FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT IOAN [609647]

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN
SLAVICI” TIMIȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

PROIECT DE DIPLOMĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Conf . dr . ing. Florin MOLNAR -MATEI

ABSOLVENT: [anonimizat] 2019 –

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN
SLAVICI” TIMIȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

Sistem integrat de conducere
operativă
a unui bloc format din mai multe
camere de uscare pentru lemn

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
conf. dr . ing. Florin MOLNAR -MATEI

ABSOLVENT: [anonimizat]2019 –

CUPRINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….
Capitolul 1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 1
Capitolul 2. Noțiuni generale privind realizarea unei camere de uscare ………………………. 2
2.1. Avantajele usc ării lemnului în camerele de uscare ………………………….. …………………. 3
2.2. Construcția camerelor de uscare lemn ………………………….. ………………………….. ………. 3
2.3. Automatizarea usc ătoarelor de lemn ………………………….. ………………………….. …………. 4
2.4. Parametrii de mediu al unei camere de uscare pentru lemn ………………………….. …….. 5
2.4.1. Umiditatea lemnului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
2.4.2. Umiditatea în interiorul camerei de uscare ………………………….. ………………………… 6
2.4.3. Temperatura în interiorul camerei de uscare ………………………….. ………………………. 7
2.4.4. Ventilarea aerului în interiorul camerei de usc are ………………………….. ………………. 8
2.4.5. Încalzirea aerului în camera de uscare ………………………….. ………………………….. ….. 9
Capitolul 3. Implementarea hardware a sistemului de control al unui camere de usca re
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
3.1. Descrierea componentelor ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
3.1.1. Placa de dezvoltare Arduino UNO ………………………….. ………………………….. ……… 10
3.1.2. Senzorul DHT22 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 11
3.1.3. Senzor umiditate FC -28 ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
3.1.4. Pomp ă apă 3-6V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
3.1.5. Ventilator e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 13
3.1.6. Servomotor SG90 ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
3.1.7. Releul SRD -05VDC -SL-C ………………………….. ………………………….. ………………… 15
3.1.8. Tranzistor IRF520 ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 15
3.1.9. Rezistență electrica încălzire ………………………….. ………………………….. ……………… 16
3.1.10. Modul coborâre tensiune ………………………….. ………………………….. …………………. 16
3.1.1 1. Sursă Alimentare 12V ………………………….. ………………………….. …………………….. 16
3.2. Schema electronică de conectarea circuitelor ………………………….. ……………………….. 17
3.3. Dezvoltarea aplicației hardware ………………………….. ………………………….. ……………… 18
3.3.1. Realizarea machetei ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
3.3.2. Ventilarea camerei de uscare ………………………….. ………………………….. ……………… 20
3.3.3. Încalzirea camerei de usca re ………………………….. ………………………….. ……………… 21
3.3.4. Pulverizare apă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 22
3.3.5. Deschiderea trapei de control al umidit ății ………………………….. ………………………. 22
3.3.6. Controlul umidit ății lemnului ………………………….. ………………………….. …………….. 23
3.3.7. Costuri de realizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
Capitolul 4. Pachetul software de conducere a sistemului d e cameră de uscare ………….. 25
4.1. Arhitectura software ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 25
4.2. Implementare firmware Arduino ………………………….. ………………………….. …………….. 26

4.3. Implementare aplicația Desktop de conducere a unui sistem camere de uscare ……. 29
4.3.1. Mediul de dezvoltare ales ………………………….. ………………………….. ………………….. 29
4.3.2. Dezvoltarea aplicației software ………………………….. ………………………….. ………….. 30
4.3.3. Proiectarea detaliată a structurii aplicației Desktop ………………………….. …………… 34
Capitolul 5. Concluzii finale ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 40
ANEXA 1 …………………………………………………………………………………………………………….. …..42
ANEXA 2…… …………………………………………………………………………………………. …………………44

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației
DEPARTAMENTUL Calculatoare și tehnologia informației

TEMA DE LICENȚĂ

Lucrare de Finalizare a studiilor a studentului: PĂTRU Radu Alexandru .
1). Tema lucrării de finalizare a studiilor: Sistem integrat de conducere operativă a unui
bloc format din mai multe camere de uscare pentru lemn .
2). Termenul pentru predarea lucrării: 10.06.2019
3). Elemente inițiale pentru elaborarea lucrării de finalizare a studiilor:
Documentație de studiu, structura lucrării, scheme de pr incipiu
4). Conținutul lucrării de finalizare a studiilor:
– Capitolul 1 – Introducere
– Capitolul 2 – Noțiuni generale privind realizarea unei camere de uscare
– Capitolul 3 – Implementarea hardware a sistemului de control al unui camere de uscare
– Capitolul 4 – Pachetul software de conducere a sistemului de cameră de uscare
– Capitolul 5 – Concluzii
– Anexe
– Bibliografie
5). Material grafic: capitol introductiv;
noțiuni generale cu precizarea domeniului căruia îi apartine lucrarea;
scheme de princi piu echipamente electronice;
scheme logice a aplicației desktop.
6). Locul de documentare pentru elaborarea lucrării: Universitatea. Ioan Slavici, Locul de
muncă – S.C. Flex S.R.L.
7). Data emiterii temei 22.10.2018

Coordonator științific
Conf. dr. ing. Florin MOLNAR -MATEI

UNIVERSITATEA DIN OR ADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Adresa Oradea, Cod 410087, Bihor, Romania, Strada Universității, nr. 1 ,
Tel/Fax :+40 259/408412, Tel:+40 259/408104; +40 259/408204

REFERAT
PRIVIND PROIECTUL DE DIPLOMĂ
A

ABSOLVENTULUI: PĂTRU Radu Alexandru

DOMENIUL Calculatoare și tehnologia informației
SPECIALIZAREA Tehnologia informației
PROMOȚIA 2019

1. Titlul lucrării: Sistem integrat de conducere operativă a unui bloc format din mai
multe camere de uscare pentru lemn

2. Structura lucrării
Lucrarea este structurată pe 5 capitole, exceptând bibliografia și anex ele. În introducere
se discută pe scurt despre premisele realizării acestui proiect, scopul proiectului și structura
capitolelor. În capitolul doi se prezintă câteva noțiuni despre camerele de uscare precum și o
descriere detaliată a acesteia. Capitolul 3 prezintă implementarea hardware a sistemului de
control, compusă din proiectare mecanică și electronică pentru automatizare,precum și
proiectare electrică. Capitolul 4 prezintă soluția software pentru controlul și monitorizarea mai
multor camere de uscare. Ultimul capitol prezintă concluziile generale, precum și posibilită țile
de dezvoltare ulterioră.
3. Aprecieri asupra conținutului lucrării de LICENȚĂ ( finalizare a studiilor ),
mod de abordare, complexitate, actualitate, deficiențe
Lucrarea prezintă o temă de actualitate, prin intermediul căruia stu dentul propune o
soluție de automatizare și control a unei camere de uscare, care să poată fi folosită în industria
prelucr ării lemnului. Soluția propusă are la bază un sistem de control cu microcontroler.
Lucrarea are o parte practică ce constă în proiect area părții mecanice de modelare a camerei de
uscare, în proiectarea părții hardware pornind de la un modul cu microcontroler Arduino UNO,
trei ventilatoare, o rezistență de încălzire, un servomotor, pompă apă,senzor ambiental de
temperatură și umiditate, senzor umiditate lemn și o interfață desktop. Aplicația software constă
în realizarea meniului prin intermediul căruia se pot controla mai multe camere de uscare și o
fereastră de control și monitorizare a fiec ărei camere în parte. Modul de abordare este o riginal,
în lucrare fiind explicate toate principiile de funcționare, componente folosite, precum și
programul soft executat. Lucrarea are o complexitate foarte mare. Nu s -au observat deficiențe
în abordare.

