ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ALBA-IULIA SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR ALBA-IULIA 2013 1 MINISTERUL… [609786]

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ALBA-IULIA
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR

ALBA-IULIA
2013
1

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ALBA-IULIA
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU ULCER GASTRIC
HELICOBACTER

ALBA-IULIA
2013

2

CUPRINS
Cuprins…………………………………………………………………… 3
Introducere………………………………………………………………. 4
Capitolul 1. Notiuni de anatomie și fiziologie a stomacului 5
Capitolul 2. Prezentare teoretică a bolii……………………………. 9
1. Definiție………………………………………………………………. 9
2. Etiologia și epidemiologia ……………………………………….……….. 9
3. Anatomie patologică………………………………………………… 11
4. Clasificare……………………………………………………………. 11
5. Simptomatologie…………………………………………………….. 12
6. Diagnostic și diagnosticul diferențial………………………………. 13
7. Complicații și sechele………………………………………………. 15
8. Evoluție și prognostic……………………………………………….. 15
9. Tratament…………………………………………………………….. 16
10. Profilaxie……………………………………………………………… 18
Capitolul 3. Rolul asistentei medicale în îngrijirea și tratarea
bolnavului cu ulcer gastric cu Helicobacter pylori……………….20
1. Internarea bolnavului și asigurarea condițiilor de spitalizare…… 20
2. Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv…………. 22
3. Asigurarea igienei corporale și generale…………………………. 23
4. Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor de produse
biologice și patologice……………………………………………………24
5. Participarea asistentei medicale la explorările paraclinice……… 29
6. Poziția bolnavului în pat, urmărirea faciesului și a funcțiilor
vegetative …………………………………………………………………31
7. Urmărirea funcțiilor vitale…………………………………………… 33
8. Alimentația bolnavului cu ulcer gastric cu HP…………………… 36
9. Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului….. 37
10. Educația pentru sănătate și profilaxia bolii……………………….. 41
11. Externarea bolnavului………………………………………………. 42
Capitolul 4. Dosare de îngrijire a bolnavilor cu Ulcer gastric HP
Plan de ingrijire nr.1………………………………………………………………
Plan de ingrijire nr.2 ……………………………………………………………..
Plan de ingrijire nr.3 …………………………………………………………….
Concluzii …………………………………………………………………………..
Bibliografie………………………………………………………………

3
INTRODUCERE
Ulcerul gastric cu Helicobacter pylori reprezintă o actualitate în patologie,
atrâgînd atenția prin frecvența ei, prin afectarea vîrstei celei mai active pentru societate,
prin evoluția lungă este întretăiată de complicații serioase.
Constituirea leziunilor ulceroase este un fenomen complex care implică pe de o parte
scăderea de apărare a mucoasei gastroduodenale , iar pe de altă parte creșterea ponderii
factorilor de agresiune asupra acestuia .
Infectia cu Helicobacter pylori este un factor agresiv important, ea se întâlneste în 60-
70% din ulcerele gastrice. Helicobacter pylori este un microb descoperit in anul 1983 ca
fiind implicat în apariția ulcerului gastric . Infecția cu Helicobacter Pylori (Hp) se
dobândește prin ingestia bacteriei, calea de transmitere fiind fecal-orală sau prin
intermediul apei contaminate și în directă legătură cu anumite condiții socio-economice,
prevalența fiind mai crescută în țările în curs de dezvoltare, unde se ridică până la 80% la
adulții de vârstă medie, față de un procent de 20-50% în țările dezvoltate .
El traiește la suprafata celulelor mucoasei gastrice, sub stratul de mucus protector. Se
gasește în stomac în partea de jos acestuia-antru, dar în formele severe, infectia cu
Helicobacter pylori se poate extinde la întreg stomacul. La examenul microscopic al
biopsiei gastrice, Helicobacter pylori apare ca o bacterie de forma spiralata sau încovoiata,
iar la unul dintre capete are 2 pâna la 6 flagele, cu ajutorul cărora se deplasează cu
ușurința la suprafața mucoasei. Mecanismul de acțiune al Helicobacter pylori este destul
de complex, acest microb acționând direct asupra celulelor mucoasei gastrice , datorită
toxinelor pe care le secreta. El va duce la activarea procesului inflamator care va leziona în
plus aceste celule.
De la descoperirea bacteriei Helicobacter pylori, diagnosticul și tratamentul bolilor
gastroduodenale s-a modificat semnificativ. Ulcerul gastric este considerat acum, în
general, o boală infecțioasă, eliminarea agentului cauzal vindecând boala.

4
Capitolul 1. Noțiuni introductive de anatomie și fiziologie a stomacului
Complexul de organe care asigură transformările fizice si chimice ale alimentelor, în
scopul asimilăriilor ca și al eliminării rezidurilor, formează aparatul digestiv.
Aparatul digestiv este alcatuit din tubul digestiv și organele anexe ale acestuia.
Tubul digestiv este format din următoarele segmente succesive: cavitatea bucală,
faringele, esofagul, stomacul, intestinul subțire și intestinul gros. Glandele anexe ale tubului
digestiv sunt: ficatul si pancreasul, care își varsă produsele de secreție în prima porțiune a
intestinului subțire.
1.1 Stomacul
1.1.1. Anatomia stomacului
Stomacul este un organ cavitar mobil, rezervor intermitent, reprezentând porțiunea
cea mai dilatată a tubului digestiv. Incepe la orificiul cardia și se termină la orificiul piloric,
unde se continuă cu prima secțiune a intestinului subțire: duodenul.
In stare de plenitudine, are forma unui cimpoi, iar examinat radiologic, în poziție
verticala ia forma literei J. Convențional, stomacului i se descriu mai multe porțiuni:
-cardia
-fundul stomacului denumit si fornix
-corpul stomacului
-antrul piloric
-canalul piloric
Stomacul are două fețe (una anterioară și alta posterioară), două margini (una dreapta
și alta stânga) și două orificii (unul superior și altul inferior).
Pereții stomacului sunt alcătuiți din patru straturi sau tunici: tunica muscoasă, tunica
submucoasă, tunica musculară, tunica seroasă.
Tunica mucoasă, care căptușește interiorul stomacului, prezintă numeroase cute
orientate dinspre orificiul cardial spre cel piloric. Mucoasa gastrică este alcătuită dintr-
un epiteliu cilindric unistratificat și un strat de țesut conjunctiv, numit corion, în care se
află glandele gastrice.
După localizarea lor, glandele gastrice sunt de trei feluri: cardiale, fundice și pilorice.

Glandele cardiale, puțin numeroase și rudimentare, se află in vecinatatea cardiei.
5
Glandele fundice, numite și glande principale se gasesc in regiunea fundului și a
corpului stomacului. Ele secretă componentele principale ale sucului gastric și anume:
acidul clorhidric și fermenții proteolitici (enzime care degradează proteinele alimentare).
În alcatuirea glandelor gastrice intră patru tipuri de celule:
-celule principale, care secretă pepsina
-celule perietale, acidofile sau marginale, care produc acidul clorhidric
-celule mucoase
-celule endocrine care eliberează serotonina.
Există încă un tip de celule, în regiunea antrului piloric, care sintetizează gastrina.
Tunica submucoasă, pe care lunecă tunica mucoasă, este constituită din țesut
conjunctiv lax, în care se gasesc vase sanguine și limfatice precum și plexuri nervoase
vegetative.
Tunica musculară este formată din fibre musculare netede, dispuse în trei straturi:
-unul extern în care fibrele musculare sunt așezate longitudinal
-unul mijlociu, în care fibrele musculare sunt dispuse circular
-unul intern în care fibrele musculare sunt dispuse oblic
Tunica seroasă este formată din peritoneul care învelește stomacul și trece apoi pe
organele vecine formând ligamente sau mezouri.
În tunica seroasă se găsesc vasele sanguine care hrănesc stomacul, precum și
filetele nervoase provenite din sistemul nervos vegetativ simpatic și parasimpatic.
1.1.2.Funcțiile stomacului
Stomacul funcționeaza ca un rezervor capabil sa stocheze cantități mari de
alimente, permitând astfel hranirea intermitenta. Acidul clorhidric, eliberat de
celulele parietale gastrice, are mai multe roluri: faciliteaza inceputul digestiei
proteinelor din dieta (actionând impreuna cu pepsina), elibereaza vitamina B12 din
alimente, ajută la absorbția fierului, anihileaza microbii care sunt ingerați împreuna
cu hrana.

În stomac, alimentele ingerate suferă o serie de transformări mecanice și chimice,
care , în ansamblul lor, formează digestia gastrica. Aceasta este rezultanta a două funcții
principale ale stomacului, și anume: funcția secretorie și funcția motorie.
Funcția secretorie a stomacului constă în elaborarea sucului gastric de către
mucoasa gastrică, respectiv glandele mucoasei gastrice.
6
Sucul gastric este un lichid incolor, ușor opalescent, alcătuit din apă în proporție de
99 % și din substanțe solide, organice și anorganice, într-o proporție mică de numai 1 % .
În 24 ore un adult secretă 2-3 litri suc gastric, cu pH între 1 și 2, având circa 150mmoli acid
clorhidric la litru.
Glandele gastrice secreta trei substanțe cu rol deosebit de important în procesul
digestiv.
Acidul clorhidric este secretat de celulele parietale care sunt localizate in regiunea
fundului și a corpului stomacului; ele lipsesc cu desăvârșire în zona antrală. Prezența
acidului clorhidric ajută la realizarea unui mediu esențial pentru activitatea eficientă a
enzimelor digestive. În același timp acidul clorhidric dezinfecteaza hrana, distrugând cele
mai multe microorganisme patogene prezente în ea.
Mucoasa gastrică mai secretă grupul de enzime digestive numite pepsine, pe care
le secretă așa-numitele celule principale. Secreția pepsinelor este posibilă numai în
prezența acidului clorhidric. Când în stomac este prezent acidul clorhidric, este secretată o
substanță chimică, numită pepsinogen, iar în momentul în care acest precursor al pepsinei
vine în contact cu acidul, se transformă în pepsină. Sarcina pepsinei este să descompună
proteinele alimentare în lanțuri subțiri, de aminoacizi, astfel încât aceștia din urmă să poată
fi absorbiți mai jos, în intestinul subțire.
De îndată ce alimentele ajung din gură în stomac începe secreția, direct în sânge, a
unor hormoni foarte activi, cunoscuți sub denumirea de gastrine. Acestea sunt secretate de
celulele G, localizate exclusiv în zona antrală. Rolul gastrinelor constă în menținerea unui
flux abundent de suc gastric și în declanșarea secreției de pepsină și acid clorhidric.
Gastrinele mențin acest flux intens pâna când se termină digestia întregului conținut al
stomacului.
Gastrina secretată trece în torentul circulator de unde se întoarce iar în stomac.
Numai ajunsă în stomac pe cale sanguină, gastrina poate stimula secreția de suc gastric și

acizi. Mucoasa gastrică este căptușită cu un singur strat de celule care secretă mucus.
Aceasta apără stomacul de acțiunea dură a acidului clorhidric și a pepsinei. Dacă stomacul
nu ar avea acest strat protector, s-ar autodigera. Mucoasa stomacului este formată din
milioane de celule, care, la fel ca altele, se desprind (se descuameaza) continuu și sunt
înlocuite de altele. Întreaga mucoasă se reface la trei zile.
7
Stomacul funcționeaza 24 de ore din 24 de ore, este totdeauna pregatit să digere
hrana, pe care eventual o primește. Vederea sau mirosul alimentelor pot declanșa secreția
sucurilor digestive. Nervul vag este un nerv cranian, care, ieșind din creier în zona cefei,
merge dealungul esofagului și ajunge la stomac. Acest nerv este răspunzător pentru
secreția acidă a stomacului. El transmite comanda creierului catre stomac și direct celulelor
parietale și celor producătoare de pepsine, declanșându-le procesul secretor. Același nerv
controleaza motilitatea gastrică.
Funcția motorie a stomacului constă într-un ansamblu de mișcări, imprimate
pereților stomacului, prin contracția tunicii musculare a acestuia. Stomacul prezintă două
feluri de mișcări: peristaltice și tonice. Rezultatul funcției motorii a stomacului este
reprezentat, pe de o parte de amestecarea alimentelor cu suc gastric, iar pe de alta parte,
de golirea sau evacuarea conținutului gastric în intestinul subțire.

8
Capitolul 2. Prezentare teoretica a bolii: Ulcer gastric cu helicobacter pylori
1. Definitie
Ulcerul gastric reprezintă întreruperi circumscrise, unice sau multiple ale continuității
peretelui gastric , însoțite de o reacție fibroasă, începând de la mucoasă și putând penetra
până la seroasă.
Ulcerul gastric reprezenta pâna nu de mult o boală cu evoluție cronică și ciclică, în care
factorul peptic era incriminat. În această patologie, ultimii ani au schimbat foarte mult
conceptele, transformând ulcerul dintr-o boală în care secreția acidă era cvasiobligatorie
(“No acid, no ulcer”), într-o boală cauzată de un agent infecțios (Helicobacter Pylori).
În 1983 Warren și Marshall au atras pentru prima dată atenția asupra unor germeni
descoperiți în stomac și implicați posibil în patogeneza ulcerului gastric. Datorită
asemănarii cu genul campylobacter au fost numiți Campylobacter Pylori, pentru ca mai
târziu să fie denumiți Helicobacter Pylori (HP). În anul 2005 Warren și Marshall au fost
recompensați cu premiul Nobel pentru descoperirea Helicobacter pylori și demonstrarea
rolului acestuia în patologia gastrică.
2. Etiologia și epidemiologia
Una din cele mai frecvente cauze de ulcer gastric este infecția cu bacteria numita
Helicobacter pylori .
Deși majoritatea oamenilor sunt infectați cu Helicobacter pylori, doar cațiva vor face ulcer
gastric. Unii factori de risc la o persoană cu Helicobacter pylori dau o susceptibilitate
crescută pentru dezvoltarea ulcerului. Acești factori, unii dintre ei prea puțin cunoscuți,
includ:
– fumatul
– consumul de alcool
– stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav (traumă majoră, dependenta
de un aparat de ventilație sau intervenția chirurgicală).

Microorganismul patrunde în corp odata cu alimentele ingerate și avanseaza de-a lungul
tubului digestiv. Sucul gastric acid reprezintă un mediu nepropice pentru dezvoltarea
multor bacterii, dar Helicobacter pylori reusește să se adapteze ușor întrucât produce o
9
enzimă care creează un mediu tampon în jurul ei, mediu care blochează acțiunea acidului
clorhidric din sucul digestiv.
Factorii de risc pentru infectarea cu Helicobacter pylori sunt legați de condițiile de viața,
precum:
– Viata in medii aglomerate. Riscul de a contacta infecția este mai crescut dacă persoana
respectivă traiește în medii aglomerate;
– Lipsa unei surse de apă potabilă. Existența unei surse de apa potabilă îngreunează în
mare parte infectarea cu Helicobacter Pylori. O sursa de apă incomplet tratată impotriva
bacteriilor poate constitui un focar de infecție;
– Viața în țarile în curs de dezvoltare. În aceste țări, ca urmare a aglomerațiilor umane si a
condițiilor de igienă precară infecția este mai ușor de contactat;
– Viața alături de o persoană infectată. Bacteria se transmite de obicei si persoanelor care
locuiesc împreună cu individul infectat cu bacteria Helicobacter pylori.
Prevalența (numarul total de cazuri – noi si vechi) clinică este de 5 – 10% din
populatie. Prevalența reala însa, bazata pe studii necroptice, este de 20 – 30% la barbați si
10 – 20% la femei. Tendința actuala este de scadere marcata a prevalenței afectiunii, in
special prin eradicarea bacteriei Helicobacter Pylori.
Metodele avute la dispozitie de epidemiologi pentru stabilirea prezentei infectiei cu H. pylori
sunt variate, fiecare tehnică având avantaje și dezavantaje. Metoda standard de stabilire a
statusului unei persoane cu privire la infecție si care ar permite realizarea unor corelații cu
posibile leziuni este endoscopia cu prelevare de biopsii din diferite zone ale stomacului, in
particular antrului gastric.
Metoda considerata ideala pentru studii epidemiologice este cea serologica. Dezvoltarea
unor kit-uri care reusesc sa cuantifice prezenta anticorpilor IgG antiH. pylori în ser au facut
ca metoda serologica sa ajunga la o specificitate de 83% si o senzivitate de 96%.

