Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UESEE si propunere de model pentru aplicare in Romania Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa [609872]

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

1

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in
UE/SEE si prop unere de model pentru aplicare in
Romania

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
2

INDEX

A. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….4

B. INTRODUCERE……………………………………………………………….5

B1. Avantaje ale introducerii impozitului pe tonaj…………………5
B2. Modele de impozit pe tonaj………………………………………..6

C. MODELE APLICATE IN DIFERITE STATE UE/EEA……….…………….7

C1. MODELUL ELEN…………………………………………….………..7
I. Cipru…………………………………………………………………7
II. Grecia ………………………………………………………………..8
III. Malta ……………..…………………………………………………10

C2. MODELUL BRITANIC ………………..…………………………….11
IV. Polonia ……………………………………………………………..11
V. Portugalia ………………………………………………………….11
VI. Belgia ……………………………………………………………….12
VII. Danemarca ..………………………………………………………13
VIII. Germania …………………………………………………………..13
IX. Irlan da………………………………………………………………14
X. Italia …………………………………………………………………14
XI. Spania ………………………………………………………………15
XII. Suedia………………………………………………………………15
XIII. Marea Britanie …………………………………………………….16
XIV. Franta ……………………………………………………………….16

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

3

C3. VALOAREA MEDIE EUROPEANA A TAXEI DE TONAJ ….…17

D. FACILITATI PENTRU PERSONALUL NAVIGANT ……………………..18

E. OBLIGATII PRIVIND TRAININGUL SI ANGAJAREA ……………..……18

F. MODELUL PROPUS PENTRU ROMANIA ..……………………………..19
F1. Consideratii generale ………………………………………………19
F2. Valoarea propusa a impozitului pe tonaj ………………………19
F3. Corectii in functie de varsta navei ………………………………20
F4. Alte facilitati propuse………………………………………………20
F5. Impozitul pe profit ………………………………………………….20
F6. Taxa pe valoarea adaugata ………………………………………..21
F7. Deduceri pentru personalul navigant ……………………………22

G. IMPACTUL ASUPRA BUGETULUI DE STAT SI A UE ………………..23
G1. Venituri la bugetul de stat din impozitul pe tonaj …………….23
G2.Venituri la buget din salariile navigatorilor …………………….23
G3. Crearea directa de locuri de munca …………………………….24
G4. Venituri totale cumulate la bugetul de stat …………………….24
G5. Impact general estimat asupra economiei romanesti ……….25

H. CONCLUZII …………………………………………………………………..27

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
4

A. BIBLIOGRAFIE

In realizarea acestui studiu am utilizat in principal, dar nu exclusiv,
urmatoarele surse de informare :

1. Oxford Economics, The Economic Value of European Shipping
Industry – ECSA Report 2014;

2. Shipping Industry Almanac, 2014;

3. Deloitte, Shipping Tax Guide;

4. Deloitte, Cyprus Tonnage Tax System;

5. PriceWaterhouseCooper, Opportunities and Challengrs for Shipping
Industry ;

6. NEXIA International, Tax Link May 2018;

7. Decretul Consiliului de Miniști 92/13 nov. 2018 – Portugalia;

8. Marta Maritime Directory by Victor Calleja

9. Merchant Shipping Act, Legea 128/2008 – Malta

10. Decizia Comisiei Europene din 18 decembrie 2009 privind ajutorul de
stat C 34/07 (ex N 93/06) referitor la introducerea unui sistem de impozitare
pe tonaj în favoarea transportului maritim internațional în Polonia.

11. URL: ec.europa.eu

12. URL: www.emsa.europa.eu

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

5
B. INTRODUCERE

B1. Avantaje ale introducerii impozitului pe tonaj:

1. Introducerea impozitului pe tonaj se situeaza in liniile politicii pe
transporturi a UE.

Uniunea Europeana controleaza aproximativ 39% din flota mondiala (in
TDW) in termeni de capital, totusi, aproximativ 54% din flota europeana se
afla sub alte pavilioane.
ATRAGEREA DE NAVE SUB PAVILION EUROPEAN SI ANGAJAREA DE
PERSONAL NAVIGANT DIN UE ESTE UN DEZIDERAT AL POLITICII PE
TRANSPORTURI A UNIUNII EUROPENE!

