Traducere din Beekeeping for all, varianta engleza de Pat si David Heaf, iulie 2007. Original in limba franceza: L’Apiculture pour tous Emile Warre,… [609876]

A batele Warre

APICULTURA PENTRU TOTI
Traducere din Beekeeping for all, varianta engleza de Pat si David Heaf, iulie 2007.
Original in limba franceza: L’Apiculture pour tous
Emile Warre, editia a 12-a 1948,
de catre Cernagor Nicolae
Cernagor Nicolae isi rezerva toate drepturile din prezenta traducere.
Permisiunea de reproduc ere a oricarei parti din text se va obtine de la Cernagor Nicolae,
Babadag 825100, S tr.Garii 32, Jud Tul cea
Adresa E-mail : cernagornicolae@yahoo.c om
1

A picultura pentru toti
–––––––––––––––––––––––––––
S copul stuparitului
Apicultura sau albinaritul este arta de intretinere a albinelor cu intentia de a obtine maximul
din aceasta munca cu un m inim de cheltuiala.
Albinele produc roiuri, regine, miere si ceara.
Produc tia de roiuri si regine ar trebui lasata pe seama specialistilor. Produc tia de ceara ar
avea oarecare valoare, dar aceasta valoare este diminuata de costurile de prelucrare.
Produc tia de miere este principalul scop al stuparitului, si cel pe care il urmaresc apicultorii
inainte de orice, si asta deoarece produc tia este valoroasa, poa te fi cantarita si evaluata.
Mierea este o excelenta mancare, un bun r emediu, cel mai bun di ntre indulcitori.Va trebui
sa intram mai in detaliu pe tema aceasta. Mierea poate fi vanduta tot in atatea moduri in
care se si consum a. Ca atare, in cofetarii, in prajituri si biscuiti, in bauturi sanatoase si
placute-mied, cidru de mere, vinisor.
De asemenea este bine sa luam aminte ca stuparitul este o activitate fascinanta si constituie
odihna pentru minte si trup.
Apoi, stuparitul este si o activitate morala, atata timp cat ne tine departe de cafenele si de
locuri indoielnice, puna nd inaintea stuparului un e xemplu de munca, ordine si devotament
pentru o c auza comuna. Mai mult, stuparitul este eminamente o activitate sanatoasa si
eficienta in acelasi timp, de oarece se practica in aer liber si pe vreme frumoasa. Razele
soarelui fiind inamicele bolilor, stapanele vitalitatii si a vigorii. Dr.Paul Carton sc ria: Tot ce
avem de facut este sa educam generatia sa respinga alcoolul, carnea si zaharul si sa accepte
marile beneficii ale miscarii. Exi stenta umana este o existenta diversificata.
Corpul are nevoie de exercitii fara de care se atrofiaza. Mintea are nevoie de exercitii de
asemenea, altfel se deterioreaza. Intelectul se deterioreaza pe fond psi hic. Munc itorii ce
deservesc masinile automate, sufera deteriorari ale intelectului.
Munc a pamantului se potriveste perfect existentei umane. Acolo, ambele, mintea si trupul
isi iau partea lor.
Numai ca societatea are nevoie de ganditori, birocrati si masinile de produc tie.
In mod cert acestia nu pot fi si fermieri in acelasi timp. Dar in timpul liber (trebuie sa aibe
asa ceva), pot fi gradinari sau apicultori, satisfacandu-si astfel nevoile specific umane.
Aceasta munca e mai buna decat orice spor t modern si exercitiile sale, micimea si nudi tatea
sa.
Astfel, daca francezii se vor intoarce spre pamant, vor fi mai robust i si mai inteligenti. Si
asa cum inteleptul Enge rand spune , Franta va deveni din nou pa mantul echilibrului, fara
agitatii si fara caderi colective ce dauneaza popul atiei; va deveni iar un pa mant al linistii si
clarviziunii, al ratiunii si intelepciunii, o tara in care sa merite sa traiesti. Si hai sa nu ui tam
vorba lui Edm ond A bout: singurul capital etern, fara de sfarsit si inepuizabil e pamantul.
In fine, un l ucru deosebit de important: albinele polenizeaza florile copacilor. Apicultura
contribuie din plin la umplerea cu fructe a cosurilor. Acest singur argument ar trebui sa fie
suficient sa stimuleze pe toti aceia care au un c olt de livada sa se apuce de stuparit.
Conform lui Darwin, auto pol enizarea florilor nu e ste o regula generala. Polenizarea
incrucisata, care e mult mai comuna, necesita polen de la diferite flori sau chiar diferite
plante, si asta pentru ca apar diferente de timp la maturizare a partilor femeiesti si
barbatesti la aceeasi floare, tocmai pentru a preveni auto pol enizarea. Se intampla destul de
2

des, daca agentii externi nu intervin, florile sa nu fructifice sau sa fructifice mai putin;
multe experimente au aratat asta.
Hommell a spus- o foarte bine: albina, atrasa de nectarul secretat la baza petalelor,
strapunge floarea pentru a bea sucul produs de nectarine, acoperindu-se cu praful
polenizator care cade de pe stamine. Golind pr ima floare, deobosi ta lucratoare merge catre
urmatoarea recolta.
Avantajele prac ticarii stuparitului
Ma simt dezamagit de cei ce practica stuparitul doar pentru a castiga bani. Acestia se
priveaza singuri de o dul ce indeletnicire. In tot cazul, banii sunt necesari pentru a trai. Banii
sunt utili celor ce vor sa emane buna stare in jurul lor. Cu siguranta, sunt em indreptatiti sa
ne inchipuim ca stuparitul ne poate oferi asa ceva.Citind in mod regulat carti si reviste,
putem fi dusi in eroare din acest punc t de vedere.
Minciunile
Pentru a incuraja intoarcerea catre pamant ori pentru a-i induc e in eroare pe cei ce s-au
intors, asociatiile apicole ori inamicii propriei natii, publ ica sistematic anumite lucruri in
reviste.
Probabil de catre acei stupari cu slabe rezultate, dornici sa elimine concurenta. In asa fel
sunt unii care afirma ca recolta unui stup e de num ai 10K g de miere maxim, si asta uneori.
La cealalta extrema, un pr ofesor afirma ca 100K g de miere trebuie neaparat obtinute si asta
doar daca se aplica cele mai moderne metode.
Un doc tor american spune ca media pe stup poa te fi 190K g de miere, si ca aceasta ar fi
maximul. Bineinteles daca stupii primesc 200K g de zahar fiecare. E adevarat, dar nu e
acesta un c az de frauda?
Adevarul
Nu e stup si nici metoda de stuparit care sa transforme pietrele in miere. Indiferent cat de
mult am pregati stuparul, cat am mari prolificitatea matcii sau am imbuna tati conditiile de
mediu.
Recolta pe stup va riaza de la o regiune la alta, de la un st up la altul si de la un a n la altul si
tine de disponi bilitatea zonei, de prolificitatea matcii, temperatura in cules si pregatirea
stuparului.
Pe cand traiam la Somme ( regiune din Franta), aveam o recolta anuala medie de 25 K g pe
stup. Intr-o regiune nectarifera, recolta poate fi mai mare. Aici in Saint-Symphorien, o
regiune saraca, recolta medie este de num ai 15 K g. Ma i exact, in 1940 st upii m-au costat
300fr. buc ata.
De la fiecare am luat 15K g de miere. Pretul vrac a fost 18 fr iar la piata 22 fr. Fiecare stup a
necesitat o ora si jumatate in medie, de munca pe total pe timpul anului. Acum se poate
vedea rezultatul muncii si banii castigati de pe urma stuparitului- intr-o zona saraca in
nectar.
3

Stuparitul este o scoala buna […….]
Albina este o stapana si minuna t dascal. E inzestrata cu intelepciune si stil de viata
echilibrat, ne da mangaiere in supa rarile vietii.Se multumeste cu ce primeste din jurul
stupului sau, ne adaugand si nescazand ni mic. Nu mese intinse, nu f ructe sau trufandale de
import.
Albina e asa de bine inzestrata incat nu c onsum a mai mult decat este absolut necesar. Fara
lacomie.
Albina face uz de teribila sa intepatura, si-si da viata astfel aparand familia si rezervele
ei.Pe de alta parte, chiar cand culege o face in modul cel mai pasnic, atat cu oamenii cat si
cu animalele, fara sa aiba ceva de impartit, fara lupta.Este o pa cifista, dar nu ne putincioasa.
Fiecare albina are sarcini precise in raport cu varsta si aptitudinile ei.Isi indeplineste sarcina
fara ambitii, impotriviri sau furie.Nu exista activitati umilitoare pentru albine.
Regina oua fara incetare asigurand pe rpetuarea familiei.Lucratoarele isi impart cu dragoste
munca intre tinerele larve, sperantele familiei si campul inmiresmat de unde culeg nectarul
de dimineata pana seara. Nu exista locuri in familie pentru cei inutili.Fara parlament; din
aceasta cauza, popul atia linistita nu a re parte nici de noi legi nici timp de discutii inutile.
Noi num im albina ce depune oua, regina.E incorect. Nu avem nici rege nici regina nici
dictatori in stup.N imeni nu e sef, toata munca se depune in interes colectiv.fara egoism.
Albina e constienta ca legile sanatoase sunt absolut necesare, legi de obicei omise de
oameni: ,,In sudoa rea fruntii tale iti vei castiga painea''
Si mai obse rv ca sudoa rea, ii este folositoare albinei.Sudoa rea, preschimbata in ceara
asigura albinei materialul necesar in executia minuna telor sale celule, magazie curata
pentru rezerve, un l eagan moale pentru albinele tinere.Este asa de adevarat ca respectarea
legilor naturii este intodeauna rasplatita.
Albinele lucreaza ziua si noaptea fara incetare.Isi permit o pa uza num ai atunci cand nu a u
nimic de facut.Nu au nici macar pauza la sfarsit de saptamana.In casa albinei nu o sa
intalnesti nici pensionari nici retrasi din munca.[…..]
4

Componenta familiei de albine
Familia de albine poarta denumirea de colonie.Fiecare colonie are in compone nta trei tipuri
de indivizi:
1.O singura femela, complet dezvoltata. Apta sa depuna destule oua prin care sa
mentina si sa asigure cresterea familiei.Aceasta este matca, in mod eronat denumita
,,regina''.
2.Lucratoarele, sau femele atrofiate, incomplet dezvoltate, cele mai multe la num ar,
100.000 sa u mai multe.
3.Cativa masculi, care in mod nor mal apar in sezonul de roire si dispar odata cu
incetarea sezonului de cules de peste an. Numarul lor variaza de la cateva sute la
cateva mii.
Dimensiunile indivizilor
Matca, lucratoarele si masculii au dimensiuni diferite.Tabelul de mai jos da cateva
dimensiuni aproximative, in milimetri:
Lungi meaDeschiderea aripilorDiametrul toracelui
Matca
Lucratoarele
Masculii16
12
1524
23
284,0
3,5
4,5
Dezvoltarea indivizilor
Locatarii stupului au stadii de dezvoltare diferite.
Matca are stadiul de ou trei zile, cinci ca larva si 8 ca pupa (in celula capacita),
eclozionand in a 16 z i. Se imperecheaza in jurul a 7 zile dupa eclozionare. Incepe sa oua
doua zile mai tarziu, unde va intre 25 si 30 de zile de cand a fost depusa ca ou.
Lucratoarea are 3 zile stadiul de ou, c inci larva si 13 pupa (in celula
capacita).Eclozioneaza in a 21-a zi. Petrece ca doica sau claditoare cam 15 z ile in
stup.Incepe munca de culegatoare in a 30-a sau 36- a zi de cand a fost depusa ca ou.
Masculul are 3 zile stadiul de ou, sa se zile si jumatate ca larva, eclozionand in a 24-a zi.
Devine matur sexual in a 5-a zi dupa eclozionare sau intr-o luna de cand a fost depus c a ou.
NB
Daca matca dispare din stup da nd posi bilitatea albinelor sa o inlocuiasca, pentru a castiga
timp acestea lor lua in lucru intodeauna larve de doua zile, in asa fel incat noua matca va fi
gata de eclozionare in a 12-a zi dupa pierderea matcii batrane.
Matca
Denumirea matcii
In antichitate se credea ca familia de albine este guve rnata de un rege. Astazi stim ca in
fiecare colonie exista cate o regina, sau mai bine zis o m atca, singura femela imperecheata,
capabila sa sigure viitorul familiei sale prin depune re de oua. Legea de baza a fiecarei
colonii este interesul comun.V a trebui sa ne conformam denumirii unanim acceptate,
numind m atca- regina.
Numarul de regine
In mod nor mal exista o singura regina in fiecare colonie.Uneori totusi, puteam vedea cate
doua regine.Unii apicultori spuna nd ca au vazut chiar trei. Aceste exceptii se datoreaza
5

catorva motive. Regina este prea batrana si nu a re suficienta energie sa-si omoare fiica la
nastere, asa cum instinctual ar fi facut in tinerete. Ori este posi bil ca stuparul sa fi introdus
succesiv cateva regine banuind ca familia este orfana. Reginele au ramas in viata fiind
impinse si pastrate de catre albine in colturi diferite. De fapt ele au format doua grupuri in
cadrul familiei, fiecare manifestandu-se ca o colonie distincta. Acest statut dispare cu atat
mai repede cu cat coloniile se maresc foarte mult sau vremea rece le obliga se se
uneasca.Dezordinea creata la roire, de asemenea permite prezenta catorva regine in stup,
prin eclozionarea simultana.
Antipatia dintre regine
Cand doua regine se intalnesc, se ataca una pe alta.Cea mai puternica sau cea mai agila,
strapunge cu acul abdom enul celeilalte, provoc andu-i moartea. Uneori cele doua regine se
inteapa una pe alta, ca in cazul duelistilor, omorandu-se reciproc.
Aceasta antipatie exista intre matcile imperecheate, virgine sau aflate inca in bot ci.
Atunci cand familiile se pregatesc de roire ele cresc 10-15 m atci. Dupa ce prima regina
eclozioneaza, se grabeste sa gaseasca celulele cu reginele surori gata de iesit sa le intepe.
Observ aici modalitatea naturala de selectie. Ramane doar una dintre 10 sa u 15 r egine. Si
anume cea mai viguroasa capabila sa-si salte prima capacelul.
Dispari tia reginei
In timpul vizitelor in stupi, putem vedea aglomerari de albine.Daca le separam prin forta
sau prin afumare intensa, vom gasi o regina in mijoc.Se zice ca regina este in ghe motoc.
Aceasta imbratisare se datoreaza bucuriei sau antipatiei.
Atunci cand st uparul a tinut regina separata prea mult de familia sa, cand i-a dat drumul
prea tarziu la o regina retinuta in colivie, in caz de furtisag sau pericol, albinele se infasoara
sub f orma de bila in jurul ei strangand cat pot de tare, sufocand-o. Alteori acest lucru se
poate intampla din cauza antipatiei.Urmeaza inteparea si moartea rapida.
Acest lucru il poate pati o regina batrana trantorita imediat ce succesoarea a eclozionat,
regina pe care stuparul a tinut-o prea mult intre degete sau in mana, modificandu-i sau
schimbandu-i mirosul, in asa fel incat albinele nu o m ai recunosc , sau regina intoarsa de la
zborul de imperechere si care nimereste un a lt stup aflat in apropiere decat al sau.
Consecintele dispari tiei reginei
O familie de albine careia ii lipseste matca se num este orfana. Daca matca disparuta nu e ste
inlocuita de stupar sau de catre albine, popul atia scade rapid pana la disparitie.
Importanta reginei
Prezenta ei este importanta deoarece este singura care depune oua destinate perpetuarii
familiei.Natura de asemenea a luat toate masurile ca ea sa ramana in viata.
Regina se imperecheaza afara, in zbor.Aceste circumstante fac actul in sine periculos
pentru o insecta atat de fragila cum e albina.In acelasi fel, unic.
Regina se imperecheaza o singura perioada in viata ei.Si nu pa raseste fagurii niciodata,
afara de roire cand pl eaca impreuna cu o pa rte dintre albine sa-si intemeieze o noua casa.
6

Viata reginei
O regina traieste 4-5 ani.Asta inseamna de 50 de ori mai mult decat o lucratoare
eclozionata la inceputul sezonului.La fel ca in cazul gainilor, regina devine mai prolifica in
al doilea an de viata.
Varsta reginei
Este destul de usor sa deosebesti o regina batrana de una tanara.Regina tanara in primul sau
al doilea an de viata, are abdom enul mare, fiind pl in cu oua , aripile sunt intacte, capul si
corpul acoperit cu perisoari, iar deplasarea sa este agila.Regina batrana in al treilea an e
lucioasa, aripile sunt franjurate iar deplasarea este greoaie.
Puterea reginei
Este o greseala sa ne inchipuim ca regina dirijeaza constructia de faguri si imparte munca
la lucratoare.Rolul reginei este doar de a depune oua.
Nu e mai putin adevarat ca prezenta reginei este indispensabila in colonie. Importanta
rolului jucat de regina si necesitatea prezentei sale se poate obse rva la familiile orfane.
Lucratoarele devin agitate, se trezesc cautand regina umbland in toate directiile.Munc esc
mai putin si devin mai putin calme.Situatia se inrautateste cu atat mai mult cu cat nu e xista
puiet tanar din care sa-si creasca o noua regina.
Mai mult de atat, in coloniile care pier de foame, regina este cea care supr avietuieste cel
mai mult, oda ta ca este cea mai puternica si a doua pentru ca albinele pastreaza pentru ea
ultima gura de miere.
Imperfectiunile reginei
Regina nu a re glande ceriere si nici posi bilitatea sa aduca polen sau miere.Regina nici nu
stie cum sa se hraneasca singura. Daca este inchisa separat intr-o cutie cu put ina miere in
preajma, va muri de foame, in ciuda mierii prezente. Pare sa fie la fel si in stup. In timp ce
depune oua albinele o hranesc cu o m ancare destinata puietului larvar, un a mestec de polen
si miere modificat de o prealabila digestie; iar atunci cand nu oua , doa r cu miere. In tot
cazul, conform cu cercetarile Dr, Miller, nu l ucatoarea este cea care introduc e limba in gur a
matcii, deoarece descarcarea hranei este posi bila num ai cu limba retractata. Din contra,
regina este cea care introduc e limba in gur a lucratoarei de unde soarbe mancarea gata
pregatita pentru ea.
Temperamentul reginei
Regina este timida si retrasa. Un zgomot anormal o spe rie. De cele mai multe ori se
ascunde in grosul familiei unde nu poa te fi stalcita sau in orice caz nu poa te fi gasita
repede. Regina nici macar nu-si foloseste acul, decat impotriva altor regine tinere.
Infatisarea reginei
Infatisarea reginei o face sa fie usor de recunosc ut. Este mai grasa si mult mai lunga decat o
lucratoare. Abdom enul sau, in partea subt ire, depaseste mult lungimea aripilor.
Deplasarea sa este impuna toare. Se deosebeste de masculi prin corpul mult mai supl u.
Masculul are capatul abdom enului mult mau bont si acoperit cu perisori. Aripile sale
depasesc abdom enul.
7

Cum sa gase sti regina
In Stupul Popular (stupul Warre), folosind gr atia despartitoare, avem o modalitate
mecanica simpla de identificare a reginei, fara pericol de ranire, si fara o cunoa stere
deosebita din partea stuparului.In stupul cu rame de asemenea avem o modalitate rapida de
identificare a matcii in fiecare zi din sezonul cald, cu bune rezultate.
In sezonul activ, regina traverseaza in fiecare zi spatiul ocupat de puiet, cu scopul de a oua
toate celulele goale si de a extinde cuibul functie de evolutia familiei. In toiul nopt ii regina
ar trebui sa fie in mijlocul cuibului. In tot cazul, la amiaza regina este in una din
extremitatile puietului, o da ta in dreapta si urmatoarea zi in stanga. Este important sa se
evitate stresarea reginei prin ridicarea brusca a ramelor sau afumare excesiva si sa se tina
cont sa se introduc a rama cu regina exact in locul in care a fost gasita. Daca interventia nu
se face la amiaza, regina se va afla cu atat mai mult spre stanga sau dreapta cu cat de tarziu
este.
Cu siguranta regina exista
Chiar fara sa o ve dem, regina este prezenta daca exista puiet larvar sau si mai bine daca
exista oua proaspat depuse iar culegatoarele aduc polen.

Mirosul reginei
Se spune ca regina are un m iros put ernic, asemanator roinitei, in mod pa rticular mai mult
sau mai putin, functie cat albinele se incarca cu el.

Masculii
Denumirea masculilor
Pentru masculi se foloseste in general denumirea de trantori, pe criteriul zgomotului pe care
il fac in zbor, putin diferit fata de al bonda rilor. In franceza denumirea de fals bonda r face
deosebirea de bonda rul de pe camp.
Detalii ale masculilor
Masculii sunt mai inchisi la culoare.Extremitatile corpului lor au perisori. Picioarele sunt
lipsite de pintenii pentru colectat polen. Nu sunt prevazuti cu ac. Au um miros de osebit.
Mirosul masculilor
In perioada roitului masculii emit un m iros put ernic. Aceasta este modalitatea de a fi
recunosc uti de tinerele regine, mai mult decat zgomotul produs i n zbor. Mai mult, acest
miros face ca iminenta roitului sa fie anticipata.
Comportamentul masculilor
Masculii sunt eleganti si pasnici. Vazuti in stup da u intodeauna impresia ca sunt
adormiti.Ies in zbor doar in perioada pranzului si num ai pe vrerme frumoasa. Cateodata
trec dintr-un st up in altul fara ca albinele sa le faca vre-un rau.
8

Numarul de masculi
In coloniile sanatoase putem intalni pana la trei mii de trantori.
Rolul masculilor
Toti sunt de acord cu faptul ca rolul masculilor este de a fecunda tinerele matci.
Am impartasit punc tul nost ru de vedere cu alti stupari cu experienta ca trantorii sunt utili si
pentru mentinerea caldurii necesara puietului. Va trebui sa mai revedem aceasta problema
atunci cand vom discuta despre reducerea num arului de trantori sau eliminarea lor.
Perioada de viata a m asculilor
In clima temperata trantorii traiesc doar cateva luni. Apar odata cu inceputul culesului si
sunt omorati de lucratoare imediat ce culesurile se opresc. Sunt retinuti, chiar peste iarna,
de catre familiile orfane.
Ce ne spune prezenta masculilor?
Prezenta unui num ar mare de trantori la inceputul culesului ne da garantia unei recolte
boga te, daca vor fi conditii favorabile de mediu. Pe de alta parte, prezenta trantorilor dupa
incetarea culesurilor ne suge reaza o familie orfana sau cu matca epuizata.
Lucratoar ele
Rolul lucratoarelor
Lucratoarele au obl igatia de a construi si gestiona fagurii precum si de a hrani familia.
Lucratoarele cresc puiet, pazesc stupul, il curata si il ventileaza, etc. Nu exista modalitate
de a distinge lucratoarele decat prin rolul pe care il joaca in cadrul familiei : doici,
culegatoare, cerese etc. Toa te lucratoarele sunt destinate efectuarii tuturor muncilor din
colonie fara discriminere, in functie de necesitatile de sezon, pe rioada de timp si
circumstante. Numai tinerele lucratoare sunt destinate sa lucreze in interiorul stupului, atata
timp cat organismul lor nu e ste inca adaptat la vremea aspra.
Perioada c ulesului
Este stiut ca albinele ies din stup or icind de dimineata pana seara, primavara si vara,
exceptand pe ploaie sau vreme rece. Este mult mai corect sa spune m ca albinele ies din
stup num ai daca au si ce face, adica sa gaseasca nectar, polen sau propolis. Ploaia
impova reaza asa de tare albina incat o impiedica sa zboare iar temperatura sub 8 gr ade o
amorteste. Vara culegatoarele urmaresc nectarul mai intai de toate, caldura amiezii insa
uscand florile.
Primavara aduc foarte mult polen, produc tia nefiind st opata de caldura sau frig.
Cateva cifre.
O albina cantareste a zecea parte dintr-un gr am. Poate aduce in stup la un dr um, jumatate
din greutatea sa, 0,05 gr ame, une ori doar 0,02 gr ame. Pentru a aduce un ki logram de
nectar, albina ar trebui sa faca 50.000 dr umuri, sau 50.000 a lbine, un dr um. O albina poate
face douz eci de drumuri pe zi, la o distanta de 1 Km, aducand 0,4 g ne ctar. Pentru a aduce
1 kg de nectar, albinele fac 40.000K m, adica mai mult decat circumferinta pamantului.
9

Perioada de viata a lucratoarei
Lucratoarele pot trai pana la un a n, ca urmare a orfanizarii, sau cand de pun un e fort mai
mic.
In coloniile normale, si in sezoanele bune , ca urmare a activitatii intense, lucratoarele
traiesc maxim doua – trei luni; in mod obi snuit de fapt trei- patru saptamani.
Obiceiurile lucratoarelor.
Printre albinele aceleasi colonii putem vedea unitate si intelegere cu un gr ad de perfectiune
ca nicaieri in alta parte. Toa te albinele au un si ngur scop si ambitie si anume prosperitatea
familiei.
Din acelasi motiv lucratoarele inspecteaza albinele din preajma. Le examineaza si in cazul
in care au convingerea ca sunt straine le inteapa de moarte, chiar daca asta ar insemna si
propriul sacrificiu.
Polimorfismul albinelor
Diferenta dintre lucratoare si matci provine num ai de la forma diferita a celulelor in care au
crescut si a hranei diferite. Cine indrazneste sa spuna asta?
Daca in discutie se afla num ai dezvoltarea incompleta, putem accepta influenta mediului si
a hranei.Se regasesc insa divergente intre matci si lucratoare care nu pot fi atribuite
conditiilor sau leaganului. Albinele pose da in mod cert organe de colectare a polenului si
produc ere a cerii care nu se regasesc la matci, iar ele in mod cert pose da organe care nu pot
fi regasite la albinele asexuate. Aceste diferente nu pot fi puse pe seama conditiilor. Pot fi
puse num ai pe seama albinelor doici care stiu din instinct ce tratament sa aplice larvelor ce
urmeaza sa fie lucratoare spre a le inzestra cu organele necesare; ele stiu de asemenea ce
up-grade-uri sau atrofieri ale organelor necesare sa faca larvei spre a-si putea indeplini
functiile maternale.
Trebuie sa acceptam ca albinele doici au uimitoare abilitati, daca vrem sa explicam
polimorfismul albinelor.
Ce putem obs erva in jurul stupinei
Cand temperatura este favorabila secretiei de nectar, este usor de obse rvat activitatea
albinelor in campul muncii ori pe scandura de zbor si fara pericolul de a fi intepati, iar cei
ce stau departe de stupi nu a u cum sa fie intepati nici ei.
Putem chiar sa ne recunoa stem albinele si asta ori pentru ca nimeni nu a re acest soi de
albine in zona ori pentru ca inainte de a parasi stupul, le-am presarat cu vre-un fel de pudr a,
faina spre exemplu.
1

A lbina la cules de nectar
Nectarul
Inainte de toate nectarul este cel vizat de albine.La sosirea pe o floare albinele despart
petalele si-si vara capul inauntrul florii extinzand limba si sorbind pi catura de nectar.
Albina se muta imediat pe alta floare si reia procesul.
De tinut cont ca :cu cat nectarul va fi mai intens cu atat va creste num arul de culegatoare;
ca albinele pare sa viziteze o singura specie de flori;ca prefera anumite specii de flori si ca
le ignora pe cele vizitate deja de alte albine.
Albinele extrag nectarul num ai din flori, une ori insa si de pe alte portiuni din planta, de pe
stipela de mazariche spre exemplu, si in sezonul calduros de pe frunzele de stejar,
mesteacan, fag, plop, tei etc.Acest din urma nectar se num este mana.
Polenul
Albinele colecteaza de asemenea polen pe care il folosesc in hrana larvelor.Albinele care
culeg nectar cu siguranta cara si polen, posi bil in mod involuntar, dar in mod cert sunt si
albine care culeg num ai polen, fara nectar.
Albinele colecteaza polenul cu mandibulele si-l aduna in bul garase dupa care il preiau cu
picioarele din fata si-l depoziteaza in cosuletele de pe picioarele din spa te.
Sunt anumite flori, cum ar fi matura sau garoafa unde este asa de mult polen incat albinele
sunt acoperite complet in el.
Nu o sa gasim niciodata polen de culori diferite adus de albina la un dr um. De aici
rezultand ca albinele viziteaza doar o singura specie de flori la un z bor. Stim asta pentru ca
culoarea polenului variaza de la o planta la alta.
Propol isul
Culegatoarele aduna si propolis de pe mugurii anumitor specii de plante, spre exemplu
anin, plop, m esteacan, salcie, ulm etc.
Propolisul este un m aterial rasinos, t ransparent si lipicios. A lbinele il aduc in mici
gamajoare ca pe polen. Il folosesc la astuparea crapaturilor si umplerea anumitor spatii.
1

Apa
In final, culegatoarele aduc apa, pe care o folosesc pentru diluarea hranei albinelor tinere si
probabil si pentru lichefierea mierii cristalizate. Albinele au preferinte ciudate: picaturi de
roua, apa de mare, apa murdara de balegar din apropierea fermelor.
Ce putem obs erva la u rdinis
Atunci cand temperatura permite, putem obse rva trantori sau albine lucratoare la zbor.
Tran torii
Trantorii ies la zbor num ai in perioadele calde ale zilei.Au un z bor zgomotos si greoi si nu
aduc nici polen nici nectar.
Lucratoarele
Atunci cand temperatura este in jur de 8 0C, putem vedea albine lucratoare la urdinis facand
diferite munci.Unele din ele fac de garda sau ventileaza aerul altele fac curatenie sau sunt
culegatoare.
Pazn icii stupului
Albinele de paza intra si ies pe urdinis in continuu.El e intampina orice albina vine si nu ii
permit accesul in stup de cat dupa ce ii recunosc , fara indoiala, mirosul. Ele gone sc albinele
straine, care arata la fel, si care incearca sa intre in stup sa le fure mierea.De asemenea
urmaresc viespiile de tot felul sau fluturii de molie care incearca, cateodata, sa patrunda in
stup.
Ventilatoarele
Spre seara, in zilele calduroase, in spe cial daca peste zi a fost adus m ult nectar, in afara de
paznici, stau albinele ventilatoare, ferme cu capul spre stup, pr ironite in picioruse.
Bat puternic din aripi ventiland aerul cu un z gomot ce se poate auzi si la o oa recare diatanta
de stup. R olul lor este sa ventileze aerul scazand temperatura din stup, a ccelerand
evaporarea nectarului proaspat adus.
Ingrijitoarele
Dimineata, in spe cial primavara, albinele pot fi vazute carand resturi sau albine moarte din
stup.A cestea sunt cele ce se ocupa cu curatenia.
Culegatoarele
In final, vom vedea culegatoarele cum isi iau zborul. Ele dispar repede, fara ezitare, spre
florile pe care le au deja in memorie.Se intorc ingreunate, une ori aterizand in iarba din jurul
stupilor, deoarece sunt pline cu nectar. Altele se intorc avand bul garasi de polen pe
picioruse, galbeni sau de alta culoare, dupa staminele florii vizitate.
Orientarea
In zilele calde, in spe cial dupa cateva zile de ploaie, de cele mai multe ori putem vedea
albine zburand in cercuri din ce in ce mai mari in jurul stupilor.Acestea nu sunt
culegatoarele ci albine tinere iesite sa faca cunost inta cu stupul si pozitia lui.Acest zbor se
cheama ,, zbor de orientare''.( la noi , in vorbirea popul ara, ,,i es la joc'' n.tr).
1

In fata: albine moaret scoase afara.In mijloc, doi trantori mai scurti si mai grasi.
In dreptul urdinisului, doua lucratoare cu pol en pe picioruse.
In fata: o albina paznic controland o a lta albina.In dreptul urdinisului: albine ventilatoare
A lbine facand ,,ba rba''
1

Barba
Atunci cand este foarte cald, albinele elibereaza spatiul ocupat din stup, iesind pur si
simplu afara, formand un gr up agatat cu piciorusele ce se prelinge de la urdinis pana pe
postamentul stupului.
In aceasta situatie spune m ca albinele fac barba.Albinele fac de asemenea barba si atunci
cand se pregatesc de roire.
Ce putem vedea in interiorul unui stup
Faguri
Primul lucru de care avem parte intr-un st up sunt foile de ceara cu cavitati regulate.
Aceste foi se num esc faguri.Cavitatile se num esc celule sau alveole.Unele sunt abia la
inceput de constructie, altele sunt terminate.Spatiul dintre faguri este de aproximativ un
centimetru.
Celulele
Celulele au diferite dimensiuni.Celulele trantorilor sunt mai mari, cele ale lucratoarelor,
mai mici.

Observati si cateva celule neregulate ce se cheama celule de tranzitie. Apoi cateva celule cu
forma deosebita ce aduc a aluna de pamant (noi spune m a ghi nda n.tr.).
Oua si larve S us: celula ne terminata c,
de desubt regina a eclozionat normal
ur matoarea ocupata cu o regina
i ar jos o bot ca roasa
i n regina a fost omorata d
1

F aguri in faza de constructie.Vazut din fata si din lateral.
Celulele pot fi acoperite, caz in care sunt capacite.Cele necapacite pot fi goale, sau sa
contina oua, larve, polen sau miere.Celulele contin pui et cand sunt bom bate si mate, si
miere cand sunt plate si stralucitoare.

Stanga: celule de trantor.Dreapta: celule de lucratoare.In mijloc:celule de tranzitie.
Locatarii
Intr-un st up avem, bineinteles, o r egina, cateva albine lucratoare si cativa trantori.Am
discutat deja despre asta in capitolul anterior.
1

Regina nu a re alta misiune decat sa depuna oua.Lucratoarele in schimb au o m ultitudine de
munci de facut: sa hraneasca regina si larvele, sa aduca nectarul, polenul, propolisul si apa,
sa curete celulele fagurilor.Trantorii sunt imprastiati peste celulele cu pui et, aparent fara
nici o treaba, probabil incalzindu-l.Daca stupul e deschis in perioade foarte calduroase,
trantorii se regasesc pe la colturile stupului, in asa fel incat sa nu obst ructioneze cumva
lucratoarele.
Problemele stuparitului
Nu poa te fi negat faptul ca stuparitul este o activitate utila si placuta. Atunci de ce nu se
dezvolta mai mult? Nu sunt peste tot albine acolo unde sunt flori de polenizat si nectar de
aduna t; cel putin nu de stule.
Prima problema ar fi ca albinele inteapa. Complexitatea echipamentelor apicole si a
tehnologiilor ar fi alta. In final, principala problema ar fi ca castigurile par a fi prea mici
pentru a merita sa te apuci de apicultura. Noi am scris aceasta carte avand in vedere sa
eliminam toate aceste obst acole. Va vorbim de blandetea albinelor. Va dam desenele
stupului profitabil. Va aratam o metoda simpla care e si econom ica in acelasi timp.
Daca veti urma sfaturile noastre, va asigur ca veti obtine un pr ofit bun.
S us: celule cu miere, capacite. Capaceala plata si stralucitoare.
1

Stanga: celule capacite de trantor, mate si extrem de bom bate.Dreapta: celule de
lucratoare, bom bate si mate.
Ouale sunt orizontale in prima zi la depune re, inlinate a doua zi si culcate pe fundul celulei
in cea de-a treia. Dimensiunea larvelor din celule e in raport cu varsta lor.

