Studiul privind rolul gimnasticii acvatice în remodelarea corporală a persoanelor adulte Coordonator științific Prof.Univ.Dr. Vasile Luciela… [609837]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
FACULTATEA DE KINETOTERAPIE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific
Prof.Univ.Dr. Vasile Luciela

Absolvent: [anonimizat]
2018

2
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
FACULTATEA DE K INETOTERAPIE

Studiul privind rolul gimnasticii acvatice în
remodelarea corporală a persoanelor adulte

Coordonator științific
Prof.Univ.Dr. Vasile Luciela

Absolvent: [anonimizat]
2018

3
Cuprins

Studiul cunoașterii

1.Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.1.Actualitatea temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.2.Motivarea alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
2.Programe acvatice a plicate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 7
2.1 Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
2.2. Caracteristicile exercițiilor acvatice ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
2.3.Obiectivele gimnasticii acvatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 9
2.4. Beneficiile activității acvatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
3. Influența practicării gimnasticii acvatice asupra organismului ………………………….. ……………… 12
3.1. Aparatul locomotor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 12
3.2. Aparatul cardiovascular ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
3.3. Aparatul respirator ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
3.4. Sistemul nervos ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
3.5. Metabolismul energetic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
3.6. Aparatul dige stiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
4.Alcătuirea programelor de exerciții acvatice pentru remodelarea corporală ……………………….. 16
4.1. Cerințe de ordin metodic pentru programele acvatice aplicate ………………………….. ……………. 16
4.2.Cerințe didactice ale instructorului de aquagym ………………………….. ………………………….. …….. 16
4.3. Impactul exercițiilor din persp ectiva mișcorilor în aquagym ………………………….. ………………. 17
4.4. Forma de organizare și conținutul antrenamentului acvatic. ………………………….. ……………… 18
4.5.Parametrii programelor de antrenament în gimnastica acvatică ………………………….. ………….. 21
4.6. Temperatura și caracteristicile piscinei ………………………….. ………………………….. …………………. 22
4.7. Caracteristicile piscinei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
4.8. Fundalul și tempoul muzical specific gimnasticii acvatice ………………………….. …………………… 23
5.Influența proprietăților fizice ale apei asupra organismului ………………………….. …………………… 24
6. Parametrii fizici și funcționali ce pot fi influențati de exercițiile acvatice ………………………….. .. 26
7.Materiale utilizate în timpul programului de gimnastică acvatică ………………………….. …………… 28

4

Partea Personal ă
8. Scopul temei, obiectivele și ipotezele cercetarii ………………………….. ………………………….. …………. 30
8.1.Obiectivele cercet ării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
8.2. Ipotezele lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 30
9. Organizarea și metoda cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 31
9.1 Locul ,durata și etapele de desfașurare ale cercetării ………………………….. ………………………….. . 31
9.2. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 31
10. Prezentare de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
11.Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 51
12.Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 53
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 54

5
1.Introducere

În zilele noastre, oamenii devin din ce în ce mai stresați datorită activităților cotidiene
pe care le desfășoară . În acest fel se recomandă practicarea de activităti motrice în scopul
adaptării o rganismului la eforturi fizice și psihice. Acestea pot fi practicate sub forme diverse
și în medii variate pentru a adopta un stil de viață activ și sănatos. Astfel se obține o
îmbunătăți re a calității vieții.
Apa are un rol important în viața noastră. Analog secolelor anterioare, ea este utilizată
ca mediu de deplasare, sursă de hrană, modalitate de petrecere a timpului liber, precum și ca
un mediu utilizat în scop terapeutic.

Gimnastica acvatică datează încă din antichitate, efectele terapeutice ale apei,fiind
exploatate de greci, asirieni, babilonieni, și egipteni.Bazele acestui sport au fost puse de actrița
italiana Eleonora Vallone, care în 1984, după un grav accident, aceas ta a descoperit efectele
benefice ale apei a supra probleme lor ei fizice și psihice.Atunci,ea a creat un numar de exerciții
în apă ( peste 2000), iar mai traziu a înfiintat la Roma o școală, unde au fost caificați primii
instructori de gimnastică acvatică.
Mediul acvatic oferă o serie de beneficii care se reflectă asupra corpului uman atât la
nivel motric, func țional cât și estetic cum ar fi: tonifierea musculară, oxigenarea sanguina,
precum și pierderea in greutate. Elementul esential în cazul exercițiilor acvatice este lipsa
totala de gravitație.În acest fel se evită orice tip de traumă a articulațiilor produsă de exerciții,
susținând în schimb, flexibilitatea.
„Posibilită țiile mediului acvatic constituie un avantaj în practicarea activită ții fizice și
o contribu ție esen țială în sănătate și în petrecerea timpului liber, derivat din specificitatea sa,
la nivelele func țional și estetic" (Figueiras T., 2005, p. 4)

6
1.1Actualitatea temei

Actualitatea temei rezult ă din faptul că în ultimii ani au existat preocupări pentru
îmbunătățirea capacităților motrico -funcționale, psihice și estetice prin activitățile ludico –
recreative.
Problema menținerii sau îmbunatățirii sănătății prin exerciții efectuate în mediul
acvatic reprezintă o temă de permanentă actualitate, care continuă să preocupe specialiștii d in
domeniul educației tinerilor.

1.2.Motivarea alegerii temei

Am abordat această temă dintr -o multitudine de motive, dintre care voi men ționa cele
mai importante și anume:

 datorita faptului ca este o combinatie între exercițiile de aerobic,stretching,
fitness si hidromasaj, gimnastica acvatica este o modalitata eficienta de
remodelare corporlă
 beneficiile exercițiilor acvatice asupra organismului sunt multiple și se rasfrâng
asupra: aparat ului locomotor, sistem ului cardiovascular, aparat ului respirator,
sistem ului nervos, metabolism ului energetic având în acela și timp și influențe
psihologice și sociale
 exercitiile de aerobic sau fitness sunt mult mai u șor de realizat în apă decat pe
uscat, deoar ece aceasta preia aproximativ 90 % din greutatea corporala.
 exercițiile acvatice sunt unele dintre cele mai recreative si atractive moduri de a
practica efortul fizic,indiferent de vârstă și nivelul pregătirii fizice
 dat fiind faptul că mișcările se desfășoară în apă, temperatura corpului este mai
ușor reglată,evitandu -se supraîncălzirea, astfel exercițiile vor fi percepute drept
energizante decât obositoare.
 datorită presiunii hidrostatice se îmbunătățește circulația și se diminuează
umflăturile de la nivelul picioarelor

7
2.Programe acvatice applicate

2.1 Definiție
Gimnastica acvatică sau a quagym -ul se încadrează în tendin țele moderne de practicare
a exercițiului fizic prin combinarea unor sisteme de ac ționare variate, simple și complexe.
Acesta este adaptat influențelor induse de mediului acvatic precum și in funcție de
particularită ților individuale ale practican ților. Exercițiile efectuate contribuie la modificarea
optimă a comportamentelor și capacităților fizice prin folosirea unor materiale sportive în scop
didactic precum:bagete, palmare și săculeți cu nisip special confec ționați pentru glezne.
Scopul exercițiilor fizice acvatice :
 Reducerea stratulu i de tesut adipos
 Armonizarea corporala si echilibrarea musculara
 Stimularea potentialului de adaptare

Influentele exercițiilor acvatice asupra organismului sunt multiple. Acestea pot fi
practicat e pe parcursul întregii vieț i deo arece este un sport al andureanț ei cardiace cu efect e
favorabile somatometrice, morfofunctionale, psihice .
Autoarea Adami R. M. (2004, p. 8) sus ține că activită țile acvatice sunt practicate
pentru
îmbunătățirea condi ției fizice și „utilizează în mod creativ rezisten ța apei și flotabilitatea
pentru a practica o activitate cu impact redus, ce combină divertismentul cu eficien ța”, sunt
„potrivite pentru toate vârstele și nivelele de pregătire, îmbunătă țește toate componentele
formei fizice: rezisten ța și forța musculară, compozi ția masei corporale, capacitatea aerobă,
flexibilitatea și mobilitatea articulară, influen țând în timp și coordonarea neuromusculară”.
MoisesG.P., 2010,p27 susține că: „În general, efectuarea efortului în mediul acvatic
favorizează dezvoltarea biologică (îmbunatățirea capacității cardio -respiratorii și rezistenței
aerobe, stimularea metabolismului etc ) și dezvoltarea motrică (tonifiere, relaxare,mobilitate
etc) cu efec te asupra îmbunătățirii calității vieții.”

2.2. Caracteristicile exercițiilor acvatice

Pentru Teixeira G. M. și colab. (2010, p. 21) gimnastica în apă „este axată pe

8
îmbunătățirea sănătă ții, structurată pe lec ții, ce includ exerci ții efectuate cu sau fără obiecte
portative, având două elemente distincte și anume: se realizează în principal în pozi ție
verticală; men ținerea constantă a capului deasupra apei”.
Gimnastica în apă dispune de un con ținut bogat, accesibil tuturor categoriilor de vârstă,
de o teorie și o metodică propie adaptată după gimnastica de bază, de mijloace și forme
specifice proprii de organizare a activită ților educativo -recreative în continuă modernizare.
Luând în considerare aspectele definitorii și efectele produse de practicarea
activităților
acvatice ludico -recreative, am conceput o schemă care înglobează principalele caracteristici
pozitive ce influen țează planurile de dezvoltare individuală.

