PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET [609884]

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
2

CUPRINS:
Cap1 Prezentare generală ……………………………………………………… ………….4
1.1 Istoria computerului și a internetului………………… …………………………..3
1.1.1 Istoria computerului………………………………. …………………………3
1.1.2 Istoria internetului………………………………. ……………………………4
1.2 Generalități – definiții și domenii de utilizare……….. …………………………5
1.3 Economia pe internet, la nivelul marketingului…………. …………………….7
1.4 Provocările educației într-o economie digitală…………. …………………….9
Cap2 Internetul lucrurilor ……………………………………………………… …………..12
2.1 Internetul lucrurilor , tehnologie în curs de dezvolt are………………………12
2.2 Aplicații ale internetului lucrurilor…………… …………………………………….13
2.3 Provocări tehnologice pentru internetul lucrurilor.. ………………………….15
2.4 Concluzii – internetul lucrurilor………………. ……………………………………18
Cap3 Impactul tehnologiei în relația băncilor cu clienții lo r………………..19
Cap4 Aspecte privind comerțul e lectronic și societatea infor mațională
4.1 Economia digitală și s ocietatea informațională…… …………………………26
4.2 Comerțul electronic și tehnologia informației……. …………………………..29
4.2.1 Avantajele comerțului electronic……….. ……………… ……………….29
4.2.2 Pătrunderea e -commerce în S.U.A și Europa
în diverse domenii de economie………. ………………………………..30
4.2.3 Aspecte legate de securitate ale tranzacții lor comerciale
efectuate p rin intermediul rețelei Inter net…………………………….33
4.2.4 E-commerce în România…………………. ……………………………….34
4.2.5 Tehnologia in formației – Internetul…….. ………………………………36
4.3 Magazinul electronic – model de afacere pe Internet.. ………….. ………..39
4.3.1 Magazinul e lectronic (e-shop)………….. ………………………………..40
4.3.2 Magazinul uni versal electronic (e-mall)…. …………………………….42
4.4 Concluzii…………………………………….. …………………………………………….43
Cap5 Inovație în comerțul online cu materiale de construcții ………………44
Cap6 Studiu de caz – Analiza mediului de afaceri e-MAG ……………………46
6.1 Prezentarea organizației………………………. …………………………………….46
6.2 Evaluarea mediului de afaceri al organizației……. …………………………..59
6.3 Evaluarea mediului concurențial………………… ………………………………..63
6.4 Determinarea punctelor tari și slabe ale organizație i……………………….66

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
3

6.5 Stabilirea ariilor cheie pentru obiective……….. ………………………………..68
6.6 Analiza portofoliului de afaceri……………….. ……………………………………70
6.7 Stabilirea variantelor de strategii organizaționale și concurențiale……..74
Cap7 Bibliografie ……………………………………………………… ……………………….75

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
4

1.PREZENTARE GENERALĂ
1.1 Istoria computerului si a internetului
1.1.1 Istoria computerului
Pornind din 1939 și parcurgând etapele evoluției computerului până în zilele
noastre, descoperim o poveste uimitoare, demnă de istorisit. La început, computerul avea
dimensiuni foarte mari, ocupând o încăpere întreagă, iar astăzi el încape în palma unui
copil. Deceniu după deceniu, este marcat traseul inovator ce a condus la performanțele
tehnologice și aspectul computerului de azi. În anul 1940 apare primul computer, denumit
pe scurt CNC (Complex Number Calculator), urmând ca in anul 194 4 să fie inaugurat cel
mai mare computer, dimensionat și poziționat într-o încapere în treagă, utilizat în scopuri
legate de războiul cu Germania. Calculatoarele create in aceast ă perioadă, fiind de
mărimi impresionante, generau foarte multă caldură, astfel că t rebuiau păstrate în
încăperi speciale, dotate cu sisteme de răcire. Deasemenea comp uterele erau foarte
scumpe, iar deținatorii lor erau fie marile corporații, fie div erse universitați care aveau
fonduri necesare achiziționării lor. Acestea erau folosite in d iferite industrii, pentru
statistică precum si procesarea tranzacțiilor financiare. Inain te de 1970, computerele erau
mașini mari care necesitau mii de tranzistori separați ce erau operate numai de tehnicieni
specializați. Invenția microprocesorului a fost punctul culmina nt in istoria tehnologiei
informatice. Acesta a fost inventat de Intel si numit chip-ul 4 004, cu referire la numarul de
caracteristici si tranzistori pe care il avea. Acestea au inclu s capacitatea de memorie,
intrare / iesire, control si capacitațile aritmetice / logice. A s t f e l a a j u n s s a f i e n u m i t
microprocesor sau microcomputer. Acesta devine unitatea central a de procesare sau
CPU a oricarui computer persona l. (https://ro.wikipedia.org/wik i/Istoria_Internetului)
De-abia în anul 1975 apare un computer care începe să semene c u calculatoarele
personale așa cum le știm noi. Pentru 397 de dolari, MITS (Micr o Instrumentation and
Telemetry Systems), comercializa un kit numit Altair 8800 ce av ea în componență un
microprocesor Intel 8080 și 256 octeți de memorie. Nu exista ta statură, iar datele se
introduceau cu ajutorul unor comutatoare situate pe partea din față a carcasei
echipamentului. Deasemenea, nu exista monitor, iar rezultatele erau citite prin
interpretarea unor semnale luminoase. Cinci ani mai târziu apar e primul computer NeXT
care acea încorporat un driver pentru înmagazinarea de date opt ice și un limbaj adecvat,
menit să simplifice programarea. (http://www.ziare.com/internet -si-
tehnologie/calculator/istoria-computerului-din-1939-pana-in-zil ele-noastre-1076329)

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
5

Un factor important in popularizarea PC-urilor a fost înfințar ea companiei
Microsoft, care in anul 1995 lansează Windows 95 și Office 95, este standardizată
tehnologia DVD, iar Bezon fondează Amazon.com. În 1991 apare Po wer Mac, în 1999
Linux-ul ajunge în prim plan, iar in 2001 MAC OSX/WINDOWS XP/LI NUX 2.4.0 își face
simțita prezența, cu noua sa triplă versiune operativă. Este la nsat smarphon-ul
Blackberry in 2002 de către RIM. În 2005, Intel și AMD elaborea ză primul lor dual-core
64-bit, in timp ce Microsoft crează Xbox 360. Este lansat primu l iphone de către Apple in
2007. Același Apple, în 2010 crează iPad-ul, tableta care reali zează hibridul ideal între
un smarphone și un laptop.
1.1.2 Istoria internetului
Internetul pe care îl cunoaștem noi a început să prindă contur în anii 1980. Până
atunci, rețelele de acest fel nu aveau utilitate comercială, fi ind folosite fie în scopuri de
cercetare, fie în scopuri militare. Anii ’80 au adus o serie de controverse cu privire la
folosirea internetului în scopuri comerciale, cu toate că terme nul „comercial” nu
era foarte bine delimitat. Restricțiile vor dispărea complet abia în 1995, însă până
atunci, spre sfârșitul anilor 1980, apăreau deja primii furnizo ri de internet, cum ar fi
UUNET, Netcom sau PSINet. Anul 1989 este unul important pentru internet,
deoarece intrăm în era World Wide Web, mulțumită lui Sir Tim Be rners-Lee. Acesta
a depus mari eforturi pentru a realiza WWW-ul pe care îl cunoaș tem astăzi, lucrând la
crearea protocolului HTTP, pentru transmiterea informațiilor în tre calculatoare, dar
creând și limbajul HTML, pentru crearea paginilor web. Totodată , Berners-Lee a creat și
primul browser, denumit nesurprinzător WorldWideWeb . Anul 1982 aduce reunirea
principalelor rețele: ARPAnet, MILnet, BITNET (Because It’s Tim e NETwork – aparuta in
mediul universitar), USENET (aparută tot in mediul universitar, dar care oferă și o serie
de servicii comerciale) si a altor rețele luând naștere Interne t-ul, sub denumirea de
Internetwork System (Sistem Interconectat de rețele).
Evoluția Internet-ului este evidențiată in continuare de adăuga rea de noi servicii:
serviciul de informare GOPHER, serviciul de transfer de fișier FTP, serviciul World Wide
Web, etc. Numărul calculatoarelor conectate la rețeaua Internet a crescut rapid de la un
an la altul. Anul 1994 marchează realizarea primelor transmisii audio si vid eo prin
Internet. In fiecare lună se conectau la Internet peste un mili on de noi utilizatori. Internet
Society estimează ca aproximativ 115 țari dispuneau de o conexi une la rețeaua

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
6

informatică mondială. Creșterea exponențială a numărului calcul atoarelor conectate
scoate în evidență evoluția deosebit de rapidă a Internetu-lui, remarcându-se, prin
analogie, o creștere importantă și în ce privește numărul de ut ilizatori. Ca pondere in
populația totală, utilizatorii In ternet înregistrează o creșter e de la 0,63 % în anul 1995, la
8% în anul 2002. Din punctul de vedere al repartizării utilizat orilor conectați la Internet,
pe zone geografice, se constată ca pe primul loc este America d e Nord, urmată de
Europa, America Latină, Asia. Corespunzător unor studii realiza te de organizații
specializate se estimează că în anul 2002 existau peste cinci m ilioane de site-uri Web,
din care trei milioane publice, î nsumand 400 milioane de pagini si 700 milioane de fișiere.
În România, Internet-ul s-a impus greu, în primul rând din cau za insuficienței
suportului material: calculatoar e și echipamente de comunicație . Deși piața românească
în domeniul tehnologiei informației este foarte dinamică, dimen siunea sa este încă
restrânsă ca urmare a gradului redus de dotare cu calculatoare (4,2 calculatoare la mia
de locuitori) și a insuficienței fondurilor alocate (cheltuieli le din acest domeniu fiind de
numai 25 dolari/locuitori, față de 38 dolari/locuitor în Bulgar ia si 2.500 dolari/locuitor in
Canada). Aceasta comparatie reflectă faptul că în țara noastră dezvoltarea societații
informaționale în perioada anilor 1998-2000 este încă la un niv el scăzut, în raport cu
nivelurile altor state consacrate în acest domeniu. Prezența pe Internet a populației din
Romania este foarte mică în comparație cu amploarea si dinamica fenomenului Internet
în Europa și în întreaga lume. Un aspect pozitiv îl reprezintă însă faptul că penetrarea
Internet-ului în România a atins 16% în anul 2003, înregistrând u-se o creștere de 8 ori
față de anul 1998. Această evoluție reprezintă consecința creșt erii numărului de utilizatori
și a vitezei conexiunilor și este comparabilă cu cea înregistra tă în alte țări ale Europei
Centrale si de Est. Totodată, în prezent sunt înregistrate pest e 50.000 de domenii Internet
cu terminația .ro , rata anuala de creștere a acestora fiind de minimum 35%.
1.2 Generalitați – definiții și domenii de utilizare
De la apariția internetului, societatea a fost implicată în dez voltarea exponențială
nu numai a noilor tehnologii în diferite domenii (cum ar fi tel ecomunicațiile, educația sau
divertismentul), ci și nevoile populației care caută tot mai mu lt, cerință, să fie luate în
considerare. În acest fel, am ajuns la ceea ce este acum cunoscut sub numele d e
economia digitală. Un concept care se află în plină desfășurare și care se bazează pe
furnizarea eficientă de bunuri și servicii noi la un clic.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
7

Această nouă economie are o coerență prin intermediul tehnologi ilor
informaționale și de comunicații (TIC), care oferă instrumentel e necesare pentru
procesarea, administrarea și distribuirea informațiilor prin di verse mijloace media sau
dispozitive tehnologice, cum ar fi computerele, telefoanele mob ile, tablete, Smart TV,
console de jocuri video etc. Din acest motiv, economia digitală este, de asemenea, numită
sau cunoscută sub numele de economia internetului sau economia web. Nu este nimic
mai mult decât utilizarea rețelei ca platformă globală pentru c rearea de bogăție și
distribuția și consumul de bunuri și servicii al căror obiectiv este de a acoperi nevoile
societății. Pentru a institui o economie formală, este necesar ca ea să fie constituită din
mai multe elemente care să garanteze funcționarea acesteia. Eco nomia internetului are
trei componente principale:
1. TIC, care se referă la toat ă tehnologia utilizată pentru a g estiona
telecomunicații, media, sisteme inteligente de management al cl ădirilor,
sisteme de transmisie și de prelucrare audiovizuale și funcții de control și
monitorizare pe internet.
2. Utilizatorii, care reprezintă și fac posibilă toată dinamica economică.
3. Companiile, oamenii sau instituțiile sunt cei care cer și of eră produse sau
servicii.
În cele din urmă, economia digital este o infrastructură de reț ea în bandă largă,
care permite conexiunea între cele două entități.
Economia web a ultimului deceniu a cunoscut schimbări semnifica tive în relația
dintre persoană și companie. De exemplu, companiile au stabilit , pe baza popularității
rețelelor sociale, un spațiu virtual pentru conectarea furnizor ilor, clienților și sistemelor
interne. Într-o economie web, obiectele analogice generează sem nale digitale care pot fi
măsurate, urmărite și analizate pentru o mai bună luare a deciz iilor. În zilele noastre este
posibil să analizăm comportamentul unui utilizator prin achiziț iile online, căutările în Hărți
Google, postările distribuite în mass-media socială etc. Toate aceste date pot fi prelucrate
prin date importante și oferă o viziune mai concretă companiilo r în legătură cu tendințele
sau obiceiurile de cumpărare ale utilizatorilor. Deasemenea, le gătura dintre active,
furnizori, lucrători și părțile interesate prin intermediul com unicațiilor fără fir permite
persoanelor să ia decizii bazate pe date, îmbunătățind astfel s ecuritatea, eficiența și
vizibilitatea companiei.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
8

1.3 Economia pe internet, la nivelul marketingului
La nivelul marketingului, schimbul de conținut interesant gratu it pentru potențialii
clienți reprezintă primul pas pentru stabilirea unei relații ca re declanșează o achiziție. În
consecință, în prezent, multe strategii de marketing online se bazează pe crearea de
conținut de interes pentru utilizator și, în același timp, lega te de produsul nostru.
Schimbul, predarea și educația înlocuiesc rapid publicitatea cl asică, unde este prezentată
doar o imagine superficială și idealizată a produsului sau a co mpaniei. Economia digitală
este personalizarea clientului. Cantitatea de informații obținu te de la utilizator favorizează
crearea de produse specifice pentru acea persoană. În alte dome nii, cum ar fi logistica,
permite optimizarea timpilor de livrare, optimizarea rutelor et c. Economia internetului
permite, deasemenea, companiilor să ocolească intermediarii, el iminând astfel canalele
inutile și creând o relație mai directă între cumpărător și vân zător. Folosirea TIC pentru
urmărirea, monitorizarea, gestionarea, informarea și rezolvarea problemelor legate de
activitățile pe tot parcursul ciclului de viață al serviciului elimină, deasemenea, nevoia de
personal local cu normă întreagă. Datorită marii acoperiri a in ternetului, globalizarea
reprezintă, fără îndoială, o caracteristică importantă a noii e conomii, deoarece tranzacțiile
și comerțul se produc într-un ri tm mai rapid și indiferent de o riginea ambelor părți.
Pentru ca întreprinderile să realizeze o transformare digitală reușită, este necesară
o restructurare bine concepută și studiată înainte de implement area noilor tehnologii. În
sine, folosirea lor nu implică o transformare. Este o utilizare corespunzătoare a acestora,
profitând pe deplin de potențialul pe care îl pot oferi, ceea c e reprezintă o adevărată
inovație pentru companii. Aceasta implică mai mulți factori: im plementarea sa în
companie este complicată, deoarece modifică drastic metodologia de lucru și relațiile
dintre departamente. De exemplu, procesul realizat de companie pentru a-și fabrica
produsele, modul în care este livrată marfa, în care este publi cată, în care este
interpretată piața, instrumentele de marketing și publicitate ș i lung și alte variabile. Prin
urmare, transformarea digitală implică un studiu specific pentr u fiecare companie. Nu
există formule magice sau metode sau reguli specifice care să f ie urmărite, care să
permită globalizarea saltului spre digitalizarea afacerii. Pent ru aceasta, este
recomandabil să existe personal instruit în acest domeniu. Spec ialiștii capabili să
studieze compania, oferă oportunități de inovare și cu o capaci tate suficientă de
conducere pentru a le putea transmite eficient membrilor compan iei. În acest sens, este
important să cunoaștem mentalitatea utilizatorilor și a potenți alilor clienți și modul în care
aceștia răspund la anumite tipuri de variabile, într-un mediu n ou, cum ar fi Internetul. De

