
pentru Fe: Crenothrix polyspora, Leptotrix ochracea, Anthophysa vegetans
pentru Ca: Elodea sp., Myriophillum sp.
pentru H2S: Beggiatoa a lba, Metopus sp.
pentru NaCl: Navicula sp., Nitzschia sp., Artemia salina
pentru impurificarea organică specii ale genurilor: Paramoecium, Tubifex, Oscillatoria, Vorticella,
Stentor, Cladophora, Elodea, Planaria, Perla, Rhyacophila .6
1.3. Sfera de aplicare a conceptului de eficiență în demersul reducerii poluării
mediului natural
Cheltuielile pentru protecția mediului reflectă fluxurile financiare alocate de un
întreprinzător (administrație publică, agent economic, gospodărie individual ă) pentru acțiuni care au
ca scop prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului . Cheltuielile totale la nivel
național includ : investițiile, cheltuielile curente interne (cheltuielile executate de către personalul
unității, fiind excluse c heltuielile curente externe (cheltuielile pentru cumpărarea de servicii de
protecția mediului de la terți, precum și taxele plătite cu titlu de mediu). Investițiile pentru protecția
6 Iojă Ion Cristian -Metode de cercetare și ev aluare a stării mediului Pătroescu Maria. – București : Editura
Etnologică, 2013, pag. 60
12 mediului includ toate cheltuielile de capital legate de protecția mediului (implicând metode,
procese, tehnologii, echipamente sau părți din acestea) al căror scop principal este colectarea,
tratarea, monitorizarea și controlul, reducerea, prevenirea sau eliminarea poluanților sau poluării sau
a altor degradări ale mediului, rez ultate din activitatea operativă a unităților.7
Totalul investițiilor este constituit din suma investițiilor necesare reducerii evacuărilor de
substanțe poluante rezultate din procesul de producție și tratarea poluării denumită protecția
mediul ui la sfârșitul procesului de producție și prevenirea poluării denumită protecția mediului
integrată în procesul de producție. . Investiții pentru protecția mediului la sfârșitul procesului de
producție Investițiile incluse la această grupă sunt definite ca sumă a cheltuielilor de capital
efectuate pentru: metode, tehnologii, procese sau echipamente necesare colectării și înlăturării
poluării sau poluanților (ex. emisii în aer, efluenți sau deșeuri solide) după producerea lor,
prevenirea împrăștierii și măsu rarea nivelului poluării, tratarea și evacuarea poluanților produși prin
activitățile operative ale întreprinderiilor. Acestea reprezintă componente suplimentare la
echipamentele existente care permit colectarea sau extragerea poluanților (ex. filtre, staț ii de
epurare) și care nu influențează funcțiile procesului de producție.8
Din această cauză sunt denumite investiții pentru protecția mediului la sfârșitul procesului de
producție. Exemple de investiții pentru protecția mediului la sfârșitul procesului de producție:
• protecția aerului – diverse tipuri de filtre, scrubere, cicloane, centrifuge, echipamente pentru
tratarea gazelor de proces, echipamente de măsurare;
• gestiunea apelor uzate – stații de epurare (mecanice, chimice, biologice etc.), tancur i pentru
colectarea apelor uzate, separatoare de ulei, bazine de sedimentare, bazine de neutralizare etc.,
instalații pentru tratarea nămolurilor;
• gestiunea deșeurilor – echipamente de stocare, colectare, tratare (ex. vehicule speciale, containere
etc.), echipamente pentru tratarea deșeurilor,
• protecția solului – echipamente pentru protecția solului poluat etc.;
• alte activități – diferite materiale pentru reducerea zgomotului, plantații de protecție etc.
Investiții pentru protecția med iului integrate în procesul de producție (investiții preventive)
Această categorie de investiții implică schimbări în producție, în procesele de operare pentru
prevenirea sau reducerea poluării la sursă. Investițiile pentru protecția mediului integrate în procesul
de producție, regăsite sub denumirea de investiții în “tehnologii curate”, însumează cheltuielile de
capital pentru adaptarea sau realizarea de noi metode, tehnologii, procese, echipamente destinate
prevenirii sau reducerii cantității de poluanți la sursă. Există două tipuri de investiții preventive:
identificate separat sau integrate.
7 Macroeconomie – note de curs, Ase.București pag. 128
8 Macroeconomie – note de curs, pag. 130
13 Investitiile identificate separat includ: metode, procese, tehnologii, echipamente destinate în
exclusivitate protecției mediului, cheltuielile re spective fiind raportate ca investiții de protecția
mediului integrate. Investiții integrate includ: metode, procese, tehnologii, echipamente care sunt
integrate cu alte activități operative, fapt pentru care sunt mai greu de identificat ca o componentă
de prevenire a poluării. În această situație numai o parte din investiții va fi raportată ca investiții
pentru protecția mediului. Această parte corespunde cu cheltuielile adiționale ocazionate de
realizarea obiectivul ui de protecția mediului vis -a-vis de o altă componentă care nu are această
funcție.
Pentru determinarea cheltuielilor adiționale se consideră tehnologia fără funcție de mediu ca
fiind tehnologie de referință iar extracostul generat de funcția de mediu va fi raportat drept i nvestiții
de protecția mediului. Identificarea investițiilor integrate se poate face în două moduri:
a) situația în care eficiența tehnologiilor, din punct de vedere al obiectivului de producție, este
aceeași, spre exemplu întreprinderea investește într -un utilaj pentru obținerea unui produs.
Randamentul acestui utilaj constă în obținerea unei cantități de produs pe oră. Presupunem că există
două utilaje cu același randament din punct de vedere al producției dar cu un potențial de emisii de
substanț e polua nte diferit:
– primul utilaj are un cost unitar de 2 0.000 lei și un volum de emisii de 0,9 kg pe unitatea de produs;
– al doilea are un cost unitar de 16 .000 lei și un volum de emisii de 0,4 kg pe unitatea de produs;
Dacă este achiziționat primul utilaj nu se vor raporta investiții pentru protecția mediului (IPM), iar
dacă se achiziționează a l doilea utilaj se va face raportarea urmărind următorul calcul:
Investiția pentru protecția mediului este egală cu c ostul unitar al utilajului
cost un itar utilaj 1=20.000 -16.000=4 .000 lei pe unitatea de produs.
b) situația î n care eficiența tehnologiilor nu este aceeași, respectiv, randamentele din punct de
vedere al producției, al costurilor și al mediului sunt diferite:
– primul utilaj are un cost u nitar de 2 0.000 lei și un cost total de operare de 4.000lei. Utilajul
respectiv produce 150 unități pe oră și un volum de emisii d e 0,9 kg pe unitatea de produs;
– al doilea utilaj are un cost unitar de 16 .000 lei și un cost total de operar e de 3.000lei. Mașina
produce 20 0 unități pe oră și un volum de emisii de 0,4 kg pe unitatea de produs. Pentr u această
situație alegerea unuia dintre utilaje se face în funcție de un criteriu de eficiență care poate fi: – dacă
se dorește numai extinderea capacității de p roducție, se va achiziționa utilajul 2 indiferent de
considerațiunile de mediu și nu se vor raporta investiții pentru protecția mediului;
– dacă societatea economică este interesată mai mult în considerațiile de mediu ca urmare a unei
posibile reglementăr i asupra emisi ilor produse de cele două utilaje , se vor raporta investiții pentru
protecția mediului calculate ca extracost între costurile unitare ale celor două utilaje , respectiv:
Investiția pentru protecția mediului este egală cu costul unitar al util ajului 2
14 – Cost unitar mașina1=20.000 -16.000=4 .000 lei pe unitatea de produs. Această suma va fi
influențată și de reducerea costurilor de operare înregistrate la utilajul 2.
Exemple de investiții pentru prevenirea poluării în diferite domen ii:
• Protecția aerului : sisteme pentru recircularea gazelor de proces, adaptarea proceselor de producție
pentru utilizarea de materii prime mai puțin poluante, procese modificate în ceea ce privește
tehnologia de combustie (ex. benzina fără plumb etc.);
• Protecția apei: sisteme închise de răcire, modificări de procese pentru evacuare de apă uzată mai
puțin poluantă, adaptarea instalațiilor pentru reducerea evacuărilor;
• Gestiunea deșeurilor : procese prin care se crește gradul de recuperare și reciclar e în procesul de
producție, măsuri de reducerea utilizării de materii prime etc. Cheltuielile curente pentru protecția
mediului cuprind acele cheltuieli care sunt necesare pentru operarea, repararea și întreținerea
instalațiilor, echipamentelor și utilajel or; pentru colectarea, tratarea, monitorizarea și controlul,
reducerea, prevenirea sau eliminarea poluanților sau a altor degradări ale mediului rezultate din
activitatea operativă a unităților. Se mai includ și cheltuielile care nu sunt legate direct de p rocesul
de producție, dar care au ca scop furnizarea de servicii de mediu (coordonare, cercetare,
managementul deșeurilor, apelor uzate etc.).9
Astfel, cheltuielile curente includ atât cheltuielile pentru producerea serviciilor cât și pentru
achiziționarea de servicii de mediu. Nu se includ amortizările pentru echipamente, utilaje și
instalații de mediu, plățile de taxe, impozite care nu sunt legate de achiziția unui serviciu de mediu.