Stuparitul fara i ntepaturi
Primul obst acol, raspandit pretutindeni, ar fi intepaturile albinelor. Putem discuta despre
albine ore intregi, in orice tara si pe orice treapta a societatii. Peste tot si intodeauna avem
parte de urechi atente. Albinele sunt prietenoase dar si cei mai buni prieteni ai lor nu le tin
pentru ca le e frica de intepaturi. Intepaturile par a fi, intradevar, formidabile. Asa sa fie?
Albinele sunt uneori maltratate, lovite de seceri sau calcate de animale pe pajisti, dar cu
toate acestea acolo nu i nteapa.
Incercati un e xperiment: pe cand copacii va sunt in floare, urmariti albinele culegatoare
cand zboara din floare in floare. Daca chiar vreti sa le si distingeti, presarati-le cu put ina
faina. Dati cate un ghi ont albinei, cu degetul; albina va pleca pe alta floare. Mai dati unul si
vedeti ca face la fel. Puteti continua acest joc cat timp dor iti. Albina se infurie abia dupa
ce-si umple gusa cu nectar. Insa nu te inteapa niciodata.
Ati vazut stupari profesionisti lucrand in mijlocul albinelor fara frica, aparent fara nici o
precautie, chiar fara masca pe cap.
1

In prima editie a acestei carti, am reprodus num eroase fotografii ale activitatii de peste an,
inclusiv transferul albinelor din cosurile de papura, activitate ce se termina, de regula,
batand cu batul in cos.
Se pot vedea in fotografii albinele in cauza; stuparul nu poa rta manusi sau masca, inarmat
doar cu un bi et afumator Bingha m si jos la picioare, la deschiderea fiecarui stup, st and
linistit pe cainele meu, dragul Polo, un c ocker spaniel latos si cu urechile mari. Nu era
nevoie decat de o singura albina pentru crearea disconfortului.Una din acele fotografii
apare aici.
Asadar, albinele nu sunt rele prin natura lor.Numai ca albinele au o treaba de facut, sa-si
intretina familia si sa o faca sa prospere, aducand ne ctar si aparandu-l. Iar pentru a-si apara
familia si mierea, sunt dotate cu o a rma puternica-intepatura cu venin.
Acesta e folosit impotriva oricarui inamic, real sau aparent, cu o vi teza de care nimeni nu
stie cum sa scape si cu o forta in fata careia nici masca, nici manusile sau ghe tele, si nici
hainele groase nu ii pot face fata.
Asa ca stuparul, oferind albinelor sale casa potrivita, provizii suficiente si prezentandu-se
ca un pr ieten al lor, va fi usor acceptat de catre albine si dupa cateva momente de
interactiune, poa te sa le scuture sau perieze, fara frica, asa cum se si face de obicei.
Nu cunosc nici un a nimal cu care sa-ti permiti sa te porti atat de aspru.
As put ea descrie doua tipuri de persoane cu risc mai mare la intepaturi. In primul rand
persoanele violente; violente in gesturi, violente in limbaj.
1

Apoi sunt acele persoane ce emana un m iros put ernic-placut sau nu. S pre exemplu, oa menii
cu o respiratie urata, miros ce poate proveni de la o de ntitie proasta, stomac bolnav, chiar
alcoolism, sau oameni murdari ori parfumati.
Toti ceilalti pot intretine albine fara teama de a fi intepati, cu o si ngura conditie: sa nu-si
trateze albinele ca pe inamici.
Acest lucru va fi cu put inta pentru toti cei ce vor urma metoda mea, fiecare pas pe care il
descriu, intr-o maniera precisa si detaliata.
In ciuda afirmatiei mele despre blandetea albinelor, accept ca sunt cu siguranta si persoane
nelinistite atunci cand o a lbina se apropie de fata lor descoperita. Din acest motiv, cu
metoda mea, recomand ut ilizarea mastii, care sa dea stuparului siguranta ca nu va fi intepat
pe fata.
Metoda mea, reduce sau elimina riscul de intepaturi. Transferul albinelor dintr-un st up intr-
altul se face la o oa recare distanta fata de stupina. Pe timpul acesta , albinele sunt la
distanta fata de albinele stupilor vecini sau culegatoarele stupului transferat. Nici un fagure
cu albine nu e ste transferat. Stuparul nu poa te stalci sau irita albinele. Conform activitatii
de peste an, stupul e deschis o si ngura data, la recoltat. Iata de ce puietul si cuibul nu se
raceste iar albinele nu a u motive de iritare. Putem practica stuparitul fara pericolul de a fi
intepati.
Nu ezit sa spun c a atunci cand un st upar e intepat de albine ar fi bine sa se intrebe ce
greseala a savarsit.
Alegerea stupului.
In afara de adaptarea la intepaturi, o a doua dificultate pentru incepatori este alegerea
stupului si intretinerea acestuia.
Sunt o multime de stupi si toti au entuziasti si opone nti. Aceasta dificultate poate fi
evitata.si va spun c um.
Nu experimentati.
Este ceva obisnuit sa auzi incepatori spuna nd asa; o sa incerc doua sau trei modele curente
de stupi, le voi studia si voi vedea care e mai bun.
Numai ca viata e scurta, in spe cial viata activa. In afara de cazul in care sunt eti privilegiat,
nu o sa puteti trage o concluzie definitiva.
Pentru a testa diferiti stupi, acestia trebuiesc studiati in aceeasi stupina, sub a ceeasi atenta
ingrijire, minim 10-12 buc din fiecare, pe o pe rioada de 10 a ni.Luati-o si altfel, este nevoie
ca acesti stupi sa se afle in aceleasi conditii de amplasament pentru a putea trage o
concluzie medie.
Peste acesti 10 a ni, multi obse rva ca un st up se comporta perfect iarna, spre exemplu, iar
altul mai bine vara. Astfel se va incerca combinarea avantajelor pe care ti le ofera cele doua
sisteme studiate.
Noul stup creat va necesita alti 10 a ni de studiu. Peste acesti 10 a ni poti constata ca stupul
nou c reat e foarte bun pe ntru albine, raspunz and pe rfect cerintelor lor, dar dezavantajos
pentru stupar pentru ca cere prea multa atentie.
Iti trebuie atunci un nou e xperiment.O sa-l faci?
Ca amator, sa faci asemenea experimente ai multe satisfactii. Aceste experiente le-am facut
si eu in multe ore placute.
Cei ce vor sa produc a in schimb sau sunt nevoiti sa o faca, ar face bine sa le evite.
1

Sisteme de stupi studiate in stupina mea: 1.Duvauchelle 2.Voirnot, stup cu doua familii
pe opt rame. 3. S tup V oirnot pe 10 rame.4.Stupul Dadant-Blatt.5. Stup La yens cu doua
colonii pe 9 rame si magazin.6.S tupul Layens pe 12 rame cu magazin.
Probl ema sfaturilor de la altii
Bineinteles, stuparii cand sc riu sau vor besc, recomanda stupul pe care ei deja l-au ales, l-au
inventat sau l-au perfectionat. Numai ca dragostea parinteasca e oarba. Apicutorii nu-si
vad defectele stupului. Si va duc in eroare fara sa-si dea seama.
Exista o pa siune care conduc e umanitatea, num ele ei este vanitatea. Hai sa-i spune m
narcisism (auto iubire).Aceasta auto iubire opreste stuparul sa admita ca stupul e gresit,
pana nu c onstata el singur lucrul acesta.Va va spune voua in schimb ca da rezultate
excelente. Si continua sa-si repete greselile pana nu a ccepta ca ceva este in neregula. Si
fara sa gandeasca ca va induc e in eroare, va garanteaza recolte ametitoare. In final nu ve ti fi
decat dezamagit.
Trebuie sa acceptam si faptul ca anumite interese conduc in mod cert apicultorii.Ei n-ar
vrea sa le creasca concurenta, asa ca va vor recomanda exact ceea ce dispretuiesc.
Constructorii de stupi, pe de alta parte, vor fi motivati sa recomande acel stup care se
preteaza la produc tia de masa. Acesta da profitul maxim. Intodeauna este cel mai bun.
Cel mai bine este sa nu te iei dupa nimeni.
Este ca si cum ar avea cineva pretentia ca e in masura sa spuna el care e cel mai bun st up.
2

Bazeaza-te pe tine, pe principiile apicole si stiintifice unanim acceptate, si nu ve i fi
dezamagit.
Sisteme de stupi studiate in stupina mea (continuare):7.Stupul Layens pe 9
rame.8.Stupul Jarry pe 12 rame, in pat cald.9.S tupul Congres cu rama ingust a 300x400m m(
inaltimea 300m m), pe 10 rame.10.S tupul Congres cu rama ingust a 300x400m m(inaltimea
300m m), pe 8 rame.11.S tupul Popular (Warre n.tr), cu rame mobile.12.S tupul Popular cu
faguri ficsi (unul dintre prototipuri)
Valoar ea sfatului meu
Pentru mai bine de 30 de ani, am studiat in stupina mea principalele sisteme existente, dupa
cum se vede si in imagini.
Am in stupina aproximativ 350 st upi de diferite modele.Am avu timp sa-i compar. De la
inceput va spun c a nu vr eau sa-mi impun si stemul nimanui. Pentru a evalua stupul si
metoda mea de lucru, fructul rezultat, nu va voi impune nici munca mea nici rezultatele
obtinute..
Va voi da cel mai simplu, motivele supe rioritatii lui, motive bazate pe principii apicole si
stiintifice incontestabile. Mai mult de atat, chiar atunci cand va prezint stupul, nu a m nici
un interes personal sa o fac.
2

Cel mai bu n stup
Apicultura de cercetare
Vreti sa studiati albinele cum pleaca si vin la stup? Pentru a face aceasta va trebuie un st up
cu geamuri; dar aveti nevoie sa studiezi si unghe rele, colturile. In acest caz e nevoie de un
stup cu rame, si inca cu rame mobile.Adica ramele sa se desfaca precum paginile la carte.
Acesta este stupul pe care Francois Hubert l-a folosit pentru faimoasele sale
observatii.Acest stup este scump si nu a duce nici un pr ofit.
Este sacrificiu pentru stiinta.
Apicultura de produ ctie
Pe de alta parte, vreti sa obtineti de la stupul dvs. m iere garantata, naturala si care sa coste
mai putin ca la magazin? Vreti sa porniti o activitate intelectuala care sa va hraneasca pe
dvs. si familia dvs? In acest caz aveti nevoie de un st up ieftin, care necesita putina munca si
care implicit da o miere ieftina. Numai stupul cu faguri ficsi va va da aceste rezultate.
Ratiunea pentru care va dau acest sfat.
Acest sfat ar trebui sa va para nechibzuit avand in vedere num arul mare de stupi cu rame
mobile aflat pe piata, atat spre vanzare cat si in exploatare.
Ganditi-va la acest aspect: Care este stupul modern care nu a fost abandona t dupa cativa
ani de exploatare? Profesori, preoti etc., persoane cu suf icient timp liber la dispozitie.
Si cati apicultori, care pe langa stuparit, nu s- au apucat si de alte treburi, cum ar fi
constructia stupilor, a utilajelor etc.?
Toate sistemele au dezamagit repede, si asta din cauza ca nu si -au hranit proprietarii.
Mai mult de atat, nu e nevoie de studii sofisticate sa faci comparatie intre costul unui stup
si lipsa sa de valoare.Va fi foarte scump, v-am spus de ja.
E suf icient sa calculezi cat costa sa-l instalezi, ce timp e necesar pentru intretinerea lui pana
sa tragi o conluzie, si daca nu e sti deja apicultor, iti spun di nainte -costa prea mult.
Costul ramelor si accesoriilor poate fi gasit in cataloagele fabricantilor. Nu vom pierde
timpul cu ele.Vom lua in considerare num ai num arul de ore de munca necesar pentru
fiecare sistem.
Tipurile de stupi
Numarul de tipuri de stup continua sa creasca. Se taie 1 cm aici si se adauga acolo.Ramele
trec prin toate formele geometrice posi bile si definesc un nou st up care va fi cu siguranta
mai bun de cat un a ltul, asa incat apicultorii au o noua opor tunitate. Aceasta opor tunitate
inseamna o noua investitie, deoarece orice modificare presupune si o marire a costului de
fabricatie. De cele mai multe ori noii stupi nu c onstituie un nou si stem de lucru intrucat nu
au la baza principii apicole noi. Insa multi apicultori sunt obse dati de inventii.Ei doresc sa
schimbe ceva la propriul stup.C hiar si Stupul Popular (Warre) a suferit deja de pe urma
inventatorilor. Acestia sustin ca l-au inbuna tatit, dar inbuna tatirile de care am auzit sunt
inutile, une le daunatoare iar cateva absurde. In fapt stupii de pe piata po fi impartiti in patru
categorii: Dadant, Voirnot, Layens si Stiubee.
2

Stupul Dadan t
C h. Dadant (din L'Apiculteur)
Stupul Dadant are 12 rame.Fagurii au urmatoarele dimensiuni: inaltime 266m m; lungime
420m m; magazinul cu inaltimea ramelor la jumatate.
Popu laritatea sa
Imediat ce a aparut, stupul Dadant a avut un m are succes.
Persoane deziluzionate spun de spre francezi: ,,pof ticiosi, inconstanti, dornici de nou si la
moda, ei urmeaza orbeste nu num ai cele mai serioase dar si cele mai neserioase lucruri''.
Un diplomat a spus: ,,francezii sunt niste prunci mari care accepta fara ezitare ceea ce spune
altcineva despre ceva necunosc ut''
Iar un istoric a scris: ,,francezii au mania de a lauda ceea ce vine din afara si de a se
debarasa de ceea ce au acasa''
De asemenea, Dadant a fost francez prin nastere si a trait in America.
Mai mult de atat, stupul Dadant pe care il folosim nu e ste acelasi pe care l-a folosit chiar
Dadant. Iar Dadant a fost mai mult fabricant de foi de faguri decat apicultor.Nimeni nu e
ingrijorat de asta.
In plus, st upul Dadant oferea ceva comerciantului. Afacerea pornita a proliferat. Au
comandat cu totii Dadant pentru ca stupul le crea si posi bilitati de trai. Cu cosurile de
papura nu a veau nici o sansa.
In final trebuie sa acceptam ca ramele Dadant s-au pretat foarte bine la centrifugat, o
inventie utila si incontestabila.Nu este de neglijat insa faptul ca cu cateva modificari,
centrifuga poate fi utilizata si la stupii ficsi.
2

Dimensiunile sale
Cu siguranta stupul Dadant necesita mai mult lemn decat un st up 300x300m m.Iar lemnul
este scump.
In plus, pr imavara, cand familia vrea sa-si extinda puietul, are de incalzit o supr afata de
2000c mp fata de 900c mp cat e in stupul nost ru. Mi erea este singurul material combustibil.
Albinele sunt supr asolicitate datorita supr afetei mari, de unde rezultata si nevoia unei
rezerve mai mari de miere.

Ramele
Unii oameni vad rama ca fiind esențiala pentru tinerea sub c ontrol a familiei de albine,
pentru tratarea bolilor si pentru extracția mierii.
Numai ca eu vad rama ca fiind pr incipala cauza a bolilor. Prin facilitarea vizitelor in stup,
de fapt spor ește aceste vizite care extenuează albina prin nevoia de restabilire a
temperaturii, slăbind familia si mărind șa nsele de inbolnavire.
Nu este nevoie de rame pentru a evalua cantitatea de miere din stoc. Daca toamna lipsește
rezerva necesara, nimeni nu-si mai bate capul cu ele. Nu este nevoie de rame pentru a
evalua starea coloniei. Daca albinele aduc polen atunci este si puiet este si matca. Toa te
sunt bune .
Numărul de albine care sose sc si pleacă indica puterea familiei.
Daca num ărul de culegătoare scade, cel mai bine este sa înlocuiești familia respectiva cu
un roi natural sau artificial. Daca in timpul acestui proces veți obse rva un m iros gr eu sau
descompune rea puietului, atunci se impune dezinfecția stupului prin flambare sau spă lare
pana la lemn.
Este mult mai econom ic decât toate tratamentele recomandate, care mai degrabă sunt
indicate pentru cercetători.
Nu este nevoie de rame nici la extracția mierii. Noi avem colivii adaptate care ne
înlesnesc extracția. In aceste colivii stau fagurii si nu se rup. P erformantele sunt la fel de
bune ca si la fagurii cu rame.
Atunci susținătorii ramelor sa se întrebe singuri: cat timp raman ramele mobile după ce
au ieșit din atelier? Doi ani cel mult. Pentru cei mai multi stupari, daca nu fac revizia de
primăvara, ramele curând sunt lipite una de alta si de pereții stupului.
Deci, de ce sa folosim rame?
Ca la orice rama si ramele Dadant necesita prelucrare prin rindeluire, pentru a facilita
curatarea primăvara. In plus, se cere un gr ad ridicat de precizie in execuție. Este nevoie
de 7,5 m m intre peretii interiori ai stupului si rame, si de pastrarea acestei distante in
timp. Daca spațiul scade la 5 mm albinele il propolizeaza, iar in spa țiul mai mare de 10
mm albinele construiesc faguri.
Nevoie de precizie se adăuga la costul total al stupului.
Mai mult, stupul Dadant are o rama lunga si îngust a. Cele 18 kg de miere distribuite pe
12 rame, cu greu asigura 1 kg pe mijloc. Va fi miere mai mult spre marginea ramei si mai
putin spr e centru. Ghemul de albine va ierna pe una din margini, fata sau spa te, de regula
pe cea expusa la soare. După ce consum a miere din parte in care se afla, ghe mul trebuie
sa se mute in cealaltă extremitate a ramei unde inca mai sunt rezerve.
In cazul in care temperatura va fi joasa, albinele nu vor fi in stare sa facă aceasta
deplasare deoarece nu vor găsi proviziile necesare de miere si pe mijlocul ramei. Vor
2

muri de foame in locul in care se afla, chiar cu rezervele langa ele. Acesta este marele
dezavantaj al stupilor cu rama îngust a si lunga .
In sfârșit, rama mărește considerabil volumul interior al stupului. Am arătat deja acest
dezavantaj.
Fagurii artificiali
Fagurii artificiali utilizati in stupul Dadant sunt scumpi. Accesoriile pe care le cere sunt
scumpe. Insarmarea e o pierdere de vreme si ia si timp. Fagurele artificial e un m are
consum ator de timp si bani, marind costul general al stupului, respectiv al mierii.
In lipsa de cules, fagurii artificiali iti returneaza foarte putin din banii cheltuiti,
econom isand doa r o mica parte din miere, nereturnand ni mic din timpul pierdut, albinele
lasand de cele mai multe ori fagurii asa cum i-am pus.
La marile culesuri, pentru timpul in care albinele pot trage faguri, foile de ceara mai mult
dauneaza decat ajuta. Ceara nu e ste altceva decat transpiratia albinelor, iar pe timpul
culesului intens, albinele transpira oricum abunde nt, deoarece intodeauna depun t ot
efortul in munca lor.
Fagurele artificial in acest caz este fara rost, ba chiar daunator, impiedicand albinele sa
construiasca un fagure vertical si uniform.
O rama insarmata cu fagure artificial, introdusa in stup, si mte imediat diferenta de
temperatura de la baza la varf. Ceara si sarma supor t urmaresc aceasta diferenta de
temperatura si se deformeaza.
Fara faguri artificiali, albinele isi construiesc fagurii conform nevoilor lor, din cea mai
buna ceara (numai a lor) si la o grosime normala. Intarindu-l mai mult cu cat il extind m ai
mult.
Aceasta este ratiunea pentru care nu folosim fagure artificial. Ne multumim sa lipim o
fasie de 5mm din ceara naturala. Si nu lipim acest starter din dor inta de a econom isi
miere ci pentru a incuraja albinele sa-si construiasca fagurii pe aceeasi directie si pentru a
fi stuparului mai usor .
Popu larea stupului
Pentru a popul a un st up D adant, un r oi de 2 Kg este insuficient, cu atat mai putin unul de
1,5K g. Tr ebuie sa folosesti un roi de 4Kg. Un asemenea roi nu se gaseste pe piata.
Un roi de 2 Kg necesita doi ani pentru a lua ceva de la el. In stupul nost ru un r oi de 2 Kg
isi cladeste fagurii in primul an si va da si o produc tie in 3 luni de la instalare.
Podi sorul
Stupul Dadant are cuibul acoperit cu scandura sau panza imbibata in ulei.Dar in orice stup
avem umiditate ca urmare a evaporarii nectarului si a respiratiei specifice animalelor.
Aceasta umiditate incalzita de ghemul de albine, se ridica deasupra ramelor, se opreste in
dreptul podi sorului neputind sa -l strabata, se raspandeste spre peretii stupului, acolo se
raceste si sub f orma de ceata cade pe ramele din exterior, deteriorandu-le. Iata de unde
apare pierderea. Aceasta ceata mentine ghemul de albine in permanenta umed. Si nu e
sanatos. Acoperisul nost ru care acopera ramele, evita aceasta pierdere si urmareste
sanatatea albinei.
2

Stupul sistematic: Una din rame, avand foaia de ceara fixata, este scoasa din stup

Salteluta
Salteluta ce acopera camera puietului la stupul Dadant are num ai trei-patru centimetri si
este din material textil, pusa deasupra. Aceasta grosime este insuficienta sa-si indeplineasca
rolul de izolator. Mai mult de atat, textilul izoleaza atata timp cat e uscat, in timp um ezeala
impiedicand sa -si faca treaba. Noi preferam cutia noastra podi sor de 10cm, descoperita
deasupra. E m ult mai eficienta iar inlocuirea continutului e simpla si rapida.
Revizia de primavara
Stupul Dadant trebuie deschis, ca de altfel toti stupii cu rame, primavara in Aprilie in zona
Parisului, dupa amiaza pana in ora 2, si doar pe vreme buna .
E important de spus c a familia e prea putin extinsa ori ca vremea e rece. Si oricum afara
temperatura e mai mica decat in stup. A cesta este motivul pentru care e recomandat sa se
lucreze rapid, si cu toate acestea fara cusur.
In aceasta prima interventie se urmareste curatarea ramelor si a peretilor stupilor.Apoi toate
ramele vechi in plus sa fie scoase. Albinele detesta spatiile goale.
Albinele se straduiesc in continuu sa astupe toate golurile, chiar si cele dintre rame si dintre
rame si pereti.Daca propolisul, atat de pe rame cat si de pe pereti nu e ste indepartat in
fiecare an, urmatorul an manipularea devine anevoioasa si imposibila in cel de al doile si al
treilea an.
Ca atare se impune in aceasta revizie, luarea la mana rama cu rama si razuirea
propolisului.Tot asa si ramele trebuiesc departate de pereti si razuiti si peretii.Odata cu
aceasta curatare se scot ramele vechi si negre.
Daca aceste rame sunt pastrate in continuare in cuib, albinele eclozate vor fi din ce in ce
mai mici, mai putin apte de munca si mai putin rezistente la boli.
Se intampla insa ca aceste rame sa contina puiet. Suntem nevoiti sa le scoatem din mijoc,
sa le plasam la marginea cuibului, sa asteptam sa iasa tot puietul si apoi sa le scoatem.
2

Stupul sistematic si magazinul (lada ingust a). Jos: cuibul
Aceasta munca enerveaza albinele prin faptul ca racind cuibul le obligam sa consum e
miere supl imentar spre a restabili climatul si sa nu m ai spune m ca si stuparul face o munca
in plus.
De altfel nu e zitam sa precizam ca stuparul va trebui sa faca acesta munca in fiecare dintre
cei 40 st upi ai sai in fiecare an.
Metoda noastra in schimb reduce revizia de primavara spre zero, care mai mult de atat,
poate fi facuta pe orice tip de vreme intrucat nu pr esupune deschiderea stupului.
Nu e nici un c astig sa faci aceasta revizie la un st up la care se zice ca se face ca pe banda
rulanta.Poate doar in atelierele de tamplarie, in stupina insa lucrurile stau cu totul altfel.
Extinderea familiei
Cata vreme pe timpul iernii volumul stupului trebuie redus l a minimum, vara trebuie sa
asigure dezvoltarea familiei si depozitarea nectarului. Acest lucru presupune adaugarea de
magazine (lazi ingust e). Pentru a evita racirea puietului si incetarea ouatului, extinderea nu
se va face prea devreme. Iar pentru a evita intrarea in friguri si implicit reducerea recoltei,
va trebui sa nu intarziem prea mult. In princiu magazinul se adauga atunci cand toate
ramele sunt ocupate de albine, cu exceptia celor marginase. De asemenea se va impune si
adaugarea celui de al doilea magazin atunci cand pr imul e umplut trei sferturi cu miere.
Pentru aceasta sunt em nevoiti sa deschidem periodic stupul pentru a-l tine sub c ontrol. Ca
sa nu m ai pune m la socoteala ca nu toate familiile se afla la acelasi nivel de dezvoltare.Asta
2

presupune deschideri repetate, timp pierdut, puiet racit, consum supl imentar de miere,
stresarea si enervarea albinelor.
In metoda noastra insa, noi adaugam corpuri dedesubt si nu de asupra puietului, fara sa
deschidem stupul.Putem pune mai multe corpuri odata si cat de devreme vrem, eventual la
revizia de primavara si independent de starea vremii. In consecinta o formidabila econom ie
de timp.
Rezervele de miere
Tinand cont de dimensiuni si de inspectiile necesare, stupul Dadant necesita 18K g de
miere pentru iernare. Dupa unii autori 20K g.
In stupul nost ru o rezerva de 12 K g este suficienta. Diferenta este considerabila.
In lumina celor prezentate, nu e nevoie de vaste cunost inta in apicultura ca sa-ti dau seama
ca prin administrarea unui stup D adant, albinelor li se pun si stematic bete in roate,
sistematic sunt supr asolicitate, peste starea naturala din salbaticie, si consum a miere in
exces. Acesta este motivul pentru care albinele sunt agresive.Si in acelasi timp mai putin
rezistente la boli, iar stuparul iroseste cateva kilograme de miere si mult timp.

S tupul Voirnot
A batele Voirnot (din L'Apiculteur)
Abatele Voirnot trebuie sa fi avut cunost inta de doi stupi frantuzesti Decouadic si
Palteau. A gasit cu suc ces o m etoda, asa cum am facut si eu, de extractie a mierii a
fagurilor ficsi cu centrifuga.Cunost intele si perseverenta sa in alte dom enii arata ca a dus
o ativitate corespunz atoare.
Numai ca Abatele niciodata nu a pom enit de acesti doi stupi.Fascinat de avantajele
centrifugii a acceptat fara ocolisuri rama pentru centrifugare.
Dar nu a acceptat stupul Dadant sub f orma in care i-a fost prezentat. I-a inteles defectele.
2

Dimensiunile
Stupul Dadant incanta pe oricine la prima vedere. Dupa cateva obse rvatii demne de toata
lauda, Abatele Voirnot a tras concluzia ca 100 dm p de faguri ofera suficient spatiu unui
stup, suf icient pentru iernare si primavara.Acesta este spatiul pe care l-a dat stupului sau
si care este supe rior unui stup D adant.
Inaltimea si latimea
Abatele Voirnot a dat o forma adanca ramei sale in asa fel incat albinele sa aiba tot
timpul acces la rezerve cand sunt in ghe m.In felul acesta nu m ai sunt mortalitati in
prezenta rezervelor.
Abatele Voirnot a dat o forma patrata stupului sau, pe ntru ca e cea mai apropiata de
cilindru, forma in care distributia caldurii este cea mai eficienta, dar care e prea scump de
reprodus.
Forma patrata permite si amplasarea in pat cald sau rece, dupa preferinta. Un mic avantaj.
Abatele Voirnot a dat de asemenea stupului si o forma cubica, pentru ca se apropie de
sfera, o forma in care lumina este cel mai bine distribuita. Aici Abatele Voirnot a facut o
greseala.
Intr-un st up noi nu ur marim distributia luminii.Albinele nu vor decat intuneric in stup.Iar
aceasta forma cubica l-a impiedicat sa-si promoveze rama, asa cum a facut-o De Layens.
O eroare nefericita.
Largi rea cuibului
Abatele Voirnot a vazut de asemenea si neajunsul extinderii la stupul Dadant.Din acest
punc t de vedere s-a multumit sa-si reduca magazinul la 100m m. O prea mica
compensatie.
Popu larea stupului si rezervele
Tinand cont de dimensiunea Stupului Voirnot, un r oi de 2Kg este suficient pentru
popul are iar o rezerva de 15-16Kg miere este suficienta pentru iernare.Acestea sunt doua
avantaje importante.Dar sa nu ui tam ca in stupul nost ru o rezerva de 12K g este suficienta
pentru iernare.
In afara de avantajele pe care le-am prezentat, Stupul Voirnot mentine toate defectele
Stupului Dadant, incluzand: ramele, foile arificiale de ceara, salteluta, revizia de
primavara, largirea cuibului, rezervele de iernare si podi sorul.
Stupul Layens
La fel ca abatele Voirnot, M. de Layens a dat ramei sale o inaltime de 370m m.Este chiar
mai buna ca la Voirnot care are num ai 330m m. Cu o a sa rama, inca mai buna ca a lui
Voirnot, albinele au in permanenta rezervele langa ghemul de iernare. Nu se inregistreaza
mortalitati peste iarna avand rezervele in stup.Stupul de Layens, redus c u diafragma
despartitoare la 9 rame creaza un m ediu perfect pentru iernare.
Dimensiunea ramei Layens 370x310m m se apropie de doi faguri supr apusi din stupul
nostru 400x300m m (unde 400 e ste inaltimea iar 300 l ungimea n.tr.).
2

De Layens (din L'Apiculteur)
Popu larea stupului si rezervele de iernare
Intr-un Stup La yens de spartit la 9 rame cu diafragma, un r oi de 2kg e ste suficient iar o
iernare se face pe 15-17Kg de miere.Remarcati ca din nou a vem intre 3 si 5 Kg mai mult
ca in stupul nost ru.
Largi rea cuibului
M. de Layens a intampinat de asemenea mari probleme prin plasarea unui magazin ca la
Dadant. Este evident ca a eliminat acest neajuns a daugand rame de o pa rte si cealalta a
cuibului. M. de Layens a facut o greseala. Atunci cand albinele umplu cu miere ramele
din imediata apropiere a cuibului cu pui et, ele nu m ai trec si la urmatoarele goale.Aceste
rame trebuiesc atent urmarite. Cum s-au um plut jumatate cu miere cum trebuiesc mutate
la perete si puse altele goale in loc.Altfel albinele roiesc ca din lipsa de spatiu disponi bil.
Prin largirea cuibului problemele nu se diminueaza, ci din contra.
Stupul de Layens nu a re decat avantajul ramei adanci. Scotand acest avantaj pastreaza
aceleasi defecte ca si stupul Dadant incluzand: ramele, fagurii artificiali, podi sorul,
salteluta, revizia de primavara, largirea cuibului si cantitatea de miere pentru iernare.
Observatii
Se fac referi la Stupul Layens ca la un st up si stematic modern.Se inplinesc insa 50 de ani
de cand am abandona t stupul pe 9 rame cu magazin.E bun pe ntru iernare, dar sunt rare
cazurile cand albinele urca in corpul de sus. I n partea de sus a ramei adanci din catul de jos
se regaseste mierea cuibului. Albinele dispretuiesc ca treaca peste miere in corpul de sus.
Prefera sa roiasca.
3

Combin atii de stupi
Stuparit fara pri ncipii
Nu pot ignora faptul ca proprietarii de stupi nu a dministreaza stupii conform principiilor
descrise anterior.
Ei trantesc un roi intr-un st up.Primavara adauga un m agazin. Toa mna recolteaza mierea
din magazin.Si asta e tot.Intr-un asemenea stup se regaseste prea multa miere peste puiet
iar albinele roiesc din lipsa de spatiu. Sau la fel de adevarat, este prea putina miere ar
albinele mor de foame sau sunt salvate cu sirop de zahar, ceea ce e la fel de daunator.
Albinele eclozate din fagurii vechi sunt slabe, putin rezistente la boli si sunt o primejdie
pentru stupinele din jur. Ramele din corpul de jos de vin chiar fixe.
Stuparit logic
Stupul sistematic nu a r trebui sa se regaseasca la asemenea stupari. Ei ar trebui sa adopte
stupul combinat.Stupul combinat se compune dintr-o cosnita cu faguri ficsi si un m agazin
cu rame mobile.Partea de jos sa u cuibul poate fi din paie, rachita sau lemn.
Stiubei (cosnita) combinat cu un m agazin.
Cosnita cu cupola li se potriveste la fel de bine, dar eu insist sa spun c a acest stup nu a re
decat un si ngur avantaj, acela de a fi ieftin, da r ca de fapt se indreapta catre dezastru
pentru ca fagurii din cuib nu sunt reinoiti iar rezerva de iarna nu poa te fi verificata.Daca
rezerva este insuficienta, albinele mor de foame.Daca sunt prea mari, albinele roiesc din
lipsa de spatiu.In tot cazul nu ur ca in magazin pentru ca nu traverseaza mierea.

3

I nteriorul unei cosnite

S tup cu cupola.A-cupola; B-corpul stupului.