Infectia cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente infecții cronice la om.
Incidenta este maximă în primii ani de viată, riscul dobîndirii acesteia în timpul vieții adulte
scăzînd exponențial.
10
3. Anatomie patologică
Termenul de ulcer gastric semnifică o lipsă de substanță parietală cu progresiune de la
nivelul mucoasei spre seroasă.
Este cunoscută predilecția ulcerului de a avea anumite localizări.
Localizarea după clasificarea Johnson descrie trei tipuri de ulcer gastric:
Ulcerul gastric tip I caracterizat prin localizare la nivelul capului gastric, care alături de
tulburările de motilitate și vascularizație reprezintă principalii factori incriminați în apariția
ulcerelor.
Ulcerul gastric tip II este localizat tot la nivelul capului gastric dar este asociat cu ulcer
duodenal sau piloric (stenoză piloro-bulbară) în care staza antrală și hipersecreția gastrică
acidă consecutivă joacă rol principal în patogeneză, astfel ulcerul gastric tip II este
secundar și determinat patogenic de ulcerul duodenal stenozant.
Ulcerul gastric tip III are o localizare antrală în special prepilorică (comportându-se ca un
ulcer duodenal) fiind caracterizat de creșterea masei celulelor parietale, hipersecreție
gastrică acidă (uneori normosecreție), deplasarea distală a joncțiunii mucoasei antrale cu
cea oxintică și absența modificărilor inflamatorii gastrice (care apar însă la nivelul regiunii
piloro-duodenale).
La această clasificare Csendes a adăugat încă două tipuri care se întâlnesc în practică:
Ulcerul gastric tip IV localizat la nivelul micii curburi, foarte sus, sub cardia.
Ulcerul gastric tip V situat pe marea curbură în vecinătatea unirii porțiunii orizontale cu
porțiune verticală.
4. Clasificare
Cea mai utilă clasificare, din punct de vedere practic, este cea clinico-terapeutică, care
împarte ulcerele în 3 mari categori:
4.1 Ulcere Helicobacter pylori pozitive: ulcer gastric și ulcer duodenal

4.2. Ulcere Helicobacter pylori negative:
4.2.1 Ulcere prin consum de antiinflamatiri nesteroidiene
4.2.2 Ulcere hipersecretorii pure
4.2.3 Ulcere endocrine
4.2.4 Ulcere genetice
11
4.2.5 Ulcere associate cu afectiuni digestive sau extradigestive
4.3.Ulcere mixte ( ulcere Helicobacter pylori positive asociate cu orice alte condi ții
etiopatogenetice).
5. Simptomatologie
Durerea este simptomul cel mai important. În ulcerul gastric prînzurile exacerbeaza
durerea care este mai precoce, apare la 30- 90 de minute dupa mese și are un caracter
mai difuz. Apare, mai mult ca un disconfort digestiv: senzatia de plenitudine sau de
distensie, greață și varsătura, adesea provocată chiar de bolnav pentru a calma durerea, el
simțindu- se mai bine cu stomacul gol.
Apetitul bolnavului cu ulcer gastric este redus și scade progresiv ajungand la anorexie.
Bolnavul cu ulcer gastric are tendința spre slabire progresivă. Anorexia selectiva fața de
proteinele animale și fața de pâine poate să anunțe cancerizarea ulcerului.
Eructatia (ragaiala) este o eliminare de gaze din stomac, pe gura, care poate avea un
gust acid și un miros fetid, în funcție de faza evolutiva a ulcerului.
Arsura retrostenala (pirozisul ) se datorește distoniei cardiei care permite refluxul de suc
gastric, în esofag. Ea are o periodicitate și un ritm asemanator cu durerea.
Regurcitația este o eliminare de conținut gastric, în mică cantitate, fără efort și este
cauzata, de asemenea, de insuficiența cardiei și de refluxul gastro- esofagian.
Vărsaturile, când apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, în localizarea
gastrica , ele fiind determinate de mese mai copioase, de abateri de la dieta, de consumul
de bauturi alcoolice. Varsaturile conțin alimente, sunt abundente și au miros acid; uneori,
bolnavul vomită numai suc gastric pur. O caracteristică a vărsaturilor este aceea că
atenueaza durerea, deseori chiar o fac sa dispară, motiv pentru care unii bolnavi își
provoacă singuri vărsăturile. Pofta de mancare este normală sau crescută. Daca bolnavul

scade în greutate în perioadele dureroase și se spune că nu manancă, aceasta nu se
întamplă prin pierderea apetitului, ci prin frica de a mânca, pentru a nu avea dureri.
12
6. Diagnostic și diagnostic diferențial
6.1 Diagnosticul clinic se bazează pe simptomatologia clasică cu ritmicitate și
periodicitate. Caracterul durerii legată de alimentație, apariția durerilor mai ales primăvara
și toamna sunt semne tipice, ce pot sugera un ulcer. Dar în ultimul timp, tot mai frecvente
sunt ulcerele descoperite prin endoscopie în absența unor simptome tipice, revelatoare.
Orice dispepsie epigastrică dureroasă trebuie să ne facă să ne gândim la un eventual
ulcer. Alteori debutul poate fi dramatic, printr-o hemoragie digestivă superioară
(hematemeză și/sau melenă) sau o perforație ulceroasă.
Durerea este simptomul cardinal în ulcer; în descrierea ei vom menționa mai mulți
parametri: localizarea, ritmicitatea (apariția durerii în funcție de alimente), periodicitatea
(apariția în decursul anului în mod clasic primăvara și toamna și mica periodicitate în cursul
zilei), iradierea, modificarea caracterelor durerii.
Alte simptome ce pot apărea în ulcer sunt: vărsăturile, modificări ale apetitului, simptome
dispeptice (eructații, balonări, sațietate precoce).
6.2 Diagnosticul paraclinic se face prin demonstrarea ulcerului și prin demonstrarea
prezenței Helicobacter Pylori.
6.2.1 Endoscopia digestiva
Diagnosticul ulcerului gastric se face prin endoscopie (gastro-duodenoscopie). Metodă cu
mare sensibilitate diagnostică, endoscopia permite evaluarea corectă a ulcerului, prin
recunoașterea lui, demonstrarea activității lui, cât și a prezenței unei eventuale hemoragii
oprite sau în curs. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului si
duodenului și să preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau alte
afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului. Endoscopia este, de asemenea, obligatorie in
totalitatea ulcerelor gastrice, deoarece 4% dintre acestea, considerate ca benigne in urma

examenului radiologic, se dovedesec a fi cancere gastrice la examenul histopatologic al
fragmentului bioptic recoltata din regiunea gastrica prin endoscopie.
6.2.2 Examenul radiologic al ulcerului poate fi o metodă complementară de diagnostic,
mai ales atunci când se bănuiește o tulburare de evacuare gastrică (stenoză pilorică).
Metoda radiologică este însă învechită și a fost înlocuită cu endoscopia. În stadiul actual al
medicinei, nu este permis ca un ulcer gastric să fie diagnosticat doar prin bariu pasaj, fără
o confirmare și o biopsiere endoscopică.
13
De asemenea, există suficiente ulcere superficiale nevizualizate prin radiologie, ușor de
diagnosticat endoscopic.
Utilizarea eventual a unui bariu pasaj în dublu contrast (cu insuflare de aer) poate crește
randamentul diagnostic, fără însă a-l egala pe cel al endoscopiei.
6.2.3 Determinarea Helicobacter pylori – agent cauzal al ulcerului gastric, este un
element diagnostic obligatoriu în strategia evaluării ulcerului, având drept scop o atitudine
terapeutică ulterioară. Determinarea HP se face prin metode directe și metode indirecte:
-Metodele directe
Necesita endoscopie cu prelevarea unor biopsii gastrice, din care HP este determinat
histologic (colorații speciale), prin testul ureeazei (ce se bazează pe modificarea culorii
unui indicator de pH în prezența HP care produce o mare cantitate de urează) sau prin
cultură (pe medii speciale în mediu microaerofil).
– Metode indirecte
Nu necesită endoscopie și pot fi:
– Determinarea anticorpilor anti Hp din ser sau chiar din sânge integral (metoda
micropicăturii, cu o sensibilitate ceva mai mică) sau anticorpii anti-HP se pot determina și
în salivă (test facil).
– Testele respiratorii (folosesc isotopul neradioactiv carbon 13 sau pe cel radioactiv –
carbon 14), cu ajutorul cărora se marchează ureea; prezența ureazei HP în stomac va
desface ureea, iar CO2 marcat va fi expirat și dozat).
– Determinarea bacteriei în scaun ( testul antigenului HP fecal ).
Metodele cele mai sensibile de diagnostic indirect al infecției HP sunt reprezentate de
testele respiratorii (dar relativ scump) și determinarea antigenului HP fecal (ceva mai
ieftin).

Toate aceste teste diagnostice pentru HP au o sensibilitate de peste 90%, cu o bună
specificitate, ceea ce permite foarte corect stabilirea etiologiei HP a ulcerului în vederea
unui tratament antimicrobian.
Pentru prima evaluare a prezenței HP, testul serologic este suficient, dar pentru verificarea
eradicării se recomandă testul antigenului fecal sau testul respirator.
14
6.3 Diagnosticul diferențial
Pe baza simptomatologiei clinice, diagnosticul diferențial al ulcerului gastric trebuie făcut cu
alte suferințe de etaj abdominal superior, cum ar fi: neoplasmul gastric, limfomul gastric
(diagnosticabile obligatoriu prin endoscopie cu biopsie), litiaza biliară (diagnosticată prin
ecografie), pancreatita cronică sau dispepsia funcțională ( ulcer-like). Diferențierea
endoscopică a unui ulcer gastric trebuie făcută cu un neoplasm ulcerat, astfel că
biopsierea oricărui ulcer gastric este obligatorie atât la diagnostic, cât și la verificarea
vindecării.
7. Complicații și sechele
Complicațiile posibile ale bolii ulceroase sunt:
– Hemoragia digestivă superioară (manifestată prin hematemeză și/sau melenă). Este cea
mai frecventă complicație (~15%).
– Perforația ulceroasă cu apariția abdomenului acut. Penetrația este o perforație acoperită
în organele din vecinătate.
– Stenoza pilorică (relativ rară după introducerea terapiei de tip modern).
– Malignizarea ulcerului (posibilă eventual în ulcerul gastric, dar niciodată în cel duodenal).
8. Evoluție și prognostic
Față de acum 20-30 de ani, evoluția ulcerului gastric este mult ameliorată. O dată cu
apariția noilor antisecretorii deosebit de potente (blocanții pompei de protoni), evoluția
ulcerului este cel mai adesea favorabilă, complicațiile s-au redus mult, iar cazurile ce
necesită operație sunt relativ rare. În plus introducerea terapiei anti-HP a dus la diminuarea
la maximum a recidivelor ulceroase.
Prognosticul bolii ulceroase s-a ameliorat mult în ultimele decenii și mai ales în ultimele
două decenii, când, printr-o terapie de eradicare corectă a HP, riscul de recidivă ulceroasă

scade sub 10% pe an, față de o recidivare a ulcerului anuală de peste 70% în absența
eradicării HP. Mortalitatea în boala ulceroasă este crescută mai ales la pacienții de peste
75-80 de ani, cu hemoragie digestiva superioară.
15
9. Tratament
Față de conceptul clasic de terapie antiulceroasă, ultimul deceniu a adus numeroase
schimbări.
9.1. Regimul alimentar din boala ulceroasă, altădată sever, a devenit, prin introducerea
antisecretoriilor potente, mult mai lax. Doar fumatul s-a dovedit a întârzia vindecarea
endoscopică a leziunii ulceroase.
Regimul alimentar și abolirea consumului de cafea nu au dovedit a grăbi vindecarea
ulcerului. Totuși, se poate recomanda o dietă care să evite alimentele acide, iuți sau
piperate. La pacienții cu ulcer activ se va interzice consumul de aspirina, AINS și corticoizi.
9.2. Terapia medicamentoas ă
Terapia bolii ulceroase va consta din administrarea de:
9.2.1 Antisecretorii
– blocanți de receptori H2 histaminici: ranitidina 300 mg/zi, nizatidina (Axid) 300 mg/zi sau
famotidina (Quamatel, Famodar) 40 mg/zi. Terapia aceasta a fost în mare parte înlocuită
cu blocanți ai pompei de protoni: omeprazol (Losec, Omeran, Omez, Antra, Ultop) 40
mg/zi, pantoprazol (Controloc) 40 mg/zi, lanzoprazol (Lanzol, Lanzap) 30 mg/zi, rabeprazol
(Pariet) 20 mg/zi, esomeprazol (Nexium) 40 mg/zi. Tratamentul cu IPP este efectiv,
ameliorând rapid simptomele dureroase. De aceea, IPP reprezintă terapia de elecție a
ulcerului activ.
Durata terapiei antisecretorii va fi de 6-8 săptămâni, care este durata de vindecare a
leziunii ulcerate.
9.2.2 Protectoare ale mucoasei gastrice
În cazul unui ulcer gastric se poate asocia o terapie de protecție gastrică cu sucralfat 4 g/zi
(în 4 prize).

Un aspect complet nou apărut în ultimii ani este cel al eradicării HP. Dacă terapia
antisecretorie rezolvă problema puseului dureros (dar cu recidive ulceroase frecvente în
următorul interval), în momentul eradicării HP (la cazurile la care el a fost dovedit prin
metode directe sau indirecte) riscul de recidivă ulceroasă scade foarte mult (sub 10%/an).
Deci cheia bolii ulceroase pare a fi terapia de eradicare a HP.
16
9.2.3. Scheme de tratament a infecției cu Helicobacter pylori
Indicațiile tratamentului de eradicare a HP sunt cuprinse în Consensul European de la
Maastricht (1997), revăzut în 2000 (Maastricht II) și respectiv 2005 (Maastricht III), care
indică ce categorii de pacienți vor fi tratați (indicație fermă sau opțională). Astfel, ulcerul
gastric actual sau în trecut, reprezintă o indicație fermă de tratament anti-HP.
Deși este foarte sensibil la foarte multe antibiotice în vitro, experiența clinică a dovedit că
este necesară asocierea medicamentoasă complexă, pentru a reuși eradicarea HP.
Schemele ce conțin inhibitori ai pompei de protoni (esomeprazol, omeprazol, lanzoprazol,
pantoprazol), asociați cu două antibiotice, sunt indicate. Se folosesc scheme triple sau
chiar cvadruple (cu o șansă de a eradica HP-ul de 80-95%).
Tripla terapie – prima linie conține:
OAM = omeprazol (2×20 mg/zi) + amoxicilina (2×1000 mg/zi) + metronidazol (3×500
mg/zi);
sau ideală este asocierea
OAC = omeprazol + amoxicilina (2000mg/zi) + claritromicina (macrolid în doză de 2×500
mg/zi).
Cvadrupla terapie – linia a II-a este compusă din
omeprazol (2×20 mg)+ bismut subcitric (De-Nol) (2×2 tb/zi)+ tetraciclina(3×500 mg/zi) +
metronidazol (3×500 mg/zi).
În practică, se folosesc scheme de triplă terapie, iar în caz de insucces se trece la
cvadrupla terapie. Terapia OAC sau OAM anti HP durează, conform Consensului de la
Maastricht 7 zile (sau mai recent 10 zile), iar cvatrupla terapie se administrează 14 zile
(omeprazol-De-Nol- tetraciclina-metronidazol).

