Pagina 1 din 18 CONSIDERA ȚII TEORETICE ȘI PRACTICE [609748]

Pagina 1 din 18 CONSIDERA ȚII TEORETICE ȘI PRACTICE
PRIVIND INTERCEPT ĂRILE ȘI ÎNREGISTR ĂRILE AUDIO ȘI VIDEO
ÎN DREPTUL PROCESUAL PENAL ROMÂN

Doctorand: [anonimizat], în principal, din dou ă
considerente. În primul rând, datorit ă actualității sale. Evolu ția continu ă a
calculatoarelor și a altor produse electronice din ultimul timp a avut un mare
impact atât în via ța cotidian ă a oamenilor, cât și în practicile investiga țiilor
criminalistice.
Avantajele tehnologiei au crescut și diversificat num ărul instrumentarului
electronic care poate fi folosit de poli ție, parchet și serviciile secrete în
supravegherea și interceptarea comunica țiilor electronice, atât de larg utilizate
de diverse categorii de persoane.
Pe de altă parte, dezvoltarea f ără limite a tehnologiei și accesul liber la
aceste cuceriri ale științei au determinat ca societatea de ast ăzi să fie un subiect
nu doar al globaliz ării terorii, dar și al controlului global, al supravegherii totale.
Toți agenții (ai statului sau priva ți) pot supraveghea (legal sau nu) via ța altor
persoane.
În al doilea rând, lucrarea, prin tema cercetat ă ș
i analizat ă în cuprinsul
său, constituie o încercare de a completa pu ținele studii din acest domeniu, atât
de controversat și de actual, al intercept ării și înregistr ării comunica țiilor,
referindu-ne la istoricul acestor activit ăți pe plan na țional și internațional, la
tendințele și particularit ățile din diferite state, încercând și unele sugestii de lege
ferenda privind actualizarea și alinierea prevederilor interne din domeniu la cele
europene și internaționale.
Pe baza cercet ărilor întreprinse și a parcurgerii unei vaste bibliografii am
conceput și structurat lucrarea în cinci capitole, ocupându-m ă mai întâi de

Pagina 2 din 18 considera țiile cu caracter introductiv , în primul capitol, apoi, în cel de-al doilea
capitol, am analizat mijloacele de prob ă audio-video în cadrul sistemului
probator în procesul penal. .
Obiectul capitolului trei îl constituie procedura efectu ării intercept ărilor și
înregistrărilor convorbirilor sau comunic ărilor efectuate prin telefon sau prin
orice mijloc electronic de comunicare , iar în capitolul patru am abordat
problema administr ării probatoriilor constând în înregistr ările audio-video în
procesul penal .
În ultimul capitol am tratat reglement ările interna ționale privind
efectuarea intercept ărilor și înregistr ărilor convorbirilor sau comunic ărilor și
jurispruden ță relevantă.
Cercetarea a fost astfel orientat ă în direcția obținerii și prelucrării unor
date și informa ții legate de subiectul lucr ării, încercând s ă ofer o structurare cât
mai adecvat ă ideilor pe care mi-am propus s ă le dezvolt și nu în ultimul rând,
așa cum am mai afirmat, cercetarea mea încearc ă să vină în completarea
studiilor referitoare la acest sensibil domeniu al folosirii intercept ărilor și
înregistrărilor audio-video ca mijloace de prob ă în dreptul procesual penal.
În continuare, voi dezvolta con ținutul fiec ărui capitol din lucrare.
Primul capitol a fost structurat în trei puncte care trateaz ă principiul afl ării
adevărului, ca principiu fundamental al procesului penal, aspectele de ordin
general privind probele și mijloacele de prob ă în procesul penal și sistemul
mijloacelor de prob ă în procesul penal din România.
Adevărul în procesul penal reprezint ă o reflectare exact ă a realității
obiective în reprezent ările și concluziile pe care organele judiciare le desprind
din administrarea probelor.
În desfășurarea procesului penal trebuie s ă se asigure aflarea adev ărului
cu privire la faptele și împrejur ările cauzei, precum și cu privire la persoana
făptuitorului.

