Tema lucrării se intitulează ,, Sepsisul neonatal fiind rezultatul dorinței mele de a afla [609697]

1

INTRODUCERE

Tema lucrării se intitulează ,, Sepsisul neonatal ” fiind rezultatul dorinței mele de a afla
câ t mai multe despre această afecțiune pentru că reprezintă o cauză importantă de morbiditate ȋn
râ ndul copii lor, și mai frecvent la grupa d e vârstă 0 -5 ani.
Conform studiilor de specialitate mortalitatea prin sepsis la pacienții pediatrici este de
10,6% mai scăzută față de sepsisul adulților. Există și regiuni unde rata sepsisul râ m âne ȋn
continuare destul de mare, cu un procentaj de 15 -25%, u nica soluție fiind diagnosticul rapid și
instituirea de urgență a măsurilor terapeutice.
În populația sub 16 ani din SUA în anul 2000, din 42 000 de cazuri au rezultat 4 400 de
decese, deci o mortalitate de peste 10%. Aceste cazuri au necesitat î n total 1, 3 milioane zile de
spitalizare și costuri de 1,6 miliarde de dolari.
Conform studiilor cele mai numeroase cazuri s -au constata t la pacienții pediatrici sub 1
an și la vârsta adolescenței.
În ceea ce privește prevalența sepsisului s -a constatat a fi mai m are la pacienții
imunodeprimați, internați în secțiile de Onco -hematologie, Chirurgie, ATI – Boli Infecțioase. Se
poate estima că 30% din decesele c hirurgicale intraspitalicești au la bază o cauză septică.
Î n 2013, a fost realizat un studiu global transver sal î n colaborare la 128 de site -uri din 26
de țări, incluzând atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare ( studiul SPROUT). Acest
studiu de referință a demonstrat că prevalența sepsisului sever a fost de 8,2% î n râ ndul copiilor
din A.T.I (<18 ani), cu mortalitatea spitalică asociată de 25%, care nu a fost diferită după vârstă
și între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare .

2
Capitolele abordate în lucrare urmăresc descrierea teoretică a șocului septic la copil
precum și abordarea ter apeutică a acestuia. În partea personală a lucrării sunt expuse materialele
și metodele folosite la îndeplinirea obiectivelor propuse, rezultatele și discuțiile cu privire la
studierea șocului septic la copii din cadrul Spitalului Clinic de Copii Barșov .

3

I. PARTEA GENERALĂ
CADRUL TEORETIC AL TEMEI ABORDATE
Capitolul I . Conceptul de urgentă ȋn patologia copilului

Urgenț a în Patologia Copilului este definită ca o stare deosebit de gravă, instalată adesea
brusc un copil în plină sănătate sau purtător al unei boli cr onice cunoscute, stare numită și
„critică", ce poate afecta func țiile de bază ale organismului infantil (respiratorie, cardio –
circulatorie, ale sistemului nervos central ) și poate pune viața în perico l. [1,2,4]
Se estimează că până la 10% din prezentările la consultații sau internări, la v ârsta cuprinsă
î ntre 0 -16 ani ( cu variații regionale sau în funcție de diferiți factori) reprezintă patologia ca
urgență. La copil, cazurile sunt, în general, mai frecvente decât la adult. Fără a f i o delimitare
netă, pe diferite perioade de vârstă, între 0 – 2 ani, după Patologia de Urgență a n ou-născutului,
dețin o frecvență deosebită bolile acute ale aparatului respirator, unele având un mare grad de
severitate, însoțite de Insuficiență Acută Resp iratorie; acestea sunt urmate de bolile digestive,
însoțite adesea de Sindrom de Deshidratare Acută, sau alte boli acute care pot evolua nefavorabil
până la Stop Cardio -Respirator și deces, în caz de intervenții tardive sau non intervenții. [4,6,11]
Î n ani i urmă tori, 2 -5 ani, l a aceleași îmbolnăviri grave, la sugarul și copilul mic se pot
adăuga, m ai rar, și cazurile așa -numite ,,accidentale” , la domiciliu sau î nafara perimetrului
acestuia, iar după aceasta, p ână la 16 -18 ani, să predomine ,, patologia traum atică” cu sfera ei
lărgită și complexă, conformă cu noua viziune asupra acestei importante părți din Patologia
generală de Urgență a copilului. [4,12,14]
În țările vestice, cu un standard de viață ridicat, așa -numita „boală traumatică" este prima
cauză de morbiditate și mortalitate la ultima grupă de vârstă citată mai sus. Orice caz de Urgență
la Copil necesită practic o asistență și o rezolvare terapeutică prompte și eficiente, la orice oră din
zi și din noapte, indiferent de locul unde a apărut, în mediul spitalicesc sau î nafara acestuia;

4
suferințele acute, „stările critice” caracterizate prin deosebita intensitate și severitate, cu
consecințe imprevizibile, impun o recunoaștere rapidă, o intervenție foarte corect aplicată, având
î n vedere atâ t riscul vita l, cât și posibilitatea rămânerii unor infirmități și handicapuri, unele
dintre acestea foarte grave. [4,7]
O atenție concentrată poate depista gravitatea unor stări acute, existând posibilitatea
particulară a unor copii la care manifestările obiective sau subiective pot să fie discrete,
inaparente numai în timp să devină alarmante. Recunoașterea stării morbide cu caracter acut
trebuie să f ie câ t mai obiectivă; se va proceda cu mult tact și competență pentru a evita exagerări
inutile sau subevaluări. Rolul Asistentului/Asistentei, Nursei de Pediatrie implicați în rezolvarea
cazurilor urgente ale copilul ui este deos ebit de important. [8,18,19,26]
În frecvente cazuri aceștia se confruntă primii cu situații ce pot fi unele dramatice, fie la
locul producerii unui eveniment accidental, la domiciliul pacientului, în „Ambulatoriu" (home
therapy) sau la „camera de gardă" (em ergency room) a Unității de Primire a Urgențelor. [26]

5

Capitolul II. Septicemia și șocul septic

În ultimii ani au fost î nregistrate numeroase progrese ale terapeuticii pediatrice, astfel
î ncâ t un număr din ce în ce mai mare de bolnavi „critici" supraviețuiesc în secții de terapie
intensivă, fiind astfel expuși riscului de infecție cu germeni extrem de agresivi.
În funcție de vârsta și de statusul imun a l copilului bolnav, de virulenț ă și de numărul
germenilor, de momentul și de agresivitatea intervenției terapeutice, apare un sindrom de răspuns
inflamator sistemic (SIRS — Systemic Inflammatory Response Syndrome).
SIRS poate să evolueze prelungit, și poate progresa chiar și ulterior er adicării cu
antibiotice ade cvate a germenilor implicați. SI RS cuprinde mai multe stadii: sepsis, sepsis sever,
șoc septic și insuficiență mu ltiorganică . Șocul septic este cel mai controversat și complex tip de
șoc.[26]
II.1. Definiție
Șocul este definit ca un sindrom clinic și biologic complex, ce constă, ȋn principal, ȋn
incapacitate a sistemului cardio -circulator (dar și a altor sisteme: respirator, n euro-endocrin,
metabolic, renal ) de a asigura, ȋ n primul râ nd, un flux sanguin normal, dar și al unei desfășurări
(prin abse nță a O₂ sau a substanț elor nutritive ) a unor procese metabolice de bază, vitale, la nivel
tisular sau celular. [24,25,26]
Bacteriemie Sepsis
Prezența bacteriilor „viabile" în
hemocultură
Suspiciune clinică de infecție și dovezi de
răspuns inflamator sistemic (tahicardie,
tahipnee, febră sau hipotermie sub 36°C,
leucocitoză semnificat ivă sau leucopenie
sub 4 000/mm³ , deviere la stânga a

6
formulei leucocitare cu peste 10%
nesegmentate, creșterea reactanților de
fază acută)

Sepsis sever
Sepsis și semne de hipoperfuzie tisulară –
cel puțin una din următoarele: modificări
ale stării de conștiență, cu scădere de cel
puțin 3 unități față de valoarea minimă
normală a Glasgow Coma Scale (varianta
adaptată pentru uz pediatric); oligurie, cu
o scădere a debitului urinar sub 0,5
ml/kg/oră; creșterea nivelurilor serice de
lactat; hipoxemie; hipotensiune; umplere
capilară deficitară, dar care se remit rapid
(sub o oră) la administrarea de fluide pe
cale intravenoasă
Șoc septic
Hipotensiune (scădere cu cel puțin 40
mmHg față de v aloarea minimă normală
pentru v ârstă) sau umplere capilară
defectuoasă (timp de reumplere capilară
peste 3 secunde), la un pacient cu sepsis
sever, care nu prezintă semne de
ameliorare ulterior admini strării de fluide
pe cale parenterală și care necesită
administrarea de substanțe vasoactive
administrarea de cant ități „uriașe" de
fluide, î n bol usuri intravenoase succesive.

Tabelul 1. Terminologia pediatrică pentru Sindromul de Răspun s Inflamator Sistemic

7

II.2. Fiziopatologia șocului
Are la bază scăderea aportului d e O₂ și principii nutritive, ne -evacuarea completă a
produșilor de metabolism care determină, ȋn condiții de hipoxie, eliminarea de m ediatori chimici
vaso-activi și suferi nță ce lulară cu acumularea de acizi ( lactic, piruvic), produși ai
metabolismului anaerob.
Un studiu la care s e poate ajunge prin non -intervenție este Insuficiența Multiplă de Organ –
MULTIS ISTEM ORGAN FAILURE (M.S.O.F), c olaps cardio -vascular, și ȋn final la exitus.
Șocul este o mare Urgență ȋn Pediatrie. [27]

II.3. Etiologia șocului septic
În cadrul șocului septic pot fi implicați o multitudine de ag enți patog ni. Printre agenții
patogeni cei mai frecvenți ȋntâlniți sunt:
⎯ Bacterii;
⎯ Fungi;
⎯ Micoplasme;
⎯ Ricketsii;
⎯ Virusuri. [30]

II.4. Simptom atologie
Î n cadrul șocului septic se ȋntâlnesc sem ne generale ale șoculu i, semne gastrointestinale,
semne ale vasodilatației periferice și semne cutanate.
Semnele generale sunt reprezentate de:
⎯ tahicardie ;
⎯ tahipnee;