Sunt unii autori care la descoperirea unui ulcer HP pozitiv, tratează doar 7 zile cu terapie
anti HP. În general este însă preferat ca această terapie să fie urmată de un tratament de o
lună cu medicație antisecretorie (blocanți ai pompei de protoni).
Schemele terapeutice care conțin metronidazol au o eficiență ce ține de rezistența în acea
zonă la această substanță (în țările slab dezvoltate, în care metronidazolul a fost mult
utilizat terapeutic, există o rezistență mare).
17
În România este de preferat schema OAC. Pentru cazurile fără succes la cvatrupla terapie
se trece la „terapia de salvare”: esomeprazol 2×20 mg/zi+levofloxacin 2×250
mg/zi+amoxicilina 2×1000 mg/zi. Dacă nici această terapie de salvare nu aduce succes, se
poate trece la „terapia secvențială”, care are ca bază 10 zile de IPP+ câte două antibiotice,
în două secvențe de 5 zile.
Se consideră că 99% din pacienții tratați prin una sau mai multe scheme vor fi eradicați de
HP.
Verificarea eradicării HP-ului se poate face prin endoscopie cu biopsie (în care se poate
evidenția direct HP-ul) sau mai simplu prin teste indirecte (ideal este testul respirator sau
eventual evidențierea HP în scaun). Verificarea eradicării infecției HP, se realizează prin
teste indirecte, la cel puțin 30 de zile de la sfârșitul terapiei antibiotice și respectiv fără IPP.
9.4 Tratamentul chirurgical
Opțiunea chirurgicală pentru tratamentul ulcerului a scăzut foarte mult, odată cu apariția
tratamentului medicamentos actual. Indicațiile chirurgicale sunt extrem de selective și se
adresează, în cazul ulcerului gastric, doar formelor refractare la un tratament corect de
peste două luni, formelor penetrante, hemoragiilor cu risc vital, ce nu pot fi oprite
endoscopic, sau ulcerelor la care biopsia relevă celule maligne.
10. Profilaxie
10.1 Profilaxia primară este dificil de realizat, având în vedere prevalența mare a bolii
ulceroase, multitudinea factorilor de risc și, mai ales, faptul ca unii subiecți, deși purtători ai
unor factori de risc (purtători ai HP sau utilizatori de AINS), nu dezvoltă niciodată ulcer.
Totuși, subiectii care provin din familii de ulceroși pot fi preveniți asupra riscului de a

dezvolta ulcer pe parcursul vieții. Acestora li se poate recomanda atenție la stilul de viață și
alimentar, la utilizarea medicamentelor cu potențial gastrotoxic.
10.2 Profilaxia secundară a recidivelor ulceroase și a complicațiilor poate beneficia
esențial de identificarea și tratamentul corect al factorilor etiologici, de eradicara HP,
evitarea AINS, a altor medicamente cu potențial gastrotoxic, a fumatului și, în cazuri
selectate, de tratamente de prevenire cu antisecretorii.
20.3 Profilaxia terțiară
Medicamentele se prescriu numai de către medic.
18
În cazul ulcerului gastric și a ulcerului complicat, este necesară spitalizarea, care are
avantajul supravegherii medicale permanente și scoaterii din mediul stresant.
Psihoterapia și evitarea stărilor conflictuale este esențială pentru reușita tratamentului.
Pe lângă regimul alimentar, bolnavul trebuie să adopte și un regim de viață rațional.
Îndeletnicirile care cer o încordare nervoasă continuă și țin bolnavul în tensiune trebuie
schimbate, cel puțin provizoriu.
Se va evita mâncatul în grabă, la ore neregulate ca și obiceiul de a mânca numai de două
ori pe zi (de exemplu numai la prânz și seara).
Administarea alimentelor se va face la ore fixe, în prânzuri mici și repetate (circa 5-6
prânzuri pe zi). În primele zile se recomandă: lapte (adevărat aliment-medicament), brânza
de vaci proaspătă, paste făinoase fierte, fierturi de cereale, supe de zarzavat, ouă fierte,
biscuiți alcalini. După câteva zile se adaugă: pâine rece (care se fărâmițează ușor) și în nici
un caz pâine prăjită (care conține caramel ce excită secreția gastrică), carne fiartă,
perișoare fierte sau grătar de pasăre sau vită (fără grăsimi), sosuri albe, sosuri cu
smântână.
În perioada de remisiune, se recomandă menținerea regulilor de igienă alimentară
De asemenea, se va renunța definitiv la tutun.
Intervenția chirurgicală este indicată în cazurile în care tratamentul medical nu dă
rezultatele dorite ca și în cazurile în care apariția complicațiilor ulceroase cere o rezolvare
urgentă. Vindecarea bolii este în primul rând o chestiune de cooperare susținută între
bolnav și medicul care-l îngrijește.

19
Capitolul 3. Rolul asistentei medicale în îngrijirea și tratarea bolnavului cu ulcer
gastric HP
1. Internarea bolnavului și asigurarea condițiilor de spitalizare
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este
hotărâtor pentru câștigarea încrederii lui, factor indispensabil pentru asigurarea unei
colaborări sincere între bolnav și personalul de îngrijire, în vederea recâștigării sănătății
celui internat.
În cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de
internări, unde : se identifică bolnavul, se verifică biletul de internare ( sau de trimitere ), se
înregistrează datele personale în registrul de intrări/ieșiri din spital și se pregătește
bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condus la secția gastroenterologie unde
medicul hotărâște salonul în care va fi internat bolnavul, ținand seama de diagnostic,
stadiul și gravitatea bolii , iar când este cazul pentru intervenții chirurgicale va fi trimis la
secția de chirurgie.
Medicul în prezența asistentei medicale efectuează examenul clinic al pacientului,
medicul întocmește foaia de observație a pacientului, în care se vor înscrie datele
personale sau anamnestice ale acestuia, cine a însoțit bolnavul în spital, la ce mijloc de
transport sa recurs ( specializat – ambulanta, nespecializat – mașina particulara ), starea
prezentă, intervențiile și tratamantul efectuat în timpul transportului și la camera de garda.
Asistentei îi revine ca sarcina :
– ajutorul acordat bolnavului la dezbracare și îmbracare

– ajutorul la efectuarea îngrijirilor igienice
– monitorizează pacientul –respectiv funcțiile vitale
– recoltează probe pentru analizele de laborator recomandate de medic
– administrează cu promptitudine medicația recomandată de medic
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi
inventariate, înregistrate și păstrate într-o încapere destinată acestui scop. Bolnavilor sau
aparținatorilor li se înmaneaza un bon pe baza căruia se restitue îmbracamintea la
externare. Asistenta medicală predă foaia de observatie la registratura secției și conduce
20
bolnavul în salon, unde il va prezenta celorlalți bolnavi și il va ajuta să își aranjeze
obiectele personale în noptiera.
Scopul spitalizării bolnavilor, în majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza
acest lucru trebuie create condiții prielnice, necesare ridicării forței de apărare și
regenerare a organismului și scoaterii lui de sub eventualele influențe nocive ale mediului
înconjurător. La amplasarea bolnavilor cu ulcer trebuie avut în vedere asigurarea unui
mediu corespunzător psihicului lor. Uneori este bine dacă sunt plasați în saloane comune
mai mari, având însă grijă să nu se alăture bolnavi cu temperamente prea diferite. În cazul
bolnavilor irascibili sau cu simptomatologie acută este de preferat să fie plasați în saloane
mai mici sau rezerve.
Mobila principală a salonului este patul. Amplasarea paturilor se face la distanțe egale
și să fie accesibile din toate direcțiile.
Patul este prevăzut cu:
•saltea;
•două perne curate;
•o pătură din lână moale și călduroasă; lenjerie curată;
•mușama, aleză.
Bolnavul trebuie asigurat cu lenjerie curată, iar cel nou spitalizat trebuie să primească
totdeauna lenjerie curată de corp și de pat.
Lângă fiecare pat trebuie să existe o noptieră cu lampă și un scaun. Paturile mai sus
prevăzute cu mese adaptabile la care se alimentează bolnavul în condiții cât mai
confortabile, dacă nu se pot deplasa. Saloanele trebuie să fie bine încălzite pentru a se

putea aerisi, fără să scadă temperatura aerului. Ferestrele sunt mari și necesită să fie
curate și prevăzute cu perdeluțe.
În salon trebuie să existe o chiuvetă cu oglindă și prosoape curate, un dulap construit în
perete pentru deținerea lenjeriei bolnavilor.
Bolnavii cu afecțiuni digestive nu implică mobilier sau anexe diferite la pat. Trebuie să
existe o baie într-o perfectă igienă.
Cel mai important pentru bolnav este primirea și internarea care i se fac de către asistenta
medicală, primirea făcându-se cu foarte multă căldură și blândețe deoarece bolnavul are
emoții și teamă de spital.
21
Este foarte impotantă legătura dintre asistentă și bolnav, asistenta antrenând discuții care
să-l încurajeze și să-i ofere speranță.
2. Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv
Examenul obiectiv cuprinde cele patru metode clasice de explorare semiologica:
inspecția; palparea; percuția; auscultația.
Manifestările de ordin fizic, pe care la constatăm la examenul obiectiv, reprezintă semnele
clinice prin care se exteriorizează o boala. Semnele clinice puse în evidență prin aceste
metode ale examenului obiectiv vor fi corelate cu datele anamnestice și interpretate in
raport cu mecanismul lor fiziopatologic, în cadrul procesului de sinteza al raționamentului
clinic.
Examenul obiectiv va fi practicat în condiții adecvate, privind spațiul necesar, patul / masa
de examinare, pentru a evita poziții incomode care ar putea împiedica explorarea anumitor
regiuni. Este necesar asigurarea unui climat și confort adecvat în ce privește buna
iluminare și temperatura a camerei.
Rolul asistentei medicale este foarte important în aceasta etapa de diagnostic – aceasta
ajutand bolnavul să se dezbrace și explicandu-i acestuia scopul acestui examen, îl ajută la
schimbarea pozițiilor de examinare cerute de medic și îl sustine fizic și psihic pe tot
parcursul examinarii.
De asemenea asistentul medical în serviciul de gastroenterologie trebuie să cunoască
semnele și simptomele afecțiunilor dar și reacțiile pacientului în timpul examinarii,
încercand să-l linistească, să-l încurajeze, știut fiind că acesta sub influența simptomelor
bolii este foarte anxios.

In general, examenul clinic obiectiv, în perioada de activitate a ulcerului este destul de
sărac. Starea de nutriție este bună la majoritatea bolnavilor. Pierderea ponderală se
instalează la cei care prezintă grețuri și varsaturi sau în cazurile unor complicații, ca
hemoragii digestive repetate și stenoza pilorica.
Faciesul caracteristic ulceros (supt cu pomeții proeminenți) se întalnește la puțini pacienți,
îndeosebi de vârstă mijlocie.
Examenul abdomenului evidențiază sensibilitate epigastrică. Localizarea predilectă pentru
ulcerul gastric este pe linia xifoombilicala, la 2-3 cm deasupra ombilicului.
22
In ulcerele mari sensibilitatea poate fi percepută pe arii mai largi, cu tendința de apărare
musculară (împastare epigastrica).
Colaborarea la examinarea clinică a pacientului, este una dintre sarcinile importante ale
asistentei medicale. Ajutorul acordat medicului și pacientului în cursul examinării clinice
degravează pe pacient de eforturi fizice; asistenta previne o serie de suferințe inutile
pacientului, contribuie la crearea unui climat favorabil între pacient și medic, face accesibilă
medicului explorarea tuturor regiunilor organismului servindu-l cu instrumentarul necesar,
toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii pacientului în stare gravă la
traumatismul examinărilor.
Sarcinile asistentei medicale în pregătirea și asistarea unui examen clinic medical sunt:
pregătirea psihică a pacientului, adunarea, verificarea și pregătirea instrumentarului
necesar, dezbrăcarea și îmbrăcarea pacientului, aducerea pacientului în pozițiile necesare,
deservirea medicului cu mănuși și instrumente, ferirea pacientului de traumatisme și
răceală, așezarea pacientului în pat după examinare.
3. Asigurarea igenei corporale și generale
Asistenta medicală are un rol deosebit în realizarea și asigurarea igienei bolnavului, un
element primordial referindu-se la:
-aerisirea salonului (în perioadele reci se va avea în vedere ca pacientul să fie intors cu
spatele către fereastra deschisa, sau va fi bine acoperit cu patura pe spate și cap); se va
evita așezarea în zone expuse curenților de aer.
-menținerea curațeniei riguroase a saloanelor și dezinfecția periodică, aplicând măsuri de
asepsie și antisepsie.

-curațenia așternuturilor și a lenjeriei de corp – schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau
protejarea patului cu musama și aleza. Se urmareste ca lenjeria să nu fie stransă și
mototolită – favorizeaza escarele de decubit.
Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai parțiale sau complete.
Asistenta medicala va lua masuri de precauție în timpul băii, pentru ca bolnavii să nu fie
expuși curentilor de aer.
Curătarea tegumentelor întregului corp se efectuează pe regiuni, descoperindu-se treptat
numai zonele care se spala.
Scopul efectuarii toaletei este îndepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,
23
descuamat și impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a
altor substante străine care adera la piele, având ca efect activarea circulatței cutanate,
crearea unei stări de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicala
trebuie să aibă în vedere urmatoarele:
– să convinga pacientul cu mult tact și delicatețe
– să menajeze pacientul, protejandu-l cu un paravan fața de ceilalți bolnavi
– să asigure o temperatură adecvată în salon, pentru a-l feri de raceală
– să pregatească materialul necesar în prealabil, pentru ca îngrijirile să fie cât mai
operative
– să acționeze rapid, sigur dar cu blandețe pentru a scuti bolnavul de alte suferințe si
de efort sau oboseală.
Indiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu mușama și aleză.
Dacă bolnavul se poate deplasa, se preferă efectuarea băii generale în sala de duș.
4. Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor de produse biologice și patologice
Examinările de laborator efectuate produselor biologice și patologice completează
simptomatologia bolilor cu elemente obiective, exprimând modificarile apărute în
morfologia, fiziologia și biochimia organismului. Aceste elemente confirmă / infirmă
diagnosticul clinic, reflectă evoluția bolii și eficacitatea tratamentului, confirmă vindecarea
sau semnalează apariția unor complicații.
Recoltarea sângelui se face prin:
-înțepare – la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fața plantară a
halucelui sau călcăiului

-puncție venoasă
4.1. Recoltarea sângelui capilar
Recoltarea se efectuează pentru examenele hematologice: hemoleucogramă,
dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sângerare și coagulare, pentru examen
parazitologic.
Materiale necesare : manuși de cauciuc sterile, tava medicală curată, soluții
dezinfectante ( alcool 70ș ), ace sterile, tampoane de vată, camera umedă ( cutia Petri),
lame uscate și degresate, pipete Potain.
24
Tehnica : Bolnavul va fi așezat în poziție sezândă cu mâna sprijinită. Se
aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool . Se evita
congestionarea prin frecare puternică și prelungită. Se asteaptă evaporarea completa a
alcoolului. Cu un ac steril se înteapă cu o mișcare brusca pielea pulpei degetului, în partea
laterala a extremității, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se
șterge prima picatură. Se lasa să se formeze o picatură de sânge din care se recoltează cu
pipeta sau lama. Se șterge cu un tampon cu alcool .
4.2 Recoltarea sângelui prin puncție venoasă
Puncția venoasă se realizează de obicei în fosa antecubitală. Se poate recolta din
venele de pe antebrațul dorsal, mâna dorsală sau picior, sau orice altă locație accesibilă în
funcție de situație. Cele mai comune locuri de puncție venoasă sunt cele de pe antebraț
(vena mediană, basilică și cefalică) urmate de cele de pe mână ( plexul venos
metacarpian, venele dorsale).
Materiale necesare: garou , mănuși , seringă sau eprubete speciale cu aditivii specifici
în funcție de analiza cerută , holder cu acul atașat sau ac pentru holder și holder , paduri
cu alcool , etichete , formular de cerere analize pentru laborator , recipient special de
colectare și transportare a probelor de laborator , bandaj adeziv pentru locul puncției.
Tehnica:
– se spală mâinile bine și se pun mănuși
– confirmarea identității pacientului (pentru a se evita confuzia și a nu se lua analize la un
alt pacient)