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
9

exemplu, o notificare sau publicare a companiei, răspunsul la o reducere sau promovare,
interacțiunea aceluiași tip de știri cu mediul său etc. Pentru a crea aceste profiluri există
instrumente cum ar fi persoana de utilizator, care poate crea î n detaliu un client de tip
virtual, care să fie vizată în s trategiile de marketing online.
Consumatorul de generație nouă are un rol mai activ în luarea d eciziilor și este pe
deplin conștient de rolul său de consumator. Acesta este ceea c e este cunoscut sub
numele de crossumer, un tip de persoană care cunoaște metodolog iile de publicitate,
care diferențiază cu ușurință persuasiunea și neutralitatea și care ia foarte serios fiecare
dintre interacțiunile pe care le fac entitățile cu populația. A cest factor poate fi pozitiv și
negativ pentru companie, dacă nu țineți cont de acest tip de cu mpărător. De aceea, să
se adapteze la un alt segment de public, modelată de experiența sa de pe Internet,
analiștii de marketing on-line ar trebui să studieze cu atenție m i ș c ă r i l e c a r e a u f ă c u t
entitatea care le angajează și să dezvolte strategii de marketi ng si publicitate de impact
mare, cu produse de mare de calitate, cu scopul de a le transfo rma în virale. De exemplu,
o bună campanie sub formă de ilustrație, clipuri video sau pant aloni scurți, etc. Materiale
flamboyant și foarte probabil să fie împărtășite de comunitate.
În acest context, fundamentele economiei și a altor profesii nu s e d e t a ș e z ă
complet cu inserție într-un nou sistem economic, ci mai degrabă , cea mai exploatată de
a lua elementele de bază și să le unifice cu noi modele de digi tizare. De exemplu, aceiași
agenți de publicitate care efectuează marketing de gherilă pot ajunge la o audiență mai
largă datorită difuzării lor pe internet și interacțiunii utili zatorilor cu conținutul menționat.
În ultimii ani, multe profesii au dispărut, altele au fost pur și simplu transformate.
Toate acestea, se datorează influenței pe care internetul o ofe ră ca instrument, contribuie
la o economie mai eficientă a economiei. Eforturile sale comerc i a l e s u n t m a i s i m p l e ,
datorită instrumentelor pe care le utilizează, acest lucru a tr ansformat complet ceea ce
se știe despre piață. Eforturile comerciale nu sunt la fel în p rezent cu 10 ani în urmă.
Multe locuri de muncă au dispărut și mulți oameni și-au pierdut locul de muncă, deoarece
nu știu cum să se adapteze. Mediul digital a format o nouă plat formă de lucru unde
sistemul anterior și cei care îl folosesc încă sunt în pericol de dispariție.
Una dintre cele mai răsunătoare schimbări pe care le-a suferit industria este
transformarea managementului sau trecerea la un mediu digital. Acest lucru a creat noi
concepte, cum ar fi marketingul digital, unde pentru a îndeplin i diferite sarcini, nu aveți
nevoie de cât mai mulți lucrători. În realitate, mediul digital îi forțează pe lucrătorii obișnuiți
să joace în lumea internetului. Toate acestea fac o companie cu diferite funcții, organizate

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
10

și făcute atât achizițiile, birourile, cât și negocierile onlin e. Crearea a ceea ce se numește
piață digitală sau marketing digital, dar care afectează aceast a piața tradițională. Pentru
ca o companie sau un utilizator să facă un fel de vânzare, nu t rebuie să aibă contact
personal unul cu altul.
1.4 Provocările educației într-o economie digitală
Este important să se țină seama de impactul mare al economiei d igitale asupra
educației. În primul rând, pentru că este în plină desfășurare. Un aspect care implică în
prezent schimbări continue în formele și metodele de interacțiu ne, formare, divertisment,
tranzacții etc. Desigur, acești factori vor avea o influență di rectă asupra indivizilor și
carierei lor. Nu mai este suficient să studiezi în instituțiile de învățământ clasic. Noua
economie a permis profesioniștilor să dezvolte alte abilități. Când vorbim despre educație,
nu ne referim doar la studiile tehnice formale care pot fi obți nute profesional și evaluate
prin titlu sau experiență, ci și dezvoltarea ca individ și
abilitatea acestuia de a se adapta la schimbările continue și l a cererea economiei
web.
Când ne aflăm într-un mediu de schimbare constantă, profesionis tul trebuie, de
asemenea, să fie dinamic și să se adapteze situațiilor diferite care ar putea apărea. Nu
obstrucționează dezvoltarea companiei sau sursa de venit, ci de zvoltă mai degrabă idei
și concepte prin creativitatea care duce la o inovație. Pe de a ltă parte, deoarece economia
digitală a devenit total inevitabilă, este necesar să se includ ă studenții în predarea TIC
de la o vârstă fragedă. Educația tradițională a devenit în mult e părți ale lumii un obstacol
în calea dezvoltării adevărate a individului. Prin urmare, este necesar să se promoveze
includerea de pedagogii inovatoar e în instituții și case. Încur ajarea participarii studenților
la subiecte importante, cum ar fi programarea, calculul, realit atea virtuală, comunicațiile,
telecomunicațiile și chiar elect ronica pentru a le folosi cât m ai bine atitudinile și abilitățile.
În concluzie, ar fi bine ca oamenii să devină un factor importa nt de producție și să
genereze o valoare adăugată mai mare. Aceasta se va traduce, ca regulă generală, în
salarii și condiții de muncă mai bune. Economia digitală nu num ai că a atins o schimbare
în concepția educației în ultimii ani, dar a promovat și dezvol tarea unor metode alternative
pentru realizarea acesteia, indiferent de abilitățile sau calif icările care pot fi obținute în
instituțiile educaționale reglementate.
În zilele noastre, vorbind despre echivalențe sau despre sistem ele prioritare poate
fi o limitare pentru mulți oameni care doresc cu adevărat să se dezvolte personal și
profesional. În același timp, învățarea auto-învățată și neregl ementată prin utilizarea

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
11

internetului a fost extinsă, deoarece permite individului să ob țină o formare specifică în
funcție de dorințele sau nevoile acestora. Nu este absolut nece sar să ai un profesor de
opt ore pe zi pentru a învăța un comerț, dar cu un simplu clic există o întreagă comunitate
care dorește să-și ofere cunoștințele în mod liber sau un curs specific cu un cost relativ
accesibil și care se poate face în timpul liber. Această tendin ță nu a trecut neobservată
de instituțiile fizice care includ deja în structura lor o secț iune de cursuri online sau la
distanță și care facilitează accesul unui număr mai mare de per soane la calificări și
cunoștințe de acasă. Cu toate aces tea, acest lucru are și unele consecințe: în Japonia,
mulți tineri au dezvoltat un sindrom cunoscut sub numele de Hik ikomori, ceea ce îi
determină să se izoleze din lume în camerele lor și să nu inter acționeze cu societatea.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
12

2.INTERNETUL LUCRURILOR
2.1 Internetul lucrurilor, tehnologie in curs de dezvoltare
Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT) este o tehnolo gie în curs de
dezvoltare, care tinde spre a face parte din viața cotidiană di n ce în ce mai mult. Multiplele
aspecte ale IoT, precum și numărul din ce în ce mare de dispozi tive, tehnologii și
platforme în acest domeniu, au condus ca IoT să fie o tehnologi e extinsă în multe
domenii. Internetul lucrurilor reprezintă o tehnologie ce va pe rmite intrarea într-o nouă eră
economică pentru întregul glob. IoT este un concept care define ște o lume în care toate
obiectele (mașini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozi tive mobile, portabile etc.)
sunt conectate între ele prin in termediul Internetului. IoT nu este rezultatul unei singure
tehnologii noi, mai multe progrese tehnice complementare furniz ează capabilități care,
luate împreună, ajută la eliminarea decalajului dintre lumea vi rtuală și cea fizică. Aceste
capabilități susțin IoT și perspectivele dezvoltării acestuia. Internetul lucrurilor nu se
bazează numai pe calculatoare ca să existe. Fiecare obiect, chi ar și corpul uman, poate
deveni o parte din Internetul lucrurilor dacă este echipat cu a numite componente
electronice.
IoT a devenit unul din cele mai provocatoare subiecte de cercet are în domeniul
TIC. Internetul lucrurilor oferă un număr uimitor de oportunită ți pentru afaceri, multe dintre
acestea fiind cunoscute doar de experții în domeniu. În general , mass-media își
concentrează atenția asupra segmentului din Internetul lucruril or dedicat consumatorului.
Nu există nicio îndoială că produsele dedicate consumatorului d ețin un loc important în
universul Internetului lucrurilor, dar ele rămân, totuși, o niș ă. Întreprinderile care nu sunt
implicate în piața dedicată consumatorului pot crede în mod gre șit că Internetul lucrurilor
nu are ce să le ofere. Totuși, Internetul lucrurilor va avea im plicații profunde asupra tuturor
nivelurilor operațiunilor de afaceri, indiferent de tipul indus triei.
Problemele cu care întreprinderile se confruntă de zeci de ani se vor diminua în
mod semnificativ și, în multe cazuri, vor dispărea. Împreună cu alte dezvoltări tehnologice,
cum ar fi Cloud computing, rețelele inteligente, nanotehnologia și robotica, universul
Internetului lucrurilor asigură un uriaș pas înainte spre o eco nomie caracterizată prin
eficiență sporită, productivit ate, siguranță și profit.
Conform unui studiu efectuat de RAND Europe, potențialul econom ic global anual
al Internetului lucrurilor în toate sectoarele vizate variază d e la 1,4 trilioane $ (aproximativ
1,09 trilioane €) în anul 2015 la 14,4 trilioane $ (aproximativ 11,2 trilioane €) în anul 2020,
adică aproximativ, PIB-ul Uniunii Europene. Într-adevăr, până î n anul 2020, Internetul

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
13

lucrurilor nu va mai fi un segment TI izolat, ci va fi forța mo trice din spatele unei mari părți
a activității economice a lumii. Până în anul 2020, numărul act ivităților industriale care nu
vor fi influențate de Internetul lucrurilor va fi nesemnificati v. Chiar și în anul 2015, existau
puține industrii care nu utilizau deloc Internetul lucrurilor î n activitățile și procesele lor. În
consecință, numărul industriilor în care Internetul lucrurilor este indispensabil pentru
derularea operațiunilor este tot mai mare. Gartner a estimat că , până în anul 2020, vor fi
aproape 26 de miliarde de dispozitive pe Internetul lucrurilor. ABI Research estimează că
mai mult de 30 de miliarde de dispozitive vor fi conectate wire less la Internetul lucrurilor
până în 2020. Potrivit unui studiu recent realizat de Pew Inter net Project Research, 83 la
sută dintre experții în tehnologie și utilizatorii de Internet au fost de acord cu ideea că
Internetul lucrurilor / Cloud, cu sisteme informatice integrate și portabile vor avea efecte
benefice larg răspândite până în anul 2025. Toate oportunitățil e prezintă un anumit nivel
de risc și, în ceea ce privește Internetul lucrurilor, riscuril e sunt la fel de importante ca
recompensele. Pornind de la breșele cibernetice la transferul u nei probleme privind
dreptul de proprietate, întreprinderile nu își pot permite să i ntre în această nouă lume
tehnologică nepregătite. De exemplu, orice obiect conectat la I nternet este un punct de
intrare prin care infractorii cibernetici pot pătrunde în siste mul de afaceri al unei
întreprinderi. Potrivit analiștilor din industrie, în anul 2015 existau între 10 și 20 de miliarde
de obiecte conectate la Internet. Acest ecosistem de obiecte co nectate formează
fundamentul Internetului lucrurilor. Numărul de obiecte conecta te în anul 2015 era mic în
comparație cu cât de multe vor fi conectate în anul 2020. Estim ările variază, dar, în
general se previzionează faptul că numărul obiectelor conectate până în anul 2020 va fi
de 40-50 de miliarde incluzând totul, de la stilouri la locuinț e, mașini și echipamente
industriale.
2.2 Aplicații ale Internetului lucrurilor
În prezent, pentru public, Internetul lucrurilor apare ca fiind un amestec de aplicații
casnice și componente industriale inteligente. Dar, de fapt, ar e potențialul de a avea o
rază mult mai largă de acțiune. Atunci când lumea conectată va deveni realitate,
Internetul lucrurilor va transforma aproape toate segmentele ma jore – de la locuințe la
spitale și de la automobile la orașe. Cele mai multe dintre ace ste segmente poartă numele
de „inteligente”, cum ar fi Smart Home (casă inteligentă) sau „ conectat” cum ar fi
Connected Health (sănătate conectată). În prezent, aplicațiile majore din domeniul
Internetul lucrurilor includ:

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
14

a) Locuință inteligentă (Smart Home / Home automation): concept ul de locuință
inteligentă descrie conectivitatea din interiorul locuințelor. Astfel sunt incluse
termostate, detectoare de fum, becuri, aparate, sisteme destina te
divertismentului, ferestre, uși, încuietori și multe altele. Pr intre organizațiile cele
mai cunoscute implicate în domeniu sunt incluse Nest, Apple, Ph ilips și Belkin;
b) Dispozitive ușor de purtat (Wearables): indiferent că este v orba de Jawbone
Up, Flex Fitbit sau Apple SmartWatch, dispozitivele ușor de pur tat constituie
majoritatea dispozitivelor din domeniul aplicațiilor Internetul ui lucrurilor
destinate consumatorilor;
c) Oraș inteligent (Smart City): orașul inteligent acoperă o la rgă varietate de
cazuri de utilizare, de la managementul traficului la distribuț ia apei,
managementul deșeurilor, securitatea urbană și monitorizarea me diului.
Soluțiile Smart City promit să vină în întâmpinarea problemelor c u c a r e s e
confruntă locuitorii orașelor. Aceste probleme includ congestii le din trafic,
reducerea zgomotului și a poluării și susținerea siguranței ora șelor;
d) Rețea inteligentă: rețeaua inteligentă a viitorului promite să utilizeze informații
despre comportamentele furnizorilor și consumatorilor de energi e electrică într-
un mod automat pentru a îmbunătăț i eficiența, f iabilitatea și e conomia de
energie electrică;
e) Internet industrial: numeroase studii de piață, cum ar fi Ga rtner sau Cisco
consideră Internetul industrial ca fiind conceptul cu cel mai m are potențial din
domeniul Internetului lucrurilor. Aplicațiile includ, printre a ltele, fabrici
inteligente sau echipamente industriale conectate. În anul 2014 , General
Electric a raportat venituri de aproximativ 1 miliard $ obținut e prin utilizarea de
produse ale Internetului industrial;
f) Automobile conectate: se dă o adevarată bătălie pentru autom obilul viitorului.
Fie că este vorba de auto-conducere sau, pur și simplu, de șofe r asistat,
conexiunea cu alte mașini, serviciile de cartografiere sau de c ontrol al traficului
vor juca un rol important. Generația următoare de sisteme de di vertisment la
bordul autovehicului și de monitorizare de la distanță sunt de asemenea,
concepte interesante de urmărit. O serie de mari producători, c are joacă un rol
important cum ar fi: Google, Microsoft și Apple, au realizat pl atforme dedicate
mașinilor conectate.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
15

2.3 Provocări tehnologice p entru Internetul lucrurilor
Internetul lucrurilor se confruntă cu provocările tehnologice e vidențiate în
continuare:
• Scalabilitatea: Internetul lucrurilor are un domeniu potenția l de aplicare globală
mai mare decât Internetul convențional. Lucrurile, însă, cooper ează în principal întrun
mediu local. Deci, funcționalitățile de bază, cum ar fi comunic area și descoperirea de
servicii trebuie să funcționeze la fel de eficient în ambele me dii, atât pe scară mică, cât și
pe scară largă;
• Acceptarea și operarea: obiectele inteligente utilizate zi c u zi nu trebuie să fie
percepute precum calculatoarele care solicită ca utilizatorii l or să le configureze și să le
adapteze la anumite situații. Lucrurile mobile, care adesea sun t folosite doar sporadic, au
nevoie să stabilească conexiuni în mod spontan și să se organiz eze și să se configureze
pentru a se potrivi mediului lor specific;
• Interoperabilitatea: așa cum lumea lucrurilor fizice este ex trem de diversă, în
Internetul lucrurilor fiecare tip de obiect inteligent are capa cități diferite de prelucrare și
comunicare a informațiilor. Obiectele inteligente pot fi supuse unor condiții foarte diferite,
cum ar fi energia disponibilă și lățimea de bandă necesară pent ru comunicații. Totuși,
pentru a se facilita comunicarea și cooperarea, sunt necesare p ractici și standarde
comune. Acest lucru este deosebit de important în ceea ce prive ște adresele obiectului.
Acestea ar trebui să respecte o schemă standardizată, dacă este posibil, conformă liniilor
standardului IP utilizat în domeniul Internet-ului convențional ;
• Descoperirea: în mediile dinam ice, serviciile pentru lucruri trebuie identificate în
mod automat, ceea ce necesită mijloace semantice adecvate de de scriere a
funcționalității lor. Utilizatorii pot dori să primească inform ații legate de produs și să
folosească motoarele de căutare care pot găsi lucruri sau care furnizează informații
referitoare la starea unui obiect;
• Complexitatea software-ului: deși sistemele software din obi ectele inteligente
funcționează cu resurse minime, pentru administrarea obiectelor inteligente și oferirea de
servicii de sprijin este necesară, la fel ca sistemele integrat e convenționale, o
infrastructură software mai extinsă în rețea și pe serverele de background; • Volumele de
date: în timp ce unele scenarii implică comunicare scurtă, cu f recvență redusă, altele,
cum ar fi rețelele de senzori, logistica și scenariile pe scară largă de „conștientizare a
lumii reale" necesită volume mari de date pe nodurile sau serve rele centrale de rețea;