3

Cosul din paie
Sustinatorii sai
Multi stupari amatori adopta stupul sistematic pentru ramele sau aspectul sau. O mare
parte din pose sorii de cosuri nu sunt multumiti de sistemul lor. Majoritatea sunt oameni
isteti de la tara care prefera certitudinea eventual posi bilitatea. Numai ca anii trec fara ca
ei sa-si de-a seama ca au gresit. Iata o obse rvatie care va va aduce la aceeasi concluzie.In
satul in care m-am nascut, aproape fiecare familie avea o stupina. In fiecare iarna toti
prietenii mei de copilarie mancau din abunde nta delicioasa miere cu paine, tot asa cum
am facut si eu. Douazeci de ani mai tarziu eu eram singura persoana care mai avea stupi.
In cateva gradini mai puteai vedea cate o lada de Dadant sau Layens, goa la bineinteles.
Posesorii s-au lasat atrasi de prezentarea pe care o facea agricultura moderna. Au crezut
ca le va fi mai bine cu stupul modern. In fapt au abandona t singurul stup care li se
potrivea.
Cosnita implatita din rachita: a-maner; b-nuiele; c-lipeala cu balega

Metoda de lucru
Metodele de lucru utilizate in cazul cosurilor sunt la fel de variate cum sunt si telurile
apicultorilor. Mai mult de atat, aceste metode raman in mare parte misterioase. E di ficil
sa ajungi sa le cunost i in detaliu. In tot cazul, va prezint aici cum se facea in stupina
tatalui meu, unde erau tot timpul intre 20 si 50 de cosuri.
Cosurile erau impletite in serile lungi de iarna, din paie de secara, infasurate cu corzi din
mure despicate in doua sau sfori [pentru cei ce nu st iu, secara are paiul foarte lung].
3

C osnita din paie lungi.
Volumul sau era de 40 litri.
In functie de puterea lor, familiile primavara primeau, asemenea magazinului, un i nel din
lemn de la un c iur, caruia i se scotea plasa, dar in partea de jos.
Toamna toate familiile care cantareau mai mult de 25 ki lograme, erau asfixiate cu sul f,
iar mierea si ceara valorificate. Pe timpul verii, cosurile goale erau popul ate cu roiuri.
Primavara, familiile slabe erau gasite moarte de foame. De la acestea ceara era
valorificata.
In casa parintilor mei era intodeauna miere pentru stapani si muncitori, chiar si pentru
animalele de la ferma. Tot i prietenii nost ri din sat primeau si ei partea lor in fiecare an.
De asemenea acest procedeu era simplu si cu un c ost minim, barbar chiar neprofitabil si
nerational prin produc tia sa. Oricum, prin acest procedeu se obtinea miere ieftin si
sanatos si albine puternice pentru repopul area stupilor sistematici in care de cele mai
multe ori mureau.
O metoda bu na
In spr ijinul cosurilor, va arat cum puteti proceda: la inceputul culesului transferati
albinele intr-un cos gol , asa cum vom descrie in ,,Tr ansferul albinelor''. Valorificati
mierea si ceara existenta iar puietul, distrugeti-l.
3

Hai sa fim pragm atici
Diferite motive pot determina oamenii sa se indrepte spre stuparit: unii din nevoia de
dulce iar altii pentru a avea un c astig. Unele stupine pier altele sunt extinse. Cele mici vor
disparea cu siguranta pentru ca zaharul se va intoarce pe piata. Vor fi stupi ca niciodata.
Va fi o produc tie mare de miere.Va fi insa consum ul actual de miere mentinut? Da, daca
pretul mierii va fi apropiat de cel al zaharului, pentru ca zaharul mai ieftin, este
principalul concurent al mierii.
Oamenii nu c umpara miere in loc de unt ci in loc de zahar.
Ca mierea este singurul indulcitor sanatos, e un lucru sigur. Zaharul insa are o mare
putere de indulcire si e usor de manevrat.
Optimistii spun c a popul atia obligata sa consum e miere ani la rand, va fi in stare sa
aprecieze calitatea sa, plus o st are de satisfactie si ca o campanie isteata de publ icitate, ar
impinge in sus c onsum ul de miere.
[se face referire la faptul ca pe timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a consum at cu
precadere miere ca indulcitor, di n cauza pe nuriei de zahar]
Eu insa nu c red nimic din toate astea.
Eu unul am facut o multime de publ icitate in viata mea, si pentru miere si pentru plante
medicinale. Am tinut coresponde nta nu num ai in Franta ci si in toata lumea, Tur cia,
India, China, America etc. Si am remarcat astfel ca peste tot in lume exista oameni
rezonabili care stiu sa se supuna legilor sanatoase ale naturii, sa aibe o viata fara suferinta
si o moarte tarzie fara durere. Da, dar cat de putini!
Majoritatea popul atiei, cea mai mare parte a ei, prefera o pa stila sau o injectie unei cesti
de ceai din plante, o gr amada de zahar in loc de o lingura de miere; unii din considerente
pur econom ice, iar cei mai multi pentru ca e mai usor si mult mai simplu, asa cum face
toata lumea. Si ca toti ceilalti, contacteaza tot felul de boli, tot ca si ceilalti traiesc pentru
doctori si farmacisti, tot ca ceilalti mor mai devreme si in chinuri. Nu e adevarat atunci
cand cineva scrie ca oamenii mananca spre propria moarte?
Invata ceva oamenii din experienta? Eu unul nu a m obse rvat asta.
In acelasi timp stuparii sunt indrumati sa-si vanda mierea la acelasi pret cu al zaharului,
daca nu c hiar mai ieftin, pe ntru a atrage clientii.
In aceste conditii va mai ramane apicultura profitabila? Da, dar cu conditia sa se utilizeze
stupi si tehnologii apicole econom ice, pentru a putea obtine miere cu un c ost minim de
produc tie.Cu siguranta aceasta conditie nu poa te fi obtinuta cu stupii si metodele in voga
la care am facut deja referinta. Poate fi obtinuta insa cu metoda pe care urmeaza sa v-o
prezint.
Originea Stupului Popular (Stupul Warre)
Cand m -am decis sa ma apuc de apicultura am ramas derutat de multitudinea de sisteme
de stupi sistematici.
Stupul Dadant era unul dintre cei mai raspanditi. Din prima, folosea centrifuga, o inventie
utila. Dar deja stupii Voirnot si Layens, ambii critici ai lui din diferite punc te de vedere,
erau competitori seriosi. Un alt stup aparea pe piata.
Stupul Congres cu rama 300x400m m, in doua variante, rama ingust a si rama adanca.
Neputand sa -mi dau cu parerea care dintre ele ar fi mai bun m -am decis sa le adopt pe
3

toate si sa le studiez.
Respect studiile abatelui Voirnot, al carui stup avea un vol um ce ma interesa la fel de
mult ca pe Dr.Duvauchell, primul meu mentor in stuparit, care l-a modificat pe al sau
trecand pe 8 rame 300×400 ( 400 l ungime), adica 96 dm p de faguri.
Stupul Voirnot avea in schimb 100dm p de faguri. Se pare ca Dr.Duvauchell acceptase
concluziile abatelui Voirnot in privinta asta.
Inainte stupul sau avea rame de 280x360m m, adica 81dm p de faguri.
Vrand sa inteleg comportamentul stupului cu acest volum pe timpul iernii, am construit
stupi cu 9 rame Layens si stupi cu 8 rame 300x400m m, une le cu rama ingust a altele
adanca. Acesti stupi aveau un vol um apropiat de stupul Voirnot.
Nevrand sa -mi initiez experimentul pe unul sau doi stupi ci cel putin 12 di n fiecare, am
avut pana la urma 350 de stupi.
Spre marea mea surpriza, am remarcat imediat ca albinele au consum at mai putina miere
in stupii cu pereti simpli (subtiri neprotejati), pereti care raman reci pe o pe rioada cat mai
lunga pe timpul iernii. Pare normal. In stupii cu peretii reci, albinele sunt amortite fiind in
somn continuu.A cum pe bune , cine serveste masa in asemenea conditii?
In stupii cu peretii calzi, albinele sunt active o pe rioada mai lunga de timp si au deci
nevoie mai mare de mancare.
Stupii cu pereti subt iri sunt mai econom ici atat la lemn cat si la rezerve de hrana.
Deasemenea am constatat repede ca cuibul acoperit cu scandura sau panza uleiata, are
ramele marginase innegrite sau put rede din cauza umezelii. Nu acelasi lucru s-a intamplat
si la stupii unde cuibul a fost acoperit cu panza simpla.Am dat deja explicatii de ce, mai
devreme.
Dupa 15 a ni de obse rvatii eram in stare sa trag o c oncluzie.
M de Layens, avocatul stuparilor avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant presupune prea
mari cheltuieli atat de bani cat si de timp.El a creat o rama buna , a propus un pr oiect de
stup usor si econom ic.Pe de alta parte a ales o cale gresita cand a pus i n loc de magazin
deasupra puietului, rame de o pa rte si cealalta a cuibului cu pui et.
Abatele Voirnot, avocatul albinelor, avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant este
daunator albinelor din cauza volumului sau si al magazinului .
Prin modul cum am actionat, am repetat studiile facute de predecesorii mei, cu spe ranta
ca voi obtine rezultate mai bune .
In final, reiese o conluzie majora : volumul stupului Voirnot este suficient, cu cat mai mic
cu atat mai bun, pe ntru un c uib mic si un c onsum mai mic iarna.
In tot cazul, iernarea a fost mai buna pe o rama adanca, asa cum e a lui Layens, rama
300x400m m, cu 400m m adancimea.
Preferam 300×400, pe ntru ca e mai simplu de calculat.
( precizarea se face pentru ca de fapt Layens are dimensiunile 370x 310m m).
Mai mult de atat, forma 300x400m m se apropie de forma roiului si permite albinelor sa
depoziteze mai multa miere in apropierea ghemului, ceea ce favorizeaza iernarea, chiar in
eventualitatea unui frig prelungit.
In plus, aceasta forma faciliteaza dezvoltarea puietului primavara.Cand albinele vor sa-si
extinda puietul cu un c entimetru in jos, au de incalzit in plus num ai acest centimetru pe
suprafata stupului.
3

Aceasta supr afata variaza de la 900c mp(30x30cm) in stupul nost ru la 2000c mp
(45x45cm) in stupul Dadant. Este clar ca albinele vor munci mai putin in stupul nost ru.
Si inca, opt rame 300x400m m, ne asigura o supr afata suficienta, dand si o forma patrata.
Iar forma patrata se apropie de cilindru, ideal, pentru ca permite distributia uniforma de
caldura in interiorul stupului. Numai ca forma cilindrica e dificila d.p.d.v. pr actic. Forma
patrata permite si amplasarea stupilor in pat cald iarna si pat rece vara, lucru de luat in
considerare.
In acest mod avem un st up cu 8 rame 300x400m m, un st up ideal pentru iarna.
Si daca iarna stupul trebuie redus, va ra trebuie sa sigure albinelor spatiul de care au
nevoie, in general de doua sau trei ori mai mult ca iarna.
Ce era deci de facut ?
Sa pun un c orp deasupra ? Insemna sa fac aceeasi greseala care i-o imputam lui
Dadant.Timp pierdut si puiet racit.
In cazul nost ru am mai constatat un a lt dezavantaj. Am obse rvat ca albinele urca cu greu
in corpul de sus, pl asat peste un c at cu rame adanci, si asta deoarece ramanea intodeauna
miere la partea de sus a ramelor. Iar albinele traverseaza mierea cu dificultate.
Sa plasez inca un c orp dedesupt, asa cum facuse deja abatele Voirnot in stupina sa ?
Multi stupi au dat rezultate asa. Albinele umpleau cu miere corpul de sus si se instalau in
corpul de jos.
Ridicam corpul de sus pe ntru recolta si primavara il pune am dedesupt pentru a fi preluat
de albine.
Prin aceasta miscare, toata apicultura noastra a devenit mai simpla. Primavara curatam
fundul stupului, dupa ce il dadeam la o pa rte, fara sa-i dam capacul jos. N u curatam
ramele si nici nu inlocuiam ceara.
Faceam lucrul acesta la fiecare doi ani cand ne venea in mana corpul la extractie, in
atelier.
Marirea cu un si ngur corp a stupuluin prin plasarea lui dedesupt, a insemnat un m are pas
inainte. Nu era necesar sa deschizi stupul ca sa obse rvi ce au albinele nevoie.
Aceasta supl imentare de corp se putea face primavara devreme, fara pericolul de a raci
puietul, si cu scopul de a evita roirea cu siguranta, atat pentru familiile slabe cat si pentru
familiile puternice.
De obicei albinele nu um pleau in totalitate ramele din corpul de sus c u miere. Ramanea
puiet la baza si miere sus. S a extragi miere asa era un c hin.
Ajutorul pe care il aveam, mereu imi zicea : iti vine pur si simplu sa tai cutia in doua .
Ceea ce am si facut. Am taiat corpul in doua , pastrand vol umul insum at intact. La fel am
facut si cu celalalt corp, de jos.
Recoltam acum un c orp plin cu miere, cel de sus, unul sau doua , si lasam celelalte doua
pentru iernare. Daca se intampla sa ramana mai mult de doua jos, ce era in plus da deam
la o pa rte.
Odata, la timpul stabilit, am crescut matci si am pregatit roiuri. S-a intamplat apoi ca
intr-o seara comanda sa fie anulata. Aveam la dispozitie cutii goale in care sa pun
roiurile, dar foi de ceara doar pentru doua . Le-am pus si pe celelalte in stupi, lipindu-le cu
cutitul cate o fasie de ceara bruta sus pe rama, pentru a le da oarecare directie.
Si am constatat ca roiurile cu fasii de ceara au au costruit fagurii la fel de repede ca si cei
cu foi artificiale, si ca fagurii lor aveau forma mai regulata. Am decis in acel moment sa
3

folosesc doar starter de ceara si nu a m regretat niciodata acest lucru. Stupul Popular
capatase forma.
Si daca in stupul mic cu rame econom iseam miere la iernare si se facilita dezvoltarea
puietului primavara, in stupul cu faguri ficsi acest lucru se facea si mai bine, pentru ca
volumul lui era mai mic :36 litri in loc de 44.
In acest fel am proiectat Stupul Popular cu faguri ficsi.
Am remarcat de asemenea ca in Stupul Popular cu faguri ficsi se econom iseau 3 K g de
rezerve de miere, comparativ cu Stupul Popular cu rame.
Aveam in acest moment doi stupi : Stupul Popular cu faguri ficsi, un st up pe rfect dar
necomercial pentru ca nu pe rmitea extractia la centrifuga, si Stupul Popular cu rame,
superior in privinta asta, modern, inferior insa celui cu faguri ficsi, dar comercial.
Incepand de atunci, am gandit, si in cele din urma am gasit, o sol utie prin utilizarea unor
colivii ce ne permit extractia mierii cu centrifuga si din fagurii ficsi.
Din acest moment Stupul Popular a atras atentia, pentru ca Stupul Popular cu faguri ficsi
este si un st up econom ic prin excelenta : usor de construit, in tot cazul mai putin scump-
fara rame sau faguri artificiali, cateva inspectii, deschiderea stupului doar o da ta pe an, 12
Kg de provizii pentru iernat, fata de 15 sa u 18 ; respect pentru legile naturii, in
consecinta, fara boli.
Constructia Stupului Popular cu faguri ficsi.
Stupul Popular cu faguri ficsi contine un fund, t rei corpuri identice si un c apac.
Fundul are aceeasi dimensiune ca si exteriorul corpurilor, si are o grosime de 15-20mm.
Intrarea in stup se face taind in adanc fundul stupului. Dimensiunile taiaturii sunt de
120m m latime si 40m m adancime, in cazul peretilor de 20m m grosime. Spatiul rezultat in
fundul stupului este acoperit cu o buc ata de scandura de zbor lata de 160m m.
Scandura de zbor este prinsa in cuie de fundul stupului incat sa iasa in afara 70x160m m.
Scandura poate avea 410m m lungime, pentru a intari fundul .
Corpurile stau direct de fund, unul peste altul fara nici un si stem de prindere.
Ar trebui folosite cel putin trei corpuri. Doua corpuri contin cuibul familiei (puietul),
iarna si primavara. Al treilea este adaugat pentru cules.
Toate corpurile insa au aceeasi dimensiune. Dimensiunile interioare ale lor sunt : 210m m
inaltimea, 300m m lungime si 300m m latime.
La partea de sus a corpurilor, pe pereti opusi , trebuie prevazute falturi pe care se reazema
leaturile.Acest falt are 10m m inaltime si 10m m latime. Grosimea peretilor corpurilor ar
trebui sa aibe cel putin 20m m. Pe doua parti exterioare ale corpurilor sunt prevazute
manere pentru manipulare usoa ra.
Fiecare corp trebuie sa contina 8 leaturi ( suppor t pentru faguri).
Aceste leaturi au dimensiunile 9x24x315m m.
Leaturile sunt prinse in falt cu cuisoare, spre exemplu cele pentru geamuri.
Aceste leaturi sunt plasate la o distanta de 36m m intre centre. Intre leaturi ramane un
spatiu de 12m m, necesar circulatiei albinelor. De asemenea, se lasa un spa tiu de 12m m si
intre leaturile marginase si pereti. Acest spatiu este destinat in intregime constructiei
fagurelui.
3

Capacul acopera ultimul corp de sus, si este din placaj de 10m m (deja ne duce gandul la
OSB3, re zistent la apa ; este bine de stiut ca OSB2 se preteaza l a constructii de interior).
Capacul contine o foaie de panza ce acopera leaturile si un podi sor tip cutie.
Podisorul tip cutie are aceeasi dimensiune exterioara ca si corpurile si o inaltime de
100m m. Podisorul tip cutie are prinsa dedesupt o pa nza oarecare. Lateralele capacului
vor avea o da ta inaltimea cutiei podi sor pe care s-o cuprinda, plus 20m m. Capacul e
prevazut si cu un pl acaj cu scopul de a proteja podi sorul tip cutie. Partile inclinate ale
capaculu ( capacul in forma originala are aspect de acoperis in doua ape) sunt goale
dedesupt si deschise in 4 pa rti. Acest spatiu permite circulatia libera a aerului de la A la B
Am spus c a o foaie de panza acopera leaturile, pentru aimpiedica albinele sa urce in
podisor ( Renunt sa-i mai spun podi sor tip cutie; e limpede acum ca are o forma de cutie,
si ca inaunt ru se pun m ateriale absorbant e-rumegus, pai e batute, pleava, frunze uscate,
turba e tc.)
Foaia de panza poate fi decupata dintr-un sa c vechi. Dimensiunile foii ar trebui sa fie cel
putin 360x360m m, pentru a-si avea rostul.
Pentru a preveni ca albinele sa roada aceasta panza, o da m cu coca de faina. Pentru a
obtine dimensiunea corecta a panzei, aceasta se plaseaza pe corp inca umeda.Dupa ce se
usuca se ajusteaza la dimensiunea exterioara a corpului. Daca aceasta ajustare se face
inainte de a da cu coca, dupa uscare panza intra la apa si nu se mai potriveste.
Coca pentru panza de sac
Pentru a prepara coca, amestecati 4-5 linguri mari de faina de grau sau secara intr-un litru
de apa. Dati in clocot, amestecand incontinuu c u o lingura pana se ingroasa si devine o
pasta omogena. Se poate adauga si o cantitate mica de tarate.
3

Corpul Stupului Pop ular: G-8 leaturi care se sprijina pe cate un falt la fiecare capat.Au
latimea de 24m m si o distanta de 12m m intre ele.H-o buc ata de panza de sac ce acopera
leaturile tot anul.I-o sita de metal ce acopera o de cupatura in panza.Prin aceasta fereastra
se face hranirea cu un bor can intors cu fata in jos.Preferam totusi hranitorul de mare
capacitate.K-manere pentru manipulare. Evi t inlocuirea lor cu o sc obitura sau manere de
metal, care mai mult m-ar ingreuna.
Acoperisul economic pentru Stupul Popu lar
Acoperisul in doua ape e mult mai elaborat.Cel descris mai jos este econom ic si suficient.
Totusi, e recomandat ca lateralelor sa li se dea o inaltime de 160m m in loc de 40m m,
pentru a putea include cutia podi sor de 100m m si sa acopere corpul 20m m.

Acoperisul economic al Stupului Popular:B-sarpanta A-baza
4

O sectiune transversala prin Stupul Pop ular. Aici peretii sunt din lemn de
20mm.Corpul de jos C e construit din doua foi de lemn de 10m m supr apuse, asa cum pot
fi gasite in cutiile de impachetare.Sunt prezentate cu scopul de arata cat de econom ic
poate fi construit stupul.Alte grosimi pot fi folosite, important de retinut este ca
dimensiunile interne ale fiecarei cutii sa fie 300x300x210m m.F-leaturi montate pe
sipca.E m ai usor de realizat decat faltul dar e mult mai dificil sa scoti fagurele.E- leaturi
montate pe un falt realizat prin scanduri de grosimi diferite. Starterul de ceara atarna pe
leaturi.In imagine un st up cu acoperis econom ic. Fara cutia podi sor.
4

Fundul de Stup Pop ular: Dimensiunile sunt date pentru un c orp cu grosimea peretilor
de 20m m.Sipcile A si A' nu a u o latime standard, da ca nu se utilizeaza picioare din fonta.
In acest din urma caz ar trebui sa aiba cel putin 60m m latime.

Acoperisul in doua ape al Stupului Popular

1-cutia podisor cu inaltimea 100m m
2-panza de sac fixata pe cutia podi sor pentru a forma un fund pe ntru material izolator:
pleava, rumegus e tc.
3 si 5- spatii deschise ce permit circulatia aerului
4-un capac din placaj contra soarecilor.Se fixeaza de corpul acoperisului
5-spatiu rezultat la montaj
4

Sectiune transversala prin capacul cu doua ape
Cutia podisor: A-panza de sac sau oricare material textil permeabil
Observatii
Regula de baza la Stupul Popular este de a asigura fiecarui corp o di mensiune interna de
210m m inaltime, si latime x lungime 300m m si un falt de 10x10m m pe doua parti opuse .
Dimensiunea externa variaza functie de grosimea scandurii utilizate.
Fundul stupului trebuie sa aibe aceeasi dimensiune ca si exteriorul corpurilor. Este de
preferat sa lase cu 1m m mai mic pe toate partile, pentru a permite apei sa se prelinga.
Podisorul, trebuie sa aibe dimensiunea exterioara a corpurilor, mai putin 5m m, pentru a
usura demontarea capacului.
Capacul trebuie sa includa podi sorul si sa coboa re 20m m peste corp, sa fie facut din
placaj de 10 m m pentru a fi mai usor de scos si pus l a loc.
4

Discutii de spre Stupul Popular
A batele Emile Warre
Picioarele
Este cazul sa examinam inaltimea si forma picioarelor. Amadoua sunt importante. Prima
data inaltimea: stuparii au obi ceiul sa-si ridice stupii cat mai sus. Fiecare simte nevoia sa
lucreze cat mai confortabil. Nu vrea sa se aplece. Eu sunt de parere ca ar trebui ca familia
de albine sa fie deschisa foarte rar, si mult mai putin decat in general.
In consecinta e un sa crificiu mult mai mic pe care il cer cititorului, si nu fara un m otiv
intemeiat, cand il sfatuiesc sa-si aseze stupul la 100- 150m m de la sol.
Ridicat pe un st and inalt, stupul e supus va riatiilor de temperatura si rafalelor de vant. Iar
ca sa cumperi material si sa faci un soc lu inalt costa bani. Am vazut niste cadre de lemn
din care ai fi putut face un st up cu pereti dubl i.
Cunosc foarte bine un st ativ care va scuteste de cheltuiela, din lemn sau metal. Va fi pus
pe cateva caramizi usoa re ; oricum va va reduce inaltimea totala a stupului.
4

Familiile de albine vor fi amplasat avand 750 m m intre centre. Din pacate acest lucru nu
e conve nabil la stupinele acoperite. Imediat ce ai atins un st up, restul familiilor percep si
incep sa bazaie.
Din aceasta cauza orice deschidere de stupi inseamna consum de miere. Uneori se
declanseaza furtisagul si albinele devin agresive.
Ridicarea stupilor prea mult cauzeaza si o mare pierdere a culegatoarelor. Nu e iesit din
comun ca acesti bravi muncitori cand se intorc incarcati, sa rateze urdinisul si sa cada pe
pamant. Urca cu dificultate intr-un st up ridicat prea sus.
Picioare din fonta

Picioare din lemn, fixate de fiecare colt al stupului cu 4 c uie
Putem prevedea o scandura de aterizare de la pamant pana la scandua ra de zbor ; e o
cheltuiala in plus si asta nu va impiedica albinele sa cada pe alaturi.
In mod egal putem spune ca ridicand st upul il protejam de umezeala din sol si din iarba.
Eu unul ma astept insa sa nu fie niciodata iarba in jurul stupilor.
Vegetatia este o na pasta pentru albine. Cand albina cade in iarba intalneste intuneric si
raceala, apoi frig, da r nimic sa o incalzeasca si sa o revigoreze.
Pe un sol lipsit de iarba, albinele pot receptiona razele de soare pana in profunzime. Li se
4

ofera suficient timp sa se odihneasca si sa fie capabile sa se ridice si sa intre in stup.
Dar am uitat de umezeala din sol !
Un stup pl asat la 100m m de la sol este perfect protejat de aceasta umezeala, daca
vegetatia a fost inlaturata iar stupul nu a re alte deschideri pe dedesupt.
Cu siguranta, picioarele mai scurte usur eaza si reintrarea albinelor ce se invard in jur
dupa ce si-au pierdut drumul.
Este suficient si de preferat sa nu facem un st and m ai inalt de 100m m.
Dar ce forma sa aiba acest stand ? Nu iau in considerare un c adru care sa gazduiasca mai
multi stupi odata. Am explicat deja de ce.Picioare din fonta se gasesc pe piata. Cu ele
montate, fundul este bine protejat de sol, au insa defectul ca se afunda in pamant daca nu
se pun pe o caramida.Am realizat si un pi cior de stup sub f orma de laba de gasca (rata) ce
nu se afunda in pamant. Simplifica manipularea si intaresta baza.
Am proiectat de asemenea si un pi cor din lemn, care are aceleasi caracteristici, afara de
rezistenta fontei. E m ai econom ic si poate fi facut din resturi.
Picioarele mai pot fi inlocuite de caramizi de zidarie (cu gauri n.tr.).
Aceste caramizi, care au 110 m m pe patru fete, protejeaza de noroi suficient de bine si
costa mai putin.
Caramizile de zidarie pot fi inlocuite si de caramizi simple, supr apuse. Acestea din urma
insa, atrag um ezeala si presupun m ai multa munca.Mai mult, necesita repozitionare
periodica. Cu siguranta caramizile nu te scutesc de munca, asa cum o fac picioarele din
fonta.
Fundul stupului
Fundul serveste la inchiderea stupului in partea de jos si permite in acelasi timp accesul
albinelor si a aerului proaspat.
Ce lemn ar trebui folosit pentru fundul stupului ? Cu cat mai gros cu atat va tine mai
mult. Oricum daca lemnul va fi prea gros va fi greu de manevrat ; daca va fi prea subt ire
nu va rezista la intemperii sau le va resimti din plin.
O grosime intre 15-20mm este buna si suficienta, cu atat mai mult cu cat mai este intarit
si pe dedesupt.
Cum ar trebui sa arate urdinisul ?
Oamenii le dau o de schidere pe toata latimea stupului si o inaltime intre 10-20mm.
In opi nia mea, o astfel de latime, care poate sa merga dincolo de 400m m la anumiti stupi,
este daunatoare.
Pe parcursul verii popul atia poate scadea si e posi bil ca familia sa nu-si poata apara
urdinisul. Sustinatorii deschiderilor largi, spun c a ei reduc urdinisul la nevoie. Uneori
insa pot uita sa supr avegheze indeaproape.
In tot cazul, e o munca in plus si noi nu sunt em de acord sa o facem.
Nu a fost lipsit de sens atunci cand am diminuat urdinisul la Stupul Popular la
120x15m m. Atragem insa atentia ca noi preferam de fapt dimensiunea 200x10m m, care
ofera aproape acelasi spatiu de acces, matematic vorbind. C u o intrare de 120x15m m,
albinele au o di stanta mai mica de acoperit, familiile slabe putand astfel sa se apere mult
mai usor .
Bineinteles ca iarna reducem acest urdinis. O bucata de tabla reduce deschiderea la num ai
70×7,5m m pentru a nu pe rmite intrarea rozatoarelor. Mai mult de atat, iarna nici nu sunt
asa multe zboruri. Aceasta deschidere deserveste doar ventilarea stupului.
4

Cu siguranta, un ur dinis de 120x15m m este destul sa asigure accesul albinelor chiar
pentru familiile puternice. Pentru a va asigura de asta, este suficient sa le urmariti atunci
cand intra si ies pe timpul marilor culesuri.
Deschiderea este de asemenea suficienta si pentru ventilarea stupului; aerul proaspat, il
inlocuieste pe cel viciat, mai usor , ce coboa ra din varful stupului.
Sa nu ui tati ca un st up, va ra contine 30-35 litri de aer. Sa inlesnesti accesul acestei
cantitati de aer, nu e nevoie sa ai un ur dinis mare, si asta si din cauza ca acest aer nu
trebuie inlocuit fara motiv. Vom discuta din nou l a capitolul ,,Ventilarea’’
De ce sa pune m atunci plasa pe fundul stupului ? Toate aceste deschizaturi complica
constructia stupului si ii maresc costul. E si fara rost, deoarece urdinisul pe care vi l-am
descris este suficient pentru ventilarea stupului. Ce e mai mult de atat, e daunator.
[ trebuie sa spun c a abat ele Warre a murit in anul 1951; pana l a acea dat a acarianul
varoa de structor (jacobsoni ) inca nu pat runse se in Frant a-conform Manual ului Bolile si
daunat orii albinelor]
Pe perioada cand am studiat diferitele tipuri de stupi, am remarcat ca toti stupii aveau
fundur i fixate de corp, prin diferite metode. Aceste fundur i sunt dificil de curatat, chiar la
stupii la care se zice ca se face automat.
Pentru Stupul nost ru Popular, noi preferam tipul de fund pe care l-am descris. Corpul
stupului cuprinde doua caturi manevrabile. Fara sa fie descoperite, aceste caturi pot fi
ridicate de pe fund, puse pe un st ativ, da ndu-ne completa libertate de a curata, verifica-
daca acesta e scopul, inlatura iarba de dedesubt. Cele doua caturi sunt apoi puse la loc
peste fund. N u este nici un pe ricol de a strivi albinele si nici de a raci puietul.
Cuibul
Intr-un st up, c uibul este acea parte care contine familia si rezervele de iarna. In cazul
nostru, cuibul are doua caturi. Este important sa luam in considerare ca principiu,
volumul cuibului, urmarind ca acest volum sa fie cat mai mic posi bil, pentru a reduce
consum ul rezervelor, deoarece albinele mananca nu num ai sa se hraneasca ci sa se si
incalzeasca. Cuibul variaza de la 36 litri, asa cum e la Stupul Popular, la 55 litri, cum e la
stupul Dadant.
Toate dove zile arata ca albinele consum a mai mult intr-un cuib larg decat intr-unul mic.
Eu chiar ma aventurez sa spun c a aceasta diferenta este intre 3 si 5 Kg. Si asta in fiecare
an. Pentru stupar aceasta este o pierdere care ii dubl eaza rapid pretul mierii.
Un stup m are are si dezavantajul ca tine albinele inauntru in zilele frumoase cand albinele
ar putea gasi afara polen din abunde nta si ceva nectar.
Stupii mari asadar, nu pr oduc familii puternice; influenteaza prolificitatea matcii doar in
rau, intarziind-o sa se manifeste.
Desigur diafragmele pot fi folosite in stupi pentru a reduce cuibul. Numai ca aceste
diafragme sunt incommode din mai multe ratiuni.
Toamna impiedica distribuirea naturala a rezervelor. Daca nu sunt etanse nu-si au rostul.
Daca sunt etanse, albinele le propolizeaza si trebuie sa le smucesti ca sa le desprinzi.
Acum, la violenta albinele raspund c u violenta.
Mai mult de atat, orice interventie asupra diafragmei ia timp si raceste puietul, un m otiv
in plus de neliniste printre albine.
Volumul cuibului trebuie sa fie tot timpul adecvat. Trebuie sa permita instalarea rezervele
de miere, a albinelor sub r ezerve si ouatul matcii primavara.
4

Ar fi bine de luat aminte ca iarna si la inceputul primaverii, nevoile albinelor sunt
simtitor similare in toti stupii, pentru ca familiile difera foarte putin ca putere. Diametrul
ghemului abia daca variaza cu unul sau doi centimetri de la un st up la altul.
Si abatele Voirnot, care a studiat aceasta problema mai mult, a concluzionat ca supr afata
de 100dm p ( 100 de cimetri patrati= 1 metru patrat ) de faguri este suficienta iarna si
primavara.
Dr.Duvauchelle, primul meu mentor in ale stuparitului, era convins ca un st up m ai mic e
mai bun, c reand un st up de 80dm p de faguri la rame de 280×360 m m. Mai tarziu si-a
largit stupul dandu-i 9 rame de 300×400 m m, cu o supr afata totala a fagurilor de 96dm p.
Prin aceasta aratand ca aproba concluziile abatelui Voirnot.
Noi de asemenea confirmam ca acesti doi maestri au avut dreptate in aceasta privinta.
Fagurii
Fagurii pot fi mobili sau ficsi. Spune m mobili atunci cand ne referim la cei incadrati in
rame din lemn. Trebuie sa tinem seama ca raman mobili in masura in care sunt curatati in
fiecare an.
Fagurii sunt descrisi ca ficsi pentru ca nu sunt incadrati in rame din lemn si fiindca
albinele le fixeaza de peretii stupilor. De fapt, pentru ca albinele le fixeaza cu ceara, sunt
mai mobili decat cei fixati cu propolis.
Preferam fagurii ficsi din cateva considerente. Din prima, ramele sunt scumpe si asa cum
am mai aratat- inutile. In plus ramele maresc volumul cuibului.
Mai devreme am prezentat doi Stupi Populari. Unul fara si altul cu faguri ficsi. Amandoi
stupii aveau aceeasi supr afata totala a fagurilor, num ai ca volumul interior al celui cu
rame era de 44 litri, in timp ce al celui cu faguri ficsi 36 litri, deoarece ramele extind
dimensiunile interioare.
Si am mai spus c a acest spatiu mai mare al cuibului dauneaza atat albinelor cat si
stuparului. In stupii cu rame mobile consum ul de miere pe iernare era cu 3 K g mai mare
ca la cei cu faguri ficsi.
Fagurii pot avea diferite forme. Pot fi mai mult ingust i ca la Dadant, adanci ca la Layens
sau patrati ca la Voirnot.
In multe cosuri din papura, in care albinele locuiesc de secole, am intalnit frecvent
diametre de 300m m si inaltimi de 600m m sau 800m m.
Ramele Congres si ramele adanci ca la Layens, ne -au dat bune rezultate. Ei aveau
lungimi de 310m m si 300m m. In plus rama de 300 m m ne-a permis realizarea unei
suprafete patrate a stupului.Cuibul patrat, dupa cel cilindru, pe rmite cel mai bine
distribuirea uniforma a caldurii in stup. A ceasta dimensiune ne permite si sa dam stupului
o forma alungita (verticala), identica cu a unui roi; in egala masura da voie albinelor sa-si
dispuna mierea in partea de sus, e le instalandu-se mereu dedesupt cu ghe mul infipt in
grosul rezervei de miere, asa cum noi ne infigem capul in palarie.
Aceasta este cea mai buna dispune re pentru iernare.
Pe timpul iernii, ghe mul de albine e cu adevarat viu doa r deasupra si in centru unde e cu
adevarat cald. De-a lungul marginilor, albinele sunt amortite, jumatate moarte.
Toate albinele, este adevarat, intra in ghe m pentru a se incalzi si pentru a se hrani, dar nu
au suf icienta putere sa paraseasca ghemul. Aceasta este explicatia de ce albinele, pe o
rama de forma alungita si ingust a, pot muri de foame chiar in prezenta unor provizii
generoase. De-a lungul perioadelor reci, nu se pot muta usor pe orizontala, in oricare
4

directie, de pe o rama pe alta rama sau pe aceeasi rama.
Pe de alta parte insa, albinele se muta cu usur inta pe verticala, de jos in sus, a ceasta
deplasare mergand pe directia caldurii care, intodeauna este in partea de sus a stupului.
Abatele Voirnot a crezut ca a dat gres cu imbuna tatirea ramei Dadant.S-a oprit la
inaltimea de 330m m din cauza ca tinea foarte mult la forma cubica a cuibului.
Forma cubica a cuibului, pe de alta parte, poa te fi luata in considerare pentru ca reduce
suprafata cuibului si implicit pierderea caldurii.Pierderea caldurii insa este minima in
interiorul stupului.In cuib, ce este important, este cantitatea de caldura captiva.Aceasta
caldura se regaseste sub f orma de paliere, incepand de sus i n jos. Iar palierul coboa ra cu
atat mai mult cat supr afata e mai mica; deci pentru a ridica temperatura in cuib e mai bine
ca ramele sa nu fie asa de lungi.
Rama adanca e supe rioara nu num ai iarna ci si primavara. Cand familia isi extinde cuibul
cu 1 c m, ea trebuie sa incalzeasca acest centimetru. Va avea 2000 c m cubi la Dadant, dar
numai 900 c m cubi in Stupul Popular Pentru aceasta am adoptat rama de 300 m m si doi
faguri supr apusi de 200 m m.
Acesti doi faguri pusi unul peste altul, au toate avantajele unei singure rame de 400 m m.
Prin aceasta aranjare se creaza un spa tiu de 13 m m intre fagurii din caturi. Acesti 13 m m
cuprind 9 m m, grosimea leaturilor si 4 mm gol lasat de albine sub f agurele de sus, spa tiu
reprezentand gr osimea albinei, necesar cand lucreaza suspe ndata; ea neputand extinde
fagurele in jos in locul ocupat de corpul sau. Acest spatiu convine albinelor, iarna
facilitand comunicarea ghemului pe deasupra leaturilor. Daca acest spatiu nu a r fi existat,
albinele ar fi ros ga uri printre rame, asa cum fac la ceilalti stupi.
Totusi, eu consider acest spatiu o gr eseala intrucat primavara obliga albinele sa-l
incalzeasca inutil. Este singurul defect si oricum mic fata de avantajele ce rezulta din
acest aranjament, si chiar mai mic decat cel din stupii sistematici cu rame, unde albinele
au de incalzit spatii inutile mult mai mari.
Pentru a evita dificultatile stuparului de aranjare a ramelor in vederea iernarii, si cele ale
albinei prin marirea spatiilor exact in mijlocul cuibului, am adoptat faguri de 200m m si
nu m ai ingust i, asa cum se obisnuieste cu etajele (magazine, extinderi), la stupii
suprapusi.
Daca rama adanca ofera avantaje mari pe timpul iernii si a primaverii devreme, vara nu
mai este conve nabila. Daca ramele nu sunt complet goale si se plaseaza sub c orpul de
sus, i n timpul culesului albinele ar trebui sa treaca peste miere pana sa ajunga in corpul
de sus.A lbinelor nu le place sa traverseze celulele cu miere. Trec greu in corpul de sus si
de regula prefera sa roiasca, acesta este un m otiv pentru care, in cazul ramelor lungi si
ingust e, albinele urca mai usor in magazin.
In Stupul Popular avem avantajul ramei adanci fara nici un de zavantaj, pentru ca
extinderea se face de la baza.
Corpu l
Daca un c uib mic este adecvat albinelor iarna si primavara devreme, vara au nevoie de un
spatiu mai mare cu unul sau mai multe caturi. La stupul Popular, privim adaugarea unui
singur cat ca fiind m inima. Noi am avut familii dispuse pe 7 caturi.
Numarul de caturi depinde de culesul din zona si de prolificitatea matcii. Ar fi intelept sa
existe mai multe cutii goale de rezerva, in spe cial in stupinele mici. In cadrul stupinelor
mari se gasesc tot timpul familii care nu ut ilizeaza toate caturile si care sunt disponi bile.
4