2. Introducerea impozitului pe tonaj este un avantaj pentru bugetul de
stat si economia romaneasca.

In ceea ce priveste Romania, actualmente nu detine nicio nava comerciala
operabila sub pavilion Romanesc, motiv pentru care acordarea de facilitati
se refera la afaceri viitoare, tocmai cu sc opul de a le atrage in Romania.
Tonajul total al Romaniei raportat la International Maritime Organisation este
de 75.000 TDW (sub locul 100 la nivel mondial), format exclusiv din nave
tehnice.
In plus, dezvoltarea afacerilor in domeniul maritim va avea imp act pozitiv si
asupra altor activitati adiacente: operare navem operare marfuri, trafic
portuar, afaceri de comert, asigurari, juridice, constructii si reparatii nave si
activitati conexe etc.
BUGETUL DE STAT NU VA PIERDE NICIO TAXA, DEOARECE, PENTRU
ACTIV ITATILE ELIGIBILE PROPUSE, ASTAZI SE INCASEAZA TAXE
ZERO!
(Avantajele integrale vor fi detaliate de catre initiator in expunerea de motive
a propunerii legislative).

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
6
B2. Modele de impozit pe tonaj
La nivelul UE si SEE existǎ aproximativ 20 de state care acorda facilitati
fiscale navelor operate sub pavilioanele lor (am identificat 18 in acest
studiu) , prin scheme aplicabile pentru perioade de 10 ani.
Toate au introdus impozitul pe tonaj ȋn locul impozitului pe profit, la
care se adaugǎ diverse facilitǎți privind investitiile, amortizare
accelerata s.a.
Exista doua modele de taxe de tonaj la nivel UE /EEA : modelul grecesc si
modelul britanic.
1. Mode lul Elen (am i dentificat 3 state: Grecia, Malta, Cipr u) – care
calculeaza taxa pe tonaj ul net /an. (TT/ NT/year) .

Caracteristici:
Sistemul este mai dificil de aplicat si include in general taxe cumulate de mai
multe tipuri.
Nivelul ttal al taxelor aplicabile pentru NT se situeaza sub media UE /EEA .

2. Modelul Britanic (am identificat 15 state: Belgia, Danemarca, Finlanda,
Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia,
Portugalia, Spania, Suedia, UK ) – care calculeaza taxa pe tonaj ul net /zi.
(TT/NT/day).
Caracteristici:
Sistemul este mai simplu de aplicat si include o taxa anuala unica.
Nivelul total al taxelor aplicabile pentru NT se situeaza in general in media
UE si peste media UE /EEA .

Odata cu taxa de tonaj unitara fiecare stat aplica diverse reduceri si facilitati
aditional e (identificate in parte in acest studi u), scutiri de TVA la operatiuni
asupra navelor eligibile, scutiri de impozit pe profit, deduceri la impozitul pe
profitul investit in nave, reduceri de taxe pen tru personalul navigant angajat
s.a.

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

7
C. MODELE APLICATE IN DIFERITE STATE UE/EEA

C.1. MODELUL ELEN :

I. Cipru :

În Cipru o navǎ poate cumula mai multe taxe pe tonaj .
Taxa e ste calculata pe an /NT.

1. Impozit pe tonaj anual/100NT pentru Owner/Charterer :

0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 25,001 – 40,000 > 40,000
€36.50 €31.03 €20.08 €12.78 €7.30

Calcul taxa anuala pentru o nava de 50.000 NT/an:
10 x36,5 + 90 x 31,03 + 150 x 20,8 + 150 x 12,78 + 10 x 7,30 = 7381,20
Euro /an

2. Impozit tonaj anual/400NT pentru Ship Managers :

0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 25,001 – 40,000 > 40,000
€36.50 €31.03 €20.08 €12.78 €7.30

Calcul taxa anuala pentru o nava de 50.000 NT/an:
2,5 x 36,5 + 22,5 x 31,03 + 37,5 x 20,8 + 37,5 x 12,78 + 25 x 7,30 = 2231,18
Euro /an

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
8
3. Calcul t axa cumulata de tonaj anuala pentru o nava de 50.000 NT :

7381, 20 + 2231,18 = 9612,38 Euro/an

La aceasta taxa Cipru aplica o corectie in functie de varsta navei:

Varsta navei (ani) Corectie (%)
<5 – 30
5 – 10 – 15
10 – 15 – 10
15 – 20 0
20 – 25 + 5

Alte facilitati aplicate:
Reducere de 12,5 la suta pentru nave operate de management UE.

II Grecia:

Taxa se calculeaza anual, aplicabila la GRT.