4. Aprecieri asupra lucrării (se va menționa: numărul titlurilor bibliografice
consultate, frecvența notelor de subsol, calitatea și diversitatea surselor consultate;
modul în care absolventul a prelucrat informațiile din surse teoretice)
Sursele bibliografice folosite pentru elaborarea lucrării au fost diverse, îmbinându -se
cunoștințele acumulate pe durata studiilor universitare cu documentarea propriu -zisă, autorul
folosind o listă bibliografică formată din 37 titluri bibliografice de actualitate. Se precizează că o
mare parte dintre sursele bibliografice citate sunt în limba engleză.
Documentarea a fost elaborată în cadrul Universității Ioan Slavici. De asemenea pentru
partea practică documentarea a fost realizată prin studiu individual la locul de muncă, cu mențiunea
că partea aplicativă îi aparține în totalitate autorului.
5. Concluzii (coordonatorul lucrării trebuie să aprecieze valoarea lucrării întocmite,
relevanța studiului întreprins, competențele absolventului, rigurozitatea pe parcursul
elaborării lucrării, consecvența și seriozitatea de care a dat dovadă absolventul pe
parcurs)
Lucrarea de față îmbină elemente din mai multe domenii ale tehnicii. Pe de -o parte, prin
proiectarea generală a sistemului se face apel la cunoștințe autorului privind usca rea industrială a
lemnului, domeniu în care acesta și -a desfășurat în trecut activitatea. Pe de altă parte se face apel
la diverse domenii cum ar fi: sisteme încorporate, electronică analogică, electronică digitală,
achiziții de date, programarea microcont rolerelor. Doar consultând conținutul lucrării, se poate
deduce că lucrarea acoperă subiectul, iar în urma studiului efectuat de către autor, se poate spune
că acesta a dobândit cunoștințe vaste în domeniu. Lucrarea este elaborată îngrijit, cu multe
exempl e, care vin să argumenteze afirmațiile menționate. Având în vedere conținutul temei de
proiectare, se poate considera că autorul a dat dovadă de maximă seriozitate.
6. Redactarea lucrării respectă ….în totalitate…. cerințele academice de redactare
(părți, capitole, subcapitole, note de subsol și bibliografie).
7. Consider că lucrarea îndeplinește/ nu îndeplinește condițiile pentru susținere în
sesiunea de Examen de LICENȚĂ ( finalizare a studiilor ) din IULIE 2019 și propun
acordarea notei ………………

Oradea,
Data Conducător științific
10.06.201 9 Conf . dr. ing. Florin MOLNAR -MATEI

1
Capitolul 1.
Introducere
Lemnul este un material natural , de origine organică , compus din celuloz ă, lignină, gume,
rășini, materii colorante ș i materii tanante care prov in din plante lemnoase arbuști ș i arbori.
Proprietățile acestui material sunt: rezistența la tracțiune, rezistența la comprimare, durabilitatea ș i
proprietăți izolatoare.
Proprietăți hi groscopice . Lemnul are o stabi litate dimensională scăzută la schimbarea
umidității ambientale. Lemnul usca t are o stabilitate dimensională mai mare decât ce l umed, iar
calitatea lui este în directă legătură cu umiditatea climei. Variația concentrației de a pă din lemn
duce la modificarea structurală a acestuia. Anumite tipuri de lemn (ex.: tec, cedru) au o contracție
scăzută de umiditate din cauza substanțelor hidrofobe prezente , fiind mult mai rezistente în condiții
de climă umedă . Unul din cele mai întâlnite procedee folosite pe ntru a împiedica variația de apă
din lemn este aplicarea unor lacuri ș i vopsele pe suprafața acestuia.
Proprietăți acustice . Viteza sunetului în lemn, de -a lungul fibr elor lemnoase, are o valoare
de 4000 până la 6000 m/s, pe când în cereale este de doar 400 – 2000 m/s. Parametrii care
influențează viteza sunetului sunt densitatea, elasticitatea, lungimea fibrelor, unghiul, conținutul
de umiditate, fisurile. Datorită pro prietăților sale acustice excelente, lemnul este utilizat la
fabricarea instrumentelor muzicale. Dar lemnul poate fi utilizat și ca material de izolare fonică.
Placa cu o densitate de suprafață de 15 – 20 kg/m2 realizează o izolare fonică de 24 – 26 dB.
Proprietăți termice . Lemnul este un conductor slab de căldură, prin urmare este foarte
potrivit ca izolare termică. Bradul are o conductivitate termică de 0.22 W / mK. Capacitatea
termică la lemn este de aproximativ patru ori mai mare decât la fier. Expansi unea termică poate fi
neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contracția la uscare.
Descompunerea termică a lemnului începe la temperaturi de peste 105 °C; la 200 °C este foarte
mult accelerată și atinge cota maximă la 275 °C. O degradare termică a lemnului poate să apară în
timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 °C. Punctul de aprindere al lemnului
este între 200 și 275 °C. În absența oxigenului se poate produce piroliza.
Utilizări ale lemnului:
• combustibil: lemnul oferă o putere caloric ă de 3,5 kWh/kg
• material de construcție: case de lemn, poduri, traverse de cale ferată, mobilă,
parchet, diferite elemente de design interior.
• hârtie (celuloză), plăci aglomerate din lemn (PAL), plăci din fibre de lemn (PFL)
și alte sortimente de panouri prefabricate, lacuri și vopsele, lipici (lignină), diferite
materiale sintetice, rășini etc. [1]
Uscarea lemnului în camere de uscare este o practică standard în fabricile de producție a
produselor din lemn . Acest proces servește în mod eficient la aducerea lemnului la nivelul de
umiditate dorit, într -o perioadă scurtă de timp comparativ cu uscarea prin expunere la aer . Uscarea
lemnului este necesară pentru fabricarea materialelor de construcție și produselo r din lemn.
Fabricarea produselor din lemn fără o uscare preala bilă poate duce la reducerea sau creșterea
dimensiunii produselor, crăparea sau deformarea/răsucirea acestora. Încă un beneficiu adus uscării
în camerele de uscare indu striale este tratarea lem nului și distrugerea unor bacterii ș i posibile
contaminări din lemn.

2
Capitolul 2.
Noțiuni generale privind realizarea unei camere de uscare
În istorie cea mai folosită metodă pentru uscarea lemnului este expunerea acestuia la aer.
Tehnica de uscare la aer constă în principal în realizarea unui stive de cherestea (cu straturile
distanțate ) într-un loc curat, rece, uscat și umbrit (Fig. 2.1. ). Rata de uscare depinde în mare măsură
de condițiile climatice și de mișcarea aerului (expunerea la vânt). Pentru uscarea cu succes a
aerului, trebuie să se aranjeze un flux continuu și uniform de aer în toată grămada de lemn (Desch
și Dinwoodie, 1996). [2]
Rata de pierdere a umidității poate fi controlată prin acoperirea plăcilor cu orice material
impermeabil . Acoperirea capetelor cherestelei/ buștenilor cu parafină îmbun ătățește calitatea
acestora la uscare . Această metodă de uscare poate dura de la c âteva luni p ână la câțiva ani î n
funcție de specia de lemn, grosimea lui, condițiile climatice și scopul folosir ii lemnului.

Fig.2.1. Uscare prin metoda expunerii la aer
O cameră de uscare sau cuptor de u scare este o camera termoizolată, î n interiorul căreia se
produc temperaturile necesare pentru finalizarea unui proces – uscare sau transformare chimică.
Cuptoarele au fost folosite de milenii pentru a transforma obiectele din argilă în ceramică, dale și
cărămizi. Diferite industrii folosesc cuptoare rotative pentru diferite procese: calcinarea
minereurilor, calcinarea calcarului pentru ciment și transforma rea multor alte materiale.
Dezvoltarea producției industriale a fost unul dintre factorii hotărâtori inventarea unor noi
metode de uscare ale lemnului . La începutul secolului al XX-lea, nevoia de reducere a timpului de
uscare a făcut ca inginerii să înceap ă să caute alte metode de uscare ș i proiectarea unor cuptoare
pentru uscarea lemnului.
O cameră de uscare (Fig. 2.2. ) este o structură cu pereți și acoperiș din panouri
termoizolate , în care se formează curenți de aer cu ajutorul ventilatoarelor , cu scop ul uscării
lemnului. Încălzirea acestei camere până la 70-75 grade Celsius favorizează deschiderea porilor
lemnului și eliminarea umidității.

