DOMENIUL ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI [609720]

1
UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI
SERVICIILOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lect. Univ. Dr. Rusu Sergiu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2
UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI
SERVICIILOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Turismul în Tunisia

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lect. Univ. Dr. Rusu Sergiu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

3
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………………………. …………………………. 4
Capitolul 1 – Turismul – teorie și concepte …………………………………………………………………………..4
1.1. Denifiția turismului ………………………………………………………………………………………………4
1.2. Clasificarea turismului și tipuri de t urism ……………………………………………………………….6
Capitolul 2 – Turismul în Nordul Africii ……………………………………………………………………………11
2.1. Egipt …………………………………………………………………………………………………………….. …..11
2.2. Maroc ………………………………………………………………………………………………… ……………..12
2.3. Tunisia …………………………………………………………………………………………………………….. .13
2.4. Primăvara Arabă în Nordul Africii …………………………………………………………. …………….14
Capitolul 3 – Turismul în Tunisia ……………………………………………………………………………………..17
3.1. Prezentarea generală a Tunisiei …………………………………………………………… ……………….17
3.2. Terorismul și impactul acestuia asupra turismului din Tunisia ………………………………….19
3.3. Impactul Primăverii Arabe asupra turismului în Tunisia ………………………………………….24
3.4. Tipuri de turism ………………………………………………………………………………………………….26
3.4.1. Turismul islamic ……………………………………………………………………………………….26
3.4.2. Turismul litoral …………………………………………………………………………………………28
3.4.3. Turismul istoric și cultural ………………………………………………………………………….30
3.4.4. Turismul montan …………. ……………………………………………………………………………32
3.4.5. Turismul de aventură …………………………………………………………………………………33
3.5. Analiza statistică a turismului Tunisiei ………. ………………………………………………………….34
3.5.1. Analiza turiștilor din Tunisia ………………………………………………………………………34
3.5.2. Analiza după naționalitate a turiștilor din perioada 2015 -2018 ………………………..35
3.5.3. Analiza numărului de turiști din Tunisia, pe luni, în anul 2018 ……………………….36
3.5.4. Analiza comparativă a anumărului de turiști într e Tunisia și Egipt …………………..37
Concluzii
Bibliografie

4
Introducere

5
Capitolul 1.
Turismul – teorie și concepte

1.1. Definiția turismului
Chiar dacă nu avem o perioadă certă a apariției turismului, se pare c ă anumite forme
de turism sunt practicate î ncă din cele mai indepărtate timpuri. Poate nu ar fi exagerat dacă s-
ar confirma că, deși nu au constituit un cop în sine, satisfacțiile turistice ale unor c ălătorii au
o vârstă aproximativ egală cu cea a primelor așezări omenești stabile1.
Forma de turism cea mai veche, cea de agrement, ar putea data de prin anul 600 î.
Hr., în Imperiul Egiptean si Imperiul Babilonian . Atât regii cat și oamenii obișnuiți
călătoreau in scopuri religioase.
Turismul se concretiza, pentru locuitorii marelui Imperiu Otoman, prin vizitele pe
care aceștia le făceau la băile terminale din Italia si Galia, pentru tratarea diferitelor boli. De
asemenea, nici pentru grecii antici turismul nu era un termen necunoscut: locuitorii Eladei
făceau călătorii cu ocazia cunoscutelor Jocuri Olimpice și pelerin aje la diferite locuri de
cult și la templele dedicate zeilor pentru a le oferi diferite ofrande.
Turismul s -a dezvoltat treptat, inegal, având diferențe de la o țară la alta.
Instituționalizarea acestuia a făcut să devină unul dintre cele mai spectaculoase fenomene,
având consecințe atât pe plan soci al, cât și pe plan economic.
Dobândind o importanță tot mai mare în perioada contemporană, fenomenul turistic
a sporit interesul pentru definirea exactă și completă a acestuia.
Pe plan mondial, industria turismului este sectorul cel mai dinamic și cel ma i
important generator de locuri de muncă. Pentru țările care dispun de resurse turistice și le
exploatează, această industrie este o sursă de redresare a economiilor naționale ale țării.

1 Snak Oscar, Baron Petre, Neacșu Nicolae , Economia turismului , Editura Expert, Bucur ești, 2003

6
Funcția de consumator a unor bunuri și servicii a unei țări aduce cre șteri a veniturilor în
locurile în care vizitatorul de deplasează temporar.
Însuși cuvântul „turism”, care provine de la termenul englezesc „to tour”, însemnând
a călători, a colinda, arată tendința omului de a călători și a se deplasa pentru a atinge
anum ite obective(comerciale, pelerinaje). Începând cu secoul XIX, în urma transformărilor
revoluționare în ceea ce privește mijloacele de transport, cresc și fluxurile de călători.
Datorită acestor creșteri, sunt necesare creeare unor întrperinderi care să se ocupe de
primirea turiștilor. Astfel, sunt create si primele birouri turistice.
In decursul anilor, turismul a primit o serie de definiții a căror coținut se imbogățise
continuu.
O definiție mai tehnică a turismului a fost dată de către profesorii Hunzike r și Krapt
în anul 1942: „Turismul este ansamblul de relatții și fenomene care rezultă din deplasarea și
sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atăt timp cât sejurul și deplasarea nu sunt
motivate printr -o stabiliire permanentă și activitate lucrat ivă oarecare.”2
O altă definiție generală, conform noilor precizări, ar fi: „activitățile desfășurate de
persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței
obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir,
pentru afac eri sau alte motive.” 3
La Conferința Mondială a Turismului, unul dintre cele mai marcante evenimente,
care s -a ținul la Manila, Filipine, în anul 1980, s-a decis că turismul este „o activtate
culturală, educativă în serviciul omului ” și „este mai mult decât un factor economic”.
Conform ordonanțelor emise de către Guvernul României, turismul este: „o ramură a
economiei naționale, cu funcți și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în
afara mediului mor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv principal este
altul decât exercitarea unei activități renumerate ăn interiorul locului vizitat.”4

2 Florida C. Leuterio, Introduction to tourism, Editura Book Store, Manila, Filipine, 2007
3 Turcu Daniela, Weisz Janeta, Economia turismului, Editura Eurostampa , Timișoara, 2008
4 Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Turism internașional , Editura ProUniversitatea, București, 2006

7
În ceea ce privește fenomenul de „turist”, definirea propusă de către Comitetul de
Statisticiei Experți ai Ligii Națiunilor, confor m căruia un turist este “o persoană care se
deplasează pentru o durată de cel puțin 24 de ore, într -o altă țară, diferită de cea în care se
află domiciliul său obișnuit” a fost acceptată.

1.2. Clasificarea turismului și tipuri de turism
Turismul, care resprezintă asocierea mai multor servicii, precum transportul și/sau
cazarea, implică și libertatea turiștilor de a -și alege durata, perioada sejurul și destinația are
ca și scop satisfacerea unor necesități care sunt de ordin spirirtual, cu ltural, social, chiar și
satisfacerea nevoii de consum turistic.
În practica turistică, sunt elaborate o serie de criterii după care se divide turismul.
Cea mai cunoscută criterie de clasificare a turismului este originea turiștilor sau locul
de provenie nță al acestora . Astfel, turismul se divide în două mari forme: turismul național
sau intern, care este practicat de către populația unei țări în interiorul granițelor sale, și
turism internațional, cunoscut sub forma turismului extern, reprezentat de deplasările
cetățenilor autohni î n afara granițelor țări de reședință în scop turistic sau de către vizitele
cetățenilor străini într -o anumită țară.
La rândul lui, și turismul internațional are două subdiviziuni:
– Turismul receptor(incoming) – este turismul de tip activ, de primire care
înregistrează sosirile turiștilor străini intr -o anumită țară ;
– Turismul emițător(outgoing) – este turismul de tip pasiv, de trimitere care
înregistrează plecările cetăț enilor autohtoni peste graniță.
O altă clasificare se poate fa ce după gradul de mobilitate al turistului . Astfel avem:
– Turism de circulație – sub forma unor deplasări continue, care cuprinde vizitarea
mai multor locuri, stabilite sau nu dinainte, cu șederi scurte ;
– Turism de traznit – traversarea mai multor țări pentru a ajunge la destinație, cu sau
fără opriri ;