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
16

• Interpretarea datelor: susținerea utilizatorilor de obiecte i nteligente implică
interpretarea cât mai exact posibil a contextului determinat de s e n z o r i l a n i v e l l o c a l .
Pentru ca furnizorii de servicii să profite de datele disparate care vor fi generate, trebuie
să fie posibil să extragă unele concluzii generalizabile din da tele interpretate provenite
de la senzori. Totuși, generarea de informații utile din datele brute provenite de la senzori
care pot declanșa o acțiune ulterioară nu este în niciun caz o acțiune ușoară;
• Securitatea și confidențialitatea datelor personale: în plus față de aspectele
legate de securitate și de protecție a Internetului, familiare majorității utilizatorilor (cum ar
fi confidențialitatea comunicațiilor, autenticitatea și credibi litatea partenerilor de
comunicare, precum și integritatea mesajelor), există și alte c erințe care sunt importante
în Internetul lucrurilor. De exemplu, un utilizator poate permi te ca lucrurile să aibă doar
un acces selectiv la anumite servicii sau le poate împiedica să comunice cu alte lucruri în
anumite momente sau într-un mod necontrolat; tranzacțiile comer ciale care implică
obiecte inteligente ar trebui să fie protejate împotriva accesu lui neautorizat al
competitorilor de pe piață;
• Toleranța la erori: lumea lucrurilor este mult mai dinamică ș i mobilă decât lumea
calculatoarelor, existând contexte care se schimbă rapid și în moduri neașteptate. Totuși,
utilizatorii își doresc să se bazeze pe lucruri care funcționea ză în mod corespunzător.
Structurarea Internetului lucrurilor într-un mod robust și de î ncredere necesită redundanță
pe mai multe niveluri și capacita tea de adaptare automată la co ndițiile schimbate;
• Alimentarea cu energie: lucrurile, în mod obișnuit, nu sunt a limentate de la rețea,
astfel încât inteligența lor trebuie să fie alimentată de la o sursă de energie autosuficientă.
Cu toate că transponderele RFID pasive nu au nevoie de propria lor sursă de energie,
funcționalitatea lor și gama de comunicații sunt foarte limitat e. În multe scenarii, bateriile
și blocurile de alimentare de la rețea sunt problematice, din c auza dimensiunii și greutății
lor și în special din cauza cerințelor de întreținere. Din păca te, tehnologia bateriilor
progresează relativ lent, și „recoltarea de energie”, adică gen erarea de energie electrică
din mediul înconjurător (folosind diferențele de temperatură, v ibrațiile, curenții de aer,
lumina etc.), nu este încă suficient de dezvoltată pentru a sat isface cerințele energetice
ale sistemelor electronice actuale în majoritatea scenariilor d e aplicare. Există speranțe
în ceea ce privește viitoarele procesoare cu consum redus de en ergie și unități de
comunicații pentru sisteme integrate, care pot funcționa cu mul t mai puțină energie.
Economisirea de energie este un factor important nu numai în ar hitectura hardware și de
sistem, dar și în software, de exemplu, implementarea stivei de protocol, în cazul în care

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
17

fiecare octet de transport va trebui să-și justifice existența. Există deja senzori wireless
fără baterii care își pot transmite informațiile la o distanță d e c â ț i v a m e t r i . L a f e l c a
sistemele RFID, își obțin energia de care au nevoie, fie de la distanță, fie din procesul de
măsurare în sine, de exemplu prin utilizarea de materiale piezo electrice sau piroelectrice
pentru măsurarea presiunii și temperaturii;
• Interacțiunea și comunicațiile cu rază scurtă de acțiune: com unicațiile fără fir pe
distanțe de câțiva centimetri sunt suficiente, de exemplu, în c azul în care un obiect este
atins de un alt obiect. În cazul în care sunt implicate astfel de distanțe scurte, este nevoie
de foarte puțină energie, este simplificată abordarea (adesea e xistă doar o singură
destinație posibilă) și de obicei nu există riscul interceptări i. NFC este un exemplu de
acest tip de comunicare. La fel ca RFID, folosește cuplaj induc tiv. În timpul comunicării,
un partener se află în modul activ, iar celălalt poate fi în mo dul pasiv. Unitățile NFC active
sunt suficient de mici pentru a fi utilizate în telefoanele mob ile; unitățile pasive sunt
similare cu transponderele RFID și sunt semnificativ mai mici, mai ieftine și nu au nevoie
de propria sursă de putere;
• Comunicațiile fără fir: din punct de vedere energetic, tehno logiile wireless, cum
ar fi GSM, UMTS, Wi-Fi și Bluetooth sunt mult mai puțin adecvat e; standardele WPAN
mai recente cum ar fi ZigBee și altele încă în curs de dezvolta re pot avea o lățime de
bandă mai îngustă, dar ele folosesc în mod semnificativ mai puț ină energie.
2.4 Concluzii- Internetul lucrurilor
IoT va permite intrarea într-o nouă eră economică pentru întreg ul glob.
Perspectivele oferite de IoT nu se referă numai la simple îmbun ătățiri ale proceselor și
modelelor economice existente, ci mai degrabă la transformarea domeniului de aplicare
a acestora. Economia IoT va revoluționa modul în care organizaț iile economice își
desfășoară activitățile de producție, funcționare și dezvoltare . Iar schimbarea se întâmplă
mai repede decât în orice revoluție industrială anterioară.
În concluzie, organizațiile economice vor trebui să înceapă să implementeze
tehnologia IoT dacă doresc să supraviețuiască pe termen lung, î nsă de asemenea vor
trebui să pună în aplicare strategii care să răspundă numeroase lor riscuri asociate cu
Internetul lucrurilor.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
18

3. IMPACTUL TEHNOLOGIEI ÎN RELAȚIA BĂNCILOR CU CLIENȚII LOR
În ultimii ani, băncile s-au aflat într-un mediu cu rate ale do bânzilor foarte scăzute
și, în plus, din ce in ce mai multe bănci au introdus în oferta lor comercială conturi cu
costuri zero. Toate acestea amplifică presiunea asupra venituri lor, în contextul în care
fidelitatea clienților devine din ce in ce mai mică, iar acești a își mută din ce în ce mai
repede conturile către alte bănci care oferă condiții mai avant ajoase.
În paralel, presiunea costurilor salariale, în continuă creșter e in head office, front
office si back office se suprapun costurilor IT din ce in ce ma i mari, necesare pentru a
face fată concurenței provenite nu numai din mediul bancar trad ițional, dar si din zona
așa-numitelor fin-tech, instituții financiare inovative, cu mod ele de business bazate pe
tehnologii digitale avansate, cu o orientare foarte mare către clienți și cu o structură de
costuri mult mai agilă, caracteristică modelului de business on line.
Noii clienți digitali vor mai mult și ei vor fi principalii cli enți ai băncilor in câțiva ani.
La nivel european, 65% din generația a doua dispune de telefoan e mobile
inteligente; la nivelul generației tinere, procentul este deja de 90%. Se estimează ca la
nivel european, acești noi clienți digitali vor reprezenta ~50% din tranzacțiile bancare noi.
Clienții digitali folosesc din ce in ce mai des telefoanele mob ile si internetul la modul
general pentru operațiuni bancare, începând de la consultarea c ontului pana la inițierea
de depozite bancare, accesarea finanțărilor bancare si deschide rea de noi conturi.
Mai mult, așteptările clienților sunt de fapt determinate de mo dificările pe care
companiile mari din domeniul tehnologiei le adopta când este vo rba de experiența
clienților in procesul de subscriere, comunicare, cumpărare și checkout.
Pe lângă bănci, numeroase instituții financiare fin-tech oferă servicii digitale foarte
ușor de folosit, orientate către client, de cele mai multe ori cu costuri mult mai mici decât
băncile tradiționale. Sub presiunea reducerii profiturilor si a schimbării preferințelor
clienților, băncile trebuie să își modifice în mod radical mode lul de business. În condițiile
în care sunt necesare schimbări fundamentale, măsurile tradițio nale precum tăierea
costurilor, adaptarea parțială a operațiunilor la noile regleme ntări sau raționalizarea
portofoliilor de produse nu sunt suficiente pentru a face față acestor probleme structurale:

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
19

băncile trebuie să își transforme modelele de business prin max imizarea oportunităților
în mediul digital.
Aceasta schimbare poate viza două aspecte:
 O noua abordare în front-office, în relația cu clienții, atât d in punct de vedere al
aplicațiilor puse la dispoziția acestora, cât si din punct de v edere al proceselor care
stau în spatele acestor aplicații;
 Modificări structurale în middle-office si back-office pentru a crește eficiența și
eficacitatea operațională.
Interfața cu utilizatorii va fi din ce în ce mai intuitiva și m ai ușor de folosit, fiind bazată
pe personalizare și colaborare, și susținută de procese simple si rapide. Experiența
bancară tradițională, bazată pe rețeaua teritorială și agenți d e relații cu clienții, va rămâne
un pilon important al activității bancare în următorii ani, în special în țările unde adopția
instrumentelor digitale rămâne redusă (cum este si cazul Români ei). În același timp însă,
chiar și această infrastructură tradițională trebuie să se adap teze noilor tehnologii, în
special prin adopția crescută a terminalelor de self-service pe ntru tranzacțiile bancare.
Mai mult însă, noua generație, obișnuită cu Google si Facebook, este un utilizator
intensiv al internetului și dorește să minimizeze nevoia de dep lasare la o unitate bancară.
Pentru a adresa nevoile acestor utilizatori, care în curând vor constitui principalii clienți
pentru tranzacțiile bancare, interfețele de internet si mobile banking sunt și vor rămâne
într-o continua evoluție în următorii ani, încorporând noi tehn ologii cum ar fi soluții
biometrice de identificare si asistenți digitali, și din ce în ce mai mult inteligență artificială
care va permite o personalizare a serviciului bancar chiar și î n mediul online.
Pentru a ilustra modul în care se schimbă interacțiunea dintre client și bancă, ne vom
uita la câteva exemple simple: deschiderea unui cont, efectuare a unei plăți si creditarea.
În prezent, pentru a deschide un cont la o bancă sunt necesare chiar si 3 deplasări la
o sucursala sau agenție (una pentru a completa numeroase formul are, de multe ori
manual, plecând de la bancă cu un dosar de hârtii, o a doua pen tru a lua cardul bancar
si a treia pentru a ridica tokenul – în caz că se folosește un astfel de instrument pentru
autorizarea tranzacțiilor). În schimb, instituțiile financiare inovative, a căror adopție a
ajuns și în Romania la câteva zeci de mii de clienți (fără a av ea mai mult decât o

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
20

reprezentanță in Romania) permit deschiderea unui cont de acasă , în aproximativ 15
minute. Procesul este extrem de simplu: se descarcă o aplicație pe telefonul mobil, se
introduc câteva informații de bază, clientul își face o poză și își pozează actul de identitate
(care sunt comparate prin mecanisme de recunoaștere facială), a limentează contul
folosind un card deja existent (proces prin care se realizează si acceptarea clientului,
care deja având un cont bancar a fost verificat de către o alta instituție financiară în
conformitate cu practicile de KYC – Know Your Customer) și, dup ă câteva minute, un
mesaj SMS confirmă deschiderea contului. Contul este activ imed iat din acel moment, iar
cardul bancar sosește prin postă în câteva zile.
Din punct de vedere al plăților, rata de utilizare a cardurilor contactless înregistrează
deja creșteri de 2 cifre în Romania. Pe lângă aceste carduri, a u apărut instrumente de
plată noi cum ar fi cele „wearables” (care pot fi purtate ca un ceas de exemplu) și din ce
în ce mai mult telefoanele (care de ceva vreme beneficiază de t ehnologii contactless tip
NFC), acestea din urmă având potențialul de a înlocui într-o fo arte mare măsura cardul
bancar in viitor. Mai mulți producători de telefoane oferă în n umeroase țări facilitați de
plată în colaborare cu băncile, și din ce în ce mai multe bănci au început sa permită plata
prin telefon, atât la POS, cât și către un număr de telefon sau o adresă de email (în aceste
ultime cazuri, plăți de valoare mică pentru a permite rambursar ea unei mici datorii sau
partajarea unei note de plată).
Nu în ultimul rând, instituțiile financiare inovative oferă cre dite rapide (uneori chiar pe
loc) folosind algoritmi sofisticați de evaluare a clienților (s coring), pe baza a numeroase
date culese atât din mediul bancar (birouri de credit, etc.) câ t și a altor date legate de
exemplu de activitatea în mediul online și rețele sociale. Astf el, activitățile bancare sunt
din ce în ce mai mult axate către clienți și nevoile lor – indi ferent de natura acestora – și
sunt susținute de procese simplificate, rapide si bazate extens iv pe utilizarea tehnologiei.
Mai mult, având în vedere faptul că băncile nu oferă un produs final, ci un serviciu
care facilitează achiziția de produse si servicii (scopul final nu este obținerea unui credit,
ci achiziția de bunuri cum ar fi o casa, o mașina sau produse d e larg consum), unele
bănci au început sa intermedieze relația cu cei care furnizează produsele finale, prin
dezvoltarea de portale gen market place împreună cu aceștia. Vânzarea de produse si
servicii financiare este consecința nevoii de finanțare pentru aceste produse finale.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
21

Adopția noilor tehnologii în middle si back office asigură o ex ecuție mai eficientă a
tranzacțiilor bancare, îmbunătățind experiența clienților și re ducând costurile
operaționale. Pentru a oferi servicii complexe cât mai rapid și mai personalizat în același
timp, menținând totuși costurile sub control, băncile sunt din ce în ce mai preocupate să
folosească noile tehnologii nu doar la interfața cu clientul, c i și intern, pentru procesarea
tranzacțiilor. Astfel, robotizarea proceselor (RPA – Robotics P rocess Automation) permite
efectuarea automată de activități repetitive și care nu necesit ă decizii, eliminând astfel
necesitatea intervenției umane, crescând viteza de reacție și s căzând costurile de
operare.
De asemenea, instrumentele de management al proceselor (busines s process
management) permit definirea, măsurarea și monitorizarea unor f luxuri standardizate,
crescând eficiența în execuția proceselor.
Prin instrumente speciale, numite generic Big Data/Data Analyti cs, băncile pot
identifica automat produse si servicii care pot fi relevante pe ntru anumite categorii de
clienți sau pot optimiza prețul produselor și serviciilor prin analiza elasticității volumelor la
preț.
Nu în ultimul rând, instrumentele de geo-marketing care combină interfețe grafice gen
Google Maps cu baze de date conținând multiple informații cum a r fi densitatea de clienți
pe categorii, puterea de comparare, caracteristici demografice, puncte de interes in
proximitate, densitatea concurenței, permit băncilor să își opt imizeze rețelele, dar și să
stabilească ținte de vânzări si indicatori de performanța speci fici.
Bănci digitale se disting prin digitizarea extinsă a serviciilo r , p r e c u m ș i a t u t u r o r
proceselor din front și back-office. Digitizarea end-to-end est e esențială deoarece băncile
concurează împotriva unor modele de business agile și perturbat oare. Inspirat din
modelul de business al companiilor emergente din domeniul tehno logiei, băncile digitale
se află într-o poziție de reacție rapidă și eficientă la schimb ările preferințelor clienților sau
ale cerințelor de reglementare.
Deși băncile tradiționale și-au mărit ofertele digitale, infras tructura de procesare este
rareori digitizată. Mai mult, băncile tradiționale se bazează u neori pe dezvoltarea și
dezvoltarea de sisteme IT și structuri de date învechite, ceea ce face dificilă adaptarea la

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
22

noile tehnologii digitale. Astfel, implementarea completa a opo rtunităților digitale poate
pune băncile într-o poziție mult mai bună pentru a răspunde evo luțiilor viitoare ale pieței
si le va permite să răspundă nevoilor generațiilor nativ digita le. În plus, băncile pot obține
un avantaj competitiv și pot să îndeplinească mai ușor cerințel e viitoare de reglementare.
În mod tradițional, procesele devin transparente datorită digit alizării și standardizării,
facilitând o mai bună gestionare internă a riscurilor, precum ș i a modului de raportare a
datelor către autoritățile de reglementare.
Pentru băncile digitale va fi vitală integrarea completă și dig itizarea back-office,
precum și eliminarea interfețelor redundante pentru a reduce co sturile de operare și
pentru a spori agilitatea companie i. De asemenea, va fi esenția lă cultivarea capacității
bancare pentru a maximiza benefi ciile și a oferi produse și ser vicii cu costuri reduse.
Pentru implementarea modelului de afaceri digital, pot fi neces are investiții importante
pentru transformarea sau achiziționarea infrastructurii și a si stemelor utilizate. Deoarece
piața digitală se dezvoltă rapid, este important pentru orice b ancă să integreze cele mai
recente tehnologii și să anticipeze tendințele pieței; prin urm are, dezvoltarea de produse
și ecosistemul bancar trebuie să fie flexibile, dar totuși stan dardizate.
Similar cu producătorii de automobile, băncile OEM tind să se c oncentreze pe a
face ceea ce fac cel mai bine și să folosească furnizori extern i pentru anumite servicii.
Astfel de bănci au un grad scăzut de integrare verticală, în sp ecial în zonele care nu sunt
acoperite de outsourcing sau offshoring. Pentru a maximiza efic iența producției, furnizorii
externi trebuie integrați; aceșt i furnizori externi specializaț i pot prelua procesele
nediferențiate și fără interfața directa cu clienții, cum ar fi întreținerea zilnică a
împrumuturilor, lăsând în bancă doar competențele de bază care disting banca de
concurenții săi. Furnizorii externi, prin urmare, se axează în special în procesele back-
office și middle-office.
Cheia succesului este că băncile să aibă o viziune mai largă as upra serviciilor pe
care partenerii externi le pot oferi, dincolo de serviciile uzu ale de astăzi care pun accentul
pe tehnologia informației și alte zone suport cum ar fi resurse le umane sau
managementul imobiliar. În domeniul creditării de exemplu, mult e sarcini ar putea fi
preluate de parteneri externi, cum ar fi digitalizarea datelor clientului sau folosirea unor