VARSTA NAVEI ANI: 0 – 4 5 – 9 10 – 19 2 0 – 29 > 30
USD/GRT/AN: 0.382 0.684 0.670 0.634 0.490 +4%/an

La valorile unitare se aplica o schema de corectie a taxei in functie de tonajul
navei (de la 1,2 la 0,2) . In functe de GRT valorile anter ioare se inmultesc cu
un indice, dupa cum urmeaza:

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

9
100 – 10.000 1,2
10.001 – 20.000 1,1
20.001 – 40.000 1
40.001 – 80.000 0,45
>80.001 0,2

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o nava de 50.000 GT/an (nava noua) :
10.000 x 1.2 x 0,382 + 10.000 x 1,1 x 0,382 + 20.000 x 1 x 0,382 + 10.00 x
0,45 x 0,382 = 16.597,9 USD = 14.828 Euro/an
Alte facilitati aplicate:
Navele de pasageri au o reducere de 50%.
Navele construite ȋn Gr ecia sunt scutite 6 ani de taxa de tonaj.

III. Malta
Malta are o taxa de tonaj + o taxa fixa anuala de registru + o taxa de
inscriere (valori in Euro) .
Tonaj Taxa inscriere Taxa anuala
0 -2500 575 875
2500 – 8000 575 + 0,23/NT 875 +0,35/NT
8000 – 10000 1840 + 0.23/NT 2800 + 0,19/NT
10000 – 15000 1980 + 0,07/NT 3130 + 0,14/NT
15000 – 20000 2330 + 0,07/NT 3880 + 0,12/NT
20000 – 30000 268 0 + 0,07/NT 4480 + 0,07/NT
30000 – 50000 3380 + 0,07/NT 5380 + 0,07/NT
>50000 4780 + 0,07/NT 6780 + 0,05/NT

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
10
Taxa anuala de registru:
805 Euro/an pentru nave < 300 NT
1060 Euro/an pentru nave >300NT

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
1060 + 6780 = 7.840 Euro/an

La acea sta taxa Malta aplica o corectie in functie de varsta navei:

Varsta navei (ani) Corectie (%)
<5 – 30
5 – 10 – 15
10 – 15 0
15 – 20 + 5
20 – 25 + 10
25 – 30 + 25
>30 + 50

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

11
C2. MODELUL BRITANIC:

IV. Polonia:

In Polonia exista o taxa d e tonaj unica .
Taxa e ste calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare .

Impozit tonaj zilnic/100NT
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,001
€0,5 €0,35 € 0,20 €0,10
NT se rotunjeste la 50 TN (inferior daca partitia este sub 50 TN, superior
daca partitia este peste 50 TN).

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 0,5 + 90×0,35 + 150 x 0,2 + 250 x 0,10)x 365 = 33.397 Euro/an

Alte facilitati:
Vanzarea navelor este impozitata cu 0% daca veniturile din vanzare
sunt reinvestite.

V. Portugalia:

In Po rtugalia exista o taxa d e tonaj unica .
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Impozit tonaj zilnic/100NT

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
12
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,001
€0,75 €0,60 € 0,40 €0,20

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 0,75 + 90 x 0,60 + 150 x 0,40 + 250 x 0,20)x 365 = 62.597.5 Euro/an

Alte facilitati:
În primiii doi ani existǎ reduceri de 50% (primul an) respectiv 25% (al
doilea an ).
Navele mai mari de 50.000 NT au 0 reducere suplimentara de 10 – 20%
dacǎ folosesc tehnologii de conservare a mediului.

VI. Belgia

In Belgia exista o taxa de tonaj unica .
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Impozit tonaj zilnic/100NT :

0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 20,000 20.001 – 40.000 >40,001
€1,00 €0,60 € 0,40 €0,20 €0,05

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 1,00 + 90 x0,60 + 100 x 0,40 + 200 x 0,20 + 100×0,05)x 365 = 54.385
Euro/an

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

13
Alte facilitati:
Pentru navele noi Belgia are un regim de amortizare accelerata a
profitului investit ȋn 10 ani: 20% ȋn primul an, 15% ȋn urmǎorii2 ani, 10%
ceilalți 5 ani.