8
– Turism de sejur – grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea
vacanței/concediului în aceeași zonă, un timp cu durată variabilă . Turismul de
sejur se subdivide și el în următoarele categorii:
 Turism de sejur lung(rezidențial) reprezentat prin turiștii care rămân într -o
localitate mai mult de o lună de zile ;
 Turism de sejur mediu reprezentat de acei turiștii a căror ședere nu
depășesc 30 de zile ;
 Turism de sejur scurt cuprinde turiștii a căror deplasare este, de regulă, de
o săptămână .
Fluxurile turistice sunt influențate de un factor foarte important, și anume
sezonalitatea. Specialiștii studiază atenuarea intensității vârfurilor sezoniere pentru a asigura
activități eșalonate pe tot parcursul anului. Astfel, în funcție de sezonalitate, distingem
următoarele categorii:
– Turism de iarna ;
– Turismu de vară, care are loc în perioadele calde de vară și este caracterizat prin
fluxuri masive și o mare diversitate a tipologiei turiștilor ;
– Turism de circumstanță este gene rat de anumite ocazii precum sezonul de
vânătoare sau pescuit, diferite festivități tradiționale .
Mijlocul de transport are rolul de a ajuta turistul să se deplaseze de la localitatea de
reșsință la destinație, țara unde își va petrece sejurul. Astfel, în funcție de mijlocul de
transport folosit de către turist, formele de turism se pot împărți în:
– Drumeții, care sunt excursii pedestre cu scopul recreativ ;
– Turism rutier, a dus la echiparea și dotarea rețelelor rutiere datorită creșterii
autoturismului în scop turistic ;
– Turism feroviar – a rămas un mijloc de transport tot mai apreciat datorită extinderii
rețelelor de cale ferată ;
– Turism naval – sunt organizate atât croaziere maritime și fluviale, cât și excursii și
plimbări de agrement cu caiacuri, bărci cu m otor și multe altele ;

9
– Turism aerian, care este în plina dezvoltare . Multe dintre pachetele turistice
oferite în agenții sunt pachete cu avioane charter .
În privința motivelor călătoriei, se recunoaște necesitatea identificării acestora în
scopul evaluării comportamentului de consum și cheltuielilor vizitatorilor.5 Se știe faptul că
turismul este practicat în funcție de motivațiile turistului. După acest criteriu, sunt distinse
următoarele forme:
– Turism de agrement care este practicat pentru a profita de fru musețile oferite de
natură ;
– Turism ul de odihnă și recreere deșine un caracter mai puțin dinamic și presupune
practicarea unor activități diferite față de cele practicate în mod obișnuit ;
– Turism ul de tratamnt și cură balneomedicală este un tip de turism practicat încă
de pe vremrea Imperiului Otoman, practicate în stațiuni balneomedicale și
climaterice care sunt bogate în resurne naturale ;
– Turismul sportiv acoperă toate categoriile de sport și este praticat de turiști în
urma vieții sedentare tot mai pregnante ;
– Turismul de cumpărături este reprezentat de deplasarea ocazională în alte
localități sau țări pentru achiziționaea unor produse în condiții mai avantajoase
decât cele pe plan local, respectiv național ;
– Turismul tehnic și științific deține un caracter ocazional și se referă la participarea
de congrese, vizitarea unor obiective industriale sau chiar schimb de experință;
– Turismul religios este alcătuit din pelerinajele credincioșilor la lăcașurile de cult.
Din punct de vedere al carracteristicilor socioeconomice sunt identificate trei forme:
– Turismul particular este adresat persoanelor care au un venit ridicat . Această
formă de turism reprezintă mai mult decât jumîtatea întregului volum a l
activităților turistice;
– Turismul social este turimul de masă practicat de persoanele cu un venit financiar
modest;

5 Turcu Daniela, Weisz Janeta, Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008

10
– Turismul pentru tineret este o formă particulară a turismului social care se
adresează tineretului și se concetrizează prin scopurile educ ative ;
– Turismul de afaceri și congrese este organizat de către întreprinderile economice
și practicate de către aganjații acesteia, în interes profesional, în iteriorul sau în
afara țărarii acestora de reședință.
În ceea ce privește turismul social, defini ția acestuia a fost dată și de W. Hunziker:
„acel turism care se caracterizează prin faptul că este practicat de cercuri cu putere de
cumpărare mică și că este facilitat prin prestații cu totul speciale, ușor de recunoscut ca
atare.”6
În funcție de categor ia de vârstă și de ocupația turiștilor, formele turismului se pot
grupa:
– Turism pentru tineret ;
– Turism pentru populația activă ;
– Turism pentru pensionari .
Ultima clasificare se poate face după momentul și modul de angajare a prestațiilor
turistice. Astfel, sunt distinse următoarele forme de turism:
– Turismul organizat, aparut la sfârșitul secolului al XIX -lea, se accentuează în
epoca conteporană. Reprezintă acea formă în care serviciile, prestațiile, perioada
și destinația sunt planificate în prelabil prin in termediul unor contracte sau alte
angajamente între un turist și agenția de turism;
– Turismul pe cont propriu nu presupune planificarea în prealabil a sejururilor cu
ajutorul agențiilor de turism. Turistul decide singur care va fi detinația, perioada
și durata sejurului, făcându -se un apel direct la unitățile prestatoare de servicii.
Turismul pe cont propriu reprezintă cea mai întalnită formă practicată în țările
vest europene, aproximativ 70% din fluxul turistic.
– Turismul semiorganizat combină avantajele celorlalte două tipuri de turism,
însemnând că o parte din servicii (cazarea de exemplu) sunt angajate în prealabil
iar altere în momentul efectuării sejurului .

6 Snak Oscar, Baron Petre, Neacșu Nicolae , Economia turismului , Editura Expert, Bucur ești, 2003

11
Capitolul 2.
Turismul î n Nordul Africii

Africa de Nord a atras atât numeroși comercianți, cât și simpli turiști. În urma
civilizațiilor, care s -au perindat prin aceste zone, au rămas ca moștenire o cultură și o istorie
variată care se bucură de o mare popularitate în rândul turiștilor din toată lumea. Dezvoltarea
turismului se concentrează doar în anumite zone ale nordului Africii. Cele mai căutate și
frecventate țări de către turiști sunt: Egipt, Maroc și Tunisia.

2.1. Egipt
Egiptul, cunoscut sub numele de „Țara Faraonilor, Piramidelor, Templelor,
Moscheilor, Pustiurilor, Nilului și Istoriilor Biblice”7 atrage anual un număr de aproximativ
15 milioane de turiști. În urma extinderi i amenajărilor turistice, Egiptul a devenit una dintre
cele mai căutate destinații. Este cel mai bine cunoscut pentru vestigiile istorice de care acesta
dispune, facând turișii să se simtă că trăiesc vremurile de glorie ale Egiptului An tic.
În Zona Mediteraneană se găsește orașul Alexandria . Este cel mai important oraș -port
din Egipt, es te un centru financiar și comercial care se impune prin hotelurile luxoase și
zgârie norii. Tot în acest oraș se găsesc și vestigii antige grecești, egiptene, arabe și romane,
ruinele Farului (cunoscut ca fiin d una dintre cele 7 minuni ale lumii), cea mai mare
bibliotecă dn antichitate, Coloana lui Pompei, numeroase moschei și edificii religioase
creștine.
Pe Valea Nilului se remarcă capitala țării, orașul Cairo. Obiectivele turistice
valoroase ale acestui oraș datează încă de prin secolul IX: moscheil e, într-un număr foarte
mare, de circa 100; se remarcă și cartierul creștin ortodox, piața Tahrir, Muzeul Papirusului,
muzeul de Egiptologie care cuprinde sarcofage cu mumii ale faraonil or și sunt pline de
bijuterii. Î n apropiere de orașul Cairo se află vechil e capitale ale faraonilor El Giza, Memphis

7 Bacal Petru, Cosoș Iacob, Geografia turismului (note de curs), Academia de Studii Economice a
Moldovei -Catedra de Gândire Economică, Demografie și Geoeconomie, Editura ASEM, Chișinău, 2012

12
și Heliopolis. Ca m la aproximativ 15 km de oraș se găsesc cunoscutele piramide din Giza și
marele Sfinx.
Orașul Luxor este un alt oraș de un interes turistic și istoric. Acesta este reprezentat
de un ansamblu de t emple valo roase, mai ales Templul lui Amon. Valea Regilor este și ea
impun ătoare prin grandioasele morminte subterane, al ături de Valea Reginelor cu
mormin tele săpate în stâncă.
Stațiunile Sharm el Sheikh. Hurghada, El Gouna și Taba, cu ieșire la Marea Roșie,
sunt apreciate pentru plajele lor foarte bine amenaja te. În aceste st ațiuni, turișii s e pot bucura
de hotelurile de lux și de diferitele activități pe care acesștia le pot face (croaziere, schi
nautic, scufundări). Reciful de corali din stațiunea Sh rm el Sheikh este o adevărată
frumusețe, admirată de cei care practică scufundări. Barurile de noapte, cazinoruile,
aquaparcul și multe alte facilități sunt găsite pe peninsula Sinai.