Pagina 3 din 18 În plan procesual penal, aflarea adev ărului se limiteaz ă la cunoa șterea
faptelor și împrejur ărilor care fac obiectul proba țiunii, organele judiciare având
obligația să stabileasc ă situația de fapt care corespunde adev ărului și să pronunțe
hotărâri judec ătorești care să reflecte adev ărul, fără erori judiciare.
În procesul penal calea care duce la stabilirea corect ă a faptelor pe baz ă de
probe poate duce la grave erori judiciare iar ceea ce influen țează cel mai mult
stabilirea adev ărului în cauzele penale este sistemul probator.
Principiul afl ării adevărului acționează în strâns ă legătură cu celelalte
reguli de baza pe tot parcursul procesului penal.
Actuala legisla ție procesual penal ă română conține, în art. 64 C. pr.
penală, o enumerare limitativ ă a mijloacelor de prob ă: declarațiile învinuitului
sau ale inculpatului; declara țiile părții vătămate; ale p ărții civile și ale părții
responsabile civilmente; declara țiile martorilor, înscrisurile, înregistr ările audio
sau video, fotografiile, mijloacele materiale de prob ă, constat ările
tehnicoștiințifice, constat ările rnedico-legale și expertizele.
Privitor la caracterul limitativ sau complet al enumer ării mijloacelor de
proba în art. 64 C. pr. penal ă, au existat, în doctrin ă, și alte opinii. În acest sens,
s-a exprimat opinia ca enumerarea realizat ă de legiuitor în art. 64 C. pr. penal ă,
este numai exemplificativ ă, neputând fi excluse probele indirecte, care sunt
prezumțiile și indiciile.
Argumentându-se teza caracterului exemplificativ al enumer ării prevăzut
de art. 64 C. pr. penal ă, se susține ca respingerea caracterului exemplificativ ar
însemna acceptarea unui punct de vedere formalist, care limiteaz ă mijloacele de
probă la care pot recurge organele judiciare pentru descoperirea adev ărului, ceea
ce ar constitui o înc ălcare a principiilor afl ării adevărului și a libertății probelor.
În ceea ce ne prive ște, consider ăm că, din contr ă, legiuitorul modern a
recurs la modalitatea unei enumer ări complete a mijloacelor prin care pot fi
obținute probele în procesul penal, tocmai pentru a asigura respectarea riguroas ă

Pagina 4 din 18 a principiului afl ării adevărului și pentru eliminarea erorilor și abuzurilor
judiciare.
Prezumțiile legale constituie o dispens ă de probă, iar cele judiciare pot
servi ca argumente ra ționale pentru a demonstra valabilitatea celor rezultate
dintr-o prob ă. Indiciile nu pot constitui mijloace de prob ă, pentru c ă ele sunt
simple surse de b ănuială, care pot fi folosite pentru a se începe o activitate de
căutare și strângere a probelor.
O noutate istoric ă în reglementarea noastr ă procesual penal ă a intervenit
prin Legea nr. 281/2003, care, în textul art. 64 C. pr. penal ă, privitor la
mijloacele de prob ă, a introdus un nou alineat, care prevede c ă mijloacele de
probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.
În literatura juridic ă mijloacele de prob ă au fost clasificate în: mijloace
orale (declara țiile parților); scrise (procesele verbale etc.); materiale (corpurile
delicte) și tehnice (constat ările tehnico- științifice, constat ările medico-legale și
expertizele).
Alături de aceste categorii de mijloace de prob ă, există și cele
preconstituite, create tocmai pentru eventualitatea s ăvârșirii unor fapte prev ăzute
de legea penal ă (de exemplu, fi șele de amprente digitale pentru identificarea
făptuitorilor care au l ăsat astfel de urme).
În ultimul punct al primului capitol am enumerat mijloacele de prob ă în
procesul penal și sistemul mijloacelor de prob ă în procesul penal din România
așa cum sunt prev ăzute în Codul de Procedur ă Penală.
Al doilea capitol al lucr ării, mijloacele de prob ă audio-video în cadrul
sistemului probator în procesul penal, este structurat în patru puncte.
Astfel, procesul de comunicare-element esen țial al existen ței umane, a
fost analizat conceptul ac țiunii de a înregistra, și înțelesul no țiunilor audio,
video, convorbire, comunicare și ambiental.
Termenul de comunicare provine din latinescul communis , care înseamn ă
a pune de acord, a fi în leg ătură cu sau a fi în rela ție cu ceva