Fig.nr 2.2.1.Caracteristicile exercitiului acvatic1

1 Adela Bădău, Dana Bădău. Aquagym -teorie și metodologie editur a University press Tg Mures 2016

Caracteristicile
pozitive ale
exercițiilor
acvatice atractivitate
adresabilitat
e accesibilitate
finalitate diversitate
ablicabilitate Atitudine si
afectivitate Integrare socială
optimă
Dezvoltare fizică
armonioasă Îmbunătățirea
calității vieții

9
2.3.Obiectivele gimnasticii acvatice

Gimnastica acvatică reprezintă un sistem format dintr -un număr nelimitat de exerciții
fizice care are drept finalitate remodelarea corporală prin îndeplinirea următoarelor
obiective:
 formarea obișnuinței de a practica î n mod regulat exerci ții acvatice pentru menținerea
stării optime de sănătate și creșterea calității vieții.
 formarea unei atitudinii corporale corecte și corectarea deficiențelor postural
 tonifierea musculaturii și creșterea mobi lității articulare
 îndepărtarea celulitei,scăderea retenției de apă și îmbunătățirea IMC (indice de masa
corporală)
 scaderea în greutate și optimizarea greutății corporale
 ameliorarea marilor funcții ale organismului (circulator, respirator etc)
 îmbunătăți rea densității osoase , c are va amâna apariția osteoporozei
 formarea deprinderilor motrice specific activităților cotidiene
 diminuarea stresului și creșterea capacității de relaxare

2.4. Beneficiile a ctivității acvatice

Beneficiile exercițiilor acv atice au fost obiectul de studiu petru numeroși oameni de
știință. De exemplu mai mulți cercetători au concluzionat că exercițiile acvatice au adus
îmbunătățiri asupra ritmului cardiac,care a scăzut in repaus,păstrând o valoare a TA
neschimbate.
Studii ef ectuate privind beneficiile exercițiilor acvatice asupra reducerii celulitei au
fost relizateși de L.Pătac (2007,p.256) care susține că: “Acțiunea benefică a forței ascensionle
a presiunii și a rezistenței apei asupra țesuturilor și a musculaturii ,face ca ameliorarea celulitei
să se realizeze mai ușor, prin exercițiile acvatice ,decât prin cele terestre”.
Benelli și colab. (2004,p 719) aduc în atenție efectele exercițiilor acvatice asupra
efortului cardiac. Au observat o îmbunătățire semnificativă asupra reflexului brahicardic de
scufundare, redistribuirii volumului de sânge și a circulației venoase de întoarcere.

10
După Wilder R.P și colab.,1996 exercițiile efectuate în apă au un avantaj față de
exercițiile efectuate pe sol deoarece incidența sarcinii mecanicii asupra articulațiilor este mai
mică.
Un avantaj al mediului acvatic asupra organismului este datorat flotabilității care
permite coloan ei vertebrale executarea unor mișcări datorate unor scăderi ale sarcinii axiale,
greu executate pe uscat. Cole și Beker (2004,p.105).
Koszut L.E afirmă că sistemul cardio -respirator poate fi imbunătățit prin lucrum
împotriva rezistenței apei (1986,p.447).
Un alt sudiu demonstrează că proprietățile fizice ale apei au efecte benefice asupra
organismului.Apa caldă este un adjuvant în reducerea spasmelor m usculare și în ameliorare
unor parametri fizici și funcționali. Hoeger și colab. (1992,p15) .Totodoată tem peratura
crescută a apei sporește drenajul limfatic, oferind și o relaxare globală.
În plan psihic Montaner și colab.(2005,p.72) susțin că : „practicarea exercițiilor
aerobice în mediul acvatic în mod regulat , îmbunătățește pozitiv confortul psihic , sta rea de
bine psihologică.”
Nu trebuie neglijat aspectul socializant al activității acvatice, prin care practicantii vin
in contact unii cu alții , evaluând și împartășind progesele făcute.
Un alt beneficiu al exercițiilo r acvatice asupra organismului î l reprezintă eliminarea
forței gravitaționale. Acest lucru duce la o descreștere a forțelor de compresie articulară, scade
rolul de susținere a musculaturii și efectuarea unor exerciții mult mai dificile decât pe uscat.
Analizând cercetările efectuate de autorii men ționați mai sus, cu privire la beneficiile
și
efectele pozitive ale practicării exerci țiilor acvatice, am efectuat o sistematizare a influen țelor
exercitate, pe patru planuri și anume: psihologic,social, motric și sanogen.

11

Fig.nr 2.4.2.Influența exercițiilor acvatice în plan psihologic,social,motric și sanogen2

2 Adela Bădău, Dana Bădău. Aquagym -teorie și metodologie editura University press Tg Mures 2016 Influența exercițiilor acvatice
Plan psihic Plan motric Plan social Plan sanogen
– relaxare
psihică
– combaterea
stresului
– stima de sine
– afectivitate
pozitivă
-satisfacție
personală
– reducerea
anxietății
– adaptarea la
mediul acvatic
– integrare
socială
– accesibilitate
– atractivitate
– rol educativ dezvoltare fizică
armonioasă
creșterea
capacității
de efort
modelare
corporală
tonifierea
musculaturii
îmbunătățirea
capacității
psihomotrice
(echilibrul,
mobilitate,
suplețea, etc)
dezvoltarea
calitățiilor
coordinative și
condiționale
îmbunătățirea
memoriei
motrice
formarea
deprinderilor
motrice socializare
dezvoltarea
spiritul
de competiție și
de competiție
crește rea
calității
vieții
apartenența la
grup
îmbunătățirea
comunicării
verbale și
nonverbale
creșterea
rolului
participativ și de
implicare activă
modificarea
stilului și
concepției de
viață
educație
multidirecțională
integrare
socială îmbunătățirea
stării generale de
sănătate
stimular ea
circulației
sangvine
creșterea
capacității
respiratorie
consum
caloric
superior
creșterea
imunității
organismul
stabilizarea
articulațiilor
reducerea
osteoporozei
relaxarea
coloanei
vertebrale
relaxarea
axelor
neuromusculare
rol în
menținerea
echilibrului
homeostazic
combaterea
efectelor
îmbătrânirii
recuperare
psihomotrică
îmbunătățirea
metabolismului
combate
obezitatea

12
3. Influența practicării gimnasticii acvatice asupra organismului

Gimnastica acvatică reprezintă o modalitate optim ă de a menține organismul activ pe
întreaga perioadă de vieții. Practicat constant și pe termen îndelungat , acesta influen țează
toate sistemele organismului realizând -se astfel o adaptare la un mediu . Fiind d irect
proporțional cu durata de timp acordată , organismul suferă două stadii diferite de adaptă ri:
adaptarea imediată și adaptarea tartivă. Adaptarea imediată are loc r apid la toți practican ții,
pe când cea tartivă are loc după o practicare mai lungă a înotului.
În apă, aflat într -o imersie totală, greutatea aparentă a corpului este de 8,8% din cea
reală, în imersie par țială greutatea fiind de doar 3,5% din cea reală.
Gimnastica acvatică solicită urmatoarele sisteme:
 somatic – prin modificarea structurii corpului, forma sa și rezistența aparatului
locomotor
 funcțional -cardiovascular, respirator, endocrino -metabolic
 psihic -informațional,decizional, motivațional
Arderea caloriilor, generate de efortul acvatic susținut la intensități peste medie, sunt
asigurate și prin masajul produs in profunzimea apei -masajul subacval.
Efectele activității acvatice au un puternic imp act I asupra celulitei.L.Pătac susține că :
“Acțiunea benefică a forței ascensionale, a presiunii și a rezistenței apei asupra țesuturilor și a
musculaturii, face ca ameliorarea celulitei să se realizeze mai usor prin exercițiile
acvatice,decât cele ter estre”
Exercițiile efectuate în apă reprezintă una dintre cele mai simple forme de practicare a
exercițiilor fizice. Pierderea aparentă a greutății în imersie oferă avantajul ușurării
biomecanice a mișcarii. În acest caz, structura țesuturilor se modifică în sens pozitiv: masa
musculară crește iar stratul adipos se reduce semnificativ. Se intensifică activitatea neuro –
musculară, reeducarea posturala sau respiratorie.

3.1. Aparatul locomotor

Gimnastica acvatică practicată pe un termen îndelungat asigură o dezvoltare fizică
armonioasă.

13
 asuplizare articulară – principalul efect; prin efectuarea mișcărilor pe direcții si planuri
diferite , cu amplitudine mare și cu descărcarea unei părți semnificative a greutătii
corporale
 prin combinarea corecă a exercițiilor izotonice și izometrice se obține tonifierea
musculară; la nivelul membrelor superioare se dezvoltă musculatura centurii
scapulare, la nivelul memvrelor inferioare se dezvoltă lanțurile triplei flexii si ale
triplei extensii, iar la nivelul trunchiului sunt solicitați mușchii pereților abdominali și
ai șanturilor vertebrale
 un efort intens il depune musculatura respiratorie care se dezvoltă atât datorită
efortului cât ș i prin necesitatea de învingere a presiuni i constante pe tors și abdome n.
 acționează asupra coloanei vertebrale prin posturar ea corecta ,atitudine a reeducatorie a
corpului , tratarea eve ntualelor afectiuni locomotorii și modelarea corpului
 reeducarea osteoarticulara putatnd fii practicat imediat dupa interventii chirurgical e
sau dupa imobilizari prelungite cand terapia pe uscat este dureroas ă
 prin adoptarea pozitiei orizontalese exercită influențe bune și foarte bune asupra
sistemului locomotor prin favorizarea proceselor de creștere, decongestionare și drenaj
3.2. Aparatul cardiovascular

 gimnastica acvatică este asociată longevității cardiace.
 efortul la care este supusa inima ese unul moderat
 în timpul efortului, muschiul card iac se hipertrofiază, fără vreu n pericol de ordin
biologic, apo i se trece de la o angajare cantitativă tahicardică la una calitativă
bradicardică , cu mai putine revolutii cardiace pe minut , cu un consum biologic
diminuat.
 presiunea hidrostatocă solicită baroreceptorii și in tensifică circulația venoasă
dezvoltâ nd aspirația toracică (mec anism fiziologic care favorizeaza întoarcerea
sangelui spre inimă)
 influențiază creșterea debitului cardiac, tensiunii arteriale sistolice a volumului fluxului
sanguin cat și a v itezei de circulație a sângelui *

14
 se opune morbidității cardiovasculare sau “fa ctorilor de risc” ai acestui sistem: curbă
ponderală în exces, hipercolesterolemie,arteroscleroză, HTA, suprasolicitare
neuropsihică
3.3. Aparatul respirator

 la nivelul aparatului respirator realizează modificări adaptative atât imediate (cre șterea
frecvenței respiratorii, cre șterea amplitudinii respiratorii, cre ște consumul de oxigen în
paralel cu debitul respirator) cât și tardive(frecven ța respiratorie de repaus scade,
consumul de oxigen în efort scade, capacitatea vitală cre ște)*
 gimnastica acvat ică, fiind preponderent aerobă , se dezvoltă o respirație diafragmatică
de tip costal superior favorabilă acestui tip de efort.
 crește foarte mult consumul maxim de O2 ; se dezvoltă mitocondrii, se deschid noi
teritorii vasculare nefunctionale, iar sângele oxigenat are un contact prelungit cu
organele interesate în efort , obținându -se intensificarea irigării mușchlor printr+o mai
bună capilarizare.
 creșterea debitului respirator până la valori de 200l/minut
3.4. Sistemul nervos

 gimnastica acvatică contribuie la relaxarea psihică și la combaterea stresulu i
 reprezintă o motiva ție foarte puternică pentru persoanele dezavantajate în activită țile
pe uscat, gimnastica acvatică reprezentând o activitate accesibilă pentru acestea,
indiferent de nivelul de deficiență al acestora *
 prin aparența pierdere în greutate,apare senzația de imponderabilitate, care se răsfrânge
favorabil asupra sferei mintale.