Definiția cheltuielilor are la bază standardele contabile apl icate de întreprinderi conform Legii
Contabilității și constau în costuri de personal, energie, materiale, servicii de cercetare -dezvoltare.
Acestea corespund costurilor de operare și desfășurare a activităților proprii, considerate cheltuieli
interne și a chiziția de servicii de protecția mediului de la terți considerate cheltuieli externe.10
Cheltuielile curente interne cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activități proprii de
protecția mediului, executate de către personalul unității. Acestea includ utilizarea energiei, a
materialelor, întreținerea mijloacelor tehnice, costuri de personal, și de asememnea costuri legate de
administrarea generală a mediului, educație, informare, managementul mediului, cercetare și
dezvoltare. Cheltuielil e curente interne cuprind cumpărarea de produse conexe și adaptate, însă
exclud cummpărarea de servicii de protecția mediului. Cheltuielile curente interne pot fi grupate
după mai multe categorii, după cum urmează: Compensarea salariaților – cuprinde atat salariile cât
si contribuția socială (remunerarea salariaților care exploatează, repară sau întrețin echipamentele,
utilajele sau instalațiile pentru protecția mediului) Consum intermediar – consumurile de materii
prime, combustibili, energie, apă și alte materiale auxiliare Alte cheltuieli curente interne –
cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare, instruire, informare Totodată cheltuielile curente vor fi
9 Macroeconomie – note de curs, Ase.București pag 134
10 Macroeconomie – note de curs, Ase.București pag 134
15 grupate în alte două categorii în funcție de natura și felul activității și anume: Pentru mijloace
tehnice adăugate la sfârșitul procesului de producție .11
Cheltuieli curente ocazionate de funcționarea mijloacelor tehnice adăugate la sfârșitul
procesului de producție cuprind cheltuielile pentru personalul care exploatează, repară sau întreți n
echipamentele, utilajele sau instalațiile de mediu, precum și consumul intermediar și
auxiliar(materiale consumabile, achiziție de materii prime și materiale directe, consum de apă și
energie, alte cheltuieli materiale, întreținere și reparații, închirie ri de mașini, utilaje și mijloace de
transport). Nu se include amortizarea mijloacelor fixe întrucât se raportează la valoarea investițiilor.
Pentru mijloace tehnice integrate în procesul de producție Parte din cheltuielile curente ocazionate
de funcționar ea mijloacelor tehnice integrate de mediu, poate fi estimată fie ca diferența de cost
comparativ cu o alternativă disponibilă, fie pe baza ponderii costurilor aferente componentelor de
mediu în costurile totale. Cuprind extracosturile de personal, extracos turile de 13 consum
intermediar sau alte extracosturi. Nu se include amortizarea mijloacelor fixe întrucât se raportează
la valoarea investițiilor. Pentru activități interne de cercetare – dezvoltare Cheltuielile curente
pentru activități de cercetare -dezv oltare executate în interiorul unității de către personalul propriu .12
Cheltuielile curente externe cuprind cheltuieli pentru servicii de protecția mediului
cumpărate de la terți (inclusiv studii de protecția mediului, analize de laborator etc. ), precum și
taxele de mediu plătiteîn baza Legii nr. 105 din 25 aprilie 2006 pentru aprobarea ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 196/22.12.2005 privind Fondul pentru mediu. Delimitarea cheltuielilor
interne și externe este necesară pentru calculul ind icatorilor agregați la nivelul diferitelor sectoare și
al economiei naționale, evitându -se dubla înregistrare. Astfel, cheltuielile externe ocazionate de
achiziția de servicii pentru unele unități sunt înregistrate drept cheltuieli interne la unitătile
producătoare de servicii.
Identificarea cheltuielilor curente se face urmărind următoarele criterii:
a) pentru producătorii specializați: toate cheltuielile curente (mai puțin amortizarea) ale unității sunt
considerate cheltuieli de protecția mediului;
b) pentru producătorii nespecializați există următoarele situații:
b1) pentru un mijloc tehnic destinat în exclusivitate protecției mediului: toate
cheltuielile curente (mai puțin amortizarea) ocazionate de funcționare a mijlocului tehnic respectiv;
b2) pentru un mijloc tehnic care pe lângă funcția de producție de bază
îndeplinește și funcții de protecția mediului (ex. mijloc tehnic integrat) , toate extracosturile curente
generate de funcția de mediu;
11 Macroeconomie – note de curs, Ase.București pag 135
12 Macroeconomie – note de curs, Ase.București pag.135
16 b3) când nu pot fi individualizate cheltuielile curente la nivelul fiecărui mijloc
tehnic se estimează un procent al activităților d e protecția mediului la nivelul unității, care se aplică
la totalitatea cheltuielilor curente ale unității (mai puțin amortizarea).13
CAPITOLUL II
Structura și specificul activității de reducere a poluării mediului natural
2.1. Activități preventive
1. Reducerea emisiilor de agenți poluanți din nișa umană. În această categorie putem aminti despre
multitudinea de produse chimice folosite casnic, produse de curățare, care nu conțin substanțe
biodegradabile și care sunt poluante. Deasemenea c u ajutorul legislației pot fi standardizate
ambalajele în așa fel încât ele să fie recuperate și refolosite pentru a reduce riscul poluării. O altă
măsură este realizarea unor puncte de colectare a deșeurilor de ambalaje . Acestea sunt câteva
măsuri care po t fi luate de către stat dar există și soluții pe care le poate aplica populația printr -o
educație ecologică serioasă. De exemplu separarea deșeurilor pe categorii (sticlă, textile , materiale
plastice, metale, etc.) care pot fi triate în așa fel încât să ușureze recuperarea și reciclarea. Separarea
agenților toxici și eliminarea lor împreună cu deșeurile combustibile; reducerea deșeurilor gazoase
din bucătării și alte instalații de încălzire.
2. Reducerea emisiilor de agenți poluanți în transporturi .
Acest lucru se poate realiza prin asigurarea unei arderi complete a combustibililor, adică prin
perfecționarea motoarelor cu combustie internă sau prin existența unor sisteme de postcombustie
pentru gazele de eșapament. O altă metodă este cea legată de tipul de combustibil adică înlocuirea
cu gaze lichefiate, butan propan sau și mai bine hidrogen care este complet nepoluant.
3. Reducerea emisiilor de poluanți din agricultură.
Datorită creșterii numărului de locuitori ai planetei, vor trebui cultivate terenuri ma i puțin fertile
ceea ce înseamnă că este exclus să nu mai folosim îngrășăminte chimice sau pesticide dar va trebui
să le utilizăm cu multă măsură.
4. Reducerea emisiilor de poluanți din industrie.
Domeniul emisiile de poluanți din industrie este foarte vas t. Va trebui să reducem foarte mult aceste
emisii iar acest lucru se poate face prin modificări ale unor procese tehnologice, înlocuirea unor
materii prime în urma cărora produsele poluante să aibă valori cât mai mici. Deasemenea se
vorbește tot mai des de introducerea unor procese tehnologice închise precum și de reducerea
timpului necesar de parcurgere a unor procese tehnologice.
5. Reducerea emisiilor poluante radioactive .
13 Macroeconomie – note de curs, Ase.București pag.136
17 Foarte important este interzicerea interzicerea deversării deșeurilor radioactiv e în apele de suprafață
sau depozitarea lor pe fundul oceanelor. O altă măsură ar putea fi , interzicerea exploziilor nucleare
experimentale, inclusiv cele subterane. Cu ajutorul unor filtre pentru poluanții gazoși și stații de
tratare a apelor uzate se po ate reduce poluarea.
Construcția de stații de monitorizare a instalațiilor nucleare
Viitorul omenirii este un subiect viu discutat, soluțiile și mijloacele preconizate de diverși
specialiști, prin care Terra să rămână o planetă a vieții, diferă f oarte mult. Cert este că posibilitățile
ecologice ale planetei noastre nu au fost pe deplin exploatate. Este necesară o reducere a emisiilor
poluante în mediul înconjurător o creștere a eficienței energetice o utilizare rațională a resurselor
naturale, în vederea protecției ecosistemelor și a biodiversității.
2.2. Activități corective
Ca urmare a implementării principiilor dezvoltării durabile și adoptării unor politici de mediu ,
emisiile de substanțe poluante evacua te în atmosferă au scăzut. Pentru producerea de energiei
electrică s -au înlocuit parțial combustibili fosili cu surse alternative cum ar fi : energie nucleară ,
energie produsă în câmpurile de panouri fotovoltaice ene rgie eoliană, etc; A fost înlocuit parți al
combustibilul tip motorină cu biodiesel. La populație, s -a înlocuit la încălzirea gospodăriilor din
zona rurală (sobe tradiționale pe lemne) cu sobe modernizate care folosesc drept combustibil peleți
și care au randamente de ardere ma ri și emisii de pol uanți reduse.
Apariția autovehiculelor prevăzute cu motoarelor electrice va reduce poluarea.
Prevederea de mecanisme economico – financiare care să permită înlocuirea instalațiilor cu efect
poluant important asupra mediului cu altele mai puțin pol uante .
Altă măsură corectivă poate fi construirea de instalații de reținere, captare, stocare a
substanțelor poluante , de exemplu captarea și stocarea carbonului la i nstalațiile mari de ardere –
IMA, arzătoare cu NOx redus , filtre electrostatice, scrubere, etc.).