Stupul Popular este asadar mic iarna, dar vara poate fi cel mai mare dintre stupii existenti.
Ar trebui precizat ca aceste caturi se pun unul peste altul fara nici un si stem de prindere
(blocare). Pot fi insa fixati de fundul stupului si unele de altele cu cateva elemente
metalice, sau mai simplu cu cuie batute in caturi de care se impleteste sarma, in doua -trei
locuri. Datorita greutatii totale, vantul nu le misca. Oricum albinele le propolizeaza unele
de altele.
Peretii
Cei mai sanatosi pereti sunt cei de tip vechi de la stiubee din paie sau rachita, lipite cu
balega. Acesti pereti tin cald iarna, rece vara si sunt permeabile tot timpul. Aceste cosuri
nu pa streaza umiditatea. Atenueaza variatiile de temperatura. In practica, deoarece avem
nevoie de o forme regulate, preferam lemnul. Lemnul necesita mai putina atentie si
intretinere. In cei din paie se ascund de regula insecte si sunt atacate de rozatoare.
Lemnul este mai rezistent la insecte, rozatoare sau intemperii. Un strat de vopse a pe baza
de ulei, poa te fi repede dat, chiar peste stupul cu albine. Peretii de 24m m din lemn sunt
cei preferati de noi.
O grosime de 20m m este insa suficienta. Cea de 24 m m este de preferat num ai d.p.d.v. a l
rezistentei. Pe de alta parte, in acesti stupi cu pereti subt iri, albinele simt mai bine
variatiile de temperatura si ies mai devreme dimineata la cules.
Peretii mai grosi spor esc greutatea si costul stupului. Peretii dubl i au aceleasi
dezavantaje. In plus este imposibil sa pastrati aerul dintre ei ca izolator. Materialele
izolatoare pot fi si ele plasate intre doua placi din lemn, sau mai bine nu; si asta deoarece
chiar materialul izolator absoarbe umiditatea si inceteaza sa mai fie izolator. In plus,
peretii izolatori nu se rvesc scopului pentru care sunt facuti. Primavara intarzie plecarea la
zbor a culegatoarelor. Iarna nu e conom isesc rezervele. Albinele consum a mai putin
atunci cand sunt amortite de frig si nu c and sunt active. Cu siguranta stupii cu peretii
subtiri pe zapada, la o raza de soare fac ca ghemul sa se desprinda si sa iasa mai usor la
zbor decat cei cu peretii grosi. Albinele care ies cad pe zapada sau pe scandura de zbor si
acolo mor. Ghemul care are cateva mii de albine nu e insemnat redus.
Si cred ca albinele care nu se mai intorc sunt probabil slabite, batrane sau fara valoare.
Sigur ca, daca un pe rete subt ire simte caldura ziua, la fel simte si frigul noaptea. Dar
noaptea prezenta ghemului compenseaza lipsa de caldura.
Si hai sa nu ui tam ca comfortul slabeste si nu intareste, cum zice Pourrat, unul din
adversitatile vietii fiind climatul.
Teoretic, lemnul alb este de preferat.Din pacate, lucreaza prea mult.In practica preferam
Jura pine (Abies alba).
Unii prefera imbinarea prin platuiala.Noi preferam imbinarea simpla (la colturi). E mai
econom ica si nu ne cesita scule profesionale. Daca se folosesc cuie de 6 sau 7 c m, iar
lemnul a fost intr-un fel uscat, va fi suficient. Preferam lemn rindeluit pe ambele fete,
deci plan atat pe interior cat si pe exterior. Altfel ploaia stropeste cu nor oi exteriorul
depuna ndu-se, iar curatarea pe interior este mai dificila.
Capac ul
Capacul e in asa fel construit incat contine spatii goale mari. Aerul circula rapid si liber
prin aceste spatii.Spatiul este suficient de mare pentru ca aerul sa nu put ea fi oprit de o
panza de paianjen.
5

Am obse rvat ca sub un a coperis de o asemenea forma temperatura e mult mai constanta
chiar in zilele insorite.
Pe campul de lupta am avut ocazia sa vad cateva constructii militare usoa re.Acoperisul
de asemenea era in doua ape din scanduri sau foi de tabla. Un ofiter de rang inalt care
statea in cazarma de mai mult timp mi-a spus c a corturile militare sunt construite pe
celasi principiu pentru combaterea caldurii soarelui.
Design-ul capacului nost ru este de asemenea mulat pe experienta practica. Acoperisurile
sunt de multe ori acoperite cu carton bi tuminat.Nu pledez pentru aceasta varianta.E o
cheltuiala in plus.Ma i mult de atat cartonul retine apa pe la imbinari, distrugand supor tul.
Nu sunt de acord nici cu foaia de tabla.O ploaie puternica sau grindina produc e zgomot
suficient cat sa deranjeze albinele.Mai mult de atat, se incinge de la soare.
Eu pr efer lemnul vopsi t. O placa vopsi ta pe ambele parti sau pe toate partile, dureaza
mult si nu a re defectele cartonului bituminat sau a foii de tabla.Suplimentar, prefer
vopse aua alba care reflecta caldura. Creozotul, care fara indoiala, este cel mai bun
conservant pentru lemn, nu e ste indicat datorita mirosului si a culorii sale.
Panza
Deasupra leaturilor ultimului corp de sus se pune o buc ata de panza pe care, de regula, o
decupam dintr-un sa c vechi.
Prefer aceasta panza, celei uleiate sau a podi sorului din lemn.Podisorul de lemn este
impermeabil si necesita forta, un soc , ca sa-l desprinzi.Albinele devin nervoase.
O panza uleiata e impermeabila si se desprinde mai greu decat o pa nza plana.Si, sa nu
uitam, tot ce pune m in stup albinele il propolizeaza, deci il lipesc.
Am urmarit doar o modalitate simpla de desfacut.
Inca, panza noastra se desprinde usor . O ridicam de coltul din stanga si tragem orizontal,
spre dreapta.In timpul acestei operatii nu se creaza nici un soc iar descoperirea se face
doar pe partea la care vrem acces.
Mai mult de atat, principala calitate a panzei noastre este permeabilitatea pe care albinele
o pot modifica adaugand sa u scazand pr opolis, depozitandu-l peste tot. Acest propolis le
permite albinelor sa-si ventileze stupul asa cum o faceau in vechime, in stiubee.E bi ne sa
inlocuim aceasta panza periodic. Bucati intregi putand fi folosite pe post de hartie, in
afumator.
Cutia tip podi sor
Podisorul are o inaltime de 100 m m si nu 50 m m cum se obisnuieste. Pe dedesubt este
acoperit cu material textil.Dar in partea de sus e deschis. Acolo e umplut cu rumegus,
pleava, turba sau oricare alt material absorbant usor , si care nu pe rmite trecerea caldurii.
Cutia nefiind inchisa, continutul poate fi inlocuit oricand.In tot cazul se mentine atata
timp cat este uscat, si absoarbe umiditatea din stup. Inlocuirea se face de regula anual,
primavara la terminarea iernarii. Daca e imprastiat in jurul stupilor inabusa si cresterea
buruienilor.
Ventilarea.
Umiditatea este generata in stup de albine prin respiratie si prin evaporarea nectarului.
Aerul cald si umed tinde sa se ridice. Intalnind podi sorul nu se raceste repede, deoarece
5

in cazul nost ru podi sorul este tot timpul cald, iar peretii nu sunt reci deoarece ghemul este
intins pa na la marginea fagurilor.
El ramane captiv in partea de sus, i ar panza pusa peste leaturi si pe fundul podi sorului tip
cutie, permite o trecere lina a fluxului catre materialul absorbant.
Acest aer viciat care paraseste stupul este continuu i nlocuit de altul proaspat care
patrunde prin urdinis. Acest flux de aer este controlat si lasat pe seama albinelor, aerul
care intra neinfluentandu-le negativ.
In alte tipuri de stupi, acest mod de ventilare nu e xista. Aerul viciat este oprit de panzele
imbibate cu ulei sau de catre scandura, continuand sa inconjoare ghm ul; in stupii mari
albinele fiind m ai aproape de partea de sus. A erul viciat se intinde pe toata supr afata de
sus pa na intalneste peretii care sunt mai reci ca la Stupul Popular. Conde nsandu-se,
umezeala se prelinge pe ramele marginase, determinand imbibarea lor cu apa si
mucegairea.
Un urdinis mare nu rezolva aceasta problema deoarece aerul viciat nu e ste atras pana la
intrare.Ventilarea in acesti stupi este ineficienta sau absenta.
Detalii ale urdinisului: P-spatiu de 6x6m m;O-spatiu de 70×7,5m m
Ceva timp in urma am auzit oameni sfatuind sa se taie deschizaturi de cativa centimetri in
podisor.Era o masura radicala de eliminare a mucegaiului de pe rame si peretii interiori;si
e uimitor cum indraznesc unii stupari sa dea asemenea sfaturi.Aceste deschizaturi sunt
prea mari pentru a putea fi controlate de albine.Ca si cum nu a r fi fost destul, sfatuitorii
insistau ca sa nu pe rmita albinelor sa faca acest lucru.Albinele nu m ai pot controla fluxul
de aer.Au parte in acest fel de un c urent permanent prin ghe m in toiul iernii.Nu poa te fi
decat in dauna albilelor si a rezervelor de hrana.
5

Urdinisul
Urdinisul nost ru este extrem de simplu.Poate fi confectionat dintr-o cutie de conserve.
Intrarea in stup poa te fi rapid ajustata, fara sa le stalcim, oferindu-le, dupa necesitate, o
intrare de 70×7,5m m pentru prevenirea atacului soarecilor de camp sau de casa, si o
intrare de 6x6m m cat sa treaca o albina pe perioada hranirilor sau cand exista risc de
furtisag.
Leaturile
Leatul, sipca supor t pentru faguri, are o latime de 24m m.Preferam sa o facem groasa de
numai 9mm, in asa fel incat sa nu de paseasca niciodata faltul de 10m m din cat. Si e de
preferat ca partea de jos a sipcii sa fie neprelucrata, rugoa sa; se faciliteaza in acest fel
aderenta cerii.Pe de alta parte e de preferat ca celelalte trei fete sa fie prelucrate pentru a
putea fi usor curatate.Propolizarea acestor trei fete poate fi redusa prin unge re cu vaselina
sau ulei.
C oncluzii initiale
Apicultura este o industrie.
Apicultura poate fi profitabila.Acest profit ar trebui sa fie scopul apicultorului.Si chiar
daca majoritatea stuparilor spun c a e doar un hobby, t oti o practica pentru profit. Nu uitati
ca avem si frati care nu pr actica aceasta activitate. Sa le dam si lor ceea ce natura ne ofera
in plus.
Cum sa facem insa pentru a obtine profitul maxim?
In primul rand nu va spe riati de concurenta.
Legat de restrictia la import, adesea este o iluzie, pentru ca politica partidelor i se opune .
In orice caz o asemenea restrictie este o greseala, pentru ca ridica pretul de vanzare si
face produsul mai greu vandabil.
Sa pri vim putin economia
Indust ria are un pr incipiu: sa produc a mai mult si mai ieftin. Apicultura trebuie sa adopte
acest principiu.Numai asa vom eficientiza aceasta activitate si vom creste profitul.Nu e
exclus ca pe viitor pretul mierii si al zaharului sa fie acelasi, lucru care va face ca aceasta
sa se vanda foarte usor . Va trebui sa o produc em la un pr êt cat mai mic.Din ce am spus
despre Stupul Popular este usor de obse rvat ca este avantajos d.p.d.v. e conom ic.
Vom vedea mai tarziu ca si tehnologia de lucru e la fel de econom ica precum constructia
sa.
Economic prin constructie
Este limpede pentru fiecare ca un S tupul Popular poate fi facut cu un se t de scule de baza,
de catre orice amator.Idicatiile noaste ar trebui sa fie suficiente.In orice caz stupul consta
intr-un si ngur tipar.Nu e la fel la un st up cu rame.Numai ramele in sine consum a timp si
presupun a tentie.Sipcile trebuie sa fie perfect drepte. Un spa tiu de 7,5 m m va trebui
pastrat fata de ramele de sus si intre rame si pereti.Acolo unde e mai putin de 5mm
5

albinele umplu cu propolis.Unde e mai mult de 10m m, construiesc faguri. In scurt timp
nu m ai exista mobilitate. Folosinta indelunga ta si temperatura deformeaza ramele iar o
prelucrare initiala de 7,5 m m nu m ai poate fi mentinuta.
Economic prin dimensiune
Forma si volumul Stupului Popular garanteaza un c onsum minim de miere, permitand in
acelasi timp si o de zvoltare echilibrata a familiei.
Economic prin igiena
Forma, volumul si ventilarea Stupului Popular ofera albinelor un c amin sanatos in care
sunt scutite de supr asolicitare, slabire si boli, lucruri care toate influenteaza produc tia de
miere.
E chipame ntul
Afumatorul
Peria
Masc a
5

5

Standul
Pentru a putea lucra lejer cu corpurile, va trebuie un st and sa u doua . Standul prezentat in
figura B, serveste perfect scopului.
Luati aminte ca sipcile A'A', sunt ascutite spre varf, pentru a evita strivirea
albinelor.Trebuie sa fie doar mai lungi cu 100m m decat corpul, pentru a va oferi lejeritate
la asezat. Sipcile B'B', sunt doar de legatura a sipcilor A'A'
B. Stand di n sipci pentru cat (corpul stupului)
Dalta api cola
5

Lada c u scule
Hranitorul special
Am aratat de cateva ori posi bilitatea ori nevoia hranirii albinelor.Aici va spun de spre
hranitorul nost ru spe cial. Este de mare folos stuparului, in spe cial in perioada dinaintea
iernarii. Hranitorul este facut din lemn vopsi t., mult mai bun de cat unul metalic in cazul
in care iti curge. Ca sa-l repari trebuie sa-l duci la un spe cialist.Cel din lemn, da t cu
putina vopse a in locul in care curge, dupa ce in prealabil e spalat si uscat, se
astupa.Hranitorul are aceleasi cote ca si corpul si are un vol um de 11 litri. Este extrem de
rar ca albinelor sa le trebuiasca o asa cantitate de sirop. O noapte e suficienta pentru a fi
tras de albine. O foaie de geam va ajuta sa supr avegheati procesul. Constructia va permite
sa turnati sirop fara fum sau masca. In interior are un pe rete despartitor care se sprijina pe
doua cuie si care desparte compartimentul de sirop de locul unde trag albinele siropul.
In cazul in care vreti sa pune ti resturi de faguri la lins, acest perete se suspe nda si se trage
in sus. H ranitorul se pune peste corpul cu albine.
Peste el se pune panza de sac, podi sorul tip cutie si capacul. Un hranitor este indeajuns
pentru 12 f amilii.
5

Hranitorul de mare capacitate de toamna
Un sfat
Puneti cateva picaturi de vopse a la toate asamblarile cand il montati. Apoi aplicati 2 sau 3
straturi de vopse a.
Hranitorul pentru primavara si vara.
Pentru a hrani familia de albine primavara si vara, stimuland constructia de faguri, in
special la familiile slabe, utilizati hranitorul mic, ce are o capacitate de 200 gr ame.
Hranitorul de primavara
Sfat
Aceleasi recomandari de constructie ca pentru hranitorul de toamna. Acest hranitor se
plaseaza pe fundul stupului, iar pe el corpurile. Partea din spa te e demontabila si se trage
ca un se rtar.
5

Sertarul demontabil in care se toarna sirop este de 250x150m m, cote exterioare. Peretii
grosi unde va la 25m m.
(Inaltimea, eu am facut-o de 30-35mm.Pe fund am batut placaj de 4mm cu part ea
lucioasa spre interior).
Imi permit sa dau un sf at celor ce asam bleaza l emn.Cautati sa folositi DOAR ARAC ET
HENKEL DORUS 76. N oi, in fabrica de mobila la care lucrez, doar ac esta il folosim,
desi am incercat nenumarate firme. Pre tul e unde va la 2 Euro pe kg, fara T VA, l a but oi
de 150k g.Varsat e posi bil sa coste mai mult, v-am dat insa doar prê t de
orientare.Distribuitor al Henkel la Brasov si Bucuresti .)
In interiorul hranitorului este plasat un gr atar facut din sipci din lemn de 9mm.Cand se
toarna siropul, acesta pluteste.
Cutitul de descapac it
Inainte de a pune fagurii in centrifuga, acolo unde mierea este maturata, este nevoie sa se
taie capacele de ceara ale celulelor. Pentru treaba aceasta putem folosi un c utit de
bucatarie, daca este cu lama subt ire si suficient de ascutita. Tot usi, intrucat fagurii
capaciti au forme neregulate, este recomandat sa se utilizeze un c utit de descapacit cu
maner indoit, special.
Centrifuga
Centrifuga este destinata extractiei mierii din faguri cu o vi teza mai mare daca s-ar face
gravitational. Fagurii sunt pusi in colivii din plasa de sarma in interiorul unui butoi din
tabla cositorita (la vremea respectiva n.tr.)
O miscare de rotatie cu o vi teza de 1 Km la trei minute, supune fagurii unei acceleratii
centrifuge.Ceara este retinuta de plasa de sarma iar mierea trece depuna ndu-se pe peretii
interiori ai butoiului de unde se scurge in zona de colectare iar mai apoi in vase printr-un
robinet special.Fara indoiala ca centrifuga scuteste timp.Acesta este principalul avantaj si
cel pe care inventatorii trebuie sa gandeasca sa-l inbuna tateasca.
Unii vad, de asemenea, prin centrifuga si o modalitate de salvare a fagurilor sau de
scutire a albinelor de o munca in plus, si implicit mai multa miere pentru stupar.
Noi respingem ideea ca acesta ar fi un a vantaj si sunt em pentru frecventa reinoire a
fagurilor.
5

Centrifuga
Mode lul centrifugii
Nu sfatuiesc pe nimeni sa incerce sa construiasca o centrifuga cu but oi si roti dintate de
nici un fel. Mai buna e una facuta inginereste si asamblata de profesionisti, eventual si cu
concursul unui stupar. Cu toate acestea nu inseamna ca centrifugile din comert ar fi mult
mai bune .De cele mai multe ori muncitorii care le fac nici nu st iu la ce folosesc. Si nu
sunt intarite exact acolo unde ar trebui sa fie. Ori ici colo e cate o imbinare la care nu a i
acces sa o cureti. Acolo prima miere care intra produc e rugina stricand m ierea sau
centrifuga insasi. Din aceste motive este foarte important ca centrifuga aleasa sa fie foarte
bine facuta. Cativa ani in urma cineva a inventat cateva centrifuge succesiv cu scopul de
a mari capacitatea de extractie.
Noi insine am facut una dubl a cu extractie orizontala.Aceasta centrifuga de mare
capacitate avea insa un de zavantaj. Fagurii nedescapaciti se rupeau in diferite locuri.
In ciuda dimensiunii sale incapea totusi prin usi mici, o caracteristica rara.
Suntem de parere ca toate aceste centrifugi, a noastra sau celelalte, nu sa tisfac pe deplin
stuparul dar il obliga la cheltuieli si il incurca tot anul, in spe cial in timpul transpor tului.
Necesitatea centrifugii
Suntem de parere ca centrifuga noastra simpla, nereversibila, este potrivita.Va fi
prevazuta cu doua sau patru colivii, functie de marimea stupinei.
O centrifuga cu patru colivii poate extrage mierea dintr-un cat de Stup Popular in 12
minute.Este suficienta pentru extragerea mierii intr-o zi dintr-o stupina cu 30 de stupi,
numarul maxim ce poate fi supor tat de o locatie.Poate fi amplasata pe paleti sau corpuri
de stup.Est e totusi de recomandat sa se cumpere gata echipata cu trei picioare.
De asemenea este recomandat sa fie prevazuta si cu capace. Stuparul este protejat de
curentul de aer produs l a extractie iar coliviile de asemenea, sunt protejate.
Totusi, sa se tina cont ca centrifuga este recomandata pentru stupine de la 12-15
stupi.Pentru stupine mai mici recomandam alte metode de extractie.
6

Coliviile pentru descapac it si extractie
Aceste colivii sunt extrem de folositoare.Ele ajuta la econom isirea timpului pe perioada
descapacirii si extractiei.Rostul lor este sa sprijine fagurii mai fragili din stupii cu faguri
ficsi si resturile de faguri din cosurile de paie.
Aceste colivii sunt esentiale pentru extractia fagurilor cu centrifuga.La descapacit, o
singura colivie este de ajuns.D oua colivii sunt folosite in paralel.Avand doua i se permite
ajutorului sa descapaceasca in avans pe cat se centrifughe aza.
Colivia 1.
Se face din tabla de 0,5 m m si are dimensiunea de 260x365m m.Lateralele se indoa ie
20mm dupa ce in prealabil s-au taiat colturile.Nu se cositoreste.Doua manere se
realizeaza pe mijlocul coliviei prin taierea a doua ferestre si indoirea lor la loc.
Colivia 2.
Din tabla perforata de 0,5m m, cu diametrul gaurilor 3mm si dimensiunea
275x380m m.Marginile se rasfrang 20m m, la fel dupa ce in prealabil s-au decupat
colturile.Nu se cositoreste.
C olivia 3.
6

Din tabla perforata de o,5m m cu dimensiunea 290x 395m m si gauri de 3mm.Marginile se
rasfrang 20m m dupa ce in prealabil s-au decupat colturile.Coliviile 2 si 3 sunt colivii
pereche.
A . Varianta de colivii pentru extragerea mierii din faguri ficsi Warre
B. Cutit de descapacit
Stativul de descapac it
Mai jos este prezentat un st ativ de descapacit si modul de lucru. Stativul se foloseste
odata cu centrifuga si coliviile extractoare.
Man usile
Trebuie sa mentionez manusile dar sa spun si defectele lor.Manusile sunt nefolositoare,
chiar daunatoare.Nefolositoare pentru ca nu impiedica albinele sa ne intepe, chiar daca
sunt facute din piele.Sunt daunatoare ca ne incurca in miscari, strivind albinele in timpul
manipularii.Aceste cauze irita albinele.Putem spune ca cu cat apar ca sunt destinate
impotriva intepaturilor cu atat le provoa ca mai tare, fiind o pova ra in plus.Ajutorul poate
pufai cateva rafale de fum in directia in care lucreaza stuparul, in spe cial in zona
6

mainilor.E m ult mai sigur asa. Un incepator in stuparit, pentru siguranta in lucru, poa te
cere ajutorului sau sa-i afume din cand in cand m ainile. Asa va putea lucra fara probleme.
Adapat orul
Albinele stiu sa faca rost de apa de care au nevoie.Totusi, nu e ste lipsit de avantaj sa se
prevada si un a dapator aproape de stupina. Pe o da la, o sc andura sau o foaie de tabla in
plan inclinat, pune ti un bi don sa u alt recipient, prevazut cu robinet. Dala va fi presarata
cu nisip sau praf de piatra.Robinetul va fi astfel fixat incat sa tina nisipul ud.
Printre stupari pot fi intalnite si adapatoate pentru pui , care sunt potrivite si pentru albine.
Acestea cuprind o st icla intoarsa cu gatul intr-o farfurie. Farfuria poate sa contina muschi
de padure, buc ati de pluta sau pietris.
Stupina
Dispunerea
Dimensiunea
Distantele
Numarul de stupi
Planificarea
Plantarea resurselor
Legislatia apic ola
Propri etarul stupilor
Propri etarul roiurilor
Interferenta cu albinele
Accidentele
Plante melifere
Cumparare a familiilor de albine
Roiurile apicultorului
Perioada de cumparat
Greutatea roi ului
Regina
Rasele
Pretul
O mare greseala
Roiurile pe ram e
Roiuri razlete
Stiubee
Planificarea roi urilor
Roiuri pe ram e
Perioada
Volumul
Greutatea
Pretul
Impachetarea
6

Tran sport ul
Instalarea in cosnita
Hranirea
Albine salvate
Roiurile naturale

Pregatir ea stupului
Desi aceasta sarcina se desfasoara in liniste si repede este important ca fagurii sa fie
directionati drept si toti catre aceeasi directie. Pentru a ne asigura de acest lucru va trebui
sa prevedem fasii de ceara de 5mm pe leat.
Iata cum se face acest lucru.
Prima metoda
Faceti o sipca de aceeasi lungime ca si leatul. Dimensiunile sale sunt de 5mm grosime si
24mm latime.Pe mijlocul partii late bateti doua cuisoare subt iri si lungi.
Pregatiti o cana smaltuita pentru topit ceara si o pe nsula mica. Puneti mai intai putina apa
in cana pentru a preveni ceara sa se arda, apoi adaugati ceara.
Pregatiti un bur ete si un va s in care dizolvati o pa rte miere si doua parti apa rece.
Pasul 1 : luati sipca subt ire si unge ti-o bine cu amestecul de apa-miere.
Pasul 2 : luati un leat ; aveti grija sa nu il udati altfel ceara nu va adera.
Pasul 3 : potriviti sipca subt ite pe cantul unui leat folosind cele doua cuie ca opritor, in
asa fel incat cantul sipcii sa vina pe mijlocul leatului.
Pasul 4 : cufunda ti pensula in ceara topita si treceti-o pe coltul format de cantul sipcii si
mijlocul leatului repetand ope ratiunea de cateva ori.
Pasul 5 : indepartati sipca
Pasul 6 : dati de cateva ori cu pensula inmuiata in ceara fierbinte si pe celalalt colt format
dupa indepartarea sipcii.
Comentarii
Cu cat dati de mai multe ori cu pensula cu atat mai gros va fi starterul
Metoda a dou a
Pregatiti sipca la fel ca la metoda precedenta. In loc de pensulare cu ceara turnati ceara
topita cu o lingura.Dupa solidificarea cerii luati sipca si turnati ceara totita si pe cealalta
parte.Acum puteti pune leatul in cat.
Preferam aceasta metoda,
Urmariti desenele exemplificatoare.
6

A .Sipca B. Leatul C.Sipca pusa pe leat.
D .Leatul cu starterul de ceara format

Sablon pe ntru poz itionarea leaturilor si mobilizarea lor pe timpul fixarii in cuie.
Metoda a t reia
Aceasta metoda e foarte simpla dar necesita o prelucrare deosebita a leaturilor ( vezi
desenele). Leaturile sunt prevazute pe mijloc cu prelungiri din constructie inalte de 3-
4mm.
6

Pentru a forma starterul e suficient sa unge m cu pensula inmuiata in ceara prelungirile.
Altfel curatul nu ne cesita vre-o atentie deosebita.Tot timpul v-a ramane ceara pe post de
starter.
Trebuie sa va avertizez ca acest gen de leat reduce spatiul util din corp, lucru de evitat asa
cum am mai aratat.

Le at cu muchii speciale
Metoda a pat ra
Leaturile pot fi prevazute pentru starter si cu fasii de foi de faguri, daca avem, daca nu c u
simple fasii de ceara facute de stupar. Aceste fasii pot fi fixate pe leaturi in mai multe
moduri.Se poate prevedea un falt in mijlocul leatului in care sa pune m fasia de ceara si pe
langa care sa turnam ceara topita.Ca rezultat, acest falt e dificil de curatat.Preferam o alta
metoda.
Fixati fasia de ceara pe milocul leatului tinand-o cu doua degeta sau proptind-o pe o
sipculita.Turnati cera topita,Dupa solidificare indepartati sipculita si turnai ceara si pe
cealalta parte.
Avem doua metode de confectionat fasii de ceara.
Metoda 1 : Faceti o sipculita de 10x15m m si lunga de 290m m, bine prelucrata pe toate
fetele. Dati cu ulei sipculita sau mai degraba tineti-o catva timp in apa. Cufunda ti
sipculita in ceara topita o da ta sau de mai multe ori fara sa intarziati prea mult in
ceara.Sipculita poate fi pusa la racit pe doi umeri facuti din cate un c ui infipt in fiecare
capat. Imediat ce s-a racit, desprindeti ceara prin taiere de-a lungul sipculitei.Vor rezulta
fasii de 10x290m m sau 15x290m m dupa cum e sipculita, sau corniere de ceara. O
grosime a foii de 2mm este suficienta.
Daca nu di spune m de un va s care sa cuprinda sipculita putem folosi sipci mai scurte. La
lipit va trebui sa pune m fasiile cap la cap.
Nu uitati sa topiti ceara in bain-marie.
Metoda 2 : Puneti apa rece intr-o sticla lata. Cufunda ti sticla intr-un amestec de apa si
sapun pe care il aveti preparat intr-o galeata si stergeti excesul cu mana sau o c arpa.
Cufunda ti sticla in ceara topita pentru o se cunda sau doua . Pe supr afata sticlei se va crea
o fasie de ceara ce poate fi ingrosata prin cufunda ri repetate avand gr ija sa nu topiti
straturile anterioare. Decupati ceara de pe fundul sticlei si cufunda ti sticla in alta galeata
cu apa rece curata. Acum decupati cu un c utit ceara de pe sticle. Fundur ile decupate de pe
6

sticla nu pot fi utilizate si va trebui sa le retopiti.Repetati operatiunea fara sa uitati sa
cufunda ti mai intai sticla in galeata cu apa si sapun.La timea fasiei de ceara va depinde de
adancimea la care a fost cufunda ta sticla.

Nota
Intodeauna partea de leat pe care se aplica ceara sa fie rugoa sa pentru a facilita aderenta.
Tehnica de lucru
Inainte de a intra in tehnicile de intretinere de peste an propriu-zise, trebuie neaparat sa
va spune m cateva vorbe. Daca veti tine cont de ele veti ajunge sa lucrati repede, fara
intepaturi si intodeauna cu albine blande. Sa nu ui tati ca mierea se obtine num ai cu
deplinul acord al albinelor. Ratiunea pentru care albinele ne inteapa este aceea ca sunt em
perceputi ca inamici: ,,spont e faons, ae gre spicuta”
Ajutorul
Toate muncile apicole cad pe stupar num ai ca uneori sunt em nevoiti sa lasam afumatorul
jos sa u sa lucram cu o m ana.Sau nu m ai dam cu afumatorul. Ca rezultat avem o activitate
inceata si albine iritate. Asa ca cel mai bine este sa avem un a jutor cu noi care sa mentina
afumatorul activ si care sa afume mult mai bland da torita continuitatii.
Lada c u scule
Stuparul trebuie sa fie acompaniat de lada de scule. Acolo va gasi tot ce are nevoie in
munca sa : material pentru afumator, dalta etc.Tot acolo va putea pune , fara pericol de
furtisag, buc ati de faguri, rosatura, ceara, miere sau chiar propolis. Toa te aceste resturi,
daca sunt lasate la indemana albinelor, sunt ca un m agnet si pot provoc a furtisag.
Standul
Atunci cad stuparul manipuleaza corpuri va fi echipat cu un st and pe care sa poata lasa
cutiile jos. A ltfel, exista pericolul strivirii albinelor sau al murdarii, lucru care ar necesita
o curatire ulterioara.Timp pierdut inutil si pericol de ranire si enervare pentru albine.
Masc a
Toate muncile stuparului pot fi facute si fara masca.Totusi, atat stuparul cat si ajutorul
sau trebuie sa aiba mastile la indemana, in caz de accident.
Incepatorii trebuie sa poarte masca tot timpul. Aseasta va fi prevazuta cu incheietori
sigure. Nu va mai fi nevoie de ele dupa ce se vor obisnui cu albinele.
Afumatorul
Este posi bil ca unele lucruri sa le facem fara afumator. Numai ca oamenii gresesc
procedand asa. In acest fel iritam albinele, tocmai lucrul de evitat.
Rolul afumatorului este sa atentioneze albinele, sa le calmeze, sa le dreseze, intr-un
cuvant sa comunice cu ele.
Puteti lucra fara afumator ; totusi gresiti.
O pipa, un t rabuc sau o tigara poate uneori sa tina loc de afumator. Fumul le atentioneaza
pe albine ca ceva urmeaza sa se intample. Ca masura de precautie mananca miere.
6

Asigurandu-si mancarea pentru o e ventuala plecare, sunt mai putin agresive. Fiind
indopa te cu miere este posi bil sa le fie mai greu sa se forteze sa intepe.
Linistea
Lucratorul va conve rsa cat mai putin pe timpul lucrului. In acest fel, toata atentia sa va fi
indreptata la ceea ce face. Va lucra mai repede si mai bine, retinand toate obse rvatiile pe
care le face.
Blandetea si viteza
Stuparul trebuie sa incerce sa fie bland in preajma albinelor sale ; bland atunci cand
manipuleaza afumatorul si corpurile ; bland in munca si miscari. Albinele raspund c u
blandete la blandete. Mai mult de atat, stuparul va tinde sa fie eficient, dar fara sa
abandone ze bandetea si fara sa devina grosolan sau violent, pentru ca o manipulare
exagerata irita albinele si cu siguranta raceste puietul.
Propol isul
De multe ori propolisul il impiedica pe stupar sa fie bland si eficient. La noi insa, cel din
interior nu a re cum sa ne impiedice pentru ca noi nu um blam aproape niciodata in
cuib.La fel e si cu acel dintre corpuri sau pereti sau leaturi. De fiecare data cand
deschidem un c orp mai intai trecem cu dalta peste leaturi si corp. Propolisul colectat este
depus i ntr-un compartiment din lada de scule, pentru a preintampina riscul furtisagului,
oricum mic.
Dalta apicola este excelenta pentru munca aceasta.
Furtisagu l
Daca o buc ata de fagure sau o buc atica de propolis cade pe jos, albinele vecine vin
imediat sa le verifice. Albinele din stupul la care se face interventia isi apara avutul. Din
cauza aceasta albinele hoate trec la ceilalti stupi pentru a continua caratul inceput. Lupt a
creste in intensitate. In toiul luptei toti sunt inamici : albine, stupari, trecatori sau chiar
animale pasnice.
Familii agre sive
Ca urmare a accidentelor, a piatrelor aruncate de copii etc. albinele pot deveni agresive si
nu te mai poti apropia de ele. Iata cateva metode de a le calma. Se pare ca toate merg.
Prima metoda : Deschideti stupul. Cu un pul verizator stropiti usor albinele cu apa
curata. Aceasta ploaie fina lipeste aripile albinelor si le impiedica sa zboare. Inchideti
stupul iar peste un sf ert de ora lucrati normal.Totusi, nu ut ilizati aceasta metoda decat
daca afara temperatura este de 20-25 gr ade C.
A doua metoda : Cu o or a inainte de a interveni la familia agresiva, mutati mai departe
stupul respectiv. In locul lui pune ti un st up gol . Acest stup va retine culegatoarele
batrane, mai agresive. Faceti-va treaba in familia in cauza apoi mutati stupul la locul lui,
dupa ce in prealabil ati luat stupul gol cu albinele batrane. Albinele din el se vor intoarce
la stupul vechi.
Nu am fost nevoit niciodata sa aplic aceste metode si aceasta, fara indoiala, din cauza ca
in Stupul Popular nu e ste nevoie de interventii majore in cuib.
6

Intepaturile
Daca ati avut ghinionul sa fiti intepat de o albina, va sfatuiesc sa incercati oricare din
urmatoarele metode : suge ti veninul din locul intepat, solutie de amoniac, hypoc lorit
(inalbitor de rufe), frecati locul cu o frunza de par sau patrunjel.
Prima gri ja
In orice interventie in stup, pr ima grija este sa dati doua trei fumuri la urdinis.
A doua gri ja
In orice interventie in stup, a doua grija este sa asteptati ca bazaitul produs de deschiderea
capacului sa se linisteasca.
Popularea stupului
Un stup gol poate fi popul at de la diferite surse.Ca urmare si metodele sunt diferite intr-
un fel.
Cu un roi la pac het
Lucrati inainte de apusul soarelui.Stati in spa tele stupului si procedati exact ca la metoda
transferului. Doar ca inainte de a incepe afumati usor albinele.Dupa care plasati pachetul
cu roi sub un c orp de Stup Popular, dupa ce in prealabil i-ati scos capacul (asa cum vedeti
pusa cosnita pe o ga leata in desenul de mai jos). Apoi in loc sa batei cu bete ca la cosnita,
afumai puternic roiul prin plasa.Veti vedea cum albinele urca in corp.Apoi procedati ca la
transferul albinelor.
Cu roi natural
Procedati la fel, seara, inainte de apus.D esertati albinele in stup exact in locul in care va fi
locatia defenitiva, asa cum se vede mai jos ca se face din galeata.
Din stiubei (cosnita)
Aceata metoda este asa de raspandita, mai ales printre incepatori, incat ii vom acorda un
capitol aparte : transferul albinelor.
6