8
⎯ hipotensiune arterială ;
⎯ alterarea statusului mental;
⎯ oliguria; [30]
Semnele gastrointestinale sunt reprezentate de:
⎯ Greață ;
⎯ Vărsături ;
⎯ Diaree ;
⎯ Ileus;
⎯ Icter colestatic .
Semne ale vasodilatației periferice: extremități calde , amplitudine mare a undei de puls,
timp de umplere capilar ă normală , vene periferice pline ;
Semne cutanate: leziuni hemoragice, celulită , pustule, bule.[30]

II.5. Diagnostic pozitiv
Diagnosticul definitiv necesită izolarea microorganismelor din sâ nge sau dintr -un loc al
infecției (realizarea de hemoculturi ). Pentru stabilirea diagnosticului pot fi de ajutor culturi
prelevate din leziunile cutanate infectate .[30]

II.6. Diagnostic diferențial în etapele inițiale ale tratamenului bolnavilor cu șoc septic
Diagnosticul diferențial inițial al sepsisului vizează cauze noninfecțioase de hiper – sau
hipotermie, de t ahicardie, de tahipnee, de sind rom inflamator biologic.
Cauze non -infecț ioase de hipertermie: medicamente, toxine (salicilați, cocaină), criza
tireotoxică, sindromul neuroleptic malign (în administrarea unor doze mari de neuroleptice, cum

9
ar fi: haloperid ol, levomepromazin, majeptil, fluanxol), leziuni hipotalamice (post -traumatic, de
cauză vasculară), insolație. [32,33]
Diagnosticul diferențial al insuficienței multi -organi ce (MSOF = multiple systems &
organ failure, MOD = multiple organ dysfunction) incl ude: pancreatita, politraumatismele,
vasculitele sistemice, insolația, efectele adverse apărute ca urmare a administrării unor
medicamente, contactul cu unele toxine (veninuri de șarpe, ciuperci otrăvitoare).
Diagnosticul diferenț ial al șocului are î n ved ere o serie de afecțiuni care produc
hipotensiune și acidoză: tamponada pericardică, embolia pulmonară masivă, pierderea unor mari
cantități de sânge, deshidratarea severă (peste 10%), diverse intoxicații, supradozele de droguri,
insuficiența suprarenalian ă, anafilaxia, acido -cetoza diabetică.
Deoarece în momentele inițiale ale evaluării bolnavului este foarte dificil de făcut
diferența între cauze infecțioase și cauze non -infecțioase este prudent să se recolteze, la internare
și hemocultură, și apoi să fi e administrate antibiotice cu spectru larg (acestea pot fi î ntrerupte
dacă vor sosi culturi sterile). [33,35]
II.7. Investigații
La toți bolnavii cu șoc septic se recoltează o serie de analize numite generic „ba teria
septică" (septic workup):
— Hemogramă completă (cu for mulă leucocitară și trombocite);
— Teste de coagulare;
— Gaze arteriale (microme toda ASTRUP);
— Examen sumar de urină;
—Teste biochimice (probe de retenție azotată: uree, creatinină, transaminaze, ionogramă,
proteinemie cu electroforeză, lactat seric);
— EKG;
— Radiografie toracică;

10
— Culturi: hemoculturi, culturi din spută, urină, L CR, fecale . [25,26,37]
După stabilizarea inițială a bol navului se continuă investigații le pentru localizarea
focarului infecțios. Se f ac explorări imagistice prin ec ografie abdominală, cardiacă, pelvică,
transfontanelară (la nou -născut, s ugar) computer -tomografie (CT torace, abdomen, craniu).
Î n cazul depistării unui focar infecțios se va încerca, în măsura posibilului, obținerea unui
aspirat prin p uncționarea colecției respective (t rebuie ținut cont de riscul procedurii, uneori fiind
mai prudentă temporizarea manevrelor de drenaj). [38,40]

II.8. Tratament
Modalitățile terapeutice ȋn șocul septic sunt:
1. Tratamentul empiric cu antibiotice.
2. Tratamentul de resuscitare volemică.
3. Tratamentul hipoxemiei.
4. Tratamentul cu vasopresoare/inotropi.
5. Tratamentul tulburărilor de coagulare.
6. Tratamentul cu bicarbonat de sodiu.
7. Tratamentul cu steroizi.
8. Perspective terapeutice și ter apii experimentale. [40,41,42]

1. Tratamentu l/ empiric cu antibiotice
Are ȋn vedere localizarea inițială a focarului infecțios. Astfel, în literatură sunt sugerate mai
multe scheme care țin cont de sursa infecției:

11
• În șocul septic fără focare evident se administrează penicil ină/ cefalosporină
antipseudomonazică (piperaciclină/ceftazimid) + aminoglicozid sau fluorochinolonă. Asocierea
de mai sus poate fi ȋ nlocuită cu imipene m. În cazul ȋ n care ar intra ȋn discuție o infecție cu
anaerobi, se adaugă metronidazol intravenos. [9,16, 20]
Dacă bolnavul are catetere venoase drept posibilă sursă a sepsisului, trebuie luat ȋn
discuție, ca agent etiologic , stafilococul auriu; deoarece ȋ n infecțiile dob ândite ȋn spita l sunt citate
frecvente cazuri de meticilinorezistență (MRSA — methicilin – resistant Staphilococcus aureus )
este recomandată asocierea .
• În cazurile cu pneumonie dobândită în comunitate (acasă) se vor administra
cefalosporină de ge nerația a II-a/a III -a plus macrolid sau chinolonă. Alternativă la cefalosporine
sunt antibioticele β-lactamice + inhibitori de β-lactamază [ de exemplu: augumentin (amoxicilină
+ clavulanat), unasyn (ampicilină + sulbactam), tazocin (piperacilină + tazobactam)].
• La paci enții care dezvoltă șoc septic ȋ n cursul unei pneumonii ce apare pe fondul
ventilației mecanice se va aplica sche me de la șocul infecțios cu focar nedeterminat.
• La pacienții cu infecții intraabdominale se recomandă: ampicilină + metronidazol +
aztreonam sau aminoglicozid; sau ampicilină/sulbactam + aminoglicozid; sau
ticarcilină/clavulanat , sau imipenem sau piperaciclină/ tazobactam + aminoglicozid.
• La pacienții cu urosepsis se recomandă: cefalosporină de generația III-a sau
fluorochinolonă , dacă este suspectat piocianicul drept agent etiologic se vor asocia chinolona cu
cefalosporina sau una din ele cu aztreonam.
• La pacienții cu sepsis în cadrul unor infecții cutanate (celulită, abcese) se vor administra
cefazolină + nafcilină (sau oxac ilină). Vancomicina va fi folosită în cazurile cu MRSA
(Methicillin -resistent Staphylococcus aureus) . La pacienții cu fasceit ă necrozantă se recomandă
ampicilină/sulbactam sau ticarcilină/clavulant, sau piperacilină + aminoglicozid + clindamicină
sau imipe nem.
• La pacienții imunocompromiși cu infecții grave se va utiliza schema de la cei cu focar
neidentificat + antifungic sistemic ( Amfotericină B sau fluconazol). [9,16, 20]

12

2. Tratamentul de resuscitare volemică
Prima măsură terapeutică ce vizează combaterea hipoperfuziei tisulare — ce este
caracteristică șocului setic — o constituie administrarea de fluide („volum -terapia").
Cristaloizii (serul fiziologic, Ringer lactatul ) sunt considerați, de către cei mai mulți
practicieni, drept aleger ea optimă (pot fi ușor folosiți, sunt ieftini, sunt la îndemână la nivelul
oricărei unități medicale). [9]

Figur a 1.Algoritmul terapiei hemodinamice ȋn șocul septic la copil
Sursă:
http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2005/23%20Terapia%20de%20urgenta%20in%20soc
ul%20septic%20la%20copil.pdf (Accesat ȋn data de: 10 Ianuarie 2018

13

Ar putea fi folosite și soluțiile de col oizi (albumină, plasmă proaspătă congelată, sânge
integral sau masă eritrocitară), dar utilizarea acestora este limitată (în special datorită costului
ridicat) la cazuri deosebite: bolnav i cu edeme generalizate și cu niveluri de albumină sub 2 g/dl
(albumină), bolnavi cu sângerări masive (plasmă , sâ nge). Fluidele sunt adminis trate ca „bolusuri"
î ntr-o cantitate de 20 ml/kg. [6,8,9]
După fiecare bolus se reevaluează bolnavul: dacă persistă hipotensiunea arterială și dacă
nu apare nici o ameliorare în ceea ce privește perfuzia tisulară, se va repeta bolusul de fluide. În
șocul septic, spre deosebire de alte forme de șoc, nevoile de fluide în faza inițială a resuscitării
volemice sunt foarte m ari. [9]
Studii recente confirmă importanța administrării rapide a unor volume „uriașe" de fluid în
timp scurt.
Corwin descri e un lot de copii cu șoc septic analizâ nd volumele de fluid e primite de
supravieț uitori față de cei care au decedat, constată că în prima oră de resuscitare supraviețuitorii
au primit î n medie 42 ml/kg, iar cei care au decedat doar 23 ml/kg. Foarte i mportant pare a fi și
ritmul de administrare, deoarece, la același lot de copii s -a observat că în primele 6 ore de
resuscitare, volume le de fluide administrat e au fost aproape egale la cele 2 loturi de copii 120
ml/kg în 6 ore), singura diferență fiind administrarea mult mai mare de fluide în prima oră la cei
care au supraviețuit. [6,8,9]
În concluzie, la copiii cu șoc septic decompensat se vor administra cel puțin 60 ml /kg (in
cazurile ȋ n care este necesar; chiar și 100 m l/kg) de soluții de cristaloizi ȋ n prima oră de
resuscitare. [6,8,9]
3. Tratamentul hipoxemiei
Scopul resuscitării în șocul septic îl constituie ameliorarea perfuziei tisulare și a
oxigenării tisulare. Nu există tehnici unanim recunoscute de evalua re a hipoxiei tisul are. Sunt
folosiți următorii parametri: starea de conștiență, diureza, semnele vita le.