În ceea ce privește măsuri le de adaptare la folosințele de apă , putem aminti următoarele
măsuri corective
– conservarea apei și utilizare mai eficientă prin reabilitarea instalațiilor de transport și de
distribuție a apei
– promovarea de te hnolo gii cu consumuri reduse de apă
– reducerea cerințelor de apă
– utilizarea pentru anumite activități a apei recirculate
– utilizarea tipurilor de culturi agricole adaptate la cerințe mai reduse de apă;
– utilizarea pentru anumite folosințe a apelo r de calitate inferioară
La baza abordării de tipul “controlul poluării”stau două concepte specifice:
18 • conceptul capacitatea de asimilare, care afirmă existența unui ni vel specificat al emisiilor în
mediu, care să nu conducă la efecte inacceptabile asup ra mediului sau a sănătății
• conceptul control, care presupune că daunele aduse mediului pot fi evitate prin control de tip “end –
of-pipe”, care depinde de timpul de expunere și rata la care poluanții sunt introduși în mediu .14
Reabilitarea medi ului are în vedere protecția generală a sănătății umane și a mediului prin:
•eliminarea poluării
•eliminarea contaminanților
a. Metode de control al poluanților gazoși
Combustia . În timpul proces ului catalitic sau prin arderi cu flacără, acești poluanț i organici sunt
convertiți în vapori de apă și de produse mai puțin dăunătoare, cum ar fi emisiile de CO2.
Absorbția – efluenții gazoși sunt trecuți prin scrubere sau absorbere acestea conțin un lichid
absorbant adecvat, care elimină sau modifică unul sau mai mulți dintre poluanții prezenț i în
efluenții gazoși.
Adsorbția – efluenții gazoși sunt trecut prin
Biofiltrarea – fluxul de gaz poluat este trecut, printr -un strat solid , care constă dintr -un material
biologic, (compost, turbă, scoarță de copac etc.). Materialului filtrant suportă film subțire de apă, în
care există microorganisme viabile.
Controlul poluării apei și tehnologii de control și remediere
Schimbarea indusă de activitățile umane în proprietăț ile chimice, fizice, biologice, radiolog ice
ale apei, se numește poluarea apei care este dăunătoare pentru utili zările existente sau viitoare, cum
ar fi consumul de pește , înot,canotaj, schi nautic, sau starea de sănătate a ecosistemelor acvatice.
Pentru acest lucru trebuie ca apele poluate, uzat e să fie epurate înainte de evacuare, prin sta ții de
epurare fizico -chimică, biologică .
Controlul eroziunii solului. O problemă de mediu actuală o constituie p ierderile de sol acestea
fiind consecința practicilor neconforme de utilizare a terenuril or, de exemplu pășunatul excesiv ,
despădurir i, activităti de co nstrucții, drumuri, amplasate incorect .
2.3. Specificul activităților de reducere a poluării mediului natural
Fără a promova o politică de protecție a mediului , din perspectiv a creșterii economice , nu mai este
posibilă .
"Prevenirea este întotdeauna mai bună și mai economică decât tratarea".
Dintre măsurile concrete luate în unele țări pentru reducerea poluării mediului se pot enumera:
– impozite ecologice plătite statului;
– creșterea costului benzinei;
14 Ghid privind managementul deșeurilor www.raportaremed iu.ro/managementul -deseurilor
19 – impozite pentru protecția mediului,
– scăderea impozitelor la unele întreprinderi și creșterea impozitelor la alte întreprinderi din sectoare
poluante;
– introducerea altor impozite pentru crearea de resurse financia re ce urmează a fi utilizate în scopuri
ecologice;
– implementarea reformei fiscale ecologice, pentru menținerea constantăa veniturilor bugetare
realizate din impozite.15
Totuși, în situația în care poluarea depășește anumite limite, trebuie judeca te toate urmările,
adoptându -se o anumită gradație a riscurilor, astfel:
– sistarea activităților economice trebuie făcută numai în cazul în care poluarea este foarte mare și
nu se găsesc posibilități practice de înlăturare a agentului poluant, iar ca sol uție se preconizează
îndepărtarea din zonele urbane a industriilor puternic poluante;
– modificarea procesului tehnologic, în sensul reducerii emisiilor de noxe;
– introducerea de utilaje și instalații depoluante, care să lichideze agentul poluant, înainte de difuzia
acestuia în mediul înconjurător.16
O nouă generație de combustibili prin e xcluderea plumbului din benzină , au un conținut
extrem de redus de benzen și alte componente toxice . Prin introducerea catalizatorilor s-au adoptat
măsuri de dim inuare a poluanților conținuți de gazele de e șapament.
O etapă superioar ă din procesul complex menit să introducă standarde mai severe de apărare
împotriva poluării rutiere a fost introducerea vehiculelor cu emisie zero. Astfel au fo st înregistrate
progrese în domeniul construcției de motoare auto.
Foarte importante pentru reducerea poluării sunt măsurile de control ale transportului prin măsurile
restrictive de interziceri totale sau parțiale a circulației, măsuri de coordonare a faz elor la stopuri,
perechi de străzi cu sens unic .
Pentru unele țări constituie deja obiceiuri alegerea mersului pe bicicletă și a mersului pe jos,
în combinație cu mijloacele de transport în comun, "ecologice" .
Încă o metodă de prevenire a poluării este stoparea risipei de energie electrică .
Dorința oricărui producător este canalizată spre obținerea unor produse mai curate, mai bune,
realizate mai repede, mai ieftin, care să consume mai puțin și să nu polueze este una din direcțiile de
acțiune a mecanismelor economiei de piață.
Pentru ca producerea de energie să nu mai constituie o sursă de poluare atât de importantă se
impune pentru viitor realizarea următoarelor obiective strategice:
• accelerarea procesului de îmbunătățire a eficienței producerii, distribuirii și folosirii energiei;
• creșterea gradului de valorificare a resurselor hidroenergetice;
15 www.anpm.ro/ro/raport -de-mediu
16 www.anpm.ro/ro/raport -de-mediu
20 • promovarea unor programe de cercetare dezvoltare în favoarea surselor de energie
neconvențională;
• echilibrarea balanței emisi ei de CO2, cu capacitatea ecosistemului, a masei vegetale, de a absorbi
acest deșeu.17
CAPITOLUL III
Studiu de caz cu titlul Eficiența reducerii poluării cu numele ,,Uzina de
Aluminiu Slatina – impact asupra poluării în municipiu l Slatina ”
ALRO SA este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa
Centrală și de Est (exceptând Rusia) fiind astăzi una dintre cele mai mari companii din România,
cu o contribuție importantă la dezvoltarea economiei locale și naț ionale. Compania face parte din
grupul internațional industrial și de investiții Vimetco N.V. care își desfășoară activitatea în
industria aluminiului iar acțiunile ALRO SA sunt tranzacționate la Bursa de Valori București.
Capacitățile de producție se află în Slatina și cuprind (ANEXA 1) , o secție de electroliză ,
capacități de prelucrare, laminoare la cald și la rece și o secție de extrudate. Compania mai deține și
combinatul de alumină Alum SA din Tulcea.18 Tehnologia de fabricație și produsele ALRO sunt
atestate în conformitate cu standardele internaționale ISO 9001, ISO 14001 și ISO 18001 (OHSAS
18001) . În 30.01.2006 ALRO a obținut Autorizația Integrată de Mediu nr.1 , autorizatie reînnoită în
29.01.2016, (ANEXA 2) astfel ALRO a devenit prima companie din regiune și printre primele 10
mari companii din țară care au obținut aceste autorizații, valabile timp de 10 ani, în semn de
recunoaștere a complexului său plan de investiții pe termen lung a cărui valoare prezentă d epășește
20 de milioane USD .19
ALRO, având ca obiect de activitate producerea aluminiului prin electroliză aluminei, a
dezvoltat programe de automonitorizare a factorilor cu impact asupra mediului înconjurător și a
noxelor de muncă în colaborare cu Agenția pentru Protecția Mediului Olt. Monitorizarea efectuată
conform autorizației integrate de mediu, certifică faptul că toate emisiile produse de companie sunt
în deplină concordanță cu standardele Uniunii Europene și cu cele mai bune tehnici disponib ile în
domeniu.20
ALRO a înlocuit tehnologia de epurare umedă a gazelor cu conținut de fluor cu tehnologia de
epurare uscată a gazelor, mărind astfel randamentul de reținere de la 65% la peste 99%. În plus,
toate emisiile de poluanți sunt conforme c u standardele privind cele mai bune practici în domeniu.
17 https://www.eea.europa.eu/soer -2015/synthesis/mediul -european
18 S.C.Alro
19 S.C.Alro
20 APM -Olt
21 Un exemplu îl constituie emisiile de gaze cu efect de seră care au fost reduse de câteva zeci de ori
față de anul 1989 .21
Secțiile de producție
În ciclul de producție a aluminiului electroli tic există patru sectoare de producție: secția anozi,
sectiile de electroliză, secția turnătorie și uzina de aluminiu prelucrat.
Sectia Anozi este destinată fabricării anozilor copți necesari procesului de electroliză. Anozii
copți sunt folosiți la echiparea cuvelor de electroliză în scopul obținerii aluminiului electrolitic prin
electroliză aluminei calcinate într -o baie de săruri topite (criolit, fluorură de aluminiu).