3.5. Metabolismul energetic

 creșterea metabolismului energetic este datorat termalităț ii apei, îmbunătățirii funcției
de termoreglare și a pragului de sensibilitate termică, stimulilor puternici care exercită

15
apa producând inițial vasoconsticție și senyatie de frig și apoi vasodilatație reflexă și
accelerarea acestui mecanism de producere a căldurii
 este accele rată arderea grăsimilor și vitez a proteinelor, este secretat mai mult STH,
sunt descărcate glucidele din ficat și este diminuat consumul tisular de glucoză

3.6. Aparatul digestiv

 exercițiile fizice acvatice activează funcțiile nutritive și c reează nevoia de hrană.
 în timpul practicării exercițiilor fizice acțiunea glandelor digestive este mult mai
intensă, având rol în reglarea proceselor mecanice ș i a celor chimice de metabolism
(mișcările peristaltice de transport al bolului alimentar prin stomac, intestinal subțire,
intestinal gros).
 digestia depinde într-o mare măsură și de tonicitatea și acț iunea musculaturii
(abdominali, perineali, diafragmul) .

16
4.Alcătuirea programelor de exerciții acvatice pentru remodelarea corporală
4.1. Cerințe de ordin metodic pentru programele acvatice aplicate

Pentru desfașurarea în co ndiții optime a antrenamentului , trebuie să se țină cont de
următoarele cerințe:
 Prelucrarea succesivă a articulațiilor și grupelor musculare în timpul efortului(se
începe cu grupele musculare ale atului, umerilor, brațelor, trunchiului, urmate de
grupele musculare ale coloanei vertebrale,coapselor si picioarelor iar în final de
articulațiiile scapulo -humerala și coxo -femurală)
 Utilizarea gradată a exercițiilor : de la exerciții simple la cele complexe
 Utilizarea exercițiilor accesibile, efectuate cu amplitudine mare și viteză redusă,
punându -se accent pe corecttitudinea efectuării exercițiului.
 Utilizarea exercițiilor accesibile, punandu -se accent pe corectitudinea m ișcării
 Dozarea optimă a efortului, efectuată prin numărul de repetări, durata efectuării
exercițiului și al pauzelor
 Antrenamentul de gimnastică acvatică va fi alcătuit dintr -un program de 8- 12 exerciții
complexe
 Executarea simetrică a exercițiilor
 Grupa de lucru trebuie să fie proporțională atât cu numărul de participanți cât și cu
dimensiunile bazinului.
 Programul de gimnastică acvatică se vor desfăș ura pe o perioadă de minim 20 -24
antrenamente consecutive, apoi ședințele acvatice se întrerup pentru odihnă activă
(practică terestră) , apoi se reiau în cicluri mai scurte de 10 -15 lecții consecutive.
4.2.Cerințe didactice ale instructorului de aquagym

 “La baza unui bun specialist în aquagym, stă în egală masură atât ăregatirea teoretică
cât și c ea practică care facilitează profesionalismul și coerența, în explicații și efecte.”3

3 Adela Bădău, Dana Bădău. Aquagym -teorie și metodologie editura University press Tg Mures 2016

17
 Instructorul va explica și va arăta exercițiul ce urmează a fi executat , fiind în afara
bazinului, pentru a putea fi urmărit și auzit de toți participanții la antrnament .Acesta
trebuie să folosească o teminologie corectă, să aibă capacitatea de a simula miscarea
acvatică pe uscat și de a conștientiza efectul mișcării în apă.
 Instructorul trebuie să identifice mișcările executate greșit și să le corecteze prin
utilizarea celor mai simple și adecvate modalități.
 Inainte de a introduce un exercițiu în program, instructorul are datoria de a -l
experimenta pentru a putea oferi indicații metodice și de a corecta execuția acestuia.
 Instructorul trebuie să țină seamă atât de nivel ul motric al grupui cât și al fiecărui
paticipant, astfel încât să obțină o adaptare a nivelului de dificultate a exercițiilor.
 Un alt aspect însemnat, care îmbunătățește eficiența exercițiilor acvatice, este
reprezentat de modul și ritmul numărătorii, în acest fel ținându -se cont de faptul că
anumite exerciții efectuate în mediul acvatic sunt îngreunate de rezistența apei.
 Comunicarea paraverbală, realizată prin timbrul vocii, tonalitate, ritmul vorbirii,
trebuie să fie în armonie cu muzica, realizând un m ediul ambiant plăcut.
 Instructorul de aquaqym trebuie obligatoriul să știe să inoate și să cunoască noțiuni de
bază în acordarea primului ajutor.
4.3. Impactul exercițiilor din perspectiva mișcorilor în aquagym

În funcție de impactul mișcărilor efectuate care alcătuiesc exercițiile specifice , în
programele acvatice aplicate există 3 tipuri de programe. După Ramirez L. Și
colab.(2005,p2) acestea sunt descrise astfel :
1. Impact scăzut – mișcările din această categorie se caracterizează prin:
 Ambele membre inferioare sunt menținute în contact cu fundul bazinului
 Pozitia corpului este verticală
 Imersia corpului este până la maxim nivelul umerilor

2.Impact crescut – cuprind mișcări precum săriturile și desprinderile, pierzând parțial
contactul cu solul , necesitând din partea organismului un efort susținut în efectuarea
mișcărilor și o reechilibrare, corpul rămânând în pozitie verticală, proiectia acestuia estre
spre în sus.

18
3. Fără impact – sunt acele mișcări care se realizează cand corpul este parțial imersat,
picioarele neavând contact cu fundul bazinului, în bazinele mai adânci de 1,60 m.
Aceste delimitări sunt importante în alcătuirea programelor de antrenament acvatic
deoarece trebuie să se țină cont de dimensiunile bazinului, obiectivele u rmărite și
caracteristicile somatice ale subiecților: înălțime, greutate, vârstă.

4.4. Forma de organizare și conținutul antrenamentului acvatic.

Lecția de gimnastică acvatică se va desfășura pe o perioadă de 50 de minute. Pentru a
atinge obiectivele propuse sunt recomandate efectuarea a 2 -3 sedințe pe săptămână.
Programul de exerciții acvatice este structurat pe 3 nivele în funcție de gradul de
pregătire fizică a subiecților ( Moreno A.M. și Pallared J.G., 2007, p 20):
 Nivelul I sau Nivelul de bază – durata lecției este de 40 -50 minute și are la bază
tehnica mișcărilor și postura, cuprinzând exerciții foarte simple.
 Nivelul II sau Nivelul intermediar – treptat se introduc exerciții cu grad de dificultate
și complexitate mai mare,crescând viteza și i ntensitatea execuției. Se poate adopta și o
anumită coregrafie, durata lecției fiind de 50 minute.
 Nivelul III sau Nivel Avansat – exercițiile sunt realizate cu indici mari de viteză și
intensitate , coregrafia este complexă, durata lecției este de 50 minu te.
Antrenamentul este structurat în trei părți diferite și anume : încăzirea , care cuprinde
exerciții pentru a pregăti organismul de efort, partea fundamentală formată din exercițiile
specifice si încheierea sau revenirea dupa efort .
1.Încălzirea are o durată de 8 -10 minute având următoarele obiective: (după.Ramirez
L.P., și colab.,2005,p.4 -5)
 „creșterea treptată a temperaturii musculaturii scheletice și a țesutului conjunctiv
 creșterea frecvenței cardiace optime efectuării eforturilor ulterioare
 activitatea sistemului neuromuscular pentru facilitarea transmiterii impulsurilor
nervoase

19
 creșterea mobilității articulațiilor și elasticității musculaturii tendoanelor și a
ligamentelor
 reducerea riscurilor de accidentare ”
Incâlzirea este structurată în doua părți: prima parte se desfășoară pe sol, cu scopul de a
crește frecvența cardiacă și pentru a pregăti musculatura si articulațiile pentru efortul ce va
urma. D urata este cuprinsă între 3 și 5 minute. A doua parte a încălzirii este desfașurată în apă,
constând în exerciții de acomodare cu apa,pentru a atenua șocul termic.Aceste exerciții
constau în mers cu mișcări de brațe, alergare pe loc, alergare cu deplasare, urmate de exerciții
din gimnastica aerobică, punandu -se accent pe mobi litate si suplețe, crescandu -se ușor
intensitate. Pentru această parte se recomandă un inteval cuprins între 2 -5 minute.
2.Partea fundamentală începe cu mișcari simple de brațe, crescandu -se treptat
complexitatea mișcărilor , mobilizând atat partea superi oară cât și cea inferioră a corpului.Se
urmărește respectarea principiului antrenamentului utilizând exerciții de la ușoare la grele, de
la simple la complexe,crescând treptat intensitatea si eficacitatea acestora.Durata acestei parți
este de aproximativ 30-35 de minute. In momentele de pauză dintre exerciții se vor executa
variante de alergare ușoară, sau mers pe loc sau în deplasare pentru o revenire a organismului
după efort și pregătirea lui pentru o noua serie de exerciții. In această etapa se vor efe ctua
exerciții atât pentru mobilitate cât și pentru reeducarea forței și rezistenței musculare.
3. Incheierea antrenamentului are ca principal scop revenirea organismului dupa efort.
Se vor efectua exerciții de respirație și mișcări de stretching, intr -un interval de timp de 5 -7
minute.
Mai jos am efectuat sub formă de tabel conținutul și structura lecției de gimnastică
acvatică.
Veriga AquaGym