VII. Danemarca

In Danemarca exista o taxa de tonaj unica .
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Impozit tonaj zilnic/100NT :
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,000
€0,94 €0,67 € 0,40 € 0,27

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 0,94 + 90 x 0,67 + 150 x 0,40 + 250 x 0,27)x 365 = 71.978 E uro/an

VIII. Germania

In Germania exista o taxa de tonaj unica .
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,000
€0,92 €0,67 € 0,46 € 0,23

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
14
Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 0,92 + 90 x 0,67 + 150 x 0,46 + 250 x 0,23)x 365 = 71.540 Euro/an

IX. Irlanda

In Irlanda exista o taxa de tonaj unica .
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Impozit tonaj zilnic/100NT
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,000
€1,00 €0,75 € 0,50 € 0,25

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 1,00 + 90 x 0,75 + 150 x 0,50 + 250 x 0,25)x 365 = 78.475 E uro/an

X. Italia
In Italia exista o t axa de tonaj unica .
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Impozit tonaj zilnic/100NT :
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,000
€0,9 €0,7 € 0,4 € 0,2

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 0,9 + 90×0,7 + 150 x 0, 4 + 250 x 0,2)x 365 = 66.430 Euro/an

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

15
XI. Spania

In Spania exista o taxa de tonaj unica .
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Impozit tonaj zilnic/100NT :
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,000
€0,9 €0,7 € 0,4 € 0,2

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 0,9 + 90×0,7 + 150 x 0,4 + 250 x 0,2)x 365 = 66.430 E uro/an

XII. Suedia

In Suedia exista o taxa de tonaj unica .
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Impozit tonaj zilnic/100NT :
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,000
€0,765 €0,585 € 0,360 € 0,18

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 0,765 + 90×0,585 + 150 x 0,360 + 250 x 0,18)x 365 = 58.155,5 Euro/an

Alte facilitati:

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
16
Sunt scutite de TVA opertiunile de intretinere, reparare, aprovizionare,
remorcaj, pilotaj, salvare, survey, leasing si chartering ale navelor
eligibile pentru taxa de tonaj.

XIII. Marea Britanie:

In UK exista o taxa unica de tonaj.
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Impozit tonaj zilnic/100NT :
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,000
€0,60 €0,45 € 0,30 € 0,15

Calcul taxa pentru o nava de 50.000/an:
(10 x 0,60 + 90×0,45 + 150 x 0,30 + 250 x 0,15)x 365 = 47.085 Euro/an

Alte facilitati:
Sunt scutite de TVA opertiunile de intretinere, reparare, aprovizionare,
remorcaj, pilotaj, salvare, survey, leasing si chartering ale navelor
eligibile pentru taxa de tonaj.

XIV. Franta:

In Franta exista o taxa unica de tonaj.
Taxa e calculata pe zi, doar pe perioada de exploatare.

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

17
Impozit tonaj zilnic/100NT:
0 – 1,000 1,000 – 10,000 10,001 – 25,000 > 25,000
€0,93 €0,71 € 0,47 € 0,24

Calcul taxa pentru o nava de 50.000/an:
(10 x 0,93 + 90×0,71 + 150 x 0,47 + 250 x 0,24)x 365 = 74.350.5 Euro/an

Alte facilitati:
Sunt scutite de TVA opertiunile de intretinere, reparare, aprovizionare,
remorcaj, pilotaj, salvare, survey, leasing si chartering ale navelor
eligibile pentru taxa d e tonaj.

C3. VALOAREA MEDIE EUROPEANA ANUALA A TAXEI DE TONAJ
Modelul exemplificat ia in considerare valoarea taxei de tonaj calculata
pentru o nava medie de 50.000 TDW.
Media este facuta pe analiza taxei de tonaj a 14 state UE/EEA din cele 18
care aplica taxa de tonaj, identificate in prezentul studiu.

Valoarea medie europeana anuala a taxei de tonaj pentru o nava de
50.000 TN este in sistemul grecesc :
(9.612 + 36.088 + 7.840 ): 3 = 17.846 Euro/an

Valoarea medie europeana anuala a taxei de tonaj pentru o nava de
50.000 TN este in sistemul britanic :
(33397 + 62597 + 54385 + 71978 + 71540 + 78457 + 66430 + 66430 +
58155,5 + 47085 + 74350.5): 11 = 62.255 Euro/ an.

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
18
Conform E MSA si UNCTAD din aproximativ 33 0 mil TDW inregistrate
sub pavilioane UE, aproximativ 200 mil TDW (60%) sunt sub pavilioane
care aplica sis temul grecesc si aproximativ 130 (40%) mil sub
pavilioane care aplica sistemul britanic.