3

Fig. 2.2. Camera de uscare lemn
2.1. Avantajele uscării lemnului î n camerele de uscare
Uscarea lemnului în camerele de uscare prezintă numeroase avantaje :
• reducerea timpului de uscare;
• creșterea capacității de uscare în raport cu timpul;
• uscarea uniformă a lemnului;
• controlul umidității și posibilitatea de a alege procentul de umiditate la care trebuie
adus lemnul;
• decontaminarea de bacterii ș i insecte/larve prin aducerea la temperaturi de peste 68
grade Celsius.
2.2. Construcția camer elor de uscare lemn
Fundația pe care se poate construi o cameră de uscare este o platformă betonată care s ă
conțină elemente de ramforsaj precum fierul. Acesta fundație trebuie sa reziste atât încărcărilor
rezultate de construcția propriu zisă, cât și traficului intens cu utilaje grele, necesare încărcării și
descărcării camerelor.
Structura de rezistență este compusă dintr -un schelet metalic din dur aluminiu sau oțel
zincat care trebuie să fie rezistentă la umezeală și să ofere o durată mare de viață. Structura este
acoperită cu panouri sa ndwich cu o cât mai bună izolare termică .Structura camerei cuprinde
coloane si suporturi pentru ventilatoare, tije de legătură și suporturi pentru schimbătoarele de
căldură, realizate din aliaje de aluminiu (UNI 9006/1, UNI 9006/4 si UNI 9006/6), inoxidabile ,
rezistente la intemperii și mediu acidic coroziv agresiv.

4
Izolația standard consta în vată minerală de grosime cu densitate a cât mai mare , în timp ce
toate foile de tabl ă utilizate pentru pereți și acoperiș sunt realizate din aliaj UNI 9005/2.
Pereții și acoperișul sunt complet asamblati, fixa ți cu șuruburi din oțel inoxidabil și sigilati cu
silicon rezistent la temperaturi ridicate. Structura standard a uscătorului poate rezista la o sarcină
de zăpadă și la vânturi. Apa de ploaie este transportata la sol prin canale de drenaj.
Camera de uscare are in componenta sa o ușă de inspecție în partea posterioar ă.
Pereții si acoperi șul camerei de uscare sunt din casete de tabl ă de duraluminiu, tratată în
electroliză , astfel c ă în timp instala ția să își păstreze aspectul ini țial. Dup ă tratamentul de
electroliz ă va fi introdusa vat ă mineral ă.
În structura acoperi șului se construiesc coșuri pentru evacuare. Fiecare coș de evacuare
este echipat cu sisteme de blocare a aerului, din aluminiu. Acestea din urmă sunt prev ăzute cu
deschideri independente și servomotor cu capac de protecție. Sistemul de evacuare exploatează
dinamica presiunii din interiorul camerei. În acest mod, jumătate din coșurile de fum furnizează
aer, iar cealaltă jumătate elimina aer .
Pentru ca aerul s ă circule în mod uniform sunt instalate deflecto are mobile din aluminiu
între acoperi ș și stiva de lemne. Deflecto arele pot fi ridicat e în timpul opera țiunilor de încarcare și
descărcare, prin intermediul unui sistem cu scripe ți.
De-a lungul laturii posterioare, între acoperi ș și bateriile de încălzire, sunt instalate
deflectoare fixe din aluminiu.
Uscătoarele de lemn pot fi așezate în baterii de mai multe camere pentru a reduce costurile
instalațiil or de încălzire, electricitate ș i apă. D imensionarea camerelor se face î n funcție de
necesitatea fiecărui utilizator/beneficiar, dar și î n funcție de debitul de aer ce îl pot produce
ventilatoarele.
2.3. Automatizarea uscătoarelor de lemn
Prelucrarea semnalelor poate fi de trei tipuri :
• control analogic
• control digital
• control digital direct
Controlul digital ș i controlul analogic sunt cele două principii folosite la controlul
uscătoarelor de lemn. La începutul anilor 1950 metodele de control erau primitive, folosind tipul
de control digital (on -off) al umidităț ii și temperaturii folosind higrometre ș i termostate separate.
Acest tip de automatizare nu permitea controlul perfe ct al temperaturii ș i umi dității. Variația de
temperatură ș i umiditate este considerabil mai mare decât a automatizărilor din zilele noastre.
Acest aspect ducea l a o calitate a uscării mai slabă ș i la o durată mai îndelungată a procesului. Cu
toate acestea, sistemul de control dig ital on -off a fost folosit cu s ucces la reducerea considerabilă
a timpului de uscare cât ș i la reducerea costurilor .
Contr oler-ul digital este de obicei cascadat cu instala ția într -un sistem de “feedback “.
Restul sistemului poate fi digital sau analogic. Cerin țele unui asemenea sistem sunt:
• Conversie A/D pentru a converti intrările analogice în format citibil (digital) ;
• Conversia D/A pentru a converti ieșirile digitale într -o formă care poate fi introdusă
în componentă (analogică) ;
• Un program care leagă ieșirile de intrări . [3]
În al doilea război mondial s-au dezvoltat sisteme de circuite electrice pentru a seta intrările
pentru măsurători ale mediului și pentru a calcula puterea necesară pentru acționarea mașinilor .

5
Acest sistem se numește control analogic pentru că un semnal de mediu continuu variabil, este
supus unor modificări cu scopul de a furniza semnale de acționare la sistemele de încălzire și
răcire.
Între anii 1970 -1975, calculatoarele au început să dispună de capabilități de control asu pra
temperaturii ș i umidității. Atunci a început dezvoltarea camerelor de uscare cu sisteme
automatizate de control. [4]
Pentru automati zarea unei camere de uscare trebuie ținut cont de urm ătoarele :
• controlul umidității lemnului;
• controlul aerului;
• controlul temperaturii;
• controlul umidității aerului .
În aceste condiț ii vă este prezentată o diagramă bloc de automatizare cu microprocessor a unei
camere de uscare lem n (Fig. 2.3 .).

Fig. 2.3 . Diagrama bloc – automatizare camera uscare lemn
2.4. Paramet rii de mediu a unei camere de uscare pentru lemn
Uscarea lemnului î n camerele de uscare este o specialitate a industriei de prelucrare a
lemnului , unde un sistem de co ntrol este folosit pentru a cre a un climat propice pentru uscarea
lemnului. Camerele de uscare sunt folosite pentru creșterea randamentului de uscare ș i con trolul
mult mai exact al cantităț ii de umiditate la care trebuie să ajungă lemnul. Principiul obiectiv al
folosirii camerelor de us care î n industr ia prelucrarii lemnului este obținerea de materie primă
pentru fabricarea diverselor produse din lemn sau un plus valoare pentru lemnul folosit pentru
construcț ii. Componentele importante ale u scării sunt t emperatura, umiditatea aerului ș i umiditatea
lemnului.
În camerele de uscare componentele climatice sunt modificate, iar ac est lucru duce la alt
climat față de metoda uscă rii la aer. Modifică rile depind de natura lemnului (esență tare/esență

6
moale), dimensiunile lemnului, climatul exterior , dimensiunile camerei de uscare ș i evapo –
transpiraț ie. [5]
Uscarea î n camera de uscare permite controlul microclimatului interior. În continuare va fi
descris efectul asupra lemnului prin controlul parametrilor : temperatura, umiditatea, ventilația .
2.4.1. Umiditatea lemnului
Scopul uscării lemnului este ca acesta să ajungă la o umiditate de echilibru ( equilibrium
moisture content – EMC) . Umiditatea fi nală la care trebuie să ajungă lemnul este stabi lită în funcție
de condiț iile de mediu î n care se va f olosi. Prin aducerea lemnului la umiditatea de echilibru el nu
va mai aduna sau elimina umiditate. Umiditatea de echilibru (EMC) depinde de esenț a lemnului,
de umiditatea relativă și temperatura aerului cu care va fi în contact. [6]
Conținutu l de umidita te al lemnului sub punctul de saturație a fibrelor este o funcție
matematică care are ca variabile atât umiditatea relativă cât și temperatur a aerului înconjurător.
Conținutul de umiditate (M) din lem n (Fig. 2.4 .).