14
Oxigenul, umidificat și ȋncălzit, se va administra cu un debit adecvat variantei tehnice
folosite („prongs"uri nazale: 0,5 -4 l/m in, cort cefalic 6 -15 1/min ). Uneori, nu este posibilă
menținerea unei căi aeriene permeabile, astfel î ncâ t bolnavul trebui e intubat. Se folosesc
următoarele formule pentru evaluarea dimensiunilor:
A. Diametrul sondei (intern) = vâ rsta (măsurată în ani)/ 4 + 4 (ȋ n unele cazuri de mare urgență se
poate estima că diametrul extern al sondei endotraheale este egal cu cel al deget ului V de la mână
(degetul mic);
B. Adâncimea de inserț ie a sondei = vârsta (în ani)/ 2 + 12 cm (la copii cu vârstă peste 2 ani); altă
formulă este: diametrul intern al sondei x 3 (exprimat ȋ n centimetri).
Obiectivul resuscitării este ameliorarea valoril or homeostatice.
Următoarele valori par rezonabile î n șocul septic:
-diureză de mi nimum 0,75 ml/kg/oră;
-TA medie de 60 -65 mmHg. [9]
4. Tratamentul cu inotropi
Î n cazurile î n care eforturile de optimizare ale perfuziei periferice, cu ajutorul bolusurilor
repetate de fluide (cristaloizi sau coloizi), nu dau rezultate, se vor utiliza agenți inotropi .
Folosind „reg ula lui 6" rezultă cantitatea (ȋ n mil igrame) de agenți inotropi necesară pentru a
obține diluțiile ce vor fi folosite pentru administrare, ca perfuzie continuă, cu ajutorul unui
injectomat. [11,12,13,14]
Pentru dopamină și dobutamină se folosește „regula lui 6” , iar pentru izoproterenol și
adrenalină „regul a lui 0,6” . Adică: 6 (respectiv 0,6 pentru adrenalină și izoproterenol) x greutatea
(în kilograme) = cantitatea de substanță (în miligrame) care se adaugă la un volum de fluid, astfe l
încât să rezulte 100 ml de sol ție. Dacă această soluție va fi administrată cu injectomatul la un
ritm de 1 ml/oră, atunci pacientul va primi 1 (respectiv 0,1) micrograme/kg/minut.
Exemplu : un sugar de 8 kilograme la care se montează o perfuzie cu adrenalină. Va fi
nevoide de 0,6 x 8 kg = 4,8 mg de adrenalină. Această cantitate se regăsește în 4,8 ml de

15
adrenalină soluție 1/1000 (direct din fiolă; 1 ml= 1 mg) . Adăugăm 95,2 ml ser fiziologic și
obținem o cantitate de 100 ml de soluți e. [11,12,13,14]
Aceasta va fi administrată cu ajutorul unui injectomat. Dacă ritmul folosit este de 1 ml /oră,
atunci copilul va primi 0,1 micrograme/kg/minut. Pentru a crește doza, putem crește ritmul (3
mVoră = 0,3 micrograme/kg/min).
Î n cazurile î n care nu dispunem de o cantitate suficient de mare de substanță activă
(dopamină) pentru a obține soluția rezultată din „regula lui 6" se poate folosi un factor de corecție
de 3 sau de 5 sau 10 , adică vom scădea cantitatea de substanță activă re zultată din ,,regula lui 6"
cu un factor de 3 sau 5 sau 10 și vom crește ritmul de administr are al perfuziei de același număr
de ori (3 sau 5 sau 10 ori). [11,12,13,14]
Alți autori recomandă diminuarea, cu același factor, atât a cantității de substanță activă,
cât și a solventului și păstrarea ritmului de 1 ml/ oră, corespunzător pentru o cantit ate de 1
microgram/kg/min (se pare că această u ltimă modalitate este mai simpl ă de folosit în secțiile
aglomerate, unde asistentele au de -a face cu multiple per fuzii în același timp; păstrând aceleași
ritmuri de injectare la mulți pacienți, scade riscul de eroare). [9]
Dintre copiii care nu răspund la administrarea de fluide, 58% au index cardiac scăzut și
rezistență vasculară sistemică crescută. Spre deosebire de adulți, unde marea majoritate a
cazurilor de șoc septic evoluează cu index cardiac crescut și cu rezistență vasculară scăzută, la
copil doar 20% din cazuri î mbr acă acest aspect hemodinamic . [9]
5. Tulburări de coagulare în sepsis
În sepsis există multiple anomalii ce produc sângerare sau hipercoagulare: disfuncția
endotelială, activarea excesivă a factorilor procoagulanți, trombocitopenia, inhibiția fibrinoliz ei,
trombozele la nivelul micro circu lației, c oagularea intravasculară disemi nată (descrisă la 7 -50%
din copiii cu șoc septic).
La bolnavii cu insuficiență mu ltiorganică (MOF) sunt detectate scăderi importante ale
AT3 (antitrombina III) și ale proteinei C.

16
Opțiunile terapeutice cuprind:
-administrarea de vitamina K;
-plasmă proaspătă congelată;
-masă tromboci tară;
– transfuzie de sânge integral sau de masă eritroci tară;
-administrarea de acid epsilon -aminocaproic.
Rolul t ratamentului substitutiv cu AT3 (antitrombina III) și proteină C este încă un subiect
controversat. [25]
6. Tratamentul cu bicarbonate
De m ulți ani, administrarea bicarbo natului a fost considerată ca făcând parte din
mijloacele terapeutice „standard" în șocul septic. Administrarea de bicarbonat se face calculând
doza necesară cu formula: mEq de bicarbonat = BE x 0,3 x greutatea (în kilograme) cifra obțin ută
reprezintă numărul de mililitri din soluția molară de NaHCO3 (sol. 84‰) .
În situațiile în care bolnavul are hipercapnie (sau normocapnie, dar nu v entilează eficace),
bicarbonatul este contraindicat , deoarece va duce la creșterea nivelurilor de dioxid de carbon
circulant și, prin intermediul acestuia, va apărea edem cerebral acut (cu potențial letal la acești
pacienți instabili hemodinamic). [25]
Bicarbonatul de sodiu este ȋ ncă indicat în cele mai multe lucrări ce au în vedere
tratamentul acidozei metabolice, deși există numeroase controverse în ceea ce privește riscur ile și
beneficiile acestuia.
Argumentele, citate în literatură, ȋ n favoarea administrării bicarbonatului sun t:
administrarea acestuia duce l a creșterea pH -ului din sâ n gele circulant; creșterea pH -ului
ameliorează funcția cardiovasculară în șoc; efectele nocive ale bicarbonatului sunt minore pr in
comparație cu beneficiile . [25]

17
Aceste argumente pleacă de la presupunerea, simplistă, că pH -ul sângelui arterial reflectă
cu acuratețe pH -ul de la nivel celular. Există multiple studii ce confirmă că administrarea de
bicarbonat l a pacientul cu acidoză metabolică duce la scăderea pH -ului intracelular la nivelul
limfocitelor, eritrocitelor, hepatocitelor, fibrelor musculare și SNC (sistemului nervos central) .
Acest fenomen are loc datorită faptului că dioxidul de carbon (rezultat ca urmare a reacției dintre
bicarbo nat și acid ) poa te trece foarte ușor membranele celulare, iar bicarbonatul mult mai greu,
astfel scăzând pH -ul intracel ular. În opinia majorității specialiștilor, pH -ul mitocondrial (deoarece
la acest nivel au loc procese cruciale privind producția de ene rgie) este chiar mai imp ortant decâ t
cel citoplasmatic.
Bonventre și Cheung descriu un experiment (pe hepatocite de șobolan) în care sc ăderea
pH-ului extracelular de l a 7,4 la 6,9 nu a modificat pH -ul mitocondrial. Tot studii animale privind
acidoza metabolică din șocul septic au dovedit că administrarea de bicarbonat poate să nu
modifice pH -ul arterial, ba chiar să -l scadă . [25]
La om există studii ce confirmă același aspec t: Cooper și colab. Arată o creștere
nesemnificativă a pH -ului cu 0,05 unități, după perfuzia rapidă de 1 mmol/ kg de bicarbonat la
pacienți cu acidoză lactică, ventilați mecanic. Presupusul efect be nefic al bicarbonatului asupra
hemodinamicii la bolnavii cu șoc septic și acidoză metabolică a fost total infirmat, atât de studiile
animale, cât și de testele clinice la om. [25]
Astfel, datele actuale de literatură susțin că ulterior administr ării de bic arbonat, volumul
cardiac rămâne nemodificat sau scade , fluxul sanguin hepatic scade, contractilitatea ventriculului
drept scade, contractilitatea ventriculului stâng rămâne nemodificată. Chiar și în condiții de
acidoză severă, fragmente de miocard (obținut e în urma unor operații pe cord) nu prezintă o
scădere semn ificativă a contractilității .
În mod paradoxal, acidoza poate avea efecte protectoare la bolnavii critici — hepatocitele
izolate expuse la anoxie sau hipoxie chimică sunt protejate de acidoză, deoarece corecția pH -ului
duce l a accelerarea semnificativă a procesului de moarte celulară; acidoza, în cursul reperfuziei,
limitează dimensiunile infarctului miocardic. [25]
Dintre efectele negative ale bicarbonatului ar fi de citat: retenția hidrică (prin
supraîncărcare cu sodiu), creșterea presiunii intracraniene (prin hipertonie și prin hipercapnie

18
secundară), scăderea presiunii parțiale de oxigen (prin creșterea afinității hemoglobinei pentru
oxigen ca urmare a i nteracțiunii cu 2,3 -difosfoglice ratul), s căderea concentrației de calciu ionic
seric (la pacienți cu valori anterior norma le de la 0,95 Ia 0,87 mmol /1), creșterea concentrațiilor
serice de lactat e. Î n cazurile severe de acid oză metabolică apărute în sepsis sau intoxicații severe
există concomiten t și hipoxemie, hipoperfuzie tisulară, endotoxemie, radicali liberi circulanți,
astfel î ncâ t definirea cl ară a rolului nociv al unui pH scăzut este dificilă. În consecință,
administrarea de bicarbonat la bolnavii cu sepsis aflați în stare „critică", în spe cial î n etapele
inițiale ale resur scitării este contraindicat ă. [25]
7. Tratamentul cu steroizi ȋn șocul septic
Deși steroizii au fost în trecut folosiți pe scară largă în tratamentul șocului septic, datele
actuale nu confirmă rolul benefic al acestora, c hiar și în doze foarte mari . Există date ce
obiectivează chiar o agravare a prognosticului la bolnavii cu șoc și niveluri crescute de creatinină
serică, care au primit doze mari de steroizi.
Folosirea steroizilor poate avea efect benefic doar la bolnavii cu șoc ce au nevoie pe o
lungă durată de medicație vasopresoare, cu mențiunea că se folosesc doze medii de steroizi și
abia î n fazele ulter ioare resuscitării inițiale. [25]

19

II. PARTE PERSONALĂ

20

III.1. ARGUMENT

Sepsisul neonatal reprezintă o cauză importantă de morbiditate ȋn rândul copii lor, și mai
frecvent la grupa d e vârstă 0 -5 ani.
Lucrarea de față este structurată în două părți , o parte teoretică și o parte specială care
expune rezultatele studi ului clinico -statistic efectuat , studiul finalizâ nd u-se cu concluziile
personale.