Media cumulata a valorilor medii europene a taxe i de tonaj in cele doua
sisteme este:
(17.846 x 60 + 62.255 x40):2/100 = 35.609 Euro/an

Media europeana anuala a taxei de tonaj pentru o nava de 50.000 TN:
TT/an/nava 50.00 NT = 35.609 Euro/an

D. FACILI TATI PENTRU PERSONALUL NAVIGANT

Majoritatea stratelor membre aplica deduceri de taxe in diferite cote si
scutirea de impolite pe venit pentru personalul navigant cu urmatoarele
conditii:
Sa fie rezidenti UE/EEA,
Sa aiba domiciliul fiscal in statul de pavilion .

E. OBLIGATII PRIVIND TRAININGUL SI ANGAJAREA

Un numar important de state impun obligativitatea angajarii unui
procent minim de rezidenti UE si preluarea de cadeti la bordul navelor
( a se vedea materialele mentionate in bibliografie) .

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

19
F. MODELUL PROPUS PENTRU ROMANIA

F1. Consideratii generale :
1. Consider ca i n Romania este mai usor aplicabil modelul britanic din
urmatoarele considerente:
– Este usor de calculat si aplicat
– Este modelul aplicat de majoritatea tarilor europene continentale
– Nu necesita negocieri speciale cu CE , fiind un model general
acceptat .

2. Valoarea totala anual a a taxei de tonaj va fi sensibil apropiata de
media europeana (vezi calcul exemplificat pentru o nava de 50.000 NT).

F2. Valoarea propusa a impozitului pe tonaj :

Impozit tonaj zilnic/100NT:
0 – 1,000 1 ,000 – 10,000 10,001 – 25,000 25.001 – 50.000 > 50,000
€0,50 €0,35 € 0,20 €0,10 €0,05
NT se rotunjeste la 50 TN (inferior daca partitia este sub 50 TN, superior
daca partitia este peste 50 TN).

Taxa propusa este similara cu modelul Poloniei, la care se introduce o
treapta in plus, pentru nave mai mari de 50.000 TDW.
Taxa de 0,5 Euro/100 TN se regaseste si in modelul Belgiei, pentru nave mai
mari de 40.000 TN.

Calcul taxa anuala de tonaj pentru o navǎ de 50.000 NT:
(10 x 0,50 + 90 x 0,35 + 150 x 0,20 + 250 x 0,10 )x 365 = 33.397 Euro/an
Valoarea taxei anuale pe o nava de 50.000 TDW se situeaza la nivelul
Poloniei si aproape dublu fata de statelor in sistem de ta xare grecesc.

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
20
Fata de media europeana taxa propusa este:
33.397/35.609 = 0,94 % – neputand fi suspectata ca fiind o taxa de
dumping .

F3. Corectii in functie de varsta navei :

Pentru a incuraja inregistrarea de nave noi , avand conditii tehnice
superioare si echipamente de protectia mediului avansate si in scopul
de a descuraja navele cu vechime mare se propune o corectie a taxei,
in functie de vechimea navei, dupa cum urmeaza:

Varsta navei (ani) Corectie (%)
<5 – 30
5 – 10 – 15
10 – 15 0
15 – 20 + 5
20 – 25 + 10
25 – 30 + 25
>30 + 50

F4. Impozitul pe profit :
Pentru companiile eligibile impozitul pe profit propus este 0%,
impozitul de tonaj inlocuind impozitul pe profit, ca in majoritatea
statelor europene care au adoptat sistemul.

Impozitul pe profitul din vanzarea navelor (activitate neeligibila) este
impozitata cu:

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

21
10% (impozitul uzual pentru companiile romanesti) daca in trei ani nu
sunt reinvestite veniturile tot in nave – reparatii, achizitii etc.
0% daca veniturile din vanzare sunt reinvestite in constructia,
reparatia, retehnologizarea altor nave eligibile. (Polonia)

Pentru constructia de nave noi – un regim de amortizare accelerata a
profitului investit din alte activitati: 20% ȋn primul an, 15% ȋn urmǎ torii
2 ani, 10% urmatorii 5 ani. (Belgia)

F5. Taxa pe valoarea adaugata :
Scutire de TVA pentru opertiunile de constructie, intretinere, reparare,
aprovizionare, remorcaj, pilotaj, salvare, survey, leasing si chartering
ale navelor eligibile pentru taxa d e tonaj (Suedia, Marea Britanie,
Franta).

