1.2 Dezvoltarea cinematografiei in Romania 2. Istoric 2.1 Filmul ca arta in Romania 2.1.1 Caracteristici spatiale ale salilor de cinema 2.1.2… [609771]

Cuprins:
Plan de idei
1. Introducere
1.1 Arhitectura sub comunism
1.2 Dezvoltarea cinematografiei in Romania
2. Istoric
2.1 Filmul ca arta in Romania
2.1.1 Caracteristici spatiale ale salilor de cinema
2.1.2 Determinarea schimbarilor functionale si stilistice
2.2 Evolutia spatiilor cinematografice in Romania
3. Contextul actual
3.1 Soarta cinematografelor din Romania
3.2 Revitalizarea cinematografelor
3.2.1 Degradari
3.2.2 Conservare
3.2.3 Reabilitare
4. Conversia ca metoda de reintegrare a monumentelor de patrimoniu
4.1 Studiu de caz: Cinema Arta Cluj Napoca
4.2 Studiu de caz: Cinema Urania Cluj Napoca (Favorit)
4.3 Studiu de caz: Cinema Arta Tirgu Mures
4.4 Studiu de caz: Cinema Capitol Bucuresti
4.5 Studiu de caz: Carter Tiglina / Partizan
5. Cum se reflecta tema in proiectul de diploma?
6. Concluzia proiectului
6.1 Decaderea industriei cinematografice
6.2 Victimele cinematografiei romanesti : exemple negative : conversia
cinematografelor in alt program, nu sunt privite ca un monument
7. Bibliografie

1. Introducere:
Primul capitol analizeaza perioada in care Romania este sub dominati e comunista,
introducand subiectul ales de studiu si tratandu se evolutia cinematografelor din Romania.
Revitalizarea cinematografelor este conceptul de baza al lucrarii de disertatie si se v a studia
evolutia salilor cat si starea in care au ajuns in decursul timpului. Se doreste a se afla cum au
aparut? Cum s au de zvoltat? si ce modificari apar in functie de necesitatile programului?
2. Istoric:
In al doilea capitol se vor discuta despre aparitia filmului in Romania cat si despre
caracteristicile spatiale ale salilor de cinema si determinarea schimbarilor functiona le si
stilistice ale acestora. Principalii factori care au condus la aceste schimbari

Arhitectura sub comunism – Ana Maria Zahariade
Arhitectura din perioada postbelica este interesanta si vie, este un fenomen destul de puternic
care in mai putin de o suta de ani, reuseste sa conecteze intr o oarecare masura, societatea
romaneasca de cea occidentala, recuperand un anumit decalaj istoric. In aceasta perioada,
productia arhitecturala si urbana au fost in plina dezvoltare. Modernismu l si cautarile nationale
sunt doua tendinte din limbajul arhitectural care marcheaza o culme a evolutiei arhitecturii si
urbanismului din aceasta perioada . Aceste doua tendinte se regasesc si ca ideologii care domina
teoria arhitecturii , ele fiind sustinute de conflictul cultural mai profund dintre traditionalism si
modernizare. Orasele romanesti putin construite care incearca sa se adapteze la viata moderna
ofereau ambelor tendinte teren de aplicare. Aceste ideologii devin intr un fel neutre, fiind
acceptate in cea mai mare masura solutiile pragmatice. Apare o cultura moderna in expansiune
dar inca fragila.
Arhitectura din aceasta perioada este dirijata politic, astfel interesele in acest sens sunt
transpuse in investitii alocate activitatii de con structie cuprinse in „planurile de stat de
dezvoltare economica si a vietii sociale in general”, elaborate de Comitetul de stat al planificarii
(CSP). „industria si, in consecinta, orasul stau in centrul proiectului comunist” cand, atentia lui
Ceausescu se centralizeaza pe sistematizarea satelor, vizanduse pe trasformarea lor in orase in
loc de dezvoltarea lor rurala.
Necesitatile reale sunt principalele puncte de interes, astfel se fac vizibile interventiile
arhitecturale reflectanduse in investitiile in activitatea de constructii. Arterele principale de
interventie sunt : industria, agricultura, transporturi si telecomunicatii si activitati
socio -culturale (locuinte, educatie, sanatate, cercetare stiintifica, cultura, etc.) de aici si
dezvoltarea cartiere lor muncitoresti care au toate dotarile coagulate.
„Pe langa noile industrii au luat nastere asezari muncitoresti, dotate cu lucrari edilitare si
anexele social -culturale necesare…” o hotarare importanta privind activitatea de sistematizare a
oraselor, in Arhitectura 1/1960
Economicitatea devine importanta, decurgand logic principiile industrializarii, prefabricarii si
proiectarii tipizate, recomandate arhitectilor. Cea mai absurda lege a investitiilor este
industrializarea totala si inlocuieste arhitec tura cu „proiectarea tipizata”. Acesta tema poate
spune multe despre natura proiectelor din moment ce singurul investitor din acea vreme era
Statul/Partidul.
Ultima si cea mai stranie trasatura a investitiei in constructii sub comunism este faptul ca
arhitectura atinge o perioada in care exista o zona privilegiata care se dezvolta cu timpul. In
perioada anilor ’60 micul birou de proiectare al Gospodariei de Partid se transforma in Institutul
de Proiectare Carpati prin care se vor construi o multime de proi ecte importante din tara. Cea

mai interesanta descoperire in perioada evolutiei sub Ceasusescu este faptul ca in timp ce
activitatea de constructiie este constransa de economii drastice, proiectele personale pentru
Ceasusescu cresc aberant, monumente istor ice confiscate si transformate in palate pentru el.