21

II.2. IPOTEZE DE LUCRU

1. Sepsisul neonatal este considerat a fi o cauză importantă de morbiditate la nou născuți.
2. Î n majoritatea cazurilor, este mai frecvent ă la pacienții de sex masculin.
3. Este mai frecventă la grupa de vârstă 0 -5 ani.
4. Cele mai frecvente microorganisme implicate ȋn apariția șocului septic sunt:
Staphylococcus aureus , Stafilococ coagulazo negativ , Streptococcus pneumoniae , și
Streptococcus pyog enes.

22

III.3. OBIECTIVE

Scopul acestei lucrări este de a studia incidența sepsisului neonatal ȋn cadrul Spitalului
Clinic de Pediatrie Brașov, pr ecum și analiza corelaț iilor clinice și paraclinice ȋn evoluția
sepsisului neonatal.

Obiecti vele lucrării:
1. Identificarea subiecților cu șoc septic ;
2. Analizarea lotului de studiu î n vederea stabilirii parametrilor specifici bolii
raportați la situația locală (incidență, vârst ă, mediul de proveniență, motivele internării,
repartiția pe sexe, diagnos ticul la internare, antecedentele personale si heredoco laterale,
debutul bolii );
3. Analiza investigațiilor de laborator.

23

III.4. MATERIAL ȘI METODĂ

Pentru elaborarea lucrării de licență m -am adresat Spitalul ui Cinic de Pediatrie Brașov ,
unde mi-a fost pus la dispoziție tot sprijinul profesional necesar.
În lotul de studiu au fost incluși 115 pacienți diagnosticați cu șoc septic în perioada
01.01.201 2-31.12.2017 datele fiind obținute retrospectiv prin studiul foilor de observație.
Lucrarea î nd eplinește reglementările etice din domeniul cercetării științifice și a primit
avizul Consiliului Etic al Spitalului Cinic de Pediatrie Brașov.
Protocolul și metodologia studiului au fost concepute după aprofundarea normelor
legislative din domeniile cercetarii științifice, drepturilor generale ale omului și a drepturil or
particulare ale pacientului.
Criteriile de includere au fost :
➢ Pacienții diagnosticati cu șoc septic î n intervalul de timp precizat;
➢ Pacienții cu vârsta cuprinsă între 0 -28 zile .
Crite rii de excludere :
➢ Pacienții diagnosticați cu alte afecțiuni.
Au fost urmăriți și prelucrați statistic spre interpretare următorii parametri:
➢ vârsta și genul pacienților;
➢ mediul de proveniență;
➢ examene paraclinice și de laborator;
➢ tratament;
➢ etiologia șocului;

24
➢ starea pacientului la externare.
Prelucrarea statistică a datelor a fost realizată cu programul MICROSOFT EXCEL,
împreună cu suita XLSTAT pentru MS Exc el

III.5. REZULTATE
1. Repartiția cazurilor de șoc septic
În lotul de studiu au fost incluși 115 pacienți diagnosticați cu sepsis neonatal distribuția
cronologic ă a cazurilor fiind redat ă în tabelul de mai jos.

Anul Frecvența cazurilor Procentaj
2012 35 31%
2013 20 17%
2014 8 7%
2015 13 11%
2016 18 16%
2017 21 18%
Total 115 100%

Tabel II. Distribuția cronologică a cazurilo
Pentru anul 2017 s -au ȋnre gistrat cu 3 cazuri mai mult faț ă de anul precedent, respectiv
21 de cazuri, acestea reprezentâ nd un procentaj de 18 %.

25

Fig 2. Distribuția cronologică a cazurilor

2. Repartiția cazurilor în funcție de sex
Repartiția pe sexe a numarului de copii diagnosticați cu șoc septic a scos în evidenț ă 54
cazuri pentru sexul feminin (47 %) și 61 cazuri pentru sexul masculin ( 53 %).
Datele obținute confirm ă literatura de specialitate conform c ăreia sepsisul neonatal sunt
mai frecvente pentru sexul masculin.
Sex Număr cazuri de pacienți Procent
Masculin 61 53.0%
Feminin 54 47.0%
Total 115 100%

Tabel III . Distribuția cazurilor în funcție de sex 31%
17%
7%11%16%18%
2012
2013
2014
2015
2016
2017

26

Fig 3. Repartiția cazurilor în funcție de sex

3. Repartiția cazurilor în funcție de mediul de provenienț ă
În funcție de mediul de proveniență se concluzionează: copiii din mediul rural internaț i cu
diagnosticul de șoc septic sunt în număr aproape dublu faț ă de cei din mediul urban . Pentru
mediul rural au fost identificate 7 4 de cazuri (64%) î n intervalul 201 2-2017 , comparativ cu
mediul urban unde s -au înregistrat doar 41 de cazuri (36 %) pentru același diagnostic și pentru
aceiași perioadă de timp.

Mediu de
provenienț ă Număr de cazuri Procentaj
Urban 74 64%
Rural 41 36%

Tabel IV. Repartiția cazurilor în funcție de mediul de provenienț ă 53%47% Masculin
Feminin

27

Fig 4.Repartiția cazurilor în funcție de mediul de proveniență

4. Repartiția cazurilor în funcție de grupa de vârstă
Î n lotul studiat, vâ rsta paci enților a fost cuprinsă între 0 -28 zile, cu o medie a vâ rstelor de
14 zile și o deviație standard de 4.37.

Număr cazuri Vâ rsta minim ă Vâ rsta maxim ă Media vâ rstelor
115 0 zile 28 zile 14 zile

Tabel V. Vârsta minimă/maximă pentru pacienții incluși în lot
64%36%
Urban
Rural

28
Cele mai multe cazuri s -au î nregistrat î ntre 10 -14 zile , cu un număr de 38 (33%) de cazuri,
urmate de :
⎯ 24 (21%) de cazuri cu vâ rsta peste 14 zile;
⎯ 20 (17% ) de cazuri î ntre 1 -4 zile;
⎯ 17(15%) cazuri î ntre 5 -9 zile.
⎯ cele mai puține cazuri s -au înregistrat pentru grupa de vâ rst ă 0-1 zi (16 cazuri –
14%).

Fig 5. Repartiția cazurilor în funcție de grupa de vârstă

Grupa de vârstă Număr de cazuri Procentaj
ȋntre 0-1zi 16 14%
ȋntre 1-4zile 20 17%
ȋntre 5-9zile 17 15%
ȋntre 10-14zile 38 33%
>14 zile 24 21%

Tabel VI. Repartiția cazurilor în funcție de grupa de vârstă 14%
17%
15%33%21%intre0-1zi
intre1-4zile
intre5-9zile
intre10-14zile
>14 zile

29

5. Repartiția procentuală lunară a cazurilor
În tabelul de mai jos se poate observa distribuția pe luni a cazurilor de sepsis neonatal . Î n
lunile martie, octombrie și septembrie s -au î nregis trat cele mai numeroase cazuri.

Luna Număr de cazuri Procentaj
Ianuarie 6
5%
Februarie 10
9%
Martie 18
16%
Aprilie 11
10%
Mai 6
5%
Iunie 5
4%
Iulie 9
8%
August 9
8%
Septembrie 12
10%
Octombrie 16
14%
Noiembrie 8
7%
Decembrie 5
4%

30
Tabel VII. Repartiția procentuală lunară a cazurilor

Fig 6.Repartiția procentuală lunară a cazurilor

Repartiția anuală și trimestrială a cazurilor de șoc septic î n perioada 201 2-2017 este
următoarea: trimestrul I -30% ; trimestrul II – 17%; trimestrul III -23% ; trimestrul IV -30%. 5%
9%
16%
10%
5%
4% 8%8%10%14%7%4%
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

31

Fig 7.Repartiția trimestrială a cazurilor de șoc septic

6. Repartiția cazurilor în funcție de principalele semne și simptome

Dintre principalele sem ne și simptome la debut cele mai frecvente au fost fe bra și
vărsături le ȋn procent de 22%, urmată de afecțiunile respiratorii ( t use-21%, dispnee -12%,
obstr ucție nazală -18%).

30%
17%23%30%
trimestrul I
trimestrul II
trimestrul III
trimestrul IV

32
Simptomatologie Număr de cazuri Procentaj
Ferbă și vărsături 31 22%
Dispnee 21 12%
Tuse 35 21%
Obstructie nazală 31 18%
Scaune diareice 12 7%
Cianoză 12 7%
Hipotermie 4 2%
Colici abdominale 1 1%
Convulsii 3 2%
Hemoragie 1 1%
Scădere ponderală 12 7%

Tabel VII. Repartiția cazurilor în funcție de principalele semne și simptome

Fig 8. Repartiția cazur ilor în funcție de principalele semne și simptome Ferbă și vărsături
22%
Dispnee
12%
Tuse
21%Obstructie nazală
18%Scaune diareice
7%Cianoză
7%Hipotermie
2%Colici abdominale
1%Convulsii
2%Hemoragie
1%Scădere ponderală
7%

33
7. Repartiția cazurilor în funcție de etiologia sepsisului neonatal

Etiologia sepsisului a fost identificată ȋn 67 de cazuri (58%), restul cazurilor 48
rămânând cu etiologie neprecizată ( 42%).

Etiologia sepsisului Număr de cazuri Procentaj
Precizată 67 58%
Neprecizată 48 42%

Tabel IX. Repartiția cazurilor în funcție de etiologia sepsisului neonatal

Fig 9. Repartiția cazurilor în funcție de etiologia sepsisului neonatal
58%42%
Precizată
Neprecizată

34
8. Repartiția cazurilor în funcție de microorganismele implicate ȋn sepsisul
neonatal

Analizâ nd cazu rile ȋn funcție de etiologia mi croorganismelor impli cate s -a indentificat
prezența Stafi lococului auriu ȋn marea majoritate a cazurilor (62%).
Număr de cazuri Procentaj
Stafilococ auriu 71 62%
Escheri chia coli 21 18%
Candida albicans 9 8%
Haemophilus influen zae 6 5%
Streptococ beta hemolItic
grup B 4
4%
Enterococ 4 3%

Tabel X. Repartiția cazurilor în funcție de microorganismele implicate ȋn sepsisul neonatal

Fig 10. Repartiția cazurilor în funcție de microorganismele implicate ȋn sepsisul neonatal Stafilococ auriu
62%Escherichia coli
18%Candida albicans
8%Haemophilus
influenzae
5%Streptococ beta
hemolitic grup B
4%Enterococ
3%

35

9. Aspecte paraclinice
Analiza culturilor la copii cu sepsis a fost pozitivă pentru 74 de cazuri, cele mai
frecvente cultur e fiind din secrețiile ombilical e (60%) .