Roiul a fost livrat in cosnita.Cu o or a inainte de apus, nu m ai devreme, stuparul va
gazdui roiul pe locul definitiv.Va tine corpul de sus i nvers, in asa fel incat sa fie larg
deschis. Va scutura viguros cosnita pentru a desprinde albinele, dupa care le va desarta in
Stupul Popular, ca pe cereale.Daca mai sunt ramase albine in cosnita va repata
operatiunea pana se golesc.La fel se poate proceda si cu roiul la pachet dupa ce, in
prealabil , i s-a scos capacul.Un corp de stup, c omplet gol (fara leaturi) este pus de asupra
pe post de palnie. Dupa terminarea operatiunii se suspe nda.
Transferul albin elor (prin transvazare)
Mai multe metode sunt recomandate. Eu va voi prezenta num ai una.
Nu suprapu neti
Suprapune rea, plasarea unui stup pe ste altul, ar trebui sa fie ideal sa se utilizeze in Ma rtie
deoarece in acest moment afamiliile sunt la punc tul cel mai restrins. A ceasta garanteaza
succesul metodei.
In ciuda precautiilor, daca produc tia de nectar este insuficienta, albinele raman in cosnita
si nu c oboa ra in stup. U neori, chiar in anii favorabili, instalarea familiei in noul stup este
greoaie. Dupa recoltat sunt em nevoiti sa le sustinem cu sirop pe ntru completarea
rezervelor sau pentru constructia de faguri. Mai adaugati la aceasta metoda si dificultatea
controlarii periodice a costructiei fagurilor. Ca rezultat, in loc sa econom isim timp mai
mult il risipim.
Aceasta complica munca in loc sa o simplifice si face ca scopul initial sa nu fie atins.
7

Cum sa faci albinele sa urce din cosnita in corp Warre.
Nu transferati in martie
Nu transferati albine dintr-un alt stup in Warre in martie. In aceasta perioada, trecerea
albinelor dintr-un st up in altul e greoaie. De asemenea raceste puietul.V-a trebui sa-l
sacrificati prin asfixiere cu sul f. Nu o sa va permiteti sa pune ti puietul ramas in alta
familie cu o m ana de albine. Tot din aceasta cauza se poate declansa boala puietului
varos, iar daca aveti norocul sa scapati de asa ceva, dezvoltarea puietului oricum va fi
incetinita.
Data tranzvazari i
Albinele ar trebui tranzvazate atunci cand avem declansat un c ules mai serios in
zona.Data nu poa te fi batuta in cuie deoarece variaza de la un loc la altul.Ce inseamna la
inceputul culesului?
7

Adica atunci cand st upul incepe sa fie aprovizionat cu miere.Acest lucru se poate verifica
prin cantarirea stupului. Sau sa se tina cont de perioada roitului din zona.
Daca e facuta prea devreme, puietul util este pierdut, si asta se va simti la recolta.Tot in
acest sens vom fi nevoiti sa hranim albinele.
Daca e facut prea tarziu, o pa rte din nectarul disponi bil la cules, este pierdut.Operatiunea
se va face intr-o zi frumoasa, zi ce precede unei alte zile frumoase., intre orele 11
dimineata si 3 dupa amiaza, de preferat dimineata.
Niciodata nu faceti trnsvazare totala
Atunci cand folosim aceasta metoda ar trebui sa luam doar albinele. Puietul se va
distruge; ceara si mierea se valorifica la fel ca la recoltat. Puietul retine lucratoarele in
stup si le impiedica sa participe la cules. Transferul inclusiv al puietului e dezavantajos.
Sa lasi cosnita cu o m ana de albine sau sa dai puietul unei alte familii prin sah
( schimbarea locului) nu va face decat sa va mareasca num arul de colonii slabe. Doua
colonii slabe nu vor produc e niciodata cat o familie puternica.Ambele familii retin cate
un gr up de albine care se ocupa cu caratenia, incalzirea si cresterea puietului. In familia
puternica, un si ngur grup se ocupa de toate cele trei munci din interiorul stupului. In plus,
dupa terminarea culesului, daca destula miere a fost aduna ta, va va fi foarte usor si fara
nici un risc, sa obtineti inca o familie prin roire artificiala, asa cum vom arata mai tarziu.
Metoda de lucru
Nu transferati fara sa tineti cont de urmatoarele precizari.
Luati nota ca ar trebui sa faceti acest lucru :
-la inceputul culesului
-pe o vreme frumoasa
-de la 11 a .m pana la 3 p.m .
si ca ar trebui sa pregatiti dinainte un st up format din cel putin doua corpuri, o ga leata sau
orice fel de recipient in stare sa sustina cosnita ; patru bete.
1.Mutarea cosnitei ce urmeaza a fi transvazata : ajutorul va trimite cateva rotocoale de
fum catre cosnita.In momentul in care albinele incep ca bazaie, stuparul ia cosuni ta si o
muta deoparte pentru a nu fi impiedicat in lucru de culegatoare sau albinele stupilor
vecini, puna nd-o cu fundul in sus pe o ga leata, un c at gol, o cutie oarecare sau o teava.E
important ca ajutorul sa afume cat mai putin familia.( Fig.1)
7

2.Instalarea noului stup : Pe locul unde a fost cosnita, stuparul si ajutorul pun un st up ce
contine un fund, a l doilea cat si un podi sor (Fig.2). Prin aceasta procedura, stupul va
primi culegatoarele familiei.
3.Plasarea unui cat peste cosnita a c arei albine vor fi transvazate : Ajutorul va afuma
albinele din cosnita atat cat sa nu de vina agresive.Nici mai mult nici mai putin.Stuparul
va plasa al doilea cat peste cosnita.provizoriu, pa na la prima inspectie, panza de sac va fi
prinsa in cuisoare de cat (Fig.3.)
4.Bataia : Suparul si ajutorul vor sta jos in dreptul cosnitei, formand un unghi drept, in
asa fel incat prin bataie sa fie atinse patru locuri diferite, si la aceeasi inaltime simultan,
incepand de jos in sus.V or avea cu ei un c eas.Vor bate cam trei minute partea de jos,
varful cosnitei de fapt. Apoi vor bate trei minute mai sus.S i tot asa pana vor ajungr la
margine.
5.Pn unerea catului la locul definitiv : Daca operatiunea a fost facuta asa cum am
descris noi , dupa o ba taie de noua minute albinele vor fi urcat deja in cat.Stuparul ia catul
cu albine si il muta in poz itia finala, evitand or ice zdruncinatura.Ajutorul va descoperi
panza de sac de pe catul 2 si va da cateva rotocoale de fum.Stuparul va pune catul 1 pe ste
catul 2.Ajutorul pune apoi panza de sac peste catul 1, podi sorul si capacul (Fig.4.)
6.Desfiintarea cosnitei din care au fost tranzvazate albinele :Stuparul si ajutorul sau se
vor intoarce imediat la cosnita de unde au fost tranzvazate albinele.Stuparul o va ridica de
jos iat ajutorul va afuma intens, in spe cial daca se sesizeaza furtisag.Cosnita este
dezmembrata unde va unde albinele nu a u acces. Mi erea se extrage.Ceara se topeste
imediat ce este posi bil iar puietul se distruge.
7

Nota
Pentru a ne putea asigura de prezenta matcii, inainte de a pune catul 1 pe ste catul 2,
stuparul il va aseza peste o pa nza de culoare inchisa pentru cateva secunde .Cand il va
ridica va obse rva cateva oua albe pe panza, ceea ce va confirma prezenta matcii.
Tran sferul dintr-un stup cu ram e mobile.
In loc sa transvazati albine din cosnita puteti sa o faceti si din stupi cu rame mobile. Iata
cum sa procedati.
Primul caz :Se considera ca sunt eti familiar cu matca iar ramele sunt inca mobile. Mut ati
stupul dvs. de pe locul in care e mai la distanta.Pe locul lui pune ti stupul nou.C autati
matca. In timpul zilei matca este intodeauna de o pa rte sau cealalta a cuibului.; o zi in
stanga, o zi in dreapta. Cu o pe rie transferati matca si cateva albine in noul stup, facand
miscari line si cu grija. Apoi, imediat, luati toate ramele la rand si scuturati albinele in
noul stup.
7

Al doilea caz : Nu sunt eti familiarizat cu matca sau ramele nu sunt mobile ; mutati stupul
pe care il aveti mai la distanta si il lasati acolo.Puneti Stupul Popular peste ramele
stupului dvs. P artea ramasa neacoperita, astupati-o cu hartie sau carton.B ateti stupul dvs.
ca la cosnita si afumati puternic pe urdinis; albinele urca in noul stup.Procedati in
continuare ca la transvazarea din cosnita.
Evaluarea familiilor
Perioada
Evaluarea familiilor, in zona Parisului se face dupa doua sau trei zile de vreme frumoasa,
la o temperatura de 12-15 gr ade Celsius, intre orele 11a.m. si 2 p.m .
Cum se proc edeaza
Dupa cateva secunde de obse rvatie, scrieti pe o ha rtie doua coloane cu num arul familiei :
Familii bune -cele care aduc polen
Familii sub obse rvatie-cele la care nu obse rvati zbor sau albinele nu a duc polen.
Familiile din prima categorie vor fi supuse ,reviziei de primavara’ ( vezi sectiunea
urmatoare), cat mai curand posi bil, indiferent de vreme. Familiile din categoria a doua
vor fi tinute inca opt zile sub obse rvatie si clasificate. Cele ce vor trece in categoria
familiilor bune , vor primi revizia de primavara.
Inspectia celor ramase se va face dupa cum urmeaza.
Inspectia familiilor cu probl eme
Ajutorul da cateva fumuri la urdinis.Apoi stuparul dupa ce da jos capacul si podi sorul,
desprinde panza de sac.In final, dupa ce ajutorul afuma un pi c ramele, stuparul curata
toata supr afata de propolis.
Primul caz : In acest timp obse rvati ghemul de albine.Puneti la loc panza si podi sorul si
recurgeti la curatenia de primavara, curatind fundul .daca in decurs de opt zile nu
observati polen proaspat adus, de sfiintati familia dupa metoda ,pregatirea de iernat’.
Al doilea caz : Procedand ca in primul caz, nu ga siti ghemul de albine. Acceptati ca
familia a murit.Cele cateva albine, pe ici pe colo, pot fi ignorate.
Acest stup se curata. Fagurii daca se afla in bune conditii, pot fi folositi, la nevoie, daca
nu vor fi protejat impotriva furtisagului si a gaselnitei, ca in capitolul ,,pregatirea de
iernat’’.
Nu aveti n imic de facut in stup
Fiecare cat de Stup Popular, ne vine la mana cel puti o da ta la trei ani.Atunci cand se
intampla, e foarte usor de curatat. In consecinta, revizia cuibului este inutila.Fiind chiar
daunatoare, deoarece ar raci puietul.Ar trebui sa va abtineti sa curatati cuibul, eventual
chiar sa-l deschideti fara motiv.Pe timpul reviziei de primavara poate fi declansata
largirea stupului.
7

Revizia de primav ara

Revizia de primavara
Curatarea fundului
Fundul trebuie curatat.Si asta fara pericolul racirii puietului.Pentru a curate fundul ,
procedati in felul urmator:
1.Stuparul aseaza standul cu sipci langa stup.A jutorul afuma de cateva ori urdinisul.Dupa
ce albinele incep sa bazaie, stuparul da jos capacul, ia cele doua corpuri cu panza de sac
si podi sorul pe ele si le pune pe stand.A jutorul afuma stupul pe dedesubt un pi c, si mai
mult fundul , in spe cial daca au mai ramas albine pe el.
7

2. Stuparul curata cu dalta fundul de resturi. Ajutorul cutata supor tul pe care se aseaza
fundul .Stuparul pune la loc fundul pe supor t si verifica nivelul cu o c umpana.
3. Ajutorul afuma de cateva ori sub c ele doua corpuri.Stuparul ridica cele doua corpuri
impreuna cu panza de sac si podi sorul pregatindu-se sa le puna la loc pe fund.
4. Ajutorul afuma in continuare sub c ele doua corpuri si fundul pentru a evita stalcirea
albinelor.Stuparul pune pe fund c ele doua corpuri asezandu-le in pat rece.
Pat rece sau cald?
Patul cald sau patul rece este determinat de modul de orientare al fagurilor pe urdinis.
La patul cald, fagurii sunt de la stanga la dreapta. In aceasta situatie, aerul care intra prin
urdinis intalneste primul fagure in fata si raceste mai putin interiorul.Patul cald este
dispune rea de iarna.
La patul rece, fagurii sunt perpendiculari pe urdinis, adica pe peretii din fata si din spa te.
Prin aceasta dispune re aerul intra imediat printre faguri fara sa intalneasca nici un
obstacol si aeriseste cuibul mai rapid.Patul rece este orientarea de vara.
Constructia Stupului Popular permite dispune rea in pat cald sau pat rece, dupa preferinte.
Starea rezervelor
Intr-o stupina administrata corect nu e cazul sa va faceti probleme in privinta rezervelor.
Albina este econom a.Nu va consum a niciodata mai mult decat este nevoie, asa cum stim
deja.
Totusi, daca aveti indoieli ca albinele au ce le trebuie, e absolut necesar sa faceti
verificarea rezervelor imediat ce timpul va permite.Daca obse rvati ca nu m ai au rezerve
sau apreciati ca sunt insuficiente va trebui sa le hraniti fara sa asteptati sa se epuizeze.
Totusi intarziati cat de mulu put eti, stiind ca hranirea de primavara este daunatoare si ca e
cu atat mai daunatoare cu cat se face mai devreme.
Este la fel de important sa hraniti cu dubl ul necesar, atat pentru hrana cat si pentru
cresterea puietului si mentinerea caldurii.E de asemenea important sa hraniti repede, de
preferat cu hranitorul de toamna.
Largirea stupului
Albinele necesita mai mult spatiu vara, atat pentru cresterea puietului, pentru depozitarea
mierii cat si pentru combaterea efectului caldurii.In lipsa de spatiu vor roi.In consecinta
produc tia de miere se reduce.
Perioada.
In cazul Stupului Popular nu trebuie sa ne facem probleme cu racirea puietului ca atare
vom initia largirea familiei cat mai devreme pentru a evita roirea.Aceasta largire se va
face cu cel putin cinci zile inaintea declansarii culesului.Se poate face chiar la revizia de
primavara in vacanta de Paste, daca atunci aveti timp mai mult.
7

La rgirea familiei
Numarul de corpu ri (caturi)
Stupul Popular are in permanenta doua corpuri.La largire se adauga unul sau mai multe
corpuri, in functie de puterea familiei.Numarul de albine ce vin si pleaca indica puterea
familiei.Clasificati astfel stupii in doua categorii, medii si puternici.Cei slabi ii desfiintati
toamna.In regiunile unde recolta medie este de 12-20Kg miere pe stup, un c orp este
adaugat imediat familiilor medii si doua familiilor puternice.
Cu siguranta aceste corpuri pot fi adaugate oricand si in oricare perioada a zilei,
asigurndu-va ca albinele nu duc lipsa de spatiu.De multe ori se poate dove di ca acest
numar de corpuri adaugate sa fie insificient.Am avut Stupi Populari pe sapte corpuri.
7

Adaugarea corpu lui
Pentru a adauga un c orp procedati in felul urmator :
1. Ajutorul, dupa ce a fost pregatit corpul 3, afuma usor stupul cu corpurile 1,2.C and
albinele incep sa bazaie, da jos capacul.
2. Stuparul ridica cele doua corpuri si le pune pe stand.A jutorul afuma sub c ele doua
corpuri si mai intens fundul , in cazul in care au mai ramas albine, pentru a evita zdrobirea
lor.
Stuparul ia cea de-a treia cutie goala, dar cu leaturile si fasiile pregatite, si o pune pe
fundul stupului in pat rece.
3. Ajutorul afuma usor sub c ele doua corpuri de pe stand 1 si 2.Stuparul ridica cele doua
corpuri si le pune peste corpul 3 gol , in pat rece.
Tinerea sub obs ervatie a stupinei.
In stupina in care la vizita de primavara stupii au fost supl imentati cu corpuri, nu e ste
necesara nici o interventie.
Este posi bil sa pierdeti pe ici pe colo cate un roi. Niciodata nu o sa fiti multumiti de cata
miere scoateti.
Totusi, cei ce o pot face, fara cheltuieli mari, pot vizita cand si cand albinele, spre folosul
lor. De doua lucruri se va tine cont.
Ritmul de sosiri-plecari si daca fac barba.
Sosirea si plecarea albinelor
Va trebui sa remarcati o spor ire a num arului de albine care vin si pleaca. Unele dintre ele
sa aduca polen.Daca veti obse rva acest lucru, nu e nevoie sa deschideti stupul.
Albinele fac barba
In aceasta situatie exista riscul roirii si este important sa se ia masuri.
Prima data stabiliti daca stupul este umbrit sau nu, da ca e protejat de soarele de amiaza
sau nu, sa u daca are destule corpuri.La nevoie va trebui sa-i schimbati locul sau sa-i
sporiti ventilarea.
Schimbarea locului
In stupina veti avea tot timpul si familii exceptionale. Ele necesita o multime de corpuri.
Eu pr efer sa le schimb poz itia cu o familie slaba. Asa obtinem doua familii de puteri
apropiate.
Schimbarea pozitiei stupilor se face seara, dupa asfintit. Ambele familii se afuma usor . Se
dau jos capacele si podi soarele tip cutie.Operatiunea se executa de catre doua persoane.
Introduc eti cate o funie sub c ele doua picioare ale stupului si inoda ti-o cu 10 c m mai jos
de nivelul mainii, in asa fel incat inaltimea omului sa nu influenteze pozitia orizontala a
stupului.Acum va deplasati cu el. E cea mai simpla metoda.
7

Ventilarea
In une le situatii, in spe cial pe timpul caniculei, umbrirea, adaugarea de corpuri sau
schimbarea pozitiei stupului, s-ar putea sa nu fie suficienta pentru a opri albinele sa faca
barba.In aceasta situatie va trebui sa accelerati fluxul de aer fierbinte, sa iasa pe sus.
Dati jos pa nza de sac, podi sorul tip cutie si pune ti doua – trei sipci facute din leaturi vechi,
in partea din spa te a stupului, peste doua -trei leaturi, in asa fel incat sa urce si pe peretele
din spa te al corpului.Puneti la loc panza de sac si podi sorul in asa fel incat capacul sa nu
astupe complet spatiul de iesire al aerului.Pentru a obtine asta va trebui sa-l trageti cat de
mult permite spre spate.
Roiurile slabe
De-a lungul verii, e posi bil sa aduna ti si roiuri mici.Aceste roiuritrebuie sa fie hranite
zilnic, daca nu e cules, cu 100g si rop. H ranitorul nost ru mic, este perfect pentru asa ceva.
Este important sa se tina cont ca pana toamna aceste roiuri trebuie sa termine de cladit
complet doua corpuri.La o adica rezervele pot fi completate toamna, fagurii insa nu m ai
pot fi construiti.
Furnicile
Ocazional, furnicile invadeaza familia.Pentru a preveni aceasta plasat picioarele stupului
in cutii care sa contina vre-un fel de lichid sau le unge ti roata cu vaselina.
Miere in sectiuni
Obtinerea mierii in sectiuni este in general neprofitabila si asta pentru ca, dupa calculele
mele, iti ia un timp de trei ori mai mare ca la mierea pentru extractie.Este posi bil insa ca
stuparii sa gaseasca clienti la acest prêt.Oricum, mierea in sectiuni, ii permite stuparului
sa ofere un c adou m ult mai atractiv, ori sa-si satisfaca propriile gust uri.
Echipamentul necesar pe ntru mierea in sectiuni
In acest caz, Stupul Popular cu faguri ficsi, este mai rapid decat altele pentru constructia
de faguri in sectiuni. Pentru a face aceasta, ne trebuie mai intai un c orp de constructie
speciala.
Inaltimea si dimensiunile interne trebuie astfel corelate incat sa nu ramana spatii
goale.Nu e nevoie sa avem corpuri in constructie cu cota fixa.
Iata cum le putem face.
Acesti stupi sunt largiti primavara normal.Cand culesul a inceput sau atunci cand in
corpul de sus s- au strans cel putin 5 K g de miere, acest corp, pe care il num im 1,este
ridicat.
Corpul nr 2 este ridicat si el.Pe corpul 3 se plaseaza corpul 1, al carui miere a fost in
prealabil descapacita, daca e necesar.Pe corpul 1 se pune in continuare corpul 2.Peste
corpul 2 se plaseaza corpul ce contine sectiunile (vezi figura).
8

Pentru a obtine doua sectiuni de tip American, fixati doua rame de 142x113m m de leat.
Mont ati astfel de rame pe opt rame, intr-un corp de 130m m in loc de 210m m.
8

Ec hipamentul necesar pentru mierea in sectiuni
Sub corpul de produs m iere in sectiuni exista puiet neeclozionat, ca urmare nu va fi loc
pentru mierea adusa zilnic.Albinele vor fi fortate sa depuna mierea in sectiuni.
Mai mult de atat, albinele nu lasa niciodata mult timp mierea sub pui et.Ca urmare
albinele vor cara mierea din corpul 1 in corpul cu sectiuni. Vom avea astfel parte de un
aflux de miere in sectiuni.Asta e tot de care e nevoie pentru a obtine faguri excelenti.
Si luati aminte ca albinele nu sunt impinse in friguri asa cum se intampla in celelalte
tipuri de stupi, cand este produsa miere in sectiuni.Si asta pentru ca in Stupul Popular se
disponi bilizeaza in permanent spatiu pentru pui et, in corpul 3.
Nota
La crearea de sectiuni, un si mplu starter e suficient ;chiar mai bun.
Sectiunile se monitorizeaza.Trebuiesc recoltate imediat ce sunt capacite.
Secretia de nectar
Cu siguranta, scopul principal al stuparitului e produc tia de miere. Oare ce le trebuie
albinelor dintr-un st up, pe ntru a-l umple cu miere ?
Flori
Florile sunt principala sursa de nectar.Cu siguranta exista nectar si pe frunzele plantelor
si pe ale arborilor.
8

Temperatura
Temperatura joaca un rol foarte important in produc tia de miere.Cand temperatura este
favorabila se gaseste nectar pana si pe frunze. Cand temperatura este nefavorabila, nu se
gaseste nectar nicaieri, nici macar in flori.
O temperatura de 20 gr ade Celsius este necesara produc tiei de nectar.Umezeala din sol si
aer o intensifica. O vreme cu vant sau furtuna, o sc ad.Cel mai favorabil vant e cel din
sud-vest.Pe de alta parte, cel din nor d il stopeaza.

Sectiune transversala prin trei corpuri : liniile intrerupte arata succesiunea depune rii
mierii si intensitatea ei, conform cu culesurile, incepand de sus. P uietul coboa ra in
consecinta.
Nectar
Mierea pe care o consum am nu e ste ceea ce culegatoarele aduc in stup.
Nectarul produs de flori contine pana la 75% apa. Iata de ce in acest moment este
denumit nectar, pentru a-l distinge de miere, care contine num ai 20-25% apa.
Apa din nectar este evaporata de albine prin intermediul temperaturii si ventilarii.
Dispunerea nectarului
La intoarcerea in stup, c ulegatoarele depun ne ctarul indiferent unde , cu scopul de a
econom isi timp si a favoriza evaporarea.Imediat insa ce timpul le permite, ele cara
nectarul in poz itia defenitiva, in spe cial deasupra si in preajma puietului. Niciodata nu il
tin prea mult timp sub pui et.
Metoda de pion erat
Puietul este dezavantajos pe perioada m arelui cules
Puietul retine prea multe albine in cuib care altfel ar putea iesi la cules. Din acest motiv
multi stupari incearca sa reduca cresterea sa, sau sa scape de el pe perioada
culesului.Aceasta metoda poate fi dezastruoasa, deoarece contravine legilor naturii.
Cateodata, de asemenea, nu pot avea rezultatele scontate din cauza anticiparii incorecte a
8

culesului. E chiar imposibil de stabilit cand va incepe culesul, temperaturile putand
accelera sau intarzia perioada.
O metoda bu na
Atunci cand transvazati albinele din stiubee, distrugeti puietul.Daca, bineinteles,
operatiunea va avea loc inaintea inceperii culesului ne va oferi si opur tunitatea de a scapa
de prea multa munca, cu rezultate bune . Aceasta eliminare a puietului poate fi aplicata
tuturor familiilor.
La inceputul culesului principal de sparceta, in tarile in care exista, toate familiile pot fi
desertate in corpuri goale cu fasii de ceara pe leaturi.Tot puietul va fi distrus iar mierea si
ceara valorificate. Daca in decurs de trei zile albinele nu ies la cules vom fi nevoiti sa le
hranim. Acesta este riscul metodei.Un risc foarte mic.Daca nu a vem parte de acest necaz,
atunci albinele, ca viteazul din pove ste si fara copii de crescut, vor iesi la cules si vor
obtine o recolta mult mai mare.Va trebui, bineinteles, sa folosim tot atatea corpuri cu fisii
pentru cati faguri am eliminat la transvazare.
Supl iment la edi tia a 12- a Apicultura pent ru toti-benef iciile
stupar itului
Nota
Observatiile mele ma indreptatesc sa afirm ca prin metoda de mai jos se creste produc tia
de miere de trei-patru ori. In asemenea circumstante e de neevitat sa se recurga la ea
pentru asigurarea profitului.

Me toda de pionierat (continuare)
Proc edura in cazul metodei de pionierat
Toate familiile selecta pentru aceasta metoda vor primi cate trei corpuri goale la revizia
de primavara. La momentul opor tun cand infloreste sparceta sau cand apar primele roiuri
naturale, vom face ultimele pregatiri.
Ar fi intelept ca la urdinis sa se monteze cate o fasie de gratie despartitoare care sa nu
permita matcii sa evadeze. Albinele vor fi dirijate din cele doua corpuri in care au iernat
catre cele de jos, si chiar si din al treilea, daca deja au inceput sa il ocupe, puietul distrus
iar mierea si ceara valorificate. Dupa ceasta se va pune panza de sac, cutia podi sor si
capacul iar intrarea va fi puternic afumata, pentru a obliga albinele sa intre in stup, iar
gratia inlaturata.
Putin mai tarziu, dupa ce albinele au intrat in stup sa u chiar a doua zi, doua sau trei
corpuri vor fi adaugate dedesupt, in asa fel incat sa avem in total cinci.
Pe perioada culesului, daca este unul de exceptie, alte corpuri pot fi adaugate, desi deja
corpul de sus f iind um plut si capacit, chiar el putand fi recoltat si pus de desupt.
Nota
Metoda de pionierat poate fi aplicata tuturor famililor, chiar si celor slabe.
Produc tia de miere va fi mai mare dar proportionala cu put erea fiecarei familii, timpul de
manipulare necesar de o jumatate de ora fiind, in medie, acelasi, ori ca familia e medie
ori ca e slaba.
8

S upliment la editia a 12- a Apicultura pe ntru toti, metoda de pionierat
(continuare)
Metoda de pionierat asigura o recolta mai mare. Permite deasemenea supl imentarea
usoara de corpuri. In mod firesc, recoltarea dupa folosirea acestei metode ar trebui sa se
faca la inceputul lui Iulie. Avem ca rezultat si corpuri cu faguri noi, reutilizabili. Aceste
corpuri pot fi folosite pentru extinderea familiilor primavara urmatoare.
Pot fi tot asa de bine folositi pentru spor irea num arului de familii in stupina. Pentru
aceasta e suficient sa dam la doua corpuri un roi natural, artificial sau chiar o familie din
stiubee, salvata de la asfixierea cu sul f. Asemea familii intr-o asemenea perioada sunt
fara valoare, dar instalate in faguri precladiti au timp sa se dezvolte inainte de venirea
iernii, cu conditia sa aiba suficienta hrana. Daca nu e xista cules in zona va trebui sa le
hranim cand si cand.
Micul nost ru hranitor de primavara e perfect pentru asa ceva.
La sfarsitu lui August , rezervele de iernare vor fi completate, la fel ca pentru ceilalti
stupi.
In anul urmator aceste familii vor fi tratate ca si celelalte, fara deosebire, si vor da
aceleasi rezultate.
Marirea stupinei
Pentru a mari num arul de familii din stupina se folosesc metodel uzuale: roi de prasila,
roi natural sau tranzvazare din stiubee. Metoda roirii artificiale poate fi folosita si
ea.Modul propriu-zis este descris in capitolul ,,Popularea stupilor''. As vrea totusi sa mai
spun o vor ba despre roiul natural si apoi despre cum sa faci un roi artificial.
Roiul natural
Propri etarul roiului
Daca depistati un roi in zbor, care banuiti ca e al dvs. sa u chiar daca provine de la o alta
stupina, urmariti-l. Indiferent de unde provine, nimeni nu poa te sa va deposedeze de
dreptul de a-l lua. In momentul in care roiul s-a asezat unde va, revendicati-l lasand o
persoana care sa va tina locul sau lasati un obi ect care va apartine. In acest moment, roiul
va apartine.Din acest moment puteti face ce vreti cu el. Numai ca sunt eti raspunz ator de
orice daune poate sa provoa ce acest roi cuiva.
Cum sa pre vezi roirea
Albinele fac barba in dreptul urdinisului si asta deoarece stupul a devenit prea mic ca
urmare a maririi num arului de albine sau a cresterii temperaturii exterioare.
Se poate auzi si piuitul matcilor. Dis de dimineata se constata o agitatie neobisnuita la
urdinis. Trantorii ies la zbor si fac un ba zait specific.
Roiul poate iesi intre doua averse de ploaie sau dupa o furtuna, intre 8 dimineata si 4
dupa amiaza.Iesirea poate fi amanata daca vantul bate cu put ere sau barometrul indica
ploaie torentiala.
8

Cum sa de termini un roi in zbor sa se aseze
Cu o ogl inda, indreptati lumina catre albinele in zbor sau stropiti cu apa fina, daca aveti
un pi stol/pompa de apa cu jet suficient de puternic.Roiul se va aseza imediat pe primul
pom care ii iese in cale.
Cum sa iei un roi
Lasati roiul acolo unde este si pregatiti stupul. Flambati corpurile pe interior inlaturand
astfel insectele si eventualele panze de paianjen, accentuand si mirosul de ceara, daca
stupul a mai fost popul at. Ungeti cu put ina miere peretii interiori ai stupului.
Cand constatati ca roiul s-a linistit, afumati-l usor . Purtati masca. Tineti un c orp de stup
rasturnat direct sub r oi. Izbiti creanga o da ta sau de doua ori scuturand roiul in cutie.Dupa
ce roiul cade, rasturnati la loc cutia, in poz itia normala si pune ti-o pe stand.
Daca albinele ventileaza puternic si au tendinta sa intre in corp, misiune a avut succes asa
ca puteti sa va retrageti.
Daca nu, i n spe cial daca albinele au tendinta sa se regrupeze pe creanga, asteptati sa se
aseze si repetati procedura.In urmatoarele pagini va vom arata diferitele asezari ale
roiurilor si modul cum pot fi capturati.

Stuparul periaza roiul intr-un Stup Popular rasturnat, dupa care ajutorul il pune in poz itia
corecta pe stand.Seara este instalat in locatia definitiva.
Instalarea in stup
Daca roiul urmeaza sa fie instalat la cel putin trei kilometri fata de locul unde a fost
capturat, atunci el trebuie instalat in noua locatie chiar in aceeasi zi, pe inserat.
Va recomand sa flambati interiorul stupului pentru a inlatura panzele de paianjen, iar
pentru a inlatura orice miros ne placut sa frecati interiorul cu lamaita (Melissa of ficinale)
sau menta.
8

Stuparul conduc e albinele cu ajutorul fumului catre un S tup Popular asezat deasupra
roiului.
Seara il va aseza in poz itia finala.
Hranirea
Daca secretia de nectar inceteaza pentru mai mult de doua zile va fi necesar sa hranim
roiul cat mai generos posi bil, atat pentru hranire cat si constructia de faguri.
R oirea artificiala
Utilitatea
Roirea artificiala este o modalitate foarte eficienta de popul are a stupilor.Asteptarea unui
roi artificial poate fi uneori foarte lunga .Si nu de fiecare data este garantat ca roiul va
ramane in stup. C umpararea de roiuri este costisitoare si nu intodeauna eficienta, iar
albinele nu sunt mereu de calitate.
8

Cand sa i nmultim
Cea mai buna perioada pentru roirile artificiale este cea de la inceputul unui cules, cand
in zona se inregistreaza aparitia primelor roiuri naturale.
In aceasta perioada procedura este simpla, iar imperecherea tinerelor matci, cea mai
sigura.
Numarul de familii
Un roi artificial ar trebui facut dintr-o familie sau doua ? O familie asigura, cu siguranta,
succesul. Dar de fiecare data e mai sigur sa folositi doua , iar daca doriti, mai puteti obtine
un roi peste alte 15 z ile de la aceleasi familii.Vom descrie ambele metode.
Ziua si ora
Lucrati intr-o zi frumoasa ce precede unei alte zile frumoase, intre 11a.m si 3 p.m ., de
preferat la 11 a .m.
Alegerea familiilor
Intodeauna sa folositi cele mai bune familii.
Adica acelea cu cel mai mare num ar de albine. O popul atie num eroasa face treaba mai
usoara.In plus, folosind familii puternice promovati selectia in stupina, fara un e fort prea
mare.
Regina imperecheata
Folosirea unei regine imperecheate la roirea artificiala nu e num ai folositoare, ci foarte
folositoare.Ii dati roiului un st art din prima pozitie.
Mai mult de atat, daca ati cumparat regina de la altcineva, ati adus i n stupina sange
proaspat, ceea ce nu poa te decat sa va inbuna tateasca stocul. Imbuna tatirea va fi cu atat
mai pronunt ata cu cat veti utiliza o regina Italiana din sur sa credibila.
Daca nu sunt eti sigur de credibilitatea sursei care va vinde regina sau daca a fost produsa
dupa metodele asa zis moderne, artificiale, mai bine renuntati si folositi propria regina.
Proc edeul
Pentru a face un roi artificial, fie el cu doua sau una familii, sau cu regina imperecheata,
procedati ca in imaginile de mai jos.
Hranirea
Daca roiul artificial sau familiile de baza nu a u avut suficienta miere, sau secretia de
nectar se opreste pentru mai mult de doua zile, va trebui sa hraniti roiul, precum si
familiile de baza, si o ve ti face cu atat mai mult cu cat au si faguri de construit.