Fig. 2.4 . Formula de calcul a umidităț ii lemnului [7]
m – masa lemnului verde (cu umiditate)
– masa lemnului după uscare
2.4.2. Umiditatea în interiorul camerei de uscare
Umiditatea din interiorul camerei de uscare joacă un rol important în procesul de uscare al
lemnului, fiind un factor esențial pentru a ducerea lui la umiditatea dorită . La o temperatură de 45 –
60 grade celsius, pu lverizarea apei cre ează un fenomen evapo -transpirație care împiedică lemnul
să se usuce doar la exterior ș i favo rizează deschiderea porilor lemnului, în așa fel î ncât lemnul să
se usuce uniform în secț iunea lui (Fig. 2.5)

Fig. 2.5 Instalație pulverizare apă

7
Pentru controlul umidităț ii și scăderea graduală a umidităț ii folosim senzori de umiditate
(higrometr u) care măsoară umiditatea relativă î n inte riorul camerei de uscare, iar în cazul î n care
umiditatea depășește limita prestabilită a programului de uscare se folo sesc guri de evacuare care
ajută la eliminarea umidităț ii din interiorul încă perii. [8]
2.4.3. Temperatura în interiorul camerei de uscare
Orice creștere a temperaturii din interiorul camerei de uscare va crește rata de evaporare
din lemn, deoarece va scădea umiditatea relativă din aer , rezultând o creștere a capacității aerului
de a transporta umiditate a. Pe parcursul uscării temperatura va crește gradual, evitând astfel
deformarea sau apariț ia fisurilor în lemn, până la o temperatură de 70-80 grade Celsius. [9]
Creșterea temp eraturii lemnului duce la o rată de transfer a umidității din interioru l
secțiunii s pre exteriorul ei , prin creșterea presiunii vaporilor din interior. În urmă torul grafic se
poate observa relația dintre temperatura aerului, temperatura lemnului ș i umiditatea lemnului Fig
2.6.

Fig. 2.6 . Grafic temperatura aerului [10]
“Exhaust Temperat ure” – Temperatura aerului în timpul uscă rii
“Product Tempe rature” – Temperatura lemnului în timpul uscă rii
“% M oisture” – Umiditatea lemnului în timpul uscă rii
“Initial Period” – Perioada de pre-condiționare de la începutul uscării – Încălzire
“Constant Rate Period” – Perioada de uscare
“Falling Rate P eriod” – Perioada de post -condiționare de la sfârșitul uscării – Răcire
Uscarea lemnului în camerele de uscare este realizată prin reglarea temp eraturii și
umidității aerului circulant cu scopul controla rolului umidit ății lemnului la oricare moment dat .
Această condiție este satisfacută prin aplicarea programelor de uscare. Obiectivul unui program
adecvat este de a asigura celei mai rapide uscări , fără a cauza daune lemnului . Următorii factori au
o influență considerabilă asupra programelor.

8
După cum se poate observa în graficul de mai sus, creșterea temperaturii se face gradual la
începutul programului de uscare. Prima parte a programului o numim “Condi ționare”, deoarece
are misiunea de a aduce temperatura și umiditatea la condițiile optime de uscare . În a doua parte a
programului, în faza propriuzisă de “Uscare” putem observa c ă temperatura din interiorul camerei
de uscare r ămâne aproximativ constantă pentru a permite lemnului să elimine umiditatea. După ce
lemnul a ajuns la umiditatea țintă dorită, se trece la un ultima fază a uscării și anume “Răcirea”. În
această ultimă fază se reduce temperatura din interiorul camerei trepta t pană ajunge să se
echilibreze cu temperatura exterioara unde va fi descărcat lemnul.
2.4.4. Ventilarea aerului în interiorul camerei de uscare
În oricare dintre metodele de uscare ale lemnului , circulația eficientă a aerului este o
condiție necesară ș i prealabilă. Aerul este mediul de transfer , care furnizează căldură lemnului și
îndepărtează umezeala din acesta. În teorie, cu câ t mai mare este fluxul de aer care trece pe
suprafețele lemnului, cu atât mai multă umiditate poate fi îndepărtată.
Pentru cam erele de uscare convențională sunt folosite ventilatoare de mare put ere,
controlate de un inverter. Acest sistem duce la un control câ t mai exact al fluxului de aer. Încă perea
uscătorului este sp ecial concepută pentru a avea o circulație uniformă a aerului, într -o anumită
direcție. Paletul de lemn se amplasează pe direcț ia de circ ulație a aerului. Sursa de încă lzire este
asezată în spatele camerei de uscare în bă taia directa a fluxului de aer pen tru a favoriza încă lzirea
eficent ă a aerului.
În Fig. 2 .7. putem observa direcț ia de circ ulare a aerului î n interiorul camerei de uscare.

Fig. 2.7 . Circulația aerului în camera de uscare
Ventilatoarele din camerele de uscare sunt proiectate de ingineri specializați. Carcasa este
o construcție robust ă. Acest sistem generează un volum de aer de până la 40 .000 m³ / h la o presiune
statică de 200 Pa.
Inverterele gestioneaz ă viteza ventilatoarelor în funcție de parametrii programului de
uscare . Opțional se poate opta pentru senzori de m ăsurare a vitez ei aerului în interiorul camerei de

9
uscare și modificarea automată a vitezei în funcție de starea lemnului: în acest fel consumul de
energie este limitat la valoarea necesară, evit ând consumului inutil. Inverterele sunt dimensionate
în funcție de absorbția t otală a ventilatoarelor pe fiecare camer ă de uscare . Pentru a minimiza
zgomotul, convertorul de frecvență este implicit echipat cu bobine de circuit intermediar. Acest
lucru reduce curentul de intrare IRMS cu 40%.
2.4.5. Încalzirea aerului în camera de usc are
Procesul de uscare artificială constă în principal în introducerea căldurii în camera de
uscare . Încălzirea camerelor de uscare se poate face folosind gaze naturale , electricitate , biomasa .
Energia solară este, de asemenea, o opțiune. Sistemul de încălzire este compus din schimb ătoare
fluid/aer și colectoare din o țel inox de inalta rezisten ță. Radiatoarele constau în tuburi radiante
bimetalice extrudate (o țel inoxidabil + aluminiu) cu un coeficient de schimb termic ridicat .
Componentele sudate sunt curățate de orice reziduuri oxidate și testate la presiuni mari ,
motiv pentru care în instala ții se poate intra cu orice agent termic , apă caldă, apă supra încalzit ă,
abur, far ă a fi necesar un schimb ător de caldur ă în zona central ei termice.
În general se folosesc suprafețe radiante mari, care se încălzesc cu ajutorul unor centrale
termice, electrice sau panouri solare. Poziționarea acestor radiatoare se face în spatele camerei de
uscare la limita dintre acoperiș și tavanul fals, î n așa fel încât mare parte din cantitatea de aer
circulată va intra în contact cu aceasta ( Fig. 2. 8.).

Fig. 2.7. Radiatoare bimetalice extrudate fluid/aer
Temperatura în camera de uscare poate ajunge pană la 80 grade Celsius, ceea ce înseamnă
că radiat orul poate ajunge la temperaturi de peste 90 grade Celsius.
Prin aducerea lemnului la o temperatură mai mare 60 grade Celsius, se asigură și o
decontaminare a lemnului.