Sectia Anozi cuprinde urmatoarele instalatii în functiune:
– turnuri de p asta cu o vibropresă unde se fabrică pasta de anozi și apoi prin vibropresare se
formează anozii cruzi
– cuptoare de coacere în care are loc calcinarea anozilor cruzi în scopul cocsificării smoalei,
eliminării umidității și volatilelor, faza în care se obțin anozii copți;
– instalație de epurare volatile smoală – a rezultat în urma procesului de fabricare anozi cruzi.
Secțiile de Electroliză în funcțiune în numă r de trei, au fiecare câte două hale. În aceste secții
are loc procesul propri u-zis de fabricare a aluminiului. Agregatul conducător al aces tor hale de
electroliză îl constituie cuva de electroliză. Secțiile sunt prevăzute cu două centre de epurare uscată
a gazelor, având un randament de reținere a fluorului de minim 99,5%. Secțiile au fost modernizate
în două etape, prin construcția instalațiilor de reținere a noxelor din gazele rezultate, care după ce
sunt epurate, sunt dirijate la coșul de evacuare.
Sectia Turnatorie este secția unde aluminiul electrolitic extras pneumat ic din cuvele de
electroliză este aliat cu diverse materiale în cuptoare și apoi turnat sub diverse forme ( sleburi,
lingouri, sarme și bare). Aceste cuptoare de elaborare/omogenizare constituie sursele de emisie cele
mai importante pentru secția turnator ie. În secția turnatorie functioneaza o instalație de captare și
filtrare gaze arse.
Uzina de Aluminiu Prelucrat
În această locație, sleburile sunt laminate la cald și la rece în plăci, table și bobine.
Pe lângă aceste sectoare, în ALRO funcțione ază o serie de secții auxiliare și de întreținere, necesare
asigurării funcționării secțiilor de bază: secția de transformare și de redresare a curentului electric,
secția de reparații metalurgice, secția de transport intern și depo zitele. Capacitatea de producție a
ALRO permite obținerea anuală a 265.000 tone de aluminiu electrolitic, 300.000 tone de produse
turnate din aluminiu primar și 120.000 tone de pro duse prelucrate din aluminiu .22
ASPECTE DE POLUARE ÎN INDUSTRIA ALUMINIULUI . Producerea al uminiului intervine cu
influențe importante asupra mediului și până nu demult, uzinele de electroliză pentru producerea
21 S.C.Alro
22 S.C.Alro
22 aluminiului reprezentau pete negre pe hărțile ecologice. Emanațiile de compuși de fluor sub forma
de acid fluorhidric și pulberi de flu oruri au constituit cel mai important factor de deteriorare a
mediului cu influențe asupra vegetației, animalelor, solului și omului.
Emisiile de noxe în aerul atmosferic, includ o diversitate mare de substanțe. Pulberile de
alumina și de cocs pr ovin din sistemul de transport; compușii gazoși și pulberile cu fluor, oxizii de
carbon și de sulf cat și alte pulberi sunt emanate din cuvele de electroliză. Același gen de noxe plus
vapori de smoală, pulberi de cărbune și emanații de hidrocarburi aromat ice rezultă din coacerea
anozilor. 23
La prelucrarea aluminiului secundar cele mai întâlnite emanații sunt acidul clorhidric și
acidul fluorhidric precum și pulberi de fluxuri și de oxizi metalici. Dintre toate sursele de poluare,
sursa majora o reprezenta electroliza aluminiului. Degajarea unor compuși ai fluorului cu carbonul
(CF 4, C2F6) reprezenta un factor favorizant al efectului de seră. Prin măsurile tehnice luate de către
ALRO: capotarea cuvelor de electroliză, instalații de reținere a nox elor, a fost evitată emisia acestor
poluanți în aerul atmosferic.
În literatura de specialitate se prezintă următoarele cifre privind poluarea unei uzine de electroliză
cu anozi precopți fără i nstalații de reținere a noxelor
Denumirea noxei Valoare
Pulberi
HF
Fluoruri 20-80 kg / t
6-12 kg / t
6-12 kg / t
Pulberile de alumină și de cocs ce se degajau în sistemele de transport reprezentau o altă sursă
de poluare. Pentru evitarea acesteia, a fost realizat sistemul de transport pneumatic al
aluminei.Captarea pulberilor în procesul tehnologic aduce și un efect economic cert. În privința
noxelor gazoase rezultate la tratarea metalului în turnatorie sau în instalațiile de aluminiu prelucrat
s-au implementat măsuri de reținere a acestora la sursa de poluare.
Tehnologia de epurare a gazelor de la cuptoarele de coacere a anozilor asigură randamente de
reținere ridicate (peste 99%) pentru gudroane și compuși ai fluorului.24 Referitor la emisiile în
atmosfera pentru o uzină de electroliză, ghid ul elaborat de Banca Mondială indica urmatoarele
limite:
Poluanți Valori maxime
Pulberi
HF
F total
Compusi organici volatili 30 mg / m3
1 mg / m3
2 mg / m3
20 mg / m3
23 APM -Olt
24 S.C.Alro
23 Relația mediu – tehnologie. Politica de Mediu
ALRO S.A. promovează o politic ă de reducere a impactului negativ al activității proprii asupra
mediului, menținând calitatea ridicată a produselor sale, calitate cerută de clienți.
În acest scop , activitatea ALRO respectă următoarele direcții principale :
ALRO S.A. respectă legislați a de mediu actuală și toate schimbările (modificările )sale ulterioare.
ALRO S.A. es te dedicată îmbunătăț irii continue a performanțelor sale legate de mediu și prevenirii
poluării generate de activitățile proprii.25
Toată atenția necesară este acordată preg ătirii și sensibilizării personalului propriu cu privire la
problemele de mediu cât și încurajării unei atitudini favorabile ”prietenoase “față de mediu a
acestuia .
În mod regulat, managementul ALRO S.A. revizuiește și adaptează politica de mediu în scop ul
măririi eficienței acesteia . Toti angajatii cunosc și respectă această politică .
INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA și DISPERSIA POLUANTILOR
,,Lucrările de investiții efectuate de ALRO, au condus la reducerea poluării sub limitele admi se
de legislația de mediu. Astfel, pentru reducerea poluării aerului, ALRO a realizat următoarele
lucrări de investiții:
1. capotarea cuvelor de electroliză, cu efect direct în reducerea emisiilor de fluor, atît în halele de
electroliză cât și în zona medi ului înconjurător, respectându -se cele mai exigente standarde
internaționale cu referire la protecția mediului; efectul produs asupra mediului constă în faptul ca
asigură o eficiență mare de colectare a gazelor precum și o minimizare a deschizăturii inserț iilor în
timpul funcționării, pentru a limita emisia de poluanți în aerul ambiant al halelor;
2. filtrarea gazelor după adsorbția fluorurii pe suprafața aluminei, reținerea aluminei fluorurate pe
filtre de panză și utilizarea aluminei fluorurate în proces ul de electroliză; automatizarea procesului
tehnologic și controlul lui cu ajutorul calculatoarelor de proces;
3. monitorizarea on -line a temperaturii, a depresiunii, debitului de gaz, cu efect în reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră generate de i nstalațiile de ardere; monitorizarea pulberilor prin
calculul indirect al depresiunilor;
4. întreținerea eficientă a instalațiilor și echipamentelor pentru menținerea unei colectări riguroase a
noxelor gazoase;
5. monitorizarea emisiilor de poluanți în atm osferă prin prelevarea frecventă de probe și prin
determinarea continutului de noxe, atât pentru aerul ce iese din sistemul de curățare cât și pentru
aerul din sistemul de ventilație al halei;
25 S.C.Alro
24 6. monitorizarea și controlul temperaturii cuptoarelor de topir e pentru a preveni formarea de pulberi
de metal și oxid de metal prin supraâncălzire;
7. monitorizarea on -line a intensității și tensiunii curentului în procesele electrolitice, parametri ce
influențează în mod direct generarea emisii lor de gaze cu efect d e seră .”26
Reducerea emisiilor din surse punctiforme în aer . Gazele degajate în timpul procesului de
electroliză sunt preluate de centrele de tr atare pe cale uscata ( CTG 1 ( Centrul de tratare gaze)
aferent halelor 9 și 10 și CTG 2 aferent halelor 5,6,7,8 ), unde noxele sunt epurate pe cale uscată și
apoi dirijate la coșul de evacuare.
Centrul de tratare gaze nr.2 aferent halelor de electroliză nr.5, 6, 7 și 8 . Circuitul gazelor
degajate este următorul: în amonte de CTG, fie care cuvă de electroliză este legată la colectorul
principal cu ajutorul manșoanelor izolante. Colectoarele principale duc gazele murdare la intrările
unor ghene sub reactoare. Aceste ghene repartizează gazele între fiecare reactor Venturi, în cadrul
cărora este injectată alumină proaspătă și recirculată. Alumina adsoarbe pe suprafața sa florul.