Pagina 5 din 18 În literatura de specialitate se precizeaz ă că cea mai r ăspândită situație de
comunicare verbal ă este comunicarea interpersonal ă. O persoan ă interacționează
cu o altă persoană fără ajutorul unui mijloc de intermediere. În aceast ă formă de
comunicare sursa și receptorul se afl ă în imediat ă apropiere fizic ă unul de
celălalt sau în alte planuri spa țiale atunci când pentru comunicare se folosesc
mijloace tehnice avansate (telefon, fax, re țea Internet). Codificarea este, de
regulă, un proces care const ă într-o singur ă etapă, în cadrul c ăruia sursa
transform ă gândurile în discurs și gesturi. Decodarea este, de asemenea, un
proces într-o singur ă etapă, folosit de acei receptori care percep mesajul. Reac ția
răspuns este imediat ă și folosește canalele vizuale și auditive.
Avându-se în vedere faptul c ă unele din ac țiunile ce compun elementul
material al unora dintre infrac țiunile prev ăzute de Codul Penal sunt realizabile
prin acte de comunicare înregistrarea acestor manifest ări de voin ță conferă
mijloacelor materiale de prob ă caracter de argument probatoriu de prim rang, în
sensul că de cele mai multe ori au ca fundament mijloace de prob ă complete,
întregi și univoce. Argumentele astfel avansate le dau o for ță deosebit de
puternică iar admisibilitatea lor este de net ăgăduit.
Rolul mijloacelor de prob ă, între care se num ără și mijloacele audio-
video, a crescut exponen țial, iar valoarea acestora rezid ă, potrivit unora dintre
autori, din aceea c ă înregistr ările audio-video pot fi considerate drept probe
imediate, nu mediate, în m ăsura în care astfel sunt dezv ăluite împrejur ări sau
acțiuni.
În al doilea punct am urm ărit evoluția sistemului probator în dreptul penal
românesc, modul în care prevederile din Codul de procedur ă penală au fost
aliniate la cele europene, mai ales cele prev ăzute în Declara ția Universal ă a
Drepturilor Omului referitoare la inviolabilitatea coresponden ței, iar cel de-al
treilea, trateaz ă evoluția mijloacelor de prob ă audio-video în cadrul sistemului
probator.

Pagina 6 din 18 Ultimul punct din acest capitol, urm ărește reglement ările din legisla ția
română privind înregistr ările audio și video.
Apariția invențiilor tehnice din secolul XX, coincide cu revirimentul
științelor juridice astfel încât, în majoritatea legisla țiilor statelor lumii au ap ărut
prevederi cu caracter general, cum sunt cele incluse în constitu ții, dar și
prevederi cu caracter special, incluse în legi speciale, menite s ă consfințească
schimbările petrecute în societate. Aceste m ăsuri au fost necesare pentru
garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, pentru o
desfășurare justă și echitabil ă a procesului penal.
Prevederile actuale din Codul de procedura penal ă, temelia sistemului de
combatere a criminalit ății, deși sunt considerate printre cele mai permisive din
Europa, sunt ținta atacurilor concertate din partea a numeroase persoane, motiv
de neliniște pentru celelalte state ale Uniunii Europene.
Senatul României a adoptat la 19 martie 2008 proiectul de lege privind
aprobarea OUGR nr.60/2006 care amendeaz ă Codul penal și Codul de
procedură penală și deși forma proiectului de lege adoptat ă de Senat este mult
îmbunătățită față de varianta ini țială trimisă spre promulgare, în text au r ămas
totuși prevederi care vor genera probleme serioase în practic ă.
Varianta ini țială a acestui proiect de lege a generat ample proteste pentru
că aproape submina sistemul legislativ românesc de combatere a fenomenului
infracțional sub pretextul protec ției drepturilor persoanelor investigate.
Printre amendamentele considerate periculoase pentru procesul penal,
putem men ționa eliminarea prevederii prin care se interzicea efectuarea de
interceptări ale comunica țiilor înainte de începerea urm ăririi penale, pentru c ă,
dacă s-ar fi men ținut aceast ă prevedere, activitatea de interceptare ar fi devenit
inutilă.
Astfel, la momentul începerii urm ăririi penale, persoana cercetat ă ar fi
trebuit să fie informat ă cu privire la faptul ca este investigat ă. În continuare,
respectiva persoan ă ar fi devenit mult mai precaut ă în folosirea mijloacelor de