F6. Alte facilitati propuse:
Reducere de 2 0% la suta la impozitul pe tonaj pentru nave operate de
management UE. (Malta)
O reducere de 50% a impozitului pe tonaj al navelor de pasageri.
(Grecia)
Scutire pe o perioada de 5 ani de impozitul pe tonaj pentru n avele
construite ȋn Romania (Grecia).
Reduceri la impozitul pe tonaj in primii 2 ani pentru navele nou
inregistrate , dupa cum urmeaza:
– 50% in primul an;
– 25% in al doilea an . (Portugalia)
O reduce re suplimentara de 20% pentru navele mai mari de 50.000 NT
dacǎ folosesc tehnologii novative de conservare a mediului
(Portugalia).

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
22
F7. Deduceri pentru personalul navigant :

Pentru incurajarea angajarii de personal UE/EEA se vor acorda
deduceri similare altor state membre (vezi materialele din bibliografie).

Conditiile minime de eligibilitate pentru deduceri vor fi:
– Rezidenta UE/EEA;
– Domiciliul fiscal in Romania (angajat al unei companii eligibile).
Compania eligibila trebuie sa indeplineasca cumulativ conditii le de
angajare a minim 50% personal navigant rezident UE/EEA si angajarea
de cadeti in proportie de 1/15 din ofiterii activi ai flotei administrate.

Modelul propus include :
1. Deducere i ntegrala a impozitului pe ven iturile din salrii, dar nu mai
mult de 100.000 de euro pe an la salariul de baza.

2. Deducere in cuantum de 50% a contributiilor sociale si de sanatate,
dar nu mai mult de 100.000 de euro pe an la salariul de baza.

Practica europeana e diversa, existand o g ama larga de scutiri si praguri, in
functie de stat.
Consider ca modelul propus anterior este simplu, facil de aplicat si usor de
urmarit.
O comparatie a valorilor europene a deducerilor salariale se poate face
urmarind facilitatile comparative din

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

23

G. IMPACTUL ASUPRA BUGETULUI DE STAT SI A UE :

In continuare am simulat 3 modele de impact:
1. pentru o nava,
2. pentru 10 nave,
3. pentru 100 de nave comerciale inscrise sub pavilion romanesc.
Estimez ca o aplicare nebirocratica, corecta si transparenta a modelului
propus poate aduce aduce in urmatorii 5 – 10 ani sute de nave sub pavilion
romanesc.
Asadar impactul propus poate fi multiplicat fata de modelele prezentate mai
jos.

G1. Venituri la bugetul de stat din impozitul pe ton aj:

Am simulat impactul pentru nava model medie , de 50.000 de tone,
conform modelului de impozitare propus:

1 nava: 33.397 Euro/an
10 nave: 333.970 Euro/an
100 nave: 3.339.7000 Euro/an

G2. Venituri la buget din salariile navigatorilor :

Salariul net al unui navigator angajat in flota mondiala se situeaza intre
2.500 si 20.000 Euro/ luna navigata. Am luat in medie un salariu de 5000
Euro net.
Consideram in medie o ambarcare de 6 luni/an.

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
24
Nivelul contributiilor sociale si de sanatate luat in calcul este cel actual,
de 37,5% (10%sanatate, 25% CAS, 2,25% contributie angajator), cu
propunerile de deducere de 50% si scutire de impozitul pe venit (10%).

1 navigator: 5000 x6 x 37,5% x 50% = 5.550 Euro/an
10 navigatori: 10 x 5000 x6 x 37,5% x 50% = 55.500 Euro/an
100 navigatori: 100 x 5000 x6 x 37,5% x 50% = 555.500 Euro/an

G3. Crearea directa de locuri de munca:
Consideram un numar mediu de 20 de angajati pe o nava comerciala.
Daca introducem obligativitatea angajarii a minimum 50% personal UE,
impactul asupra locurilor de munca, cu preponderenta a personalului
navigant romanesc va fi:

1 nava 10 locuri de munca rezidenti UE
10 nave 100 locuri de munca rezidenti UE
100 nave 1000 locuri de munca rezidenti UE

G4. Venituri totale cumulate la bugetul de stat (impozit tonaj +
contributii).

Avand in vedere ca societatile eligibile trebuie sa fie societati romanesi,
infiintate confor m legii 31/1990, contributiile la salarii, retinute de
angajator, se vor plati in Romania, chiar si pentru cetatenii straini (UE
sau non UE).
Asadar luam in calcul un numar mediu de 20 de navigatori/nava.