8

Roirea cu o singura familie

Schema de roire artificiala utilizand o familie de baza War re.(atentie la pozitia
initiala a familiei de baza-corpurile 1,2,3)
1.Alegeti o familie buna pe care doriti sa o inmultiti. Aceasta este familia cu corpurile
1,2,3, ( vezi desenul).
2.Langa stupul 1,2,3, pune ti stupul 4 care cuprinde un fund, un c orp fara albine, dar
pregatit sa le primeasca, cu leaturi si startere de ceara, podi sorul si panza de sac.(pozitia
1)
3.Afumati lin urdinisul de la stupul 1,2,3 a tat cat sa calmati albinele.Utilizarea fumului in
exces face ca albinele si matca sa urce in ultimul corp de sus. A cest lucru lunge ste
procedura de inmultire.
8

4.Atunci cand albinele incep sa bazaie, deschideti stupul 1,2,3 ; saltati podi sorul si panza
si afumati abunde nt.Curatati fata expusa de propolis si ceara si continuati sa afumati
intens si repede printre faguri.
5.Dupa ce albinele au coborat din corpul Nr.1 in corpul Nr 2, luati corpul Nr.1 si pune ti-l
peste corpul Nr.4 al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podi sorul si panza de sac.
Numai sa aveti grija de albine. Daca obse rvati un ghe motoc de albine care se afla in
continuare in corpul Nr.1 afumati si asteptati sa coboa re in corpul nr.2. este posi bil ca
regina sa se afle in acel ghem.Acest lucru se intampla de obicei cand afara este prea cald
sau cand afumarea initiala la urdinis a fost prea puternica.
6.Acoperiti stupul 1,4 c u panza de sac si podi sorul.Afumati corpurile 2,3.C uratati fata
expusa a corpului Nr.2.Acoperiti cu panza de sac si podi sorul.(pozitia 2)
7.Ridicati stupul 2,3 si mutati-l pe alta locatie,cu cat mai departe cu atat mai bine.
Oricum, o di stanta de doi -trei ar trebui sa fie suficienta. Caz in care ar trebui sa pune ti
ceva frunzar intre cei doi stupi pentru a marca o separatie exacta si a obliga albinele sa il
ocoleasca atunci cand ies dintr-un st up in altul.
8.Puneti stupul 1,4 i n locul stupului 2,3.
9. Mont ati tablitele reducatoare de iarna la urdinis, pentru cateva zile, pana ce totul
reintra in nor mal.
Comentarii
Regina se afla in corpurile 2,3 si va continua sa oua.
Daca faceti lucrul acesta la inceputul culesului principal, si daca toamna nu a ti lasat
rezerve de miere decat in corpul Nr.1, cu siguranta acum se gaseste destul puiet acolo din
care albinele sa-si creasca o regina.
R oirea cu doua familii
1.Alegeti o familie puternica pe care vreti sa o inmultiti. Aceasta va fi 1,2,3.( vezi
desenul)
Mai alegeti o familie puternica.Aceasta va fi 5,6,7.I ntre stupul 1,2,3 si stupul 5,6,7 a r
trebui sa fie o distanta de 2-3 metri.Daca nu pune ti cateva crengi cu frunze inte ei
pentrua-i delimita si a crea un ost acol atunci can albinele vor sa treaca dintr-un st up in
altul.
2.Langa stupul 1,2,3, pune ti stupul 4 care cuprinde un fund, un c orp fara albine, dar
pregatit sa le primeasca, cu leaturi si startere de ceara, podi sorul si panza de sac.
(pozitia 1)
3.Afumati lin urdinisul de la stupul 1,2,3 a tat cat sa calmati albinele.Utilizarea fumului in
exces face ca albinele si matca sa urce in ultimul corp de sus. A cest lucru lunge ste
procedura de inmultire.
4.Atunci cand albinele incep sa bazaie, deschideti stupul 1,2,3 ; saltati podi sorul si panza
si afumati abunde nt.Curatati fata expusa de propolis si ceara si continuati sa afumati
intens si repede printre faguri.
5.Dupa ce albinele au coborat din corpul Nr.1 in corpul Nr 2, luati corpul Nr.1 si pune ti-l
peste corpul Nr.4 al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podi sorul si panza de sac.
Numai sa aveti grija de albine. Daca obse rvati un ghe motoc de albine care se afla in
continuare in corpul Nr.1 afumati si asteptati sa coboa re in corpul nr.2. este posi bil ca
9

regina sa se afle in acel ghem.Acest lucru se intampla de obicei cand afara este prea cald
sau cand afumarea initiala la urdinis a fost prea puternica.

Schema de roire artificiala utilizand doua familii de baza War re (atentie la pozitia
initiala a familiilor de baza, corpurile 1,2,3 si 5,6,7)
6.Acoperiti stupul 1,4 c u panza de sac si podi sorul.Afumati corpurile 2,3.C uratati fata
expusa a corpului Nr.2.Acoperiti cu panza de sac si podi sorul.(pozitia 2)
7.Ridicati stupul 5,6,7 si mutati-l pe alta locatie,cu cat mai departe cu atat mai bine.
Oricum, o di stanta de doi -trei ar trebui sa fie suficienta. Caz in care ar trebui sa pune ti
ceva frunzar intre cei doi stupi pentru a marca o separatie exacta si a obliga albinele sa il
ocoleasca atunci cand ies dintr-un st up in altul.
8.Puneti stupul 1,4 i n locul stupului 5,6,7.
9. Mont ati tablitele reducatoare de iarna la urdinis, pentru cateva zile, pana ce totul
reintra in nor mal.
9

I ntroducer ea m atcilor
Avantajul sangelui proaspat
In orice activitate de crestere a animalelor, introduc erea de sange strain e benefica.
De aceea cand si cand introduc eti cate o matca din alta parte in stupina Dvs., de preferat
una Italiana.
Intr-o stupina de 30-40 familii in care s-a realizat o selectie pe cativa ani, introduc erea
unei matci straine nu m ai prezinta aceleasi avantaje.Mai mult de atat, nu c astigati nimic
cumparand m atci, pana nu ga siti produc atorul care face o selectie si o crestere de calitate,
fara sa recurga la tehnicile moderne de crestere.
Carei colonii sa-i atribuim o matca?
Introduc erea unei matci e cel mai binevenita unei familii slabe. Pentru aceasta nu a veti
decat sa omorati matca slaba.Sau mai bine, puteti dota un roi artificial cu o m atca noua ,
evitand astfel cautatul si omoratul vechii matci. Procedand asa e chiar suficient sa faceti
o reimprospatare a fondul ui genetic.
Ingrijirea matcii
Odata matca sosita pune ti-o la pastrare intr-un loc racoros si intunecos, i n colivia
originala.Daca introduc erea ei va intarzia, verificati stocul de mancare, in caz de lipsa
dati cate o picatura de miere in fiecare zi, asigurandu-va ca picatura poate fi preluata prin
plasa.
Pregatirea stupului
Daca dati matca unui roi, plasati-o in stupul 1, 4. (Se face referire la schema de roire
arificiala de mai sus!)Acesta cu siguranta este fara matca. Nu va trebui sa omorati nici o
matca.
Dupa ce stupul e plasat in poz itia finala, afumati cu cateva fumuri intrarea dupa care
deschideti podi sorul si afumati din nou, pl asand colivia dupa cum e descris put in mai jos.
Daca dati matca unei familii de baza procedati dupa cum urmeaza: omorati matca batrana
si distrugeti toate botcile trase. Daca familia e orfana de ceva timp, asigurati-va ca nu a u
eclozat matci tinere si distrugeti toate botcile trase.
Simplificarea gas irii matcii
Nu sfatuiesc pe nimeni sa caute matca, nici macar pentru improspatarea genetica in
stupina, deoarece avem posi bilitatea utilizarii unei matci straine la intemeierea unui roi
artificial. Sunt si ani in care roirea artificiala nu e posi bila. Atunci noi avem o metoda
simpla, rapida si sigura de gasire a matcii.
Dati intr-o parte toate corpurile stupului. Pe fundul ramas pune ti un c orp sau doua goale,
functie de puterea familiei.Deasupra plasati o gratie pentru matci.Pe aceasta gratie
despartitoate plasati corpurile mutate anterior intr-o parte. Afumati zdravan printre faguri
pana ce albina paraseste corpul. Dati la o pa rte corpul golit de albine si afumati
urmatorul.Procedati asa cu toate corpurile stupului. Cand ajunge ti la gratia despartitoare
veti gasi matca si cativa trantori pe ea. Puteti sa o om orati sau daca doriti sa o pa strati,
introduc eti-o in colivie.
9

Colivia si gratia separatoare
Colivia
Colivia prezentata in desen a dat cele mai bune rezultate (asemanatoare coliviei Titov).
Are dimensiunile 10x45x110m m.Fundul e liber.Partea de sus e inchisa cu o foita de tabla
sau mai simplu prin indoirea plasei. Plasa utilizata pentru pastarea alimentelor e foarte
buna .
Introdu cerea matcii
Pentru introduc erea matcii procedati in felul urmator: faceti treaba aceasta intr-o zi
linistita, intre orele 10-11 di mineata. Partea de jos a coliviei va fi astupata cu o buc atica
de fagure.
Introduc eti colivia in corpul de sus de deasupra puietului. Colivia trebuie sa contina
putina miere. Fixati-o intre doi faguri cu miere, nu i nainte de a descapaci fetele fagurilor,
in asa fel incat albinele insotitoare ale matcii sa aiba acces la miere prin plasa.

Tinerea sub obse rvatie a matcii
Daca ceara de pe fundul coliviei nu a fost roasa, rezulta ca albinele nu sunt interesate de
ea sau incearca sa ajunga in interior fortand pl asa.
In primul caz, cu siguranta in stup m ai este o matca eclozata sau in curs de dezvoltare.
Aceasta trebuie omorata.
In al doilea caz matca a fost acceptata. Trebuie facilitata eliberarea sa. faceti o mica
deschizatura in fagurele care inchide fundul coliviei si inlaturati eventualele
obstacole.Spre exemplu albine moarte. Dar sub ni ci o forma nu inlaturati tot fagurele.
Acest lucru il vor face albinele si num ai ele vor elibera matca incet, asa cum cred ele de
cuviinta. Puneti colivia la loc.Verificati in fiecare zi si inlaturati eventualele obst acole din
9

fata deschizaturii pe care ati lasat-o, da r niciodata fagurele de ceara. O mica deschizatura
va fi suficienta.
Niciodata nu e liberati matca!
Dupa ce ati obse rvat ca matca a fost eliberata, luati colivia iar peste cateva zile verificati
daca a inceput ouatul.
V arianta de roire cu doua familii

Daca stupului 1,4 nu i s-a dat o matca de la bun i nceput, atunci cand am folosit varianta
de roire artificiala cu una sau doua familii, este posi bil ca acesta sa dea un roi secunda r
sau chiar doi.Aceste roiuri necesita multa atentie.De cele mai mmulte ori roiesc fara sa ne
dam seama si sunt pierduti.Stupul 1,4 i nitial este golit de albine si devine fara valoare.Iata
cum aceste roiri pot fi evitate :
1.Alegeti doua familii puternice 1,2,3,4 si 5,6,7,8.V edeti desenul, prima rubrica.Daca
initial stupii nu se afla la 2-3 m unul de altul, ar trebui sa-i despartiti cu frunzar pentru a
obliga albinele sa-l ocoleasca atunci cand ies din unul intr-altul.
2.Prima operatiune : Langa stupul 1,2,3,4 pune ti un st up 9 f ormat dintr-un fund si un
corp.
3.Afumati lin urdinisul de la stupul 1,2,3,4 a tat cat sa calmati albinele.Utilizarea fumului
in exces face ca albinele si matca sa urce in ultimul corp de sus. A cest lucru lunge ste
procedura de inmultire.
4.Atunci cand albinele incep sa bazaie, deschideti stupul 1,2,3,4 ; saltati podi sorul si
panza si afumati abunde nt.Curatati fata expusa de propolis si ceara si continuati sa
afumati intens si repede printre faguri.
5.Dupa ce albinele au coborat din corpul Nr.1 in corpul Nr 2, luati corpul Nr.1 si pune ti-l
peste corpul Nr.4 al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podi sorul si panza de sac.
Numai sa aveti grija de albine. Daca obse rvati un ghe motoc de albine care se afla in
continuare in corpul Nr.1 afumati si asteptati sa coboa re in corpul nr.2. este posi bil ca
regina sa se afle in acel ghem. Faceti acelasi lucru si cu corpul Nr.2.
9

6.pe stupul 3,4 pune ti un c orp pregatit 10.A poi acoperiti cu panza, podi sorul si
capacul.Avem acum un pr im roi cu o m atca batrana.
7.Afumati usor urdinisul stupului 5,6,7,8 dupa care mutati-l la cel putin trei metri.daca nu
puteti obtine distanta, delimitati/separati cu frunzar.
8.In locul stupului 5,6,7,8 pune ti un nou st up cu fund si corpul 9, pl us corpurile 2 si 1
puse deasupra ceva mai devreme si acoperiti cu panza de sac, podi sorul si capacul.
9.A doua operatiune, 13 z ile dupa prima :Afumati usor urdinisul stupului 9,2,1.
Deschideti acest stup.C uratati cu dalta supr afata expusa a leaturilor; pune ti corpurile 2 si
1 pe un st and; pune ti peste corpul 9 un nou c orp gol 11.A cest corp 11 i nlocuieste
corpurile 2 si 1.
10.A fumati ca inainte corpul 1 coborand astfel albinele in corpul 2, dupa care indepartati
corpul 1 si-l acoperiti.
11.Scuturati/coborati/transvazati/afumati albinele din corpul 2 pe ste stupul 11,9 dupa care
indepartati corpul 2, il pune ti separat si-l acoperiti.
12.Peste corpul 11 pune ti un nou c orp 12.A coperiti cu panza de sac, podi sorul si
capacul.Avem acum un roi secunda r cu matca tanara.
13.A fumati usor urdinisul stupului 5,6,7,8 si -i schimbati locatia la cel putin trei metri
departare.Altfel va fi necesara o ecranare cu frunzar.
14.Pe locul stupului 5,6,7,8 pune ti un nou st up cu fund, un nou c orp 13 si corpurile 2 si
1deasupra, puse deoparte ceva mai devreme.Acoperiti cu panza de sac, podi sorul si
capacul.
15.A treia operatiune, 24 d e zile dupa prima : Luati corpurile 1,2 si 13 pe ntru a le
folosi la intarirea altor una, doua sau trei familii slabe.
Pentru a face aceasta, afumati energic familiile primitoare pentru a putea lucra astfel cu
ele.Peste stupul pe care vreti sa-l intariti pune ti separatorul/gratia pentru matci apoi cutia
1 spr e exemplu. Afumati pana trec toate albinele jos.Ridicati corpul 1.Daca pe gratia
despartitoare gasiti o matca, omorati-o.Lua ti gratia, lasati corpul Nr.11 la loc, dupa care
acoperiti. Procedati la fel si cu corpurile 2,13 l a noile familii pe care vreti sa le intariti.
B olile albin elor
Albinele, asemenea tuturor fiintelor vii, au bol ile lor.Nu ne vom pierde timpul cu
descrierea sau tratamentul lor.Va vom spune doar cateva lucruri, din motive intemeiate.
Molia cerii (gaselnita)
Prezenta moliei cerii se recunoa ste dupa larvele mari albe si panza creata in faguri.Larva
seamana cu viermele de carne iar panza cu panza de paianjen.In realitate molia cerii nu
este o boa la.Nu este nici macar inamicul albinelor.Larve de molie pot fi intalnite in toate
familiile, si in cei mai buni stupi.Albinele din acesti stupi, nu l e permit insa sa se
dezvolte.
De fapt dezvoltarea are loc doar in familiile slabe.Dar nu a sta este cauza slabiciunii lor ci
doar efectul.
Daca veti urma sfaturile mele bune in deaproape si veti desfiinta familiile slabe toamna
sau primavera devreme, nu nve ti avea niciodata familii slabe, invadate de molii.
9

l arva de c ocon si panza de c ocon, pa nza si galerii sapate de
m olia cerii m olia cerii m olia cerii
Loca
Loca este o de teriorare a puietului in toate stadiile sale de dezvoltare.Celulele ce contin
larve, in loc sa fie capacite dupa 6 zile, cum e de regula, sunt gaurite sau necapacite.Mai
mult de atat, larvele se transforma intr-o masa cleioasa care adera de orice am introduc e
in celule, iesind sub f orma de ata cand e scoasa afara. In final, puietul mort emana un
miros spe cific, asemanator cleiului de oase de tamplarie.
Nu merg pe nici un fel de tratament pentru loca. Nu cunosc valoarea unui astfel de
tratament.O valoare insa poate avea, dar jocul acesta nu face mai mult de o lumanare.
Lasati specialistii sa utilizeze tratamente, cei ce vor sa studieze aceste aspecte. Suntem
total neputinciosi in fata coloniilor slabite; lasati sa distrugem familiile slabe si sa le
inlocuim cu altele puternice.Vom castiga astfel timp, ba ni si miere. In cazul acesta insa
va trebui sa distrugem albinele prin asfixiere cu sul f sau altceva, sa ardem fagurii si
albinele apoi sa flambam puternic interiorul stupului sau si mai bine sa il afunda m in
solutie de hipoclorura.
Stupul Popular este criticat pentru ca nu a plica metodele moderne care ar fi viitorul
apiculturii.Opinia mea este ca tocmai aceste metode moderne vor omora apicultura si
numai Stupul Popular si cosurile din paie o vor mai salva.Tin cont de urmatoarele
aspecte.
Albinele au supr avietuit de secole in stupii ficsi fara suferinta. Luc rurile nu vor sta la fel
si in stupii si metodele moderne.,,Est e un lucru cert, zice Berlefech, ca invazia locii in
Germania s-a supr apus pe rioadei in care a fost introdus st upul cu rame. Inainte era o
manipulare minima a stupilor, iar loca era necunosc uta sau foarte rara; dar de atunci, asa
cum se stie, este foarte frecventa''.
Dupa acest strigat de avertizare al germanului, am obse rvat in reviste, in manuale, la
evenimentele apicole cum stuparii se lupta cu loca din ce in ce mai mult. Si se vorbeste
de lupta impotriva bolii prin crearea unei birocratii costisitoare, care va fi de fapt un
pericol, pentru ca va cara boala de la stupinele bolnave la cele sanatoase.
Hai sa nu m ergem impotriva legilor naturii. Sa lasam germenii sa-si faca treaba, aceea de
a elimina ce e slab si de a ne lasa albine mai puternice contra acestei boli.
9

Vedem oameni puternici neafectati de tuberculoza, in timp ce cei slabi ofera conditii
favorabile de dezvoltare a bolii.
Toti sunt expusi germenilor tuberculozei in spa tiile publ ice, in tramvaie, in egala masura.
Cu albinele nu poa te fi altfel.
Stupul Popular si metodele sale intareste albinele si ajuta in selectie, prin mancarea
naturala, prin eliminarea supr asolicitarii, protectie impotriva locii. Protectia este mai buna
decat tratamentul.
Eu unul sunt convins ca metodele moderne, care au tendinta de a deveni intensive,
conduc spre degenerarea albinei. Chiar de cand am inceput sa fortam gainile sa oua mai
mult, in gospoda rii au inceput sa apara tot felul de boli neconosc ute pana atunci. La fel va
fi si cu stupii.
Inamic ii albin elor
Albinele au foarte multi inamici, de toate felurile.Acestia sunt : proprietarul insusi , pasari
specifice, anumite animale, anumite plante.
Stuparu l
Este posi bil ca stuparul sa nu-si cunoa sca treaba si sa trateze albinele intr-un se ns contrar
nevoilor si intereselor lor.
Stuparul trebuie neaparat sa pose de cunost intele necesare inainte de a se apuca de
stuparit. Acest manual recitit frecvent si bine inteles va fi suficient.
Pasari le
Animalele
Plantele
R ecoltar ea
Numarul de extractii
Puteti extrage miere din stupi ori de cate ori exista si vreti sa faceti lucrul acesta. Intrucat
deschiderea deasa a stupilor este daunatoare, nu va recomand insa sa abuzati de aceasta
posibilitate.
Intr-o regiune oarecare, produc tia de miere difera de la o luna la alta. Daca avem parte de
consum atori care au preferinte in ceea ce priveste sortimentul de miere, va trebui sa ne
conformam lor si sa o extragem separat.
Ca principiu insa, va recomand o si ngura extractie.Chiar daca asta va presupune , cu
siguranta, sa aveti mai multe corpuri pline de miere la un st up.Si chiar daca aceasta miere
absoarbe din caldura necesara dezvoltarii puietului, eu inca va recomand o si ngura
extractie. Daca in acest moment avem un m otiv sa extragem mierea, avem si altele doua
sa nu o f acem.
Am constatat ca peste tot stuparii nu lasa suficienta miere pentru iernare. Au parte de o
recolta buna in Iulie si ramane putin si pentru albine.Unii sunt de parere ca in cuib
ramane suficienta miere.Asa se intampla si in cazul stuparilor care nu m ai verifica ce a
ramas.Dar daca gresesc ? Nu e ceva iesit din comun.
9

Altii se bazeaza pe urmarorul cules.De regula e mai mic decat primul. Ce se intampla
atunci daca va fi prea mic ?
Stuparii ezita sa hraneasca albinele cu mierea scoasa cu grija.Le dau zahar. Zaharul insa
nu face parte din meniul albinei.El constipa in loc sa invigoreze, asa cum face mierea.Nu
poate decat sa dauneze albinelor, pentru ca iarna acestea stau saptamani intregi pana sa
iasa la zbor.
Uneori, stuparii asteapta primavara, inainte de a le da sirop de zahar.Zaharul este insa mai
daunator primavara, mai ales pentru stimulare.Ca urmare, aceasta hranire deruteaza
instinctul albinei.
Iata motivul pentru care eu recomand o si ngura extractie spre sfarsitul lui August sau
inceputul lui Septembrie.In felul acesta nu a veti de facut decat o separare a mierii pentru
extras fata de cea pentru iernare.Doua lucruri se vor produc e simultan stiind in acelasi
timp si ce va ramane in mana.Dar, veti spune , mierea celui de-al doilea cules va fi
amestecata cu cea a primului cules, scazandu-i calitatea.
Tinand cont ca al doilea cules este de regula mai mic va influenta prea putin calitatea
mierii pe ansamblu.
Si asta e doar parerea cumparatorului data de piata. D.p.d.v a l sanatatii nu poa te decat sa-l
inbuna tateasca.Efectul medicinal al mierii va fi multimplicat de multitudinea de
sortimente de flori din care a fost culeasa.Calitatea medicinala a mierii este singurul
argument cu care putem lupta impotriva zaharului, un f ormidabil adversar.
Pe de alta parte, in Stupul Popular, mierea de la ultimul cules este mai putin amestecata
ca la altfel de stupi, cu alte tipuri de miere, din moment ce fagurii sunt prea putin miscati
din locul lor, iar corpurile mai putin spa tioase si ca albinele depun m ierea din ce in ce
mai jos, asa cum le vine la indemana.
Mierea de la ultimul cules se va afla in punc tul cel mai de jos, in faguri care trebuiesc
lasati pentru iernat.
Perioada
Mierea ar trebui extrasa la sfarsitul lui August sau mai tarziu, la inceputul lui Septembrie.
La sfarsitul lui August sau inceputul lui Septembrie nu m ai exista cules.Florile dispar ori
temperaturile nu m ai permit secretia de nectar.Acum este momentul inspectarii rezervelor
de hrana. A reducerii lor, daca sunt prea mari, sau a cresterii lor, daca sunt prea mici.
Rezervele pentru iernare
In Stupul Popular cu faguri ficsi veti avea nevoie de 12kg de miere pentru iernare.
Trei dmp de miere, capaciti pe ambele fete, contin 1kg de miere. Un fagure de Stup
Popular are 6dm p in total.Cunosc and aceste lucruri ne va fi usor de calculat ce avem in
plus si trebuie luat, si ce avem in minus si trebuie adaugat.Treizeci si sase de dmp de
faguri cu miere capacita, in stupul cu faguri ficsi, vor fi suficienti pentru iernare.
Rezervele insuficiente vor pune viata albinelor in pericol sau ne vor obliga la hranire
suplimentara primavara.O asemenea hranire este intodeauna daunatoare si costisitoare.
Rezerve prea mari pentru iernare vor fi la fel de daunatoare, pentru ca albinele nu
ierneaza pe rezervele de miere ci sub e le.Ca rezultat, cu cat este mai multe miere, cu atat
este mai putin spa tiu in care sa se incalzeasca albinele.Si cu cat e mai multa miere, cu atat
e mai putin spa tiu pentru oua t, primavara.
9

Urdinisul
Toamna si iarna folositi reducatorul nost ru de urdinis care e si pe post de gratie pentru
soareci.In caz de furtisag, put eti chiar sa folosit reducatorul pe spatiul mic, care nu
permite decat trecerea unei singure albine.
Proc edura de extractie
Pentru a gestiona mierea de extractie, procedati asa cum se arata in aceasta sectiune,
neomitand faptul ca viata albinelor depinde de nivelul resurselor lasate.
In aceasta sectiune au fost luate in considerare toate posi bilele situatii.De aceea la prima
vedere ea ar putea parea complicata.O putem reduca, dupa cum urmeaza :
•Retragati toate corpurile care contin num ai miere
•Opriti-va la corpul la care vedeti deja puiet
•Lasati acest corp si urmatorul de sub e l
•Daca mai sunt altele in afara de aceste doua dedesubt, luati-le
•Cantariti din ochi rezervele si completati-le, daca aveti loc.Cele doua corpuri
ramase le asezati in pat cald
Comentarii
Rezervele : dimensiunile corpurilor sunt de asa natura incat cele care contin pui et, contin
foarte putina miere.Ca atare in aceste corpuri nu um blati sa le luati mierea.Ca urmare o
operatiune din doua nu se mai face.Niciodata nu reduceti cantitatea de miere ramasa in
cele doua corpuri, eventual o completati.
Lada cu scule : mai mult decat in orice interventie, la extractie avem nevoie de lada de
scule.Acolo depozitati toate bucatelele de faguri si propolis, mai ales daca sunt naclaite
cu miere ; in felul acesta evitati furtisagul.
Mierea aflata sub cuibul puietului : De regula nu a r trebui sa se intample sa avem
miere sub pui et.Acesta este si motivul pentru care atunci cand pune ti corpuri cu faguri
claditi sub pui et, sa descapaciti mierea pentru a permite albinelor sa o care acolo unde
trebuie.
Corpul de jos, este posi bil sa contina miere de la ultimele culesuri. Sa nu le cautati si nici
sa nu va bateti capul cu ele.Albinele o vor consum a sau o vor cara in corpul de sus i nainte
de a incepe sa le incurce.
9

Recoltar ea mie rii

poz itia 1 poz itia 2 poz itia 3
1.Ajutorul va afuma usor urdinisul stupului vizat si-i va mari deschiderea la
maxim.Stuparul va astepta ca albinele sa inceapa sa bazaie dupa care va da jos capacul si
podisorul.
2.Stparul va da jos pa nza de sac.Ajutorul va afuma usor leaturile fagurilor (pozitia 1 din
desen).
3.Ajutorul va continua sa afume usor iar stuparul sa curete de propolis fata expusa ,
leaturile si marginile corpului.
4.Stuparul va lua afumatorul si va afuma generos pr intre faguri pentru a determina
coborarea albinelor din corpul 1 in corpul 2. D aca lasati si panza de sac deasupra si
afumati sub e a, ope ratiunea va decurge si mai repede, intrucat fumul nu se va mai ridica
ci doar va cobora.
5.Dupa ce albinele au coborat, stuparul va desprinde corpul Nr.1 de Nr.2 cu dalta si va
lua corpul Nr.1.Il poate rastura, sa-l vada mai bine.Ajutorul va afuma putin fata expusa a
corpului Nr.2. D aca stuparul va obse rva puiet in partea de jos a corpului Nr.1, va masura
din ochi num arul de dmp acupat de puiet.Scazand aceasta sum a din 48, va obtine dmp de
miere. Impartin rezultatul la 3 va obtine si cantitatea de miere din stup.E m ai bine sa
greseasca in minus.D upa ce va lua seama de cantitatea de miere existenta, stuparul va
pune la loc corpul, va inchide stupul si va trece la urmatorul.
Daca, pe de alta parte, stuparul va gasi doar miere in corpul Nr.1, st uparul va lua acest
corp, il va pune deoparte, il va acoperi si va trece la urmatorul stup.
6.Stuparul va trata corpul Nr.2 ca si pe Nr.1.da ca vede doar miere, il va ridica pune
deoparte.Daca va vedea si puiet, il pune la loc ( pozitia 2) si-l acopera (pozitia 3), dupa ce
in prealabil ia seama de cata miere exista.
Va continua la toti stupii in acest fel.Va ridica corpurile care contin doa r miere. Se va
opri acolo unde vede si puiet.
1

Pregatir ea pentru iernare
Daca nu a veti centrifuga ar fi bine sa imprumutati una, dupa care cumparati o tava simpla
si doua colivii dubl e.Dupa extractie pune ti toti fagurii in caturi, fara sa le mai bateti in
cuie, dupa care le dati familiilor peste noapte la lins, puna ndu-le primul cat de jos.Dupa
care luati toti fagurii negri pentru topit.Apoi rearanjati caturi pentru anul urmator, num ai
ci faguri albi sau put in colorati.Toate leaturile se bat in cuisoare, ca de obicei.
Ajutorul afuma stupul prin urdinis.Stuparul da jos capacul si podi sorul, nu si panza de
sac.Dupa ce bazaitul inceteaza, stuparul desprinde corpul de sus si il pune pe un st and.
Ajutorul afuma corpul ramas.Stuparul aduna propolisul de pe fata expusa . Nu e nevoie ca
albinele sa plece din cat.Acum, stuparul desprinde corpul si il ridica pentru o inspectie
vizuala.
Prima situatie : – daca toti fagurii sunt trasi complet, stuparul noteaza de acest lucru
dupa care pune corpul pe fundul stupului.Daca cumva mai sunt si alte corpuri pe fundul
stupului, trebuiesc toate luate inainte de a pune corpul inspectat pe fund, put and sa
folosim corpurile pe post pe stand cu sipci.
Stuparul se intoarce acum la primul corp acoperit cu panza de sac si il pune peste cel pus
pe fund.
A doua situatie : -daca, pe de alta parte, stuparul obse rva ca fagurii nu sunt complet trasi,
va proceda diferit, in funcie de posi bilitati.Daca mai are sau nu a lti faguri trasi pe care sa-
i foloseasca :
A :-daca are faguri trasi, da deoparte corpul incomplete si pune altul tras complet pe
fundul stupului.Pe acest corp il va pune pe cel ridicat prima data, cu miere, albine si
puiet, dar inainte de a-l acoperi il pune pe cel tras incomplet, pentru a permite albinelor sa
coboa re ; dupa care il da jos pe cel incomplet tras.
B :-daca nu a re alti faguri complet trasi, il va pune la loc si va nota cati faguri incomplet
trasi are corpul.
Dupa ce toti stupii au fost inspectati in acest fel, stuparul va sti cati faguri complt trasi are
si cate corpuri complet echipati poate rearanja.La nevoie, familiile ramase fara faguri vor
fi unificate intre ele pentru a crea stupi pe doua corpuri cu faguri complet trasi.
Pentru a unifica doua familii, folosind gr atia noastra despartitiare. Va omora una din
matci, pe cea batrana daca stie care e sau pe cea mai putin buna , folosind tot timpul fum
intens.
De cele multe ori, oda ta cu uni ficarea va obse rva si miere in corpuri.Cel care va veni
dedesubt este bine sa aibe fagurii descapaciti cu o furculita sau cutit.
Va gasi, de asemenea de cuviinta ca unor familii sa le completeze rezervele pana la
12Kg. Hranitorul nost ru de toamna este potrivit pentru asa ceva.
Sa retineti, de asemenea, ca un st up care da o recolta foarte buna , va trebui si hranit.
Se mai poate intampla, mai rar e adevarat, ca in caturile pe care vrem sa le retragem sa se
afle si puiet.In acest caz, vom astepta neaparat sa eclozioneze puietul.
Faguri claditi
Trebuie neaparat sa iernati fiecare familie pe doua corpuri complet trase cu faguri.
Albinele vor ierna mult mai bine in faguri trasi decat in spa tiu gol .
Si in spe cial albinele au nevoie de acest spatiu primavara devreme cand se declanseaza
ouatul. Daca acest spatiu cu faguri trasi le va lipsi, vor roi.
Ca efect, le lipseste spatiul intrucat mierea adusa nu va fi suficienta pentru cladit faguri.
1

Mai mult de atat, va fi aiurea sa le dai albinelor miere, pentru cladit faguri..
De aceea veti uni cateva familii intre ele cu scopul de a le asigura cu doua corpuri cu
faguri complet claditi. Desfiintarea familiilor este econom ica, in ciuda faptului ca nu a r
parea asa. O familie puternica va produc e mai mult decat doua slabe.
Desfiintarea familiilor
Atunci cand comparati doua familii inainte de unificare, veti constata ca una e mai buna
decat alta ; mai putina miere, mai putin pui et, mai putini faguri trasi.
Acum decideti care matca ramane si care va fi omorata. Procedati ca in paragraful
,,Introdu cerea matcilor”
Pentru uni ficare, procedati in felul urmator: dupa o afumare puternica, pune ti doua
corpuri pe care vreti sa iernati pe un fund de stup, c el cu mai multa miere, deasupra.
Deasupra acestor doua corpuri pune ti pe rand corpurile familiilor de care vreti sa scapati,
afumand albinele pana coboa ra. Lua ti acum corpurile fara albine.
Acoperiti stupul nou f ormat cu panza de sac, podi sor si capac.Urmatoarele zile, daca e
nevoie, descapaciti mierea din corpul de jos cu furculita sau cutitul si completati
rezervele, daca nu sunt destule.
Pentru a va ajuta ce matca sa opriti si la care sa renuntati, alegeti pe aceea care stiti ca
provine dintr-un roi secunda r sau tertiar ; garantat este tanara.
Rezerva de hrana
Pentru o buna iernare in Stupul Popular, aveti nevoie de 12 kg de miere.
In timpul extractiei mierii, ne oprim acolo unde vedem primii faguri cu pui et. In acest
corp mai sunt intre 12 – 14 kg de miere.Toate familiile care au aceasta cantitate de miere,
ierneaza fara probleme. Familiile care nu a u aceasta cantitate de miere, sa zicem 12 kg,
vor fi hranite imediat, in una sau mai multe reprize.
Puteti face aceasta puna nd sub c ele doua corpuri un c orp gol in care dati, intr-un cutie,
faguri cu miere sau miere lichida.Daca faceti completarea cu faguri cu miere, ar fi bine
sa-i sfaramati si sa-i stropiti cu apa.
Daca pune ti miere lichida, sa o preparati dupa reteta : cel putin o treime apa la doua
treimi de miere.Sa tineti cont sa pune ti cateva materiale plutitoare in cutie (bucati de
lemn, scandurele cu gauri, paie sau buc ati de pluta), sa nu se inece albinele.
Siropul de zahar poate inlocui siropul de miere. Sa nu ui tati in schimb ca zaharul nu e ste
mancarea naturala a albinelor, si ca nu va asigura o iernare la fel de buna ca mierea.
De asemenea, pe timpul hranirilor de completare, nu ui tati sa reduceti urdinisul pe ochiul
mic, atat cat sa treaca o albina.
Cel mai bine ar fi totusi sa folositi hranitorul nost ru spe cial de toamna. Revedeti
capitolele cu echipamentul.
Hranitorul nost ru, prin contrast, este montat deasupra ultimului corp si nu pe fundul
stupului.
Pastrarea corpu rilor cu faguri part ial claditi/trasi.
Puteti pastra corpurile cu fagurii partial claditi si sa le folositi primavara pentru
extinderea familiei.Pentru a va asigura ca sunt pastrati in conditii bune , va trebui sa ardeti
jumatate banda de sulf sub t rei corpuri supr apuse, acoperite suficient de bine cat sa nu
permita evacuarea fumului.Veti lasa aceste corpuri 24 h sa absoarba fumul.Dupa care nu
1

aveti altceva de facut decat sa le protejati impotriva rozatoarele, atrase in mod de osebit de
ceara.
In cazul metodei noastre, corpurile cu fagurii claditi au o m ica valoare. In tot cazul, este
de retinut sa pastram num ai fagurii noi de calitate, deschisi la culoare.
Corpurile cu faguri complet claditi pot fi folositi fara indoiala pentru albinele salvate de
la sufocare, in sistemul cosnitelor. Va trebui atunci sa le completati doar rezervele.