– se comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce
anxietatea și a ne asigura de cooperarea sa
– recoltarea se face cu pacientul întins în pat sau stând în scaun, cu mâna sprijinită pe
suportul special al scaunului sau de o masă
– evaluarea celui mai bun loc de puncție venoasă
– se observă și se palpează vena pentru o mai precisă localizare
– se montează garoul proximal față de zona aleasă pentru puncție. Dacă venele nu s-au
dilatat corespunzător se cere pacientului să închidă și să deschidă pumnul de câteva ori.
(pacientul trebuie sa țină pumnul strâns în timp ce se puncționează vena și să-l deschidă
după ce se introduce acul în venă).
25
– se dezinfectează zona aleasă pentru puncție cu paduri cu alcool până acesta rămâne
curat. Curățarea zonei se face dinăuntru spre în afară pentru a se preveni contaminarea
zonei puncționate cu flora existentă pe pielea din jur.
– după dezinfectarea zonei se asteaptă să se usuce înainte de puncționare
– se imobilizează vena presând cu policele exact sub locul ales pentru puncție și se întinde
de piele
– se puncționează vena sub un unghi de 30 grade.
– holderul trebuie menținut într-o poziție sigură pentru a evita iesirea lui din venă
– se va îndepărta garoul imediat ce sângele începe să curgă adecvat, pentru a preveni
staza și hemoconcentrația sângelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate
– se va evita să se țină garoul mai mult de 3 minute
– se schimbă cu atenție eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental
acul din venă sau a se perfora vena
– după umplere, fiecare eprubetă se va agita cu blândețe pentru amestecarea aditivilor cu
sângele
– se desface garoul întotdeauna înainte de scoaterea acului
– se pune o compresă sterilă deasupra acului la nivelul locului de puncție și se scoate cu
blândețe acul din venă. Întotdeauna se scoate întâi eprubeta din holder și apoi se scoate
acul

– se presează locul puncției pentru 2-3 minute sau până când se oprește sângerarea dacă
aceasta durează mai mult de atât. Aceasta previne extravazarea sângelui în țesutul din jur
și formarea hematomului.
– după oprirea sângerării se aplică un bandaj adeziv
– se evita agitarea puternică și bruscă a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliză.
– se reverifică locul puncției pentru a se vedea dacă s-a produs hematom. În cazul în care
s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, după care se aplică
comprese calde.
– se descarcă materialele folosite în containerele speciale, separate.
26
4.3. Efectuarea chimismului gastric- songajul gastric
Sondajul gastric repre zintă introducerea unui tub de cauciu – sondă gastrică Faucher
prin faringe și esofag în stomac. Scopul este explorator pentru recoltarea chimismului
gastric în vederea diagnosticării ulcerului gastric.
Materiale necesare: sonda gastrică Faucher ,două șorțuri din cauciuc sau din material
plastic ,mușama și aleză, casoletă cu mănuși de cauciuc, tăviță renală, pensă hemostatică,
pahar cu apă aromată, pahar cu apă pentru proteză, recipient pentru colectarea sucului
gastric.
Pregătirea pacientului:
psihic:
-se informează pacientul și i se explică necesitatea tehnicii
-este rugat să respecte indicațiile date în timpul sondajului
fizic:
-se așează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele cât mai drept
-se protejează cu șorțul de cauciuc sau de material plastic
-se așează tăvița renală sub bărbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din
cavitatea bucală
-este solicitat să mențină tăvița în această poziție
-pacientul nu va mânca în dimineața efectuării examenului
Tehnica:

– asistenta se spală pe mâini cu apă și săpun
– îmbracă șorțul de cauciuc
– își pune mănușile sterile
– umezește sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe și esofag
– se așează în dreapta bolnavului și îi fixează capul cu mâna stângă, ținându-l între
mână și torace
– prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion
– cere pacientului să deschidă larg gura , să respire adânc și introduce capătul sondei
până la peretele posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând
bolnavul să înghită
27
– prin deglutiție sonda pătrunde în esofag și este împinsă foarte atent spre stomac(la
marcajul 40-50cm citit la arcada dentară)
– verifică prezența sondei în stomac prin aspirarea conținutului stomacal cu ajutorul
seringii
– se fixează sonda
– pentru captarea sucului gastric, asistenta va ține sub extremitatea liberă a sondei un
vas de colectare, de preferință un balon Erlenmeyer cu gît îngust.
– pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat să-și contracte pereții
abdominali
-extragerea sondei se face printr-o mișcare hotărâtă, cu prudență, după comprimarea ei
cu o pensă hemostatică pentru a împiedica scurgerea conținutului în faringe (de unde
ar putea fi aspirat de pacient)
– când capătul liber al sondei ajunge în gura pacientului se prinde cu mâna stângă și se
îndepărtează sonda
– se golește conținutul sondei în vasul colector
– se așează sonda în tăvița renală
Îngirjirea ulterioară a pacientului:
– i se oferă un pahar cu apă aromată să-și clătească gura
– se șterg mucozitățile de pe față și bărbie
– se îndepărtează tăvița și șorțul de cauciuc
– se așează pacientul în poziție comodă

Pregătirea continutului gastric pentru laborator
– se determină cantitatea totală evacuată
– se completează formularele de recoltare
– se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare locului de muncă
– instrumentele folosite se spală, se dezinfectează și se pregătesc pentru sterilizare
Notarea în foaia de observație
– se notează tehnica, data, cantitatea și aspectul macroscopic al sucului gastric extras
28
4.4. Vărsăturile reprezintă evacuarea pe gură a conținutului stomacal. Voma este un act
reflex cu centrul în bulbul rahidian, respectând în mod obișnuit o modalitate de apărare față
de un conținut stomacal dăunător organismului.
Captarea vărsăturiilor se face în scopul obținerii de informații pentru stabilirea
diagnosticului, precum și în scop ajutător în stabilirea bilanțului lichidelor ingerate și
eliminate zilnic din organism.
Materiale necesare : mușama, aleză, tăviță renală curată și uscată, prosop, apă și sapun
pentru spălat
Pregătirea bolnavului pentru captarea vărsăturilor:
– în timpul puseelor de vărsătură bolnavul va fi așezat în poziție șezîndă, iar dacă starea lui
nu permite, va rămîne culcat cu capul întors într-o parte și puțin ridicat cu ajutorul unei
perne sau al unui prosop
– se va proteja lenjeria patului cu aleză și mușama
– dacă bolnavul are proteză dentară, se va îndepărta
– se va oferi bolnavului tăvița renală sau va fi ținută atunci când acesta nu și-o poate ține.
Cu mîna dreaptă asistentul va sprijini fruntea bolnavului.
Îngrijirea bolnavului dupa vărsăturii:
-după puseul de vărsătură, se va îndepărta tăvița renală
– se va oferi bolnavului un pahar cu apă pentru a-și clăti gura
-varsatura se păstrează pentru vizita medicală
Reoranizarea locului de muncă:

Se spala si se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau
autoclavare.
Caracterul varsăturii și frecvența se noteaza în foaia de temperatura.
5. Participarea asistentei medicale la explorarile paraclinice
Explorările paraclinice confirmă diagnosticul de ulcer gastric prin:
– examen radiologic;
– examen endoscopic;
5.1. Examen radiologic – este fundamental pentru diagnostic. Examenul radiologic este
cea mai veche și mai frecvent utilizată explorare imagistică.
29
Rolul asistentei medicale in efectuarea radiografiilor, este acela de a anunța pacientul
asupra importanței examinarii și de a-l informa că este o probă nedureroasă și a cărei
reușita rezultă din buna colaborare a pacientului cu medicul radiolog. Este avertizat asupra
necesitații mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor inferioare și corpului, pe timp
limitat, fără a executa mișcari în acest timp. Asistenta medicală intervine în situații speciale,
prin imobilizarea pacientului în poziția ceruta de medic, când capacitatea de întelegere a
acestuia este afectată. Asistenta medicala are deci rol în pregatirea psihică și fizică a
pacientului. Asistenta medicală din secție, asigura transportul și ajută pacientul la serviciul
de radiologie, în raport cu posibilitatile acestuia de deplasare și mobilizare. Dacă acest
lucru nu este posibil, pregatește materialul necesar și radiografia se va executa la patul
bolnavului, cu aparatele portabile, asigurând condiții optime și protejând ceilalți bolnavi prin
folosirea paravanelor.
Transportul se face cu căruciorul / brancarda, în functie de gravitatea afecțiunii sale,
trecerea din acestea pe masa de examinare facându-se cu atenție și blândete pentru a nu
creea alte suferințe bolnavului.
În timpul examinarii asistenta medicală va purta echipament de protecție. Filmele vor fi
pastrate în condiții care să le protejeze de zgarieturi sau deteriorari și atașate la FO a
bolnavului.
Cu toate că examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia și mai putin
agresiv, el prezintă unele dezavantaje importante, ca instrument de diagnostic. În primul
rând, examenul cu bariu nu furnizeaza date atat de exacte ca endoscopia. Nu este eficace
mai ales în evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru precizarea dimensiunii si a

profunzimii unui ulcer. Durata iradierii depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog,
totusi intreaga procedura nu va depăși 10-15 minute. Deoarece sulfatul de bariu poate
produce constipație, se recomanda de catre medic administrarea de laxative, sau se
recomandă consumarea de alimente bogate în țesut fibros pentru a evita constipația și
ingerarea unor cantitați mai mari de lichide.
30
5.2. Endoscopia digestiva superioara
Endoscopia este o investigație prin care se poate recolta mostre (biopsie) de
țesut gastric . Biopsia gastrica va fi ulterior testată în laborator pentru depistarea infecției
cu Helicobacter pylori.
Pentru examenul endoscopic, la recomandarea medicului, asistenta medicala va
administra anestezicul, va poziționa pacientul pe masa de examinare, va pregati
materialele și instrumentele sterile, va efectua clisma evacuatorie în seara precedentă
examenului.
Endoscopia utilizată astăzi și la noi mai frecvent este practic explorarea
indispensabilă în ulcerul gastric, din urmatoarele rațiuni:
-îngaduie examinarea directă (vizualizarea) leziunii, oferind prețioase informații asupra
morfologiei leziunii, a peretelui și a pliurilor gastrice din vecinătate;
-permite prelevarea biopsiilor multiple dirijate din marginile și fundul ulcerației;
-face posibila explorarea în intregime a stomacului chiar și a pilorului cu bulbul duodenal,
relevand astfel o serie de leziuni asociate sau concomitente.
Explorarea bolnavilor ulceroși a castigat foarte mult in ultimele decenii prin introducerea
procedeelor endoscopice. Gradul de fiabilitate ridicat (95%) cu posibilitatea vizualizării
leziunilor superficiale, obtinerea unui diagnostic rapid in conditii de urgenta ca și posibila
asociere a unui gest terapeutic, fac ca examenul endoscopic sa fie considerat de multi
clinicieni ca primordial în explorarea bolnavilor cu o suferință gastro-duodenală.
6.Poziția bolnavului în pat, urmarirea faciesului și a funcțiilor vegetative

Asistenta medicală trebuie să țină sub supraveghere toți pacienții, să-i urmărească, să
observe atitudinea acestora în pat, pozițiile pe care le adoptă, expresia feței, mișcările
active pe care le execută. Asistenta medicală poate observa cum poziția pacientului cu
ulcer gastric în pat este schimbată. Ca o reacție de apărare a organismului, pacientul
cauta să-și menajeze durerea -în crizele dureroase de ulcer pacientul stă în decubit ventral
sau în decubit lateral stâng; poziție ghemuită, pacientul exercitând și o presiune cu pumnul
asupra regiunii dureroase în ulcerul gastric penetrant.
31
Expresia feței pacientului poate trăda gradul de inteligență al pacientului, precum și
anumite stări psihice ca durere, spaimă, agitație, depresie, indiferență, oboseală.
În ulcerul gastric bolnavul are trăsături ascuțite , ochii înfundați in orbite, facies suferind,
șanturile nazolabiale și frontale foarte accentuate. Expresia faciesului poate să se schimbe
relativ repede în raport cu modificările stării pacientului, din acest motiv este foarte
importantă supravegherea fizionomiei pacientului.
De asemenea, asistenta medicală trebuie să urmareasca diureza, scaunul , vărsăturile
precum și greutatea corporală.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimină din
organism substanțe toxice provenite din metabolism. Diureza se evaluează cantitativ si
calitativ, notand eventualele modificari de culoare si transparenta, volumul normal fiind de
~ 1500 ml/zi.
Prin scaun se elimina substanțele rămase pe tubul digestiv dupa ingestia alimentelor.
Omul sănatos are zilnic un scaun.
În caz de complicații ale ulcerului gastric, melena este o exteriorizare a hemoragiei prin
scaun, care ia aspect lucios, moale, pastos și negru, ca “pacura” și are un miros
caracteristic.
Varsaturile sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, în functie de localizarea
ulcerului, fiind determinate de mese copioase, de abateri de la dieta, alcool. Ele conțin
alimente, sunt abundente, au miros acid sau conțin numai suc gastric. În functie de starea
pacientului, asistenta medicală îl așeaza în poziție semișezând, șezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o parte, aproape de marginea patului. Il linisteste din punct de vedere

psihic, îl ajută în timpul vărsăturii și pastreaza produsul eliminat, îi ofera un pahar de apa
să-și clateasca gura dupa vărsătură.
Urmarirea greutății corporale este importantă pentru aprecierea stării de nutriție a
pacientului, pentru stabilirea necesității dozei terapeutice de medicamente, pentru
stabilirea necesității calorice a organismului cât și pentru urmărirea evoluției bolii.
Cântărirea se face totdeauna dimineața pe nemâncate după ce pacientul a avut scaun și a
urinat având aceeași haină de spital și dacă este posibil cu același cântar.
32
Pacienții se cântăresc la internare, apoi de două ori pe săptămână, precum și în ziua
externării.
În ulcerul gastric , pacientul prezintă scădere în greutate datorită pierderilor mari de lichide
prin vărsături, transpirații, indicând un grad de deshidratare a pacientului. Cântărirea este
obligatorie în timpul tratamentului, trebuie numărată ingestia de lichide și diureza.
Greutatea corporală a pacientului va fi notată de către asistenta medicală, zilnic, în foaia
de observație.
7. Urmărirea funcțiilor vitale
Urmărirea funcțiilor vitale ale organismului este obligatorie în cursul oricărei boli, căci
modificarea lor reflectă în mare masură starea generală a bolnavului.Funcțiile vitale se
consemnează în foaia de temperatură. Foaia de temperatură, parte integrantă din foaia de
observație, este un document medical, științific și medico-judiciar. Foaia de temperatură
trebuie condusă exact, clar și ordonat, ținută la curent pe ore, pentru a reflecta într-adevar
starea bolnavului.
7.1.Observarea și notarea respirației
Scopul:
-evaluarea funcției respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluției bolii,al apariției unor
complicații și al prognosticului.
Materiale necesare :ceas cu secundar,pix de culoare verde,foaie de temperatură/carnetel
individual.
Intervențiile asistentei: așezarea pacientului în decubit dorsal,fără a explica tehnica ce
urmează a fi efectuată.