2.2. Maroc
Cu întinderile sale nesfârșite de nisip, porturile fortificate ale pescarilor, oazele de
verdeață și Munții Alas care îi stau de strajă, coasta Marocului, dar și regiunile sale rurale
oferă nenumărate atracții turistice. Avansată în orașele imperiale Fez, Meknes și Marrakesh,
cu exemplele lor superbe de arhitectură islamică timpurie, doar aici se înțelege de ce Maroc
reprezintă o destinație excelentă de vacanță. 8
Unul dintre orașele i mperiale ale Marocului este Meknes, faima acesteia fiind legată
de sultanul Moulay Ismail. Orașul este impunător prin zi durile înalte și porțile grandioase,
prin amestecul dintre stilul maur și spaniol. Tot aici se găsesc și Forumnul Roman, Arcul de
Triumf și Cada lui Orfeu.
Capitala religioasă și culturală a țării este o rașul Fez, cunoscută pentru cea mai
grandioasă moschee din Africa, și anume Moscheea Al Qardoine (are peste 20 000 de
locuri). În acest oraș imperial se desfășoară lunar un spectacol de lumini și sunete. Zona Fes

8 Gribincea Alexandru, Gribicnea Corina, Aspectele actractivității turistice din nordul Africii,
Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Relații Internaționale

13
el Bali s -a păstrat, de -a lungul anilor, in tactă. O călătorie aici face orice turist să se simtă ca
în perioada medievală deoarece este o zonă unde nu există mașini. Oamenii folosesc măgari
și căruțe pentru transportarea mărfurilor.
Marrakeshul, situat la poalele munților Atlas, este cel mai căuta t oraș de către turiștii
din Occident. Populare sunt piețele care au obiecte din argint, aur și pietre prețioase,
moscheile, festivalul de folclor marocan de la palatele Dar El Bochași Badi, morminetele
Sadi. Însă, cea mai mare atracție a Marrakeshului es te Djemaa El Fna, piața care ar putea fi
considerată centrul vital. Centrul medinei oferă un divertisment unic. Pe timpul zilei se
găsesc îmblânzitori de șerpi, standuri cu diferite obiecte și oameni care au maimuțe. Pe
măsură ce ziua trece, prezicătorii, magicienii, povest itorii, dansatorii și negociatorii de
leacuri tradiționale le iau locul. După ce se lasă seara, Djemaa El Fna se umple cu tarabe cu
mâncare , totodată ating și apogeul aglomerației.
Zona de litoral a Marocului se bucură de plaje cu nisip și peisajul fermec ătorul al
munților Rif. Orașele Agadir, Casablanca, Essauria, Rabat și Mohamedia sunt cunoscute fie
pentru hotelurile luxoase, fie pentru numeroasele vestigii istorice.

2.3. Tunisia
În Tunisia sosesc, anual, cicrca 7 milioane de turiști. Tunisia este o destin ație turistică
cu siguranță înaltă. 9 Este magică prin stațiunile litorale și vestigiile istorice. Stațiunea
Hammamet este cea mai luxoasă și cea mai mare stațiuni din țară. Orașele țării se remarcă
prin obiectivele lor turistice, precum: Tunis cu Marea Mo schee, muzee, străduțe, restaurante
și hoteluri de lux; Kairouan și ea cu Marea Moschee care suplinește o parte din pelerinajul
spre Mecca, palate și mausolee; Tozeur cu parcul de distracții și canionul Mides, care a fost
foloit ca decor pentru filmul „Pac ientul englez”.

9 Bacal Petru, Cosoș Iacob, Geografia turismului (note de curs), Academia de Studii Economice a
Moldovei -Catedra de Gândire Economică, Demografie și Geoeconomie, Editura ASEM, Chișinău, 2012

14
2.4. Primăvara Arabă în Nordul Africii
Primăvara Arabă reprezintă un val revoluționar de protestari care a dus la schimbarea
regimului în anumite țări din Africa, precum: Egipt, Tunisia, Libia; revolte civile în Siria și
Bahrein; proteste puternic izbucnind în Irak, Algeria, Maroc, Iordania, Kuweit și Sudan; și
protest e minore în Oman, Mauritania, Arabia Saudită, Liban.
Din păcate, nu toate mișcările au avut succes pentru cei care urmăreau creșterea
democrației și libertate culturală. Multe țări care au participat la Primăvara Arabă au fost
marcate de instabilitate si oprimare.
Cauzele revolției Primăverii Arabe sunt numeroase, însă analițtii consideră principala
cauză este siția economică. Violarea drepturilor omului, corupția, dictatura ți sărăcia ar fi alți
factori cheie.
Primăvara Arabă a început în Tunisia, în decembrie 2010 . Mohamed Bouazizi, un
negustor de legume, s -a sinucis ca semn de protest împotriva confiscării standului său.
Acesta a fost hărțuit de către poliști deoaree nu avea un permis de funcționare. După acest
act, tunisiei au ieșit la proteste și a u reușit să îl facă pe președintele Zine El Ab idine Ben Ali
să abdice , dupa 20 de ani de conducere, și să fugă în Arabia Saudită. În octombrie 2011 s -au
ținut primele alegeri parlamentare democratice.
Protestele din Tunisia au fost mediatizate, astfel urmă ndu-le exemplul și țările vecine.
În Egipt, marile prosteste care au avut loc au unit mii de egipteni cu același scop:
abdicarea președintelui Hosni Mubarak. După 30 de ani la putere, președintele a fost nevoit
să renunțe iar, în anul 2013, ministrul apăr ării, Abdel Fattah el -Sisi, a ajuns conducatorul
țării.
Nu toate țările care au urmat exemplul Tunisiei au avut același rezultat. În Libia,
dictatorul Muammare Gaddafi a fost „detronat” în timpul unui război civil. Acesta a fost
torturat și executat de opo ziție. De la moartea acestuia, Libia este în continuare într -un război
civil. Țara a fost împărțită în două iar fiecare parte este condusă de un guvern. Populația a
avut cel mai mult de suferit înacești ani din cauza violențelor stradale, a lipsei de mânca re,
resurselor și a serviciilor medicale foarte reduse.

15
În Siria, situația este similară . Primăvara Arabă a ținut câțiva ani, forțând poplația sa
fugă în Turcia, Grecia și vestul Europei. Grupul militar ISIS a executat mii de persoane iar
restul populației țării trăiesc în frică.
Mai jos se găsește un tabel cronologic al Primăverii Arabe:
Data evenimentului Evenimentul
17 decembrie 2010 Mohammed Bouzazizi s -a sinucis ca semn de protest după
ce a fost arestat pentru că nu avea permis de funcționare
pentru sandul său cu legume. La scurt timp după moartea
sa au izbucnit proteste prin toată țara
14 ianuarie 2011 Preseșdintele Tuniei, Zine El Abidine Ben Ali a abdicat și
a fugit in Arabia Saudită
25 ianuarie 2011 Primele proteste din Egipt se țin în Piața Tahrir din Cairo
Februarie 2011 Protestatarii din mai multe țări predominate musulmane fac
„Zile de furie” pentru a se opune guvernelor autoritare și a
duce spre reforme democratice
11 februarie 2011 Mubarak renunță la președenția Egiptului
15 martie 2011 Proteste pro democratice încep în Siria
22 mai 2011 Poliția se luptă cu mii de protestari pro democratici în
Moroco
1 iulie 2011 Votanții din Moroco acceptă schimbările constituționale
care limitează puterea monarhiei țării
20 august 2011 Rebelii din Libia se luptă pentru a lua deține controlul în
Tripoli
23 septembrie 2011 Yemenii organizează un protest pro democratic sub numele
de “Million Man March”
20 octombrie 2011 Dictatorul Libiei, colonelul Muammare Gaddafi, este
capturat de către rebeli, torturat și omorât
Figura 1: Tabelul cronologic al Primăverii Arabe ; Prelucrări proprii ale autorului

16
Jurnalistul Jamal Khashoggi, într -un interviu din 2018, a declarat că: „Debaterea
despre relația dintre islam și democrație s -a încheiat definitiv odată cu venirea Primăverii
Arabe.” 10

10History, What was the Arab Spring and how did it spread?,
https://www.nationalgeographic.com/culture/topics/reference/arab -spring -cause/

17
Capitolul 3.
Turismul în Tunisia

3.1. Prezentarea generală a Tunisiei
Tunisia se situeaz ă în nordul Africii, între Marea Mediterană și deșertul Sahara, și are
ca țări vecine Algeria și Libia. Tunisia are ieșire, atât în nord cât și în est, la Marea
Mediterană, unde se afl ă stați unile Hammamet, Sousse, Skhira, Monastir și Sfa, recunoscute
pentru frumusețea acestora . O parte din Munții Atlas se găsesc și pe teritoriul acestei țări.
Clima, în sud, este una aridă, devenind, spre nordul țării, mai umedă. Temperatura
medie pe timp de vară este de 26 °C iar în timpul iernii, de 10 °C. În zona deșertului Sahara
se întâl nesc cele mai mari diferențe de temperaturi: vara sunt 50 °C iar iarna se aju nge la
temperaturi de îngheț. Precipitațiile anuale diferă și ele în funcție de zona ț ării: în nord
precipitațiile medii anuale sunt între 500 și 1000 mm/ an, în apropiere de coastă , iar în munți
pot ajunge până la 1500 mm/an; în sud precipitațile ajung abia la 200 mm/an.
Tunisia a avut un rol important în istorie, fiind locația orașului C artagina iar mai
târziu a Provi nciei Africa Romană. De -a lungul anilor, Tunisia a fost ocupată de către
Vandali (secolul V), Bizantini (secolul VI) și Arabi (secolul VIII).
A fost cunoscută sub numele de „Regența Tunisului”sub dominaț ie otomană și a
devenit protectorat francez în anul 1881. În 1956, și -a câștigat independența sub numele de
„Regatul Tunisiei”. 11 În următorul an, sub puterea lui Habib Bourguiba, Tunisia devine
republică. În ziua de astăzi, Tunisia este o republică preziden țială, puterea executivă fiind
exercitată de președinte, care este și șeful guvernului.
În ciuda atâtor dominații, din punct de vedere al religiei, cei care și -au lăsat amprenta
definit au fost arabii. Astfel, religia oficială a Tunisiei este islamul. Abia 1% din populația
țării este de altă religie.