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
23

furnizori de date (astăzi, de exemplu, datele de piață sunt des eori colectate, agregate și
analizate intern sau nu sunt disponibile în format digital).
Strategia OEM poate duce la reduceri de costuri și marje mai ma ri în urma
externalizării selective a proceselor care nu sunt de bază pent ru bancă. În același timp
partenerii externi se pot concentra mai bine pe domeniile lor d e activitate, îmbunătățind
calitatea serviciului în comparație cea prezentă în organizații le uneori complexe și
tradițional opace din bănci. Prin urmare, cu costuri mai mici ș i o infrastructură mai flexibilă,
modelul OEM poate face băncile mai rezistente și poate crește c apacitatea acestora de
a reacționa mai rapid la schimbările din mediul de business.
Principala provocare a acestui model va fi identificarea capabi lităților de bază care
diferențiază banca de competiție și care trebuie executate inte rn. Pentru a construi un
model de afaceri durabil, băncile OEM trebuie să-și gestioneze în mod eficient furnizorii
externi, în timpul și după procesul de integrare, pentru a asig ura calitatea serviciilor.
Adoptarea acestui model ar putea fi un test real pentru băncile tradiționale, deoarece
acestea încearcă de obicei să execute toate activitățile intern , spre deosebire de
producători care lucrează constant cu furnizori externi, îmbună tățind astfel calitatea
produselor și reducând costurile. Prin concentrarea asupra unor funcții cheie și prin
externalizarea celorlalte activități, băncile pot obține reduce ri de costuri de până la 40%.
Pentru a putea implementa un model de business dinamic, axat pe client, tehnologie si
inovație, băncile trebuie sa adopte un mod de organizare mai ag il.
Modul tradițional de funcționare, bazat pe direcții, departamen te și servicii devine
din ce în ce mai des o piedică pentru inovație, pentru lansarea pe piață rapid și eficient a
unor produse și servicii noi. Astfel, băncile (si nu numai) au început sa implementeze
modele agile, bazate pe echipe multifuncționale, inter-departam entale, care lucrează
pentru implementarea eficientă a unor proiecte cheie. Aceste mo dele de operare cresc
eficiența operațională cu 15-25%, prin simplificarea proceselor si a procesului decizional.
În plus, ele conduc la îmbunătățirea experienței clienților deo arece facilitează o mai buna
înțelegere a nevoilor acestora și un mod de inter-relaționare m ai eficient. Nu în ultimul
rând, ele îmbunătățesc experiența angajaților, oferind oportuni tatea de a avea mai multa
i n i ț i a t i v ă , d e a l u a m a i m u l t e d e c i z i i ș i o f e r i n d m a i m u l t e o p o rtunități de dezvoltare a
carierei pe termen lung.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
24

Digitizarea activității bancare poate genera beneficii adiacent e economiilor
naționale. Un beneficiu foarte important al digitizării plățilo r este cel de reducere a
evaziunii fiscale. Numeroase studii si analize indică o corelaț ie foarte mare între ponderea
plăților electronice (cu card bancar, internet/ mobile banking) în economie și reducerea
economiei gri. În plus, băncile pot deveni un promotor al digit alizării și pot oferi exemple
de bună practică în alte domenii economice și administrative. A stfel, comunitatea bancară
poate contribui cu know-how în implementarea serviciilor digita le și în securitatea
cibernetică, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații/interfețe dedicate interacțiunilor de tip
e-guvernare, sau pot facilita par teneriatul administrație publi că – bancă pentru a crește
gradul de accesare a serviciilor de e-guvernare. Nu în ultimul rând, băncile ar putea ajuta
la creșterea gradului de incluziune financiară a populației.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
25

4. ASPECTE PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC ȘI SOCIETATEA
INFORMAȚIONALĂ
Economia digitală,societatea informațională și comerțul electr onic sunt noțiuni
relativ noi,apărute după 1990. Deși aparent diferite,economia d igitală și societatea
informațională sunt două concepte foarte legate una de cealaltă ,
interdependente,născute una din cealaltă și având numeroase int erconexiuni între
ele.Dacă putem spune despre economia digitală că sugerează în p rimul rând
mecanismele „noii economii”, societatea informațională este rep rezentată de oamenii,
grupurile de oameni și relațiile dintre aceștia, ce pun în mișc are aceste mecanisme pe de
o parte și sunt mișcați de către ele pe de altă parte.
Comerțul electronic, apărut ca un mecanism necesar al e conomiei digitale, este
totodată și cel mai important dintre acestea. Credem că nu greș im atunci când susținem
că acest proces, împreună cu suportul său tehnologic, Internetu l , c o n s t i t u i e l i n k – u l ,
legatura principală între societatea informațională și economia digitală.
În capitolul de față vom urmari să cercetăm și să demonstrăm a ceste afirmații.
4.1 Economia digitală și societatea informațională
Trăim în anii 2000, ani în care se vorbește tot mai mu lt despre o nouă economie.
O nouă economie care plasează, în prim plan, cererea și nevoile consumatorilor , care se
implică într-o măsură din ce în ce mai mare în conceperea, real izarea și utilizarea
bunurilor și serviciilor, începâ nd încă din stadiul cercetării și dezvoltării acestora.
Putem spune ca totul a început în perioada de după 1994 , când creșterea
productivității în Statele Unite ale Americii a înregistrat rit muri mai mari chiar decât în
perioadele din trecut de mare avânt economic, ceea ce a făcut c a mulți specialiști să
afirme că „noua economie” este egală în importanță cu revoluția industrială. Sau, chiar
mai mult, similară cu cea ce-a doua revoluție industrială a per ioadei 1860-1900, perioadă
remarcabilă din punctul de vedere al implicațiilor asupra dezvo ltării omenirii. În această
perioadă productivitatea a înregistrat ritmuri semnificative, i ar economia a intrat într-o
zonă de inflație minimă. În aceeași perioadă s-a încercat și definirea noului te rmen. Deși nu există o definiție
unanim acceptată de către econo miști, s-au utilizat mai mulți t ermeni pentru a denumi
noul tip de economie: economia digitală sau computerizată, econ omia informațională,
economia electronică, economia globalizată, economia rețelelor sau a comunicațiilor etc..

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
26

Ca o distincție principală față de economia clasică, eco nomia digitală presupune în
primul rând un consum mai mare de muncă de concepție, de înaltă calificare care creează
o valoare adăugată mai ridicată, noi locuri de muncă, segmente practic nelimitate de
oportunități de afaceri și creativitate, prin existența unor st andarde flexibile și
interconective care facilitează nevoia integrării și/sau indivi dualizării diferiților
consumatori. De aici și constatarea că noua economie este “scie ntointensivă” și
“artintensivă”. Pe de alta parte, concurența și cooperarea reprezintă două laturi
inseparabile ale economiei digitale, ținând seama de interacți unea dintre cerere și ofertă.
Formele de manifestare a concurenței între producători sunt rad ical schimbate de
prioritatea care se acordă unui consumator în continuă și rapid ă schimbare în ceea ce
privește nevoile, gusturile și cerințele, astfel încât acesta î i obligă pe competitori să și
coopereze.
Pe masură ce economia digitală câștigă teren, transformările î n cadrul societății sunt
din ce în ce mai mari și mai profunde. Odată ce era informațion ală ia treptat locul celei
industriale și societatea tradiț ională este înlocuită de societ atea informațională.
Termenul de « Societate Informatională » a început să f ie utilizat înca de la începutul
anilor 1990,pentru a descrie numeroasele și variatele schimbări în economie, politică,
cultură și, în general, în ansamblul societății, de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor
moderne de informații și comunicații.
Astfel, noua societate informațională aduce cu sine o serie de oportunități deosebite:
constrângerile spațiale și temporale (de granițe și timp) în ma terie de comunicații au fost
mult reduse, informațiile pot fi prelucrate, stocate și transfe rate rapid, prețurile serviciilor
legate de tranferul informației sunt în continuă scădere. Puner ea la un loc a datelor
stocate digital, textelor, sunetului și imaginii (multimedia) a u condus la răspândirea
utilizării sistemelor moderne de telecomunicații, a computerelo r personale și serviciilor
electronice de informații.
Psihologii spun că ființa umană este facută să comunice. În nou a societate, cea de
tip informațional, comunicarea, transferul și schimbul de infor mații se desfașoară prin
intermediul sistemelor tehnice. Acum, când vorbim despre societ atea informațională,
avem în vedere înainte de toate conectarea unui numar nelimitat de computere prin
intermediul rețelelor de telecomunicații.
Tranziția către societatea informațională, globalizarea, progresul știintific și viteza sa
nebună, toate acestea fac ca oamenii să fie confruntați cu o av alanșă de informații. În
societatea informațională individul este asaltat de un flux uri aș de informații. Pentru

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
27

contemporanul erei informaționale, usurința în utilizarea rețel elor informaționale și
cunoașterea conținutului bazelor de date reprezintă însușiri de bază. Fără să pierdem din
vedere impactul noilor tehnologii asupra societății, iată cum e ducația și perfecționarea
joacă un rol din ce în ce mai important în familiarizarea oamen ilor cu schimbarea.
Societatea informațională este dominată în principal de industria de calculatoare,
telecomunicații și media. Se pare ca acestea vor deveni industr ii de bază în următoarele
decenii, având un rol stimulator pentru celelalte. Bănci, între prinderi de producție,
agricultură și servicii vor fi afectate de această dezvoltare f undamentală. Se preconizează
că același lucru se va întâmpla și cu statele lumii. Competitiv itatea globală a acestora va
fi direct legată de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicații și de a asigura
conectarea la rețelele globale de informații.
Societatea informațională nu numai că deschide noi cana le de comunicație între
oameni ci va avea un impact important asupra modului în care tr ăim, învățăm, muncim,
consumăm, interacționăm cu admini strația și chiar ne distrăm.
În ceea ce privește statutul companiilor, trecerea la so cietatea informațională le va
împărți practic în organizații moderne "conectate", care utili zează noile tehnologii și
organizații tradiționale. Trăsătura cheie a organizației de mun că a viitorului va fi înlocuirea
ierarhiei piramidale tradiționale cu o ierarhie orizontală. Și atunci rolul managerului se va
muta din ce în ce mai mult, de la simpla luare a deciziilor la optimizarea creativității, a
capacitații de inovare și pregătirii intelectuale ale subordona ților. Aceasta înseamnă că
lucrul în echipă, colaborarea și cooperarea între angajați va f i trăsătura cheie a
organizației viitorului ,fapt ce ne duce cu gândul, de ce nu, l a Epoca Spirituală sau Secolul
Păcii pe care le propovăduiesc marii vizionari ai lumii. 4.2 Comerțul electronic și tehnologia informației
Întreprinderile moderne, după anul 1990, sunt caracteri zate printr-o cerere din ce în
ce mai mare, prin existența unei competiții la nivel mondial și prin sporirea permanentă a
asteptărilor clienților. Ca să poată să răspundă acestor cerinț e, întreprinderile de pe tot
globul s-au angajat din plin într-un proces de tranformare orga nizațională și a modului lor
de funcționare. Comerțul electronic este o cale prin care se fa cilitează și se sprijină aceste
schimbări, la scară globală, prin intermediul rețelei Internet.
SURSA: ( http://onlinestudent.ro/referate/d9cdc940e2485b38f621277241ac61 2f.doc
http://muhaz.org/balaban-alexandru-proiectarea-si-realizarea-pr ezenei-on-line-
s.html?page=3 )

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
28

4.2.1 Avantajele comerțului electronic
Ca definiție a termenului „comerț electronic” sau e-comer ț trebuie spus că nu există
una universal acceptată; totuși, p rin comerț electronic se înțe lege „distribuție, marketing,
vânzarea sau livrare de mărfuri și servicii prin mijloace elect ronice”.
În concepția Organizației Economice de Cooperare și Dezvo ltare (OECD), comerțul
electronic (e – commerce) reprezintă desfășurarea unei afaceri prin intermediul rețelei
Internet, vânzarea de bunuri și servicii având loc offline sau online. Pentru unele firme,
comerț electronic înseamnă orice tranzacție financiară care uti lizează tehnologia
informatică. Pentru altele, noțiunea de comerț electronic acope ră circuitul complet de
vânzari – inclusiv marketingul și vânzarea propriu zisă. Astăzi acest termen cuprinde un
spectru larg de activități comerciale potențiale, precum și sch imbul de informații.
Comerțul electronic dă posibilitatea firmelor să devină mai eficiente și flexibile în
modul intern de funcționare, să conlucreze mai strâns cu furniz orii și să devină mai atente
față de nevoile și așteptările clienților. Permite companiilor s ă s e l e c t e z e c e i m a i b u n i
furnizori, indiferent de localizarea lor geografică și să vândă unei piețe globale. Această
evoluție are un impact major asupra economiei, în ceea ce prive ște crearea de noi
întreprinderi, diversificarea celor existente și, în special, a supra potențialului pieței forței
de muncă și a gradului de ocupare a acesteia în viitor. Comerțul electronic aduce o serie de avantaje față de c omerțul clasic, atât pentru
furnizori cât și pentru clienți.
SURSA: (http://onlinestudent.ro/ referate/d9cdc940e2485b38f62127 7241ac612f.doc
http://muhaz.org/balaban-alexandru- proiectarea-si-realizarea-pr ezenei-on-line-
s.html?page=3,http://www.scritub .com/economie/comert/COMERTUL-E LECTRONIC-
CE-ESTE-CO155914239.php)
Avantajele comerțului electronic:
Tabelul nr.1
Avantajele comerțului electronic:
Pentru furnizori: Pentru clienți:
– Grad înalt de penetrare al clienților
– Costuri reduse pentru tranzacționarea
informației și comunicației
– Acces la piețe noi și noi segmente de clienți- Optimizarea proceselor de marketing-
Acces 24 ore
– Oferta "Globală"
– Nivel înalt de penetrare pe piețe
diferite – Costuri scăzute ale informației/

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
29

– Diferențierea prețurilor funcție de localizare,
timp, marfa disponibilă, etc.- Segmentare
– Poziționare
– Produse personalizate
– Canale de distribuție suplimentare comunicației
–
Acces la noi piețe și produse
– Contacte mondiale noi, sociale
– Valoare ridicată a informației
– Posibilitatea comparării prețurilor
– Oferte specifice fiecărui client
Sursa: C.R.C.E. „Secretele comerțului electronic. Gh id pentru exportatori – întreprinderi mici și mijlocii”, Intern ational Trade
Center UNCTAD/WTO, Geneva, 2000, p.14

După cum se poate observa din tabelul nr.1, avantajele comerțului electronic sunt
clare și foarte diverse, plecând de la accesul 24/24 ore la inf ormație, trecând prin costuri
scăzute ale informației și până la posibilitatea oferirii de pr oduse personalizate fiecarui
client. Accesul la piețe noi și segmente noi de clienți este un foarte mare câștig al
comerțului electronic, mai ales când acestea se află la mare di stanță.
4.2.2 Pătrunderea e-commerce în S.U.A. și Europa în diverse dom enii ale economiei
Oportunitățile de afaceri care apar din comerțul electronic variază semnificativ de
la sect or l a sector, la fel ca și d e la țar ă la țară – d e pi nz â n d de structura comerțului,
populația care constituie utilizatorii Internet, în cadrul pieț ei locale și multi alți factori.
Pătrunderea comerțului electronic în mediul afacerilor a evolua t diferit dincolo de ocean
comparativ cu bătrânul continent. De asemenea, în funcție de do meniul economic,
penetrarea e-commerce se manifestă distinct, fapt ce se poate o bserva în figura nr.1.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
30

Figura nr.1.Penetrarea comerțului electronic funcție de produs în S.U.A.
comparativ cu Europa
Sursa: O.E.C.D., www.ecommerce.gov
Putem remarca două aspecte importante în tabelul de mai sus și anume că pe de-
o parte penetrarea e-commerce în S.U.A. este mult mai avansată față de Europa, ceea
ce este normal având în vedere ca S.U.A. sunt promotoarele Noii Economii. Pe de altă
parte, se poate observa cum activitățile de brokeraj sunt în to pul afacerilor electronice, în
timp ce domenii precum confecții sau hrana prezintă foarte puți n interes pentru acest tip
de afaceri. Ținând cont de lichiditățile ce se operează pe pieț ele bursiere, foarte probabil
că activitățile de brokeraj să rămână mult timp de acum înainte în top. Fenomenul aparent
este de creștere continuă, însă la bază se petrec schimbări mas ive: se creează slujbe
noi, altele dispar, noi firme pătrund pe piață, altele dau fali ment astfel încât avantajele
utilizării noilor tehnologii sunt de ordin competitiv, pe anumi te perioade.
Prin intermediul rețelelor de computere tip Internet și Intranet, se desfașoară astăzi
un număr din ce în ce mai mare de servicii comerciale ce au sco p u r i d i v e r s e c a :
simplificarea procedurilor birocratice, transfer de bani la mar e distanță și /sau
instantaneu, transmitere urgentă de informații la mare distanță , plăți digitale.
Orice serviciu comercial efectuat prin mediul electron ic este supus unui comision
tranzacțional, al cărui cuantum diferă în primul rând funcție d e tipul de serviciu oferit.
În figura nr.2 am ilustrat ponderea comisioanelor tranzacțiilor comerciale pe diverse tipuri
de servicii, la nivel mondial:

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
31

.
Figura nr.2.Valoarea comisionul ui tranzactiilor electronice,fun ctie de tipul
serviciului oferit
Sursa: www.ceris.ro
Din graficul de mai sus reiese lesne faptul cum comisioan ele percepute pentru
serviciile bancare (precum I,H sau M-Banking) ocupă de departe primul loc în clasament,
iar plățile digitale și serviciile aferente computerului person al ocupă ultimele locuri.