Gazele conținând alumina fluorurată sunt apoi dirijate către filtre, care separă particulele solide de
gaz . Gazele sunt repartizate în mod egal între fiecare modu l (reactor și filtru) cu ajutorul unor
registre de reglaj situate la ieșirea din fiecare filtru.Un modul poate fi oprit și izolat în orice moment
pentru lucrăril de întreținere. După epurare, gazele sunt colectate la ieșirea din fiecare filtru într -o
ghen ă de ieșire comună, care dirijează gazele către un ansamblu de ventilatoare situate în aval de
partea filtrantă. Aceste ventilatoare refulează gazele curate în atmosferă printr -un coș comun.27
Emisiile din surse punctiforme la Secția Electroliză sunt :
– Pulberi cu alumină, pulberi cu fluor, HF, tetrafluorura de carbon, fluor și compuși (HF), NO, NO 2,
SO 2, CO 2,CF 4, C2F6.
Monitorizarea noxelor și modalitatea de reducere a poluării se realizează prin:
– Aspirație gaze de la cuve, aducerea acestora în Centrul d e Tratare Gaze (CTG), reținerea fluorului
și pulberilor din gaze în strat de alumină, reținerea în filtre cu saci și desprăfuirea gazelor urmată de
dispersia gazelor epurate la coș.
– Coordonarea procesului de reținere gaze arse și reținerea fluorului în s trat de alumină se face prin
coordonare de calculatoare de proces.
Emisii din surse punctiforme la Secția Anozi
Din procesul de fabricație anozi cruzi ( obtinere pastă anodică) rezultă emisii de vapori de
smoală. Pentru epurarea gazelor s -a conce put un sistem de tratare care constă în principal, în
colectarea și tratarea gazelor printr -un proces uscat, într-un reactor vertical tip Venturi în care se
injectează cocs de petrol fin. Particulele de cocs reacționează cu volatilele de smoală prin
fenomenul de adsorbție pe suprafață, astfel se realizează purificarea gazelor de vaporii de smoală.
26 S.C. A lro
27 APM Olt
25 Amestecul de cocs și smoala adsorbită pe suprafața cocsului, denumit cocs reactat, împreună cu
gazele volatile sunt trecute într -un filtru cu saci unde se separă particulele și praful iar gazul filtrat
este evacuat în atmosferă. Emisiile din surse punctiforme la Secția Anozi sunt:
Gaze arse de la cuptoare, SO x, CO 2, fluor, pulberi, NO, NO 2, SO 2, CO 2, NO x, gudroane solubile
condenstae, alumină.
Pentru redu cerea poluării, se realizează reținerea în filtre cu saci și epurarea gazelor, dispersia
gazelor epurate la coș. Coordonarea procesului de reținere gaze arse și retinerea fluorului în strat de
alumin ă se face prin coordonare de calculatoare de proces.28
Emisii din surse punctiforme la secția Turnătorie
Sursa de emisie o constituie cuptoarele de elaborare metal și cuptoarele de omogenizare, cu
următoarele noxe: pulberi, fluxuri, SO 2, NO x,CO 2.
Pentru reducerea poluării, se urmărește eficientizarea procesului energetic .
Emisiile fugitive
Emisiile fugitive definite de Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător sunt emisii
nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre, uși și alte orificii, sisteme de ventilare sau
deschidere, care nu intră în mod normal în categoria surselor dirijate de poluare .Emsiile fugitive
eliberate pe platforma ALRO sunt pulberile provenite din depozitarea materiilor prime, din
descărcarea materiilor prime sau din sistemele de transport.
Aplicarea celor mai bune tehnologii la ALRO
Un element esențial al Directivei Europene 2009/31/CE privind prevenirea și controlul
integrat al poluării mediului (IPPC) este cerința aplicării "celor mai bune tehnici disponibile" (BAT)
în cadrul tuturor instalațiilor noi.
Directiva definește:
,,cele mai bune tehnici disponibile” – cel mai eficient și mai avansat stadiu de dezvoltare al
activităților și metodelor de funcționare corespunzătoare, al tehnicilor speciale fiind considerat
adecvat și practic, în principal ca bază pentru stabilirea valorilor limită de emisie pentru a evita în
general efectele emisiilor asupra mediului, sau în cazul în care aceasta nu este posibil, atunci să fie
diminuate";
,,cele mai bune” – tehnicile cele mai eficiente în atingerea unui nivel general ridicat de protecție a
mediului, în ansamblul său";
,,tehnici” includ atât tehnologia aplicată cât și modul, felul în care instalația este planificată,
construită, întreținută, exploatată și scoasă din funcțiune;
,,disponibile” – tehnicile, dezvo ltate la o scară, care, considerând relația costuri/beneficii, fac
posibilă aplicarea în condiții economice și realizabile tehnic în sectorul industrial respectiv,
28 S.C.Alro
26 indiferent dacă aceste tehnici sunt utilizate sau realizate în statul membru respectiv, într ucât sunt
accesibile pentru operator în condiții rezonabile;
Directiva 2009/31/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării mediului (IPPC) este
transpusă în legislația românească prin OUG nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat a l
poluării, modificată și completată de Legea nr.84/2006, modificată de OUG nr.40/2010 aprobată
prin Legea nr.205/2010 referitoare la prevenirea și controlul integrat al poluării mediului [10].
În vederea unei armonizări la nivel european a celor mai bune tehnici disponibile (BAT),
Directiva IPPC prevede în articolul 17 aliniatul (2) necesitatea organizării a unui schimb de
informații asupra celor mai bune tehnici disponibile. În acest scop, Forumul pentru schimbul de
informații (IEF) destinat p ărților interesate reunește reprezentanți din toate statele membre, precum
și reprezentanți ai sectoarelor industriale relevante și ai organizațiilor neguvernamentale de mediu,
discută aspecte generale legate de schimbul de informații privind BAT și își dă avizul înainte de
adoptarea acestora de către Comisie.
Pentru protecția atmosferei, ALRO a înlocuit tehnologia de epurare umedă a gazelor cu
conținut de fluor cu tehnologia de epurare uscată a gazelor, mărind astfel randamentul de reține re de
la 65% la peste 99%.În plus, toate emisiile de poluanți sunt conforme cu standardele privind cele
mai bune practici în domeniu. Un exemplu il constituie emisiile de gaze cu efect de seră care au fost
reduse de cateva zeci de ori fata de anul 1989 . (grafic nr.1) În același timp, programele de investiții
în protecția mediului au permis companiei ALRO SA să obțină certificarea ISO 14001 pentru
managementul protecției mediului înconjurător iar acum cativa ani a primit Diploma de
excelență pentru performa nțe deosebite în ceea ce priveste protecția mediului înconjurător.
ALRO implementează măsuri de eco -eficientizare și siguranță de -a lungul întregului proces
de producție, fiind implicată în activități legate de probleme globale de mediu prin co operarea
activă cu organizații internaționale în problematica reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a
intregii game de poluanți generati pe amplasamentele societății.
Tehnici BAT pentru reducerea emisiilor, aplicate la ALRO . 29
Cele mai bune tehnici ( BAT) implementate la ALRO pentru captarea și epurarea gazelor,
includ următoarele elemente:
Monitorizarea on -line a parametrilor de lucru ( temperatura, presiunea sau depresiunea și volumul /
debitul de gaz);
Monitorizarea componentilo r din gaze ( O 2, SO 2, CO, praf, NOx etc)
Monitorizarea vibratiilor la ventilatoare pentru a detecta blocajele și eventualele avarii ale
echipamentelor
Monitorizarea on -line a intensității și curentului în procesele electrolitice
29 APM Olt
27 Monitorizarea on -line a inc ărcării cu particule de praf ce reflectă nivelul emisiilor de pulberi;
Monitorizarea și controlul temperaturii cuptoarelor de topire pentru a preveni formarea de pulberi
prin supraîncălzire
Responsabilizarea operatorului pentru optimizarea nivelelor de sup raveghere ;
Instruirea și evaluarea continuă a operatorilor, inginerilor și a altor persoane responsabile, în ceea ce
privește instrucțiunile de exploatare, utilizarea tehnicilor moderne de control și a semnificațiilor
alarmelor.
Reciclarea integrală a deș eurilor de aluminiu și aliaje rezultate din ALRO prin punerea în funcțiune
a atelierului de Eco -Topitorie .
Alimentarea cu alumină care se realizează pneumatic prin intermediul unui sistem de control
proces computerizat. Întregul ansamblu face po sibilă eliminarea deschiderilor inserțiilor pentru
alimentarea cu alumină, controlarea compoziției chimice a băii de electroliză și reducerea la minim
a emisiilor de fluorocarburi formate în timpul efectelor anodice.
Monitorizarea emisiilor de po launti în atmosferă prin prelevarea frecventă de probe sau prin
determinarea conținutului de noxe;
Au fost implementate deasemena și tehnici de scădere a consumurilor de energie.
CONCENTRAȚII DE POLUANȚI ADMIȘI LA EVACUAREA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
ALRO respectă valorile limită ale emisiilor de poluanți conform prevederilor legislației de mediu.
TABEL nr. 1. Factorul de mediu „AER” – emisii Hale electroliză CTG 1 și CTG 2
Nr. crt. Poluant Valori limită stabilite conform BAT (mg/Nmc)
1 Fluorul și compuș ii săi (exprimați ca HF) 5
2 Fluoruri (pulberi) 5
3 Pulberi totale 20
4 SO 2 300
Secția Anozi CTF
Nr. crt. Poluant Valori limită stabilite conform BAT (mg/Nmc)
1 Pulberi totale 20
2 SO 2 300
3 NOx ( expr. în NO2) 200
4 BaP 0,01
(sursa – S.C. Al ro)
Emisii și imisii
Conform legislației în vigoare, emisiile și imisiile sunt definite astfel:
(1) emisie de poluanți: eliminarea în atmosfera a unor poluanți solizi, lichizi sau gazoși din surse
punctiforme sau de suprafață.