10
Capitolul 3.
Implementarea hardware a sistemului de control a unei camere de
uscare
3.1. Descrierea componentelor
În cele ce urmează voi enumera și descrie componentele hardware folosite pentru realiz area
acestui proiect. Aceste componente sunt:

Placă de dezvoltare UN O R3 compatibil Arduino – DB-UNO -R3 – 1 Buc
Senzor de temperatură și umiditate – DHT22 – 1 Buc
Modul senzor umiditate – higrometru – 1 Buc
Pompă de apă 3-6V – 1 Buc
Ventilator 12V – AVC – 3 Buc
Servomotor – SG90 – 1 Buc
Modul releu 1 canal comandat 5V – 1 Buc
Modul cu tranzistor de putere – IRF520 – 2 Buc
Rezistență electrică încălzire – Nichelină – 1 Buc
Modul coborâre tensiune 7 -20V la USB 5V3A – 1 Buc
Sursă de alimentare 12V – 1 Buc

3.1.1. Placa de dezvoltare Arduino UNO
Placa de dezvoltare ARDUINO UNO (Fig. 3.1.) este echipată cu un microcontroler
ATmega328P bazat pe arhitect ura AVR RISC.[11]

Fig. 3.1 Plac ă dezvoltare Arduino UNO

11
Arduino UNO are un cristal de cuarț de 16 MHz, 6 intrări analogice, 14 pini digitali de
intrare/ieșire, dintre care 6 pot fi utilizați ca ieșiri Pulse -width modulation (PWM), o conexiune
USB, o mufă de alimentare, un conector ISP și un buton de resetare. Placa de dezvoltare a fost
aleas ă deoarece îndeplinește condiț iile necesar e realizării proiectului propus.
Integrated Development Environment (IDE) – (Fig. 3.2. ) este softul gratuit pus la dispoziția
programatorilor pentru programarea microcontrolerului . Limbajul de programare folosit pentru
Arduino se bazează pe ”Wiring”, o platformă de calcul fizic similară, ce are la bază mediul de
programare de procesare multimedia. Limbajul de programare folosit pentru programarea plăcii
de dezvoltare ARDUINO este C, acesta fiind format dintr -un set de instrucțiuni pas cu pas care
urmea ză să fie executate după încărcare. Aceste programe sunt denumite “Sketches” (schițe).[11]

Fig.3.2. Mediul de dezvoltare ARDUINO versiunea 1.8.21.0
3.1.2. Senzorul DHT 22
Comunicarea cu ARDUINO a senzorului DHT 22 (Fig. 3.3. ) se face prin pinul analogic A0.
Senzorul DHT22 este un senzor din gama ”low cost” cu ajutorul c ăruia putem să măsurăm atât
temperatura cât și umiditatea ambientală.

Fig.3.3. Senzor DHT 22

12
Pentru citirea valorilor este necesară includerea în program a librăriei ” <Simple DHT .h>”[13].
Această librărie permite citirea ambelor valori de la senzorul DHT 22. Senzorul DHT 22 acceptă
valori negative conform specificaților tehnice ( Tabelul 3.1. ) ale ace stuia.
Tabelul 3.1. Specificații tehnice ale senzorului de temperatură și umiditate DHT11 [14].
Nume DHT22
Plajă de valori temperatur ă -40~80 Celsius
Plajă de valori umiditate 0-100% RH
Accurateț e temperatur ă ±0.5 Celsius
Accuratețe umiditate ±2% RH (Max. ±5% RH)
Timp de raspuns mediu 2 secunde
Tensiune de alimentare 3.3-6V DC
3.1.3. Senzor umiditate FC -28-B
Pentru acest proiect am ales ca umiditatea lemnului să fie măsurată cu senzorul de umiditate
FC-28-B. Senzorul FC -28-B este special conceput pentru umiditatea solului. Din acest motiv a
trebuit a daptat pentru măsurarea umidităț ii lemnului pri n adă ugarea unui altfel de conector modul –
lemn. Aceasta a fost recalibrat cu ajutorul MERLIN HM8, aparat profesional de verifica re a
umidităț ii lemnului . Senzorul c omunică cu ARDUINO pe pinul analogic A 1.

Fig. 3.4. Senzorul de umiditate FC-28-B
Pentru a ne fi returnată valoarea umidității este de ajuns să utilizăm funcția ” higro Read()”,
această valoarea este cuprinsă între 0 și 1023 conform speci ficațiilor senzorului de umiditate FC –
28-B (Tabelul 3.2.) .
Tabelul 3.2. Specificații tehnice senzorului de umiditate din sol [15].
Nume Senzor umiditate
Plajă de valori umiditate 0-1023
Tensiune de alimentare 3.3 -5 V CC
3.1.4 . Pompă apă 3 -6V
În acest proiect am folosit o pomp ă submersibilă (Fig. 3.6. ) pentru pulverizarea vaporilor
de apă în camera de uscare . Această pompă este alimentată la 5V printr -un tranzistor MOSFET
IRF520 și comandată prin pinul digital 6 (PWM) .

13

Fig. 3.6. Pompă apă 3-6V
Pompa este echipată cu roți dințate și poate fi folosită pentru pomparea apei reci și calde
de până la 45 °C cât și pentru alte lichide non -agresive. În specificațiile tehnice ( Tabelul 3.4. ) este
prevăzut ă dimensiunea de (Ø xLxH ): 24x45x33 mm ceea ce face ca această pompă să fie ideală
pentru utilizare casnică și proiecte de dimensiuni reduse.
Tabelul 3.4. Specificații tehnice pompă apă 3-6V [16].
Nume Pompă apă mini RS -360SH
Tensiune de alimentare 2.5 – 6 V
Rata de curgere 80-120 L/H
Distanta maxima a coloanei 40-110cm / 15.75" -43.4"
Lichide compatibile Apă, non -agresive
Temperatura de lucru <45 °C
Diametru exterior al diuzei 7.5mm / 0, 3"
Diametrul interior al diuzei 4.7mm / 0,18"
Dimensiuni (ØxLxH ): 24x45x33 mm
Durata maximă funcționare continuă 500 ore
3.1.5. Ventilato are
Ventilat oarele (Fig. 3. 7.) au rolul de a circula aerului î n camera de uscare , astfel încât să
omogenizeze umiditatea și temperatura aerului î ntr-un timp f oarte scurt. Aerul care ajunge î n
contact cu supraf ața lemnului are rolul d e a prelua umiditatea din lemn și de a o dispersa în incinta
camerei. Mai târziu această umiditate va fi evacu ată prin gurile de evacuare.
Pentru proiectul acesta am folosit trei ventilatoare AVC identice alimentate la 12V care
sunt comandate prin pinul digital 3 (PWM) de la ARDUINO cu ajutorul unui transistor MOFSET
IRF520 .
Alegerea acestei ieșiri pentru ventilatoare a fost facută pentru utilizarea funcției Pulse –
Width Modulation (PWM).

Fig.3. 7. Ventilator AVR 12 V – 0.7A

14
Ventilatoarele au fost alimentate prin tranzistorul MOFSET IRF520 , la sursa de alimentare
12V ș i vor fi controlate prin pinul digital 3 (Tabelul 3.5.)
Tabelul 3. 5. Specificații tehnice ventilator AVR 12V – 0.7A [17]
Nume AVC FAN
Tensiune de alimentare 12V
Curent maxim 0.7A
Viteza 4500 ± 10% RPM
Umiditatea de lucru 25-90% RH
Temperatura de lucru 0-60 °C
Dimensiuni (LxlxH): 70x70x20 mm
Durata medie de viață 100000 ore
3.1.6. Servomotor SG90
Servomotorul SG90 (Fig. 3.8. ) este componenta aleas ă pentru automatizarea trapei de
evacuare. Trapa de evacuare este un element important al proiectulu i fiind componenta care ne
ajută la ajustarea temperaturii și umidităț ii aerulu i din camera de uscare. Pr in acț ionarea
servomotorului trapa se deschide și închide ajutâ nd la me nținerea î n grafic a componentelor
climatice. Servomotorul este conectat la pinul digital 5(PWM).

Fig.3. 8. Servomotor SG90
Pentru controlul servomotorului este necesară includerea în program a librăriei
”<servo.h> ”. Precizia miș carii, dimensiunile r eduse și specificaț iile tehnice (Tabelul 3.6. ) au dus
la alegerea lui pentru acest proiect.
Tabelul 3. 6. Specificații tehnice Servomotor SG90 [18]
Nume Servomotor SG90
Tensiune de alimentare 4.8V
Viteza 0.12s/60o
Sarcina maxima 1.8 kgf x cm
Frecventa PWM 50Hz
Temperatura de lucru -30°C – +60 °C
Dimensiuni (LxlxH ): 21.5×11.8×22.7 mm

15
3.1.7. Releul SRD -05VDC -SL-C
Releul este o componentă electronică, care produce o acțiune de î nchidere/deschidere a
unui circuit prin transformarea unui semnal electric într-o mișcare mecanică . Este compus
dintr -o bobină din conductori izolați ce sunt înfășurați pe un nucleu metalic și o armătură
metalică. [19]
Modelul folosit de noi SRD -05VDC -SL-C (Fig. 3.9. ) este acț ionat de semnalul electri c de
intrare cu o tensiune de 5V, variația parametrului de ieșire în cazul nostru va fi o tensiune de 12V.