4.2.3 Aspecte legale și de securitate ale tranzacțiilor comerci ale efectuate prin
intermediul rețelei Internet
Din studiul UNCTAD "Implications for trade and developmen t of recent proposals to
set up a global framework for electronic commerce", Secțiunea I , aspecte legale, am
desprins câteva idei principale:
1. Necesitatea introducerii unui cod comercial unic pentru comerțu l electronic: în
cadrul acestui studiu, efectuat în S.U.A., Uniunea Europeană și Japonia, se recunoaște
faptul că în tranzacțiile electronice apar aspecte complexe, sp ecifice. Deși s-au făcut
numeroase eforturi de stabilire a unei modalități legale de acc eptare a documentelor
electronice și a semnăturii electronice și a altor proceduri de autentificare folosite în
tranzacțiile comerciale, legislația este deficitară în multe ță ri. Statele Unite ale Americii și
Japonia sustin ideea de a accepta ca probă în instanță a datelo r electronice, ideea fiind

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
32

prezentată ca o alternativă în rezolvarea disputelor de catre I CC (Consiliul Internațional
al Camerelor de Comerț). Uniunea Europeană subliniază că reguli le care se introduc
trebuie să se bazeze pe libertatea unei piețe unice, iar legisl ația ce se va adopta să țina
cont de realitățile economice, astfel încât să se atingă obiect ivele în mod efectiv și
eficient. Uniunea Europeană a adoptat recent o directivă cu pri vire la negocierea
contractelor la distanță, care se va transpune în comerțul elec tronic.
2. Protecția drepturilor de proprietate intelectuală : tratatele aprobate de WIPO au
primit suportul principalilor actori, în sensul ratificarii ace stora, de asemenea este
încurajată implementarea regulilo r TRIPS, toate în favoarea pro tecției drepturilor de
proprietate intelectuală. Japonia recunoaște faptul că este gre u de făcut o distincție între
utilizarea personală a conținutului digital și nevoia de a prot eja drepturile de proprietate
intelectuală, pentru a împiedica o excesivă "regularizare".
3. Mărci comerciale și nume de domeniu : numărul numelor de domeniu DNS este de
departe dominat de Statele Unite ale Americii, ca pionier al In ternetului; este recunoscut
de departe că a apărut și dezvoltat noi aranjamente ce guvernea ză piața, esențială fiind
participarea internațională. Deoarece DNS-urile nu sunt înca pr otejate deplin sub regimul
mărcilor comerciale înregistrata te, s-a constatat că există o u tilizare greșită de către terți
ceea ce duce la diluarea valorii mărcii recunoscute. Statele Un ite ale Americii, în
particular, se preocupă de dezvoltarea unor acorduri internațio nale în protecția numelor
de domeniu, prin extinderea celei de la marca comercială.
4. Confidențialitatea pe Internet : Statele Unite ale Americii au emis două seturi de
principii asupra confidențialitătii informațiilor personale și activităților relative la comerț
electronic. Guvernul Japonez a publicat liniile generale privit oare la protecția datelor
personale și are inițiative de educare a utilizatorilor online asupra aspectelor de
confidențialitate, încurajarea luării de măsuri voluntare de că tre companii în vederea
protejării datelor și pentru a promova tehnologiile care permit protecția privată online.
Uniunea Europeană a adoptat un număr important de directive pri vind procesarea și
transmiterea datelor personale.
5. Securitatea pe Internet : eforturi deosebite se fac într -un număr mare de țări pentru a
pune la dispoziție un cadru de lucru pentru dezvoltarea unor st andarde bazate pe chei
publice, produse de încriptare. Este cunoscut faptul că mediul online poate permite un
număr mare de tehnologii de securizare: incriptare, autentifica re, parole, ziduri de
protecție, etc., care să fie demne de încredere și să fie condu se de managementul

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
33

securizării infrastructurii. OECD a publicat mai multe studii î n domeniul incriptării,
securizării sistemelor informaționale.
SURSA:(https://baixardoc.com/doc uments/capitolul-ii-dezvoltarea -comertului-electronic-
e-comert-si-redefinirea-afacerilor-5c799669eea54)
4.2.4 E-commerce în România
În România dotarea cu computere a firmelor se apropie de nivelu l atins în Uniunea
Europeană, dar procentul celor care au conexiune la internet es te sensibil mai mic decât
cel înregistrat la nivel european. Aceasta este una dintre conc luziile studiului realizat de
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în
lunile aprilie-mai 2006 pe un eșantion de 1.399 de IMM-uri (mic ro, mici și mijlocii) ce
activează în întreaga economie, din toate cele opt regiuni de d ezvoltare ale țării. Studiul
dat publicității arată că 85,90% dintre firmele autohtone au în dotare computere, 67,16%
accesează internetul, iar 56,51% utilizează e-mail-ul. Circa 27 ,97% dintre IMM-uri dețin
site-uri proprii și 7,51% din întreprinderi recurg la vânzarile /cumpărăturile online. Totuși,
un procent destul de ridicat de IMM-uri (15,52%) nu dețin compu tere/site propriu și nu
utilizeaza internetul, e-mail-ul și vânzările/cumpărăturile onl ine, în vreme ce 0,79% dintre
firme folosesc alte componente IT , cum ar fi telefonia IP, prog rame de proiectare asistată.
Un sondaj asemănător, realizat la nivel european pe 7. 662 de IMM-uri, a evidențiat
că 85,3% dintre microfirme, 91% din firmele mici și 95% dintre firmele mijlocii au în dotare
computere. De asemenea, 73% dintre microîntreprinderile investi gate au conexiune la
internet, comparativ cu numai 54,59% dintre microfirmele române ști. E-mail-ul este folosit
de aproximativ 68% dintre microfirmele europene și de 53,11% di n cele românești.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
34

Figura nr.3.Rata de creștere a utilizatorilor Internet în Român ia
Sursa: http://www.mediawebdesign.ro/internet.html
După cum se poate observa și în figura nr. 3,conform u nui raport realizat de
PricewaterhouseCoopers, rata creșterii numărului de utilizatori de internet din România
este de un milion pe an. La finele lui 2013, 6,5 milioane de ro mâni vor accesa, conform
raportului, internetul . În România există cinci milioane de utilizatori care petrec cel puțin
o oră săptămânal pe Internet. Dintre aceștia, 16% utilizează In ternetul în mod frecvent,
iar 23% ocazional.
Valoarea tranzacțiilor cu instrumente de plată online este în c ontinuă creștere, fapt ce se
poate observa în fig.nr.4.

Figura nr.4.Rata de creștere a valorii tranzacțiilor online

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
35

Sursa: http://www.ceris.ro/e-banking/
4.2.5 Tehnologia informației-Internetul
O istorie a transmiterii informației cuprinde câteva etap e majore: transmiterea
informației de la persoană la pesoană, comunicarea prin scris, apariția tiparului, apariția
telefonului, radioului, televiziunii și industriei filmului, a computerelor și, în sfârșit, apariția
rețelei de rețele care este INTERNETUL.
La originea Internetului se află cercetările demarate în 1969 de către departamentul
“proiecte avansate” al armatei americane, denumit ARPA, care a realizat interconectarea
computerelor din laboratoarele de cercetare într-o rețea cunosc ută sub numele de
Arpanet. Din varianta sa de început, Internetul de azi nu mai p ăstreaza decât conceptul
de transmisie a informației sub formă de pachete. Primele demon strații cu această rețea
au avut loc în 1971. Ulterior au apărut și alte rețele similare , dar care reprezentau
comunități izolate. Abia în 1973 se va realiza interconectarea acestor rețele separate prin
impunerea unui limbaj comun care să fie descifrat și care să pe rmită trimiterea și
recepționarea pachetelor în rețea. Proiectul Internet a mai nec esitat apoi definirea
limbajului comun, esența acestuia fiind acum cunoscută sub nume le de protocolul
“Internet “ IP și protocolul de control de transmisie TCP. Prim ele versiuni ale acestora au
fost publicate în 1978, iar finalizarea a avut loc în anul 1981 .
Creatorii rețelei Internet, oricare ar fi fost justific ările lor, au avut ca idee crearea unei
rețele descentralizate prin eliminarea oricărui punct central a cărui distrugere să însemne
și dispariția rețelei. Urmărindu-se acest deziderat, toate rețe lele cooperează, toate sunt
egale. Democrația a dominat spatiul virtual încă de la început, eliminând astfel greșelile
din lumea reală. În Internet nu există monopoluri de tip națion al sau regional. Fiecare
furnizor este independent și dependent de alții în același timp . Fiecare are interesul de a-
și dezvolta propria rețea cât mai bine, dar și de a se intercon ecta. Fără a exista o
autoritate care să controleze traficul, există o solidaritate – interesată de a menține
conectivitatea globală.
Cu siguranță, cel mai fascinant aspect al Internetului îl const ituie ideea de libertate:
libertatea cunoașterii, a informațiilor, a schimbului de opinii . Internetul reprezintă azi cel
mai deschis și mai democratic sistem de comunicare. Ofertantul de rețea pune la
dispoziție numai căile de comunicare, suportul. Ei nu pot să in fluențeze considerabil
ansamblul de opinii și informații din rețea. Internetul este o structură mereu crescandă de
dimensiuni gigantice, necontrolabile, nesupravegheabilă. Expedi torii și adresantii rămân

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
36

relativ anonimi, mesajele se criptează și devin ilizibile pentr u autorități. Internetul se
întinde peste granițe și evident se pune problema unei forme de cenzură. Ce se poate
face și ce nu se poate face în rețea? Unde intervine statul, gu vernul și care este rolul
acestuia în protecția cetățenilor și companiilor din rețea?
Mobilității personale, caracteristica societății industriale, i se asociază mobilitatea
spirituală cu ajutorul accesului la informații prin intermediul rețelelor. Internetul este unul
dintre mijloacele prin care omul modern poate scutura jugul bir ocrației.Informația
transmisă prin Internet traversează granițele și împiedică stat ele să guverneze prin
autoritate, minciună și manipulare. Propaganda nu mai are forța din perioada dominației
radioului și televiziunii.
În termeni practici, pentru a patrunde în orizonturile de schise de gigantica poartă a
Internetului, calculatorul personal « comunică » simultan cu un a l t c a l c u l a t o r s a u c u
milioane de calculatoare din lume. Zeci de mii de rețele pretut indeni pe globul pământesc
se interconectează, schimbând informații între ele; milioane de oameni folosesc acest
sistem în fiecare zi. Internetul este o adevarată casetă cu sur prize. Unii spun că este ca
și cum ai avea pe statul de plată peste 30 de milioane de consu ltanți, în toate domeniile
imaginabile, și pe care nu trebuie să îi plătești. Poți să cauț i răspunsuri la orice întrebare
posibilă, să trimiți mesaje și documente oriunde în lume într-o secundă (poșta electronică
sau e-mail), poți să îți faci cumpărăturile pe alt continent (e -commerce), să asculți muzică,
să vizitezi galerii de artă, să citești cărti, să stai de vorbă în timp real cu oameni din toate
colțurile lumii, pe orice subiect, să afli ultimele știri din l ume în orice limbă, să joci jocuri,
sa obții software gratuit, să te implici pe piața bursieră, sau doar să pierzi vremea
navigând printr-o lume de culori, imagini și sunete.
Internetul este un instrument de afaceri valoros, pentru coresp ondența zilnică,
pentru promovarea produselor și serviciilor, devenind, pe zi ce trece, parte integrantă a
afacerii, ca telefonul sau faxul.
În figura de mai jos este reprezentată sugestiv tendința clară de scădere a duratei
de absorbție a noilor tehnologii, sursa acestei figuri fiind USA Today, Info Tech, Pac Tel
Cellular, Netscape Communications.
Sursa: (http://onlinestudent.ro/referate/d9cdc940e2485b38f621277241ac61 2f.doc
http://www.creeaza.com/referate/informatica/internet/INTRANET-S I-EXTRANET-
RETELE-DE253.php)

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
37

Figura
.nr.5.Durata de absorbție a noilor tehnologii
Sursa : USA Today, Info Tech, Pac Tel Ce llular, Netscape Communications
4.3 Magazinul electronic-model de afacere pe Internet
Înainte de toate,trebuie să arătăm faptul că industria comerțul ui electronic face, in
g e n e r a l , d i s t i n c ț i e î n t r e m a i m u l t e t i p u r i d e a f a c e r i p e I n t e r n et, unele active, altele in
asteptare,cum ar fi:
– Business-to-Business (B-2-B sau BTB) –ce cuprinde toate tranzac țiile ce se
efectuează între doi sau mai mulți parteneri de afaceri. Aceste tranzacții se bazează, de
obicei, pe sisteme extranet, ceea ce înseamnă că partenerii de afaceri acționează pe
Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de w eb proprii. În termeni
practici, în această categorie de comerț electronic poate fi or ice firmă care utilizează
Internetul pentru a comanda de la furnizori, pentru a primi fac turi si a efectua plăți;
– Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC) se referă la relațiile din tre comerciant si
consumatorul final, fiind considerat comerț electronic cu amănu ntul. Această categorie s-
a extins foarte mult datorită World Wide Web : există acum mall -uri pe tot Internetul care
oferă toate tipurile de bunuri de consum, de la prăjituri sau v inuri, la calculatoare si
automobile ;
– Business-to-Administration (B-2-A sau BTA)este tipul de afacere care acoperă
toate tranzacțiile dintre firme si autorități administrative lo cale sau centrale. Spre
exemplu, în Statele Unite ale Ame ricii, licitațiile publice lan sate de guvern sunt publicate

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
38

pe Internet iar firmele pot răspunde pe cale electronică. În mo mentul de față, această
categorie de comerț electronic este într-o fază de dezvoltare p rimară, dar se așteaptă o
extindere rapidă, mai ales în contextul în care guvernele și al te autorități folosesc propriile
metode de promovare a comerțului electronic. Această categorie de e-commerce ar
putea, în viitor, să fie utilizată și pentru plata TVA sau a im pozitelor firmelor;
Sursa:(http://www.scritub.com/ec onomie/comert/COMERTUL-ELECTRON IC-CE-ESTE-
CO155914239.php)
– Business-to-Employee (B-2-E) se refera la tranzacțiile din inte riorul unei firme,
destinate personalului angajat al firmei și efectuate prin sist emul intranet propriu;
– Consumer-to-Administration este o categorie care, deși nu a apă rut încă, este de
așteptat ca guvernele să o lanseze, mai ales în domeniul plățil or ajutoarelor sociale sau
a compensațiilor în urma calculațiilor de venit global.
Prima decizie ce trebuie luată atunci când se demarează o aface re pe Internet
este asupra modelului. Există deja multe modele pentru derulare a afacerilor pe Internet.
Acestea pot fi clasificate în funcție de numărul de furnizori, prestatori de servicii către
clienți, astfel: 1-către-1 (e-shop), mai mulți-către-1 (e-mall) , mai mulți-către-mai mulți (e-
licitație). Se constituie astfel, un lanț de servicii în cadrul căruia fiecare element poate fi
dominant. Primul element este furnizorul de produse sau servici i, al doilea este furnizorul
de servicii Internet, care poate pune la dispoziție de la spați u pe pagina web până la
posibilitatea integrării într-un e-mall. Al treilea element al lanțului este clientul, având o
anumită formare profesională, interese proprii și preferinte. A c e s t c l i e n t p o a t e f i u n
consumator (B-2-C), o altă firmă (B-2-B), administrația publică (B-2-A) sau un angajat (B-
2-E), în contextul tranzacțiilor interne din cadrul unei firme.
Sursa: (http://onlinestudent.ro/referate/d9cdc940e2485b38f62127 7241ac612f.doc
http://muhaz.org/balaban-alexandru- proiectarea-si-realizarea-pr ezenei-on-line-
s.html?page=3
http://www.scritub.com/economie/co mert/COMERTUL-EL ECTRONIC-CE-E STE-
CO155914239.php).
Prezentăm în continuare, în linii generale, cateva mode le de afaceri pe Internet:
magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic ( e-mall), achiziția publică
electronică (e-procurement), licitația electronică (e-auction), comunitatea virtuală (virtual
community), prestări servicii electronice (e-service providing) , brokeraj de informații,
modele de publicitate.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
39