28 (1.1) norme de limitare pre ventiva a emisiilor: norme privind valorile concentratiilor maxime de
poluanți admise a fi eliminate în atmosfera de catre diferitele activitati antropice
(2) imisie: transferul poluanților în atmosfera catre un receptor (omul și factorii sistemului sau
ecologic, bunuri materiale etc.)
(2.1) norme de imisie: norme privind valorile concentratiilor maxime admisibile ale unor substante
poluante în atmosfera
Emisiile din ALRO
Pentru emisii, punctele de prelevare din ALRO sunt urmatoarele:
Sectiile de electroli ză – Centre de tratare gaze electroliză
Indicatori fizico -chimici: fluor, pulberi, NOx, SO2 +aparatura cu senzori electrochimici
Sectia Anozi – Centrul de Tratare Fum
Indicatori fizico -chimici: NOx, SO2 – aparatura cu senzori electrochimici
Sectia Turnatori e
Indicatori fizico -chimici: Pulberi, NOx, SO2 – aparatura cu senzori electrochimici; Clor.
Imisii la locul de munca în ALRO
Alegerea punctelor de prelevare ține seama de noxele existente și de potențialul de apariție a
noxelor.
În halele de electroliză:
– Se prelevează două probe a cate 15 minute pentru expunerea pe termen scurt, reprezentand
atmosfera generală din hala. Prelevarea se face prin deplasare de la un capăt la altul al halei cu
opriri la cuvele care prezintă lucrări tehnologice ( extracție, p lonjare, alimentare, schimbare anod)
– noxe chimice: acid fluorhidric, aluminiu și oxizi ( pulberi); pentru SO2, CO: se consideră valoarea
medie înregistrată pe durata a 15 minute cu analizorul portabil de gaze.
– noxe fizice: temperatura, viteza curențilo r de aer, umiditatea
Grafic nr.1 (sursa S.C.Alro)
29
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL PROTECȚIEI MEDIULUI
ALRO are în structura sa un management al riscului foar te bine definit. Coordonarea ris cului
în instalaț ii și pe ansamblul socie tății se rea lizează prin manager de risc.
,,Pentru conformare, în ALRO sunt implementate, actualizate și d ifuzat e documente interne care
vizează prevenirea accidentelor și a consecin telor acestora, dupa cum urmează :
– Plan de măsuri de prevenire po luare accidentală
– Program de combatere a efectelor poluării accidentale
– Plan de măsuri de intervenție în caz de accidente cu substanțe periculoase
– Regulamentul REACH – Regulament (CE) nr.1907/2 006 privind
înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restrictionarea substantelor chimice
(REACH)
– Procedura privind gestionarea uleiurilor minerale uzate
– Plan de urgența internă.30
Planurile societății ALRO cuprind măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării accidentale,
scenarii de siguranță la foc și măsuri de prevenire și stingere a incendiilor precum și măsuri de
preveni re și combatere a dezastrelor . Planurile cup rind de asemenea responsabilități pentru punerea
în practică a măsurilor respective. Periodic se fac instruiri cu echipele de intervenții.
Directiva 2008/1/CE modificată de Directiva 2009/31/CE privind prevenirea și controlul
integrat al poluării mediului (IPPC) este transpusă în legislația românească prin OUG nr. 152/2005
privind prevenirea și controlul integrat al poluării, modificată și completată de Legea nr.84/2006,
modificată de OUG nr.40/2010 aprobată prin Legea nr.205/2010 referitoare la p revenirea și
controlul integrat al poluării mediului.
Obiectivul Directivei este acela de atingere a unui nivel înalt de protecție a mediului în
întregul său, prin implementarea măsurilor de prevenire sau de r educere, iar unde reducerea nu este
posibilă, măsuri de diminuare ale producerii poluării în atmosferă, apă și sol, inclusiv aplicarea unor
30 S.C.Alro
30 măsuri privind managementul deșeurilor, eficiența energetică, a resurselor și prevenirea
accidentelor.
Directiva acoperă o serie de activități industriale (producția de metale, minerale, chimicale,
hârtie, textile, piele, produse alimentare, uleiuri) și din agricultură (creșterea intensivă a păsărilor de
curte, a porcilor) pentru care în conformitate cu princip iile ,,poluatorul plătește” și a ,,prevenirii
poluării” este necesar să se stabilească un cadru general pentru controlul principalelor activități
industriale.
Directiva IPPC stabilește principii în vederea autorizării și controlului instalați ilor, cât și o
abordare integrată prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru atingerea unui
nivel înalt de protecție a mediului în ansamblul său, luând în considerare costurile și beneficiile.
Principiile de bază în aplicare a Directivei IPPC, în vederea realizării unui sistem integrat
pentru prevenirea și controlul poluării provenite de la activități specifice, sunt:
Abordarea integrată care să țină cont de performanța de mediu a întregii instalatii, cuprinzând, de
exemplu em isiile în aer, apă și sol, generarea de deșeuri, utilizarea de materii prime, eficiența
energetică, zgomot, prevenirea accidentelor, precum și readucerea amplasamentului în momentul
închiderii la o stare satisfăcătoare;
Aplicarea celor mai bune t ehnici disponibile (BAT) în condițiile autorizării, inclusiv stabilirea
valorilor limită de emisie (VLE) care trebuie să se bazeze pe aceste tehnici BAT;
Flexibilitatea permite autorităților competente pentru protecția mediului ca în determinar ea
condițiilor de autorizare să țină seama de caracteristicile tehnice ale instalației, amplasarea
geografică a acesteia și condițiile locale de mediu.
Participarea publicului la procesul decizional de emitere a autorizațiilor integrate de medi u și
informarea lui cu privire la emiterea autorizațiilor pentru instalații noi, pentru orice modificare
substanțială sau a condițiilor unei autorizații. Autoritatea competentă pune la dispoziția publicului
detalii cu privire la măsurile luate de către ope rator la încetarea definitivă a activităților, precum și
rezultatele monitorizării emisiilor, așa cum sunt prevăzute în temeiul condițiilor de autorizare și
deținute de către autoritățile competente.
1. Gradul de poluare industrială s -a redus semnificativ în urma investițiilor masive făcute de
firmele care au preluat vechile locații industriale. ALRO a încetat sa mai fie poluatorul principal în
urma unor investiții semnificative (aproximativ 120 mil. Euro). O problemă amintită de majoritatea
firmelor parti cipante la discuții a fost aceea a costurilor ridicate privind colectarea și depozitarea
deșeurilor industriale, datorate faptului că punctele de preluare sunt foarte departe de platforma
industrială.
2. Calitatea aerului
31 Datorită specificului activităț ilor industriale desfășurate în mod tradițional în Slatina, percepția
generală este aceea a existenței unui mediu poluat, cele mai afectate componente fiind calitatea apei
și a aerului. În ultimii ani situația s -a îmbunătățit, pe de o parte datorită dispar iției unor agenți
economici mari poluatori și pe de altă parte datorită investițiilor masive făcute de investitorii care
au preluat fostele fabrici. Opinia general împărtășită este aceea că în Slatina nu mai există probleme
majore privind poluarea aerului, fapt dovedit și de înregistrările aparatelor de măsură existente în
oraș și pe platforma industrială. Mai mult, perspectivele sunt de îmbunătățire continuă a situației
datorită programelor de conformare adoptate de principalii poluatori. O problemă majoră o
reprezintă încă pulberile în suspensie prezente în atmosferă. Totuși, se fac eforturi în vederea
ameliorării situației, existând un program de igienizare a străzilor. Conform discuțiilor purtate, un
aspect îngrijorător îl reprezintă lipsa responsabilită ții față de mediul înconjurător al unor agenți
economici (mai ales firme mici și mijlocii) care nu utilizează aparatura performantă de care dispun,
din rațiuni economice, în vederea supravegherii continue a emisiilor.31
3. Calitatea apei potabile, a rețele i de canalizare și a râului Olt .
Conform analizelor Companiei de Apă Olt, calitatea apei furnizată prin intermediul sistemului de
alimentare cu apă a orașului corespunde parametrilor calitativi. Aprovizionarea cu apă a
municipiului se face în principal di n puțuri de adâncime medie și mare, ceea ce înseamnă că nu
există pericolul, cel puțin teoretic, ca acestea să fie afectate de poluanții de suprafață. Totuși, există
probleme cu anumite puțuri care au un conținut ridicat de amoniu, periculos pentru sănătat ea
umană. Problema majoră a rețelei de apă este vechimea infrastructurii, o mare parte din aceasta
depășind perioada normală de utilizare. Acest fapt afectează negativ calitatea apei recepționate de
consumatorii casnici. În ceea ce privește situația apei r âului Olt, un aspect pozitiv este acela că
sistemul de lacuri în cascadă elimină în mare măsură sursele de poluare pe râu; exceptând posibilele
accidente, singurul pericol este reprezentat de încărcătura bacteriologică. 32
4. Poluarea fonică
Poluarea fonic ă este în strânsă legătură cu traficul urban; la fel ca și în alte orașe, în ultimii ani a
avut loc o creștere a parcului de vehicule. Actuala variantă ocolitoare traversează unele cartiere de
locuințe, iar casele sunt adesea afectate de trepidații ceea ce provoacă disconfort localnicilor. Din
aceste motive, se preconizează că o soluție ce ar devia traficul în afara orașului ar fi binevenită.