Veniturile cumulate la bugetul de stat vor fi:

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

25
1 nava: 33.397 + 20 x 5.550 144.397 Euro/an
10 nave: 10 x 33397 + 200 x 5.550 1.443.970 Euro/an
100 nave: 100 x 33397 + 2000 x 5.550 14.439.700 Euro/an

G5. Impact general estimat asupra economiei rom anesti:

Un impact general este dificil de estimat, dar este stiut din practica
internationala ca in transporturil e navale fiecare loc de munca la bordul
navei genereaza minimum 10 locuri de munca la uscat.
Operarea navelor genereaza activitati conexe de : management, operare
portuara, santiere navale, aprovizionare, realizarea si furnizarea de
echipamente, bunkeraj, activitati de agenturare, pilotare, remorcaj,
expeditii, asigurari, juridice, survey, transporturi interne, trening al
personal ului navigant , educatie universitara, taxe si impozite locale
etc.
Considerand nivelul taxelor cumulate din activitati conexe ca fiind
fiecare generatioare de taxe modice la fel ca taxa de tonaj si generȃnd
un impact socio -economic minim, evaluat ca fiind doar de 10 ori m ai
mare decat activitatea directa de transport naval de la cheu la cheu,
putem estima un impact total:
– social – prin crearea de locuri de munca
– economic – prin incasarea de taxe si impozite la bugetul de stat.

1. Crearea de locuri de munca in economia romaneasca:

2. 1 nava 10 x 20 200 locuri de munca
3. 10 nave 100 x 20 2.000 locuri de munca
4. 100 nave 1000 x 20 20.000 locuri de munca

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru apli care in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa
26
2. Venituri totale estimate l a bugetul de stat:

5. 1 nava: 10 x 144.397 Euro/an 1.443.970 Euro/an
6. 10 nave: 100 x 144.397 Euro/an 14.439.700 Euro/an
7. 100 nave: 1000 x 144.397 Euro/an 144.397.000 Euro/an

3. Impactul socio -economic in cateva exemple:
Suma este echivalenta sau mai mare decat bugetul unui oras pol de
dezvoltare regionala de talia Constantei, Clujului, Iasiului, Brasovului,
Timisoarei.
Echivalent ul in plati realizate de la bugetul de stat /an:
1. Un numar de 584.603 pensii lunare (pensia medie 1172 lei – 247 euro )
sau
2. Un numar de 569. 525 alocatii pentru copii (alocatia 150 lei – 31,6
euro) sau
3. Un numar de 3 spitale regionale (valoare estimata a celui din Cluj
Napoca 50 mil euro) sau
4. Un numar de 22 de scoli generale (valoare estimata scoala Chitila 6,6
mil euro) etc.

Studiu comparativ privind impozitul pe tonaj in UE/SEE si propunere de model pentru aplicare in Romania – Conf. U niv. Dr Ing. Ovidiu Sorin Cupsa

27
H. CONCLUZII

In Uniunea Europeana exista cel putin 18 state (identificate de acest
studiu) care au introdus impozitul pe tonaj, Romania fiind unul dintre
ultimele state care nu a introdus aceasta facilitate.

Dincolo de mandria nationala, consider ca p romovarea unei legi care
sa reglementeze regimul special fiscal al navelor sub pavilion
romanesc trebuie sa reprezinte un obiectiv de prioritate nationala.

Costurile generate pentru statul roman sau eventualele pierderi la
bugetul de stat sunt zero, in timp ce beneficiile sunt majore prin crearea
de noi locuri de munca si incasarea unor sume importante la bugetul
de stat.

Crearea acestor facilitati se inscrie in liniile directoare a le politicii UE
si nicio facilitate propusa nu excede masuri similare implementate in
alte state UE/EEA, in care introducerea taxarii pe tonaj a adus cresterea
flotelor sub pavilion propriu si un impact economic important.

In concluzie consider ca avizare a de catre institutiile abilitate –
Consiliul Concurentei, Ministerul de Finante, Guvernul Romaniei,
prenotificarea/negocierile cu Comisia Europeana si adoptarea ei in
Parlamentul Romaniei trebuie sa se faca in regim de urgenta pentru ca
industria navala si economia romaneasca sa beneficieze cat mai
curand de aceasta masura prea mult intarziata.