11 Here ’s what you need tp kow about Tunisia, 11 aprilie 2019, https://www.africa.com/heres -what –
you-need -to-know -about -tunisia/

18
Economia țării este alcătuită din mineri t, agricultură, turism și p etrol, PIB -ul pe cap
de locuitor fiind unul dintre cele mai mari din Africa.
Tunisia are o populație de aproximativ 11, 755,200 locuitori. În graficul de mai jos
este reprezent ată creșterea popu lației din 2015 până în prezent:

Figura 2: Reprezentare creșterii numărului populației în perioada 2015 -2019 ; Adaptat
după www.worldometers.info ; https://www.worldometers.info/world -population/tunisia –
population/

După cum se observă în figura 2, populația Tunisiei a crescut infim în ultimii 5 ani,
mai exact cu 575,213 locutori, care reprezintă un procent de 4,9%.
Capitala țării este Tunis, domiciliul a peste o zecime din populația Tunisiei, baz a
guvernului și a puterii și centrul a tot ce se întămplă în țară. 12 De la moschei din secolul IX,

12 Peter Moris, Daniel Jacobs, The rough guide to Tunisia, Editur a The Rough Guide, 2001, Londra 11,179,94911,303,94511,433,44311,565,20111,755,162
20152016201720182019Numărul populației
Numărul populației

19
la palate turceș ti din secolul XVI II și la bulevardul francez din secolul XIX, Tunis combină
în mod armonios culturile lăsate de către aceștia. Orașul se împarte în cartierul Medina, cu
monu mente care reflectă anii de dominaț ie turcă și arabă, și „Orașul Nou” sau “Ville
Nouvelle” construit de către francezi pentru a adăposti guvernul acestora și expatriații.
Bulevardul Habib Bourguiba, din Orașul Nou, unde se găsesc barurile, cafenelele și
magazinele, ajunge direct in inima ca rtierului Medina. Trecerea se face prin poarta Bab El
Bhar, locul unde urbanismul francez se combină cu aleile tradiționale arabe.

Figura 3: Poarta Bab El Bhar din Tunis

3.2. Terorismul și impactul acestuia asupra turismului din Tunisia
Terorismul este motivat politic și presupune violență iar țintele acestuia pot fi directe
sau indirecte. Scopul terorismului nu este de a produce cât mai multe victime , ci de a instala
teroarea ș i frica în cât mai mulți oameni. Din exterior, Tunisia este percepută atât ca singurul

20
succes al Primăverii Arabe, cât și un teren de luptă cheie în „războiul împotriva terorismului”
susținut pe plan internațional.13
Zonele aglomerate, instalațiile guvernamentale, rețelele de transport, întreprinderile
cu interese o ccidentale și zonele în care se știe că cetățenii străini și turiștii se adună pot fi
expuse unui risc mai mare de atac. 14
Mai jos sunt reprezentate câteva atacuri teroriste din Tunisia, în oridine cronologică:
Dată Mod acționare
18 martie 2015 21 de turiști au fost uciși într -un atac terorist de la muzeul Bardo
din Tunis
26 iunie 2015 38 de turiști străini au fost uciși într-un atac terorist la portul El
Kantaoui, în apropiere de Sousse
1 noiembrie 2017 2 ofițeri d e la Circulație din zona Bardo au fost atacați cu un
cuțit de către un individ
31 martie 2018 2 turiști occidentali au fost atacați cu un cuțit de către un individ,
în orașul El Kef . Aceștia au suferit răni ușoare
8 iulie 2018 Militanții au atacat forțel e de securitate, în Ghardimaou
29 octombrie 2018 15 membrii ai forțelor de securitate și 5 civili au răniți în urma
unui atac cu bombă pe Bulevardul Habib Bourguiba din centrul
Tunisului
27 iunie 2019 2 atentate sinucigașe cu bombă ce au vizat membrii forțelor de
securitate în centrul Tunisului. 3 oameni au fost uciși, inclusiv
atentatorii
14 octombrie 2019 Un cetățean francez a fost înjughiat mortal în Zarzouna, nordul
Tunisiei, de un individ , care apoi a atacat un soldat tunisian
Figura 4 : Tabelul cronologic al atacurilor teroriste pe ultimii 5 ani ; Prelucrări proprii
ale autorului

13 Lola Aliaga, Kloe Tricot, Counter -terror in Tunisia : a road paved with good intensions?,
SAFEWROLD https://www.saferworld.org.uk/long -reads/counter -terror -in-tunisia -a-road-paved -with-good –
intentions
14 Foreign travel advice Tunis ia, 21 oct 2019, https://www.gov.uk/foreign -travel -advice/tunisia/print

21
Cea mai recentă stare de urgență în Tunisia a fost anunțată în 31 august 2019 și va
ține până în 31 decembrie 2019.
După cum se observă în tabel, majoritatea atacurilor teroriste au avut loc în Tunis,
capitala țării. Cele mai multe au avut loc în anul 2018.
În urma acestui tabel, am analizat țintele atacurilor și victimele acestora. Conform
tabelului, asupra turiștilor au avut loc 4 atentate iar asupra ofițerilor și forțelor de securitate
au avut loc 5 atentate. Victimele în rândul turiștilor au fost în număr de 62 de persoane iar în
rândul ofițerilor și forțelor de securitate au fost în număr de 18. De asemenea au fost și alți 5
civili răniți în urma unui atac asupra forțelor de securitate.

Figura 5: Reprezentarea grafică a atentatelor și victimelor din perioada 2015 -2019 ;
Prelucrări proprii ale autorului

Chiar dacă atentatele asupra ofițerilor și forțelor de securitate au fost în număr mai
mare decât a supra turiștilor, număr ul victimelor în rândul turiștilor este de aproape 4 mai
mare. 010203040506070
Număr de atentate VictimeTuriști
Forțe de securitate
Localnici

22
Atentatele teroriste din anul 2015 au fost cele care au alertat Tunisia și în urma cărora
s-au luat măsuri drastice. A utorită țile au impus restricții oamenilor de a se deplasa atât în
afara țării, cât și în interiorul acesteia. Astfel, numărul turiștilor străini în Tunisia a scăzut în
mod extrem.
Salma Loumi, ministrul tu rismului din Tunisia, a declarat că: „Numărul turiștilor
străini a fost redus la patru milioane de la începutul acestui an (2015) până în data de 10
septembrie, comparativ cu cei cinci milioane care au vizitat Tunisia în aceeași perioadă anul
trecut.” 15 Marii tour operatori TUI și Thomas Cook și -au anulat plecările din Marea
Britanie, în timp ce tour operatorii din Europa au ales să îș i modifice destinațiil e spre alte
țări. În primele patru luni ale anului 2016, numărul turiștilor din Spania a crescut cu 13% față
de anul 2015.
Tunisia a avut în anul 2014, cu un an înainte de atacurile teroriste, în jur de 430 000
de turiști din Marea Britanie, numărul acestora s căzând la 28 000 după atentatele din 2015,
unde, în iunie, 30 de turiști din 38 uciși au fost de origine britanică.
Din păcate, și creșterea economică a Tunisiei a fost afectată în anul 2015, aceasta
scăzând de la 3% , cât a fost inițial anticipat, la 0,5%.
Guvenul țării a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini industria turismului în
perioada de criză. S -au oferit suport financiar pentru instituțiile turistice, s -au redus taxele și
s-au redus cerințele pentru viză. S -au îmbunătățit securitatea în stațiunile turistice și
capacitatea autorităților de a răspunde la un incident terorist.
Tunisia a fost ajutată de către Marea Britanie și alte țări occidentale să își crească
standardele în ceea ce privește securitatea țării. În urma progreselor uriașe, Centrul de
Analiză a Terorismului din Marea Britanie a recomandat ridicarea restricțiilor de călătorie
impu se de Ministerul Extern . Ambasadorul Marii Britanii, Louise de Sousa, la Tunis, când a
fost întrebată dacă Tunisia este destul de sigură pentru ca turiștii britanici să se întoarcă a
declarat: „Nicio țară nu poate fi 100% sigură (de terorism). Dar suntem satisfă cuți că Tunisia

15 Soo Kim, Tunisia sees a million fewer tourists after terror attacks, 22 septembrie 2015,
https://www.telegraph.co.uk/travel/destinations/africa/tunisia/articles/Tunisia -sees-a-million -less-tourists -after-
terror -attacks/

23
a făcut progrese substanțiale și i -aș încuraja pe britanici să vină în vizită. Această țară are atât
de multe de oferit.”16
În anul 2018, pentru prima dată după atentatele din 2015, Thomas Cook a organizat
chartere cu avionul către Tunisia d in Gat wick, Manchester și Birmingham, așteptându -se,
însă, la doar un sfert din volumul pe care l -au avut în anul 2014 .
Rezultatele progreselor s -au văzut în anul 2019. În primele șapte luni ale anului,
Tunisia a avut peste cinci milioane de turiști, asta însemnând o creștere a numărului de turiști
cu 15% față de anul 2018. Acest fapt a contribuit în mod direct și la creșterea venit urilor cu
aproximativ 45%.
Am analizat fluxul turiștilor din ianuarie 2014 până în decembrie 2019. Datele
statistice pentru anul 2019 au fost publicate doar până în 1 septembrie. Din luna septembrie
până la sfârșitul lui decembrie 2019, pe baza datelor st atistice din 2018, am aproximat un
număr de 2 milioane de turiști care ar mai vizita Tunisia. Astfel, pe baza acestora, avem
următorul grafic:

Figura 6 : Fluxul turiștilor î n perioada 2014 -2019, www.ceicdata.com ; Prelucrări proprii ale
autorului

16 Frank Gardner, Tunisia tourism: Is it safe for UK holidaymakers?, BBC, 12 februarie 2018,
https://www.bbc.com/news/uk -43030864 01,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,0006,000,0007,000,0008,000,0009,000,000
2014 2015 2016 2017 2018 2019Numărul turiștilor în perioada
2014 -2019
Numărul turiștilor în
perioada 2014 -2019

24
În urma atentatelor din anul 2015, numărul turiștilor a scăzut drastic, cu aproape 2
milioane, față de anul 2014. În următorii ani, turismul și -a revenit încet, numărul turiștilor
crescând, de la an la an, cu aproximativ 1 milion.
Dacă comparăm numărul turiștilor din anul 2015 cu cel din anul 2019, se observă
cum numărul acestora a crescut într -un mod extrem, mai exact cu 47%.

3.3. Impactul Primvării Arabe asupra turismului în Tunisia
Revoluțiile din lumea arabă care au gripat Orientul Mij lociu la începutul lui 2011 au
adus pe scena politicii internaționale aș a numita “Primă vară Arabă”. Erau zorii democrației
în Orientul Mijlociu, o zonă a lumii dominată de o istorie plină de autocrație. Rezultatul
final, în multe dintre țările arabe, a fos t exact opusul. Nu a fost vorba de democrație ci de
apariția unui nou val de violențe, de represiune și de război civil. Excepția a fost Tunisia care
a adoptat rapid o constituție democrată.17
Totul a inceput după ce un tânăr din Tunisia s -a sinucis , în urm a confi scării standului
său cu legume , ca semn de protest împotriva corupției guvernamentale și a abuzurilor
poliției. Situația în care se aflase Mohamed Bouazizi a ajuns să simbolizeze greutățile
economice prin care trec tunisieni i, sub guvernarea lui Ben Ali. Gestul tânărului Mohamed a
inspirat pro testele din întreaga țară. Aceste proteste au continuat până când președintele țării
a renunțat la funcția sa.
Guvern area lui Zine al Abidine Ben Ali s -a remarcat prin abuz de putere, corupți e și
un nivel ridicat de șomaj. Aceștia controlau sectoarele unde se putea face un profit în mod
rapid și ușor .
În turism, și -au îndreptat atenția spre litoral și tot ce înseamnă acesta. Astfel, gustul
pentru activitățile pe plajă au creat un turis m de masă bazat pe promisiunea celor „3S” – sea,
sun and sand (mare, soare și nisip) – pe care s -a pus un accent masiv și care a avut un impact

17 Vlad Epurescu, Orientul Mijlociu după Primăvara Arabă : terorism, haos, dica tură… Tunisia,
singura țară care a reușit, EuroPolitics, 10 octombrie 2015 https://europolitics.ro/stiri/orientul -mijlociu -dupa –
primavara -araba -terorism -haos-dictatura -tunisia -singura -tara-care-a-reusit/

25
negativ asupra dezvoltării altor forme de turism: afaceri, cultural, de mediu, sănătate, sport și
multe altele. 18.
Primăvara Arabă a avut repercusiuni însemnate în Tunisia , unele pozitive și altele
negative. Pe plan politic, revoltele împotriva guvernului au avut succes. Însă, în ceea ce
privește turismului, acesta a avut un declin, afectând și economia țării.
Turismul în Tunisia a cunoscut cel mai grav declin după revoluție, conform
indicatorilor de turism, numărul turiștilor scăzând dramatic cu două milioane, s -au pierdut
3000 de locuri de muncă iar veni turile au scăzut cu 33% în 2011 .19 Pierderea locurilor de
mucă a fost ca urmare a celor 24 de hoteluri care și -au încetat activitatea. Hotelurile care
aveau în primăvară un grad de ocupare de 80% cu un an în urmă, în 2011 au atins un grad de
abia 10%.
Tour operatorii au reacționat diferit l a criza trismului în Tunisia. De exemplu,
Jet2.com, un tour operator englez, a anulat toate zborurile câtre Tunisia în vara anului 2011,
deoarece nu voia să -și asume niciu risc. Înainte de revoluție, Jet2.com plănuia să stabilească
numeroase zboruri spre Tunisia din Manchester , Leeds, New Castle și multe alte orașe din
Regatul Unit. Totuși, alți tour operatori precum Thomson ș Thomas Cook UK și -au anulat
zborurile doar până în februarie. Au adoptat o strategie „așteptați și vedeți” sugerând
clienților să își reprogrameze sejuru rile fără să plătească alte taxe suplimentare.20
Liderii țării au fost grav criticați de lipsa promovării și dezvoltării și a altor produse
turistice ale Tunisiei. Moștenirea culturală, turi smul medical, turismul termal, deșertul
Sahara au rămas necunoscute și nedezvoltate deoarece accentul s -a pus doar pe partea
litorală.

18 Noureddine Selmi, Tunisian Tourism : At the Eye of an Arab Spring Storm, ResearchGate, iunie
2017,
https://www.researchgate.net/publication/319998961_Tunisian_tourism_At_the_Eye_of_an_Arab_Spring_Stor
m
19 Makhlouf Chokri, The Tourism Industry in Arab Spring : Effec ts and Perspectives, KIEP Visiting
Fellowship Program, 2017
20 Mohamed Becheur, TheJasmin Revolution and the Tourism Industry in Tunisia, University
Libraries, University of Nevada, Las Vegas, 2011

26
3.4. Tipuri de turism
În micul oraș tunisian Hammamet, la 60 de km distanță de capitală, se află cel mai
improbabil o biectiv: centrul cultural internațional, afla t într-una dintre vilele cele mai
cunoscute ale orașului. Însă nu vila în sine fascinează, ci fostul său proprietar celebru:
aristocratul român George Sebastian . 21
George Sebastian se îndrăgostește de orașul Hammamet pe vremea când era doar un
port de pescari iar Tunisia o colonie franceză. Acesta își construiește o vilă în micul port,
prin care ajung să treacă mari personalități, precum regi englezi, scriitori france zi, actori și
actrițe. Modelat ă în stilul tunisian simplu, estetul „a dorit să se distreze materializându -și
„fanteziile” arhitectonice, inspirate din construcțiile tradiționale tunisiene”, explică editorul
Ashraf Azzouz, autorul Casei lui Hammamet. 22 După al doilea război mondial, acesta a
vând ut vila Guvernului Tunisian. Se spune că și -ar fi dorit ca cenușa să îi fie împrăștiată pe
moșia sa.
Prin faptul că i-a găzduit pe cei mai mari ai lumii, oferindu -le petreceri extravagante,
tot mai multe per soane cu bani au început să vină în micul port pe scăresc , fie urmându -i
exemplul de a -și construi o vilă, fie doar pentru a se relaxa. George Sebastian poate fi
considerat drept românul care a creat turismul in Tunisia.
În ultimii ani, c hiar dacă turismul de tip litoral a fost singurul asupra căruia s -a pus
preț, Tunisia, statul mediterenean cel mai mic și cel mai nordic din Africa, dispune de o mare
diversificare a produsului turistic. De la ruine la hoteluri, de la deșertul Sahara la Marea
Mediterană și la munții Atlas, Tunisia le are toate.

3.4.1. Turismul islamic
După cum reiese și din nume, turismul islamic vizează, în special, persoane cu
credințe islamice, deși ar putea avea și un apel universal chiar și pentru cei care nu sunt
musulmani, datorită multitudini lor de motive, precum prețul corect, pace și securitate, mediu

21Aristocratul român celebru în Tunisia : George Sebastian, 29 septemrbei 2019, Văzutplăcut
Travel&Lifestyle, http://vazutplacut.ro/aristocratul -roman -celebru -in-tunisia -george -sebastian/
22 En Tunisie, l ’histoire perdue de George Sebatian, 15 octombrie 2013, Regards, http://regard.ro/en –
tunisie -lhistoire -perdue -de-george -sebastian/

27
propice pentru familie și igienă etc. 23 Ținând cont că marea majoritate a populației din
Tunisia este musulmană, conceptul, produsele și serviciile Halal sunt deja existente.
Cele mai cunoscute moșteniri islamice ale țării sunt orașul Sfânt Kairouan și Medina
din Tunis. De asemenea, Tunisia dispune de sate pitorești și arhitectură islamică găsită în
școlile Coranice și în moschei.