Încălzirea

Conținut Pe sol :
 partea organizatoric ă
 exerciții din gimnastica de bază și aerobică,
executate pe loc, cu scopul de a pregăti organismul
pentru efort
În apă :

20
 variante de alergare pe loc sau în deplasare
 variante de pași pe loc sau în deplasare
Durata 8-10 minute
Obiective  Creșterea treptată a temperaturii musculaturii și a
țesutului conjunctiv
 Creșterea FC
 Activarea sistemului neuromuscular
 Ameliorarea flexibilității, mobilității articulațiilor și
elasticității musculaturii,tendoanelor și ligamentelor
 Reducerea riscului de accidentare

Partea
fundamentală Conținut Partea aerobă Partea localizata
 Conține sărituri,
deplasări,
exerciții de
mobilitate
 Pași de bază din
gimnastica
aerobică
 Variante de
alergări pe loc si
din deplasare
 Exercitii de
dezvoltare fizică
generală  Utilizarea unor
materiale specifice
 Conține exerciții de
dezvoltare fizică
generală și segmentară
 Exercițiile sunt gradate
ținând cont de
principiile de
antrenament și de
nivelul participanților

Durata 15-20 minute 10-15 minute
Obiective  Creșterea FC la
un nivel optim  Ameliorarea forței și
rezistenței musculare
segmentare
 Ameliorarea mobilității
și supletii articulare
Materiale  Fără obiecte sau
alte materiale  Baghete,flotoare,
gantere,brățari cu
greutăți
Revenirea după
efort Conținut  Exerciții de stretching și relaxare
 Jocuri dinamice
Durată 5-7 minute
Obiective  Revenirea marilor funcții ale organismului după efort
Tabelul nr.4.4 .1. Structura si conținutul lecțiilor de gimnastică acvatică4

4 Adela Băd ău, Dana Bădău. Aquagym -teorie și metodologie editura University press Tg Mures 2016

21
4.5.Parametrii programelor de antrenament în gimnastica acvatică

Una dintre carcteristicile mediului acvatic este aceea că nu permite efectuarea unor
mișcări bruște , ritmul de execuție al mișcărilor este încetinit, având efecte directe și asupra
intensității mișcării, fiind dat atât de particularitățile fizile ale practicanților cât și de poziția
corpului în timp ce execută mișcarea. In cazul gimnasticii acvatice durata a doi timpi de la
exercițiile afectuatre pe uscat este egală cu un timp de execuție în apă.
Poziția orizontală a corpului în apă cere organismului o cheltuială energetică de 5 -9 ori
mai mare decât pe uscat, dar în același timp oferă relaxarea musculaturii scheletice.
Activitatea sistemului locomotor este energică pentru că apa nu ofera un sprijin solid.Acest
lucru determină o creștere a complexității mișcărilor.
Sedințele de aqua gy m sunt diferențiate de la o ședință la alta prin jonglarea a celor 5
variabile pe baza carora se vor face un numar nelimitat de programe.Acestea sunt:
selecțioanarea exercițiilor, programarea lor, intensitatea antrenamentului,volumul (nr. de
repetari si se turi ) si perioadele de pauză.
1.Selecția exercițiilor – alegerea exercițiilor se face dupa scopul urmarit în ședința de
antrenament: pentru tonifiere musculară, îmbunătățirea flexibilității si rezistenței cardio –
respiratorii, corectarea pozitiilor vicioas e
2. Programarea exercițiilor –reprezintă un mod nelimitat de a alcatui un program de
exerciții la fiecare antrenament și de a le combina intre ele. In acest fel , schimbandu -se
frecvent atat ordinea cât și exercițiile, se va obține o solicitare mai intens ă a
musculaturii.Schimbarea exercițiilor prea des ( de la o ședința la alta), duce la amanarea pe
termen îndelungat a efectului antrenamentului. De aceea este bine ca programul de exerciții să
fie menținut timp de 2 -3 săptămâni fără a fi modificat.
3.Inten sitatea antrenamentelor –reprezintă cea mai importantă variabilă a
antrenamentelor,deoarece este principalul stimulator de creștere a mesei musculare și a
adapării.Aceasta depinde de numărul de repetari, exerciții și seturi.Cu cât perioada de pauză
scade, cu atât intensitatea crește. Frecvența cardiacă, este una dintre valorile măsurabile care
ne dă informații cu privire la intensitatea efortului.

22
4.Volumul antrenamentului –reprezintă efortul depus în timpul unui antrenament,
apreciat prin cantitatea total ă de repetării Aesta depinde de:mărimea muschiului
antrenat,numărul de grupe musculare implicate,și numarul de exercitii propus pentu grupa
musculară. In general se opteaza pentru 3 -5 serii pe exercițiu, a câte 8 -10 repetări.
5.Perioadele de pauză – au un r ol important în timpul antrenamentului.De acest
parametru depinde intensitatea antrenamentului ,desitatea lui cât si refacerea rezervelor
energetice.
4.6. Temperatura și caracteristicile piscinei

Un rol important în efectuarea antrenamentelor de gimnastică acvatică, îl constituie
temperatura apei din cadrul piscinelor acoperite.Valorile optime pentru realizarea programelor
acvatice sunt cuprinse între 28 °- 30°, iar temperatura mediului ambiant să fie cu 2 °-3°
mai mare decât a apei.
In funcție de intensitatea antrenamentului acvatic temperatura optimă ar putea fi
clasificată astfel: ( după Selepak 2001, citat de Barbosa și colab, 2009, p.180)
 26°-28°- pentru programele cu intensitate mare
 29°-pentru programele cu intensitate medie
 30°-pentru programele cu intensitate scăzută
 31°-31° –pentru programele de relaxare, stretching și reabilitare
Temperatura cuprinsă între 28 °-30° ajută la detensi onarea musculară și articulară,
favorizând drenajul limfatic și eliminarea lichidelor în exces din organism prin acțiunea
mecanică produsă de hidromasaj și a efectului de osmoză. Datorită fap tului că tem peratura
apei unde se desfășoară antrenamentele este mai scăzută decât cea a organismului, se produce
o diminuare a activității cardiace ș i activarea metabolismului prin producerea de căldură,
ducând la un consum energetic mai mare.
4.7. Caracteristicile piscinei

Pentru efectuarea exerc ițiilor acvatice în condiții de siguranță este recomandată o

23
adâncime medie de 1,30 -1,40 m. Această adâncime ofera practicanților o stare de
echilibru și sigurantă prin contactul membrelor inferioare cu fundul bazinului.
Igiena piscinei unde se desfășoară activitatea
 suprafața apei este de cca 1m2 pentru fiecare participant
 pe marginea piscinei trebuie sa fie plasați bare de sprijin sau suporți de prindere
 apa poate să conțină o anumită cantitate de săruri minerale dizolvate :
iod,clorură de sodiu etc
 apa trebuie să fie schimbată periodic sau filtrată
Participanții trebuie să :
 păstreze o igienă individuală corespunzătoare
 să folosească propriul costum de baie,halat,cască,papuci
 duș inainte și după terminarea antrenamentului
 în incinta piscinei nu se va intra cu haine de stradă
4.8. Fundalul și tempoul muzical specific gimnastic ii acvatice

Muzica creează o stare relaxantă,de plăcere și de bună dispoziție, oferind senzația că
efortul este mai ușor de suportat, iar exercițiile se execută cu mai multă
ușurintă.Acompaniamentul muzical are un rol important deoarece ajută la educarea simțului
ritmului și a tempoului, stimulează activitatea marilor funcții ale organismului , stimulează
memoria și atenția, contribuind si la educarea simțului estetic. De asemenea fundalul muzical
este cel care conduce ritmul motric.
Muzica aleasă pentru l ecția de gimnastică acvatică trebuie să îndeplinească
următoarele obiective:
 de a motiva participantii în timpul antrenamentelor
 de a menține o sincronizare în efectuarea mișcărilor
 de a reliza intensitatea efortului cerut de exercițiu

24
Pentru a realiza obi ectivele enumărate mai sus, fundalul muzical trebuie să respecte
urmatoarele cerințe:
 să prezinte o linie dansantă, iar ritmul și tempoul să fie ușor de perceput
 să fie adaptat exercițiilor și ritmului mișcării
 să fie variat , pentru a menține atenția par ticipanților