Pagina 7 din 18 comunicare, sau poate c ă nici nu le-ar mai fi folosit pentru o anumit ă perioadă
de timp, astfel încât probabilitatea ca organele de urm ărire penal ă să obțină
informații relevante, ar fi sc ăzut dramatic.
Practic, procurorul, prin aceast ă prevedere a legii era obligat s ă pună în
gardă o persoan ă care comite o infrac țiune, despre faptul c ă este în vizorul
organului de urm ărire penal ă. Acest lucru se traduce prin deconspirarea anchetei
mai înainte de declan șarea momentului operativ și prin transformarea într-o
prezență scriptică, în Codul de procedur ă penală, a unui mijloc de prob ă.
În continuare am enumerat reglement ările de ordin general și special din
legislația română, cu particularit ățile și ultimele tendin țe din domeniu, menite s ă
fie conforme cu prevederile europene.
S-a propus spre dezbatere, analiz ă publică și înființarea unei autorit ăți
independente pentru efectuarea de intercept ări și înregistr ări ale comunica țiilor,
sub controlul Parlamentului, astfel încât nici un serviciu de informa ții să nu
poată folosi în mod abuziv tehnica operativ ă sau informa țiile rezultate din
interceptări.
Costurile b ănești pentru înfiin țarea unei asemenea autorit ăți se apreciaz ă
că ar fi reduse, iar beneficiile la nivelul imaginii serviciilor de informa ții, a
încrederii opiniei publice c ă activitatea de culegere de informa ții se desf ășoară
strict în cadru legal, ar fi considerabile.
Avantajele înfiin țării unei astfel de autorit ăți independente, perfect neutre
față de serviciile de informa ți ar fi certe, dup ă unii autori, care consider ă că rolul
său ar fi unul strict tehnic, de furnizare c ătre serviciile de informa ții a
materialelor rezultate în urma intercept ării comunica țiilor, cu respectarea strict ă
a procedurilor legale și sub un control real și eficient al Parlamentului.
Se apreciaz ă ca efectul accept ării acestei propuneri ar fi important și
benefic din perspectiva consolid ării democratice a societ ății române ști, în sensul
limitării activităților de culegere de informa ții prin interceptarea comunica țiilor
doar la cazurile care privesc strict securitatea na țională a României.

Pagina 8 din 18 Autoritatea nou creat ă își va putea desf ășura activitatea în mod echidistant
față de toate serviciile de informa ții, în deplin acord cu Constitu ția și legislația
României, respectând caracterul secret al informa țiilor obținute, sub controlul
Parlamentului.
Astfel, toate serviciile de informa ții, în baza mandatului remis de
judecător, vor solicita efectuarea de intercept ări către aceast ă autoritate
independent ă. Demersurile autorit ății ar începe și s-ar desf ășura pe toat ă durata
numai în baza și în limitele stabilite de actul de autorizare emis de judec ător sau,
în cazurile deosebite care impun înl ăturarea unor pericole iminente pentru
securitatea na țională, ar începe în baza unei solicit ări emise de directorul
serviciului de informa ții în cauz ă, însoțite de copia cererii de autorizare a
interceptării, adresat ă judecătorului concomitent cu declan șarea acțiunii
respective.
Actualele prevederi legislative care reglementeaz ă activitatea serviciilor
de informa ții, precum și proiectele de legi aflate în aceast ă perioadă în dezbatere
publică, conțin prevederi care reglementeaz ă modalitatea de interceptare a
comunica țiilor de către serviciile speciale.
Unele dintre ele fac referiri la metode și mijloace operative care implic ă
restrângerea temporar ă a exercițiului unor drepturi sau libert ăți constitu ționale,
în cazurile care privesc „siguran ța națională a României”.
În momentul de fa ță, Serviciul Român de Informa ții este singura
autoritate care pune în aplicare procedurile de interceptare a comunica țiilor.
Cel de-al treilea capitol al lucr ării, abordeaz ă procedura efectu ării
interceptărilor și înregistr ărilor convorbirilor sau comunic ărilor efectuate prin
telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, este structurat în trei puncte și anume,
– autorizarea efectu ării intercept ărilor și înregistr ărilor,

Pagina 9 din 18 – punerea în executare a autoriza țiilor de interceptare și înregistrare a
convorbirilor sau comunic ărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc
electronic de comunicare și
– punerea în executare a autoriza țiilor de interceptare și înregistrare a
convorbirilor efectuate în mediul ambiental.
În primul punct, am abordat condi țiile pentru autorizarea efectu ării
interceptărilor și înregistr ărilor prev ăzute în art. 911 alin. 1, din Codul de
procedură penală în care se reglementeaz ă cadrul general al cazurilor în care este
permisă înregistrarea convorbirilor sau a comunic ărilor stabilindu-se c ă
înregistrarea se realizeaz ă în condi țiile prevăzute de lege dac ă sunt date sau
indicii temeinice privind preg ătirea sau s ăvârșirea unei infrac țiuni pentru care
urmărirea penal ă se efectueaz ă din oficiu, iar activit ățile se impun pentru
stabilirea situa ției de fapt sau pentru c ă identificarea sau localizarea
participan ților nu poate fi f ăcută prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult
întârziată.
Dacă în prevederea anterioar ă autorizarea se dispunea de pre ședintele
instanței, potrivit reglement ărilor în vigoare (art. 911 din Codul de procedur ă
penală), activitatea de autorizare a înregistr ărilor audio și video este acordat ă
președintelui instan ței competente s ă judece fondul cauzei, iar in cazul în care
acesta lipse ște, autorizarea poate fi dat ă de un judec ător desemnat de
președintele instan ței.
Noile dispozi ții, reglementeaz ă posibilitatea unei competen țe teritoriale
alternative. Astfel, autoriza ția poate fi dispus ă atât la nivelul instan ței căreia i-ar
reveni competen ța să judece cauza în prima instan ță, ori instan ței
corespunz ătoare în grad celei c ăreia i-ar reveni competen ța să judece cauza în
prima instan ță, în a cărei circumscrip ție se află sediul parchetului din care face
parte procurorul care efectueaz ă urmărirea penal ă. În caz de sesizare simultan ă,
competen ța revine instan ței în circumscrip ția căreia s-a efectuat urm ărirea
penală.