Figura 7: Kairouan

Fondată în anul 670, or așul Kairouan este situat la o distanță aproape egală de munte
și de mare, în centrul Tunisiei. Este una dintre cele mai importante orașe sfinte și cea mai
veche bază arabo -musulmană a Magrebului. În secolul al XI -lea, sub dinastiile Fatimid și
Zirid, oraș ul a devenit unul dintre marile centre comerciale, administrative și intelectuale ale
Islamului. În perioada medievală a deservit și ca centru de cercetară medicală pentru
musulamani și evrei.

23 ***, Strategic Roadmap for development of islamic tourism in OIC member countries, Organisation
Of Islamic Cooperation – Statistical, Economic and Social Research and Training Centre for Islamic Countries ,
2017

28
Orașul cuprinde Medina și suburbiile sale , care, la randul ei, are monumente
excepționale precum Marea Moschee și Moscheea celor Trei Uși (reprezintă cea mai veche
fațadă sculptată din arta musulmană); Bazinele Aglabids, unele dintre cele mai frumo ase
ansambluri hidraulice concepute în secolul al IX-lea, fiind constituie din dou ă rezervoare în
aer liber; și Zawiya din Sidi Sahib unde sunt ținute rămășițele lui Abou Zama El -Balawi.
Comentând interiorul Sălii de rugăciune (Marea Moschee din Kairouan), istoricul
islamic Paul Sebag spune: „Este decorat ă cu o bogăție extremă. Toate resursele de
ornamentare islamică, sculptate sau pictate, au fost lăsate aici pe marmură, piatră, ceramică
sau lemn.” 24
Capitală a mai multor dinastii, Medina din Tunis este una dintre primele orașe arabo –
musulmane din Magreb. Interacțiunea dintre urbanism și arhitectură, efectele schimbărilor
socio -cultura și economice și -au pus amprenta asupra vechiului oraș. Aceasta are o suprafață
de aproximativ 200 de ha și este compusă din medina centrală și suburbiile acesteia. Este
distribuită în 7 zone și conține în jur de 700 de monumente istorice. Acest labirint strălucitor
de străzi străvechi și alei este una dintre cele mai impresionate medine medievale din Africa
de Nord și una dintre marile comori ale Tunisiei. 25

3.4.2. Turismul litoral
De mai mult de 40 de ani, stațiunile din Tunisia se bucură de o mare aglomerație
turistică, în special din partea vizitatorilor din Franța, Germania, Italia și Marea Britanie. În
ultimii ani, plajele Tunisiei au început să fie cunoscute și de către turiștii români.
Stațiuniile în care turiști se relaxează sunt Hammamet, Sousse -Port El Kantao ui,
Djerba și Monastir.
Hammamet a devenit cunoscută odata cu românul George Sebastian, a cărui vi lă
găzduie ște astăzi cel mai mare eveniment anual, Festivalul Internațional de Muzică și Dramă,
ținut în fiecare iulie și august.

24 Martin Gray, Kairouan, World Pilgrimage Guide,
https://sacredsites.com/africa/tunisia/kairouan.html
25 Medina, Lonely Planet, www.lonelyplanet.com ,
https://www.lonelyplanet.com/tunisia/tunis/attractions/medina/a/poi -sig/424525/355691

29
Din satul pescăresc din anii 1920, Hammamet a devenit una dintre cele mai căutate
stațiuni. Găzduiește sute de hoteluri care se înind pe coastă, pe o lungime de aproximativ 20
km. Acolo unde hotelurile se opresc brusc, plaja este din nou sălbatică și neatinsă. 26
Pe lângă relaxatul la soare pe plaja de nisip albă , cu marea limpede la picioare, turișii
se pot bucura și de o mare varitetate de activități sportive, precum : parasailing, jetski,
croaziere pe mare, scufundări și caiac.
Orașul Sousse este un oraș maritim de pe coasta mediteraneana a Tunisiei, situat la
140 km distanță de capitala țării. Din centrul orașului Sousse până în Portul El Kantoiu se
întinde o complexă stațiune litorală. Port El Kantaoui este o suburbie a orașului Sousse și
este un resort turistic. Majoritatea hotelurilor sunt clasificate cu 5 stele , atât din punct de
vedere al prețurilor, cât și din punct de vedere al calității serviciilor. Pentru rela xare, masajul
exotic sau tratamentele spa complete sunt cele mai des întâlnite. La fel ca în stațiunea
Hammamet, nu totul se rezumă doar la relaxare. Persoanele mai active pot participa la
windsurfing, se pot bucura de terenuri de tenis sau de golf, de cro aziere, de restauran tele,
barurile și cluburile de noapte mereu pline de viață.
Djerba, m area insulă din sudul Tunisiei , mărginită de palmieri și de marea în nuanțe
turcoaz, este un teren tradițional și o poartă către deșertul Sahara. Plaja Zone Touristique
începe la estul peninsulei Ras Remel și se întinde până aproape de Farul Taguermes . Cu un
minunat nisip auriu, plaja este, în special, utilizată doar de către turiștii din resorturi. Satele și
orașe le vechi din Djerba sunt perfecte pentru suveniruri iar cele mai bune mâncăruri din
fructe de mare se găsesc pe acestă insulă.
Orașul Monastir a fost fondat de către fenicien i ca un oras port. Astăzi, este o locație
strategică atât pentru industrie, cât și pentru turism. Plajele, păstrate în permanență curate, se
întind de -a lungul coastei, în ambele direcții. Numeroasele compleze hoteliere, restaurantele,
cafenelele și magazi nele de suveniruri oferă facilități excelente. La fel ca restul stațiunilor, în
Monastir, turiștii se pot bucura de sporturi nautice. Țărmurile aurii și peisajele captivante pot
fi descoperite de pe cămilă.

26 Welcome to Hammamet, Tunisia -Hammamet, www.lonelyplanet.com ,
https://www.lonelyplanet.com/tunisia/hammamet

30
3.4.3. Turismul istoric și cultural
Tunisia are o isto rie bogată și variată iar o serie dintre cele mai mari civilizații pe care
lume le -a cunoscut și -au lăsat amprenta asupra țării, precum fenicienii, imperiul otoman și
bizantinii. 27
Nu este de mirare faptul că anumite locații, fortărețe și moschei au fost d esemnate
patrimoniul mondial al UNESCO. Acestea sunt 7 și se găsesc în nord -estul țării :
 Cartagina
 Amfiteatrul El Jem
 Kairouan
 Medina din Tunis
 Medina din Sousse
 Dougga / Thugga
 Orașul Punic Kerkuane și necropola sa
Fondată în secolul IX î. Hr., Cartagina a ajuns un mare imperiu comercial, găzduind o
civilizație strălucitoare. Acoperind marea parte a Mediteranei, a avut o influență
considerabilă asupra dezvoltării arhitecturii, urbanismului și artelor din această zonă. Asupra
acestei metropole și -au pus ampr enta, de -a lungul anilor, mai multe culturi (fenico -pudică,
romană, paleochristiană și arabă).
Compusă din acropola Byrsa, porturi punice, trophetul punic, necropole, teatrul și
amfiteatrul, zona rezidențială, bazilicele, băile Antonin, rezervoarele Malag a și rezervația
arheologica, ruinele acestui oraș se găsesc în suburbiile Tunisului, lângă mare.
Amfiteatrul El Jem este unul dintre cele mai mari exemple ale arhitecturii romane,
aproape egală cu cea a Coloseumului din Roma, fiind construit fără fundație și fără picioare ,
doar din blocuri de piatră . Se consideră că ar avea o capacitate de 35 000 de spectatori, ceea
ce o încadrează print re cele mai mari amfiteatre din lume. Această relicvă romană foarte bine
întreținută este unul dintre cele mai mari atrac ții ale Tunisiei.

27 World Cultural Herita ge Site in Tunisia, Visa Tunisia, www.visatunisia.com ,
https://www.visatunisia.com/world -cultural -heritage -sites-tunisia/

31
Orașul Kairouan și Medina din Tunis nu se remarcă doar în cultura islamică care și -a
pus amprenta asupra lor, ci și prin faptul că sunt unele dintre cele 7 patrimionii UNESCO,
datorită semnificațiilor lo culturale și istorice .
Kairouan este un martor excepțional al primelor secole a civilizației Arabo –
Musulmane și a civilizației Hegira din Ifriqiya. Astază, în Kairouan, se face comerț cu
cereale și animale care sunt crescute în împrejurimi și este un mare centru de artizanat și
covoare. Datorită conservării orașului vechi, turismul a avut un mare impact asupra acestei
zone.
În Medina din Tunis se po t observa interacțiunea dintre arhitectură, urbanism și
schimbările socio -culturale și economice ale tuturor culturilor anterioare. Între Magreb,
Europa de Sud și Orientul Mijlocului, Medina din Tunis a încurajat schimburile de influențe
în ceea ce priveșt e artele și arhitectura.
Medina din Tunis este un exemplu de așezare umană care și -a păstrat integritatea sa
urbană cu toate componentele tipo -morfologice. Impactul schimbărilo socio -economice a
făcut vulnerabilp acestă așezare tradițională și ar trebui pe deplin protejată. 28
Medina din Sousse, un complex arheologic armonios care reflectă urbanismul arabo –
musulman , a fost un important port comercial și militar ăn perioada Aghlabid. De -a lungul
anilor, fiind un orașs de coastă, a fost expus la piraterie ș i la pericolele mării. Este un exmplu
remarcabil al arhitecturii arabo -musulmane și mediteraneene, fiind concepută conform unui
plan regulat, cu o axă meridională care merge de la Bab el Kabli până la ribat și portul
alăturat și axa est -vest, de la Bab el Kabli la Bab el Gharbi.
Orașul Dougga a fost capitala unui stat important libico -punic, existând de mai bine
de șase secole. De asemenea, a fost și prima capitalăa regatului Numidian. După anexarea
Numidiei de către Imperiul Roman, orasul Dougga a înflori t sub stăpânirea acestora. Din
păcate, în perioadele bizantine și islamice a cunoscut un declin.
Aceasta are o suprafață de aproximativ 75 ha. și păstrează toate vestigiile din
diferitele perioade perioade ale orașului : centrul monumental, claădiri de dive rtisment și băi
publice. Evoluția autohtonă din perioada romană este reflectată în aceste monumente.