25
5.Influența proprietăților fizice ale apei asupra organismului

Numeroase studii de specialitate au arătat că eficiența gimnasticii acvatice este
influențata și de proprietățile fizice ale apei. Acestea sunt :
 presiunea hidrostatică
 vâscozitatea
 rezistența apei
 forța de impulsie
1.Presiunea hidrostatică – reprezintă presiunea static exercitată pe toată suprafața
unui corp scufundat, la o anumită adâncime.
 ameliorează circulația venoasă
 relaxează musculatura prin intermediul hidromasajului
 ameliorează funcțiile vitatele: s căderea frecvenței cardiace, îmbunatățirea
capacității vitale
 scaderea edemelor și îmbunătățirea circulației limfatice
2. Vâscozitatea – reprezintă proprietatea unui li chid de a se opune u nei mișcări, fiind
percepută ca o senzație de rezistentă în efectuarea unei mișcări.Oferă numeroase beneficii,
dintre care amintim:
 scăderea senzației de oboseală si tensiune musculară
 ameliorează echilibrul
 scade excitabilitatea terminațiilor nervoase libere , la terminarea exercițiului
3. Rezistența apei – această proprietatea a apei face mai dificilă posibilitatea de
deplasare mai rapidă sau de schimbare a direcției a subiectului.
 crește consumul energetic
 tonifiere musculară int r-un timp mai scurt
 efectuarea exercițiilor multilateral si tridimensional
 individualizarea programelor de exercitii acvatice prin regarea intesității
efortului
4.Forța de impulsie – are rolul de a scadea parțial forța gravitației
 preia din greutatea corporală,
 relaxarea musculara
 scade riscului de accidentări

26
6. Parametrii fizici și funcționali ce pot fi influențati de exercițiile acvatice

In cadrul exercițiilor acvatice, trebuie să se pună accent pe abilitate și nu pe
dizabilitate, pe adaptare la mediu acvatic și pe controlul respiratiei. Trebuie indusă subiectilor
o stare de relaxare, de încredere în forțele proprii și placerea de a fi in apă. Spre deosebire de
echilibru, coordonare și putere care sunt asociați factorilor de performanță, forța musculară,
compoziția corporală și flexibilitatea sunt asociate factorilor de sănătate.
1.Greutatea aparentă a corpului in apă , care la femei are o densitate egală cu 0,95 la
1, la barbați este egală cu 1 la 1,05 , greutatea aparentă în apă osciland între -0,5 și + 0,05,
considerand -o nulă atunci când corpul este în imersie, fiind în semigravitatie ; densitatea apei
fiind 1.
Medi ul acvatic nu permite realizarea unor mișcări bruște , aceste mișcări fiind frânate
și executate în alt ritm, fiind necesari 2 timpi în loc de 1, în comparație cu aceeași mișcare
relizată pe sol. Efectuarea exercițiilor cu un grad de dificultate mai mare sunt însoțite de
vibrații care produc un automasaj ce scade senzația de efort sustinut.
În mediul acvatic, formula Viteza = Accelerație X Timp, nu este valabilă. Pentru a
menține o viteză constantă de execuție, accelerația trebuie crescută , pentru că în mișcare
corpul produce în apă vârtejuri sau turbulențe , unde apare forța de frecare și forța de
aspirație.
2. Frecvența cardiacă în medeiul acvatic reprezintă un indicator foarte important al
efortului, utilizat în testarea forței aerobe cu volumul maxi m de oxigen. Exercițiile efectuate în
mediul acvatic produc o scădere a ritmului cardiac în comparatie cu cele executate pe
sol.Studiile efectuate au aratat că pentru a avea o activitate optimă în mediul acvati c , FC de
efort trebuie să fie cu 10,17 b ătai/ minut mai mică. Se produce o creștere a frecvenței cardiace
de la 70 -80 batăi pe minut ( în repaus) , până la 120 – 180 bătăi pe minut ( în timpul efortului).

Pentru exercițiile acvatice,Barbosa (2005), ne prezintă o metodă de măsurare a
frecvenței card iace, și anume:
FCmax=220 -I-17(bpm)
FCmax= frecvența cardiacă maximă în mediul acvatic
I= vârsta cronologică a subiectului
Astfel 50 -60% din ICM, este sufiecient pentru a diminua riscul accidentelor, dar nu
ajută la îmbunătățirea capacității respiratorii. Numeroase studii au aratat că între limitele de

27
60-90% din capacitatea de efort maximă, se produce și o creștere a capacității cardio –
vasculare.
Barbosa(2005) a realizat o formulă de calcul pentru a determina limita inferioară a
zonei țintă: FCinf=FC ma x x 0,60% (bpm) , iar pentru limita superioară FC sup= FCmax x
0,90%(bpm).
Aceste calcule ne oferă un indiciu al eficienței și ne ghidează spre nivelul intensității la
care trebuie lucrat pentru a obține rezultate pozitive .
3. Indicele de efort – precizează intensitatea efortului fizic. In activitățile acvatice
indicele de efort este între 130 -150 bătai /minut .

Tabelul.nr.6.1 Indicele de efort în mediul acvatic ( după Borg și Harre,1998)
4. Frecvența respiratorie – Di Masi (2000,p.104) susține că: „ presiunea hidrostatică
opune o rezistență în mișcarea de inspirație, ceea ce face sa existe o mai mare solicitare a
diafragmei și mușchilor intercostalilor, mușchi care sunt responsabili de mecanismul
ventilator”. Studii le efectuate au arătat că efectuarea exercițiilor acvatice cu o frecvența de 2
ori pe saptămână, timp de 12 săptămâni au dus la creșterea valorii VO2max. cu 15 %.
Verificarea parametrilor respiratori este esentială pentru dozarea exercițiilor și dirijarea
efortului fizic. În timp ce frecvența respiratorie scade de la 16 -18/min la 12 -10/min ,
amplitudinea și capacitatea vitală crește în timpul antrenamentului.
Consumul caloric recomandat în lecția de aqua gym este urmatorul ( Bouchard
&Shephard, 1994).
Nivelul condiției fizice
VO2max.ml.kg -1.min -1 Consumul caloric pe lecție
Scazut(+/ – 35) 100-200Kcal
Mediu(+/ -40) 200-400Kcal
Ridicat(+/ -45) >400 Kcal
Tabelul nr.6.2.Cheltuiala energetică pe lecția de aqua gym FC de efort Autopercepția %VO2 max.
70bpm Antrenament foarte, foarte lejer 25%
90bpm Antrenamnet foarte lejer 30%
110bpm Destul de lejer 40%
130bpm Aproape dur 50%
150 bpm Dur 75%
170bpm Foarte dur Anaerob
190bpm Foarte,foarte dur Colaps

28
7.Materiale utilizate în timpul programului de gimnastică acvatică

Numeroase studii au ar ătat faptul că folosirea materialelor sportive cu supraîncărcare
progresivă duc la obținerea unor rezultate mai bune.
Damian M., 2005, p 90. “ În funcție de forma, dimensiunea și greutatea lor, obiectele
portative, dispun de tipuri de acțiuni specifice și tipuri de acțiuni care sunt comune tuturor,
organizate pe grupe tehnice de acționare.Acționarea obiectelor portative se relizează în general
cu membrele superioare, cu membrele inferioare, cu și pe diferite alte segmente ale corpui”.
Materialele utilizate în gimnastica acvatică sunt alcătuite materiale mai putin dense
decât apa, pentru a le mări flotabilitatea și a crește randamentul exercițiilor.
Voi prezenta mai jos, câteva dintre materialele s portive utilizate în timpul programelor
de gimnastică acvatică.

Fig.6.1.Brațări cu greutăți

Fig.6.2. Gantere specifice

29

Fig.6.3.Flotoare Fig.6.4.Plăci pullpush

Fig.6.5. Centura de susținere pentru abdomn Fig.6.6. Elastic de inot pentru glezne

30
8. Scopul temei, obiectivele și ipotezele cercetarii

Scopul temei de cercetare vizează conceperea, elaborarea și implementarea
programului
specific activită ții clasice de gimnastică acvatică și constatarea efectelor produse privind
remodelarea corporală, îmbunătățirea parametrilor antropometrici și a capacită ții motrice ,
funcționale .

8.1.Obiectivele cercet ării

 studiul literaturii de specialitate care tratea ză acest subiect sau o tematica
similara
 sinteza teoretică a elementelor structurale care definesc capacitatea motrică,
funcțională și estetică
 sinteza teoretică ce definește mediul acvatic și influentele acestora capacității
motrice funcționale și estetice în gimnastica acvatică
 stabilirea obiectivelor și strategiilor de acționare în concordanță cu tema
cercetării
 stabilirea metodologiei și a metodelor de cercetare folosite în realizarea
scopului propus
 creionarea unui program complex de exerciții a cvatice pentru remodelarea
corporală
 selectarea unor subiecți care să ajute la atingerea scopului și obiectivelor
propuse
 culegerea,prelucrarea și interpretarea rezultatelor cercetării
 desprinderea concluziilor cu privire la îmbunătătirea capacitătții motrice
,funcționale și estetice prin exerciții acvatice

8.2. Ipotezele lucrării

În stabilirea ipotezei s -a pornit de la presupunerea că efectuarea activităților acvtice
va determina o îmbunătățire a capacității estetice a persoanelor adulte.

31
Aceast ă lucrare a fost mot ivată de formularea următoarei ipoteze :
Ipoteza : Programul de exerciții acvatice va îmbunatăți parametrii somatici, vizând în
special greutatea și indicele de masă corporala a subiectului

9. Organizarea și metoda cercetării
9.1 Locul ,durata și etapele de desfașurare ale cercetării

Activitatea de cercetare s -a desfășurat pe un grup de 5 subiecți ,cu vârsta cuprinsă
între 25-50 ani, la Centrul SPA din cadrul hotelului Unirea Iasi, în perioada ianuarie -martie
2018. . Bazinul are o adâncime de aproximativ 140 cm.
Antrenamentul de gimnastică acvatică va fi alcătuit dintr -un program de 8 – 12
exerciții , cu o frecvență de 3 ori pe săptămână, durata unei lecții fiind de 50 minute.
Activitatea de cercetare s -a desfășurat în mai multe etape,astfel:
 Etapa I, în care s -a făcut documentarea teoretica prin exploatarea literaturii de
specialitate. Atenția a fost orientată asupra exercițiilor de remodelare corporală
 Etapa II , în care s -au aplicat metodele de explorare și evaluar e în scopul observării
evouluției subiecților în cadrul parametrilor investigați.
 Etapa III, în care s -au aplicat programe gimnastică acvatică , modificate la intervale de
timp în funcție de evoluția subiecților .
 Etapa IV , în care au fost prelucrate și i nterpretate rezultatele obținute în cursul
efectuarii experimentului urmată de prezentarea concluziilor și redactarea lucrării.
9.2. Metodologia cercetării

Alegerea celor mai adecvate metode de cercetare este o cerința impusă de obiectul și
scopul cercetării, de necesitatea verificării ipotezelor cercetarii. În continuare sunt prezentate
metodele de cercetare considerate a fi cele mai adecvate scopului și obiectului cercet ării de
fața, cu mențiunea că deși dom inante într -o etapă sau alta,în realitate acestea s -au îmbinat și
completat pe parcursul întregii cercetari.