Pozitia hranitorului (atunci cand se pune o cutie oarecare, intr-un corp gol jos)
E xtractia mie rii
Mierea pe care am luat-o de la albine, inca se afla in atelierul amenajat, in faguri si
capacita cu ceara.
Mierea in faguri
Fagurii cu miere pot fi vanduti asa cum sunt , se va tine insa cont de faptul ca transpor tul
este dificil, ca vanzand asa, ceara se pierde, ca trambalarea corpurilor cu faguri e
costisitoare si ca vom fi nevoiti sa montam alte startere.
Acesti faguri cu miere sa nu fie confunda ti cu mierea in sectiuni, a cerei produc tie eu nu
o recomand pe ntru ca merge impotriva albinelor si pentru ca nu e ste profitabila pentru
stupar.
Daca totusi stuparul gaseste clienti pentru mierea faguri, care este mai putin costisitoare
decat mierea in sectiuni, o poa te pastra ca atare pentru vremea cand va fi vanduta.
Mierea vrac
Cel mai adesea, inainte de vanzare, mierea se separa de ceara. Poarta num ele de miere
lichida.
Mierea lichida se obtine pe trei cai : prin scurgere de la sine, cu ajutorul caldurii sau prin
centrifugare.
1

Extractia pri n scurgere
Extractia trebuie sa inceapa imediat ce corpurile au fost aduse in atelier. Cu un c utit,
fagurii se desprind de pe leat, lasand o f asie de 10m m.Fagurii care contin pol en vor fi dati
deoparte deoarece polenul va modifica culoarea mierii.Asemenea si cei cu pui et, daca se
intampla sa dam de ei.
Toate celelalte bucati de faguri vor fi zdrobite cu mana sau taiate cu cutitul deasupra unei
site rare, sau a unei plase 4x4m m.Mierea se aduna dedesubt intr-o cratita de metal sau
ceramica.
Mierea se deterioreaza in vase din tabla galvanizata, din zinc sau cupru.
Daca treaba asta se face imediat dupa recoltare, mierea este calda si se scurge usor . Daca
nu se poate face imediat, va trebui facuta intr-o camera incalzita.
Mierea obtinuta prin aceasta metoda se cheama de obicei ,,miere scursa’’.

Extractie cu ajutorul caldurii
Atunci can se foloseste metoda prin scurgere, se mai intampla sa mai ramana miere prin
faguri.In cazul unei mieri vascoase e posi bil sa nu c urga mai deloc.Aceste bucati ramase,
ca si cele ce contin pol en, vor fi supuse caldurii solare sau din cuptor.Pentru o e xpune re
la soare, vom acoperi vasul cu o buc ata de geam, pentru a capta caldura soarelui si a
preveni furtisagul.
Cuptorul se poate folosi dupa ce am copt paine, sau se poate folosi cel din buc atarie, caz
in care vom avea grija sa evitam supr aincalzirea. In ambele cazuri se topeste si mierea si
ceara, curgand in vas prin sita.Raciti separat ceara de miere. Capaceala de la fagurii
extrasi prin centrifugare poate fi extrasa la fel.Mierea obtinuta prin aceasta metoda este
slaba calitativ.
E mult mai econom ic sa dati toate aceste bucati ramase, familiilor in suf erinta. Hranitorul
nostru se preteaza la asa ceva.
Extractia pri n forta centrifuga
Aceasta operatiune se face cu centrifuga.Are avantajul extragerii complete a mierii si in
timp foarte scurt, metoda nefiind laborioasa.
Pana acum aceasta metoda se folosea doar pentru fagurii din stupii cu rame mobile.
Aranjamentul coliviilor noastre permite si extractia din stupii cu fagurii ficsi. Mai mult,
fagurii supusi extractiei se descapacesc direct in colivii.
Inainte de a pune fagurii in colivii, ceara ce acopera celulele se inlatura, asa cum se arata
mai jos.
Cutitul de descapac it
Descapacirea se face cu un c utit special, sau cu unul comun, de bucatarie. E important ca
acest cutit sa fie curat si putin cald. Ar fi util sa avem mai multe pe care sa le folosim
alternativ prin pastrarea lor intr-un va s cu apa fierbinte. Vasul poate sta foarte bine pe o
plita.Cutitul va trebui sa fie suficient de cald cat sa treaca prin ceara fara sa o topeasca.
Operatorul ar trebui sa foloseasca aceste cutite ca pe ferastrau, tragand inainte si inapoi,
fara sa apese.
Dupa ce cutitul a trecut prin fagure, este folosit pentru indepartarea capacelii.
1

Comentarii
Cateodata, sub t aietura de cutit se gasesc celule cu pol en taiate.Polen se gaseste in toate
tipurile de stupi. Nu este otravitor, din moment ce albinele il folosesc in hrana larvelor.
Consum atorilor chiar le place sa simta miros de polen in miere.Totusi, pentru a evita
colorarea excesiva a mierii, va recomand sa nu a mestecati polenul cu mierea, de aceea
veti taia usor si precaut, num ai sub c apacelele de ceara.
Nevoia de caldura
Pentru ca centrifugarea sa fie rapida si eficienta, nu vom permite fagurilor sa se raceasca.
Altfel vor trebui depozitate intr-un loc incalzit.Ideal ar fi sa extrage dupa amiaza fagurii
scosi din stupi dimineata.
In acest sens ne vine in ajutor si cutitul de descapacit care reinalzeste mierea, facilitand
extractia.
Descapac irea fagurilor
1. Rasturnati cu fundul in sus c orpul cu faguri, sprijinindu-l pe un supr t.Doua caturi
suprapuse, poa te.
2. Cu scopul desprinderii fagurilor de pe pereti, treceti cu cutitul de-a lungul fiecarui
perete.
3. Rasturnati corpul la loc, in poz itia normala.
4. Desprindeti fiecare capat al leaturilor de pe falt (Fig.1)
5. Lua ti leatul cu fagure cu tot (Fig.2) si pune ti-l in colivia num arul 1.
6. Acum rotiti colivia num arul 1 in asa fel atunci cand o pune ti pe supor tul de descapacit
sa vina cu leatul in jos.
7. Descapaciti fata expusa
8. Puneti colivia num arul 2 pe ste partea descapacita si rasturnati. Lua ti colivia num arul 1
si descapaciti cealalte fata expusa .
9. Puneti colivia 3 pe ste aceasta fata formand un buz unat cu colivia 2 si fagurele intre ele.
10. Introduc eti acum fagurele captiv cu tot cu colivii in centrifuga.

A-desprinderea leatului de corp; B-ridicarea fagurelui; C-stand de descapacit
1

Extragerea mierii cu centrifuga
Toti supor tii centrifugii trebuiesc ocupati cu colivii.Cel putin doua trebuie puse , intr-o
centrifuga cu patru locuri.Altfel centrifuga nu va fi echilibrata si va sari in mers.Coliviile
noastre trebuie puse in asa fel incat partea cu leatul sa fie spre perete (centrifuga
tangentiala n.tr.), atunci cand se rotesc, ori in partea de jos, da ca dimensiunea ne-o
impune .Niciodata in spa te (spre centru n.tr.)
Dupa ce centrifuga a fost incarcata cu faguri, rotim mai intai lent, apoi accelerat. Mierea
se desprinde si se depune pe perete ca ploaia.Apoi coliviile sun i ntoarse si centrifugate
iarasi.Prima data mai lent apoi mai repede.
Numarul exact de rotatii necesar il determinati prin incercari si erori.Depinde insa de
viteza de rotatie si de diametrul centrifugii.
O distanta de 1 km parcursa in trei minute, independent pe ambele fete da rezultate bune .
Mierea se scurge pe perete si se aduna jos. Inainte ca mierea sa urce si sa atinga coliviile,
ingreunand m iscarea, o sc urgeti in maturator.
Comentarii
Fagurii care nu sunt prea vechi ori prea negri, pot fi salvati, fie pentru roiurile artificiale,
fie pentru familiile care nu a u terminat de cladit doua corpuri complet. Caz in care
extragerea mierii se va face diferit : faceti cateva rotatii pentru o gol ire initiala a
fagurilor.Intoarceti si procedati la fel cu cealalta fata, rotind la inceput usor apoi rapid,
dupa care intoarceti iar coliviile extragand rapid si restul de miere.
Maturatorul
Atunci cand e scoasa din centrifuga, mierea contine bule de aer si tot felul de gaze. Poate
de asemenea sa contina resturi de polen sau ceara.Pentru a se curata de toate aceste
corpuri straine, mierea se tine pentru cateva zile in maturator.Constructia sa ar trebui sa
fie mai mult inalta decat larga.Putem folosi chiar si un but oi, daca nu e din stejar.O sita
retine impuritatile mai mari.
Ca rezultat al diferitelor densitati, materialele straine si gazele urca la supr afata, formand
o spum a, ce este colectata inainte de a scurge mierea.

Ma turatorul
1

Daca intre timp nu se mai ridica impuritati, vom scurge mierea inainte de a se cristaliza.
Maturatorul e prevazut cu o c anea sau mai bine, cu o va na.
Cristalizarea
Mierea, lichidul vascos ce se extrage din faguri, se intareste si formeaza o masa solida cu
cristale de diferite marimi.Se spune atunci ca mierea este cristalizata sau granulata.
Temperatura si sortimentul mierii modifica in num ar infinit forma cristalizarii si marimea
cristalelor.
O cantitate mica de miere veche cristalizata amestecata in cea noua poate grabi
cristalizarea.
Pastrarea mierii
Mierea este hidroscopica.Poate absorbi pana la 50% apa.Prin absorbtia apei, mierea se
lichefiaza.Rezulta o fermentare rapida si un gust acru neplacut.Pentru a indeparta acreala
si a stopa fermentarea, mierea trebuie topita in bain-marie.
Singura metoda de a evita asemenea situatii este de a pastra mierea in recipiente bine
inchise si la loc rece.
Recipiente pentru miere
………………………….
Vanzarea mierii
Nu sunt in favoarea unui profit mare.Dar ma astept ca stuparitul, ca si alte ocupatii, sa ma
rasplateasca onest. Toa ta munca merita rasplatita.
Practic, cum sa-si evalueze stuparul munca ?
Va fi bucuros sa accepte rezultatul dintre cerere si oferta.Contrar acestui principiu, une ori
cu acordul marilor asociatii apicole, consum atorii sunt obligati sa manance miere din
import, care nu e toata rea. Astfel riscam pierderea produc tiei interne, care nu poa te fi
pastrata pe termen nelimitat.
Atunci cand pr etul mierii nu e ste stimulativ, ne adresam alesilor nost ri cu rugamintea de a
mari taxele pe mierea ce vine din import.Daca cererea noastra este justificata vom primi
un raspuns a firmativ, in spe cial daca demersul nost ru va fi unitar in atingerea scopului.
Inainte de toate noi produc em mai ieftin.
Stuparii trebuie sa inteleaga ca en-gross-sistii au dreptul la profit asa cum au dreptul si
vanzatorii finali.
Stuparul poate incerca sa scurt-circuiteze acesti intermediari, incercand sa fie el en-gross-
sist sau vanzator final, sau amandoua impreuna.Va culege astfel profiturile lor. Dar va
trebui neparat sa nu c oncureze cu ei.
Stuparul va avea totusi nevoie de un intermediari, mult timp de acum incolo.
Nu va putea concura cu ei fara sa lucreze impotriva sa.Daca va forta intermediarii sa-si
vanda mierea mai ieftin, pretul de achizitie din anul urmator va fi mai mic.Profitul
stuparului nu va mai exista.
Exista totusi un intermediar impotriva caruia stuparul ar trebui sa poarte o stransa
concurenta iar acesta este vanzatorul care speculeaza si ascunde consum ul de miere.
Stim bine ca nu e xista un pr êt uniform pentru mierea de pe piata. Cum ar trebui sa o
clasifice stuparul ?
1

In Franta exista doua sortimente de miere bine clasificate : mierea de spartceta, foarte
alba, fara vre-un gust anume, miere num ita ,, Gatinais’’, si miere poliflora, mai mult sau
mai putin colorata, mai mult sau mai putin aromata, num ita miere ,,Narbone ’’.
Vreau sa mentionez, num ai ca sa va reamintesc, mierea de faneata, num ita ,,Landes’’, si
mierea de hrisca, num ita miere ,,Brittany’’
Acele sortimente de miere de culoare rosu i nchis si gust iute nu sunt sortimente de masa
ci doar de facut turta dulce.
E nor mal ca mierea Gatinais sa aibe pretul cel mai mare.Ca stupari , ar trebui sa ne
clasam mierea mai intai in categoria Narbone .
In vanzarea mierii, cea mai mare problema o constituie zaharul, al carui prêt e mai mic
iar manipularea infinit mai usoa ra.Cum sa facem oamenii sa aprecieze valoarea mai
ridicata a mierii ?Aratandu-le calitatile sale supe rioare de sanatate, comparativ cu
zaharul.
Numai ca sunt em putin inarmati sa demonstram marile beneficii in sanatate ale mierii
numite Gatinais. Care cu siguranta, nu a re defectul ca ar fi produsa pe cale artificiala dar
nu-l are nici mierea Narbone a carei aroma e mult mai pronunt ata. Mierea num ita
Gatinais provine in exclusivitate din spa rceta, o pl anta furajera fara valoare terapeutica.
Pe de alta parte, mierea num ita Narbone este culeasa dintr-un num ar nedefinit de plante,
unele dintre ele cu certe calitati medicinale.
Un studiu facut la Universitatea din Wisconsin, de catre prof.Schuette arata, ca cu cat
culoarea mierii este mai inchisa cu atat este mai boga ta in subst ante minerale, fier, cupru
si mangan.Pentru acest fapt mierea inchisa la culoare este benefica pentru prevenirea si
tratarea anemiei cauzata de o proasta nutritie.
Falsificarea mierii
Mierea se falsifica de multa vreme.Herodot cand ne -a amintit de cantitatea imensa de
miere produsa in Lydi a (Asia Mica), a adaugat si faptul ca mare parte din ea era produsa
indust rial.Talmudul, de asemenea aminteste de falsificarea mierii cu faina si apa.
Produc atorii din ziua de azi nu sunt nici ei nici mai cinstiti, si nici mai prosti.Denumirea
de ,,miere de albine’’ nu m ai e suficienta sa ateste o miere naturala din moment ce
stuparii pot face albinele sa falsifice mierea dand-le sirop de zahar.Numai precizarea
,,miere din flori’’va satisface.[….]
St upar it de la distanta
Stupul Popular si modul sau de intretinere va permite sa aveti stupina la o oa recare
distanta.
Primul exemplu
Puteti vizita stupina de doua ori pe an.O data in perioada Pastelui si a doua oara in
August -Septembrie.
Primavara efectuati revizia de primavara si adaugati corpuri. Pe total va trebui sa fiti
generos in adaugarea de corpuri pentru a diminua num arul de roiri naturale.Oricum nu le
veti evita.Pierderea va fi minima comparativ cu cantitatea de miere doba ndita.
In August -Septembrie recoltati asa cum am descris anterior.
1

Al doilea exemplu
Va permiteti sa vizitati stupina doar o da ta pe an, in August -Septembrie.
Pentru inceput recoltati mierea, iar apoi efectuati revizia si curatati fundul , la nevoie, asa
cum se face primavara, verificand pl anietatea asezarii.Adaugati suficiente corpuri. E
recomandat in acest caz sa folositi dispozitive de fixare ale corpurilor

Valoar ea mie rii
Mierea, zah arina si zaharul
Mierea si remediile
Mierea este mai buna decat zaharul
Mierea este un aliment puternic
Mierea este un excellent medicament
C e se mai s pune despre miere
Mierea in alimente
Nuga cu miere
Bezele cu miere
Sirop de miere
Lichior indulcit cu miere
Miere Curaçao
……………….
M ierea in tratarea bolilor
Raceala, bron sita ragu seala
Ulceratii ale gurii, afte
Gripa
Probl eme digestive
Viermi intestinali
Constipatia
Insomnia
Inflamarea ochilor
Ulcere, abc ese
Arsuri
Piele crapat a,matreata
Sapun cu miere
…………………….
1

M iedul
Comentariu
Fermentarea
Gradat ia alcoolica
Temperatura
Metoda t raditionala
Metoda i ndustriala
Metoda n aturala
C eara
Dupa extragerea mierii, raman fragmente de faguri si descapaceala.Dupa transvazarea
albinelor din cosnite, si extragerea mierii deasemenea raman faguri si bucati de ceara.
Se cunosc doua tipuri de ceara pentru prelucrat : ceara uscata (cire en branc hes) si ceara
umeda (cirre grasse ).
Pentru a prelucra ceara in scopul utilizarii ulterioare, aceasta se triaza si se separa de
impuritati : polen, larve, coconi si pupe , praf.
Comentarii
1. Ma i multe metode sunt utilizate pentru pur ificarea cerii cuprinzand topirea, fie prin
caldura solara sau din cuptor, fie cu apa fierbinte.Aceste trei metode se bazeaza pe faptul
ca topirea cerii are loc la 62-64 gr ade Celsius, si ca prin topire are loc separarea spont ana
intrucat ceara este mai usoa ra avand de nsitatea de 0,965 K g/litru.
2. Cu cat temperatura de topire e mai aproape de 64o cu atat calitatea cerii este mai buna .
3. Fonta si vasele din tabla de otel dau cerii culoarea maronie.Mai mult ca sigur, apa
intensifica cantitatea de fier.Vasele din tabla cositorita pot fi folosite.
Topirea cu ajutorul caldurii solare
Topi toare solare de ceara se gasesc pe piata.Se bazeaza pe acelasi principiu ca si
serele.Topi toarele pot atinge 88o
Aceasta temperatura e atinsa mai repede daca sunt vopsi te in negru, da ca au o foaie
groasa de geam, daca mai au si o a doua foaie de geam peste prima, si prin directionarea
topitorului in permanent catre soare.
Aceasta metoda este econom ica si nu a re dificultatile celorlalte.Mai mult, produsul
rezultat este excelent. Dar este indicat mai cu seama descapacelii si fagurilor noi (cire en
branc hes).Impuritatile absorb put in ceara topita.Si nu st iu daca aceasta pierdere de ceara
este mai mare decat timpul scutit si combustibilul. Ma indoiesc.Personal apreciez
topitorul solar.Din pacate nu poa te fi folosit decat vara.
Topi rea in cuptor
Aceasta metoda de asemenea este econom ica, dar de multe ori se intampla ca ceara sa se
arda capatand o c uloare maro inchis si un m iros ne placut.In orice caz, va prezint metoda
de topire in acest fel.Fagurii sunt bucatiti si pusi intr-o sita metalica sau intr-o banala
1

strecuratoare.Dedesubt se pune un va s de dimensiuni apropiate sitei sau strecuratorii cu
4-5 cm apa.Impreuna se pun i n cuptorul de paine, dupa ce a fost scoasa painea, sau in
cuptorul din buc atarie. Dupa ce s-a topit, se lasa la racit, foarte lent, avand gr ija sa nu
agitam vasul ce contine ceara.
Topi rea cu apa f ierbinte
Aceasta metoda este rapida si rezulta o ceara de calitate.Se preteaza la orice tip de ceara
si la orice cantitate. Cu trei zile inainte de topit, fagurii se farama si se lasa in apa.Dupa
trei zile topitul decurge in felul urmator. Topi rea se face pe o plita de bucatarie ; vom
avea insa grija ca bucati de ceara sa nu c ada pe plita pentru ca este foarte inflamabila.[…
.]
S tuparit iar na
Curatatul caturilor
Imediat ce am luat corpurile de la familiile carora le-am dat sa le curete de miere, dupa
extractie, le vom curata de propolis si de ceara ramasa.Noi preferam sa taiem tot fagurele
si sa lasam o fasie de 5 mm pe leat ca starter.
Totusi, fagurii foarte drepti pot fi opriti.
In tot cazul, treaba aceasta trebuie facuta cat mai devreme deoarece ceara trebuie topita
cat mai repede si pentru ca iarna nu pot i manipula fagurii fara sa-i strici.
Pentru a proteja fagurii opriti impotriva gaselnitei, ii vom gaza cu bioxid de sulf.
Pastrarea corpu rilor
Corpurile se pastreaza departe de umezeala si rozatoare. Rozatoarele sunt inebunite dupa
ceara sau chiar dupa lemnul pe care e lipita ceara sau propolisul.
Inspectia echipamentului
Iarna, stuparii pot repara echipamentul vechi, neocupat de albine, poa te face sau poa te
comanda altul nou pe ntru a-l primi la timp.
Timpul liber
Vremea rea si nopt ile lungi ofera timp liber.Stuparii pot profita citind carti si reviste de
apicultura.O recitire il poate face sa inteleaga ceea ce i-a scapat prima data si sa aprecieze
mai bine ceea ce a considerat fara valoare.
De asemenea stuparii pot profita de timpul liber notand toate dificultatile intampinate si
observatiile facute trimitandu-le unui editor sau une i reviste de apicultura.Daca toti ar
face asa, apicultura ar progresa mult mai repede.
Deplasare a stupilor
Daca avem nevoie sa schimbam locatia stupinei o put em face iarna, dupa o pe rioada de
10-15 zile in care albinele nu a u iesit afara, fara nici o precautiune decat aceea de a nu-i
zdruncina.
1

Mie nu-mi place sa mut albinele iarna.O mica lovitura poate desprinde albine sau chiar
regina, puna ndu-le viata in pericol.Eu pr efer sa le mut in lunile calde, incepand cu
Martie, procedand dupa cum urmeaza.
Daca transpor tarea se va face pe o distanta de cel putin trei kilometri, se va asigura
inainte de toate, aerisirea pentru se intampla foarte des ca albinele sa se sufoce pe timpul
drumului.Pentru a-l aerisi, pe timpul transpor tului, stupul se acopera cu o pl asa metalica,
fara altceva deasupra.
Urdinisul se va astupa seara cu o pl asa de metal, iar deplasarea se va face cat mai rapid
posibil, orientand st upii cu fagurii paralel cu drumul si fara socuri, pentru a evita
desprinderea fagurilor.
Daca e vorba de o distanta mai scurta, procedati in felul urmator :
In prima zi, seara, miscati stupii, haotic, spre stanga, spre dreapta etc. fara sa-I deplasati
de pe locul in care stau.A doua zi, schimbati dezordinea, deplasand fiecare stup trei metri,
repetati procedura lucrand de fiecare data seara, modificand de zordinea si tripland
deplasarea in fiecare zi.
Bineinteles, de fiecare data este important sa se evite socurile.
Vara, pentru mutarea pe o distanta sub t rei kilometri, unii recomanda tinerea stupului trei
zile intr-o pivnita intunecoasa.
Lasare a in pace a albinelor
Veti evita zdruncinarea familiei cat de putin.Aceasta e valabil pentru mutarea iarna, care
se poate face in Ma rtie sau Aprilie sau pentru reparatie care ar trebui sa se faca inainte
sau dupa iernare.Orice deranjare face ca familia sa bazaie si sa consum e mai multa
miere.Deschiderea stupilor iarna se va evita indiferent de motiv. Cauzeaza racirea si
consum ul de miere, pe care albinele sunt nevoite sa o transforme in caldura in asemenea
conditii. Iar consum ul de miere este o pierdere pentru stupar.Inainte de toate este
daunator prin extenuarea albinelor. Generatia de vara lucreaza 24 de ore, prntru ca
permit conditiile exterioare.
Generatia de iarna trebuie sa previna extenuarea, prin repaos total, pentru a preintampina
degradarea sanatatii familiei. Hai sa respectam Legile Naturii.Et vidit Deus quod e sset
bonum (Gen.).Iar pacea sa insoteasca albinele iarna.

M etoda n oastra este economic a
Putem acum vedea ca Stupul Popular este econom ic prin modul sau de lucru si prin
constructia sa, de care abia am discutat.
Este econom ic deoarece elimina fagurii artificiali, pentru ca va scuteste de o gramada de
timp si pentru ca urmareste sanatatea albinei.
Elimin area foilor artificiale
Fagurii artificiali sunt scumpi.Sa nu m ai pune m la socoteala timpul pe care il ia pana ii
montezi.
1

Stuparul trebuie sa ia la mana fiecare rama si sa o insarmeze cu 4 sa u 5 sa rme de
otel.Sarmele trebuie sa fie foarte subt iri si bineinteles si foarte bine intinse. Pentru a fixa
sarma in fagure, stuparul trebuie sa incalzeasca un pi nten si sa o preseze pana se ingroapa
in ceara, dar nu a sa de tare incat sa taie foaia de ceara. Atunci cand se intampla ca
stuparul sa taie foaia de ceara, ceea ce se intampla des, trebuie sa o arunce la topit, si sa o
ia de la capat cu alta. Daca stuparul e preocupat si de sanatatea albinelor lui, va trebui sa-
si innoiasa cuibul albinelor in timp de trei ani, adica o treime anual. E clar ca aceasta
munca presupune considerabile cheltuieli si consum de timp pretios. In acelasi timp
suntem fortati sa reducem pretul mierii.Ce ar trebui sa facem ?
Pur si simplu sa renuntam la foile artificiale.
Stuparii insa, insista sa spuna ca foile artificiale sunt econom ice, garanteaza faguri drepti
si reduc num arul de celule de trantori.
Stiu bine ca atunci cand albinele construiesc faguri in extrasezon, c onsum a foarte multa
miere. Chiar daca le-am asigura foi artificiale in aceasta perioada , tot ar fi neeconom ici.
Foile artificiale sunt doar o infima contributie la constructia fagurilor si mai mult de atat,
sunt modificate de albine pe parcursul sau inaintea construirii celulelor.
Nu se pune problema daca sa folosim sau sa nu folosim foi artificiale ci timpul cand
putem determina albinele sa construiasca; si anume la inceputul culesurilor.
Pe perioada abunde ntei de nectar, albinele se epuizeasa asa de mult incat trebuie sa si
consum e mult, in felul acesta nu a u cum sa nu transpire. Iar transpiratia lor este exact
ceara pe care o folosesc la constructia fagurilor, ceara care este pierduta daca fagurii nu
sunt construiti.
Albinele transpira fara sa vrea pe timpul muncii extenuante sau sub soa rele arzator din
timpul anului. Pe de alta parte, au nevoie sa consum e o ba utura potrivita si scumpa.
Ca o concluzie pentru un e xperiment practic facut in apicultura, George de Layens a
scris : la aceeasi produc tie, ai un be neficiu supl imentar lasand albinele sa-si construiasca
singure fagurii. Si isi sprijina aceasta declaratie printr-un citat din Abbe Delephine :
,,Dand la doua familii de aceeasi putere, la unul un c orp cu foi artificiale si la celalalt un
corp cu faguri proaspat extrasi la centrifuga, care il va umple prima ? Din start se obse rva
ca cel de al doile va fi in avantaj fata de primul, albinele avand num ai de umplut celulele
cu miere si de capacit. Expe rimentele pe care le-am facut cu foarte mare atentie mi-au dat
rezultate contrare’’.
Din foi artificiale, rareori sunt obtinuti faguri rezistenti. Foaia de ceara introdusa in stup,
este supusa la doua temperaturi diferite, mai calda sus si mai rece jos, si asta inainte de a
fi cladita si intarita de albine. Pe de alta parte, fagurii construiti de albine sunt extinsi
numai conform necesitatilor lor si complet acoperiti de claditoare, asigurandu-li-se
aceeasi temperatura. Mai mult, albinele nu-si extind fagurii pana nu le asigura grosimea
necesara. Fagurii fiind in acest fel mai robust i si mai apti sa supor te variatiile de
temperatura, daca va fi nevoie. Foile de ceara, e adevarat, pun i n ordine stupul, obligand
albinele sa cladeasca pe directia ramelor.
Noi am obtinut aceleasi rezultate, chiar mai econom ic, aplicand un si mplu starter de 5mm
din ceara naturala pe leaturi.
Foile artificiale nu-si justifica intrebuintarea nici in tinerea sub c ontrol a celulelor de
trantori. Matca (cate una in fiecare stup) este imperecheata doar o da ta in viata pentru
1

4-5 ani. Natura nu poa te prevedea mii de trantori anual doar pentru imperechere. S-ar
parea ca trantorii mai au si un a lt rol in cadrul familiei. In copilarie nu a m auzit niciodata
sa li se spuna masculi sau trantori. Tatal meu, ca si vecinii, le spune au closti.
Eu sunt de parere ca rolul trantorilor este sa tina de cald pui etului cat timp albinele sunt
plecate la cules. Vad dova da in urmatoarele aspecte.
Albinele nu se opresc sa creasca trantori, imediat ce matca virgina a fost imperecheata. O
fac num ai cand culesul inceteaza si nu se mai justifica sa-i mai hraneasca.
Trantorii parasesc stupul doar sa se imperecheze cu matca, num ai pe vreme calduroasa si
chiar la miezul zilei, cand pui etul nu m ai are nevoie sa fie incalzit.
Am obse rvat mereu ca cele mai produc tive familii au avut si o multime de trantori.
Din acest motiv nu sunt de parere ca ar trebui sa reducem num arul de trantori. In orice
caz, foile artificiale nu reduc num arul de trantori. Albinele gasesc o modalitate sa asigure
matca cu celulele necesare. Le fac pe la colturile ramelor; la nevoie largesc celulele de
albine si le fac de trantori. Si fac asta chiar in mijlocul foii. Si sunt si situatii cand m atca
depune oua de albine in celule de trantori.
Simplificarea reviziei de pr imavara.
Cartile de specialitate recomanda deschiderea stupilor primavara din cateva motive :
-sa constati prezenta matcii
-sa apreciezi rezerva de miere
-sa cureti ramele
-sa incepi innoirea cuibului
Prezenta matcii poate fi stabilita si fara sa deschizi stupul.Cu siguranta exista matca in
stupul in care albinele cara polen, da ca intra si ies nor mal si constiincios si daca nu a rata
ca si cum ar fi pierdut o comoara-regina lor.
Rezervele vor fi cu siguranta disponi bile daca au fost asigurate corespunz ator in toamna.
In stupul modern insa, lucrurile aceste nu se pot face fara sa se curete si ramele. Pentru
aceasta, ramele sunt luate una cate una, lemnul razuit de propolis peste tot. Daca nu faci
asta in fiecare an devine imposibil sa le mai scoti fara sa le strici sau fara sa stalcesti o
multime de albine.
Fagurii trebuie reinoiti la 3 ani, cel mult 4. Ma i tarziu de aceasta perioada, camasile
abandona te in celule nu m ai permit o de zvoltare normala a albinelor. Albinele devin
atrofiate si nu sunt bune de nimic, extrem de dispuse sa contacteze orice boala ar
ameninta familia. De cele mai multe ori pe timpul sezonului ramele vechi nu pot fi scoase
din cuib si date la margine. Prezenta mierii sau a puietului va impiedica sa faceti asta,
puietul trebuind sa fie langa cuib, iar mierea langa puiet. Cum asta se intampla des,
primavara ramele vechi sunt inlocuite fara sa se mai dea de o pa rte sau alta a cuibului. E
o complicatie in plus in timpul reviziei de primavara.
Exista de asemenea, pericolul strivirii matcii intre ramele ridicate si peretii stupului. Ori,
la fel, dupa ce rama ridicata pe care era matca, este pusa din nou i n stup, a lbinele
bucuroase ca o reprimesc dupa scurta absenta, o inconjoara complet, bazaind si aproape
sufocand-o.
Trei sferturi dintre pierderile de matci se datoreaza interventiilor in stup.
In orice caz, curatatul si inlocuirea ramelor vechi trebuie sa se faca primavara, in zona
noastra (vorbim de Frant a si de zona unde isi avea stupina abat ele Warre n.tr.) in aprilie,
deoarece in aceasta perioada este mai putin pui et. In aprilie insa, temperatura nu e ste asa
1

de ridicata, si mai mult, interventia in sine ne ia mult timp. Si e posi bil sa nu a vem parte
de multe zile insorute, unde va intre 11 di m. si 2 dupa amiaza pentru a trece prin 50 de
stupi.
Am proiectat Stupul Popular pentru evitarea deschiderii lui primavara, puna nd corpurile
unul peste altul, supl imentand spa tiul de jos si recoltand de sus. Toa te corpurile ne vin la
mana o da ta la 3 sau 4 a ni. Profitam de asta, curatindu-le si scotand fagurii in atelier,
iarna, cand avem timp pentru asa ceva.
Primavara tot ce trebuie sa facem este sa curatam fundul , fara sa deschidem stupul si fara
sa ne facem griji de temperatura de afara sau de strivirea matcii. Aceasta operatiune se
poate face la orice temperatura si la orice ora a zilei.
Simplificarea ext inder ii cuibului
Pe cat de bine le merge la albine iarna si primavara in stupii mici, pe atat de mult au
nevoie de o multime de corpuri, vara.
Avem pe de o pa rte osemnificativa racire a puietului si stoparea extinderii ouatului daca
extinderea se face prea devreme.Pe de alta parte, daca largirea se face prea tarziu albinele
intra in frigurile roitului si nimic nu le va mai opri. Roirea este pierdere. In tot cazul
recolta va fi mai mica.Tehnologia indicata in asemenea situatii este : se pune magazinul
pe corp in momentul in care puietul se extinde pe tot corpul, axceptand ramele marginase
iar dupa umplerea partiala cu miere se adauga urmatorul magazin. Oricul acest sfat nu
evita nici racirea puietului in cuib prin adaugarea magazinului nici munca pe care o
depune stuparul.Va fi nevoie sa deschideti de cateva ori stupii si sa controlati ramele,
tinand cont ca nu toate familiile se afla la acelasi nivel de dezvoltare in stupina.
Aceeasi vigilenta trebuie manifestata si la adaugarea celui de-al doilea magazin.Iata
motive de racire repetata a cuibului lucru ce deranjeaza si supr asolicita albinele si
stuparul.
Abatele Voirnot si De Layens au vrut sa rectifice aceste greseli.
Abatele Voirnot a adoptat o rama mai ingust a pentru magazin, num ai 100m m ; cuibul nu
e atat de racit la adaugarea unui magazin asa mic.Dar raman o m ultime de inspectii de
facut pentru a decide cand sa pui magazinul. De Layens s-a lipsit de magazin si a marit
numarul de rame in cuib pana la 18 in loc de 9.Te oretic, albinele vor ocupa exact spatiul
de care au nevoie. In stupul Layens, pui etul nu e ste racit brusc, ci pierde putin din
siguranta. Problema e doar putin ameliorata.
Pe de alta parte, munca stuparului se mareste.Albinele isi plaseaza o pa rte din miere
deasupra puietului si o pa rte langa puiet. Cum stupul Layens nu a re magazine mierea
ramane pe margini. De fel albinele nu traverseaza mierea ca sa caute noi spatii pentru
puiet sau miere. Prefera sa roiasca. In stupul layens, albinele se incred in ramele umplute
cu miere si dau sa roiasca din lipsa de spatiu chiar cu ramele goale langa ele.Stuparul
evident ca poate remedia aceasta situatie.Daca ridica sau muta ramele cu miere din cuib
si introduc e altele goale, albinele nu roiesc ;cel putin nu di n lipsa de spatiu, da r in atare
situatie problema e mai rea, si ar fi fost mai simplu daca deplasarea s-ar fi facut pe
verticala. Atat pentru albine cat si pentru stupar.
La Stupul Popular putem realiza supl imentarea corpurilor de jos, si asta foarte devreme,
eventual doar o da ta cu mai multe corpuri, functie de starea de dezvoltare a familiei.
Evitam roirea din lipsa de spatiu. Nu ne temem nici de racirea puietului si nici de
deranjarea albinelor ; evitam o multime de incurcaturi.
1