•Plasarea mâinii cu fața palmară pe suprafața toracelui.
•Numărarea inspirațiilor timp de un minut.
•Consemnarea valorii obișnuite printr-un punct pe foia de temperatură(fiecare linie
orizontală a foii reprezintă o respirație).
•Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obținerea curbii.
•Aprecierea celorlalte elemente ale funcției respiratorii se face prin simpla observare a
mișcărilor respiratorii.
33
7.2.Măsurarea și notarea pulsului
Scop:evaluarea funcției cardio-vasculare.
Locurile de măsurat: măsurarea se face la artera radială sau aceeași succesiune de timp
la alte artere:temporala,carotida, cubitala,humerala,radiala,femurala,poplitee,tibiala
posterioară,pedioasa.
Materiale necesare: ceas cu secundar,pix de culoare roșie,foaie de temperatura/carnetel
individual.
Intervențiile asistentei:
-pregătirea psihică a bolnavului
-asigurarea repausului fizic și psihic al bolnavului timp de 10-15 min.
-spălarea pe mâini
-reperarea arterei
-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor.
-numărarea pulsațiilor timp de un minut
-consemnarea valorilor obținute printr-un punct pe foaia de temperatură,ținând cont că
fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsații
-unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie,pentru obținerea curbei
În ulcerul gastric complicat cu hemoragie, pulsul este tahicardic și este proporțional cu
importanța hemoragiei, pulsul poate avea valori sub 100, peste 100, peste 120⁄ pe minut.
Un semn interesant este diferența între frecvența pulsului în decubit și în poziție șezândă

(o accelerare mare în poziția șezândă indică o hemoragie serioasă). Pulsul tahicardic mai
poate să apară în perioadele dureroase.
7.3.Măsurarea și notarea temperaturii
Scop:evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză.
Locul de măsurat:
-cavități semiînchise: axila,plica inghinală,cavitatea bucală;
-cavități închise: rect,vagin.
Materiale necesare: termometru maximal,casoleta cu tampoane de vată și comprese
sterile,recipient cu soluție dezinfectantă(cloramină 1-5 %),tăvița renală,flacon cu alcool
medicinal,ceas,foaie de observație,pix de culoare albastra,carnetel individual.
34
Intervențiile asistentei
-Pregătirea materialelor lângă bolnav.
-Pregătirea psihică a bolnavului.
-Spălarea pe mâini.
-Se scoate termometrul din soluția dezinfectantă,se clătește și se șterge cu o compresă
prin tamponare, se scutură.
-Se verifică dacă este în rezervor mercurul.
Pentru măsurarea în axilă:
-Se așează pacientul în poziție de decubit dorsal sau în poziție sezândă.
-Se ridică brațul bolnavului.
-Se șterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.
-Se așează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei,paralel cu toracele.
-Se apropie brațul de trunchi,cu antebrațul flectat pe suprafața anterioară a toracelui.
-La pacienții slăbiți,agitați,precum și la copii,brațul va fi menținut în această poziție de către
asistentă.
-Termometrul se menține timp de 10 min.
-După terminarea timpului de menținere,se scoate și se șterge cu o compresă.
-Se spală termometrul,se scutură.
-Se introduce în recipientul cu soluția dezinfectantă.
-Se notează valoarea obținută pe foaia de temperatură.

-Notarea unui punct pe verticală,corespunzătoare datei și timpului zilei,socotind pentru
fiecare linie orizontală,două diviziuni de grad.
-Se unește valoarea prezentă cu cea anterioară,pentru obținerea curbei termice.
-În alte documente medicale se notează cifric.
7.4.Măsurarea și notarea tensiunii arteriale(TA)
SCOP-evaluarea funcției cardio-vasculare(forța de contracție a inimii determinată de
elasticitatea și calibrul vaselor).
Materiale necesare :
-aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru
-stetoscop biauricular
-tampon de vată
35
-tavita renala
-alcool
-creion roșu sau pix cu mină roșie
-foaia de temperatura/carnetel individual
Intervențiile asistentei:
-pregătirea psihică a bolnavului;
-asigurarea repausului fizic și psihic timp de 15 minute;
-spălarea pe mâini;
-se aplică manșeta pneumatică pe brațul pacientului,sprijinit și în extensie;
-se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu
alcool(inclusiv membrana stetoscopului)
-se pompează aer în manșeta pneumatică,cu ajutorul pompei de cauciuc până la dispariția
zgomotelor pulsatile;
-se decomprimă progresiv aerul din manșetă prin deschiderea supapei,până când se
percepe primul zgomot arterial(care reprezintă valoarea tensiunii maxime);
-se reține valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi consemnată;
-se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;
-se reține valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care zgomotele
dispar,aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă;

-se notează în foia de temperatură valorile obținute cu o linie orizontală de culoare
roșie,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur;
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale și se hașurează spațiul rezultat.
În ulcerul gastric pacientul prezintă hipotensiune arterială datorată deshidratării prin
vărsături, transpirații; în ulcerul complicat cu hemoragie tensiunea arterială după o creștere
inițială, scade, dacă hemoragia continuă o maximă sub 10 mm Hg indică o hemoragie care
continuă și este importantă.
8. Alimentația bolnavului cu ulcer gastric HP pozitiv
Alimentația se poate efectua activ sau pasiv în funcție de starea bolnavului,
asigurându-se o poziție cât mai comoda (se asează un prosop pe marginea patului),
pacientul fiind așezat sprijinit (daca este posibil), fie prin ridicarea patului, fie pe 2-3 perne,
36
pe piept i se așează vasul cu mancarea, iar asistenta medicală stă alături, îl
supraveghează sau îl ajută.
Dacă alimentația se face pasiv, asistenta medicală trebuie să manifeste calm și răbdare,
să nu încarce lingura prea mult, să nu il zorească pe pacient și de asemenea să verifice
temperatura alimentelor. Se va avea grija ca firimiturile să nu se împraștie sub pacient. Se
va supraveghea și efectua aranjarea patului și întinderea lenjeriei – deoarece favorizează
formarea escarelor.
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicală va avea în vedere
orarul meselor, prezentarea alimentelor cât mai estetic și pe cât posibil va ține cont de
preferințele pacientului, în limita restricțiilor impuse de medic. Pacientul trebuie educat de
către asistenta medicală în privința unei alimentații sănătoase, cu rol deosebit de important
în cazul ulcerului gastric.
In cazul pacienților cu ulcer gastric asigurarea regimului igieno-dietetic are un rol
primordial. Asistenta medicală asigura dieta de protecție gastrica individualizată în funcție
de fazele evolutive ale bolii, alimentația fiind repartizata în 5 mese pe zi, precum și
repausul fizic și psihic al pacientului, mai ales postprandial în perioada dureroasă. Înaintea
fiecarei mese întreaba pacientul dacă a prezentat dureri epigastrice și se asigură ca
acestea au disparut dupa consumul de alimente. Va cântari bolnavul o data pe saptamană,
pentru a observa din timp scăderile în greutate.

Atunci când pacietul prezintă inapetență datorată simptomelor de greața și vărsături
și alimentația și hidratarea este afectata prin deficit, asistenta medicală alimentează
pacientul parenteral pentru ca acesta sa fie echilibrat hidroelectrolitic și nutrițional,
instituind perfuzii cu glucoză 5%,10%; hidrolizate de proteine și amestecuri de aminoacizi
(Marisang, Aminomel), vitamine și electroliți după indicația medicului.
9.Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului
Tratamentul bolnavilor ulceroși este dietetic și medicamentos.
9.1Tratamentul dietetic
Regimurile dietetice sunt foarte variate, alcătuirea și prescrierea lor se face de către medic
iar asistenta medicală trebuie să cunoască bazele alimentației dietetice, să se orienteze
printre variateleși multiplele regimuri de alimentație și să știe să aplice în mod just
37
cunoștințele sale, distribuind corect alimentele bolnavilor pe care îi îngrijește.
La bolnavul ulceros, în perioadele dureroase, regimul alimentar este mai sever, alimentele
fiind repartizate în 5-7 mese în 24 de ore, la nevoie servindu-se și noaptea.
Alimentele de bază în ulcerul gastric este laptele repartizat la intervale de 3-4 ore. Regimul
lactat se aplică în primele 3-5 zile ale fazei dureroase a ulcerului, precum și în complicații
în primele zile după hemoragii digestive superioare. Tot în perioada dureroasă se mai pot
da: ouă fierte moi, smântână, frișcă, puțin unt proaspăt, brânză de vaci, caș dulce, fulgi de
ovăz.
Pe măsură ce suferințele se ameliorează, se adaugă biscuiți, pișcoturi, supe, creme de
cartofi, piureuri moi, făinoase fierte în apă sau lapte. Ulterior se adaugă pâine albă sau
uscată prăjită, carne slabă de vițel (nu se dau supe de carne), carne de pasăre fiartă, pește
alb (șalău, știucă, păstrăv), preparat rasol, perișoare în aburi, papanași fierți, zarzavaturi
fierte (morcovi, spanac, dovlecei), mere și pere coapte, mere rase, creme de lapte și ou,
creme cu frișcă.
În perioadele de liniște trebuie să se țină seama de protecția mucoasei gastrice și se
exclud din regim: extractele de carne (supe de carne), slănina, mezelurile, borșul, grăsimile
prăjite, sosurile, ceapa, condimentele, conservele, usturoiul, leguminoasele uscate,
ciupercile, alimentele cu celuloză crescută ca gulii, ridichii, brânzeturi fermentate,

sărăturile, murăturile, ceaiul chinezesc, cafeaua, ciocolata, dulciurile concentrate (sirop,
miere, marmelada), băuturile alcoolice, sifonul, limonada, înghețata, fumatul.
Se pot folosi condimente neiritante (cimbru, tarhon, chimen, vanilie).
Cantitățile de alimente prescrise și consumate de pacient cât și cantitățile neconsumate,
sunt consemnate în foaia de observație de asistenta medicală.
Toleranța individuală, atât cantitativă cât și calitativă, este un alt factor care trebuie
totdeauna luat în considerare, pentru că în ulcerul gastric este necesar să se tatoneze
capacitatea de toleranță a stomacului, pentru ca regimul dietetic, pe de o parte să nu fie
eliminat prin vărsături, iar pe de altă parte, să nu se exagereze excitabilitatea mucoasei
digestive.
Gustul și dorința pacientului trebuie de asemenea luate în considerație în cadrul limitelor
permise de regimul prescris.
38
Factorul psihologic concretizat prin respectarea alimentelor preferate de pacient, nu poate
fi un jalon călăuzitor în întocmirea regimului dietetic, deoarece pacientul preferă tocmai
alimentele interzise.
Regimurile pot fi combinate sau variate în cadrul unor limite foarte largi. În unele cazuri
este necesar ca asistenta medicală să impună pentru bucătărie și modul de pregătire a
unor alimente, dacă starea bolii sau preferința pacientului necesită. Alimentele pot fi
preparate cu condimente prescrise sau făcute mai gustoase cu zahăr, oțet sau alte
substanțe.
Este foarte important ca pacientul să nu consume alte alimente decât cele prescrise.
Asistenta medicală trebuie să explice și să imprime pacientului necesitatea menținerii
prescripțiilor medicale relative la alimentația terapeutică, pentru ca aceasta să nu permită
servirea unor alimente interzise. De asemenea, asistenta va controla toate alimentele pe
care vizitatorii doresc să le aducă pacientului.
Îngrijirea și tratarea pacientului la domiciliu, în mediul familial, ridică o serie de probleme în
fața personalului de specialitate, care trebuie rezolvate în colaborare cu familia pacientului.
Aparținătorii nu posedă de cele mai multe ori cunoștințele necesare legate de regimul
dietetic sau tratamentul medicamentos, întrucât asistenta medicală va instrui familia și va
face vizite la domiciliu.

9.2 Tratamentul medicamentos folosit în ulcerul gastric urmărește să protejeze mucoasa
gastrică, să stimuleze secreția de mucus protector, să tamponeze pepsina, excitarea unei
acțiuni antiacide, antisecretoare și antispastice, să atenueze motilitatea antropilorică.
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor.
Medicamentele sunt substanțe utilizate cu scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca
bolile.
Acțiunea medicamentelor asupra organismului pacientului depinde în primul rând de
structura lor chimică, dar o importanță o au și doza administrată, precum și calea de
administrare. Astfel, aceeași substanță poate să acționeze ca aliment, medicament sau
toxic, după cantitățile în care a fost introdusă în organism.
Medicamentele sunt prescrise de către medic, iar asistenta care administrează
medicamentele, trebuie să aibă o serie de cunoștințe asupra lor, penru a nu transforma
39
efectul lor într-o otravă cu acțiune iremediabilă.
Asistenta medicală, fiind în contact permanent cu pacientul, trebuie să știe cum să-l
lămurească și să-l liniștească, la nevoie, în legătură cu efectul principal sau secundar al
substanțelor administrate. Ea trebuie să aibă cunoștințe exacte asupra modului cum se
administrează medicamentele.
Administrarea medicamentelor trebuie făcută punctual, asistenta respectând orarul de
alimentație, căci altfel se poate ajunge la efecte nedorite.
Fenomenele secundare ca: arsurile stomacale, eructații, uscăciunea mucoaselor, tulburări
vizuale, trebuie semnalate medicului.
O asistentă medicală trebuie să cunoască:
– medicamentele după aspectul lor exterior și proprietățile lor fizice, pentru a preveni
schimburile de medicamente;
– dozele terapeutice și maximale, precum și limita inferioară a dozelor toxice;
– indicația medicamentelor utilizate;
– calea de administrare obișnuită a medicamentelor;
– modul de administrare ;
– incompatibilitățile medicamentoase precum și modul de păstrare a medicamentelor.