Fig. 3.9. Releu SRD -05VDC -SL-C
Specificaț iile tehnice ale acestui releu ( Tabelul 3.7. ), au dus la alegerea lui pentru
conectarea și controlul rezistenței electrice de încă lzire.
Tabelul 3. 7. Specificații tehnice Releu SRD -05VDC -SL-C [20]
Nume Releu SRD -05VCD -SL-C
Tensiune de operare 5V
Trigger curent 5mA
Numar canale iesire 1 canal
Dimensiuni (LxlxH ): 50x26x18.5 mm
3.1.8. Tranzistor IRF520
Modulul MOSFET IRF520 ( Fig. 3.1 0.). Numele lui vine de la MOS (Metal Oxid
Semiconductor) și FET (Field Effect Transistor), adică pe scurt tranzistor cu efect de câmp f olosit
pentru amplificarea sau comutarea electronică a semnalelor . Tranzistorul MOS controlează
printr -o tensiune de poartă, curentul care trece de la sursă la drenă.[2 1]

Fig. 3.10 . Modul tranzistor IRF520

16
Specificaț iile tehnice ale acestui modul ( Tabelul 3.8. ), au dus la alegerea lui pentru conectarea
și controlul ventilatoarelor și a pompei de apă .
Tabelul 3. 8. Specificații tehnice Modul Tranzistor MOSFET IRF520[2 2]
Nume Modul Tr anzistor MOSFET IRF520
Tensiune de operare 3.3V -5V
Tensiune iesire 0-24V
Curent iesire sarcina <5A (peste 1A e necesar un radiator)
3.1.9 Rezistenț a
În scopul încălzirii s-a realizat o rezis tentă electrică din nichelin ă (Fig. 3.1 1.), alimentat ă
la 12V , comandat prin releu de la pinul digital 2 al ARDUINO. Ace asta este menit ă să emane
căldură, cu scopul încălzirii aerului din camera de uscare.

Fig.3.1 1. Rezistența electrică nichelina
3.1.10. Modul coborâre tensiune
Modulul de coborâ re tensiune 5V3A (Fig. 3.12. ) este o sursă de tensiune coborâtoare, ce
funcționează în comutație, ceea ce oferă o eficiență ridicată. Ea este de tip step -down, adică
tensiunea de ieșire va fi mai mică decât cea de intrare [23]. Acest m odul ne ajută la alimentarea
plăcii de dezvoltare ARDUINO prin transformarea tensi unii de 12V (Sursa Alimentare) î n 5V
(tensiune alimentare necesar ă Arduino).

Fig.3.1 2. Modul coborâ re tensiune 5V3A
3.1.11. Sursa Alimentare 12V
Sursa de alimentare Acvil (Fig. 3.13 .) este o sursă cu curent d e tensiune intrare 110/220V AC
și tensiune de ieș ire 12V DC, curent 10A. Am ales această sursă pentru alimentarea rezistenței
electrice de încălzire ș i a ventilatoarelor. [24]

17

Fig. 3.13. Sursa de alimentare Acvil – SMPS 12V 10A
3.2. Schema electronică de conectare a circuitelor
Arhitectura hardware ( Fig. 3.1 4.) a fost gândită ținând seamă de obiectivele și nevoile
proiectului și în baza componentelor alese .

Fig. 3.14. Arhitec tură hardware
Schema circuitelor ( Fig. 3.15. ) a fost extrasă în urma proiectării arhitecturii hardware în
programul de proiectare și simulare Fritzing.

18

Fig.3.1 5. Schema electronică de conectare a circuitelor

Elementele folosite în acest proiect se clas ifică în două categorii principale:
a) Componente HARDWARE
b) Componente LOGICE
a) Componentele HARDWARE se împart în:
– Elemente de procesare și transmiterea datelor (Placă de dezvoltare
ARDUINO UNO) ;
– Elemente de măsură (Senzori);
– Elemente de comandă (Releu, MOFSET) ;
– Elemente de execuție (ventilatoare, rezistență încălzire, servomotor ,
pompă ).
b) Componentele LOGICE se împart în două categorii:
– Elemente Firmware (microcod ARDUINO) ;
– Elemente Software (Interfaț ă pentru utilizator – Aplicație Desktop) .
3.3. Dezvoltarea aplicației hardware
În continuare doresc să vă prezint un concept de automatizare, a l unui bloc industria l
compus din mai multe camere de uscare lemn , cu scopul eficie ntizării timpilor de uscare și
gestionarea resurselor folosite pentru uscarea lemnului.
Acest proiect intenționează achiziția de date din interiorul camerei de uscare și procesarea
acestora cu scopul monitorizării în vederea îmbunătățirii proceselor de uscare.

19
3.3.1 . Realizarea machetei
În vederea atingerii obiectivelor propuse am realizat o machetă ( Fig. 3.1 6.) care imită o
cameră de uscare lemn la o scară mică , folos ind pentru construcția acesteia următoarele materiale:
– plastice – plexiglas, policarbonat , PVC (contruc ția camerei, recipiente
pentru apă , trapă evacuare, suport componente hardware , furtun apă);
– feroase – oțel, cupru, dur -aluminiu – elemente de susținere , balamale,
șuruburi, piulițe, șaibe, profile L, plat -bandă;
– lemn oase – stejar – macheta paletului de test;
– auxiliare – adezivi (sticlă acrilică, adeziv acrilic bi -component, bandă dublu
adezivă)
Pentru construcția machetei am ales folosirea de material e transparente pentru o mai bună
vizibilitate î n interiorul camerei. Macheta a fost realizată treptat, pe durata mai multor săptămâni.
Primii pași urmați în vederea realizării machetei se numără atât achiziția de materiale necesare cât
și obiective le ce trebuie atinse. Principalele obiective în urma realizării machetei sunt găsirea de
documentații referitoare la valori le parametrilor din camerele de uscare pentru lemn .

Fig. 3.16. Realizarea machetei
Valorile parametrilor precum temperatura, umidit atea ambientală și umiditatea lemnului se
modifică în permanență, motiv pentru care aceste valori trebuiesc atent monitorizate și controlate,
cu scopul îmbunătățirii gestionării resurselor de energie precum și obținerea unui randament ridicat
pentru uscare a lemnului.
Proiectul a fost gândit cu un circuit de monitorizare și control al parametrilor mai sus
menționați cu ajutorul unui microcontroler și aplicația desktop conectate prin intermediul interfeței

20
USB. În funcție de valorile citite ș i returnate de că tre senzori , software -ul procesează informația și
poate decide ce comenzi trebuie lansate în vederea echilibr ării valorilor .
Deciziile care pot fi luate sunt:
– Ventilarea
– Încălzirea camerei
– Pulverizarea de apă
– Deschiderea/închiderea trapei de evacuare

3.3.2. Ventilarea camerei de uscare
Pentru circularea aer ului în camera de uscare folosim ventilatoare. Circulaț ia se face cu
ajutorul unui tavan fals, într-o singur ă direcț ie. Aerul care ajunge în contact cu suprafaț a lemnului
are rolul d e a prelua umiditatea di n lemn și de a o dispersa î n incinta camerei. Mai târziu această
umiditate va fi evacută prin gurile de evacuare. Proiectul a fost gândit cu un sistem de ventilație
(Fig. 3.17. ), format din 3 ventilatoare care vor circula aerul continu u de la pornirea proc esului până
la sfâș itul lui.