Pagina 10 din 18 Interceptarea și înregistrarea unor convorbiri sau înregistrarea unor
imagini, f ără acordul persoanei vizate, constituie o restrângere a exerci țiului
dreptului la respectarea și ocrotirea de c ătre autorit ățile publice a vie ții intime,
familiale și private, precum și a exerci țiului dreptului la inviolabilitatea
secretului convorbirilor și al celorlalte mijloace legale de comunicare, drepturi
fundamentale consacrate prin art. 26 alin. (1) și art. 28 din Constitu ție. Pe de alt ă
parte însă, însăși Constitu ția prevede posibilitatea restrângerii exerci țiului unor
drepturi și libertăți fundamentale, în cazuri și în condi ții limitativ și precis
determinate. Sub acest aspect respectarea condi țiilor stabilite de Constitu ție
pentru restrângerea exerci țiului drepturilor consacrate prin art. 26 alin. (1) și art.
28, precum și asigurarea garan țiilor împotriva unor îngr ădiri abuzive ale
exercițiului drepturilor respective rezult ă din analiza redact ării textelor de lege
criticate.
Tot aici a fost abordat ă și problematica modului de efectuare a
înregistrărilor cu aspectele sale particulare dar cu respectarea în totalitate a
prevederilor legale.
Punerea în executare a autoriza țiilor de interceptare și înregistrare a
convorbirilor sau comunic ărilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc
electronic de comunicare, este problema tratat ă în subpunctul 2 al capitolului.
Înregistrările prevăzute în art. 912 C.pr.pen. pot fi efectuate personal de
către procurorul care instrumenteaz ă cauza sau, din dispozi țiile acestuia, de
către lucrătorii din cadrul poli ției judiciare.
Întrucât aceast ă activitate poate presupune cuno ștințe specializate, precum
și echipamente și mijloace tehnice complexe, în unele cazuri, procurorul sau
organul de cercetare penal ă poate apela la concursul tehnic al altor persoane.
Asemenea persoane sunt speciali ști sau tehnicieni din cadrul altor
instituții, de regul ă, servicii sau structuri specializate în culegerea și prelucrarea
informațiilor. În cuprinsul articolului 14 din Legea nr. 51/1991 privind siguran ța
națională a României se prevede c ă există titulari sau categorii de persoane

Pagina 11 din 18 împuternicite, care au dreptul de a de ține și folosi mijloace adecvate în acest
sens (evident este vorba despre speciali ști sau tehnicieni).
Alegerea organului care va pune în executare autoriza ția de interceptare și
înregistrare este efectuat ă de către instan ța de judecat ă, la propunerea
procurorului, în func ție de mai mul ți factori și anume:
– competen ța conferit ă prin legile de organizare și funcționare organelor
din care fac parte persoanele chemate s ă dea concurs tehnic;
– competen ța, inclusiv cea teritorial ă a diferitelor structuri
organizatorice din cadrul acestor organe;
– posibilit ățile tehnice ale acestora, mijloacele, echipamentele și
specialiștii de care dispun;
– elementele care țin de natura și caracteristicile cauzei penale
respective.
O altă cerință important ă este cea legat ă de obliga ția persoanelor chemate
să dea concurs tehnic de a p ăstra secretul opera țiunilor efectuate (art. 912, alin.
1, din Codul de procedur ă penală). Această obligație incumb ă, de altfel, tuturor
persoanelor implicate (judec ători, procurori, ofi țeri de poli ție judiciar ă,
tehnicieni și alții), fiind o condi ție esențială pentru asigurarea eficien ței acestor
procedee probatorii, iar sanc țiunile pentru nerespectarea acestei obliga ții sunt
privative de libertate.
Valoarea probant ă a acestui mijloc de prob ă se stabile ște de către organul
judiciar în urma analiz ării tuturor probelor administrate. Probele nefiind
ierarhizate, nu se poate vorbi de o valoare mai mare a înregistr ărilor audio-video
comparativ cu alte mijloace de prob ă.
Trebuie, totu și, ținut seama de faptul c ă nici un alt mijloc de prob ă nu
poate fi capabil s ă păstreze și să redea justi ției faptele și împrejur ările cauzei,
așa cum s-au petrecut în realitate, și așa cum le redau înregistr ările video.
Articolul enumer ă limitativ situa țiile în care acest lucru este posibil,
aceste măsuri impunându-se pentru ap ărarea securit ății naționale, a ordinii, a