În vederea urmăririi efectului medicamentelor, asistenta trebuie să cunoască: efectul care
se așteaptă, timpul necesar, efectele secundare dintre care unele pot fi pozitive, altele
negative sau chiar dăunătoare, fenomenele de hipersensibilitate legate de acțiunea
medicamentelor.
Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare
responsabilitate.
Greșelile provenite din nerespecterea dozelor, a căilor de administrare, administrarea unor
medicamente pot da naștere la accidente grave, chiar fatale. Din acest motiv asistenta
medicală trebuie să respecte medicamentul prescris, să identifice medicamentele
administrate, să verifice calitatea medicamentelor, să respecte dozajul prescris, să
respecte orarul de administrare, să respecte somnul pacientului, să administreze imediat
medicamentul, să prevină infecțiile intraspitalicești, să raporteze imediat greșelile de
administrare.
40
Administrarea medicamentelor o face asistenta la pacienții gravi și mai puțin gravi. Bolnavii
trebuie să ia medicamentele în prezența asistentei. În acest fel se evită refuzarea
medicamentelor din partea pacienților. De multe ori, este nevoie de multă răbdare și
perseverență, insistență și educație sanitară din partea asistentei, pentru a lămuri pacienții
asupra necesității luării medicamentelor.
10. Educația pentru sănatate și profilaxia bolii
Greutățile pe care le întâmpină oamenii de știință în descoperirea tuturor cauzelor
de îmbolnăvire, precum și elaborarea de noi substanțe care să distrugă aceste cauze au
dus la dezvoltarea unor mijloace de prevenire a bolilor. Ne putem feri de boala ulceroasa
numai dacă sunt cunoscute cauzele care o pot determina .
Acestea se impart in: cauze determinante, favorizante si predispozante.
Cauzele determinante constau in:
– traumatism psihic grav și de lunga durată
– emoții puternice, viața agiată
– suprasolicitări fizice și psihice
Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
– alimentație neigienică, nesatisfăcătoare calitativ și cantitativ

– medicație iritantă
– focare de infecții în organism
– ingestia de substanțe caustice
– boli ale sistemului nervos și ale arterelor
O viața ordonata, lipsita de încordare nervoasă, de suprasolicitare fizica și psihica
reprezintă importante m ăsuri pentru înlaturarea cauzelor menționate. Fiecare persoană de-
a lungul existenței sale și-a stabilit un anumit program de masă, stomacul fiind solicitat in
acest fel să-și îndeplinească funcțiile sale de digerare a alimentelor la anumite ore.
Regimul alimentar – deși exista prea puține dovezi că mancarea poate provoca
apariția unui ulcer, nu încape îndoială că o dată ce acesta a apărut, anumite mâncăruri pot
ameliora sau agrava evoluția acestuia. Numeroși oameni care suferă de ulcer bănuiesc
sau se plâng că măncarurile condimentate sau fierbinți le accentuează simptomele.
41
De fapt, nu exista dovezi clinice că asemenea măncaruri ar influența evoluția ulcerului, dar
dacă o persoană cu ulcer are dureri și o stare de disconfort abdominal dupa ce le
consumă, este preferabil sa renunțe la ele.
Se consideră că laptele și produsele lactate pot captuși stomacul, înlaturand durerea
ulceroasa. Totodată, se consideră că laptele poate neutraliza aciditatea gastrica și că un
pahar cu lapte ușureaza orice durere, mai ales pe aceea care apare noaptea.
Alcoolul – ingestia de alcool poate intensifica durerile ulceroase. Alcoolul lezează
ulcerul deschis, care este o rană, provocând astfel durerea specifică.
Fumatul este de asemenea foarte periculos, acesta încetinind procesul de
închidere a ulcerului. Aceasta se constata chiar la pacientii care iau medicamente
antiulceroase eficiente, de exemplu, H2-antagonisti. Fumatul creste și riscul recidivarii
ulcerului. Studii recente au demonstrat ca fumatorii sunt mai receptivi la infectia cu
Helicobacter pylori, despre care se știe că este responsabil de apariția ulcerului gastric.
Un alt factor în determinarea ulcerului este și stres-ul, care poate intensifica durerile
ulceroase sau poate provoca o indigestie asociată cu ulcerul. De aceea, în profilaxia
acestei boli este foarte importanta o viață normală, echilibrată, cu evitarea stresului, a
eforturilor fizice precum și educarea pacienților pentru evitarea factorilor favorizanți, cum
este fumatul și alcoolul.
11. Externarea bolnavului

Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medicul primar, șef de secție.
Asistenta medicala va aduna toate documentele referitoare la bolnav, pe care le va pune la
dispoziția medicului de salon, în vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii pentru ai putea asigura alimentația
până in ultimul moment. Asistenta va anunța cu 2-3 zile înainte familia despre ieșirea din
spital, va explica bolnavului să urmeze indicațiile primite de la medic, cuprinse în biletul de
externare. Va lămuri, în special prescripțiile referitoare la tratamentul medicamentos daca
bolnavul și-a însușit în mod corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea
tratamentului prescris la domiciliu și va insista ca la data indicată să se prezinte la control.
Asistenta va însoți bolnavul la magazia de efecte unde îl va ajuta să-și primeasca hainele,
dupa care va prelua apoi, de la bolnav efectele spitalului.
42
Asistenta va verifica daca bolnavul are biletul de ieșire din spital și reteta prescrisa pentru
tratamentul post-spitalicesc care cuprinde:
– necesitatea controlului periodic medical;
– necesitatea repausului;
– evitarea efortului fizic;
-alimentatie echilibrata;
-recuperare socio-profesionala.
Te rog sa expui cum se evidentiaza HP (cum se recolteaza si din ce produse biologice)

43
Capitolul 4. Dosare de îngrijire a bolnavilor cu Ulcer gastric HP
Plan de ingrijire nr.1
PLAN DE ÎNGRIJIRE

I. Date fixe
– Numele și prenumele: Zgîrdea Aurel
– Naționalitatea: română
– Limba vorbită: română
– Religia: ortodoxă
– Vârsta: 65 ani
– Sex: masculin
– Greutate: 60 kg
– Înălțimea: 1,72 m
– Deficiențe: cafea de 2 ori pe zi, fumător cronic, alcool ocazional
– Diagnostic: Ulcer gastric cu Helicobacter pylori
II. Date variabile
– Domiciliul: loc. Vintu de Jos, jud. Alba
– Ocupația: pensionar
– Echipa de susținere: soția și fiica dânsului
III. Istoricul bolii
Pacient în vârstă de 65 de ani, cunoscut în antecedente cu gastrită cronică, cu
evoluție spre ulcer gastroduodenal complicat cu hemoragie digestivă superioară în anul
2001, se prezintă în serviciul de urgență acuzând dureri în epigastru cu caracter ascendent
retrosternal, scaune melenice, inapetență, tenesme, grețuri și vărsături. Pacientul este
internat în clinica noastră pentru investigațiile de rigoare și tratament medicamentos de
specialitate.
IV. Anamneza asistentei medicale
Pacient în vârstă de 65 de ani cu antecedente personale patologice de hemoragie
digestivă superioară și ulcer gastroduodenal (2001) se internează de urgentă în data de
16.12.2012 cu următoarele simptome: scaune melenice, amețeli, astenie, durere la nivelul
epigastrului, stare generală alterată, pe secția de gastroenterologie.

V. Anamneza medicală
– Antecedente heredo-colaterale: neagă boli cu transmitere ereditară în
familie
– Antecedente personale fiziologice: prima copulație la 18 ani
– Antecedente personale patologice: ulcer gastroduodenal cu hemoragie
digestivă superioară (2001), hipertensiune arterială (diagnosticată în
2004)
– Condiții de viață și muncă: corespunzătoare
– Condiții față de mediu: echilibrat
VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară
Pacientul prezintă o stare de anxietate, neîncredere, legată de evoluția bolii.
Adresează numeroase întrebări legate de procedurile la care va fi supus pentru diagnostic,
precum și de principiile și tratamentul care îi va fi aplicat.

Nevoia fundamentală/
nivelul de dependențăData
16 17 18 19 20 21 22
Nevoia de a resira și a avea o buna circulație 2 2 1 1 1 1 1
Nevoia de a bea și a manca 4 3 3 2 2 2 2
Nevoia de a elimina 4 3 2 2 2 2 2
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura 3 2 2 2 2 1 1
Nevoia de a dormi și a se odihni 4 3 3 2 2 2 2
Nevoia de a se îmbraca și dezbrăca 3 2 2 2 1 1 1
Nevioa de a menține temperatura corpului în limite
normale2 2 1 1 1 1 1
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele
și mucoasele4 3 3 2 2 2 1
Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 2 2 1 1
Nevoia de a comunica 3 2 2 2 2 1 1
Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și
valori, de a practica religia2 2 2 2 1 1 1
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării 2 2 2 2 1 1 1
Nevoia de a se recreea 4 3 2 2 2 1 1
Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sanatatea 2 2 2 2 1 1 1
Total 42 33 29 26 22 18 17
Nevoi
fundamenta
le deficitareSurse de
dificultat
eManifestări de dependențăDiagnostic de
nursing

1.Nevoia de
a bea și a
mânca- dureri la
nivelul
epigastrului- grețuri, vărsături
– scădere în greutate
– lipsa poftei de mâncare
– slăbiciune- inapetență din cauza
durerilor epigastrice
postprandial
manifestată prin
grețuri, vărsături,
slăbiciune
2.Nevoia de
a elimina-ingestia
scăzută de
alimente lichide
și solide- constipație, crampe
– vărsături
– dureri abdominale- alterarea eliminărilor
intestinale din cauza
aportului insuficient de
lichide manifestat prin
constipație , crampe,
dureri abdominale
3.Nevoia de
a dormi și a
se odihni-agitație
psihomotorie
dată de dureri- slăbiciune
– ore de odihnă insuficiente
– ochi încercănați- somn insuficient din
punct de vedere
cantitativ și calitativ
datorită agitației
psihomotorii
manifestată prin
slăbiciune, ochi
încercănați
4.Nevoia de
a fi curat,
îngrijit, de a
proteja
tegumentele
și mu-
coasele- astenie – neglijarea înfățișării
– tegumente uscate
– igienă deficitară
– dezinteres- dificultate de a-și
efectua îngrijirile
igienice din cauza
asteniei manifestată
prin tegumente
uscate, igenă
deficitară, dezinteres
5.Nevoia de
a se recrea- stare generală
alterată- indiferență
– inactivitate- dezinteres față de
activitățile recreative
din cauza stării
generale alterate
manifestată prin

indiferență și
inactivitate
Obiectivele îngrijiriiIntervențiile asistentei medicale Evaluare
Autonome Delegate

1.Pacientul să respecte
regimul alimentar, să nu mai
prezinte dureri, grețuri și
vărsături- explorez preferințele
pacientului asupra
alimentelor permise
– conștientizez
pacientul în privința
importanței
respectării regimului
alimentar
– servesc pacientul cu
alimente la o
temperatură
moderată la ore
regulate
– explic pacientului
importanța regimului
alimentar și urmăresc
orarul și distribuția
meselor- respect
regimul
alimentar
indicat de
medical
curant
– administrez
la indicația
medicului
soluție de
Glucoza 10%
500 ml, 3×1
flac./zi,
Algocalmin
i.v./i.m.,
Piafen i.v.,
Metocloprami
d 2 fiole, în
perfuzie,
Adrenostazin
0,3 mg, 1 fiolă
dimineața,
una seara.- pacientul nu mai
prezintă semne de
deshidratare
– durerile epigastrice
au scăzut în
intensitate
– grețurile s-au
diminuat, iar
vărsăturile au scăzut
cantitativ

2. Pacientul să aibă tranzit
intestinal în limite fiziologice,
să nu mai prezinte scaune
melenice-fac bilanțul
ingestie-excreție
– determin pacientul
să ingere o cantitate
suficientă de lichide,
2000ml/zi
– urmăresc și notez în
foaia de
observație
consistența și
frecvența scaunelor- administrez
la indicația
medicului:
Controloc 40
mg, 1 flacon
dimineața,
unul seara,
Adrenostazin
0,3 mg, 1 fiolă
dimineața,
una seara- în urma ingerării
suficiente de lichide și
administrarea
medicației indicate de
medicul curant,
pacientul prezintă
scaune normale
3. Pacientul să fie odihnit și să
doarmă 7 ore pe noapte- identific cauza
oboselii
– urmăresc orele de
somn ale pacientului
– observ și notez
funcțiile vitale și
vegetative, perioada
somn-odihnă și
comportamentul
pacientului
– observ efectele
medicației
administrate
– învaț pacientul
tehnici de relaxareadministreaz
medicația
indicată de
medic pentru
inducerea
stării de
somn:
Diazepam 10
mg, 1 fiolă.- în urma intervențiilor
pacientul beneficiază
de un somn odihnitor

4. Bolnavul să redobândească
stima de sine. Pacientul să
prezinte tegumente și
mucoase curate și integre- identific împreună
cu pacientul cauzele
și motivația
dezinteresului pentru
aspectul fizic și
îngrijirile igienice
– ajut pacientul să-și
schimbe atitudinea
față de aspectul său
fizic și față de
îngrijirile igenice
-conștientizez
pacientul în legătură
cu necesitatea
menținerii
tegumentelor curate
pentru prevenirea
îmbolnăvirilor
– educ pacientul să
practice o bună igienă
bucală și programez
efectuarea îngrijirilor
în colaborare cu
acesta
– ajut la nevoie
pacientul în
efectuarea îngrijirilor
igienice- aplic la
indicația
medicului
loțiuni
hidratante și
revitalizante
pentru
tegumente
– îngrijesc
eventualele
leziuni
tegumentare- în urma intervențiilor,
pacientul are grijă de
aspectul său fizic
– pacientul prezintă
tegumente și
mucoase curate

5. Pacientul să îndeplinească
cel puțin o activitate care-i va
face plăcere o dată pe
săptămână- planific activități
recreative împreună
cu pacientul:
plimbări, vizionări de
filme, audiții muzicale
– facilitez accesul la
bibliotecă, săli de
lectură, de cărți și
reviste
– antrenez și
stimuleaz pacientul
în efectuarea
acestor activitățiîmbunătățesc
statusul psihic
al bolnavului
– ameliorez
starea de
spirit- pacientul efectuează
activități în raport cu
posibilitățile fizice și
psihice ale sale,
beneficiază de o stare
de bine

Regimul alimentar
Medicația
Este recomandat de către medic un regim lacto-
făinos.
– În primele 1-7 zile se administrează regim lactat.
Bolnavul primește la pat 200 ml lapte la interval de
2 ore, iar noaptea la interval de 4 ore.
– Dacă laptele nu este tolerat, se diluează cu ceai
sau apă alcalină sau se adaugă o linguriță de
carbonat de calciu la o cană de lapte, pentru a
diminua valoarea pH-ului.
– Se consumă fie 2 litri de lapte și 30 grame de
zahăr, fie 1 litru de lapte și 500 grame cremă
proaspătă și 30-40 grame zahăr.
– Se adaugă Vitamina C 500mg, comprimate sau
fiole și fier
– Se combate constipația cu o lingură ulei de
parafină.
– Alimentele vor fi fracționate în 5-6 mese pe zi.
– Nu se permite alcool, cafea, apă minerală, tutun.
– Pacientul va avea o alimentație la sala de mese16.12.2012-17.12.2012:
Se administrează ser fiziologic
(NaCl 0,9%) sau Glucoză 10% 500
ml pentru reechilibrare volemică și
hidroelectrolitică.
Per oral:
– Omeran 40 tb, 1-0-1
– Gastrofait 4×1 capsule pe zi
Injectabil:
– Controloc 1-0-1
– Vitamina K 0-0-1
– Etamsilat 2-0-2
– Adrenostazin 1-0-1
18.12.2012-22.12.2012:
Per oral:
– Omeran 40 tb, 1-0-1
– Gastrofait 4×1 capsule pe zi
Injectabil:
– Arnetine 1-0-1
– Controloc 1-0-1
– Vitamina K 0-0-1
– Etamsilat 2-0-2
– Adrenostazin 1-0-1

Supravegherea funcțiilor vitale
DataTA/mmHg P/min R/min T°C
D S D S D S D S
16.12.2012 110/65 115/70 65 63 17 18 36,2 36,6
17.12.2012 120/70 120/85 68 72 19 19 36,5 36,9
18.12.2012 125/70 130/70 70 78 20 21 36,4 37,2
19.12.2012 130/85 135/95 68 73 19 22 37,0 36,8
20.12.2012 125/80 130/80 75 72 21 20 36,9 36,5
21.12.2012 135/90 140/85 77 80 22 21 36,6 36,8
22.12.2012 130/75 – 75 – 19 – 36,7 –
Supravegherea eliminărilor
Data Scaun Diureza Nr. micțiuni Vărsături Transpirații Menstră
16.12.2012 1 1200 ml 5 300 ml – –
17.12.2012 – 1400 ml 8 800 ml – –
18.12.2012 1 1100 ml 4 200 ml ușoare –
19.12.2012 2 1300 ml 6 – ușoare –
20.12.2012 – 1000 ml 4 – – –
21.12.2012 2 1200 ml 5 100 ml – –
22.12.2012 – 1000 ml 4 – – –
Prelevări de produse biologiceRecomandări la externareValorile pacientului Valori normale
Hemoleucogramă:

Eozinofile (EO) 3,2%
– se observă valori ușor
crescute ale eozinofilelor
Hematii (RBC) 3,57 mil.
Hemoglobină (HGB) 10,4
– se observă o valoare scăzută
a hemoglobinei, ceea ce se
datorează prezenței unui
sindrom anemic.
Hematocrit (HCT) 32,4%
– se observă valori scăzute ale
hematocritului.
Biochimie:
GOT (AST) 13 U/l
GPT (ALT) 9 U/l
Uree 55,6 mg/dl
Creatinină 0,89 mg/dl
Bilirubină totală 0,29 mg/dl
Glucoză 94 mg/dl
Amilază totală 62 U/l
Helicobacter Pylori:
Rezultat: 111,30,9-2,9 %
4,3-6,1 mil.
13,8-18
37-51%
10-35 U/l
10-33 U/l
10-59 mg/dl
0,5-1,2 mg/dl
0,1-1-1 mg/dl
70-115 mg/dl
28-100 U/l
Interval de referință
0-4Pacientul se externează cu
următoarele recomandări
medicale:
– regim alimentar echilibrat,
hiposodat;
– regim hidric echilibrat;
– consumul de alcool interzis;
– consumul de tutun interzis;
– administrarea medicației
conform prescripției medicale.
Tratament la externare:
– Nexium 20 mg
1-0-1, timp de 4 săptămâni;
– Amoxicilină 500 mg
2-0-2, timp de 1 săptămână;
– Klerimed 500 mg
1-0-1, timp de 1 săptămână;
– Ferrofolgama
1-1-1, timp de 2 luni.
Plan de ingrijire nr.2
PLAN DE ÎNGRIJIRE

II. Date fixe
– Numele și prenumele: Gavrilă Maria
– Naționalitatea: română
– Limba vorbită: română
– Religia: ortodoxă
– Vârsta: 39 ani
– Sex: feminin
– Greutate: 70 kg
– Înălțimea: 1,67 m
– Deficiențe: cafea de 3 ori pe zi, alcool ocazional
– Diagnostic: Ulcer gastric cu Helicobacter pylori
II. Date variabile
– Domiciliul: loc. Meteș, jud. Alba
– Ocupația: salariată
– Echipa de susținere: soțul și părinții acesteia
III. Istoricul bolii
Pacientă în vârstă de 39 de ani, diagnosticată în anul 2008 cu ulcer
gastroduodenal, fără antecedente de hemoragie superioară exteriorizată, a prezentat de
aproximativ 2-3 zile alterarea stării generale, dureri cu caracter de arsură retrosternală,
grețuri, vărsături sangvinolente (hematemeză). Pacienta se prezintă în serviciul de
urgență și este internată în serviciul de gastroenterologie pentru investigații și tratament
de specialitate.
IV. Anamneza asistentei medicale
Pacientă în vârstă de 39 de ani cu antecedente personale patologice de ulcer

gastroduodenal diagnosticat în anul 2008, se internează de urgență în data de 17.12.2012
cu următoarele simptome: vărsături, scaune melenice, amețeli, paloare tegumentară,
temperatură, durere la nivelul epigastrului, stare generală alterată, pe secția de
gastroenterologie.
V. Anamneza medicală
– Antecedente heredo-colaterale: neagă boli cu transmitere ereditară în
familie
– Antecedente personale fiziologice: menarhă la 14 ani, ultima menstră în
data de 20.11.2012.
– Antecedente personale patologice: ulcer gastroduodenal (2008)
– Condiții de viață și muncă: corespunzătoare
– Condiții față de mediu: echilibrată
VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară
Pacienta prezintă o stare generală alterată, anxietate, neîncredere. Adresează
numeroase întrebări legate de procedurile la care va fi supus pentru diagnostic, precum și
despre tratamentul care îi va fi aplicat.
Nevoia fundamentală/
nivelul de dependențăData
17 18 19 20 21 22 23

Nevoia de a resira și a avea o buna circulație 2 2 1 1 1 1 1
Nevoia de a bea și a manca 4 4 3 3 2 2 2
Nevoia de a elimina 4 3 3 2 2 2 2
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura 3 2 2 2 2 1 1
Nevoia de a dormi și a se odihni 4 3 3 3 2 2 2
Nevoia de a se îmbraca și dezbrăca 3 3 2 2 1 1 1
Nevioa de a menține temperatura corpului în limite
normale3 3 2 2 1 1 1
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja
tegumentele și mucoasele4 3 3 3 2 2 1
Nevoia de a evita pericolele 4 3 3 2 2 1 1
Nevoia de a comunica 3 2 2 2 2 1 1
Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri
și valori, de a practica religia2 2 2 2 1 1 1
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării 2 2 2 2 1 1 1
Nevoia de a se recreea 4 3 2 2 2 1 1
Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sanatatea 2 2 2 2 1 1 1
Total 44 37 32 30 22 18 17
Nevoi
fundamentale
deficitareSurse de
dificultateManifestări de dependențăDiagnostic de
nursing

1.Nevoia de a bea
și a mânca- inapetență – fatigabilitate
– scădere în greutate
– grețuri, vărsături- deficit de lichide
datorat inapetenței
manifestat prin
fatigabilitate,scădere
în greutate, grețuri
2.Nevoia de a
elimina- constipație – dureri abdominale
– balonare
– inapetență- alterarea
peristaltismului
intestinal din cauza
constipației
manifestat prin
dureri abdominale,
balonare, inapetență
3. Nevoia de a
dormi și a se
odihni-dureri
epigastrice- trezire frecventă
– agitație
– oboseală
– insomnie- somn insuficient
din punct de vedere
calitativ și cantitativ
datorită dureri
epigastrice
manifestat prin
agitație, oboseală,
insomnie
4. Nevoia de a fi
curat, îngrijit, de a
proteja
tegumentele și
mucoasele- fatigabilitate – tegumentele uscate
-igenă precară- dificultate de a
efectua îngrijirile de
igienă din cauza
fatigabilității
manifestate prin
tegumente uscate
5. Nevoia de a-și
mentine
temperatura în
limite normale-tulburari
metabolice cu
stare de
deshidratare-vărsături
-temperatură
-slăbiciune fizicăHipertermie prin
tulburări metabolice
cu stare de
deshidratare,
manifestată prin
vărsaturi,
temperatură,

slabiciune fizică.
6. Nevoia de a
evita pericolele- oboseală – dureri
– insomnie
– teamă- anxietate cauzată
de necunoașterea
prognosticului bolii
manifestată prin
dureri, teamă
Obiectivele
îngrijiriiIntervențiile asistentei medicale
Evaluare
Autonome Delegate

1. Pacienta să
fie echilibrată
volemic și
nutrițional, să
nu mai
prezinte dureri- supraveghez pulsul,
tensiunea arterială, semnele
de deshidratare, greutatea
corporală
– realizez bilanțul zilnic între
lichidele ingerate și cele
eliminate
– determin pacienta să ingere
o cantitate
suficientă de lichide (2000
ml/zi)
– explic pacientei
importanța respectării
regimului hidric și
alimentar și urmăresc orarul
meselor- respect regimul
alimentar indicat de
medicul curant
– administrez la
indicația medicului
soluție de Glucoza
10% 500 ml, 3×1
flac./zi, Algocalmin i.v.,
Piafen i.v.,
Adrenostazin 0,3 mg,
1 fiolă dimineața, una
seara.- pacienta este
echilibrată
nutrițional, nu
prezintă semne de
deshidratare
– durerile epigastrice
au scăzut în
intensitate
2. Pacienta să
aibă tranzit
intestinal în
limite
fiziologice, să
nu mai
prezinte
scaune
melenice,
grețuri și
vărsături
sanguinolente- realizez bilanțul ingestie-
excreție
– urmăresc și notez în foaia
de observație consistența și
frecvența scaunelor
– efectuez la nevoie clismă
evacuatorie- administrez la
indicația medicului:
Controloc 40 mg, 1
flacon dimineața, unul
seara, Metoclopramid
2 fiole, în perfuzie,
Adrenostazin 0,3 mg,
1 fiolă dimineața, una
seara.- tranzitul intestinal
se reia treptat
– scaunele și-au
recăpătat
consistența normală
– grețurile și
vărsăturile au cedat

3. Pacienta să
beneficieze de
somn
corespunzător
cantitativ și
calitativ – învăț pacienta să practice
tehnice de relaxare
– identific nivelul și cauza
anxietății, insomniei
– ofer pacientei o cană cu
lapte înainte de culcare sau
o baie caldă
– observ și notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
– întocmesc un program de
odihnă corespunzător
organismului- administrez
medicația indicată de
medic pentru
inducerea stării de
somn: Diazepam 10
mg, 1 fiolă, și
urmăresc efectul
acesteia.- în urma
intervențiilor
pacienta prezintă un
somn cantitativ și
calitativ
corespunzător
vârstei sale
4. Pacienta să
prezinte
tegumente și
mucoase
curate, integre- educ pacienta să practice o
bună igienă corporală,
indiferent de starea acesteia
– conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii curate a
tegumentelor, pentru
prevenirea îmbolnăvirii
– observ integritatea
tegumentelor și mucoaselor
în timpul efectuării diferitelor
tehnici de îngrijire
– ajut la nevoie pacienta în
efectuarea îngrijirilor igienice – aplic la indicația
medicului loțiuni
protectoare și
dezinfectante pentru
tegumente
– aplic tratament
specific eventualelor
leziuni tegumentare:
spălarea cu soluții
dezinfectante, aplicare
de unguente
reepitelizante
(Clorocid),
pansamente sterile- în urma
intervențiilor aplicate
de asistentă,
pacienta arată un
interes crescut
pentru îngrijirile
personale
– pacienta nu mai
prezintă leziuni
tegumentare

5.Pacienta să
prezinte o
temperatura
corporală în
limite
fiziologice-aerisesc încăperea;
-schimb lenjeria de pat și de
corp, asigur îmbrăcă-
minte ușoară și comodă;
– măsor funcțiile vitale și in
special temperatura
corporala la intervale
regulate de timp
monitorizând cu atenție
valorile respective
– aplic comprese reci pe
frunte sau chiar împachetari
reci, în caz de temperatura
foarte ridicată
-hidratez pacienta
permanent în funcție de
bilanțul hidroelectroliticLa indicația medicului
administrez :
Metoclopramid
1fiolă/zi
Algocalmin la nevoieIn urma intervențiilor
aplicate temperatura
corpului este în
limite normale
6.Pacienta să
cunoască
boala sa și
măsurile de
prevenire a
complicațiilor- învăț pacienta să păstreze
repausul fizic și psihic
– favorizez un climat de
liniște și securitate
– încurajez pacienta să
comunice cu cei din jur, să-și
exprime emoțiile, nevoile,
frica
-explic pacientei factorii
declanșatori ai hemoragiei- explic pacientei
procedurile la care va
fi supusă pentru
diagnostic și tratament- pacienta cunoaște
modul de viață ce
trebuie respectat
pentru a preveni un
nou episod
hemoragic
– pacienta este
echilibrată psihic

Regimul alimentar Medicația
– La indicația medicului curant, alimentația trebuie
să fie corespunzătoare pentru a menține necesarul
de proteine și glucide
– Alimentația trebuie să conțină multe glucide,
puține lipide, aproximativ 1g pe kg corp pe zi și
proteine în cantitate de 1,2 – 1,5g pe kg corp pe zi
– Alimentele se administrează sub formă semilichidă
sau păstoasă pentru a solicita un efort minim de
digestie și pentru a fi evacuate mai ușor din stomac
– Se interzice ingestia de lichide în timpul mesei sau
imediat după masă
– Pentru a combate starea de balonare se evită
dulciurile concentrate, compoturile de fructe
– Alimentația va fi activă, în sala de mese.26.11.2012-27.11.2012:
Se administrează ser fiziologic
(NaCl 0,9%) 500 ml și Glucoză 10%
500 ml, pentru reechilibrare
volemică și hidroelectrolitică.
Per oral:
– Gastrofait 1 g 1-1-1
Injectabil:
– Nexium 40 mg 1-0-1
– Metoclopramid 1-0-1
– Vitamina K 1-0-1
– Etamsilat 1-0-1
– No Spa 1-0-1
– Venofer + 250 SF 2-0-0
28.11.2012-30.11.2012:
Per oral:
– Gastrofait 1 g 1-1-1
Injectabil:
– Nexium 40 mg 1-0-1
– Metoclopramid 1-0-1
– Vitamina K 1-0-1
– Etamsilat 1-0-1
– No Spa 1-0-1
– Venofer + 250 SF 2-0-0

01.12.2012-03.12.2012
Per oral:
– Gastrofait 1 g 1-1-1
Injectabil:
– Nexium 40 mg 1-0-1
– Metoclopramid 1-0-1
– Vitamina K 1-0-1
– Etamsilat 1-0-1
– No Spa 1-0-1

Supravegherea funcțiilor vitale
DataTA/mmHg P/min R/min T°C
D S D S D S D S
26.11.2012 130/65 135/70 62 60 16 17 37,5 37,1
27.11.2012 140/90 140/80 60 68 17 18 37,0 36,9
28.11.2012 155/85 145/75 65 75 20 19 36,8 37,2
29.11.2012 145/85 135/95 61 70 18 19 36,5 36,8
30.11.2012 140/70 130/90 72 69 21 20 36,7 36,5
01.11.2012 135/85 140/85 74 78 18 21 36,4 36,6
02.11.2012 140/95 135/90 70 65 19 17 36,7 36,5
03.11.2012 145/80 130/75 64 68 17 19 36,4 36,5
04.11.2012 135/80 – 65 – 18 – 36,7 –
Supravegherea eliminărilor
Data Scaun Diureza Nr. micțiuni Vărsături Transpirații Menstră
26.11.2012 – 1000 ml 4 700 ml moderate –
27.11.2012 1 1300 ml 6 600 ml moderate –
28.11.2012 – 1200 ml 5 200 ml ușoare –
29.11.2012 2 1400 ml 7 – ușoare –
30.11.2012 1 1000 ml 3 100 ml – –
01.11.2012 – 1100 ml 5 – ușoare –
02.11.2012 1 1000 ml 4 100 ml – –
03.11.2012 1 1200 ml 6 – – –
04.11.2012 – 900 ml 3 – – –
Prelevări de produse biologiceRecomandări la externareValorile pacientului Valori normale
Hemoleucogramă:

Hematii (RBC) 3,55 mil.
Hemoglobină (HGB) 9,8
– se observă o valoare scăzută
a hemoglobinei, ceea ce se
datorează prezenței unui
sindrom anemic secundar.
Hematocrit (HCT) 31,1%
– se observă valori scăzute ale
hematocritului.
Biochimie:
GOT (AST) 15 U/l
GPT (ALT) 17 U/l
Uree 68,5 mg/dl
Creatinină 0,54 mg/dl
Calciu ionic 1,09 nmoli/l
Sodiu 139 nmoli/l
Potasiu 4,1 nmoli/l
Helicobacter Pylori:
Rezultat: 132,33,8-6,0 mil.
11,5-16,5
32-46%
10-35 U/l
10-33 U/l
10-59 mg/dl
0,5-1,2 mg/dl
1,12-1,32 nmoli/l
136-145 nmoli/l
3,5-5,1 nmoli/l
Interval de referință
0-4Pacientul se externează cu
următoarele recomandări
medicale:
– regim alimentar echilibrat,
hipolipidic;
– regim hidric echilibrat;
– consumul de cafea interzis;
– consumul de alcool interzis;
– administrarea de
antiinflamatoare nesteroidiene
doar cu pansament gastric;
– administrarea medicației
conform prescripției medicale;
– evaluare medicală periodică.
Tratament la externare:
– Nexium 20 mg
1-0-1, timp de 4 săptămâni;
– Amoxicilină 500 mg
2-0-2, timp de 1 săptămână;
– Klerimed 500 mg
1-0-1, timp de 1 săptămână;
– Flugvim 500 mg
1-0-0, timp de 1 săptămână.
Plan de ingrijire nr.3