Fig. 3.17. Ventilarea cameri de uscare
Ventilatoarele sunt comandate de pe pinul digital 3 al ARDUINO deoarece folosesc funcția
PWM care este disponibilă pe această ieșire.
Modulația în lățime, sau PWM, este o tehnică pentru a obține rezultate analogice cu
mijloace digitale. Controlul digital este utilizat pentru a crea un semnal de comutare î ntre pornit și
oprit. Pentru a obține valori variabile analogice, modificăm sau modulăm lățimea pulsului. Dacă
repet ăm acest model on -off suficient de repede cu un LED, de exemplu, rezultatul este un semnal
cu o tensiune constantă între 0 și 5v care contro lează luminozitatea LED -ului.
În graficul din Fig. 3. 18., liniile verzi reprezintă o perioadă de timp regulată. Această durată
sau perioadă este inversul frecvenței PWM. Cu alte cuvinte, cu frecvența PWM a ARDUINO de
aproximativ 500Hz, liniile verzi ar mă sura de 2 milisecunde fiecare. Un apel la funcția analogWrite
() se află pe o scară de la 0 – 255, astfel încât funcția analogWrite (255) solicită un ciclu de 100%
(mereu), și funcția analogWrite (127) solicită un ciclu de 50% (pe jumătate din timp) [25]. Funcția
analogWrite() nu are nimic în comun cu pin ii de ieșire analogici ai ARDUINO [11].

21

Fig. 3.18. Pulse Width Modulation
3.3.3. Încălzirea camerei de uscare
Folosind materiale transparente precum polic arbonatul și plexiglasul , pentru o mai bună
vizibilitate , nu avem o bună izolare termică , precum a panourilor folosite la construcț ia
uscătoarelor. Pentru estimarea precisă a pierderilor de căldură este nevoie de un studiu mai riguros
ce poate fi făcut în timp, până atunci presupu nem că incinta uscă torului este bine izolată, nu există
pierderi prin fante ori deschizături .
Ca și componentă de încălzire am ales fabricarea unei rezistenț e electrice cu fir de nichelină
(Fig. 3.19.), conectat la sursa de alimentare 12V print r-un releu, căruia i se va lansa comanda de
pornire /oprire în funcție de temperatura interioară din camera de uscare a cărei valoare este citită
în timp real. La această componentă a fos t atașat un deflector de caldură .

Fig. 3.1 9. Rezistență încălzire cu nichelină și deflector
Pentru achiziția valorilor de temperatură , aplicația desktop face request -uri automat , la
intervale stabilite de timp, prin program ul pus la dispoziție de programator .
În urma ”request -ului” controler -ul citește valoa rea de la senzorul de temperatură și o
returnează prin intermediul interfeței USB aplicației desktop, urmând ca valoarea returnată să fie
comparată cu valoare a prestabilită de utilizator, iar în urma comparării să decidă următorul
”request”. Valoarea tempe raturii va fi afișată dup ă fiecare ”request”.

22
3.3.4. Pulverizare apă
Pulverizare a de apă în camera de uscare are rolul de a crește umiditatea ambientală cu
scopul de a avea un proces de uscare lin și evitarea uscă rii lemnului doar la suprafață. Chiar și cu
cele mai sofisticate tehnici existente umid itatea relativă a aerului este greu de apreciat. Pentru
detectarea umidității ambientale folosim senzorul DHT 22 care a fost special conceput pentru a ne
permite măsurare temperaturii dar și a umidității relative din aer. [26]
La fel ca și în cazul încălzirii camerei de uscare aplicația desktop face ”request -uri” în
vederea obținerii de informații prin intermediul interfeței US B controlerului, acesta citește
valoarea de la senzorul de umiditate returnând -o aplicației desktop pent ru a decide următorul
”request”. În Fig. 3.20. se poate observa atât coloana de pulverizare apă cât și bazinul cu apă.

Fig. 3.20. Coloană pulverizare și banzinul cu apă
3.3.5. Trapă de evacuare
Trapa de evacuare are rolul de a permite căldurii sau umidității sa p ărăseasca camera de
uscare prin orificile decupate în tavan. În urma “request -urilor” facute de aplicația desktop către
Arduino, acesta preia valorile senzorului DHT22 și le transmite aplicației. În cazul în care una
dintre valorile de temperatura sau umiditate sunt mai mari decât cele stabilite în programul de
uscare, se lansează o comandă de deschidere a trapei de evacuare pentru a permite c ăldurii sau
umidității sa părăsească camera de uscare. La primul “request” la care valorile au ajuns în
parametrii programului de uscare, se lansează o comandă de închidere a trapei.
În Fig. 3.21. se poate observa ansamblu de ac tionare al trapei de evacuare format din
balama, policarbonat, pârghie plastic, pârghie, servomotor SG90, cauciuc de etan șare.

Fig. 3.21. Ansamblu trapă de evacuare

23
3.3.6. Controlul umidității lemnului
Pentru măsurarea umidității lemnului am ales senzor ul de umiditate FC -28-B. Senzorul FC –
28-B. Acesta este un senzor conceput pentru umiditatea solului. Din acest motiv a trebuit a daptat
pentru măsurarea umidităț ii lemnului .
Pașii urmați pentru modificarea senzorului au fost urm ătorii :
• modificarea conectorului modul – lemn prin înlocuirea cu doua sonde cu secțiune
rotund ă ;
• procurarea de material lemnos pentru testele de calibrare ;
• închirierea unui aparat profesional de masurare a umidității lemnului ;
• calibrarea modulului.
In scopul testării am procurat lemn de stejar de la o firma care se ocupă cu prelucrarea lemnului și
produția de parchet din lemn masiv. Ulterior am realizat o machet a unui palet cu lemn de stejar
pregătit pentru uscare (Fig. 3.22.).

Fig. 3.22. Machetă palet lemn pregatit pentru uscare
Pentru calibrarea modului de umiditate am folosit un aparat profesional de m ăsurare a
umidității lemnului – MERLIN HM8. Valorile obținute după calibrare, vor fi mapate în software
pentru a afișa valori cuprinse între 0% si 100% umiditate.
Pentru conectarea sondelor la lemn se va proceda la g ăurirea în prealabil a probei cu un
burghiu mai mic în secțiune decât grosimea sondelor , astfel încât ele vor intra ușor forțat. Distan ța
dintre cele dou ă sonde va fi egală cu distanța dintre sondele pentru sol. În Fig. 3.23. puteți observa
conectarea sonde lor la proba de lemn.

Fig. 3.23. Conectarea sondelor de umiditate la proba de lemn

24
3.3.7. Costuri de realizare
Componentele electronice au fost achiziționate de la magazine de specialitate precum
Vitacom, Rubin și de pe site -ul ardushop .ro.
Structura principală din plexiglas a fost achizi ționat ă de la firma S.C. ProSEP S.R.L. care
se ocupă de comercializare pl ăcilor de plexiglas, dar si confecționare pe comandă a produselor din
acest tip de material.
Restul materialelor precum policarbonat, adeziv, profile aluminiu, șuruburi, șaibe și piulițe
au fost achiziționate din următoarele magazine : Hornbach , Dedeman, Leroy Merlin.
Lemnul folosit la paletul machetă a fost achiziționat de la frima S.C. DPH PARQU ET
S.R.L., producător de parchet din lemn masiv.
Ventilatoarele au fost colectate din dezmembrări.
În Tabelul 3.9. de mai jos vă sunt prezentate componentele utilizate la realizarea
proiectului, împreună cu prețurile de achiziție, rezultând în final pre țul total de realizare al
proiectului.
Tabel 3. 9. Costuri
Nume Cant. UM Preț unitar Preț Total
Cutie plexiglas 1 buc. 300,00 lei 300,00 lei
Arduino UNO R3 1 buc. 19,84 lei 19,84 lei
19Senzor DHT 22 1 buc. 23,48 lei 23,48 lei
Senzor umiditate FC-28-B 1 buc. 4,47 lei 4,47 lei
Pompă apă 3 -6V 1 buc. 11,97lei 11,97 lei
Servomotor SG90 1 buc. 12,94 lei 12,94 lei
Releu SRD -05VDC -SL-C 1 buc. 6,00 lei 6,00 lei
Mosfet IRF520 2 buc. 3,21 lei 6,42 lei
Modul coborâre tensiune 5V3A 1 buc. 6,95 lei 6,95 lei
Ventilatoare AVC 3 buc. 3,00 lei 9,00 lei
Fir nichelină 1 buc. 20,00 lei 20,00 lei
10 x Fire Dupont mama -tata 10cm 1 set. 3,44 lei 3,44 lei
10 x Fire Dupont mama -tata 20cm 2 set. 4,91 lei 9,82 lei
Sursă de alimentare 12V 1 buc. 55,00 lei 55,00 lei
Recipient apă 1 buc. 8,00 lei 8,00 lei
Policarbonat solid transparent 500x500x4mm 2 buc. 29,45 lei 58,90 lei
Tub silicon Moment 1 buc. 23,00 lei 23,00 lei
Lipici bicomponent acrilic 1 buc. 19,00 lei 19,00 lei
Furtun PVC 6mm 1 m 2,00 lei 2,00 lei
Profile dur aluminiu 2 buc. 12,00 lei 24,00 lei
Fire conductoare, bandă de izolare, șuruburi, etc. – – 40,00 lei 40,00 lei
TOTAL 664,23 lei