Cultură Număr de cazuri Procentaj
Hemocultură 21 18%
Urocultură 8 7%
Culturi din LCR 3 3%
Culturi din bontul ombilical 10 9%
Culturi din secrețiile
ombilicale 69
60%
Culturi din secrețiile laringo –
traheale 4
3%

Tabel XI. Tipuri de culturi pozitive identificate la copii cu sepsis

Fig 11. Tipuri de culturi pozitive identificate la copii cu sepsis 18%
7%
3%
9%60%3%
Hemocultură
Urocultură
Culturi din LCR
Culturi din bontul ombilical
Culturi din secrețiile ombilicale
Culturi din secrețiile laringo-
traheale

36

10. Repartiția cazurilor în funcție de prezența/ absența anemiei

Din cei 115 de nou nă scuți internați cu sepsis s -au identificat 62 de cazuri cu anemie
(54%) , restul cazurilor prezentâ nd valori normale ale hemoglobinei (46%) .

Anemie Număr de cazuri Procentaj
Anemie prezentă 62 54%
Anemie absentă 53 46%
Total cazuri 115 100%

Tabel XII. Repartiția cazurilor în funcție de prezența/ absența anemiei

Fig 12. Repartiția cazurilor în func ție de prezența/ absența anemiei Anemie prezentă
54%Anemie absentă
46%

37
11. Repartiția cazurilor în funcție de numărul de trombocite

Analizând cazurile ȋn funcție de valorile trombocitelor s -au constatat următoarele aspecte:
⎯ Trombocitoza a fost prezentă pentru 56 de cazuri și a reprezentat un procentaj de 49 %;
⎯ Trombocitopenia a fost prezentă pentru 41 de cazuri și a reprezentat un procentaj de 35%;
⎯ Trombocitele au fost ȋn limite normale pentru 18 cazuri și au reprezentat un procentaj de
16%.
⎯

Fig 13. Repartiția cazurilor în funcție de numărul de trombocite

12. Repartiția cazurilor în funcție de numărul de leucocite
Analizând cazurile ȋn funcție de valorile leucocitelor s-au constatat următoarele aspecte:
⎯ leucocitoza a fost prezentă pentru 78 de cazuri și a reprezentat un procentaj de 68 %;
⎯ leucopenia a fost prezentă pentru 7 cazuri și a reprezentat un procentaj de 6%;
⎯ leucocitele au fost ȋn limite normale pentru 30 cazuri și au reprezentat un procentaj de
26%. trombocitoza
49%
trombocitopenie
35%trombocite cu
valori normale
16%

38

Fig 14. Repartiția cazurilor în funcție de numărul de leucocite

13. Repartiția cazuril or în funcție de modificările VSH la nou născuții cu sepsis

Analizâ nd VSH -ul copiilor cu sepsis neonatal s -au constatat următoarele aspecte:
⎯ VSH -ul mărit a fost prezent pentru 71 de cazuri și a reprezentat un procentaj de 62%;
⎯ VSH-ul ȋn limite normale pentru 44 de cazuri și a reprezentat un procentaj de 38%.

leucocitoza
68%leucopenie
6%leucocite in limite
normale
26%

39

Fig 15. Repartiția cazuril or în funcție de modificările VSH la nou născuții cu sepsis

14. Repartiția cazurilor în funcție de modificările PCR la nou născuții cu sepsis
Valoarea proteinei C reactive s -a ȋnregistat a fi mărită ȋn 62 de cazuri (%). Pentru restul cazurilo r
(54%) valoarea PCR s -a situat ȋn limite normale (46%).

Fig 16. Repartiția cazurilor în funcție de modificările PCR la nou născuții cu sepsis VSH-ul mărit
62%VSH-ul ȋn limite
normale
38%
PCR valori
normale
46%PCR valori
crescute
54%

40
15. Repartiția cazurilor în funcție de tratamentul antibiotic
Principalele preparate antibiotice utilizate au fost următoarele:
⎯ Axetine – 37 cazuri, 32%;
⎯ Gentamicină -31 cazuri, 27%;
⎯ Ceftria xonă -28 cazuri, 24%;
⎯ Oxacilină – 19 cazuri, 17%.
Î n cele mai multe cazuri, aceste medicamente au fost utilizate î n asocie re, pentru efectul lor
sinergic.

Fig 17. Repartiția cazurilor în funcție de tratamentul antibiotic

Pentru lotul analizat nu s -au ȋnregistrat cazuri rezistente la antibioticele administrate.

0510152025303540
Axetine
Gentamicină
Ceftriaxonă
OxacilinăAxetine , 37
Gentamicină , 31
Ceftriaxonă , 28
Oxacilină , 19

41

III.6. DISCUȚII

Incidența sepsisului neonatal variază de la 7.113 la 3817 la 1000 de născuți vii din Asia,
de la 6.519 până la 2315 la 1000 de născuți vii din Africa și de la 3.59 la 8.910 la 1000 de născuți
vii din America de Sud și din Caraibe.
Prin comparație, ratele raportate de Statele Unite și Austra lia variază de la 1,5 la 3,5 la
1000 pentru sepsis precoce și până la 6 la 1000 nașteri vii pentru sepsis tardiv , î n total de 6 -9 la
1000 pentru sepsis ul neonatal.
Agenții patogeni cel mai adesea implicați în sepsisul neonatal în țările în curs de
dezvoltare diferă de cele observate în țările dezvoltate. În general, organismele gram negative
sunt mai frecvente și sunt reprezentate în principal de Klebsiella, Escherichia coli, Pseudomonas
și Salmone lla.
Din organismele gram pozitive, Staphylococcus aureus , Stafilococ coagulazo negativ ,
Streptococcus pneumoniae , și Streptococcus pyogenes sunt cel mai frecvent izolați.
Infecția cu streptococ grup B este, în general, rară. În majoritatea studiilor africane,
incidența este scăzută, cu excepția Africii de Sud. În Asia este de asemenea raportată a fi extr em
de rară. În America de Sud incidența este comparabilă cu Occidentul .
Comparând datele din literatura de specialitate cu cele obținute ȋn acest studiu s-a
constata prezența Staficolcocului auriu ȋn marea majoritate a cazurilor (62%).
Nu se cunoaște dacă aceste diferențe reflectă diferențele adevărate ale agenților patoge ni
din întreaga lume, o tranziție epidemiologică în unele țări sau dacă reflectă o prejudecată
epidemiologică legată de faptul că majoritatea copiilor cu sepsis precoce mor la domiciliu în timp
util la unitățile medicale specializate.
Rezistența la antibio tice este acum o problemă globală. Rapoartele privind bacteriile
multirezistente care cauzează sepsisul neonatal în țările în curs de dezvoltare sunt în creștere, în
special în terapia intensivă.

42
Speciile Klebsiella și Enterobacter sunt adesea raportate î n acest context, ȋn special la
copiii prematuri, cei care au nevoie de sprijin suplimentar, cum ar fi ventilația asistată , fluide
intravenoase sau produse din sânge sau la cei cu spitalizări prelungite.
Analizâ nd acest aspect s -a concluzionat faptul că p entru lotul analizat nu s -au ȋnregistrat
cazuri rezistente la antibioticele administrate.

43
III.7. Concluzii

În lotul de studiu au fost incluși 115 pacienți diagnosticați cu șoc septic în perioada
01.01.201 2-31.12.2017 datele fiind obținute retrospectiv prin studiul foilor de observație.
Concluzii le acestui studiu sunt:
Pentru anul 2017 s -au ȋnregistrat cu 3 cazuri mai mult fată de anul precedent , respectiv
21 de cazuri, acestea reprezentâ nd un procentaj de 18%.
Repartiția pe sexe a numarului de copii diagnosticați cu șoc septic a scos în evidență 54
cazuri pentru sexul feminin (47 %) și 61 cazuri pentru sexul masculin (53 %). Datele obținute
confirm ă literatura de specialitate conform c ăreia sepsisul neonatal sun t mai frecvente pentru
sexul masculin.
În funcție de mediul de proveniență se concluzionează: copiii din mediul rural internați
cu diagnosticul de șoc septic sunt în număr aproape dublu față de cei din mediul urban.
În lotul studiat, vârsta pacienților a f ost cuprinsă între 0 -28 zile, cu o medie a vâ rstelor
de 14 zile și o deviație standard de 4.37.
Repartiția anuală și trimestrială a cazurilor de șoc septic î n perioada 201 2-2017 este
următoarea: trimestrul I -30% ; trimestrul II – 17%; trimestrul III -23% ; trimestrul IV -30%.
Dintre principalele sem ne și simptome la debut cele mai frecvente au fost febra și
vărsături le ȋn procent de 22 , urmată d e afecțiunile respiratorii (tuse -21%, dispnee -12%,
obstructive nazală -18%).
Etiologia sepsisului a fost identificată ȋn 67 de cazuri (58%), restul cazurilor 48
rămânând cu etiologie neprecizată ( 42%).
Analizând cazurile ȋn funcție de etiologia microorganismelor implicate s -a indentificat
prezența Stafilococului auriu ȋn marea majoritate a cazurilor (62%).
Analiza cu lturilor la copii cu sepsis a fost pozitivă pentru 74 de cazuri, cele mai
frecvente cultur i fiind din secrețiile ombilical e (60%).