Pagina 12 din 18 sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libert ăților cetățenilor;
desfășurarea instruc ției penale; prevenirea consecin țelor unei calamit ăți
naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Un punct important a fost cel în care am abordat clasificarea mijloacelor
tehnice din mai multe puncte de vedere și aspectele tehnice ale înregistr ării
convorbirilor sau comunic ărilor efectuate prin telefon sau prin alt mijloc
electronic de comunicare.
Comunica țiile pot fi interceptate și înregistrate în dou ă moduri: cu știrea
uneia dintre persoanele care comunic ă, prin controlarea mijlocului de
comunica ție folosit de c ătre aceasta, sau f ără știrea vreuneia dintre persoanele
implicate.
Când comunica țiile telefonice sunt interceptate și înregistrate f ără știrea
persoanelor care comunic ă, aceste opera țiuni sunt efectuate în prezent prin
intermediul sistemului na țional de interceptare a comunica țiilor telefonice,
administrat de c ătre Serviciul Român de Informa ții. Toți operatorii de telefonie
fixă sau mobil ă din România, respect ă prevederile legale și, pun la dispozi ția
organelor abilitate ale statului (Serviciul Român de Informa ții), în condi țiile
legii – în baza unui mandat emis de instan ță – posibilitatea tehnic ă de a
intercepta comunica țiile.
În punctul trei al acestui capitol am tratat problematica punerii în
executare a autoriza țiilor de interceptare și înregistrare a convorbirilor în modul
ambiental, localizarea și urmărirea prin G.P.S.
Capitolul patru al lucr ării, administrarea probatoriilor constând în
înregistrări audio-video în procesul penal este structurat în trei puncte și anume,
fixarea activit ăților de înregistrare în acte de procedur ă, certificarea
înregistrărilor și arhivarea acestora.
Primul punct, fixarea activit ăților de înregistrare în acte de procedur ă,
vizează în principal aspectele tehnice ale acestui tip de opera țiuni, iar toate
activitățile de ordin tehnic efectuate trebuie fixate prin acte procedurale, de

Pagina 13 din 18 natură să creeze instan ței de judecat ă un tablou exact al cronologiei și
conținutului opera țiunilor care au avut ca rezultat ob ținerea înregistr ărilor
respective.
Asemenea activit ăți sunt descrise am ănunțit în cuprinsul unor procese-
verbale întocmite de c ătre anchetatori cu respectarea etapiz ării acțiunilor
derulate. Procesele-verbale întocmite de c ătre organele de urm ărire penal ă, pot
avea uneori un caracter complex, descriind inclusiv aspecte rezultate din efectuarea unor activit ăți conexe, cum ar fi supravegherea fizic ă a persoanelor
ale căror convorbiri au fost înregistrate. Ra țiunea înregistr ării convorbirilor sau
comunicărilor pe diverse tipuri de suporturi const ă în necesitatea ascult ării sau
vizualizării ulterioare, în mod repetat, a informa țiilor stocate, în vederea red ării
convorbirilor în form ă scrisă, a verific ării coresponden ței dintre con ținutul
convorbirilor și redarea în scris a acestora și a certific ării pentru autenticitate, cu
prilejul administr ării mijloacelor de prob ă sau expertiz ării.
Tot aici am exemplificat o modalitate tehnic ă de descărcare de pe mediile
de stocare electronic ă a informa
țiilor culese și fixarea lor pe mediul fizic, hârtie,
detaliind necesit ățile de sistem ale calculatoarelor folosite.
Procesele-verbale de redare în scris a convorbirilor reprezint ă primul
mijloc prin care organele judiciare cunosc con ținutul înregistr ărilor. Din aceast ă
cauză, aceste procese-verbale prezint ă o importan ță deosebită.
Redarea în form ă scrisă presupune redactarea în form ă literară a
conținutului convorbirii pe baza replicilor și a celorlalte sunete provenite de la
persoanele înregistrate cu p ăstrarea, în limitele admisibile, a specificului vorbirii
persoanelor implicate, putând fi p ăstrate regionalismele, termenii argotici sau de
jargon, particularit ățile de pronun ție.
Foarte important ă în redarea nuan țelor de exprimare sau chiar a tonului
vocii este folosirea semnelor de punctua ție și a frazeologiei. Pentru o mai bun ă
înțelegere a con ținutului discu ției, în cuprinsul notei de redare pot fi explicate