5. Spații verzi
Există numeroase programe de înfrumusețare și înverzire a orașului, iar rezultatele sunt percepute
pozitiv de către populație. Din păcate, furtul ghivecelor sau plantelor ornamentale constituie încă o
problemă majoră iar Corpul Gardienilor Publici nu dispune de suficient personal de pază. Conform
statisticilor disponibile, în prezent în Slatina sunt ap roximativ 11 mp de spațiu verde per locuitor,
31 APM Olt
32 APM Olt
32 mult sub media europeană și de aceea programul de „înverzire” trebuie să continue, mai ales pentru
a contracara efectele poluării industriale și pentru a îmbunătăți imaginea orașului.
6. Starea de sănătate a p opulației și mediul înconjurător
Trecutul industrial al municipiului și poluarea au determinat apariția unor cazuri de boli
profesionale în trecut, în special datorate nivelului mare al concentrației de fluor. În prezent,
bolnavii înregistrați reprezintă cazuri cronice, vechi de cel puțin 14 ani. O mare parte a bolilor
înregistrate s -au datorat unei igiene necorespunzătoare și unui nivel scăzut de sanitație: boli
digestive, hepatită tip A, leptospiroză. Aceasta din urmă este determinată în special de pescu itul în
canalele de fugă ale fostului sistem de irigații și în bălțile din proximitatea orașului. Factorul
esențial în evitarea acestor probleme este educarea populației; în acest sens s -au desfășurat și sunt în
desfășurare proiecte de informare și conștie ntizare a populației (dintre care unele propuse în Agenda
Locală 21).
7. Salubrizare, colectarea și depozitarea deșeurilor menajere și industriale
Groapa de gunoi a orașului nu este conformă standardelor europene și reprezintă un pericol pentru
mediul în conjurător și pentru sănătatea populației. Garda de mediu a semnalat acest fapt iar
Primăria va fi nevoită să construiască un nou spațiu de depozitare a deșeurilor (în prezent Primăria a
contestat în justiție decizia de sistare a depozitării). În prezent s e încearcă continuarea proiectului de
construcție a unei halde menajere început acum 15 ani și rămas neterminat din lipsă de fonduri. Atât
închiderea haldei neconforme cât și deschiderea depozitului ecologic de deșeuri menajere sunt pe
lista proiectelor pe ntru care Primăria speră să acceseze fonduri europene, studiile de fezabilitate
fiind deja în lucru. În paralel se desfășoară un proiect pentru o investiție de anvergură la nivel
județean privind construcția unei gropi ecologice regionale, proiect finanțat din fonduri ISPA. Pe
lângă depozit se are în vedere construcția a cinci stații de transfer. Din păcate, se consideră că nu
există nici o posibilitate de accelerare a execuției iar calendarul este foarte strâns, ceea ce pune sub
semnul întrebării succesul proiectului.
O problemă importantă o reprezintă inexistența în prezent a unui sistem de colectare
selectivă a deșeurilor. În urma analizei se desprind următoarele concluzii:
1. Imaginea Slatinei de oraș industrial, poluat, încă persistă deși si tuația reală s -a îmbunătățit
semnificativ datorită investițiilor masive.
2. Este nevoie de campanii de informare și educare a populației și a firmelor privind importanța
protejării mediului înconjurător și adoptării unui mod de viață „verde.”
3. În ultim ii ani aspectul orașului s -a îmbunătățit considerabil, Slatina devenind un oraș mai curat.
Având în vedere cadrul natural, este posibil să se dezvolte eco -turismul.
4. Este necesară o colaborare mai strânsă între toți actorii implicați în domeniul protecț iei mediului
33 5. Este nevoie de asumarea responsabilității la nivel individual, puterea exemplului personal fiind
adesea cea mai bună metodă educativă.
6. Datorită relațiilor funcționale, eficiente care există în acest moment la nivelul autorităților publ ice
locale, Slatina poate deveni un model pozitiv de implementare a principiilor dezvoltării durabile. În
acest context ar fi oportună înființarea unui centru de resurse de dezvoltare durabilă, unde să fie
reunite toate resursele și informațiile existente în vederea dezvoltării unor proiecte.
7. Posibilitatea accesării fondurile structurale reprezintă o oportunitate ce trebuie utilizată, având în
vedere că prin acestea sunt eligibile pentru finanțare o serie întreagă de activități ce vizează
protecția medi ului, inclusiv certificare. Este însă nevoie de o mai bună popularizare a oportunităților
existente; un rol important în acest sens ar putea să -l aibă Agenția pentru Protecția Mediului Olt.
8. Toate proiectele ce vor fi incluse în viitorul plan de acțiune trebuie să fie în concordanță cu
prioritățile naționale și regionale în domeniul protecției mediului și dezvoltării durabile, așa cum
sunt ele exprimate în documentele programatice și programele operaționale.
9. Reducerea consumului de energie, promovare a reciclării, educarea populației în sensul
respectării mediului trebuie să fie o prioritate pentru autorități.33
1. Orașul Slatina se prezintă ca un centru urban în dezvoltare, cu elemente de gentrificare, cu
deosebiri evidente între cartierele sale atât în ce privește accesul la utilități publice dar și în materie
de servicii.
2. Numeroase probleme sociale ale municipiului au fost reduse sau chiar eliminate: poluarea (prin
retehnologizarea ALRO s -a obținut reducerea poluării), șomajul, starea proastă a stră zilor, dar
rezolvarea problemelor majore de infrastructură a fost amânată (ex: reabilitarea rețelei de apă) și
riscă să afecteze la începerea ei îmbunătățirile edilitare realizate în ultima vreme.
3. Primăria depune eforturi pentru a avea o comunicare efic ientă cu publicul. Un exemplu de bună
practică este emisiunea „Audiență în direct” de la televiziunea locală, unde responsabili din cadrul
primăriei răspund în direct la întrebările formulate de cetățeni.
4. Schimbările evidente, caracterizate de lucrări c entrate mai mult pe înfrumusețarea spațiului
public, sunt interpretate fie în mod optimist, fie într -o notă sceptică. Se apreciază faptul că lucrurile
merg într -un sens bun, se mișcă, dar se pun la îndoială prioritățile alese de primărie și modul de
realiz are a proiectelor. 34
5. Antreprenoriatul nu manifestă încă o funcție activă în viața socială, birocrația pune piedici
dezvoltării de parteneriate public -privat, iar sectorul terțiar nu este puternic dezvoltat.
Dintre realizările S.C. ALRO S.A în domeniul pr otecției mediului, pot fi amintite următoarele:
acționariatul, managementul și angajații ALRO au înțeles că a fi performant înseamnă a lucra într –
33 Primăria Municipiului Slatina
34 Primăria Municipiului Slatina
34 un microclimat de muncă corespunzător din punct de vedere al securității și sănătății ocupaționale, a
proteja mediul înconjurător și a respecta comunitatea locală.
În acest context politica de mediu a S.C. ALRO S.A., integrată sistemului de management calitate –
mediu – securitate, a urmărit prin proiectele promovate încadrarea în normele europene privind
protecț ia mediului, siguranța în operare și îmbunătățirea condițiilor de muncă, toate în ideea
realizării dezideratului de creștere continuă a performanțelor sale.
Prin politica în domeniile calității, mediului, securității și sănătății ocupaționale, ALRO promove ază
mecanisme de reducere a impacturilor negative asupra mediului și de îmbunătățire a performanțelor
de mediu cu respectarea strictă a tuturor reglementărilor legale aplicabile activităților sale. Pentru
aceasta, se au în vedere următoarele:
Conformarea la legislația actuală de mediu și la oricare evoluție a acesteia;
Prevenirea și combaterea poluării mediului prin investiții în modernizări tehnice și tehnologice;
Asigurarea funcționării mașinilor, utilajelor și instalațiilor la parametrii tehnologici;
Monitorizarea permanentă a factorilor de mediu;
Instruirea, conștientizarea și responsabilizarea întregului personal privind problemele de protecția
mediului;
Promovarea unei mentalități și a unei culturi organizaționale de tip „prieten al naturii”;
Colaborarea și comunicarea permanentă cu autoritățile și comunitatea locală;
Îmbunătățirea continuă a sistemului de ma nagement al protecției mediului .
Politica și obiectivele de mediu ale S.C. ALRO S.A. Slatina sunt comunicate și înțelese de
întregul personal și sunt disponibile pentru public. Politica de mediu promovată de managementul
de vârf a condus în ultimii ani la eliminarea totală a penalizărilor și reclamațiilor venite din partea
organismelor guvernamentale, non -guvernamentale și ale co munității locale, în condițiile în care
problematica mediului a devenit unul dintre aspectele cele mai mediatizate pentru România, ca țară
membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Un domeniu important al activității de protecția mediului î n ALRO îl reprezintă prevenirea
accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase. În acest sens, compania a elaborat
o serie de planuri interne a căror implementare conduc la eliminarea riscurilor de producere a unor
astfel de evenimente cu impact impact grav asupra mediului înconjurător și care reglementează
modul de intervenție în cazul în care acestea ar avea loc.