28 Medina of Tunis, UNESCO, www.unesco.org , http://whc.unesco.org/en/list/36

32
Orașul fenician Kerkuane a fost abandonat, cel mai probabil, în timpul primului
război punic. Rămășițele acestui oraș sunt singurele exemple ale unui oraș fenicio -punic.
Situat pe vârful Capului Bon, pe o stâncă care domină marea, adăpostește informații
excepționale despre planificarea urbană fenico -punică. Spre deosebire de Cartagina, Byblos
sau Tire, Dougga nu a cunoscut perioada romană și arhitectura ace stora, rămânând la fel
cum se afla și în secolul al III -lea î. Hr.

3.4.4. Turismul montan
Muntele este una dintre destinațiile de vacanță preferate de către turiști. Munții
impresionează și sun t impunători prin altitudine, prin crestele și vârfurile montane și prin
platourile aflate la înălțimi. Lacurile, izvoarele, cheile, defileuri și peșterile contribuie la
frumusețea peisajului și la actracția turistică.
Tunisia nu face excepție de aceste p eisaje. Munții Atlas sunt o serie de lanțuri
montane din nord -vestul Africii, care se întinde pe țările Magrebului – Maroc, Algeria și,
bineînțeles, Tunisia.
În m unții din Tunisia se găsesc două mari peisaje excepționale : oazele Chebika și
Tamerza.
Bazele definiției peisajului cultural al UNESCO, considerând această regiune ca
rezultat al „operelor combinate ale naturii și ale omului ”, Med -O-Med valorifică aceste
peisaje ca fiind peisaje culturale datorită componentelor patrimoniului natural . Chebika (de
asmenea cunoscută și sub numele de Qasr el -Shams ) se află la poalele munților Djebel el
Negueb, în deșertul Ghadames, și este considerat „bijuteria deșertului ” datorită frumuseții
sale. Tamerza este cea mai mare oază de munte din Tunisia, cunoscută de către romani sub
numele de Ad Turres. Are un canion plăcut și un oraș vechi abandonat. Este situat la nor d de
lacurile sărate și primește apă dulce de pe deaurile din apropiere. 29
Chebika a fost un avanport roman, ajungând, mai târziu, un refugiu pentru populația
berberă. La sosirea în Chebika, se face o plimbare de aproximativ 40 de minute, care duce la

29 Tunisia, Med-O-Med, www.medomed.org , https://medomed.org/featured_item/chebika -and-
tamerza -the-mountanous -oases -of-tunicia -tunisia/

33
o cascadă. Râul albastru curge de pe stânci pentru a uda palmierii, care sunt v izibili de la mai
mulți kilometrii.
Tamerza este cea mai mare oază de munte existentă în Tunisia. Apa din această oază
provine dintr -un izvor de pe dealurile de la sud de orașul vechi Tamerza.

3.4.5. Turismul de aventură
Pe lângă relaxare la resorturile de 5 stele, turiștii se pot aventura în nisipul auriu al
deșertului Sahara.
Sahara, cuvântul în sine, adesea sinonim cu întregul concept de deșert, este un peisaj
al imaginației și una dintre maril frontiere ale călătoriile de aventură. 30
Aventura în deșertul S ahara ar putea începe de aproape oriunde din sudul Tunisiei,
însă orice călătorie merită făcută dacă se începe din orașul de intrate, Douz. Douz este cea
mai frumoasă poartă de intrare în deșertul Sahara. Dacă turiștii doar doresc să petreacă
câteva ore în deșert, localnicii din Douz le oferă plimbări cucămilă. Totuși, aceștia nu se vor
aventura prea mult în dunele de nisip.
Pentru călătoriile scurte, destinația cea mai populară din deșertul tunisian este oaza
Ksar Ghilane. De la legionarii romani de pe av anposturi până la manevrele militare din Al
Doilea Război Mondial, aceasta oaza a atras mereu atenția. Astăzi este mai pașnică, având
corturi tradiționale berbere sub palmieri din jurul izvoarelor.
Cea mai căutată călătorie în Sahara este cea de pe timpul nopții. După ce căldura zilei
se domolește, turiștii pornesc în camping. Ajunși adânc în deșert, aceștia se pot bucura de
apusul soarelui în liniște, departe de civilizație. Cina este și ea o parte minunată a acestei
călătorii, căci se servește în jurul u nui foc de tabără. În următoarea dimineață, după sevirea
micului dejun, turișii se întorc împreună cu ghidul local.
Aventura în deșertul Sahara oferă o experință greu de găsit orice stațiune de 5 stele.

30 Paul Clammer, Desert odyssey : planning your trip to the Tunisian Sahara, Lonely Planet, 15
octombrie 2008, www.lonelyplanet.com , https://www.lonelyplanet.com/articles/planning -your-visit-tunisian –
sahara

34
3.5. Analiza statistică a turismului Tunisiei
De-a lungul anilor, Tunisia a trecut prin mai multe faze în ceea ce privește turismul.
În ultimii ani, turismul țării s -a dezvoltat foarte mult, devenind una dintre cele mai căutate
destinații pentru concediile de vară. Rezorturile de 5 stele pe plaja cu n isip auriu sunt
preferate de către turiști.

3.5.1. Analiza turiștilor din Tunisia

Figura 8 : Numărul turiștilor în perioada 2015 -2018; Adaptat după www.data.worldbank.org ,
https://data.worldbank.org/indicator/ST.INT.ARVL?end=2018&locations=TN&start=2015

Dispunând de o istorie fascinantă, de deșertul Sahara pe teritoriul țării și d e stațiuni
litorale minunate, în ultimii ani, în Tunisia, fluxul turiștilor este în creștere. După cum se
poate observa și în grafic, în anul 201 8, numărul turiștilor a ajuns aproape de 8 milioane,
fiind cel mai mare număr de turiști pe care Tunisia l -a avut în ultimii cinci ani. În anul 2015
s-a înregistrat cel mai mic număr al acestora, reprezentând doar 64% din turiștii anului 201 8.
0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0
2015 2016 2017 2018Numărul turiștilor în milioane
Numărul turiștilor în milioane

35
3.5.2. Analiza după naționalitate a turiștilor din perioada 2015 -2018
În tabelul de mai jos sunt prezentate persoanele care au vizitat Tuni sia, între anii
2015 și 2018, în scop turistic :
Zona 2015 2016 2017 2018
Africa 1,585,504 1,906,588 2,608,939 2,856,871
America 24,988 25,388 32,776 42,433
Asia 7,225 9,892 22,664 35,244
Europa 1,304,253 1,415,282 1,698,381 2,412,306
Orientul Mijlociu
Nespecificat 1,263,552
1,173,78 7 1,153,377
1,213,494 1,361,471
1,327,582 1,550,833
1,401,353
Figura 9 : Numărul turiștilor din Tunisia între anii 2015 și 2018 , după naționalitate ; Adaptat
după www.e -unwto.org ; https://www.e –
unwto.org/doi/suppl/10.5555/unwtotfb0788011120142018201910

În urma tabelului de mai sus, avem următoru l grafic :

Figura 10 : Reprezentarea turiștilor din Tunisia după naționalitate ; Prelucrări proprii ale
autorului
0500,0001,000,0001,500,0002,000,0002,500,0003,000,000
2015
2016
2017
2018

36
Se poate observa că cei mai mulți turiști sunt din Africa și Europa iar cei ma puțini
din America și Asia.
Numărul călătorilor din Europa a crescut cu un procentaj de 30% în anul 2018 față de
anul precedent, 2017 , și cu 46% față de anul 2015. Numărul turiștilor africani a cunoscut o
creștere cu doar 9% în 2018 față de 2017 și o creștere cu 45% față de anul 201 5.
Chiar dacă Asia și America au cei mai puțini călători în Tunisia, și aceștia au avut o
creștere constantă. Num ărul turiștilor americani care au decis să își petreacă concediul în Tunisia
în anul 2018 a fost mai mare cu 42% față de anul 2015 iar cel al asiaticilor cu 80% în 2018 față
de 2015 .