1.Metoda documentarii teoretice

32
Pentru fixarea obiectivelor și scopului cercetarii, a premiselor inițiale, a fost necesară o
activitate de docum entare riguroasă, referitoare la cercetările efectuate până la această dată și
rezultatele acestora
Documentarea a durat pe toată durata cercetării,în vederea elucidării teoretice a unor
probleme sau fenomene nou aparute ,sau pentru introduceea unor noi tehnici și metode de
lucru,mai adecvate decât cele stabilite anterior.

2.Metoda observației
Observația, ca proces de cunoaștere intenționată, planif icată și sistematică, constă în
urmarirea desfașurării unor fenomene,pentru a le putea analiza în dinamica sa ,pentru a face o
sinteza a caracteristicilor esențiale.
3.Metoda anchetei(anamneza)
În obținerea datelor necesare,metoda anchetei are un rol de osebit de important. În cazul
de fața anamneza este folosită în examinarea subiecților.
Prin anamneza se obțin date despre : datele personale,statusul activității fizice și
nutriționale ,evoluția depunerii stratului de țesut adipos, existența unor patologi i, tratamente
efectuate până în present,
4.Metoda înregistării și prelucrării datelor
Concomitent cu cercetarea propriu -zisă,s -a efectuat și înregistrarea fenomenelor
studiate și consemnarea rezultatelor obținute.
Dupa încheierea cercetarii, a urmat e tapa de prelucrare a datelor: adunarea
materialului, verificarea calitativă și cantitativă.

33
10. Prezentare de caz

Caz nr.1
1. Date personale
Nume D.C
Vârsta 25
Sex F
2. Antecedente patologice
Afecțiuni DA Nu Observații
1.Diabet Zaharat X
2.HTA X
3.AVC X
4.Obezitate X Supraponderal
5.Insuficiența venoasă x
6.Infecții x
7. Intervenții chirurgicale x Apendice scos în urma cu 3 ani

3. Evoluția depunerii stratului de țesut adipos
Perioada de accentuare Răspuns Cauza Răspuns
Copilărie Sarcină nu
Adolescență Incetarea activității
sportive
20 ani -30 ani x Încetare fumat
30 ani – 40 ani Alimentație haotică x
>40 ani Stres x
Altă cauză

4. Status ctivitate fizică
Profesie student
Activitate sportivă
 Extrem de intensă
 Intensă  Medie
 Ușoară  Sedentară

34
5. Evaluare antropometrică

Înălțime 162cm
Greutate actuală 85 kg
Greutatea ideala apreciata functie de talie si sex( formula: Lorentz) :~ 57,2 kg
Greutatea ideala apreciata in functie de talie varsta si sex( Formula lui Lorentz) 58kg
IMC 32,4
*imc= indicator care apreciaza daca persoana respectiva are o gre utate sanatoasa pentru talia
sa
 < 18,5 – subponderal
 18,5 – 24,9 – greutate normala
 25,0 – 29,9 – supraponderal
 30,0 – 34,9 – obezitate (gradul I)
 35,0 – 39,9 – obezitate (gradul II)
 40,0 – obezitate morbida

Parametrii Actual Saptamana
4 Saptamana
8 Saptamana
12
Greutate 85 80 76 71
IMC 32,4 30,0 29 27,1

Caz nr.2
1. Date personale
Nume B.A
Vârsta 35 ani
Sex F
1. Antecedente patologice

Afecțiuni DA Nu Observații
1.Diabet Zaharat x Tip 2
2.HTA x -sub medicație
3.AVC x
4.Obezitate x
5.Insuficiența venoasă x -varice membrul inferior drept
6.Infecții x
7. Intervenții chirurgicale x

35
2. Evoluția depunerii stratului de țesut adipos

Perioada de accentuare Răspuns Cauza Răspuns
Copilărie Sarcină Da
Adolescență Incetarea activității
sportive
20 ani -30 ani x Încetare fumat
30 ani – 40 ani Alimentație haotică x
>40 ani Stres x
Altă cauză După sarcină

3. Status ctivitate fizică
Profesie casnică
Activitate sportivă
 Extrem de intensă
 Intensă  Medie
 Ușoară  Sedentară

Somn 5-6 (ore)
Tulburări de somn da

4. Evaluare antropometrică

Înălțime 170 cm
Greutate actuală 82kg
Greutatea ideala apreciata functie de talie si sex( formula: Lorentz) :~ 62 kg
Greutatea ideala apreciata in functie de talie varsta si sex( Formula lui Lorentz) 64,5kg
IMC 28,4
*imc= indicator care apreciaza daca persoana respectiva are o greutate sanatoasa pentru talia
sa
 < 18,5 – subponderal
 18,5 – 24,9 – greutate normala
 25,0 – 29,9 – supraponderal
 30,0 – 34,9 – obezitate (gradul I)
 35,0 – 39,9 – obezitate (gradul II)
 40,0 – obezitate morbida

Parametrii Actual Saptamana
4 Saptamana
8 Saptamana
12
Greutate 82 79 75 71
IMC 28,4 27,3 26 21,6

36

Caz nr. 3

1. Date personale
Nume P.A
Vârsta 42
Sex F
6. Antecedente patologice
Afecțiuni DA Nu Observații
1.Diabet Zaharat x
2.HTA x
3.AVC x
4.Obezitate
5.Insuficiența venoasă x
6.Infecții x
7. Intervenții chirurgicale x

7. Evoluția depunerii stratului de țesut adipos

Perioada de accentuare Răspuns Cauza Răspuns
Copilărie Sarcină 2 sarcini
Adolescență Incetarea activității
sportive x
20 ani -30 ani x Încetare fumat x
30 ani – 40 ani Alimentație haotică x
>40 ani Stres x
Altă cauză

8. Status ctivitate fizică
Profesie profesor
Activitate sportivă
 Extrem de intensă
 Intensă  Medie
 Ușoară  Sedentară

Somn 8 (ore)
Tulburări de somn nu

9. Evaluare antropometrică

Înălțime 176 cm

37
Greutate actuală 74kg
Greutatea ideala apreciata functie de tal ie si sex( formula: Lorentz) : 65,6 kg
Greutatea ideala apreciata in functie de talie varsta si sex( Formula lui Lorentz) 68,6 kg
IMC 23,9
*imc= indicator care apreciaza daca persoana respectiva are o greutate sanatoasa pentru talia
sa
 < 18,5 – subponderal
 18,5 – 24,9 – greutate normala
 25,0 – 29,9 – supraponderal
 30,0 – 34,9 – obezitate (gradul I)
 35,0 – 39,9 – obezitate (gradul II)
 40,0 – obezitate morbida

Parametrii Actual Saptamana
4 Saptamana
8 Saptamana
12
Greutate 74 71 68 66
IMC 23,9 22,9 22 21,3

Caz nr. 4
1. Date personale
Nume A.T
Vârsta 48
Sex M
2. Antecedente patologice
Afecțiuni DA Nu Observații
1.Diabet Zaharat X
2.HTA X -sub medicație
3.AVC X
4.Obezitate X supraponderal
5.Insuficiența venoasă X
6.Infecții X
7. Intervenții chirurgicale X -proteza sold stâng

3. Evoluția depunerii stratului de țesut adipos

Perioada de accentuare Răspuns Cauza Răspuns
Copilărie Sarcină
Adolescență Incetarea activității
sportive X
20 ani -30 ani X Încetare fumat
30 ani – 40 ani Alimentație haotică X

38
>40 ani Stres X
Altă cauză
4. Status ctivitate fizică
Profesie student
Activitate sportivă
 Extrem de intensă
 Intensă  Medie
 Ușoară  Sedentară

Somn 8 (ore)
Tulburări de somn nu

5. Evaluare antropometrică

Înălțime 185 cm
Greutate actuală 97 kg
Greutatea ideala apreciata functie de tal ie si sex( formula: Lorentz) : 76 kg
Greutatea ideala apreciata in functie de talie varsta si sex( Formula lui Lorentz) 83,2 kg
IMC 28,3
*imc= indicator care apreciaza daca persoana respectiva are o greutate sanatoasa pentru talia
sa
 < 18,5 – subponderal
 18,5 – 24,9 – greutate normala
 25,0 – 29,9 – supraponderal
 30,0 – 34,9 – obezitate (gradul I)
 35,0 – 39,9 – obezitate (gradul II)
 40,0 – obezitate morbida

Parametrii Actual Saptamana
4 Saptamana
8 Saptamana
12
Greutate 97 93 88 83
IMC 28,3 27,2 25,7 24,3

Caz nr. 5
1. Date personale
Nume M.G
Vârsta 50
Sex M
2. Antecedente patologice

Afecțiuni DA Nu Observații
1.Diabet Zaharat X

39
2.HTA X
3.AVC X
4.Obezitate X supraponderal
5.Insuficiența venoasă X
6.Infecții X
7. Intervenții chirurgicale X

3. Evoluția depunerii stratului de țesut adipos
Perioada de accentuare Răspuns Cauza Răspuns
Copilărie Sarcină
Adolescență Incetarea activității
sportive X
20 ani -30 ani Încetare fumat
30 ani – 40 ani Alimentație haotică
>40 ani X Stres X
Altă cauză