Prin Biroul de Analize și Evaluări Noxe, Alro monitorizează permanent evoluția noxelor de
mediu, atât a celor spec ifice locurilor de muncă, cât și acelor din zonele periuzinale. Se recoltează
periodic probe și se fac determinări ale noxelor de mediu cu impact asupra apei, aerului, solul ui și
freaticului . 35
35 S.C.Alro
35 Determinările au evidențiat faptul că la toate categoriile de emisii generate, valorile obținute sunt
sub limitele impuse de standardele în vigoare. Practic în modernele instalații de tratare gaze și fum
sunt reținute peste 99,5% din emisiile de noxe.Adoptarea acestei abordări pro -active concretizată
prin monitoriza rea problemelor de mediu constituie o parte integrantă a activităților curente ale
compartimentului de specialitate.
În ultimii 10 ani ALRO a investit peste 500 milioane de dolari în modernizări cu efecte
directe și indirecte asupra protejării mediului .36 Dintre aceste investiții menționăm: capotarea
cuvelor de electroliză; epurarea uscată a gazelor de ardere prin cele două centre de tratarea gazelor,
de la sectiile de electroliză; punerea în funcțiune a unei moderne topitorii ECO de reciclarea
deșeurilor; construirea unui centru de tratare a gazelor rezultate din procesul de coacere a anozilor;
instalația pentru epurarea uscată a vaporilor de smoală, rezultați din procesul de fabricatie a pastei
anodice; stație de recirculare apă industrială pen tru instalațiile de bare și sârmă; sistem de epurare a
gazelor pentru cuptoarele rotative și cu inducție; instalație tratare gaze în secția Turnătorie;
echiparea laminoarelor la rece cu filtre cu un grad ridicat de retenție pentru laminare; închiderea
depo zitului de zgură existent, conform HG 162/2002; modernizarea sistemului de apă industrială la
LTB; echipament pentru demineralizarea apei .
Lucrările de investiții efectuate în ALRO, au condus la reducerea poluării sub limitele admise
de legislația de mediu și recomandările BAT. Aceste obiective, se referă la
– reducerea poluării aerului capotarea cuvelor de electroliză, cu efect direct în reducerea emisiilor de
fluor, atât în hale cât și în zona mediului înconjurător, respectându -se cele mai exige nte standarde
internaționale cu referire la protecția mediului, efectul produs asupra mediului constă în faptul că
asigură o eficiență mare de colectare a gazelor precum și o minimizare a deschizăturii inserțiilor în
timpul funcționării, pentru a limita em isia de poluanți în aerul ambiant al halelor
– filtrarea gazelor utilizând adsorbția fluorurii pe suprafața aluminei, reținerea aluminei fluorurate
pe filtre de pânză și utilizarea aluminei în procesul de electroliză
– automatizarea procesului tehnologic și controlul lui cu ajutorul calculatoarelor de proces, cu efect
în reducerea consumului de săruri de fluor și implicit, a fluorului total degajat de aer.37
Monitorizarea on -line a temperaturii (CTG1, CTG2, CTF), a depresiunii (CTG1, CTG2,
CTF ș i instalațiile de la Turnul de Pastă), debitul de gaz (CTG1, CTG2, CTF și instalațiile de la
Turnul de Pastă), cu efect în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de instalațiile de
ardere
Monitorizarea pulberilor prin calculul indirect al de presiunilor
Monitorizarea vibrațiilor la ventilatoare pentru a detecta blocajele și eventualele avarii ale
echipamentelor
36 S.C.Alro
37 S.C.Alro
36 Întreținerea atentă și eficientă în special în privința menținerii unei eficiențe ridicate de
colectare a noxelor gazoase
Monitorizarea emisiilor de poluanți în atmosferă prin prelevarea frecventă de probe și prin
determinarea conținutului de noxe, atât pentru aerul ce iese din sistemul de curățare cât și pentru
aerul din sistemul de ventilație al halei
Monitorizarea și contr olul temperaturii cuptoarelor de topire pentru a preveni formarea de pulberi
de metal și oxid de metal prin supraîncălzire .
Monitorizarea on -line a intensității și tensiunii curentului în procesele electrolitice , parametrii ce
influențează în mod direct ge nerarea emisiilor de gaze cu efect de seră
ANEXA 1 – IMAGINI DIN SECȚIILE DE PRODUCȚ IE ALRO
(sursa – S.C.Alro Slatina)
Secția Anozi
Secția Electroliză
Secția Turnătoria
37
Uzina de Aluminiu Prelucrat
ANEXA 2 – Autorizație de mediu S.C. Alro S latina (document scanat)
(sursa – S.C.Alro Slatina)
38
39
40
41
42 ANEXA 3- PRODUSE ALUMINIU PRIMAR
(sursa – S.C.Alro Slatina)
Sârmă
Sârmă din al uminiu d e diametru 9,5,
12 și 19 mm, rezistență la tracțiune
de la 90 la 130 MPa) uti lizată la
fabricarea cablurilor și a
conductorilor.
Lingouri
Lingouri din aluminiu și ali aje de
aluminiu pentru retopire Bare
Bare omogenizat e AlMgSi cu
diametrele de 152, 178, 203, 229
254 și 279 mm pentru extruziune,
conform standardului EN 486.
Sleburi
Sleburi din aluminiu și aliaje din
Alumin iu pentru laminare
43 ANEXA 4 – PRODUSE ALUMINIU PRELUCRAT
(sursa – S.C.Alro Slatina)
Benzi
Benzile cu suprafata plata sau imprimata (embosată) sunt
fabricate din aluminiu sau aliaje de aluminiu moi și medii.
Table
Tablele cu suprafata plată, imprimata (embosată) sau striată și
tablele călite sunt fabricate din aluminiu sau aliaje de aluminiu
aliaje moi și medii.
Plăci
Plăcile tratate termic (călite) sunt produse din aliaje de aluminiu
medii sau dure. Plăcile netratate termic sunt produse din
aluminiu sau aliaje de aluminiu moi și medii sau dure.
Profile
Profile standard, profile pentru clienți speciali, profile pentru
autocamioane.
44 Concluzii
Mediul înconjurător și starea sa reprezintă una dintr e problemele majore ale omenirii și, ca
urmare, trebuie să fie în permanență în atenția individului, dar și a colectivităților umane. Mult mai
eficientă decât abordarea corectivă, menită a rezolva efectele, se dovedește a fi o abordare
preventivă a problem elor de mediu, care vizează eliminarea cauzelor, ceea ce implică eforturi
materiale și financiare, inclusiv termene mai reduse, iar ignorarea acestei probleme sau tratarea
superficială a ei poate conduce la rezultate dezastruoase pe plan local, național, r egional sau global.
Recunoscând importanța și eficiența cuantificării presiunilor asupra mediului, a stării acestuia,
precum și a răspunsurilor societății la modificările stării mediului, numeroase organisme,
organizații sau instituții de pe plan internați onal (ONU, OCDE, UE, UNEP, CERES, Eurostat,
Agenția Europeană de Mediu, IAEA și altele), desfășoară de mulți ani acțiuni susținute pentru
stabilirea unor indicatori de mediu relevanți la nivel național, regional sau global, care devin tot mai
complecși și sunt integrați în seturi de indicatori ai dezvoltării durabile.
45
BIBLIOGRAFIE
1. Autorizație integrată de mediu ALRO S.A., A.N.P.M . 2016.
2. Banu, A., O.M Radovici – Elemente de ingineria și protecția mediului, Editura Tehnica,
2009, București.
3. Barnea M., Pa padopol C. – 1975 – "Poluarea și protecția mediului ", Editura științificăși
enciclopedică, București;
4. Dobra Gh.,ș.a. –Aluminiul de la materie primă la produse finite, Ed. Tehnică , București,
2000
5. Elemente de protectia si calitatea mediului, www. refera t. ro; www. wikipedia. ro
6. Ienciu M. – Metalurgia metalelor neferoase ușoare, Editura Didactică și Pedagogică
București, 1986.
7. Mohan Gh., Ardelean A. – 1993 – "Ecologie și protecția mediului", Editura Scaiul,
București;
8. Marin N. Gheorghe, – 1999 – “Curs d e ecologie și protecția mediului”
9. Mănescu S., Cucu M., D iaconescu L – Chimia sanitară a mediului, Editura medicală, 1990,
București
10. Munteanu C., Dumitrașcu M., Iliută Al. – Ecologie și protecția mediului, Editura Balneară
2011, București
11. Muntean I.O. –Ecolo gie și protecția mediului, Ed. Universitas, 2007
12. Olaru M. – Managementul calitatii. Tehnici si instrumente, Ed. A.S.E., Bucuresti, 1999
13. Olaru M. – Managementul calitatii, Ed. Economica, Bucuresti, 1998
14. Roșu Al., I. Ungureanu – 1977 – "Geografia mediului în conjurător" – Editura Didactică și
Pedagogică, București;
15. Stugren Bogdan – 1975 – "Ecologie generală", Editura didactică și pedagogică, București;
16. Vladimir Rojanschi, Protecția și ingineria mediului, Editura Economica,1992, București
17. www.alro.ro
18. www.anpm.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI MEDIUL UI LUCRARE DE LICENȚĂ EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR DE… [609925] (ID: 609925)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.