4.3.1 Magazinul electronic (e-shop)
Ideea de bază a comerțului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică,
materială, în pagina de Internet. În acest fel, firma își prezi ntă catalogul de produse
precum și serviciile prin Internet.
Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de obice i, cele care pot fi
descrise cu usurință și nu necesită folosirea simțului tactil: bilete de avion sau de concert,
CD-uri, cărți, software, unelte, piese de schimb, anumite alime nte sau chiar
autoturisme.Pe de altă parte, pro duse care au fost considerate inițial ca nefiind potrivite
pentru comercializarea pe Internet – cravatele, spre exemplu, s e vând acum foarte bine
pe Internet.
Serviciile completează de obicei oferta de produse dar se circu mscriu deseori unei
sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în care se comercialize ază cravate, site-ul poate
prezenta și un desen/schiță despre cum se face nodul de cravată . În plus, site-ul poate
include și un ghid de culori și stiluri pentru oamenii de aface ri, un îndrumar pentru
succesul în afaceri sau, magazinul de cravate poate decide să v ânda și șosete, pantofi
și pălării prin includerea pe site și a altor vânzători.
Sursa: (http://onlinestudent.ro/referate/d9cdc940e2485b38f62127 7241ac612f.doc
http://muhaz.org/balaban-alexandru- proiectarea-si-realizarea-pr ezenei-on-line-
s.html?page=3
http://www.scritub.com/economie/co mert/COMERTUL-EL ECTRONIC-CE-E STE-
CO155914239.php)
Prețurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie mai m i c i d e c â t c e l e
practicate pentru comenzile clasice. Cărțile, spre exemplu, sun t oferite pe Internet cu o
reducere de 10-50% sau, cel puțin, fără a se percepe taxe adiți onale de livrare. Serviciile
și în special serviciile de informare ar trebui să fie în mare parte gratuite. Serviciile de
informare prin publicații periodice sunt oferite gratuit la înc eput, prin acces liber sau
abonamente gratuite; ulterior, ofertanții vor iniția servicii s uplimentare de tipul accesului
la arhive și vor extinde posibilitățile de căutare, solicitând utilizatorului sa se aboneze și
să plătească pentru a beneficia de acestea. S-a constatat că im pactul abonamentului
online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea rămân e fidelă abonamentelor
clasice și, în general, numai clienții noi apelează la acest no u sistem de abonament. Cu
toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul l a știri de ultimă oră sau
la dezbateri cu participare restrictivă de exemplu, suscită int eresul doar dacă serviciile
oferite sunt de valoare exceptională.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
40

Există diferite variante de găzduire a unui e-shop, astfel:
– pe un server distinct (un computer proprietatea firmei dețin ătoare a unui e-shop)
destinat unor pagini ample și complexe de web; acesta va fi loc alizat în cadrul firmei dacă
frecvența modificărilor ce trebuie făcute este mare (ex. știri, preturi, etc.) sau dacă este
necesar un trafic intens între firmă și serverul aferent e-shop ;
– pe un server virtual (un spațiu deținut de firma proprietară a unui e-shop, pe un
hard disk al unui computer furnizor de web); în corelație cu un spațiu mai mare de tipul
www.yourshop.com, soluție preferată de majoritatea întreprinder ilor mici și mijlocii;
– în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall).
Alegerea variantei optime pentru magazinul electronic depinde d e costurile de
telecomunicație, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul ț intă, marimea, structura și
obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop.
Sursa: (http://onlinestudent.ro/referate/d9cdc940e2485b38f62127 7241ac612f.doc
http://muhaz.org/balaban-alexandru- proiectarea-si-realizarea-pr ezenei-on-line-
s.html?page=3
http://www.scritub.com/economie/co mert/COMERTUL-EL ECTRONIC-CE-E STE-
CO155914239.php).
În masura în care este posibil, un e-shop ar trebui să poata fi accesat pe mai multe
căi: un link/publicitate permanent pe un site portal, un cuvânt -cheie publicitar în cadrul
motoarelor de cautare sau în cadrul prezentarii pe Internet a i nformatiilor generale despre
întreaga activitate a firmei sau despre întreaga gama de produs e și o fereastră a acestui
site în cadrul unui e-mall – toate acestea concomitent. În plus , o idee interesantă ar fi să
se stabilească denumiri de genul ”www.produs1.com” pentru grupe le de produse, cu link
exact la pagina corespunzatoare din cadrul magazinului electron ic.
4.3.2 Magazinul universal electronic (e-mall)
Acest tip de magazin electronic oferă un front comun pentru mai multe e-shop-uri
și poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzacții, în funcție de tipul de servicii pe
care proprietarul mall-ului dorește să le ofere. Tot proprietar ul este cel care se ocupă și
de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ul u i p o t r i v i t e s t e o d e c i z i e
esențiala pentru deținătorul unui magazin. Mall-ul potrivit se definește ca fiind un mall cu
o rețea puternică, cu o strategie de marketing bună, cu un fron t de prezentare potrivit și
din care să se poată accesa direct și pe mai multe căi e-shop-u l; cu o structură adecvată
de magazine și care să ofere și servicii, cum ar fi furnizarea de informații curente
regionale sau sectoriale. Revenind la exemplul menționat, al magazinului pentru

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
41

cravate,observăm că în cazul în care proprietarul dorește să-și prezinte magazinul în
cadrul unui mall, el trebuie să decidă dacă să opteze pentru un mall destinat modei sau
pentru unul specializat în accesorii.
Pentru unele domenii este benefică participarea în cadrul unui mall alaturi de
produse competitive cum ar fi bijuteriile. Acest lucru ar duce la creșterea traficului în mall
și astfel la creșterea cifrei de afaceri a fiecărui magazin din structura acestuia. Pe de altă
parte, deținătorul mall-ului poate obține profit din reclamă, t axe percepute membrilor
și/sau taxe asupra tranzacțiilor.
Una peste alta, magazinul electronic reprezintă astăzi o afacer e înfloritoare, în
orice formă s-ar prezenta. Amploarea în creștere continuă a num ărului de utilizatori
Internet, a sistemelor complexe de telecomunicații și a facilit ăților comerciale, nu poate fi
decât de bun augur pentru afacerile online.
Sursa: (http://onlinestudent.ro/referate/d9cdc940e2485b38f62127 7241ac612f.doc
http://muhaz.org/balaban-alexandru-proiectarea-si-realizarea-pr ezenei-on-line-
s.html?page=3
http://www.scritub.com/economie/co mert/COMERTUL-EL ECTRONIC-CE-E STE-
CO155914239.php).
4.4 Concluzii
Fără îndoială că în ultimii 20 de ani dezvoltarea comerțului el ectronic, a economiei
digitale și a societații informaționale a cunoscut un avânt făr ă precedent, aducând
nenumarate beneficii omenirii. Ceea ce ni se pare interesant de reținut este paradoxul
conform căruia factorul uman se situează deja în prim plan, dev ansând mecanismul
competitivitații.
Este minunat să realizăm că în societatea informației și tehnol ogiei atuuri ca
creativitate, inovare, idei sunt forțele care conduc din spate multe activitati ale "noii
economii". Dacă vorbim despre noua economie, ne referim la o lu me în care oamenii
lucrează cu creierul în defavoarea mâinilor. O lume in care teh nologia comunicatiilor
creeaza competitia globala, nu numai pentru vanzarile de marfur i, sau imprumuturi
bancare, dar mai ales pentru cazul servicilor ce nu pot fi amba late si incarcate la bordul
unei nave. Lumea prezenta in care inovatia este mai importanta decat productia de masa,
in care investind in noi concepte sau creerea lor este mai impo rtanta decat productia de
masini noi.
Ar fi o greșeală să credem că comertul electronic înseamnă numa i un set de tehnici
informaționale și schimburi de date. Schimbul de mărfuri prin i ntermediul comerțului

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
42

electronic nu este fundamental diferit de comerțul internation al, el solicita participarea
tuturor oamenilor in identificarea oportunităților de afaceri, în găsirea unor oameni de
încredere care să dețină rolul de intermediari si implementarea unui lanț de distribuție
complex. Aceste persoane trebuie să fie cunoscatoare a practici lor de comerț
international, a uneltelor specifice.
Mai mult, tehnologiile moderne informationale, odată cu puterni ca dezvoltare a
Internetului, plasează intreprinderea într-un mod în care se po ate utiliza si conduce la un
nivel deasupra competitorilor. Acestea fac posibilă reducerea c osturilor tranzacțiilor, prin
eliminarea intermediarilor, rapiditate în obținerea informațiil or strategice asupra unui
produs, piață sau potențial partener, tranzacționarea unor bunu ri și servicii considerate
"non-vandabile".

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
43

5. INOVAȚIE IN COMERȚUL ONLINE CU MATERIALE DE CONSTRUCȚII
Trăim în secolul vitezei, iar totul se desfăsoară cu o viteză a ccelarată. Dacă mai și
construiești, timpul parcă se scurge, iar tu trebuie să duci la bun sfârșit ce ai inceput.
Avantajul este acela că vei plati mai puțin si vei primi materi alele de construcții direct la
adresa unde îti desfășori proiectul. Cu toții ne dorim să găsim cele mei bune prețuri pentru
materiale de construcții, dar alergând în stânga și dreapta cău tând cele mai bune prețuri
îți consumi atât energia cât și timp, care presupune si anumite costuri cu deplasarea la
diferite depozite.
De câțiva ani există pe piață, un concept nou în domeniul const rucțiilor care vine
în ajutorul tuturor constructorilor și anume cumpărarea materia lelor de construcții pe
platforma online. Apetitul companiilor pentru vânzările online a crescut într-un ritm
spectaculos în ultimii ani, dovada fiind extinderea acestui seg ment și în domenii în care
nu ne-am fi putut imagina vreodată ca ar putea fi loc de crește re.
Este și cazul retailerului Depozit-Online.ro , controlat de către un antreprenor
tânăr care nu a resimtit criza, iar vânzările au evoluat într-un ritm spectaculos. Depozit-
Online.ro este în prezent cel mai mare retailer online speciali zat pe materiale de
construcții, companie care a reușit să își dubleze rulajele de la un an la altul. Compania
a reușit să încheie anul 2013 cu afaceri de peste 5 milioane de e u r o , i a r p l a n u l
antreprenorului pentru următorii trei ani este să ducă business -ul la peste 20 de milioane
de euro. Potrivit acestui anteprenor, magazinul Depozit-Online. ro și-a dublat vânzările de
la un an la altul în plină perioadă de criză.
Antreprenorul a arătat că pentru anul în curs țintește o crește re a vânzărilor cu
60%, la peste 8 milioane de euro, evoluție bazată în principal pe o consolidare a poziției
pe piață și accesul în alte două zone cheie ale țării: Ardealul și Moldova. Din informațiile
furnizate WALL -STREET .RO, reprezentantul magazinului Depozit-Online.ro a subliniat că
cea mai mare parte a clientilor sunt persoane fizice (70%), în timp ce IMM-uri, companii
mici de construcții sau constructori reprezintă 30%.
Cele mai importante game de produse vândute prin intermediul co merțului online
sunt: materialele grele (fier, caramida, bca, ciment, tencuieli ), finisajele (adezivi,
polistiren, vopseluri, gipscarton, profile, vata minerală), ins talațiile, acoperișurile, sculele
si uneltele.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
44

Depozit-Online vinde în toată țara, dar cele mai mari cifre vin din București, Ilfov,
iar pe locurile urmatoare se află județele limitrofe Ilfovului și zona de Sud a Moldovei,
Oltenia si Dobrogea. Depozit-Online deține un parc auto propriu de 15 camioane și
autoutilitare cu care livrează marfa, stoc permanent pentru pes te 3.500 de repere, de
minim 0,5 milioane euro, iar consumatorul are la dispoziție un call center de 10 consultanți
pentru orice informație de care are nevoie.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
45

6. STUDIU DE CAZ – ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI eMAG
6.1 Prezentarea organizatiei
Cuvântul „eMAG” provine din electronic și magazin.
S-a lansat în 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul și produse de birotică
cu o gamă redusă de produse. Dezvoltarea permanentă a dus la mă rirea gamei de
produse ofertată, dublarea competențelor de consultanță și impl ementarea de soluții
complexe. Triplarea afacerii an după an a atras și mărirea acce l a r a t ă a e c h i p e i ș i
schimbarea sediului de patru ori în cinci ani.
eMAG se numără printre deschizătorii pieței de comerț electroni c din Romania.
Calitatea serviciilor oferite și orientarea către client au pro pulsat eMAG în poziția de lider
pe piața vănzărilor online. Cu o echipă de aproximativ 250 de a ngajați, eMAG are un
portofoliu în care se regăsesc atât produse și soluții IT și de c o m u n i c a ț i i , c â t ș i
echipamente electronice high-end.
Prin activitatea pe care o desfășoară, eMAG susține dezvoltarea forței de muncă
din România, oferind mai multe locuri de muncă de înaltă specia lizare, într-o industrie în
plină evoluție. Compania contribuie la formarea de specialiști în domenii asociate
comerțului online, de la programare, project management, până l a marketing, comunicare
și vânzări, arii în care posibilitățile de specializare în învă țământul românesc sunt limitate.
Sursa:(https://dokumen.site/dow nload/elemente -de-managem ent-ema g-
a5b39f032c2ed8).
Viziunea eMAG
“Online va fi mereu simplu”, sugerând astfel evoluția și dezvol tarea viitoare cu usurință și
eficacitate în mediul online.

Săgeata care reprezintă viziunea companiei nu începe de ”astazi ” ci de la un
moment dat în viitor. Asta pentru că o viziune nu este valabilă în prezent, ci numai în
viitor. Managerul trebuie să dezvolte o viziune convingătoare î n viitor, să continue să

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
46

cultive și să sprijine această viziune în fiecare zi, în orice fel. Săgeata care reprezintă
misiunea companiei leagă prezentul cu viitorul.
Valorile eMAG
• Orientarea către client – O abordare bazată pe presupunerea c ă pe termen lung
succesul afacerii depinde de satisfactia clientului. O companie de produse, procese și
strategii este evaluată în funcție de măsura în care acestea v in în beneficiul clientilor.
• Eficacitate – Depășirea obiecti velor și îmbunătățirea rezulta telor.
• Inovație – Soluții inovatoare pentru îmbunătățirea serviciilo r și avansarea intelectuală în
cadrul profesiei.
• Integritate – Cinstit și de încredere
• Respect – Acțiunile noastre vor afecta altele, în interiorul și în afara companiei noastre,
acum și în viitor. Respectul încurajează cooperarea și face mai ușor pentru noi atingerea
obiectivelor comune. • Dinamism – Satisfacerea nevoilor clientului la orice oră prin schimbare și perfecționare
continuă.
Obiectivul eMAG
eMAG are ca obiectiv principal creșterea permanentă a nivelului de satisfacție al
consumatorilor. Pentru aceasta adaptează mereu modelul afacerii și îmbunătățește
comunicarea cu piața țintă.
Din 2001 și până în prezent, eMAG și-a schimbat sediul de 4 ori datorită dezvoltării
rapide de care a avut parte, iar pentru a fi mai aproape de ati ngerea obiectivelor a deschis
showroom-uri în orașele mari ale țării. În prezent showroom-uri eMAG se gasesc în
București, Iași, Ploiești, Cluj, Timișoara, Constanța și Craiov a.
Sursa:(https://docslide.net/documents/emag-managementul-
strategic.html?h=docslide.us
https://dokumen.tips/documents/emag-managementul-strategic.html )
Servicii eMAG:
1.Finanțare
eMAG și-a propus să ofere cea mai variată gamă de produse din c are să alegi
ceea ce ți se potriveste cel mai bine, dar acest lucru nu se po ate făra existența unor
sisteme de finanțare flexibile. Acesta este motivul pentru care împreună cu partenerii lor
oferă soluții de finanțare.
– EFG Retail Services
– BRD – Credit Super Util

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
47

– Credit Europe Bank – Card Avantaj
– Raiffeisen Bank – cardul de cumparaturi Raiffeisen
– Garanti Bank – BonusCard Garanti
– Banca Transilvania – Start BT
2. Transport la domiciliu
Toate comenzile plasate pe www.eMAG.ro sau produsele achizition ate din
magazinele eMAG beneficiază de transport pe teritoriul Romaniei , indiferent de
modalitatea de plata.
Comenzile cu valoarea totală mai mare de 90 RON (tva inclus) be neficiază de
livrare gratuită. Pentru comenzile cu valoarea totală mai mică de 90 RON (tva inclus) și
care au mod de livrare curier se va aplica un cost de transport în valoare de 11.99 ron
(tva inclus).
Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8
https://docslide.net/documents/emag-managementul-strategic.html ?h=docslide.us
https://dokumen.tips/documents/emag-managementul-strategic.html )
3. Service
eMAG și-a propus să ofere soluții complete care să răspundă câ t mai bine oricaror
nevoi exprimate de clienții săi. Astfel:
– în cazul produselor vândute și livrate de eMAG, certificatele de garanție sunt
emise direct de producător, în cazul în care acesta are o rețea de service națională, fie
sunt emise de către eMAG.ro;
– î n c a z u l c e r t i f i c a t e l o r d e g a r a n ț i e e m i s e d e e M A G , s e o f e r ă s erviciul “Pick-
up&Return” care presupune preluarea și livrarea produselor în c ondiții de gratuitate.
4. Relatii clienti
Serviciul Relații Clienți este disponibil clienților care dores c informații privitoare la
magazinul online eMAG.ro și rețeaua de magazine eMAG și oferă s uport pentru orice
situație apărută în relația cu eMAG.ro.
Posibilele situații apărute post-vânzare care vor fi tratate de departamentul Relații
Clienți sunt:
– produse livrate incomplet sau incorect,
– livrări întarziate,
– produse ce nu sunt funcționale la recepție sau în primele 24 de ore de la recepție
sau colete ce prezintă deteriorări,

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
48

– produse al căror termen de rezolvare în service este depășit.
PIAȚA eMAG
Magazinul eMAG.ro activeză în mediul online și practică comerțu l electronic.
Astfel, piața de desfacere cuprinde întreg teritoriu al Românie i. Clienții firmei sunt
persoane fizice, persoane fizice autorizate sau persoane juridi ce.
Contextul economic actual, dar și evoluția tehnologiilor a cauz at o creștere a
utilizatorilor de Internet și o migrare a consumatorilor spre m ediul online. De asemenea
companiiile concurente din mediul offline prin prețurile practi cate și gama de produse din
ce în ce mai redusă, reorientează consumatorii spre retailer-ii online.
Piața de aprovizionare este reprezentată de peste 50 de furnizo ri de produse IT,
electronice și electrocasnice, iar cei mai prezenți producatori în gama de produse eMAG
sunt: Asus, Acer, Canon, Dell , Toshiba, HP, Benq, Microsoft, S amsung, Sony, Nokia.