4. Status ctivitate fizică
Profesie IT
Activitate sportivă
 Extrem de intensă
 Intensă  Medie
 Ușoară  Sedentară

Somn 6 (ore)
Tulburări de somn da

5. Evaluare antropometrică

Înălțime 175cm
Greutate actuală 82 kg
Greutatea ideala apreciata functie de tal ie si sex( formula: Lorentz) : 68,7 kg
Greutatea ideala apreciata in functie de talie varsta si sex( Formula lui Lorentz) 76 kg
IMC 26,8
*imc= indicator care apreciaza daca persoana respectiva are o greutate sanatoasa pentru talia
sa
 < 18,5 – subponderal
 18,5 – 24,9 – greutate normala
 25,0 – 29,9 – supraponderal
 30,0 – 34,9 – obezitate (gradul I)
 35,0 – 39,9 – obezitate (gradul II)
 40,0 – obezitate morbida

40
Parametrii Actual Saptamana
4 Saptamana
8 Saptamana
12
Greutate 82 80 77 74
IMC 26,8 26,1 25,1 24,2

41

Lecție aquagym –nivel începător
Saptamâna 1 -4

Veriga Durata Conținutul Dozare Indicații
metodice Metode
1.Organizarea
grupului

1-2
minute -salutul
-evaluarea stării de sănătate
-verificarea echipamentului

Observația

2.Încălzirea
pe sol

5 minute 1. Stând depărtat, flexia
laterală a capului spre
stânga, și spre dreapta,cu
oprire la mijloc. revenire
4×4

Exercițiile
se lucrează
cu
amplitudine
mare

Se
corectează
în
permanență
execuția
acestora

Explicația
Demonstrația
Observarea
sistematica 2. Stând depărtat, răsucirea
capului spre stânga și
spre dreapta,cu oprire la
mijloc,revenire.
4×4

3. Stând depărtat, brațele
lateral,încrucișarea
brațelor înainte,revenire
1×8

4. Stând depărtat, măinile
pe sold, răsucirea
trunchiului spre dreapta
și spre stanga, cu 2
arcuiri și oprire la
mijloc, revenire.

4×6

5. Stând depărtat,mâinile
pe șold, fandare spre
stânga și spre dreapta cu
oprire la mijloc,revenire.
4×4
Încălzirea în
apă 2-5
minute 1. Alergare ușoară pe loc 2×20 sec

Atenție la
respirație
Explicația
Demonstrația
Exersarea
Observația
sistemica
2. Joc de glezne cu rotarea
brațelor dinspre înainte
spre înapoi
2x20sec

3. Alergare cu genunchii
sus pe loc 2×20 sec

2x20sec 4. Sărituri pe loc
Partea
Aerobă 20
minute 1. Stând depărtat,brațele
lateral,imersate sub
suprafața apei, ducerea 1×8 Exercitiul
se executa
în 4 trepte.
Explicația
Demonstrația

42
brațelor înainte, revenire Se execută
cu
amplitudine
mare Exersarea
Observația
sistemica

2. Stând depărtat,pendulări
înainte și inapoi a
brațelor întinse cu palma
orientată spre înapoi,
degetele apropiate.
3. Stând depărtat, brațele
îndoite la nivelul
trunchiului ,palmele
orientate în jos,una peste
cealaltă, se executa
ridicarea și coborârea
brațelor în zona
abdominală până la
nivelul pieptului
4. Stând departat, brațul
drept sus,brațul stâng cu
mâna pe sold , îndoirea
trunchiului lateral
dreapta cu ridicarea
iciorului drept lateral,
revenire. Se executa
alternativ
5. Pauza acvatică
6. Stând depărtat lateral
dreapta la marginea
bazinului,mâna stanga
pe sold, flexia piciorului
stang, revenire
7. Stând depărtat lateral
dreapta la marginea
bazinului,mâna stanga
pe sold, abducerea
piciorului stang, revenire
8. Stând depărtat lateral
dreapta la marginea
bazinului,mâna stanga
pe sold , extensia
piciorului stang, revenire
9. Stând depărtat lateral
dreapta la marginea
bazinului,mâna stanga
pe sold, se execută
mișcarea de pendulare a 1×8

1×8

2×8

40
secunde

2×8

2×8

2×8

2×8

Corectarea
permanentă
a execuției

Exercițiile
se execută
cu spatele
drept

Piciorul și
bratul sunt
întinse

43

picioarelor dinspre
înainte spre înapoi
10. Exercițiile 6,7,8,9 se
executa si pe partea
opusă

Partea
localizată

15
minute

1. Stând departat,brațele
lateral, imersate, apuca
bagheta de capete, ducerea
brațelor înainte, revenire
2×8

Bagheta se
va îndoi în
sus

2. Stând depărtat, bratele
înainte imersate , mainile
tin bagheta de capete,
coborarea,brațelor, revenire
2×8

3. Stând depărtat,bagheta între
picioare,mainile apucă
capatul de dinainte,variante
de alergare cu deplasare

40
secunde

Se mentine
pozitia
verticala a
corpului,
fara ca
trunchiul sa
se sprijine
pe bagheta
4. Stând depărtat,bagheta între
picioare,mainile apucă
capatul de
dinainte, pedalarea spre
înainte,pe loc .

40
secunde

Trunchiul
rămane
drept,fara
balans
5. Culcat dorsal pe bagheta
poziționată înapoia
omoplaților,brațele lateral,
imersate sub suprafata
apei,bagheta apucata de
capete,pedalare inainte

2×8

Crpul este
în plutire
dorsală

6. Culcat dorsal pe bagheta
poziționată înapoia
omoplaților,brațele lateral,
imersate sub suprafata
apei,bagheta apucata de
capete, abbducția membrelor
inferioare,revenire

2×8

Membrele
inferioare
execută
mișcarea la
suprafața
apei

44

Încheierea
lecției

5 minute 7. Culcat dorsal pe bagheta
poziționată înapoia
omoplaților,brațele lateral,
imersate sub suprafata
apei,bagheta apucata de
capete, încrucișari
alternatice ale membrelor
inferioare,revenire
Exerciții de respirație

4×8
Mișcarea
este
energică

Lecție aquagym –nivel mediu
Saptamâna 4 -8

Veriga Durata Conținutul Dozare Indicații
metodice Metode
Organizarea
grupui Idem saptamana 1 -4
Incalzirea la
sol Idem saptamana 1 -4
Încalzirea în
apă Idem saptamana 1 -4
Partea
aerobă 25
minute 1. Stând depărtat,rotarea
brațelor alternativ,pâna
lasuprafața apei,revenire
4×10

2×10

Poziția
corpului
este
verticală,rot
ările sunt
energice

Explicația
Demonstatia
Exersarea
Observația
sistemică
Evaluarea
curentă 2. Stând depărtat, brațele
îndoite la nivelul
abdomenului, palmele
orientate spre
interior,apropierea și
depărtarea simultană a
brațelor de corp,înainte –

45
înapoi,revenire
3. Stând depărtat, ducerea
brațului drept înainte si
a brațului stang înapoi,
revenire

2×10

4. Stând depărtat, extensia
trunchiului cu ridicarea
bratelor, revenire

2×10

Brațele
întinse
înainte,dege
-tele
apropiate

5. Stand departa,bratele
intinse in fața, flexia
alternativa a membrelor
inferioare la brațul opus
revenire
2×10

Vârfurile
sunt întinse
6. Alergare cu genunchii
sus 2×30 sec

7. Alergare cu pendularea
gambei înainte 2×30

8. Alergare pas încrucișat 2×30
9. Stând depărtat, brațele
coroană,se execută
abducerea membrului
inferior , cu coborârea
brațului de aceeași parte,
revenire. 2×10

46
10. Culact facial,brațele
îndoite, degetele apucă
marginea bazinului,se
execută,o mișcare de
îndoire completă a
piciorului drept cu talpa
orientată spre interiorul
piciorului stang întins
înapoi. Se execută
alternativ.

2×10
11. Culcat facial, brațele
îndoite ,degetele apucă
marginea bazinului, se
execută o mișcare de
pendulare spe înapoi

12. Stând dorsal, sprijinit de
peretele
bazinului,bratele
lateral,degetele apucă
marginea
bazinului,sezuta lipită de
perete,se execută o
mișcare de ridicare a
picioarelor întinse in
mult departat ( in v)
dupa care se revine la
pozitia initială fără a
indoi genunchii

47
Partea
localizată 10-15
minute Exerciții cu palmare le atașate
1. Stând depărtat, bratele
îndoite la nivelul
trunchiului,palmele spre
interior,se execută
2×8

2. apropierea și depărtarea
simultana a bratelor de
corp ,inainte -înapoi 2×8

3. Stand depărtat, brațele
lateral imersate sub
suprafața apei,, ducerea
brațului drept înainte si
ducerea bratului stang
înapoi, alternativ
2×8
4. Stand departat, cu
bratele înainte, imersate,
palmarele orientate spre
interior, ducerea bratelor
înapoi, revenire
2×8

Încheierea
lecției

5 minute Se execută stretching si exerciții
de relaxare
1. Ridicarea pe vârfuri și
întinderea brațelor și
palmelor în sus.
2. Prinderea brațelor
înapoi, cu degetele
încleștate, palma
orientată în jos, ridicarea
bratelor ,maxim Se
corectează
permanent
miscarea și
pozitia de
menținere . Evalua rea
prin
recomandări
și aprecieri

48
individual posibil
3. Stând depărtat, îndoirea
trunchiului lateral
dreapta apoi dreapta cu
menținerea pozitiei

Lecție aquagym –nivel avansați
Saptamâna 8 -12
Veriga Durata Conținutul Dozare Indicații
metodice Metode
Organizarea
grupui Idem saptamana 1 -4
Incălzirea pe
sol Idem saptamana 1 -4
Incălzirea în
apă Idem saptamana 1 -4
Partea aerobă 25 minute 1. Stând depărtat, brațele
înainte ,imersate,
palmele sunt orientate
spre exterior, se executa
extensia bratelor,
revenire. 2×12

2×12

2×12

2×12
Se menține
trunchiul
drept
Amplitudine
mare de
mișcare Explicația
Demonstrația
Exersarea
Observația
sistemică
Evaluarea
curentă 2. Stând depărtat, brațele
înainte, imersate, se
execută rasucirea
simultană a bratelor din
supinație în pronație și
invers
3. Stand departat,extensia
trunchiului si ridicarea
bratelor sus,revenire
4. Stând departat, flexia
alternativa a membrelor
inferioare prin
săritură,revenire.