44
Din cei 115 de nou născuți internați cu sepsis s -au identificat 62 de cazuri cu anemie
(54%), restul cazurilor prezentâ nd val ori normale ale hemoglobinei (46%).
Trombocitoza a fost prezentă pentru 56 de cazuri și a reprezentat un procentaj de 49%
iar trombocito penia s-a ȋntâlnit pentru 41 cazuri, 35%. Valori normale ale trombocitelor s -au
ȋntâlnit pentru 18 cazuri (16%).
Leucoci toza a fost prezentă pentru 78 de cazuri și a reprezentat un p rocentaj de 68% iar
leucopenia s-a ȋntâlnit pentru 7 cazuri, 6%. Valori normale ale leucocitelor s -au ȋntâlnit pentru 30
cazuri (26%).
VSH-ul mărit a fost prezent pentru 71 de cazuri (62%) iar ȋn limite normale s -a ȋntâlnit
pentru 44 cazuri (38%).
Valoarea proteinei C reactive s -a ȋnregist rat a fi mărită ȋn 62 de cazuri (%). Pentru restul
cazurilor (54%) valoarea PCR s -a situate ȋn limite normale (46%).
Principalele preparate antibiotice utiliza te au fost: Axetine – 37 cazuri, 32%,
Gentamicină -31 cazuri, 27%, Ceftria xonă -28 cazuri, 24% și Oxacilină – 19 cazuri, 17%. Î n cele
mai multe cazuri, aceste medicamente au fost utilizate î n asociere, pentru efectul lor sinergic.
Pentru lotul analizat nu s -au ȋnregistrat cazuri rezistente la antibioticele administrate.

45
III. 8. Rolul asistentei medicale î n ingrijirea nou -născuților cu sepsis

Asistenta medicală are un rol important ȋn îngrijirea nou -născuțiilor cu sepsis, deoare ce
identificarea cu rapiditate a semnelor și a simptomelor clinice de septicemie reprezintă un factor
important in prognosticul bolii, sepsisul fiind o afecțiune cu o morbiditate crescută.
Asistenta medicală are rolul de a supraveghea și a monitoriza funcțiile vitale și
vege tative a nou -născuțiilor cu sepsis. Se suprave ghează temperatura măsurând de două ori pe zi
rectal 10 minute, ținând cont de aspectul că temperatura rectală este cu 0,3 -0,5 C mai ridicată
decât cea axilară.
Pulsul se măsoară în timpul somnului la nivelul fontanelei, valoarea lui normală la nou –
născut fiind 130 -140 pulsații/minut.
Se supraveghează respirația prin inspecție în timpul somnului sau prin aplicarea mâ inii
pe toracele nou -născutului, valoarea normală a respirației fiind 45 -55 respirații/minut. S e măsoară
tensiunea arterială cu ajutorul tensio metrului pentru copil. Se suprav eghează scaunul, diureza, și
eventualele vărsături. Toate aceste date se notează în foaia de observație.
Asistenta medicală asigură alimentația nou -născutului prin felul de al imentație
corespunzător fiecărui nou -născut. Nou -născu ții alimentați natural cu lapte de mamă vor fi
supravegheați în timpul mesei, se efectuează educarea mamei în privința pregătirii sânilor pentru
alimentare, despre dieta lor necesară cu regim echilibrat , și despre tehnica corectă a alimentării
nou-născutului.
Se asigură condițiile de igienă, copilul va fi schimbat în scutece curate, mama va purta
halat de protecție, mască și bonetă. Se asigură o poziție confortabilă pentru alăptare și repausul
nou-născu tului după alăptare în decubit lateral, ȋnvelit, timp de 10 minute pe o parte, apoi pe
cealaltă, urmărind eventualele regurgitații, vărsături, colici, scaune postprandiale.
Nou-născuții alimentați artificial cu lapte praf vor fi pregătiți la fel și se asi gură
condițiile igienice alimentare prin biberon cu tetină adaptată, sterilizate. Se respectă timpii

46
alăpțării, cantitatea corespunzătoare vârstei. Se efectuează tehnica cu biberonul ținut vertical pe
gura nou -născutului cu toată bula de aer în fundul stic lei.
Laptele de vacă se administrează numai după adaptarea lui la condiții umane de digestie.
Asistenta are rolul de a asigura î ngrijirea tegumentelor nou -născutului cu o compresă de tifon
steril și ulei fiert și răcit. Se efectuează baie parțială zilnic evitând zona ombilicală până la
căderea bontului ombilical și la 2 -3 zile după aceasta se face baie general ă.
După căderea bontului ombilical se controlează plaga și se aplică pansament steril fixată
cu fașă pană la cicatrizare. În caz de infecții se efect uează tratamentul c orespunzător. În
blenoragie ombilicală se efectuează toaleta cu apă oxigenată, se atinge plaga cu soluție de nitrat
de argint 1 -2 și se aplică pansament steril pe plagă. În cazul unui granulom mugurul se at inge cu
soluție de nitrat de ar gint 5 % și se aplică pansament steril cu alcool de grade. lar pentru
tratamentul omfalitei se aplică pansament cu alcool 5 %.
Se efectuează prevenire a oftalmiei gonococice prin instilare ȋn fundurile de sac
conjunctivale câteva picături de solutie de nit rat de argint 1 %.
Asistenta medicală are un rol important ȋn supravegherea și monitorizarea semnelor și
simptomelor aparute, cum ar fi: febră, vărsătu ri, dispnee, tuse, obstrucție, scădere ponderală,
inapetență, scaune diareic e, erupții tegumentare, icte r, hipotonie, stare generală alterată, cianoză,
paloare , hipotermie, colici abdominali, convulsii, hiporeactivitate, geamăt și hemoragie.
Se asigură admini strarea tratamentului prescris: antibiotice, antiseptice locale,
antitermice, rehidratare, antiinfecțioase.
În cazul administrării intravenoase a perfuziei se imobilizează cu atelă mâna sau piciorul
copilului și se ȋnfășează pe lăngă corp pentru venele epicraniene după care se pune un colac
moal e sub capul copilului.
În cazul administrării intrarectale a supozitoarelor asistenta medicală se spală atent pe
mâini și asigură igiena zonei perineale.
Printre atribuțiile asistentei medicale se numără și recoltarea produselor bi ologice pentru
examene de l aborator: sânge, secreți e faringiană, secreție ombilical ă, meconiu, LCR, urină,

47
colecții supurate. Produsele recoltate se notează in foaia de observație, se etichetează și se
transportă in laborator.
Se asi gură condi ții de mediu prin salon curat, aerisit, cu temp eratura și umiditatea
adecvată și se respect ă normele pentru evitarea infec țiilor la nou -născu ți precurn și
condi țiile de perfectă asepsie, antisepsie.
Profilaxia sepsisului neonatal
Un rol major î n profil axia sepsisului neonatal are de pistarea și terapia adecvată a
complicațiilor materne și perinatale. Este importantă prevenire a infecțiilor secundare postnatale
prin respectarea normelor pentru evitarea infecțiilor la nou -născut: așezarea nou -născuților în
saloane în funcție de dat a nașterii, externarea timpurie a nou -născuților, dezinfecția completă și
corectă a saloanelor, asigurarea igienei nou -născutu lui, inițierea precoce a alimentației la sân.
Asistenta medicală respectă măsurile de asepsie și antisepsie prin dezinfectarea
materialelor, bibe roanelor, tetinelor, incubatoarelor și respectarea măsurilor de igienă prin spălare
pe mâini și dezinfecție.
Asistenta medicală efectueaz ă educarea părinților privind m ăsurile ce trebuie luate î n
perioada sarcinii pentru a preveni ȋmbolnăvirile și malformațiile copilului, se explică importanța
imunizării.
Se monitorizează atent terapia și evoluția nou -născuțiilor cu sepsis pentru evitarea
complicațiilor și a evoluției nefavorabil e. Se efectuează tratamentul corect al infecțiilor cu
microorganisme prin preparate de antibiotice conform prescripției medicale.
Se efectuează educația sanitară a părinților referitoare la igiena nou -născutului, la
respectarea cont roalelor periodice si recomandărilor medicale.

48
III.9. PLANURI DE Î NGRIJIRE

Date de
identificare Caz nr. 1 Caz nr. 2 Caz nr. 3 Caz nr. 4
Nume și
prenume P.A-M G.T-D L.M-A S.A-T
Cum prefer să i
se spună Marian Daniel Andrei Tudor
Vâ rsta 11 zile 7 zile 14 zile 5 zile
Sex Masculin Masculin Masculin Masculin
Data internării 03.05.201 6 12.05.2016 22.06.201 7 05.06.201 7
Secția unde
este internat Terapie acuți /
nou născuți Terapie acuți /
nou născuți Terapie acuți /
nou născuți Terapie acuți / nou născuți
Data externării 08.05.2016 14.05.2016 26.06.201 7 08.06.201 7

49
Înălțime 55cm 50cm 51cm 51cm

Greutatea 4100g 3200g 3800g 3800g
Temperatura 36.5 o C 39o C 37.3o C 39 o C
Puls 132
pulsații/minut 140
pulsații/minut 135
pulsații/minut 138
pulsații/minut
Respirație 32
respirații/minut 45
respirații/minut 42
respirații/minut 38
respirații/minut
TA 90/50 mmHg 95/60 mmHg 80/50 mmHg 75/55 mmHg
Mediul de
provenie nță U R U R
Starea de
externare Ameliorat Satisfăcătoare Ameliorat Ameliorat

Date generale
Motivele spitalizării

Caz nr. 1 Caz nr. 2 Caz nr. 3 Caz nr. 4
Manifestări de dependență comune:
Manifestări generale :
Agitație
psihomotorie Febră 39 o C
Agitație
psihomotorie Agitație
psihomotorie
Vărsături
Scaune diareice Febră 39 o C
Dispnee
Agitație
psihomotorie

50

Manifestări locale:

Facies suferind

Eruptie maculo –
pustuloasă Facies suferind
Icter neonatal Facies suferind
Depozite
albicioase la
nivelul cavității
bucale Facies suferind

Manifestări de dependență specifi ce:

Boli recente – – – –
Operații recente – – – –
Fumat – – – –
Alergii alimentare – – – –
Alergii
medicamentoase – – – –
Alte alergii – – – –
Repere ale stării de sănătate
Greutatea Normoponderal Normoponderal Normoponderal Normoponderal
Apetit Apetit diminuat Apetit diminuat Apetit diminuat Apetit diminuat
Greață – – – –
Vărsături alimentare/
medicamentoase – – da –
Dentiție (carii/
Proteze) – – – –
Tegumente Reci Reci Reci Reci
Culoare Paloare Paloare Paloare Paloare
Edeme (tipul) – – – –
Dietă specială – – – –
Balonare – – – –
Zgomote intestinale – – – –
Scaun (număr
/consistență) normal normal diareice normal
Folosește acasa:
Laxative/ antidiareice – – antidiareice –
Micțiuni / zi 6 micțiuni/ zi 5 micțiuni/ zi 6 micțiuni/ zi 5 micțiuni/ zi