3.5.3. Analiza numărului de turiști din Tunisia, pe luni, în anul 2018
Sezonul turistic este reprezentat, în special, de lunile călduroase de vară. Sezonul
turistic din Tunisia începe din mai și se încheie în septembrie -octombrie. În graficul de mai jos
este reprezentat, cu aproximație, turiștii din anul 2018, pe luni.

Figura 11 : Numărul turiștilor pe luni, în anul 2018 ; Adaptat dup ă www.ceicdata.com ;
https://www.ceicdata.com/en/indicator/tunisia/visitor -arrivals 01000002000003000004000005000006000007000008000009000001000000
Series 1

37
Luna cu cei mai mulți călători din anul 2018 a fot august, numărul acestora ajungând
aproape de 1 milion de persoane. În august, temperatura medie este de 27 grade Celsius.
Luna cu cei mai puțini călători este ianuarie, numărul turiștilor fiind aproximativ de
300 000. Luna ianuarie este luna cu cele mai scăzute temperaturi, temperature medie fiind de 11
grade Celsius.

3.5.4. Analiza comparativă a numărului de turiști între Tunisia și Egipt
Pe lângă Tunisia, o altă destinație preferată de turiști este Egipt. Egiptul se află în
nordul Africii și este cunoscută pentru istoria sa bogată.
Egiptenii antici erau politeiști, aceștia crezând în mai mulți zei, fiecare dintre ei
reprezentând anumite aspecte ale vieții și elemente ale naturii. Cel mai puternic zeu dintre
toți era Ra, o personificare a soarelu i. Alți zei cunoscuți sunt : Anubis (zeul care ghida morții
în lumea de dincolo), Horus (protectorul Egiptului), Osiris (zeul morții și a lumii de dincolo),
Seth (zeul deșertului), Hathor (zeția dragostei), Isis (zeița vieții).
De-a lungul istoriei, Egiptul a fost condus de faraoni, care fascinează și astăzi prin
marile monumente și bogățiile pe care aceștia le -au lăsat țării, precum Marea Piramidă din
Giza. Pentru o perioadă de timp, aceasta a fost cea mai mare construcție existentă și face
parte din cele 7 minuni ale lumii antice. Un alt monument fascinant este Sfinxul din Giza,
care este construit alături de piramidele faraonului. Se bănuiește că a cesta ar fi fost construit
pentru a păzi piramidele.
Luxor si Valea Regilor sunt și ele glorioase. Aici se găsesc mormintele marilor
faraoni ai Egiptului, precum Ramses (I, III și IX), Seti și cunoscut faraon care a murit la 18
ani, Tutankhamon.
Pe lângă aceste minunății antice ale țării, care se pot vedea în excursii organizate de
către ghizi locali, turișii sunt atrași și de rezorturile de 5 stele din stațiunile de pe plaja
Egiptului. Astfel, anual, mii de călători trec granițele țării pentru a se relaxa pe plaja
nisipoase și aurii ale Egiptului . Aceste sejururi de 7 -10 nopți sunt organizate de către marii
tour operatori, sezonul turistic înc epând chiar din aprilie și încheindu -se prin noiembrie.

38
În următorul tabel este prezentat numărul turiștilor din Egipt, între anii 2015 și 2018 :
2015 2016 2017 2018
9,327,998 5,399,453 8,292,426 11,345,760
Figura 12 : Numărul turiștilor din Egipt între anii 2015 și 2018 ; Adaptat după www.ceicdata.com ;
https://www.ceicdata.com/en/indicator/egypt/visitor -arriv als

După cum se poate observa și în tabel, numărul turiștilor în anul 2015 a fost aproape
de 10 milioane. În anul următorul, 2016, numărul acestora a scăzut drastic, cu 42%. În schimb, în
anul 2017, numărul călătorilor a crescut cu 34% față 2016, insă fi ind cu 11% mai mic față de
anul 2015.
În 2018 , numărul sosirilor a depășit 11 milioane. Acesta reprezinta o creștere de 17%
față de anul 2015, de 52% față de anul 2016 și de 26% față de anul 2017.
În urma acest ui tabel, se poate face o analiză comparativa între numărul de turiști din
Tunisia și numărul de turiști din Egipt.

Figura 12 : Numărul turiștilor în milioane din anii 2015 -2018 în Tunisia și Egipt;
Prelucrări proprii ale autorului
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.002015201620172018
Egipt
Tunisia

39
Se poate observa că Tunisia, a avut o creștere constantă în numărul turiștilor, în timp
ce Egipt a avut o scădere bruscă și pe urmă o creștere a numărului călătorilor. Chiar și așa,
turiștii care au vizitat Egiptul fie pentru a se aventura în istoria sa, fie pentru a se relax a la plajă,
depășesc cu mult turiștii care au viz itat Tunisia.
Singurul an în care numărul turiștilor din Tunisia a fost mai mare decât al celor din
Egipt a fost anul 2016, însa diferențele nu sunt mari. Ambele țări au avut peste cinci milioane de
vizitat ori, diferența fiind doar de 5%. În ceilalți ani, diferențele au fost fost următoarele :
 2015 : cu 42% ai mul ți turiști în Egipt decât în Tunisia
 2017 : cu 14% mai mulți turiști în Egipt decât în Tunisia
 2018 : cu 26% mai mulți turiști în Egipt decât în Tunisi a
Astfel, per total, în cei patru ani, Egipt a avut cu 23% mai mulți turiști decât a avut
Tunisia.
Tunisia este în continuă dezvoltare în ceea ce privește turismul. Cu numărul turiștilor
care este în creștere, curând, Tunisia va ajunge una dintre cele mai căutate destinații de
sejururi, alături de Grecia și Turcia.

40
CONCLUZII

41
BIBLIOGRAFIE
1. Bacal Petru, Cocoș Iacob , Geografia Turismului(note de curs), Academia de Studii
Economice a Moldovei -Catedra de Gândire Economică, Demografie și
Geoeconomie, Editura ASEM, Chișinău, 2012
2. Gribincea Alexandru, Gribicnea Corina, Aspectele actractivității turistice din nordul
Africii, Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Relații Internaționale
3. Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu , Turism internțional, Editura ProUniversitate,
București, 2006
4. Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacșu , Economia turismului, Editura Expert,
București, 2003
5. Patrașcu Lucian Gabriel, Esența noțiunii de turism și a turismului receptor ca
varietate a acestuia, Revistă științifică a Universității de stat din Moldova, Editura
Studia Universitatis, 2009, nr 2(22)
6. Peter Moris, Daniel Jacobs , The rough guide to Tunisia, Editura The Rough Guide,
2001, Londra
7. Turcu Daniela, Weisz Janeta, Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara,
2008
8. ***,Strategic Roadmap for development of islamic tourism in OIC member
coun tries, Organisation Of Islamic Cooperation – Statistical, Economic and Social
Research and Training Centre for Islamic Countries, 2017
9. ***, Tunisia 2016, The Report, Oxford Business Group, 2016
10. Christian Walsh, Indy Life, 23 Martie 2002, www.independent.co.uk
11. Ellodie Aufray, En Tunsie, l ’histoire perdue de George Sebastian, Regard, 15
Octombrie 2013
12. Erik Blakemore, What was the Arab Spring and how did it spread?, National
Geographic, Martie 2019, www.nationalgeographic.com
13. Florida C. Leuterio, Introduction to tourism, Editura Book Store, Manila, Filipine,
2007
14. Frank Gardner, Tunisia tourism: Is is safe for UK holidaymakers, 12Februarie 2018,
BBC News, www.bbc.com

42
15. Kieron Monks, Tourists return to Tunisia after terror, CNN, 15 August 2017,
www.edition.cnn.com
16. Lola Aliaga, Kloe Tricot O ’Farell, Counter -terror in Tunisia : a road paved with good
intent ions?, Safeworld, London, UK
17. Makhlouf Chokri, The Tourism Industry in Arab Spring : Effects and Perspectives,
KIEP Visiting Fellowship Program, 2017
18. Mohamed Becheur, TheJasmin Revolution and the Tourism Industry in Tunisia,
University Libraries, University of Nevada, Las Vegas, 2011
19. Răzvan Scăeșteanu, Trei mii de ani de istorie, în Tunisia, Newsweek, 10 Mai 2019
20. Soo Kim, Tunisia sees a million fewer tourists after terror attacks, The Telegraph, 22
Septembrie 2015, www .telegraph.co.uk
21. Vlad Eupurescu, Orientul Mijlociu după Primăvara Arabă : terorism, haos, dictatura…
Tunisia, singura țară care a reușit, EuroPolitics, 10 Octombrie 2015
22. **Tunisian Tourism : At the Eye of an Arab Spring Storm, www.researchgate.net
23. www.africa.com
24. www.aviontourism.com
25. www.britannica.com
26. www.ceicdata.com
27. www.crossculturalservices.net
28. www.data.worldbank.org
29. www.e -unwto.org
30. www.english.aawsat.com
31. www.globalgeografia.com
32. www.globi.ro
33. www.gov.uk
34. www.history.com
35. www.infotour.ro
36. www.lonelyplanet.com
37. www.medomed.org
38. www.planetware.com
39. www.sacredsites.com

43
40. www.tunisia.com
41. www.tunisiatourism.info
42. www.visatunisia.com
43. www.whc.unesco.org
44. www.worldmeters.info