eMAG este în prezent liderul pieței de comerț electronic și deținea (conform unui
studiu realizat de Gfk) în prima jumatate a lui 2009, cote de p iață care au atins:
– 22% cota de piață pe laptopuri și netbookuri,
– 21 % foto-video,
– 15% printing,
– 10% cot de piață pe smartpho ne-uri, în codițiile în care oper atorii telecom dețin
82% din piață, mare parte pr in vânzările subvenționate
– 8% cota de piață pe televizoare LCD
Aceleași studiu a arătat că eMAG a avut:
– 41 Mil Euro vânzări, în creștere cu 64% față de perioada simi lară a anului 2008,
pe o piața totală care a scăz ut în același timp cu 10%.
– trafic de peste 1 milion de vizitatori unici lunar, adică apr oximativ 20% din
utilizatorii activi de Internet din România vizitează site-ul c el puțin o dată pe lună.
Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8
https://docslide.net/documents/emag-managementul-strategic.html ?h=docslide.us

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
49

https://dokumen.tips/documents/emag-managementul-strategic.html )
SEGMENTAREA PIEȚEI
eMAG este întotdeauna aproape de clienți, căutând să răspundă c u soluții optime
la nevoile acestora.
Secretul eMAG de a atrage clienți? Simplitate, încredere, inova ție, eficacitate, mult
entuziasm si dinanism.
Segmentare după profilul clienților: Clienții eMAG sunt persoane cu studii medii si superioare, dina mici, sunt clienți
bine informați, atenți la deciziile lor, activi, pretențioși, c are nu-și permit să piardă timpul
alergând dintr-un magazin în altul.
eMAG a decis să se adreseze celor două categorii de clienți:
– Persoane fizice , care reprezintă 60%.
-Persoane juridice, care reprezintă 40%, printre aceștia nume sonore cum ar fi:
Coca Cola, Nestle, Ernest&Young, Paynet si ING
Persoanele juridice cumpăra laptopuri, PC-uri, Monitoare, telef oane, produse de
birotică, imprimante, servere și retelistică. Iar persoanele fi zice accesează întreagă gamă
de produse oferită de eMAG.
Clienții eMAG pot fi clasificați și astfel: – cei care cumpară direct din magazin,
– cei care cumpară on-line de pe site-ul magazinului, acestia f iind mai comozi.
Clienții care cumpară direct din magazin preferă să verifice ca litatea și bunăstarea
produselor, pe când cei ce cumpără on-line preferă comoditatea.
Numărul utilizatorilor de internet din România a crescut, exist ă șase milioane de
utilizatori care petrec cel puțin o ora săptămânal pe internet. Dintre aceștia, 16%
utilizează internetul în mod frecvent, iar 23% din când în când .
Asemenea numărului de utilizatori de internet, numărul de cardu r i e m i s e î n
România a crescut de la an la an, atât cardurile de credit cât și cele de debit.
În România dotarea cu computere a firmelor se aproprie de nivel ul atins în Uniunea
Europeana, dar procentul celor care au conexiune la internet es te sensibil mai mic decât
cel înregistrat la nivel european. Conform studiului realizat d e Consiliul National al
Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România 81,90 % d intre firme au în dotare
calculatoare, 64,16% accesează internetul, iar 56,51% utilizeaz ă email-ul.
Segmentare socio-demografică:
După sex:

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
50

– femei 30%,
– barbati 70%
Produsele sunt mai accesibile bărbaților, femeile preferând doa r urmatoarele
categorii de produse:
– laptopuri și accesorii de laptop;
– telefoane;
– îngrijire personala; – electrocasnice;
– cărți;
– muzică & filme;
– jucării, copii & bebe.
După venit:
– venituri medii 65%; – venituri mari 35%.
Produsele sunt accesibile atât clienților cu venituri mari cât și celor cu venituri medii,
eMAG oferind produse pentru toate categoriile de clienți.
După vârstă:
De la magazinele eMAG pot cumpăra toate persoanele cu varsta de peste 18 ani,
indiferent de sex, deoarece eMAG le pune la dispoziție serviciu l de transport la domiciliu,
produsele ajung la destinație astfel foarte repede și ușor. Și dacă au vârsta cuprinsă între
18 si 55 ani pot face și un credit.
Segmentarea geografică:
eMAG are clienți atât din mediul urban cât și din mediul rural, produsele fiind livrate
în cel mai scurt timp posibil către orice destinație.
Frecvența cu care oamenii au ajuns să cumpere din magazinele on line se explică
prin avantajele acestui gen de comerț, numit unii analiști ”com erț de comoditate”. În primul
rând, pentru că nu există nici una dintre cheltuielile pe care le presupune un magazin
obișnuit, prețurile de pe site fiind de cele mai multe ori cu c el putin 10% mai mici. În
același timp, niciodată nu va fi aglomerație și nu trebuie să s trăbați jumate de oraș pentru
a ajunge în fața rafturilor. Comanda se face cu un simplu click , iar produsul este livrat în
cel mai scurt timp posibil.
Pentru analiza domeniilor de activitate strategică am ales cate goriile de produse
cele mai vândute, cu semnificație în Cifra de Afaceri și anume: Laptopuri/Notebook-uri,
Monitoare, Telefonie mobila, Printing si Foto-Video.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
51

Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8
https://docslide.net/documents/emag-managementul-strategic.html ?h=docslide.us
https://dokumen.tips/documents/emag-managementul-strategic.html )

Produse
Oferite Factori cheie de
succes Grupuri de Clienți Ponderea în Cifra
de Afaceri (%)
Laptopuri Diversitate, Preț,
Accesibilitate Persoane Fizice
67%, Persoane
Juridice 33% 35
Monitoare Raport Calitate-Preț,
Diversitate Persoane Fizice
80%, Persoane Juridice 20% 18
Telefonie
mobilă Exclusivitate, Preț Persoane Fizice
70%, Persoane
Juridice 30% 15
Printing Preț, Calitatea
Produselor Persoane Fizice
30%, Persoane
Juridice 70% 10
Foto-Video Preț, Accesibilitate Persoane Fizice
75%, Persoane
Juridice 25% 12

Resursele organizației:
1. Resursele financiare
Acestea sunt: planul de afacere, împrumut la banca, perioadă d e analiză 2006-
2010.
Cel mai mare magazin de comerț electronic din România, eMag, a realizat în 2008
vânzări de 75 milioane euro și a încheiat anul 2009 cu o cifră de afaceri de 64 milioane
euro, cu 11% sub nivelul anului 2008. În 2009, cele mai mari vâ nzări au fost înregistrate
pentru laptopuri și netbookuri, un segment forte al eMag. Pentr u 2010, eMag a estimat o
cifră de afaceri de 100 de milioane de euro, în creștere cu 56% față de anul precedent.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
52

Fig. 1. Indicatori d in bilanțul contabil
sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/

Fig. 2. Indicatori din contul de profit și pierderi
sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/

Fig. 3. Indicatori derivați din Bilanț
sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/

Fig. 4. Indicatori de profitabilitate
sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
53

Graficul prezintă evoluția cifrei de afaceri pentru compania DA NTE
INTERNATIONAL SA in perioada 2006 – 2010

Fig. 5. Evoluția cifrei de afaceri anuale a eMAG.ro
sursa: http://www.doingbus iness.ro/financiar/
2. Resursele umane
Echipa eMAG are aproximativ două sute cincizeci de angajați, or ganizați în mai
multe departamente: vânzări retail, vânzări corporate, logistic ă, programare, marketing,
service, servicii clienti, admin istrativ, dintre care 47% sunt femei, 89% sunt angajați pe o
perioadă nedeterminată, iar 81% au studii superioare.
Numărul mediu scriptic al personalului a avut o evoluție descre scătoare în 2009
fata de 2008, reducându-se cu aproximativ 27%, urmând ca în anu l 2010 să crească
atingând aproape același număr din 2008.
2008 2009 2010
N r d e s a l a r i a ț i , d i n
care: 262 192 250
-muncitori 237 170 226
-tesa 25 22 24
Tabel 1. Evolutia numarului de angajati

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
54

Fig.6. Evoluția numărului de angajași
Sursa: www.totalfirme.com
Din structură, după vechime se constată că predomină angajații cu o vechime în
întreprindere cuprinsă între 2 și 5 ani.
Vechime 2008 2009 2010
Sub 1 an 100 41 100
Între 2 și 5 ani 127 120 125
Între 6 și 10 ani 35 31 25
Tabel 1. Structura angajatilor dupa vechime

2008 2009 2010
Vanzari retail 126 95 129
vanzari corporate 100 64 75
logistica 5 3 4
programare 4 4 4
marketing 7 7 9
servicii clienti 5 3 6
administrativ 20 16 23
Tabel 262 192 250
Tabel 2. Structura angajaților pe sectoare de activitate
Vârsta 2008 2009 2010

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
55

Până în 30 de ani 98 67 85
Între 31 și 40 de
ani 120 87 135
Între 41 și 50 de
ani 26 20 20
Peste 50 de ani 18 18 10
Tabel 3. Structura angajaților după vârstă
Sex 2008 2009 2010
Masculin 145 100 132
Feminin 117 92 118
Tabel 4. Structura angajaților după sex
Și pentru eMAG.ro, ca și pentru întreaga piață, schimbarea de r itm presupune
revizuiri rapide. Prima măsură a fost reducerea numărului perso nalului, de la 300 de
angajați la aproximativ 250. De restructurarea de personal au f ost afectate funcții de
executie din departamentele de logistică și din showroom, împre ună cu renunțarea
completă la Divizia Corporate, ceea ce a orientat firma exclusi v către clienții din domeniul
retail. În contrapartidă, sarcinile personalului disponibilizat au fost acoperite în parte prin
creșterea gradului de automatizare, potrivit unor planuri mai v echi puse in practică abia
acum. Totodată, renunțarea la Departamentul Corporate a redus c onsiderabil prezența
eMAG.ro pe segmentul de piață al achizițiilor mari.
Restructurarea prin care trece în prezent eMAG.ro este puțin vi zibilă din exterior,
în principal pentru că afacerea nu este una care să presupună p rezența fizică a clienților
în magazin, cum se întîmplă în cazul unui retailer clasic.
Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8)
4. Resursele fizice
Resursele fizice sunt locatiile magazinelor, care sunt amplasat e în București, Iași,
Ploiești, Cluj, Timișoara, Constanța și Craiova, dar si instrum entele folosite, si anume:
calculatoare, casierii, imprimante, produse de birotica, utilaj e pentru calcul, aparate
pentru încercat și verificat produsele electrocasnice. Acestea sunt schimbate ori de câte
ori este nevoie pentru a usura munca angajaților, dar și a clie nților, reducându-se astfel
timpul de așteptare până comanda este procesata.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
56

Echipa eMAG are aproximativ 250 de angajați organizați în mai m ulte
departamente: vânzări retail, vânzări corporate, logistică, pro gramare, marketing, service,
administrativ.

Organigrama companiei:
Organigrama se caracterizează prin aceea că managerului îi revi n un număr mic
de subordonați, iar numărul nivelurilor ierarhice este mai mare de două ori.
Acest tip de organigramă prez intă următoarele avantaje:
-respectă sensul normal de scriere și citire de la stânga la dr eapta;
-ilustrează clar diferitele niveluri de organizare;
-indică lungimea relativă a competenței ierarhice;
-este mai simplă și mai compactă, redând sugestiv complexitatea structurii de
conducere.
Nivelurile ierarhice ale acestui tip de organigramă sunt ordona te de la stânga la
dreapta în sensul descrescător al importanței lor. Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8).

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
57

6.2 Evaluarea mediului de afaceri al organizației
1. Evaluarea mediul general
Tendințe existente în mediul general:
EVALUAREA MEDIULUI GENERAL
Sectorul
analizat Oportunitați Riscuri

Demografi
c
– evoluția numerică a populației;
– gruparea pe vârste;
– gruparea pe sexe; – speranța de viată.
– durata medie de viață;
– îmbătrânire a populației în
condițiile în care ponderea populației tinere se reduce;
– rata mortalitații ridicată și rata
natalității redusă.

Politico-
legislativ
– protecția consumatorului
Clienții pot suna la numărul de telefon
0040244362425 pentru orice neplăcere provocată de
produsele/serviciile EMAG, conform
legilor în vigoare: legea nr. 363/2007
privind modificarea unor acte normative privind protecția
consumatorului, legea 443/2003
privind vânzarea produselor și
garanțiile asociate acestora.
– politici fiscale eMAG
eMAG are obligația de a plati diverse
impozite, taxe și contribuții generate de
desfașurarea activitaților curente, plata salariilor, alte obligații.
-reglementari legale referitoare la
stabilirea prețului și a reducerilor de
preț
– politica monetară – legislația muncii – nivelul taxelor
– nivelul impozitelor
– nivelul în creștere al TVA ului

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
58

Economic

Principalii factori care vor contribui la
creșterea și mai pronunțată a pieței de retail în anii următori sunt, după cum
urmează:
– creșterea puterii de cumpărare a
populației;
– creșterea consumului de bunuri de consum pe cap de locuitor, consum
aflat în prezent sub nivelul înregistrat în
celelalte țări din Uniunea Europeana;
– creditele de consum;
– recesiunea; – reducerea ratei dobânzii pe piață și
scăderea inflației ceea ce încurajează
creditele;
– rata somajului ridicată;
– indicii prețurilor;
– venitul disponibil al familiilor. – scăderea puterii de cumpărare
ceea ce poate genera blocaje financiare;
– creșterea ratei dobânzii pe
piață și a inflației;
-restricții fiscale privind
amortizarea; – forța de muncă ieftină

Socio-
cultural
– valoarea atribuită
– condiții de viață
– mobilitatea socială și a forței de
muncă
– distribuția venitului – atitudinea populației față de
compania eMAG – atitudinea clienților față de
economisirea banilor;
– atitudinea clienților față de
calitatea produselor

Tehnologi
c
– securitatea tranzacțiilor on-line prin
carduri bancare, certitudinea unor
tranzacții sigure posesorilor de carduri;
– modernizarea modului de plata – sisteme de operare performante
– sistem informatic bine pus la punct
– cost ridicat al înlocuirii
echipamentelor;
– cost mare cu personalul tehnic
bine specializat.
– condițiile de relief – protecția mediului;

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
59

Ecologic
– gradul de poluare ridicat.
Sursa:(https://dokumen.site/downlo ad/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8)
Concluzii (oportunit ăți și amenin țări)
Oportunități: – fonduri structurale pentru întărirea poziției online;
– noul showroom din piața Grant;
– lipsa unei concurențe reale pe online;
– criza economica.
Amenințări:
– lansarea unor noi magazine sau întărirea pozițiilor unor maga zine mai vechi ( prin
fonduri structurale); – pe piața ofline, există concurența marilor retaileri IT&C;
– nivelul scăzut de viață care p oate limita cererea și oportuni tățile de investiții;
– reducerea capacității de inovare și dezvoltare pentru institu țiile și companiile romane.
Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8) 6.3 Evaluarea medi ului concurențial
Amenințarea noilor intra ți:
Barierele de intrare sunt:
– Diferențierea: construita prin promovare, publicitate, experi ența firmei (firmele care
au o vechime mai mare au atât avantajul experienței cât și pe c el al credibilității) sporește
loialitatea clienților.
Noii intrați sunt forțați să facă investiții importante pentru a-și câștiga clienți loiali,
ceea ce implică existența unui capital însemnat.
– Construirea unei mărci apreciate nu necesită doar fonduri ci și o perioadă de timp
pentru că clienții să accepte schimbarea. Această investiție de timp și capital este foarte
riscantă mai ales că nu poate fi recuperată. Nu puține firme au investit în publicitate fără
succes, firma neavând succes pe piață.
– Capitalul inițial nu este cea mai importanta barieră în acest domeniu de activitate,
dar achiziționarea utilajelor de ambalare, de cercetare-testare a produselor, închirierea
sau achiziționarea depozitelor, personalul precum și promovarea produselor, nu pot fi
realizate cu un buget mic.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
60