Pagina 14 din 18 unele cuvinte (regionalisme, acronime, termeni tehnici sau argotici) sau se pot
face preciz ări cu privire la identitatea sau calitatea unor persoane.
În situația în care con ținutul convorbirii înregistrate este într-o limb ă
străină, se va solicita sprijinul unui interpret pentru transcrierea convorbirii în
limba român ă, despre acest fapt f ăcându-se men țiune în procesul-verbal
întocmit ulterior.
Al doilea punct, certificarea înregistr ărilor, s-a impus a fi abordat pentru
că activitatea se impune din considerentul evit ării oricărei forme de manipulare
sau contrafacere ulterioar ă.
Astfel, art. 913 C.pr.pen. prevede c ă procesul-verbal de redare în form ă
scrisă este certificat pentru autenticitate de c ătre procurorul care efectueaz ă sau
supravegheaz ă urmărirea penal ă în cauză. Coresponden țele în altă limbă decât
cea român ă sunt transcrise în limba român ă prin intermediul unui interpret. La
procesul-verbal se ata șează o copie a suportului care con ține înregistrarea
convorbirii, iar suportul original se p ăstrează la sediul parchetului, în locuri
speciale, în plic sigilat și va fi pus la dispozi ția instanței la solicitarea acesteia.
În etapa prezent ării materialului de urm ărirea penal ă, procurorul este
obligat să prezinte învinuitului sau inculpatului procesele-verbale în care sunt
redate convorbirile înregistrate și să asigure, la cerere, ascultarea acestora.
Textul prevede și obligativitatea procurorului de a în știința persoana despre
efectuarea intercept ării sau înregistr ării în situa ția în care în cauz ă s-a dispus o
soluție de netrimitere în judecat ă.
În al treilea punct, arhivarea înregistr ărilor, este abordat ă problema
depozitării suporturilor care con țin înregistr ările, astfel încât dup ă sesizarea
instanței, copia suportului care con ține înregistrarea convorbirii și copiile
proceselor-verbale se p ăstrează la grefa instan ței, în locuri speciale, în plic
sigilat, la dispozi ția exclusiv ă a judecătorului sau a completului învestit cu
soluționarea cauzei.

Pagina 15 din 18 Când în cauz ă s-a dispus o solu ție de netrimitere în judecat ă, suportul pe
care sunt imprimate convorbirile înregistrate se arhiveaz ă la sediul parchetului,
în locuri speciale, în plicuri sigilate, cu asigurarea confiden țialității, păstrându-se
până la împlinirea termenului de prescrip ție a răspunderii penale pentru fapta ce
a format obiectul cauzei. Dup ă împlinirea termenului de prescrip ție suporturile
se distrug încheindu-se un proces-verbal în acest sens. Dup ă arhivare,
suporturile pe care sunt imprimate convorbirile înregistrate pot fi consultate sau copiate în cazul relu ării cercetărilor sau atunci când pot fi folosite și în altă
cauză penală în condițiile prevăzute de art. 91
2 alin. 5 C.pr.pen. numai de c ătre
procurorul care efectueaz ă sau supravegheaz ă urmărirea penal ă. În alte cazuri
consultarea sau copierea înregistr ărilor se poate realiza numai cu autorizarea
judecătorului.
Dacă în cauză instanța a pronun țat o hotărâre de condamnare, achitare sau
încetare a procesului penal, r ămasă definitivă, suportul original și copia acestuia
se arhiveaz ă odată cu dosarul cauzei la sediul instan ței, în locuri speciale, în plic
sigilat, cu asigurarea confiden țialității.
Convorbirile sau comunic ările interceptate sau înregistrate care nu privesc
fapta ce formeaz ă obiectul cercet ării sau nu contribuie la identificarea ori
localizarea participan ților, art. 912 alin. 4 C.pr.pen., instituie regula conform
căreia suporturile se arhiveaz ă la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic
sigilat, cu asigurarea confiden țialității. Aceste înregistr ări pot fi transmise
judecătorului sau completului învestit cu solu ționarea cauzei la solicitarea
acestuia. De asemenea, textul legal prevede c ă, la soluționarea definitiv ă a
cauzei, convorbirile sau comunic ările din aceast ă categorie vor fi șterse sau,
după caz, distruse de c ătre procuror încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
În fine, al cincilea și ultimul capitol al lucr ării, privește reglement ările
internaționale privind efectuarea intercept ărilor și înregistr ărilor convorbirilor
sau comunic ărilor precum și jurispruden ța relevant ă.