51
Micțiuni / noapte 2 micțiuni 3 micțiuni 1 micțiune 1 micțiune
Disurie – – – –
Nicturie prezentă prezentă prezentă prezentă
Enurezis – – – –
Urină normocromă normocromă normocromă normocromă
Respirație: frecvență tip regulat tip regulat tip regulat tip regulat
Transpirații – da – da
Somn 12 ore/ zi 14 ore/ zi 10 ore/ zi 13 ore/ zi
Capacitatea de a
comunica – – – –

Gradul de independent

Total independent X X X X
Necesită frecvent
însoțitor – – – –
Total dependent X X X X
Se îmbracă singur – – – X
Se îmbracă cu ajutor X X – –
Trebuie îmbrăcat X X X X
Se poate deplasa
singur – – – –
Se deplasează cu
sprijin – – – –
E imobilizat X X X X
Își poate folosi
membrele: Superior drept/
stâ ng
Inferior drept/
stâ ng Superior drept/
stâ ng
Inferior drept
/stâ ng Superior drept/
stâ ng
Inferior drept/
stâ ng Superior drept/
stâ ng
Inferior drept/
stâ ng
Își efectuează igiena – necesită ajutor – necesită ajutor – necesită ajutor – necesită ajutor

Personalitatea

Orientat X X X X
Autopercepere
modificată de
spitalizare – – – –

52
Surse de stres – spitalizarea – spitalizarea – spitalizarea – spitalizarea
Relația cu ceilalți
membri ai familiei foarte bună foarte bună nesatisfăcătoare nesatisfăcătoare
Relația cu ceilalți
pacienți foarte bună foarte bună foarte bună bună
Nivel de educație – – – –
Gradul de igienă – corespunzător
vâ rstei
– corespunzător
vâ rstei
– corespunzător
vâ rstei
-corespunzător
vâ rstei

Caracteristici specifice

Febră – X – X
Erup ție X – – –
Starea de conștiență prezentă prezentă prezentă prezentă
Diagnostic medical la
internare Piodermită
stafilococică
cutanată ȋn
observație
Stomatită
candidozică
Derm atită
atopică Icter fiziologic
IACRS (Infecții
acute ale căilor
respiratorii
superioare) IACRS (Infecții
acute ale căilor
respiratorii
superioare)
Stomatită Sindrom febril
Conjunctivită
Icter neonatal
Diagnosticul
medical la
72 de ore Sepsis cu punct
de plecare
neprecizat
Sepsis cu punct
de plecare
neprecizat
Sepsis cu punct
de plecare
neprecizat
Sepsis

Diagnosticul
medical la
externare Sepsis Sepsis Sepsis Sepsis

Probe de laborator
Amilaza serică
Hemoglobina
16 g/dl
18.1g/dl
16.5g/dl
11g/dl
Hematocrit 51.7% 50% 36.5% 47.6%
RBC 5.05 1012/ L 5.6 1012/ L 3 1012/ L 5.5 1012/ L
WBC 15.7 106/ L 12.36 106/ L 14.15 106/ L 150 106/ L
Creatinină 0.85 mg/dl 0.77 mg/dl 0.91 mg/dl 1.30 mg/dl

53
CRP 0.45 mg/dl 0.56 mg/dl 0.46 mg/dl 0.12 mg/dl
Glicemie 96 mg/dl 75 mg/dl 88 mg/dl 105 mg/dl
Fibrinogen 211 mg/dl 321 mg/dl 266 mg/dl 366 mg/dl

Medicație
Generală:
Axetine X – X –
Paracetamol X X – X
PEC cu glucoză 5% –
150 ml X X X –
Enterol plic – X X –
Vitamina A – X – –
Gentamicină – – – 12 mg i.v priză unică
Ampi cilină – 80 mg i.v la 6
ore 80 mg i.v la 6
ore 80 mg i.v la 6 ore
KCL 7.4% 4 ml – – 4 ml
Amilaza serică
Hemoglobina
16 g/dl
18.1g/dl
16.5g/dl
11g/dl
Hematocrit 51.7% 50% 36.5% 47.6%
RBC 5.05 1012/ L 5.6 1012/ L 3 1012/ L 5.5 1012/ L
WBC 15.7 106/ L 12.36 106/ L 14.15 106/ L 150 106/ L
Creatinină 0.85 mg/dl 0.77 mg/dl 0.91 mg/dl 1.30 mg/dl
CRP 0.45 mg/dl 0.56 mg/dl 0.46 mg/dl 0.12 mg/dl
Glicemie 96 mg/dl 75 mg/dl 88 mg/dl 105 mg/dl
Fibrinogen 211 mg/dl 321 mg/dl 266 mg/dl 366 mg/dl

Medicație
Generală:

Axetine X – X –
Paracetamol X X – X
PEC cu glucoză 5% –
150 ml X X X –
Enterol plic – X X –
Vitamina A – X – –
Gentamicină – – – 12 mg i.v priză unică

54

Diagnostice de ȋngrijire
comune Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
Alterarea temperaturii
corpului datorită infecției
stafilococice manifestată
prin creșterea acesteia. – X – X
Alterarea stării generale
datorită inflama ției acute a
căilor respiratorii
manifestată prin agitație. – X X X
Scăderea permeabilității
căilor respiratorii datorită
inflamației . – X X X
Alterarea nutriției
organismului datorată
aportului alimentar
insuficient. X X X
Diagnostice de ȋngrijire
specifice Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
Alterarea integrităț ii
cutanate datorită infecției
manifestat ă prin erupție
maculo – pustuloasă. X – – –
Alterarea eliminărilor
fecale manifestată prin
creșterea frec venței și
consistenț ei lor . – – X –

55
Alterarea echilibrului
volemic datorită
inflamației regiunii
ombilicale manifestată
prin hemoragie u șoara. – – X –
Alterarea integrit ății
mucoaselor datorită
infecției candidozice
manifestat ă prin depozite
albicioase la nivelul
cavit ății bucale. –
– – X
Alterarea echilibrului
hidro -electrolitic datorită
stării generale alterate
manifestată prin vărsături. – – X –

Interven ții proprii
comune

Cazul
1

Cazul
2

Cazul
3

Cazul
4
Evaluare și monitorizare
funcții vitale X X X X
Monitorizare a curbei
febrile X – X X
Efectuarea ȋmpachetărilor
reci pentru scăderea
temperaturii X – X X
Asigurarea hidratării X X X X
Asigurarea permeabilității
căilor respiratorii prin
aspirarea secrețiilor X X X X

56
Asigurarea regimului
hidro -zaharat ȋn perioada
febrilă X X X
Efectuarea bilan țului
ingesta -excreta X X X X
Asigurarea igienei de pat
și corp X X X X
Efectuarea testăr ii la
antibiotic X X X X
Asigurarea condi țiilor de
salon X X X X
Interven ții proprii
specifice Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
Evaluarea și monitorizarea
erupțiilor tegumentare X – – –
Monitorizarea eliminărilor
de materii – – X –
Schimbarea scutecului ori
de câ te ori e necesa r și
aplicarea unguentelor,
pudrelor ȋn zona fesieră – – X –
Evita rea deshidratării prin
aport su ficient de lichide – – X –
Monitorizarea și evitarea
hemoragiilor ușoare – X – –
Asigurarea igienei cavității
bucale prin curățarea de
secreții și aplicarea
tratamentului local – – X –

57
Interven ții delegate
comune Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
Administrarea
tratamentului prescris X X X X
Recoltarea s ângelui pentru
analize X X X X
Recoltar ea urinei pentru
analize X X X X
Recolta rea exudatului
faringian pentru analize X X X X
Recoltarea secre țiilor
tegumentare pentru analize X X X X

Interven ții delegate
specifice Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
Recoltarea scaunului
pentru analize – – X –
Adm inistrarea penicilinei – – – X
Adm inistrarea
preparatelor de fier – – X –
Adm inistrarea
antidiareice lor – – X –

Recomandări la
externare comune Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
Alimentație mixtă X X X X
Administrare ceai fără
zahăr X X X X
Favorizarea eructa ției prin
poziț ionarea la 35 grade X X X X

58
Toaleta corectă a
tegumentelor sugarului X X X X
Baie zilnică cu apă și
săpun X X X X
Vacc inări la medicul de
familie X X X X
Evitare frig , aglomerație,
contact persoane bolnave X X X X
Continuare tratament
prescris X X X X
Recomandări la
externare proprii Cazul
1 Cazul
2 Cazul
3 Cazul
4
Aplicare unguent pentru
leziuni X – – –
Profilaxie cu vitamin a D3
2 pic/ zi – – X –
Repetarea testelor hepatice
peste 1 lună – X – –

Evaluare cazuri
Evaluare caz 1

Nou născut în vârstă de 11 zile de sex masculin, din mediul urban, se internează pe
secție pentru erupție maculo -pustu loasă. La internare se constată : stare generală alterată,
temperatura 36.5o C, P=132 pulsa ții/ min, R= 32 resp/ min, TA= 90/ 50 mmHg.

59
Diagnostic medical la internare: P iodermită stafilococică cutanată ȋn obs ervație,
Stomatită candidozică.
În urma consultaț iei medicale, a probelor de laborator se pune diagnosticul de sepsis .
Pacientul este internat și primește tratament antibiotic, reechi librare hidro – electrolitică ,
perfuzie endovenoasă pentru rehidratare. Î n urma tratamentului efectuat simptomatologia se
ameliorează.

Recomandări:
➢ respectă regimul igieno -dietetic;
➢ continuarea tratamentului conform rețetei;
➢ control medical î n caz de complicații.

Evaluare caz 2

Nou născut in vârstă de 7 zile de sex masculin, din mediul rural , se internează pe secție
pentru febră și agitație psihomotorie. La internare se constată : stare generală alterată, temperatu ră
39oC, P= 140 pulsa ții/ min, R= 45 resp/ min, TA=9 0/ 60 mmHg.

60
Diag nostic medical la internare: Pi odermită stafilococică cutanată ȋn obs ervație,
Stomatită candidozică.
În urma consultaț iei medicale, a probelor de laborator se pune diagnosticul de sepsis .
Pacientul este internat și pri mește tratament antibiotic, reechilibrare hidro – electrolitic ă,
perfuzie endovenoasă pentru rehidratare. Î n urma tratamentului efectuat simptomatologia se
ameliorează.

Recomandări:
➢ respectă regimul igieno -dietetic;
➢ continuarea tratamentului conform rețetei;
➢ control medical în caz de complicații.