49
5. Stând departat, mainile
pe sold, sărituri drepte
cu schimbarea

2×12

2×12

2×12

2×12

40 sec 6. alternativă a picioarelor
dinspre inainte spre
înapoi, revenire
7. Stând depărtat, se
execută sărituri cu
genunchii sus și lateral
8. Stand dorsal, sprijinit
de peretele bazinului,
bratele lateral, degetele
apucă marginea
bazinului ,sezuta lipită d
perete, flexia
genunghilor la
piept,revenire
9. Culcat facial, brațele
îndoite,degetele apucă
marginea bazinului , se
execută o miscare de
pedalare spre înapoi
10. Pauză acvatică
Partea
localizată 10-15
minute Exerciții cu săculeți de nisip,
atașati de glezne
1. Alergare pe loc
2x40s

Se alertează
tipurile de
alergare
2. Alergare cu genunchii
sus pe loc. 2x40s

3. Alergare cu pendularea
gambei înapoi 2x40s

50
4. Stând depărtat, flexia
alternativa a membrele
inferioare alternativ prn
săritura
5. Stând depărtat, bratele
coroană, ridicarea
piciorului drept îndoit
lateral , cu coborârea
bratului de aceeasi
paret, revenire. Se
execută si cu membrul
inferior stang
6. Stand depărtat, mainile
pe șolduri, flexia
membrului inferior
drept cu genunchiul
indoit, revenire.Se
execută și cu membrum
inferior stang
2×10

2×10

2×10
Încheierea
lecției 5 minute Exerciții de sretching si
relaxare
1. Stând depărtat, ridicarea
umerilor si mentinerea
poziției
2. Stand departat, ridicarea
brațului drept îndoit
înapoi, palma între
omoplați, mâna stangă
apucă cotul brațului
drept , se execută o
mișcare de tragere a
cotului spre cap
3. Se exe cută si cu
membrul superior opus
4. Exerciții de respiratie
profundă

51
11. Rezultate
În urma programelor de exerciții acvatice subiecții au avut rezultate bune și foarte
bune: atât ameliorarea semnificativa a greutății corporale cât și a indicelui de masa corporală ,
ipoteza lucră rii fiind confirmată .

Graficul 11.1 Rezultate greutate 85
82
7497
828079
7193
80
7675
6888
77
71 71
6683
74
020406080100120
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Subiect 5
Inițial Saptămâna 1-4 Saptămâna 4-8 Saptămâna 8-12

52

Grafic 11.2. Rezultate IMC
32.4
28.4
23.928.3
26.830
27.3
22.927.2
26.129
26
2225.7
25.127.1
21.621.325.3
24.2
0510152025303540
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Subiect 5
Inițial Săptămâna 1-4 Săptămâna4-8 Săptămâna 8-14

53
Concluzii

1. Având în vedere rezultatele obținute, se poate afirma că experimentul și -a atins scopul,
demonstrând că gimnastica acvatică este foarte eficientă în remodelarea corporală .
2. Gimnstica acvatică este o modalitate eficientă de remodelare corporală datorită
combinațiilor între exercițiile de aerobic, stretching, fitness și hidromasaj.
3. Ședințele acvatice prezintă un mare avantaj în ceea ce privește tonifierea musculară și
asuplizarea articulară, dar și îmbunătățirea capacității de coordonare, a rezistenței etc.
4. Înotul crește încrederea în sine și independența motrică, prin mișcările libere executate
în apă, lucru mai dificil în mediul ter estru, cel puțin pentru persoanele supraponderale.
5. Participarea cu regularitate la ședințele acvatice adaptate cu angajarea progresivă într -o
activitate fizică coerentă și progresivă ca in tensitate sau ca volum de lucru duc la
rezultate bune.
6. Exercițiile fizice trebuie explicate pe înțelesul participanților, fără a acorda atenție
mare detaliilor de ordin tehnic, și demonstrate de mai multe ori.
7. Folosirea unor echipamente sportive susține programul de mișcare în apă și stimulează
interesul participanților.
8. Practica acvatică complexă nu este suficientă. Ea trebuie conjugată și corelat ă cu un
program terapeutic terestru .
9. Programul recuperator are ca principal scop obținerea unui cât mai mare grad de
independență în exersările individuale.
10. Colaborarea strânsă dintre medic, kinetoterapeut, psiholog și ergoterapeut pot asigura
succesul terapeutic.

54
Bibliografie

1. Abraham,J., Szczerba, M, și Jackson M. – The effects of an eleven week aqua aerobic
program on relatively inactive college age women. Revista : Medicine & Science in
Sports and Exercise Nr.26, S103, 1994
2. Barbosa T. – As habilidades motoras aquaticas basicas. Revist Digital -Buenos Aiers,
33,2001 disponibilă la: http//www.efdeportes.com
3. Barbosa, T.M., Garrido, M.F. and Bragada, J.A – Physiological a daptations to head -out
aquatic exercises with different levels of body of body immersion. Journal of Strenghth
and Conditioning Reseaech Nr.21, pag. 1255 -1259, 2007
4. Bădau A., Bădău D., – Aquagym -teorie și metodologie editura University press Tg
Mures 2016
5. Bădau A, Bădau D., – Aqua -pullpush -gym – o metodă novatoare de gimnastică în apă,
Ed. Universității Transilvania din Brașov,2011
6. Bădau A., Ramona Natalia Ungur, Bădau D., – Influence of water gymnastics on
strengh development, Palestrica of the third millennium – Civilization and Sport Vol.
16, no 3, July – September 2015, 235 -240
7. Bălan, V. – Jocurile dinamice în apă, Ed. Cartea Universitară, București, 2005
8. Baciu, Cl – Kinetoterpia pre – și post – operatorie, Editura Sport – Turism, București,
1981
9. Bota A., – Exerciții fizice pentru viață activă, Ed. Cartea Universitară, București, 2006
10. Broman G., Quintana M., Lindberg T., Jansson E. Și Kaijser L. – High intensity deep
water training can improve aerobic power in elderly women. European Journal of
Applied Physiology Nr.98, pag 117 -123, 2006
11. Burchel, Laura – psihologia activităților corporale – Sibiu, Editura Alma – Mater,2003
12. Cordun, M – Kinetologie medicală, Editura Axa, București, 1999
13. Cordun, M., 1999, Postura corporală normală și patologică, Editura ANE FS,
14. București
15. Colado J.C., Moreno J.A. –Fitness acuatico.INDE Publicaciones, Zaragoza, 2001
16. Craig, A. –Temperature regulation and immersion. In Biomechanics and Medicine in
Awimming. Ed Hollander, A.P., Huijing, P. Și de Groot, G. Champaign, Illinois:
Hum an Kinetics Publishers, 1983, pp.263 -274.
17. Dail, C, Thomas C – Hidroterapie. Tratamente simple pentru afecțiuni obișnuite, Casa
de Editură Viață și sănătate, București, 2005
18. Dinculescu, T. – Elemente de balneo -fizioterapie generală, Institutul de Medicină și
Farmacie, București, 1985
19. Damian M., Gimnastică ritmică, Ed. Ovidius University Press, Constanța, 2005
20. Datta,A. And Tipton, M.., – Respiratory responses during two types of exercise
performed on land and water. J Sports Med Phys Fitness. Nr.40 (4), pag 3 03-311,
2000.

55
21. Elena Mureșan, Cristina Jellascov, Doina Mureșan – Corectarea deficiențelor fizice.
Mijloace utilizate în apă și pe uscat., Universitatea Spiru Haret, Editura Fundației
România de Mâine
22. Elena Sabău – Refacere – Recuperare. Kinetoterpia în ac tivitatea sportivă., Editura
Fundației România de Mâine
23. Elena -Luminița Sidenco – Ghid practic de evaluare articulară și musculară în
kinetoterapie, Universitatea Spiru Haret, Editura Fundației România de Mâine
24. Epuran, M., 2005, Metodologia activităților co rporale. Exerciții fizice. Sport.Fitness,
Editura Fest, ediția a II -a, București
25. Emoto, M., Mesaje ascunse din apă, Brașov, Editura Adevăr Divin, 2006.
26. Folsom.B. Water Weightlessness : The Advantage of a water aerobics woekout. Revista
American Fitness, Sep tember/October , pag 66 -67,2008
27. Grigore, V.,2001, Gimnastica Artistica. Bazele Teoretice Ale Antrenamentului Sportiv,
Editur a Semne, București
28. Grigore, V., 2003, Gimnastica. Manual pentru cursul de bază, Editura Bren,București
29. Ionescu A., Mazilu V., Exercițiul Fizic în slujba sănătății, Editura Stadion 1971
30. Luciela Vasile – Inot terapeutic , Editura Bren, București, 2013
31. Luciela Vasile – Teoria și practica , Editura Bren București, 2013
32. Luciela Vasile – Recuperare Și reeducare prin mijloace acvatice , Editura Didactică și
Pedagogică, 2010
33. Luciela Vasile – Înot pentru sănătate , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007
34. Marinescu, Gh., Cordun, M., Bălan, V., Ticală, L., Adaptarea la efort la vârsta adultă,
în „Pale strica mileniului III, civilizaț ie și sport”, vol. XI, nr. 3 (33), septembrie 2008,
pp. 227 –233.
35. Pătac L – Exerciții acvatice pentru prevenirea celulitei – Palestrica Mileniului III, –
Civilizație și sport , Vol.VIII, Nr 4 (30), Decembrie 2007, pag 254 -257.
36. Sbenghe, T – Kinetologie profilactică, terapeută și de recuperare, Editura Medicală,
București, 1987
37. Sbenghe, T – Bazele teoretice și practice ale kinetoterpiei, Editura Medicală,
București, 1999