Pagina 16 din 18 Aceste este structurat în trei puncte și anume, reglementarea
interceptărilor și înregistr ărilor în cadrul celor mai importante mecanisme
internaționale cu privire la drepturile omului, reglementarea intercept ărilor și
înregistrărilor în cadrul cooper ării interna ționale în materia penal ă și
reglementarea intercept ărilor și înregistr ărilor în cadrul unor sisteme de drept
naționale.
Problematica drepturilor omului se afl ă în ultimii ani din ce în ce mai
mult în aten ția opiniei publice mondiale, pentru c ă drepturile omului reprezint ă
principalele condi ții care permit fiec ărei persoane s ă-și dezvolte și să-și
folosească cât mai eficient calit ățile fizice, intelectuale, morale, socio-afective și
spirituale. Acestea decurg din inspira ția tot mai mare a omenirii la o via ță în
care demnitatea și valoarea fiec ăruia este respectat ă și protejată.
În abordarea acestor probleme am avut în vedere prevederile Conven ției
pentru ap ărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale precum și ale
Convenției UE din 29 mai 2000 privind asisten ța reciproc ă în materie penal ă
între statele membre ale Uniunii Europene care a deschis noi posibilit ăți de
asistență judiciară.
Pe de altă parte, Uniunea European ă trebuie s ă mențină și să dezvolte un
spațiu de libertate, securitate și de justi ție, iar libertatea presupune existen ța
unui spațiu judiciar comun, în care cet ățenii europeni s ă poată să se adreseze
justiției într-unul din statele membre ca și în propria țară. În același timp trebuie
eliminată posibilitatea ca infractorii s ă exploateze diferen țele dintre sistemele
juridice ale statelor.
În cuprinsul acestui capitol sunt enumerate și mijloacele electronice care
pot fi supuse intercept ării, conform prevederilor Conven ției.
Nimic din con ținutul Conven ției nu va exclude acordurile bilaterale sau
multilaterale încheiate între statele membre în scopul facilit ării exploat ării
posibilităților prezente sau viitoare legate de interceptarea comunica țiilor, iar

Pagina 17 din 18 pentru exemplificare, am ata șat în anex ă o cerere de asisten ță judiciară
internațională în materie penal ă, așa cum s-a stipulat în textul Conven ției.
În majoritatea țărilor lumii, reglement ările juridice privind efectuarea
interceptărilor și utilizarea informa țiilor obținute astfel, reprezint ă un mijloc
legal folosit, în general, pentru realizarea siguran ței naționale. Aceast ă activitate
se deruleaz ă în interesul valorilor ocrotite de lege și se conformeaz ă legii și
numai ei.
Într-un stat de drept, ce se întemeiaz ă pe respect fa ță de legi și pe
respectul fa ță de drepturile și libertățile fundamentale ale omului, sunt stabilite
proceduri adecvate și modalit ăți de control pentru executarea legal ă a
interceptării comunica țiilor, în scopul prevenirii utiliz ării abuzive a acestui
mijloc și a informa țiilor obținute prin utilizarea acestuia, care pot leza drepturile
și libertățile constitu ționale.
Am analizat câteva aspecte legate de înregistr ările audio sau video cum
se află prevăzute în legisla ția țărilor europene care fac parte din familia
sistemului de drept romanic sau continental. Complexitatea din ce în ce mai
mare, dar și amploarea fenomenului infrac țional au determinat forurile
legiuitoare din tot mai multe țări să introducă „mijloacele audio-video” în rândul
mijloacelor de prob ă. Pentru modificare s-au ținut cont, în principal, de
dispozițiile de principiu cuprinse în Rezolu ția celui de-al cincilea Congres de
drept comparat ținut la Bruxelles în 1958.
Se poate afirma c ă autorizarea intercept ărilor telefonice, conform
legislației statelor din Europa, care opereaz ă când sunt date sau indicii temeinice
pentru preg ătirea sau s ăvârșirea unei infrac țiuni, nu sunt condi ționate de
începerea urm ăririi penale.
În cuprinsul acestui ultim capitol s-au studiat prevederile legislative
privitoare la modalit ățile de interceptare și înregistrare a comunica țiilor din
câteva state din Europa și din Statele Unite, cu enumerarea particularit ăților din
fiecare țară.

Pagina 18 din 18 Lucrarea se încheie cu un num ăr de șapte anexe în care am exemplificat
procesele-verbale care se întocmesc cu ocazia diferitelor activit ăți specifice și o
lista cu spe țele de jurispruden ță relevantă.
Consider c ă problemele abordate în lucrare, chiar dac ă unele sunt numai
parțial dezvoltate, pot reprezenta puncte de vedere în activitatea complex ă de
folosire ca mijloace de prob ă în dreptul procesual penal a intercept ărilor și
înregistrărilor audio și video.