61
Evaluare caz 3

Nou născut in vârstă de 1 4 zile de sex masculin, din mediul urban, se internează pe
secție pentru vărsături și scaune diareice. La internare se constată : stare generală alterată,
temperatura 37.3oC, P= 135 pulsaț ii/ min, R= 42 resp/ min, TA= 80/ 50 mmHg.
Diagnostic medical la internare: IACRS (Infecții acute ale căilor respiratorii superioare) ,
stomatită .
În urma consultaț iei medicale, a probelor de laborator se pune diagnosticul de sepsis cu
punct de plecare neprecizat.
Pacientul este internat și primește tratament antibiotic, reechilibrare hidro – electrolitică ,
perfuzie endovenoasă pentru rehidratare. Î n urma tratamentulu i efectuat simptomatologia se
ameliorează.

Recomandări:
➢ respectă regimul igieno -dietetic;
➢ continuarea tratamentului conform rețetei;
➢ control medical în caz de complicații.

62

Evaluare caz 4

Nou născut in vârstă de 5 zile de sex masculin, din mediul rural , se internează pe secție
pentru febră, dispnee, agitație psihomotorie. La internare se constată : stare generală alterată,
temperatura 39oC, P= 138 pulsatii/ min, R= 38 resp/ min, TA= 75/ 55 mmHg.
Diagnostic medical la internare: Sindrom febril, conjunctivită, icter neonatal
În urma consultaț iei medicale, a probelor de laborator se pune diagnosticul de sepsis .
Pacientul este internat și primește tratament antibiotic, reechilibrare hidro -electrolitic ă,
perfuzie endovenoasă pentru rehidratare. Î n urma tratamentului efectuat simptomatologia se
ameliorează.

Recomandări:
➢ respectă regimul igieno -dietetic;
➢ continuarea tratamentului conform rețetei;
➢ control medical în caz de complicații.

63

LISTA ABREVIERILOR

AT3 Antitrombina III
CT Computer tomograf
EKG Electroencefalogramă
kg Kilogram
LCR Lichid cefalorahidian
M.S.O.F Insuficiența Multiplă de Organ
min Minute
ml Mililitru
MOD Multiple organ dysfunction
MRSA Methicilin – resistant Staphilococcus
O₂ Oxigen
S.N.C. Sistem nervos central
SIRS Systemic Inflammatory Response
Syndrome

64

BIBLIOGRAFIE

1. *** American Academy of Pediatrics , Pediatric Septic Shock[online] 2011,available at :
http://pedsinreview.aappublications.org/content/20/9/303
2. *** Pediatric SIRS, Sepsis, and Septic Shock Criteria[online]2017, available at :
https://www.mdcalc.com/pediatric -sirs-sepsis -septic -shock -criteria
3. *** Protocol clinic standardizat pentru medicii pediatric din secțiile de reanimare și
terapie intensivă pe diatrică.Sepsisul la copil [ONLINE]2013,available at :
http://old.ms.md/_files/5978 -Sepsisul_la_copil_finalIII%2520MS.pdf
4. *** Sepsis in children [online]2017, available at : http://bestpractice.bmj.com/topics/en –
us/1201
5. Adams H.A., Flemming A., Ruschulte H, Atlas de medicină de urgență, Editura Farma
Media, 2014
6. Anton Teodora Dana, Pediatrie, noțiuni fundamentale , Ed.Gr.T.Popa, Iași, An 2012,
ISBN:978 -544-114-9
7. Badeți Rodica, Terapia de urgență ȋn șocul septic la copil [online] 2006, available at :
http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2005/23%20Terapia%20de%20urgenta%20in
%20socul%20septic%20la%20copil.pdf
8. Bălgrădean Mihaela, Lupu Anca,Implicarea renală ȋn sepsisul sever și in șocul septic la
sugar și copil[online]2012, available at : http://rjp.com.ro/articles/2012.1/Pedia_Nr –
1_2012_Art -1.pdf
9. Beuran M., Ulmeanu C, Ghid de urgențe pediatrice, Vol II, Colecția Medicului Rezident,
Editura Scripta, București , 1997
10. Bibal Paolo,Sapaggiari Stefania, Early recognition and management of septic shock in
children [online] 2012, available at :
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3357612/
11. Borundel C. – Medicină internă pentru cadre medii, Editura ALL, București, 2009

65
12. Butnariu Angela ,Badiu Ioana, Boros Emese, Puericultură și pediatrie, Ed.Medicală
Universitară ,,Iuliu Hațeganu , Cluj –Napoca, An 2011, ISBN:978 -973-693-440-7
13. Buzinschi S. – Note de curs pediatrie, Reprografia Universității Transilvania, Facultatea
de Medicină Generală, Brașov, 2001
14. Buzinschi S. ,Pediatrie. Note de curs, Editura Universității Transilvania Brsșov, 2001
15. Buzinschi S., Pediatria practică pentru medicii de familie, Editura Universității
Transilvania Brașov, 2003
16. Buzoianu Anca -Dana – Farmacologie, vol I, Editura Medicală „Iuliu Hațieganu” Cluj
Napoca, 2002
17. Cernețchi Olga, Sârbu Zinaida, Coșpormac Viorica, Protocol clinic institutional.Sepsisul
și socul septic ȋn obste trică ginecologie [online]2016, available at : http://www.mama –
copilul.md/images/managementul_calitati/protocol_instutiona l/Sepsis_Protocol_clinic_in
stitutional.pdf
18. Ciofu E., Ciofu C. , Esențialul în pediatrie, Vol II, Editura Almatea, București, 2002
19. Ciofu Eugen și Ciofu Carmen – Esențialul în pediatrie, Editura Medicală AMALTEA,
București, 1997
20. Copaciu Enena,Socul septic[online]2015, available at : http://atimures.ro/wp –
content/uploads/2015/01/Elena -Copaciu -Socul -septic.pdf
21. Cummings Brian M, Anand Jasmee t, Treatment of Sepsis and Septic Shock in
Children [ONLINE] 2016, available at : https://emedicine.medscape.com/article/2072410 –
overview
22. Dellinger R. P, Rhodes Andrew, Annane Djillali, Surviving Sepsis Campaign:
International Guidelines for Management of Severe Sepsis and Septic Shock, 2012
[online] 2013, available at : https://link.springer.com/article/10.1007%2FS00134 -012-
2769 -8
23. En-Pei Lee, Shao -Hsuan Hsia, Jainn -Jim Lin, Oi -Wa Chan, Jung Lee, Chia -Ying Lin,1,2
and Han -Ping Wu, Hemodynamic Analysis of Pediatric Septic Shock and Cardiogenic
Shock Using Transpulmo nary Thermodilution [online] 2017, available at :
https://www.hindawi.com/journals/bmri/2017/3613475/
24. Falup -Pecurariu O. ,Caiet de practică PEDIATRIE II. Program de studiu: Medicină anul
V, Universitatea Transilvania Brașov, 2013

66
25. Georgescu A., Anca I -A.,Compediu de pediatrie. Ediția a III -a adăugită și revizuită,
Editura ALL, București, 2009
26. Geormăneanu Mircea,Walter Annelise, Pediatrie, Ed.Didactică și Pedagogică, București,
An 1997
27. Glasp er E.A., McEwing G., Richardson J. – Compediu de pediatrie pentru cadre medii.
Nursing 0 -18 ani. Editura ALL, București, 2011
28. Irazuzta José , Sullivan Kevin, Celiny R. Garci Pedro, Jefferson Pedro Piva,
Pharmacologic support of infants and children in septi c shock[online] 2007, available at :
http://www.scielo.br/pdf/jped/v83n2s0/en_a05v83n2s0.pdf
29. Kawasaki Tatsuya, Update on pediatric sepsis: a review[online]2017, available at :
https://www.biomedcentral.com/track/pdf/10.1186/s40560 -017-0240 –
1?site=jintensivecare.biomedcentral.com
30. Khilnani Praveen, Clinical manage ment guidelines of pediatric septic shock[online] 2005,
available at : http://www.bioline.org.br/pdf?cm05026
31. Knoster Hendrika, Janine J, Cardiac Function in Pediatric Septic Shock Survivors
[online]20 08, available at :
https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/fullarticle/380539
32. Luc Morin, Samiran Ray, Clare Wilson, Solenn Remy, Refractory septic shock in
children: a European Society of Paediatric and Neonatal Intensive Care definition[online]
2016, available at : https://link.springer.com/article/10.10 07%2Fs00134 -016-4574 -2
33. Marinaru Laura Daniela, Diagnosticul de sepsis în Pediatrie și propunerea unor scoruri
practice [online]2011, available at : https://medicaacademica.ro/diagnosticul -de-sepsis -in-
pediatrie -%C8%99i -propunerea -unor-scoruri -practice/
34. Martin Kelly, Weiss Scott, Initial resuscitation and management of pediatric septic shock
[online]2015, available at : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4395852/
35. Milea Ștefan, Profilaxia primară a tulburărilor psihice la copil și adolescent, vol. II,
București: Ed. Științe Medicale, 2006
36. Pediatric Advanced Li fe Support[online]2017, available at : https://acls –
algorithms.com/pediatric -advanced -life-support/pediatric -shock -overview -part-1/sep tic-
shock/

67
37. Prout Andrew, PEDIATRIC SEPSIS AND SEPTIC SHOCK RISK FACTORS AND
COMORBID CONDITIONS[online] 2016, available at :
https://journals.lww.com/ccmjournal/Citation/2016/12001/1333___PEDIATRIC_SEPSIS
_AND_SEPTIC_SHOCK_RISK.1292.aspx
38. Saez Loorens, Sepsis syndrome and septic shock in pediatrics: Current concepts of
terminology, pathophysiology, and management[online] 1993, av ailable at:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022347605809424
39. Santhanam Shankar, Steele Russell, Pediatric Sepsis,[online] 2017, available at :
https://emedicine.medscape.com/article/972559 -overview
40. Sawaya Sawaya, Chedid Imane, Pediatric Sepsis and Septic Shock[online] 2018,
available at : https://www.ahcmedia.com/articles/142073 -pediatric -sepsis -and-septic –
shock
41. Weiss Scott,Pomerantz Wendy , Septic shock in children: Rapid recognition and initial
resuscitation (first hour)[online] 2018, availabl e at:
https://www.uptodate.com/contents/septic -shock -in-children -rapid -recognition -and-
initial -resuscitation -first-hour
42. Wheeler Derek, Septic shock in neonates and children: ACCM guidelines [online]2017,
available at : https://www .cancertherapyadvisor.com/critical -care-medicine/septic -shock –
in-neonates -and-children -accm -guidelines/article/587363/