– Accesul la canalele de distribuție.
– Costurile de schimbare a partenerului de afaceri, atunci când trece de la produsul
unui furnizor la produsul altui furnizor.
Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8).
Puterea de negociere a furnizorilor
Furnizorii au o mare putere de negociere în cadrul comerțului c u amănuntul al
articolelor și aparatelor electrocasnice, aceștia se împart în furnizori de produse de cea
mai înaltă calitate, care sunt puțini și cu putere de negociere mai mare, și furnizori de
materiale mai ieftine, fără putere mare de negociere. Pentru a evita ca furnizarii săi să
crească prețul, să reducă calitatea sau condițiile de livrare, eMAG încearcă să stabilească
relații de lungă durată cu furnizorii săi pentru a beneficia as tfel de prețuri avantajoase.
Principalii furnizori ai eMAG sunt: • Asesoft Distribution (care deți ne 51% din acțiunile Dante Int ernational),
• RHS Tornado (eMAG este cel mai mare client al lor),
• Scop Computers (partener Acer în România, preluat de ABC Data ).
Puterea de negociere a cump ărătorilor
Acțiunile clienților care încearcă să obțină reduceri de preț n egociind prețul
produsului și solicită produse cu o calitate mai bună pot avea un efect substanțial asupra
rentabilității firmei, iar intensitatea lor este în funcție de puterea deținută de fiecare grup.
Ei pot determina o concurență puternică în acest domeniu de act ivitate și pot duce la
scăderea profitabilității companiei.
Publicul țintă al produselor eMAG il reprezintă clienții cu stu dii medii și superioare,
dinamici, bine informați, atenți la deciziile lor, activi, care nu-și permit să piardă timpul
alergând dintr-un magazin în altul.
Intensitatea rivalit ății concuren țiale
Concurența eMAG trebuie analizată în funcție de doua aspecte: m ediul online și
mediul offline.
Concuren ța în mediul online
Principalii concurenți din mediul online sunt: PcGarage – magazinul online de IT cu cea mai bună UX (user expe rience) din
România care are în spate un admin complex și funcțional, care permite prelucrarea unui
volum mare de comenzi. În plus, a re o comunitate, MyGarage, foa rte bine închegată.
PcFun – are același deținător ca și PcGarage.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
61

Evomag – produsele au prețuri destul de bune, conducerea, alegâ nd să scadă ușor
profitabiliatatea pentru a crește cota de piață.
MarketOnline – Comercializează produse la prețuri accesibile, î nsă nu sunt în
vizorul consumatorilor datorită lipsei de promoții și comunicăr ii de marketing. În plus sunt
acuzați de service de proastă calitate.
Concuren ța în mediul offline
Cei mai cunoscuți concurenți în mediul offline sunt: Altex, Dom o, Media Galaxy,
Flanco. Însă nu sunt în totalitate offline, în ultimii ani, ace stia s-au adaptat și comerțului
online.
Situația economică actuală a determinat o reducere de până la j umătate a cererii
de produse IT&C, lucru care a împins multe dintre micile magazi ne de retail spre faliment
și pe cele mari să se reorganizeze. Domo a închis câteva dintre sedii, Ultra Pro a
falimentat, iar Flamingo a achiziționat Flanco, ca apoi Asesoft să preia 60% din rețeaua
de magazine Flanco.
Relațiile cu concurența
Din punctul de vedere al relațiilor cu concurența foarte putern ică, eMAG se menține
pe piață datorită politicilor și strategiilor adoptate de condu cere, avînd un grad de
accesare bun. Din același motiv al concurenței acerbe, este vit ală prestarea serviciilor la
o calitate superioară și îmbunătățirea acestora pentru satisfac erea cererilor clienților.
Este foarte important pentru eMA G să-și poată păstra actualii c lienți și să-i atragă
pe cei potențiali. Fiind un magazin virtual destinat în princip al clienților finali, modul în
care aceștia sunt tratați face diferența pe piață.
Amenințarea produselor de substituție
Produsele de substituție sunt cele care îndeplinesc o funcție i dentică cu cea a
produsului analizat.
Cele mai întâlnite astfel de produse sunt:
– cele unde evoluția merge în sensul unei ameliorări a raportul ui calitate-preț în
comparație cu ce propune actualmente sectorul;
– cele care sunt fabricate de se ctoare cu profituri ridicate și unde marja scăderii
prețului devine importantă.
Existența produselor de substituție poate determina diminuarea cererii, a prețului și
a profitului pentru produsele de substitutie.
În această privință eMAG are avantajul de a nu avea produse de substituție pentru
majoritatea produselor oferite.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
62

Concluzii (factori cheie de succes)
Factori cheie de succes:
– renumele companiei;
– capitalul companiei;
– capacitatea companiei de a se i mplica în proiectele sociale.
6.4 Determinarea punctelor tari și slabe ale organizației
Analiza mediului intern- Analiza VRIO
Resursele
Organizatiei Valoare Raritat
e Inimita
–
bilitate Organizar
e Comparati
v cu ceilalti
competitor
i Punct
tare
sau
Punct
slab ↑
CA ↓
Chelt
a) Umana
-nivel
calificare DA –
DA
NU
DA
Avantaj
PT
–
varsta DA
DA
NU
NU
DA
Avantaj
PT
-sex –
NU
NU
NU DA
Dezavanta
j
PS
-limbi
straine DA DA
NU
DA DA
Avantaj PT
-nivel
calificati >
nivel
necalificati

DA
NU

DA

DA

NU

Avantaj PT
b) Materiala
–
echipament
e noi – – DA DA
DA Avantaj PT
–
echipament
e auxiliare – – NU NU DA Dezavanta
j PS

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
63

–
echipamente de
incercare si
testare
produse DA DA NU NU DA Avantaj PT
–
cladire D
A DA DA DA DA Avantaj PT
c)Financiare
–
surse proprii DA DA DA NU DA Avantaj PT
–
surse atrase DA NU DA NU DA Avantaj PT
–
investitii
continue D
A NU DA NU DA Avantaj PT

Din analiza VRIO reiese că organizația are mai multe avantaje c a firmele
competitive. Punctele slabe, asupra cărora organizația ar trebu i să își îndrepte atenția
sunt: vârsta și utilizarea efici entă a echipamentelor auxiliare .
Puncte tari:
– o gamă largă de produse; – o apariție consistentă în mediul online, și mai nou ofline;
– canale multiple de distribuție: showroom, online;
– canale de comunicare mixte: pagină web magazin, blog, forum, call center;
– eMag TV.
Puncte slabe:
– calitatea serviciului este medie (stocuri, livrare, etc.);
– service-ul pentru laptopuri este slab;
– cozi foarte mari în showroom la fiecare etapă de achiziționar e (alegere produs,
achitare, preluare, testare).
Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8).

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
64

6.5 Stabilirea ariilor cheie pentru obiective
După precizarea misiunii și respectiv a viziunii strategice, se impun a fi stabilite
obiectivele strategice. Scopul acestora este de a transforma gr adul relativ de generalitate
prin care se caracterizează misiunea în delimitari concrete. De asemenea, un rol
important al obiectivelor este de a defini parametrii de perfor manță ai activitații firmei și
de a realiza masurarea performanțelor efective obținute de cătr e aceasta.
Arii cheie de stabilire a obiectivelor Organizațiile își focalizează atenția pentru fixarea obiectivel or asupra ariilor ce li se
par esențiale pentru industria în care operează.
Peter Druker a argumentat că întreprinderile profitabile îsi fi xează obiectivele în 8
„arii cheie pentru performanță”:
– Poziția pe piață;
– Inovarea; – Productivitatea;
– Resursele fizice si financiare;
– Profitabilitatea;
– Dezvoltarea performanțelor manageriale;
– Atitudinea și performanța în muncă; – Responsabilitatea publică.
Principaliile obiective strategice ale companiei eMAG se referă la :
Aria financiară:
– Creșterea profitabilitații cu 12%
– Menținerea unui nivel mediu al lichidității Aria comercială:
– Creșterea volumului vânzărilor
a. Notebookuri – 20%
b. Monitoare LCD – 6%
c. Echipamente foto-video – 10%
d. Telefoane mobile – 5%
– Creșterea cifrei de afaceri cu 8% Aria resurse umane:
– Specializarea și perfecționarea resursei umane
– Creșterea productivității muncii cu 5%
Aria operațională:

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
65

– Reducerea costurilor totale cu 4%
6.6 Analiza portofoliului de afaceri
Analiza portofoliului de activităti prin metoda B.C.G.
Situația portofoliului de activi tăți ale firmei se prezintă ast fel:
Produsul Cifra de
afaceri a
firmei (mld.) Cifra de
afaceri a celui
mai puternic competitor
(mld.) Rata de
crestere a
pieței -%- Cota relativă
de piată Ponderea în
total cifră de
afaceri -%-
-masina de spalat
-aspirator
-PC -frigider
-camere foto
-cuptor
microunde
15

13
20 15
7
10

12 10

10
30 10
5
10

10 5

2
4 13
19
17

12 1,5

1.3
0.66 1.5
1.4
1

1.2 16.48

14.28
21.98 16.48
7.69
10.99

13.18

Rata de creștere a pieței

Cam. Foto Cuptor cu

Frigider
Microunde

Masina de spălat

aspirator

PC

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
66

2 1 0
Din analiza acestei reprezentări grafice reies următoarele conc luzii:
– Frigiderele, camerele foto și cuptoarele cu microunde sunt pr odusele din
categoria ,,Vedete,, care contribuie semnificativ la cifra de a faceri și la îmbunătățirea
imaginii firmei;
– Mașina de spălat și aspiratoarele sunt produse care ale firme i, care aduc profituri
și furnizează lichidități pentru finanțarea activităților din c elelalte categorii, contribuind la
dezvoltarea (într-o măsură limitată) a firmei;
– PC-urile se încadrează în categoria pietre de moară, care nu contribuie la
realizarea unui profit substanțial, nici la utilizarea lor în r ealizarea unui profit substanțial;
ele reprezintă produse care sunt păstrate în portofoliul firmei din interese strategice.
Se observă că firma nu deține produse din categoria dilemelor.
Analiza portofoliului de activităti prin metoda G.E.
Metoda GE/McKinsey încearcă să atenueze neajunsurile ce derivă din
simplificarea prea mare, așa cum se întâmplă și în cazul BCG. E a include printre
variabilele dependente și portofoliul ob.inut din portofoliul d e piețe ale firmei, în timp ce
BCG este axată pe fluxul de numerar asigurat de diferitele prod use ale portofoliului
gestionat.
A. ATRACTIVITATE PIAȚĂ / SECTOR DE ACTIVITATE
Nr.
crt
. Factor Coefic
i-ent
de
import-anță Notă
(1…5) Rezultat
(4) = (2)  (3)
P1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6
0 1 2 3 4
1. Dimensiunea
pieței 0 , 3 0 5 4 4 4 4 2 1 . 5 1 . 2 1 . 2
1.2
1.2
0.6
2. Rata anuală
de creștere a
pieței 0 , 0 8 4 4 3 4 3 1 0.3
2 0.32 0.24
0.32 0.24 0.08

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
67

3. Profitabilitate
a 0 , 1 5 4 5 4 5 5 1 0 . 6 0 . 7 5 0 . 6 0 0 . 7 5 0 . 7 5 0 . 1 5
4. Intensitatea
concurenței 0 , 2 0 5 5 5 5 5 4 1 1 1 1 1 0 . 8
5. Necesar
tehnologic și
financiar 0 , 1 0 5 4 4 5 5 2 0 . 5 0.4
0.4 0.5 0.5 0.2
6. Factori
sociali, politici,
legislativi 0 , 1 0 4 4 3 4 4 1 0 . 4
0.4
0.3
0.4
0.4 0.1
7. Vulnerabi-
litatea datorată
inflației 0 , 0 7 3 2 3 3 3 2 0.2
1 0.14 0.21 0.21 0.21 0.14
TOTAL
1 , 0 0 – – – – – – 4.5
3 4.21 3.95 4.38 4.3 2.07

A. POTENTIALUL CONCURENTIAL

Nr.
crt. Factor Coeficien
t de
importanț
ă Notă
(1…5) Rezultat
(4) = (2)  (3)
P1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6
0 1 2 3 4
1. Segmentul de
piata 0 , 1 0 4 4 4 4 4 2 0.
4 0.
4 0.4 0.4 0.4 0.2
2. Dezvoltarea
segmentului 0 , 1 0 3 2 3 3 4 1 0.
3 0.
2 0.3 0.3 0.4 0.1

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
68

3. Calitatea
produsului 0 , 1 5 5 3 4 4 3 2 0.
75 0.
45 0.6 0.6 0.45 0.30
4. Reputatia
marcii 0 , 2 0 5 4 3 4 2 3 1 0.
8 0.6 0.8 0.4 0.6
5. Reteaua de
distributie 0 , 0 5 4 4 3 4 4 3 0.
2 0.
2 0 . 1 5 0 . 2 0 . 2 0 . 1 5
6. Promovarea
produsului 0 , 0 5 4 4 3 4 4 3 0.
2 0.
2 0 . 1 5 0 . 2 0 . 2 0 . 1 5
7. Capacitatea
de productie 0 , 1 0 5 4 5 5 5 3 0.
5 0.
4 0.5 0.5 0.5 0.3
8. Capacitatea
de cercetare-dezvoltare 0 , 1 0 5 5 5 5 5 3 0.
5 0.
5 0.5 0.5 0.5 0.3
9. Calitatea
management
ului 0 , 1 5 5 4 4 5 4 3 0.
75 0.
6 0.6 0.75 0.60 0.45
TOTAL
1 , 0 0 – – – – – – 5.
35 3.
75 3.8 4.25 3.65 2.55
Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8)
6.7 Stabilirea variantelor de s trategii organizaționale și conc urențiale
Strategiile organizaționale sunt necesare pentru a se asigura o coerență a
acțiunilor din întreaga organizație.
Strategiile organizaționale recomandate sunt:
– strategie de focalizare (nisa) pentru frigidere, camere foto si cuptoare cu
microunde;
– strategie de restructurare pentru restul produselor.
Adoptarea unei strategii de restructurare reprezintă un angajam ent serios care
trebuie condus în mod cât se poate de corect, încercând de la b un început o implicare
totală a managementului companiei și a oricăror alte parți inte resate.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
69

Strategiile competiționale: sunt necesare diferite astfel de st rategii, deoarece prin
intermediul lor organizația își stabilește modalitățile în care va concura cu fiecare din
afacerile sale pentru a-și realiza obiectivele globale.
Ca strategie competițională se recomandă strategia de stăpânire a costului, iar
activitatea firmei să se desfășo are în continuare cu aceleași m ecanisme și metode de
desfășurare a operațiilor, pe baza acelorași standarde și la ni velul acelorași performanțe
ca cele realizate până în prezent. Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8)
CONCLUZII FINALE
eMAG se numără printre deschizătorii pieței de comerț electroni c din Romania.
Calitatea serviciilor oferite și orientarea către client au pro pulsat eMAG în poziția de lider
pe piața vânzărilor online. Cu o echipă de aproximativ 250 de a ngajați, eMAG are un
portofoliu în care se regăsesc atât produse și soluții IT și de comunicații, cât și
echipamente electronice high-end.
eMAG are ca obiectiv principal creșterea permanentă a nivelului de satisfacție al
consumatorilor. Pentru aceasta adaptează mereu modelul afacerii și îmbunatațește
comunicarea cu piața țintă.
Principalii concurenți a retailer-ului sunt: PcGarage – magazin ul online de IT cu cea
mai bună UX (user experience) din România, PcFun – are același deținător ca și
PcGarage, Evomag – produsele cu prețuri destul de bune și Marke tOnline.
Gama de produse oferite de eMAG este diversă, grupată în catego rii de produse:
Laptopuri (Notebook, Netbook), Desktop PC (Monitoare, Retelisti ca, Componente),
Telefoane si Internet, Printing, Electronice, Electrocasnice si Îngrijire personală.
Categoriile Laptopuri/Notebook-uri, Monitoare, Telefonie mobila , Printing si Foto-Video
au cea mai mare semnificație în Cifra de Afaceri.
Domeniile de activitate unde este prezent magazinul eMAG cel ma i frecvent sunt:
Retail Laptopuri, Retail Monitoare, Retail Telefonie mobile, Re tail Printing, Retail Foto-
Video. Analiza acestor domenii a arătat că din punct de vedere al atractivității și al poziției
concurențiale, eMAG are un potențial competitiv mediu, pe terme n mediu și că societatea
este un bun gestionar de resurse și că activitățile sale sunt a tractive și generatoare de
profit. Strategiile recomandate sunt cele de dezvoltare pentru noile produse din gama
(Apple) și de menținere a cotei de piață.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
70

Deși nu de foarte mult timp pe piață de retail online, eMAG a r eușit să se dezvolte
foarte repede, datorită schimbării stilului de viață al consuma torilor și orientarea acestora
tot mai des spre mediul online.
Sursa:(https://dokumen.site/download/elemente-de-management-ema g-
a5b39f032c2ed8).

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții
PROIECT DE DIPLOMĂ: ECONOMIA PE INTERNET
71

BIBLIOGRAFIE:
1. https://www.bnr.ro/Home.aspx
2. www.softnet.ro
3. www.totalfirme.com
4. http://www.doingbusiness.ro/financiar/
5. www.depozit-online.ro
6. www.linkedin.com/pulse/impact ul-tehnologiei-asu pra-bancilor- modele-
bancare-inovative
7. “Impactul lumii digitale în economie” Dl.Prof.Dr.Vasile Balt ac
8. Economia digitală – Ion Ivan
9. https://contabilul.manager.ro
10. https://www.economica.net
11. http://www.creeaza.com/referate/informatica/internet/INTRAN ET-SI-
EXTRANET-RETELE-DE253.php
12. https://baixardoc.com/documents/capitolul-ii-dezvoltarea-co mertului-
electronic-e-comert-si-redefinirea-afacerilor-5c799669eea54
13. https://dokumen.tips/documen ts/emag-managementul-strategic. html
14. http://www.scritub.com/econom ie/comert/COMERTUL-ELECTRONIC- CE-
ESTE-CO155914239.php
15. http://muhaz.org/balaban-alexandru-proiectarea-si-realizare a-prezenei-on-
line-s.html?page=3
16. https://docslide.net/documents/emag-managementul-
strategic.html?h=docslide.us
17. http://onlinestudent.ro/referate/d9cdc940e2485b38f621277241 ac612f.doc
18. https://dokumen.site/download/elemente-de-management-emag-
a5b39f032c2ed8