PLAN DE ÎNGRIJIRE
III. Date fixe
– Numele și prenumele: Moldovan Victor
– Naționalitatea: română
– Limba vorbită: română
– Religia: ortodoxă
– Vârsta: 23 ani
– Sex: masculin
– Greutate: 65 kg
– Înălțimea: 1,75 m
– Deficiențe: fumator 10 tigari/zi, cafea de 2 ori pe zi, alcool ocazional
– Diagnostic: Ulcer gastric cu helicobacter Pylori
II. Date variabile
– Domiciliul: loc. Sebeș, jud. Alba
– Ocupația: șomer
– Echipa de susținere: părinții acestuia
III. Istoricul bolii
Pacient în vârstă de 23 de ani, diagnosticat în anul 2010 cu ulcer gastroduodenal,
fără antecedente de hemoragie superioară exteriorizată, a prezentat de câteva zile alterarea
stării generale, dureri cu caracter de arsură retrosternală, grețuri, vărsături sangvinolente
(hematemeză). Pacientul se prezintă în serviciul de urgență și este internat în serviciul de
gastroenterologie pentru investigații și tratament de specialitate.
IV. Anamneza asistentei medicale

Pacient în vârstă de 23 de ani cu antecedente personale patologice de ulcer
gastroduodenal diagnosticat în anul 2010, se internează de urgentă în data de 10.01.2013 cu
următoarele simptome: vărsături, scaune melenice, amețeli, paloare tegumentară, durere la
nivelul epigastrului, stare generală alterată, pe secția de gastroenterologie .
V. Anamneza medicală
– Antecedente heredo-colaterale: neagă boli cu transmitere ereditară în familie
– Antecedente personale fiziologice: prima copulație la 15 ani
– Antecedente personale patologice: ulcer gastroduodenal (2010), fractură
epifiza distală tibie (2009)
– Condiții de viață și muncă: corespunzătoare
– Condiții față de mediu: echilibrat
VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară
Pacientul prezintă o stare generală alterată, transpirații reci, inapetență, aspect fizic
neglijat datorită simptomelor prezente, anxietate. Adresează numeroase întrebări legate de
procedurile la care va fi supus pentru diagnostic, tratamentul care îi va fi aplicat, precum și
impactul afecțiunii curente asupra calității vieții.
Nevoia fundamentală/
nivelul de dependențăData
10 11 12 13 14 15 16
Nevoia de a resira și a avea o buna circulație 2 1 1 1 1 1 1

Nevoia de a bea și a manca 4 4 3 3 2 2 2
Nevoia de a elimina 4 4 3 2 2 2 1
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura 3 2 2 2 2 1 1
Nevoia de a dormi și a se odihni 4 4 3 3 2 2 2
Nevoia de a se îmbraca și dezbrăca 3 2 2 2 1 1 1
Nevioa de a menține temperatura corpului în limite
normale2 2 1 1 1 1 1
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele
și mucoasele3 3 3 2 2 2 1
Nevoia de a evita pericolele 2 2 2 2 2 1 1
Nevoia de a comunica 2 2 2 2 2 1 1
Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și
valori, de a practica religia2 2 2 2 1 1 1
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării 2 2 2 2 1 1 1
Nevoia de a se recreea 4 3 2 2 2 1 1
Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sanatatea 4 3 2 2 2 2 2
Total 41 36 30 28 23 19 17
Nevoi
fundamentale
deficitareSurse de
dificultateManifestări de dependențăDiagnostic de
nursing
1. Nevoia de a bea
și a mânca- inapetență – slăbiciune
– pierdere în greutate
– grețuri
– vărsături
– pirozis- pierdere în
greutate datorită
inapetenței
manifestată prin
slăbiciune,

grețuri, vărsături
2. Nevoia de a
dormi și a se
odihni- agitație – descurajare
– neliniște
– anxietate
– oboseală
– treziri frecvente- alterarea
sănătății datorită
agitației
manifestată prin
neliniște,
anxietate,
oboseală
3. Nevoia de a
elimina-eliminări
crescute- grețuri
– pierdere în greutate
– diaree
– crampe abdominale
– vărsături- pierderea
echilibrului
hidroelectrolitic
datorită diareei și
vărsăturilor
4. Nevoia de a
învata cum să-ți
păstreze
sănătatea- anxietate – lipsa de informații
– neobișnuința în abordarea
anumitor acțiuni pentru
redobândirea sănătății- dificultate în
învățarea
măsurilor
preventive și
curative din
cauza anxietății
manifestată prin
lipsă de
informații
5. Nevoia de a se
recreea- astenie – durere, oboseală, slăbiciune
– diminuarea interesului
– dificultate în a se concentra, cu
ocazia unei activități recreative- dificultate în a
indeplini activități
recreative
datorată asteniei
manifestată prin
durere,
oboseală,

slăbiciune
Obiectivele
îngrijiriiIntervențiile asistentei medicale
Evaluare
Autonome Delegate

1. Pacientul să
prezinte o
stare de bine,
fără grețuri și
vărsături
sangvinolente- așez pacientul în poziție
sezândă, semișezândă, sau
în decubit dorsal, cu capul
într-o parte
– protejez patul cu mușama
și aleză
– ajut și sprijin pacientul în
timpul vărsăturilor
-învăț pacientul să
efectueze un inspir profund
la apariția senzațiilor de
greață- reduc sau opresc aportul
de lichide sau alimente, la
indicația medicului
– mă asigur ca pacientul
sa respecte regimul
alimentar indicat
– administrez la indicația
medicului soluție de
Glucoză 10% 500 ml, 3×1
flac./zi, Metoclopramid 2
fiole în perfuzie,
Adrenostazin 0,3 mg, 1
fiolă dimineața, una
seara.- în urma
intervențiilor,
grețurile și
vărsăturile s-au
diminuat, și
pacientul
prezintă o stare
de bine
2. Pacientul să
beneficieze de
un somn
corespunzator
calitativ și
cantitativ- învăț pacientul să practice
tehnici de relaxare,exerciții
respiratorii
– învăț pacientul care se
trezește devreme să se
ridice din pat câteva minute,
să citească, să asculte
muzică, apoi să încerce din
nou să adoarmă- observ orele de somn
ale pacientului
-administrez tratamentul
medicamentos indicat de
medic pentru inducerea
stării de somn, și observ
efectul acestuia asupra
organismului: Diazepam
10 mg, 1 fiolă.- pacientul se
odihnește
corespunzător

3. Pacientul să
fie echilibrat
hidroelectrolitic – realizez bilantul ingestie-
excreție, calculând
cantitatea de lichide
ingerate și perfuzate, și
cantitatea de lichide
eliminate
– recoltez scaun pentru
coprocultură
– urmăresc înlocuirea
pierderilor de apă și
electroliți- îndemn pacientul să
ingere o cantitate de 2000
ml de lichide în 24 de ore
– hidratez pacientul prin
perfuzii, administrând ser
fiziologic 500 ml, la
indicația medicului- în urma
intervențiilor,
pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic
4. Pacientul să
acumuleze noi
cunostinte și
informații
despre boală- explorez nivelul de
cunoștințe al bolnavului
privind boala actuală
– stimulez dorința de
cunoaștere; motivez
importanța acumulării de
noi cunoștințe, importante în
prevenirea unui nou episod
acut
– conștientizez bolnavul
asupra propriei
responsabilități privind
sănătatea- informez bolnavul în
legătură cu modul de
manifestare, măsurile
preventive și curative,
modul de participare la
intervenții și procesul de
recuperare
– verific dacă bolnavul a
înțeles corect mesajul
transmis și dacă și-a
însușit noile cunoștințe- pacientul a
dobândit noi
cunoștințe
referitor la boala
sa
5. Pacientul să
fie mai relaxat
și mai odihnit- învăț pacientul tehnici de
relaxare; îndemn bolnavul
spre citirea unor cărți cu
conținut optimist și ieșiri
scurte în aer liber
– amenajez camera de
recreere pentru audiții
muzicale, vizionări de filme,
TV, etc.- creez un mediu calm și
liniștit
– la indicațiile medicului,
mă asigur ca metodele de
recreere să nu obosească
pacientul- pacientul este
mult mai linistit și
mai relaxat

Regimul alimentar Medicația

– La indicația medicului curant, respect un regim
lacto-făinos pentru pacientul în cauză
– în primele 4 zile administrez un regim predominant
lactat
– Bolnavul primește la pat 200 ml lapte la interval de
2 ore, iar noaptea la 4 ore. Daca laptele nu este
tolerat, se diluează cu ceai sau apă alcalină, sau se
adaugă o linguriță de carbonat de calciu la o cană
de lapte.
– Se consumă fie 2 l lapte și 30 de grame de zahăr,
fie 1 l lapte și 500 g cremă proaspătă și 30-40 g
zahăr.
– în zilele 5-6, adaug un regim făinos, și stimulez
consumul de paine, paste fainoase, cereale.
– Se combate constipația cu o lingură de ulei de
parafină
– Alimentele vor fi fracționate în 5-6 mese pe zi.
– Este interzis consumul de alcool, cafea, apă
minerală, sucuri carbonatate, tutun.
– Alimentația va fi una activă, pacientul servind
alimentele în sala de mese.10.01.2013-11.01.2013:
Se administrează ser fiziologic
(NaCl 0,9%) 500 ml și Glucoză 10%
500 ml, pentru reechilibrare
volemică și hidroelectrolitică.
Per oral:
– Gastrofait 1 g 1-1-1
Injectabil:
– Nexium 40 mg 1-0-1
– Arnetine 1-0-1
– Metoclopramid 1-0-1
– Vitamina K 1-0-1
– Adrenostazin 1-0-1
– Etamsilat 1-0-1
– No Spa 1-0-1
12.01.2013-16.01.2013:
Per oral:
– Gastrofait 1 g 1-1-1
Injectabil:
– Nexium 40 mg 1-0-1
– Arnetine 1-0-1
– Metoclopramid 1-0-1
– Vitamina K 1-0-1
– Etamsilat 1-0-1
– No Spa 1-0-1

Supravegherea funcțiilor vitale
DataTA/mmHg P/min R/min T°C
D S D S D S D S
11.12.2012 95/65 95/60 58 60 15 17 37,3 37,6
12.12.2012 105/80 110/80 61 63 17 19 37,1 36,7
13.12.2012 120/85 110/75 65 70 19 18 36,6 37,1
14.12.2012 110/80 115/95 62 68 18 20 36,5 36,7
15.12.2012 120/70 130/90 70 65 21 19 36,3 36,5
16.12.2012 120/85 – 74 – 18 – 36,5 –
Supravegherea eliminărilor
Data Scaun Diureza Nr. micțiuni Vărsături Transpirații Menstră
11.12.2012 2 900 ml 2 600 ml severe –
12.12.2012 3 1000 ml 3 400 ml moderate –
13.12.2012 – 1000 ml 3 100 ml – –
14.12.2012 2 1200 ml 5 – ușoare –
15.12.2012 1 1400 ml 7 – – –
16.12.2012 – 800 ml 2 – – –
Prelevări de produse biologiceRecomandări la externareValorile pacientului Valori normale

Hemoleucogramă:
Hematii (RBC) 4,4 mil.
Hemoglobină (HGB) 13,6
– se observă o valoare ușor
scăzută a hemoglobinei, însă
fără prezența complicațiilor, sau
a unui sindrom anemic
secundar.
Hematocrit (HCT) 37,8%
– se observă valori ușor scăzute
ale hematocritului.
Biochimie:
GOT (AST) 26 U/l
GPT (ALT) 23 U/l
Uree 46,2 mg/dl
Creatinină 0,68 mg/dl
Calciu ionic 1,22 nmoli/l
Sodiu 141 nmoli/l
Potasiu 3,7 nmoli/l
Helicobacter Pylori:
Rezultat: 129,64,5-6 mil.
14-16,5
40-48%
10-35 U/l
10-33 U/l
10-59 mg/dl
0,5-1,2 mg/dl
1,12-1,32 nmoli/l
136-145 nmoli/l
3,5-5,1 nmoli/l
Interval de referință
0-4Pacientul se externează cu
următoarele recomandări
medicale:
– regim alimentar echilibrat, cu
evitarea alimentelor acide;
– regim hidric echilibrat, 2 l
lichide pe zi;
– consumul de cafea interzis;
– consumul de alcool și tutun
strict interzise;
– administrarea medicației
conform prescripției medicale;
– evaluare medicală periodică.
Tratament la externare:
– Nexium 20 mg
1-0-1, timp de 4 săptămâni;
– Amoxicilină 500 mg
2-0-2, timp de 1 săptămână;
– Klerimed 500 mg
1-0-1, timp de 1 săptămână;
– Flugvim 500 mg
1-0-0, timp de 1 săptămână.
CONCLUZII

Din cele relatate în lucrarea de față se desprind câteva concluzii:
Ulcerul gastric este o afecțiune digestivă caracterizată printr-o ulcerație a mucoasei
stomacului. Știm astăzi ca cea mai comuna cauză a ulcerului gastric sau factorul care il
exacerbează în mod deosebit este infecția cu bacteria numita Helicobacter pylori. Aceasta
produce peste 80% dintre ulcerele gastrice. Ulcerul gastric prezintă o urgență medico-
chirurgicală datorită complicațiilor grave ce pot surveni ( perforația ulcerului, HDS , etc).
Bolnavii acuză dureri epigastrice, pirozis, vărsături, scădere în greutate, balonare, senzație
de sațietate după consumul unor cantități mici de alimente.
Scopul tratamentului este eradicarea Helicobacter pylori cu minimum de efecte adverse
medicamentoase și scăderea selectării de tulpini bacteriene rezistente.Deoarece aciditatea
gastrică influențează eficiența anumitor agenți antimicrobieni activi pe Hp, antibioticele se
asociază cu inhibitori ai pompei de protoni, blocanții de receptori H2 sau cu ranitidina
bismut citrat.
Cei mai importanți agenți antimicrobieni utilizați sunt amoxicilina, claritromicina,
metronidazolul și, în măsură mai mică, tetraciclina și bismutul.
Astăzi, locul Claritromicinei începe să fie luat de Levofloxacină, iar durata tratamentului
tinde să crească, în funcție de asocierea aleasă, de la 7-10 zile, la 10-14 zile.
Pentru profilaxia bolii și a recidivelor, trebuie să se țină seama de toate acele cauze
care participă la apariția acesteia. În general, prin evitarea traumelor psihice și printr-un
mod de viață mai igienic, fără excese și printr-un regim alimentar din care trebuie evitat
orice abuz, se poate adeseori preveni boala ulceroasă.
În urma observarii cazurilor de ulcer gastric am constatat ca aplicarea planului de
ingrijire, conform conceptului Virginiei Henderson, a avut o eficientă sporită bazată pe
relatia afectivă asistentă-pacient. Aflat singur în acest cadru spitalicesc, lipsit de familie și
mediul obișnuit, între persoane străine lui afectivitatea oferită de asistenta a creat bazele
unei legaturi pozitive, care a contribuit la menținerea unei încrederi permanente în cadrele
medicale și în eficiența ingrijirilor și a tratamentului.
BIBLIOGRAFIE

Lucreția Titircă : Ghid de nursing , Editura Viața medicală romanească, Bucuresti,2001
Lucreția Titircă: Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenți medicali, Ghid de
nursing vol.II 2008
Adrian Restian : Bazele Medicinei de familie, Editura Medicală București, 2003
Carol Mozeș : Tehnica îngrijiri bolnavului, Editura Medicală Bucuresti, 2003
Corneliu Borundel: Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura BIC ALL
Bucuresti,2000
Ostrov Ricki : Totul despre ulcer, Editura Polimark, București, 1996
Vasile Andreica: Boli extragastrice asociate infecției cu Helicobacter pylori. Casa Cărții de
Știință Cluj Napoca, 2004
Nicolae A. Turdeanu: Chirurgia ulcerului gastro-duodenal , Casa Cărții de Știință Cluj
Napoca, 2004