De regula facem aceasta supl imentare cu corpuri in Aprilie, in vacanta de Paste, daca asa
ne convine, si lasam albinele in pace sa-si faca treaba, revenind in August pentru
recoltare, tot in vacanta. In plus, aceasta largire de jos este reala si ofera spatiu disponi bil
la discretie albinelor. In Stupul Popular, ca de altfel in toti stupii, nectarul se depune
prima data pe ramele de langa urdinis, pentru a castiga timp, iar seara o cara aproape sau
langa puiet. Principala cauza a roitului, lipsa de spatiu este astfel cu adevarat diminuata
prin metoda noastra.
Un argument important ca mierea extrasa din stupii nost ri ar fi de o mai slaba calitate ar
fi ca mierea se extrage din fagurii in care s-a crescut puiet si ca ar contine tot timpul
polen. Numai ca in Stupul Popular, polenul dispare odata cu pui etul. Ramane doar o
cantitate mica, atat cat in toti stupii sau chiar in magazine, unde nu se creste puiet.
Cat priveste fagurii in care s-a crescut puiet, acestia schimba culoarea si gust ul mierii
numai in masura in care sunt negre si pline de paraziti iar mierea da sa fermenteze. Daca
metoda noastra va fi urmata, asemenea faguri nu vor aparea. Fagurii vor avea o culoare
usor maronie ( culoarea alunei de copac).
In alti stupi mierea e depozitata mai intai in ramele din cuib unde s-a crescut de
nenumarate ori puiet.Si nu e neobisnuit ca acesti faguri sa fie negri dispusi sa modifice
culoarea si gust ul, si asta deoarece fiind di ficil de reinnoit cuibul, stuparii renunta sa-i
mai inlocuiasca.
Un alt argument impotriva Stupului Popular ar fi ca mierea de diferite sortimente este
amestecata.
Am atins acest subi ect si am mai spus c a doar mierea poliflora este cu adevarat sanatoasa
si merita recomandata. In realitate mierea este amestecata tocmai la extractie. In stup ea
este depozitata una sub a lta, in straturi, incepand de sus i n jos, pr oportional cu
intensitatea culesurilor de peste an. Daca stuparul e interesat sa vina in preintampinarea
clientului, nimeni nu-l impiedica sa scoata num ai un c orp sau doa r cateva rame din cand
in cand.
Nu e de neglijat sa luam aminte ca mierea mai inchisa la culoare, recoltata de regula la
sfarsitul sezonului, este chiar deasupra puietului si va fi prima consum ata pe timpul
iernarii.
Simplificarea recoltarii
In stupul nost ru, ca si in celelalte, interventia trebuie sa se faca folosind fumul. Tot corpul
de sus poa te fi luat sau doa r cateva rame.
Numai in ceea ce priveste asigurarea rezervei de iarna este o diferenta intre metoda
noastra si celelalte, dar in avantajul nost ru.
In ceilalti stupi este absolut necesar sa ridici ramele cand cuibul este blocat sau cand nu
au miere destula. Daca e prea multa miere, dezvoltarea puietului primavara va fi oprita
din lipsa de spatiu, iar iernarea nu va fi reusita.
Albinele se pozitioneaza tot timpul sub m iere. Cu cat este mai multa miere, cu atat mai
mult trebuie sa incalzeasca un spa tiu pe care nu-l folosesc.
Daca nu a u destula miere, trebuie sa le-o asiguram cumva, de preferat puna nd rame,
deoarece in asemenea stupi hranirea este greoaie si mai putin rationala ca la Stupul
Popular. Rezultatul: timp pierdut, puiet racit, albine supa rate.Cu metoda noastra nu e
nevoie sa se ridice surplusul de miere si asta pentru ca surplusul e minim. Trebuie lasati
36 dm p de faguri plini cu miere. In stupul Popular cu faguri ficsi, pe un c orp exista 48
1

dmp de faguri.Diferenta de 12 dm p este parte ocupata de puiet, in asa fel incat mai raman
3-6 dm p de faguri cu miere, ceea ce reprezinta 1-2 kg de miere. Acest surplus poa te fi
lasat fara nici o problema.
Pe de alta parte, daca rezerva de hrana este insuficienta, inca putem evita interventia in
cuib, folosind hr anitorul nost ru spe cial de toamna.Munc a este simplificata.Cititorii vor
intelege, dupa ce reflecteaza, de ce am acordat asa de mare atentie dimensiunii catului.
Pentru a respecta instinctul albinei, sunt em fortati sa marim stupul in vol um si inaltime,
dar pentru a nu c omplica munca stuparului, l-am pastrat in limite rezonabile. Iar aceasta
cale fericita de mijloc am gasit-o dupa nenumarate incercari si erori.
Simplificarea transferului de al bine
Metoda noastra difera de celelalte metode intr-un si ngur punc t: distrugerea puietului.
Puietul nu e necesar pe timpul marelui cules deoarece va ecloza oricum prea tarziu.Ma i
mult de atat, albinele vor avea timp suf icient dupa cules sa creasca un nou pui et. Ce vreau
sa spun e ste ca, puietul va fi crescut chiar din prima zi in care cel vechi a fost distrus.
Puietul este chiar dezavantajos, in perioada culesului tinand m ii de albine in stup, in timp
ce ar fi putut iesi la zbor.Acesta este si motivul pentru care unii stupari incearca sa
opreasca sau sa reduca dezvoltarea puietului pe timpul marelui cules, chiar cu riscul
destabilizarii familiei.
Principalii factori de care se tine cont in dezvoltarea familiei sunt asigurarea hranei si a
adapostului.Este important sa se elimine obst acolele care stau in atingerea acestor
factori.Iar puietul este cel mai important.
Puietul, da, este esential, dar deocamdata are o importanta secunda ra, iar albinele, sunt em
siguri, nu vor uita sa creasca altul, imediat in cules sau dupa aceea, netinand cont de
cantitatea de miere sau faguri existenti.
Simplificarea roitului artificial
Metoda mea de roire artificiala difera de a celorlalti in doua punc te.Evita necazurile
stuparului in ceea ce priveste cautarea matcii si mutatul ramelor.Aceasta munca este
intodeauna dificila si periculoasa. Dificila deoarece, pentru fiecare stupar, matca e acul in
carul cu fan.Periculoasa deoarece prin manipularea ramelor poate fi omorata matca.In
orice caz sunt omorate albine, lucru ce irita toata familia. In acest caz, ca de fapt mereu,
ma preocup sa econom isesc timpul, caldura si mierea din stup, si sa am respect pentru
iritarea albinelor.
Am obse rvat ca si un incepator poate fi la fel de rapid ca si un st upar experimentat.Nu
trebuie sa fii expert in cautatul matcii.
Celule mai mari
Am spus de ja ca albinele trecand pr in faza de cocon la adult, lasa in urma lor camasile
care, treptat, reduc dimensiunea interna a celulei.Aceste albine care eclozeaza, sunt sigur
si mai mici, atrofiate, mai putin apte de munca; cu alte cuvinte primele dispuse sa
contracteze boala si sa produc a epidemii speciei lor.Metodele folosite in Stupul Popular,
permit reinoirea tuturor fagurilor cel putin o da ta la 3 ani. Prin aceasta metoda nu a vem
celule mici.Volumul si greutatea albinelor au si o alta semnificatie. Le ajuta sa aduca mai
1

mult polen vizitand m ai multe flori.Sunt plante spre exemplu, din gama Gura Leului care
au floarea inaccesibila multor insecte. Bonda rii, datorita greutatii lor reusesc sa deschida
aceste flori. La fel pot face si albinele mai mari incarcate cu mai mult polen. Greutatea
lor supl imentara le ajuta in acest caz.
Mai putine interventii in stup
De fiecare data cand de schidem un st up, c hiar in zilele caniculare, racim interiorul, iar
aceasta racire este cu atat mai mare cu cat de mare este interventia sau diferenta de
temperatura.Aceasta racire, care irita albinele si le face mai irascibile, le obliga sa-si
regleze interiorul cat mai rapid cu put inta.Rezultatul este evident: o pierdere de miere
pentru stupar, o risipa neprevazuta de natura, o epuizare inutila a albinelor.Sunt convins
ca inspectiile repetate in interiorul atupului anemiaza albinele, le conduc spre degenerare
si le predispun l a boli, care oricum exista, dar care sunt mult mai frecvente de cand s- au
introdus st upii cu rame mobile si tehnologiile lor.
Si este foarte clar ca metoda noastra evita o multime de interventii in interiorul stupului.
Stupar itul cu r ame este dificil
Abatele Colin scria: Intretinerea unui stup cu rame mobile, pe baza dove zilor celor ce o
practica, cere o inteligenta supe rioara, o adanca cunoa stere a albinei, o m are dexteritate si
vreau sa mai adaug, o gr amada de rabdare. Tot i stuparii au o inteligenta deosebita, perfect
de acord in acest punc t, dar au ei toti rabdarea unui bou si eleganta unei pisici?
Berclepsch merge si mai deparet spuna nd ca printre 50 de stupari cu greu gasesti unul
care sa aibe toate calitatile necesare administrarii unui stup cu rame.
Sunt intru totul de acord cu M. H amel, cand spune : pe aproape toti produc atorii de miere
care asigura cererea, care folosesc un st uparit econom ic si logic si la un pr êt scazut, ii
inscriem in scolala apiculturii cu faguri ficsi ; pe amatorii care vor sa se informeze, sa se
delecteze, sa se amuze, ii inscriem in scoala apiculturii cu rame.
Rame mobile nu exista in stuparit
Ramele din stupii sistematici sunt mobile cand pl eaca din atelierul de tamplarie.
In scurt timp se depune material lipicios intre rame si intre rame si pereti.Albinele depun
propolis din ce in ce mai mult. Nu pierd prilejul sa subl iniez ca curatarea materialului e
mai facila intr-un st up cu faguri ficsi decat intr-un st up cu rame mobile.Fagurii din ceara
nu rezista unei lame de cutit.Propolisul se opune mai mult asa ca uneori lama nu poa te
trece nici printre doua bucati de lemn.
S-a discutat ca in Stupul Popular cu faguri ficsi s-ar formeaza punt i de ceara intre
corpurile supr apuse, albinele avand tendinta sa extinda fagurele de sus pa na il leaga de
cel de jos.
In Stupul Palteau, de care vom vorbi, aceste punt i, intr-adevar se formeaza. In acest caz,
pentru a putea separa corpurile, se petrece intre ele o sarma de otel. Cu siguranta ca prin
aceasta procedura putem strivi matca (mare inconve nient) sau om ora cateva albine (care
le irita pe toate celelalte), scurge mierea, ca atare, furtisag.
Numai ca noi nu a vem aceasta problema in Stupul Popular cu faguri ficsi.Daca, asa cum
recomandam, leaturile se pozitioneaza corect pe acelasi plan vertical, daca stupul e
1

perfect orizontal, albinele nu pot uni fagurii de sus c u cei de jos.Ca sa construiasca
fagurele albinele se pozitioneaza dedesubt, sub f agure.Cand intre fagurele de sus l eatul de
jos raman 4 m m, ele trebuie sa se opreasca.Patru milimetri reprezinta de fapt grosimea
corpului lor.
In mod cert albinele ar fi in stare sa umple golul cu propolis.In acest caz aderenta dintre
propolis si fagurele de ceara nu va fi la fel de mare ca intre propolis si lemn, asa cum se
intampla intre rame si peretii stupului.
Mai mult de atat, la Stupul Popular albinele nu a u niciodata timp sa propolizeze spatiul
pentru ca fiecare corp este recoltat, golit si curatat la fiecare doi-trei ani.
Mai mult, asa cum recomandam, la fiecare deschidere a stupului, cu dalta apicola se va
trece peste felele expuse ale leaturilor si marginile corpurilor. Pe fata expusa a leaturilor
niciodata nu e ste depus f oarte mult propolis, sau nu a tat de mult incat sa faca jonctiunea
cu fagurii de sus.
E adevarat ca recomandam o curatare eficienta a fetei expuse pentru a putea aseza corpul
urmator prin glisare pe orizontala. Pentru ca asezarea prin glisare e de departe mult mai
buna decat asezarea pe verticala.
Esecul stuparitului mode rn
Stupii sistematici cu rame mobile sunt la indemana stuparilor de 50 de ani.O carte
deschisa, se zice, sau cel putin o c arte ce poate fi deschisa cand ai chef. Viata albinei fara
secrete; nu ne opreste nimic sa o ajutam, sa o instruim cum sa-si faca treaba.Altfel,
avantaje mari in practicarea apiculturii.
Multe companii au inceput sa furnizeze acesti stupi impreuna cu num eroasele lor
accesorii. Si in fiecare an stuparii sunt ofertati cu noi modele, spuna nd, m ult mai
produc tive, mai noi, facuti de prelucratori in lemn profesionisti. Ii cunosc foarte bine.
Multe reviste au publ icat carnati de articole pentru al ajuta pe stupar sa deosebeasca
adevarul de minciuna.
Dar in cinci zeci de ani de practicare a apiculturii in marile stupine si obse rvatii printre
numerosii contactati, am fost in masura sa constat ca nici o metoda noua de stuparit nu e
in stare sa se sustina fara cresterea manifestarii bolilor in stupine si ca mierea e dificil de
vandut (in vremuri normale, bineinteles).

Stupinele de tip modern nu au fost in stare sa se sustina
Inca mai cunosc multe stupine de diferite dimensiuni unde cosnitele, de diferite forme,
exista de cateva generatii.Cunosc si profitul unor a dintre ele.Iar acesta depaseste pe cel al
celor mai bune ramuri in indust rie.
Pe de alta parte, pot sa afirm ca nu e xista mari stupine sustenabile.Proprietarii au fost
nevoiti sa renunte la ele pentru ca un i-au hranit.Ori si-au extins afacerea cu tot felul de
alte preocupari, fie ele de dulciuri, mied, vopse le pe baza de ceara,ceruri de
lustruit,echipament apicol etc. Caz in care stupina a devenit de divertisment….
Numai oamenii cu timp disponi bil si trai asigurat sunt in stare sa sustina acesti stupi
moderni, printre ei dascali (profesori), preoti si tot felul de birocrati (buge tari).Si toate
acestea pentru ca acesti stupari din cauza propriilor interese au gasit de cuviinta sa
opreasca birocratii sa mai practice apicultura.
1

Incidenta bol ilor a c rescut in stupinele moderne
Si mie mi-ar placea, sincer, ca stupul sa fie o carte, dar am convingerea ca aceasta trebuie
sa ramana aproape mereu inchisa.Albinelor le place tihna.Astfel incat deschiderea
stupilor este impotriva albinelor.Acest lucru le obliga la o pe rmanenta uzura pentru
reincalzirea cuibului. Cu alte cuvinte, asa cum arat in carte, metodele moderne
suprasolicita in permanenta albinele.Suprasolicitarea conduc e la slabire iar slabirea le
predispune la contactarea a tot felul de boli.Albinele patesc acelasi lucru ca si oamenii.
Reginele crescute, artificial bineinteles, sunt de asemenea o cauza a esecului.Atingem si
acest subi ect in aceasta carte.
Bolilor se dezvolta accelerat in stupinele moderne, mai mult decat toate loca americana,
ingrozitoarea loca.Oamenii apeleaza in zadar pentru vizite distincti veterinari, pentru
remedii renumiti farmacisti, pentru sust inere diversi apicultori.Si asta din cauza ca
focarul trebuie eliminat. Haideti sa incetam sa mai mergem contra instinctului albinelor.
Haideti sa incetam sa le tot ignoram nevoile.Haideti sa obtinem albine sanatoase in
cosnite si mai presus de orice, haideti sa nu le mai hranim cu zahar.
Scriitorul Caillas a conda mnat Stupul Popular pentru ca impiedica, intr-un fel, aproape
toate aplicatiile moderne, care sunt viitorul apiculturii.
Eu insa nu e zit sa subl iniez ca tocmai metodele moderne vor conduc e stuparitul spre
pieire si num ai stiubeele si Stupul Popular il vor mai salva.
Mierea e dificil de vandut
Mierea este singurul indulcitor sanatos;asta e un lucru cert.Numai ca zaharul e asa usor
de manevrat incat e preferat de ignoranti sau de gospodi ne lenese. Si e si intr-atat de
ieftin incat sa fie preferat de saraci, tineri si batrani.
Ce ar trebui facut? Sa produc i mierea ieftin incat sa o vinzi la pretul zaharului si cu profit
rezonabil.In felul acesta mierea isi va reface clientela printre oamenii intelepti din toata
lumea.
Poate fi atins acest obiectiv? Da, eu cred ca se poate.Dar in conditiile in care stuparitul se
va practica in stupi mai putin scumpi si avand la baza tehnologii mai econom ice in ceea
ce priveste timpul stuparului si cu mai mare respect pentru nevoile albinelor.

Stupul Popular nu reprezinta o r evolutie in stuparit
Dupa prima editie a acestei carti, oamenii mi-au spus c a Stupul Popular reprezinta o
inova tie, o adevarata revolutie in stuparit.
Nu, nu e .
Pentru a construi Stupul Popular, m-am inspirat de la cosurile din paie in care albinele au
trait de secole. M-am inspirat de asemeni si de la cel mai natural stup, c u siguranta cel
mai vechi, anume scorbura de copac. Am studiat de asemenea Stupul Dadant si opone ntii
sai: Stupul Sagot, Voirnot si Layens.
1

Stupul Piramidal
Iata cateva extrase dintr-o carte din Biblioteca Nationala: Stupul Piramidal, o m etoda
simpla si naturala pentru o c ontinua e xtindere a familiei de albine si obtinerea, functie
de familie, in fiecare toamna a c ate unui cos de ceara si miere, fara c ontaminare, fara
puiet si cateva roi uri pe deasupra.( C. Decouedic, Presedintele Cantonului
Maure,Departamentul d’Ille-e-Vilaine,Paris 1813)
,,Prima data despre constructia Stupului Piramidal.
In conditii de salbaticie, albinele cladesc de sus i n jos, ni ciodata de jos in sus, a tat cat le
permite spatiul ocupat.
Cladind in jos, isi lasa munca inceputa pentru mai tarziu, sa continue atunci cand m atca,
creind suf icienti descendenti, va avea nevoie de un nou spa tiu de ouat., sub pr otectia
intregii familii.In anul urmator nu ga sesti puiet sau albine in partea de sus a
fagurilor.Sunt plini cu miere.
Acesta e sistemul de lucru in salbaticie, si nu e dificil de aplicat aceasta arta de distribuire
facand si utilizand trei corpuri la fiecare revenire a primaverii, une le peste altele in stil
piramidal. Cel de sus, l iber de albine si puiet, plin cu miere, in fiecare an este la dispozitia
stuparului.
Este suficient sa adaugi cate un c orp in fiecare primavara dedesubt, pentru ca albinele vor
ocupa acest spatiu peste an, um pland cel de sus c u miere.
Primavara vom avea trei corpuri unul peste altul, iar toamna il vom lua pe cel de sus.
Iar acest lucru va continua mereu in fiecare primavara, cand vom adauga de fiecare data
un corp sub c ele doua lasate peste toamna si iarna si il vom lua pe cel de sus, t oamna.''
Stupul Piramidal este de 9, 10 sa u 11 t oli in diametru si 27, 30 sa u 33 t oli inaltime, adica
297m m in diametru si 891m m inaltime utila interioara, cam 20,5 l itri pe fiecare corp.
Stupul Palteau
O alta lucrare a fost publ icata la Metz de Jose ph C olignon, i n 1756, sub t itlul Noua
constructie de stupi din lemn, incluzand si metode de adm inistrare ale albinelor,
inventata de M.Palteau, Primul secretar al Biroului General de Aprov izionare din Metz.
Iata principalele punc te comune cu care se apropie de Stupul Popular:
Un stup este compus di n cateva corpuri supr apuse, patrate in sectiune, interschimbabile si
de aceleasi dimensiuni.
Autorul scrie la pagina 35:,,Pot, de asemenea, sa ajustez dimensiunea stupului la marimea
roiului; un c orp sau doua , mai multe sau mai putine, pentru a forma stupul ales, o c asa
foarte potrivita pentru familia ce urmeaza sa o locuiasca.El scrie:Acest lucru evita nevoia
de stupi de marimi diferite pentru roiuri de marimi diferite.Un stup este: un pied* [pied,
du roi=picior=324,83m m] in patrat si trei pounc es* [pounc e=inch=27,069m m] inaltime,
incluzand un f und c u o gr osime ce ar trebui sa fie de trei lignes*[lignes=linie=2,256m m].
Fiecare fund de corp, care se pune de fapt peste fiecare corp, are o de schidere patrata de
7,5 inch, si este prevazut cu mai multe gauri prin care albinele pot comunica dintr-un
corp in altul fara sa faca ocolisuri.
Albinele isi fixeaza fagurii de acest tavan asa cum o fac de leaturil ce par sa fi fost
introduse de Della Rocca.Deschiderea patrata din mijoc permite albinelor sa-si continue
fagurele din mijloc, fara spatiu si matcii sa coboa re dintr-un corp in altul.Pentru a putea
1

separa corpurile, autorul foloseste o sarma de otel, ca si cum ai taia o buc ata de
branza.Fiecare corp ,,are propriul urdinis.Atunci cand se supr apun m ai multe corpuri este
lasat un si ngur urdinis, cel din corpul de jos’’.Acum nu m ai e nici o problema legata de
acest detaliu important intrucat urdinisul e decupat direct in soc lu.
Tot ansamblul se aseaza pe o ,,dusum ea’’ din scandura, inclusiv fundul fiecarui corp,
formand un f und dubl u.Tehnologia de lucru difera prin acest aranjament iar hranirea se
face pe jos, pe ntru a nu raci puietul.Recoltarea se face de sus.A utorul afuma albinele pe
sus pe ntru a le face sa coboa re in corpul de mai jos.La pagina 32 e l scrie:Le oblig sa
coboa re in corpul de jos pe ntru a-mi da libertatea sa lucrez in pace.In felul acesta ma
asigur ca recoltez cea mai buna miere care se afla in partea de sus, si sa le-o las pe cea
mediocra, suficienta sa ierneze.Nu-mi fac probleme cu manipularea puietului, intrucat
acesta se afla intodeauna in corpul din mijloc si in cel de jos.
Avem parte aici, dragi cititori, de un st up pr actic si logic.Nu e perfect dar defectele sale
sunt minime.Eminentii stupari ca de Layens, A bbe Voirnot si Abbe Sagot trebuiau doa r
sa le diminueze sau sa le elimine.Daca acesti maestri ar fi perfectionat acest vechi stup
frantuzesc in loc sa se lupte cu Stupul Dadant, ar fi fost ca si cum eu as fi gasit Stupul
Popular, deja in forma lui actuala.As fi salvat 20 de ani de cercetare si cheltuiala.
Daca, pana la urma, Stupul Popular se detaseaza de cel al lui de Layens si Voirnot, nu e
mai putin adevarat ca are aceleasi principii ca stupii Decouedic si Palteau.
De Layens a gandit ca metodele moderne cer prea mult timp si cheltuiala din partea
stuparului.Abatele Voirnot si Sagot, din contra, sau gandit la instinctele si nevoile
albinei.Propriile noaste studii ne-au condus c atre aceleasi concluzii.
De Layens, A batele Voirnot si Abatele Sagot, trebuie sa fi stiut de stupii Decouedic si
Palteau.Acesti stupi nu e rau asa de uitati in vremurile lor ca in ale mele.Nu ca nu a u
crezut, ar fi trebuit sa-si bata capul cu el.
Fascinati de neindoielnicul avantaj al centrifugii si crezand ca e facuta doar pentru rame,
nu au facut altceva decat sa-si piarda timpul facand st upi cu rame.Nu au avut timp sa-si
recunoa sca greseala si sa porneasca la un nou i nceput.
Venind dupa ei, am profitat de susc esele si esecurile lor.E ca si cum as fi urmat o alta
cale pentru a atinge acelasi scop.Si cred ca l-am atins.
De Layens, A batele Voirnot si Abatele Sagot au dreptul nestirbit de a primi recunost inta
stuparilor,si in spe cial a mea.Prin publ icarea acestei carti, am continuat munca lor.
Voi fi eu auzit? Cu siguranta nu.
Anatole France scria: Daca incerci sa-ti inveti profesorul, reusesti doar sa-l umilersti si
sa-l supe ri.Anatole France avea dreptate sa generalizeze.
Sunt si oameni mai mult inteligenti decat mandri. Ma adresez lor.
In orice caz, am satisfactia de a fi in stare sa spun, l a sfarsitul zilelor mele, ca am muncit
pentru intoarcerea catre pamant. Pentru ca sunt un fiu al pamantului si discipolul marelui
Sully.
Poetul care a spus: ,,Sa apuci batranetea inseamna a trai mai mult decat unii prieteni.Sa
apuci batranetea inseamna sa traiesti mai mult decat copacul pe care l-ai sadit.Sa apuci
batranetea inseamna sa apuci sa-si implinesti amagirile.Da, cu cat mai mult cu atat mai
pacat.Dar, sa apuci batranetea inseamna si sa te bucuri de experienta.Sa apuci batranetea
inseamna si, de multe ori, sa-ti atingi scopurile pe care le urmaresti de mult timp.Sa apuci
batranetea inseamna si, une ori, sa reusesti a fi de folos m ulta vreme.Dulce batranete!’’

1

Apicultura intensiva
In stuparit, ca mai in toate dom eniile de activitate, e loc de catarat pentru milioane.Cu
regret spun c ititorilor mei ca acest catarat este un c atarat spre nereusita.
Am fost candva tanar.Credeam ca pot creste matci cu suc ces. Numai ca am constatat ca
in loc de unele bune , am crescut mediocre sau chiar proaste. Am abandona t aceasta
practica pentru ca am vrut sa fiu one st cu mine insum i.Am practicat metoda familiilor
unificate cu cat comun (Capuc ine d”Ange rs).Extraordinar de costisitoare, efort enorm,
familii orfane nenumarate, rezultate indoielnice, in tot cazul, mai mereu nesatisfacatoare.
Am abandona t metoda care oricum nu a mai fost practicata de multa vreme.
Nici metodele de apicultura moderne nu m a atrag: hraniri de stimulare, gratie
despartitoare pentru matci, incalzirea stupului, sistemele cu doua matci, etc.etc.
Supr asolicitarile slabesc septelul.
Am vazut cercetari concrete in fermele de pui, spre exemplu. Au fost obtinute specimene
cu inalta produc tivitate.Pe de alta parte avem infirmitati, slaba rezistenta la boli,
mortalitate greu de anticipat. Pe ansamblu, rezultatele de supr aproduc tie sunt diminuate
de aceste aspecte iar fondul genetic distrus. D upa cum vad eu, si noi procedam la fel in
apicultura. Deja manifestarea locii americane este notabila. Familiile slabite nu se mai
pot lupta cu boa la care vine peste ele. Cunosc ferme de pasari ouatoare. Produc tia este
minuna ta din noi embrie pana in februarie. In martie ouatul inceteaza iar pasarile mor,
daca nu sunt sacrificate pentru consum . Pentru a repopul a halele se apeleaza la alti
furnizori.
Iata de ce sunt convins ca stuparitul modern va migra catre succesul obtinut de stiubee si
Supul Popular, singurele care pastreaza nealterat fondul genetic.
Frecventele variatii de temperatura racesc stupii supr asolicitand albinele sa-si refaca
microclimatul.Frecventa deschidere a stupilor mareste supr asolicitarea familiilor cu atat
mai mult. In fine, cresterea arificiala a matcilor, practicata in apicultura intensiva, da
matci mediocre sau inferioare calitativ.Din nou nu sunt motive benefice pentru fondul
genetic.
Ca rezultat, oamenii vor lucra num ai cu albine slabite, lucratoare anemice, incapabile sa
reziste bolilor si mai ales Loc ii americane.
Apicultura intensiva cr este riscul profitului
Scopul practicarii apiculturii intensive este de a obtine un num ar cat mai mare de albine
inaintea inceperii culesului.Este modul cel mai limpede de a obtine produc tii mari.
Inceputul culesului insa nu poa te fi anticipat cu exactitate cu o luna inainte. Poti avea
parte de 8 zile reci sau calduroase care te arunca cu doua saptamani mai devreme sau mai
tarziu cu culesul.Din acest motiv stuparii sunt bine pregatiti mult mai devreme sau mult
mai tarziu; ce risipa de efort daca sunt gata prea tarziu sau ce impova rator daca sunt gata
prea devreme, fiind obl igati sa le sustinem cu hraniri artificiale.
Prac ticarea api culturii intensive este periculoasa
Suprapune rea familiilor una peste alta este cea mai periculoasa dintre toate.Primavara
avem dese scaderi de temperatura.Familiile aflate jos au cel mai mult de suferit prin
racirea puietului cu toate consecintele sale.
1

Prac ticarea api culturii intensive este foarte costisitoare.
La aceste metode intensive se preteaza de regula stupii foarte scumpi. In tot cazul avem
nevoie de materiale auxiliare care sunt si ele foarte scumpe. Toate acestea necesita
investitii mari care reduc sever profitul real.
Ori, sa manipulezi stupii de asa maniera intensiva, trebuie sa fii hamal de piata sau sa ai
ajutoare cu brate puternice. Nu este de uitat propolisul care lipicios, complita toate
lucrarile.Aceasta complicatie mareste efortul.
Prac ticarea api culturii intensive ia o gram ada de timp.
Toate metodele intensive necesita o sum edenie de munci. Egalizarea stupilor ea insasi
cere un e fort asa de mare incat stuparului ii va fi imposibil sa mai faca si altceva.Nu e
cazul pentru cei mai multi stupari.De regula stuparitul este pentru ei o a doua munca.
Este de luat in calcul ca practicarea apiculturii intensive irita albinele, desele deschideri
ale stupilor lasand ur me adanci in sanul familiilor, prin racirea puietului si supa rarile de
rigoare.
Fara sa-mi fie frica de critici pot afirma ca administrarea a patru familii in sistem intensiv
echivaleaza cu munca intreaga pentru o st upina in sistemul Stupului Popular.De la o
asemenea stupina veti doba ndi mai multa miere si cu mai putina bataie de cap, in spe cial
daca veti utiliza metoda de Pionierat, o m etoda ce nu pr esupune nici o supr asolicitare
pentru albine.Ea elimina temporar punc tul mort al familiei (cresterea puietului) si le
directioneaza catre cules.
Stupar itul in pas toral
Stuparitul in pastoral constituie o buna modalitate de marire a produc tiei.Prin practicarea
lui albinele au posi bilitati succesive de cules: rapita, sparceta, salcam, tei, hrisca, flora
salbatica etc…etc…
Singura problema este sincronizarea transpor tului cu infloritul plantelor.Iar Stupul
Popular este perfect pentru a face asta. Stupii sunt plasati pe platforma pe doua randuri
cu urdinisele spre exterior.E posi bila prevederea unui coridor intre randuri,caz in care
latimea totala a platformei va trebui sa fie de 1,6m .Personal cred ca ar fi bine ca stupii sa
fie prevazuti din start cu corpuri, coridorul nefiind ne cesar, latimea totala ramanand la
1m. Pe lungime nu e ste necesar un spa tiu mai mare de 600m m pentru fiecare stup.Est e de
dorit ca ici-colo sa fie gauri in dusum ea pentru scurgerea apei. Fundul se prinde direct de
dusum eaua platformei cu doua cuie sau doua holsuruburi. Ce este important este ca intre
fund si corp si intre corpuri sa existe sisteme de blocare.
In functie de perioada din zi cand este efectuata stramutarea, utilizati urdinisul cu gauri
sau podi sorul din plasa. Odata ajunsi la destinatie folositi acoperisul nost ru intr-o
apa,care permite scurgerea apei spre spate. Dupa terminarea culesului va deplasati cu
platforma pentru extractie, acolo unde aveti amenajat.
Aprecierea cant itatii de m iere
Am descris deja cum poate fi apreciata cantitatea de miere prin cantitatea de dmp de
miere capacita.Unii stupari gasesc aceasta metoda greoaie.Am prevazut un c antar tripod
1

pentru ei.El cuprinde un tripod, o pl atforma de sustinere a stupului, un c antar cu arc si un
levier.
C um sa folosesti tripodu l
Dati jos capacul si cutia podi sor.
Avem de a face cu un st up ce contine doua corpuri cu faguri trasi.Unul este cu miere si
celalalt cu pui et. Ideea este sa aflam cata miere exista. ( neavand poza t ripodul ui pot
doar sa spun c a stupul ramane suspe ndat intr-un carlig ce are la randul lui un c antar cu
arc de greutate adecvata, dupa c are urmeaza apre cierile). Un stupar ce detine mai multi
stupi standardizati de acest fel, va cantari cat are mai multi stupi goi si va face o medie a
greutatii in lemn.Dupa care, scadeti din greutatea totala 8 Kg pentru faguri complet trasi
in doua corpuri si 2 Kg pentru albine plus pui et. Se va urmari sa ramana o cantitate de 12
Kg miere pentru iernat. In caz de lipsa, ceea ce lipseste va fi completat cu sirop.
Hranitorul special descris mai sus e excelent pentru asa ceva. Siropul de zahar va fi depus
primul de jos in sus a stfel ca va fi si primul care se va consum a peste iarna.
C oncluzii:
Stupul Popu lar este un stup logic
Econom ic ca forma, econom ic ca metoda de lucru, Stupul Popular este cu adevarat un
stup logic.
Iarna, ghe mul de albine are forma de para cu codita in jos.Ghemul isi permite sa se miste
in continuu. A lbinele din centru urca si consum a foarte putina miere. Incalzite prin acest
consum , coboa ra spre periferie si isi incalzesc surorile. Mai tarziu urca spre rezerve si fac
acest lucru atata timp cat dureaza iarna.
Si este important ca acest stup e suficient de inalt incat sa permita amplasarea rezervelor
langa ghem, dar nu a tat de larg incat sa oblige albinele sa se mute lateral dupa mancare.
Intr-o situatie ca aceasta, niciodata marginile nu vor fi la fel de calde ca partea de sus.
Fata de ramele lungi si ingust e, Stupul Popular are o evidenta supe rioritate, pentru ca are
doi faguri supr apusi, cu o latime de 300m m si inaltime totala de 420m m.
Iarna albinele nu a greaza umiditatea. In stup insa este umiditate din abunde nta tot
timpul.Ea vine din exterior odata cu nectarul si este produsa prin evaporarea acestuia si
respiratia albinelor. Intr-un st up larg, aerul umed coboa ra de pe ghem, care este o sur sa
de caldura, dupa care in contact cu peretii si ramele exterioare cuibului, se transforma in
mucegai in detrimentul sanatatii albinelor. Intr-un st up ingust , cum e Stupul Popular,
aceasta umezeala nu poa te trece prin ghe m.
Nefiind frig nu e ste nici conde ns.Umiditatea ramane deasupra cuibului si urca prin panza
de sac ce acopera ramele, in podi sor, care e plin cu material absorbant. Acest flux de
circulatie este controlat de albine prin adaugarea sau diminuarea propolisului de pe panza
de sac.
Din nou a cest argument se prezinta impotriva podi sorului din lemn sau panza imbibata cu
ulei, si din nou i mpotriva unui stup larg cum e Dadant. De aici supe rioritatea unui invelis
mic din panza.
In sezoane bune , albinele mentin suf icienta caldura pentru incalzirea puietului (oua si
1

larve). Evi dent pot mentine mai bine aceasta caldura pe o supr afata de 300x300m m decat
pe 450x450m m.
Iata iarasi supe rioritatea Stupului Popular.
Vara, da, albinele au nevoie de mult spatiu si acesta variaza foarte mult.Noi putem oferi
acest spatiu din abunde nta si la timpul potrivit, marind vol umul stupului de jos in sus c at
dorim, fara pericolul sa racim cuibul.
Stupul Popular nu transforma piatra in miere; nu o sa va dea miere fara sa faceti efort.
Nu.
Stupul Popular va va face econom ii de bani si de timp si de cateva Kg de miere in fiecare
iarna. Intr-un cuvant Stupul Popular este un st up pr actic si logic.Va va aduce bucurie Dvs
si albinelor dvs.
De aceea, lucrand cu Stupul Popular cu faguri ficsi, veti asigura cu certitudine cea mai
logica si placuta casa albinelor dvs. dr agi- aceste benevole mesagere, inmiresmate cu
germenii vietii, mai inaripate decat vantul, pricepute si de incredere, care infrumuteseaza
neincetat natura nemuritoare.[……]
De aceea du-te, Stup Popular, du-te in toate gradinile din Franta.Du-te si daruieste
copiilor sandwichi-uri hranitoare facandu-i sa creasca sanatosi la trup si la minte.Du-te si
adu-le tuturor aminte de nevoia de a munci, de blandetea coeziunii, de frumusetea
devotamentului, succesul nenumaratelor familii.Du-te si umple fiecare casa cu miere si
fericire.Mella fluunt tibi.
METODA SIMPLA ECONOMICA SI PR ODUCTIVA
FARA RAME-FARA FOI ARTIFIC ILAE-MUNCA PUTINA
Incredere tradat a
Stupul Popular a fost copiat in multe regiuni si se vinde sub di ferite denumiri: Stupul
Popular, Stupul Warre, Stupul tip Warre.Cu siguranta, persoane fara scrupule i-au atribuit
propriul num e, facandu-i reclama cu doua caracteristici: fara rame, fara faguri artificiali.
Am vazut cativa dintre acesti stupi.In general nu pr ea sunt atent construiti. Cativa le-au
facut modificari bizare, departe de a-i fi inbuna tatit.Unele dintre ele chiar prostesti, care
nu m ai permit aplicarea tehnologiei noastre.
1