25
Capitolul 4.
Pachetul software de conducere a sistemului de uscătoare
Grație tehnologiei și vitezei de dezvoltare , software -ul este din în ce mai prezent în viața
noastră de zi cu zi. Făcând o analiză simplă aproape tot ce ne înconjoară este gestionat de software
și a ici fac referire l a automobile, aparatura din casă, aparatura medicală, sistemele
financiare/bancare, etc. În cele ce urmează vă voi descrie conceptul meu de a gestiona mai multe
camere de uscare pentru lemn cu o singură aplicație desktop.
4.1. Arhitectura software
Soluția software ( Fig. 4.1. ) cuprinde 2 aplicații:
a) Aplicația pe ARDUINO care e responsabilă de achiziția și prelucrarea valorilor de
la senzori, cât și comanda elementelor execuție pentru fiecare cameră de uscare în
parte ;
b) Aplicația desktop ce realizează interfațarea între aplicația ARDUINO și utilizator,
achiziția valorilor returnate de ARDUINO procesarea acestora și lansarea de noi
cereri prin comunicare realizată prin interfeț a USB.

Fig.4.1. Schema implementării soluției software

26
4.2. Implementare f irmware Arduino
Firmware -ul este implementat în IDE -ul oferit de Arduino și cuprinde următoarele funcții:
– funcția de ventilație;
– funcția de încălzire ;
– funcția de pulverizare apă ;
– funcția de control trapă ;
– funcția de monitorizare ;
– funcția de interfațare cu utilizatorul .
Programul încărcat pe Arduino este structurat cu stări finite de executare, fiecare stare
executând o anumită instrucțiune.
Instrucțiunile posibil e pe care sistemul le poate executa sunt următoarele:
– citirea valorii temperaturii aerului;
– citirea valorii umidității aerului;
– citirea procentului de umiditate lemn;
– executarea secvențelor de comandă pentru pornirea ventilatoarelor folosind funcția
PWM ;
– executare secvențelor de comandă pentru pornirea/oprirea incălzirii ;
– executarea secvenței de comandă pentru pornirea/oprirea pompei pulverizare apă;
– executarea secvențelor de comandă de închidere/deschidere trapă.
Fiecare din aceste instrucțiuni este exe cutată la cerere prin intermediul interfeței USB.
Pentru citirea parametrilor de temperatură ARDUINO -ului îi sunt implementate în mediul oferit
biblioteci, totodată pentru descrierea corectă a structurii unui program trebuie mai întâi să începem
cu definirea bibliotecilor:
În acest program am folosit bibliote cile:
#include < simpleDHT .h>
#include < servo .h>
Biblioteca “<simpleDHT.h>” oferă funcții de achiziție pentru senzorul DHT 22, precum și
pentru DHT11, DHT21, DHT33, etc, și oferă posibilitatea de a afișa temperatura (valoare returnată
de DHT.temperature()) și umiditatea aerului (valoarea returnată de DHT.humidity()).
Biblioteca “<servo.h> oferă funcții de achiziție și control pentru servomotorul SG90.
• definirea variabilelor globa le
S-au utilizat variabile globale atât pentru definirea pinilor de conectare a elementelor de
măsură și execuție cât și pentru stocarea informațiilor returnate de la componentele de achiziție
dar și pentru stocarea in strucțiunilor recepționate de microco ntroler pe serial.
Variabile pentru ieșiri digitale:
2 – comandă rezistență încălzire;
3 – ventilator;
4 – tahometru ventilator;
5 – comandă servomotor trapă;
6 – comandă pompă pulverizare apă;

27
• funcția setup()
Conține inițializările necesare rulării programului și configurarea pinilor de intrare/ieșire,
pinul de intrare/ieșire A0 la care este conectat senzorul DHT 22 în vederea citirii temperaturii și a
umidității este definit astfel:
#define DHT11_PIN A0
• inițial izarea citirii parametrilor din camera de uscare de la senzorii
Inițializarea de temperatură, umiditate , umiditate lemn se face prin intermediul aplicației
desktop care lansează o comandă de ”request”. Comenzile sunt stocate în variabila globală de tip
char numită ”cmd”. Definirea variabilelor globale se face înainte de funcția setup().

• înițializarea parametrilor din seră în vedera obținerii de informații de la
senzorul DHT 22
Senzorului DHT 22 îi este stabilit algoritmul de citire a temperaturii și umidității din librarie
fiind îndeajuns să inițializăm, prin declararea unei variabile de tip float, citirea acestor valori

• inițializarea comunicației prin interfața USB.
Se face prin portul atribu it de PC și baudrate -ul 9600.

• funcția loop()
Rulează ciclic instrucțiunile din cadrul funcție și reprezintă programul principal al
aplicației firmware. Este compusă din următoarele instrucțiuni:
– verificarea disponibilității comunicației și a recepționări i unui byte
– procesarea comenzii recepționate prin interfața USB și setarea stării
corespunzătoare
În funcție de starea setată datorită comenzii dată de utilizator, se execută comanda definită
pentru starea respectivă.
Pentru fiecare stare, în funcțiile de comandă se setează la valoarea corespunzătoare pinul
de ieșire al elementului de execuție respectiv .

• folosirea pinilor analogici A0 și A1
Citirea valorilor de temperatură și umiditate ale aerului se face cu ajutorul senzorului
DHT22 conectat la pinului analogic A 0. Umiditate lemnului este citit ă cu ajutorul senzorului de
umiditate FC-28-B, conectat la pinul analogic A1 . Principiul de comandă este același cu cel descris
anterior.
Având în veder e că senzorul de umiditate sol returnează valori între 0 și 1023 unde 0 este valoarea
cea mai ridicată a umidității și 1023 fi ind cea mai mică, acesta a fost calibrat cu ajutorul unui aparat
special de măsurare a umidității lemnului.
Rezultatul obținut în urma citiri valorilor este transformat în valori apro piate înțelegerii
utilizatorului aceste valori vor fi returnate sub forma de 0 % până la 100 %.

• comenzi simple transmise pe portul serial ce vor determina execuția funcțiilor
sistemului:
“a”=> citește și returnează temperatura de aerului
“b”=> citește și re turnează umiditatea de aerului

28
“c”=> citește mediază prin mapare, transformă într -o formă ușor de înțeles și returnează
valoarea umidității lemnului
“d”=> execută secvența de pornire a ventilatoarelor, funcția PWM viteza 80% și returnează
confirmarea
“e”=> execută secvența de oprire a ventilatoarelor, funcția PWM viteza 0% și returnează
confirmarea
“f”=> execut ă secvența de pornire a încălzirii și retu rnează confirmarea
“g”=> execut ă secvența de oprire a încălzirii și returnează confirmarea
“h”=> execută secvența de pornire a pompei de pulverizare și returnează confirmarea
“i”=> execută secvența de oprire a pompei de pulverizare și returnează confirmarea
“j”=> execută secvența de deschidere a trapei și returnează confirmarea
“k”=> execută secvența de închidere a trapei și returnează confirmarea
“l”=> execut ă secvența de închidere pentru toate componentele
Programul este unul relativ simplu men it să simplifice lucrurile la nivelul
microcontrolerului fară al supune unor sarcini. Toată partea de gestionare și procesare revine
software -ului pus la dispoziția utilizatorului pe un PC. O schemă logică a programului vă este
ilustrată în următoarea Fig. 4.2., iar implementarea în mediul de dezvoltare Arduino a codului
sursă se găsește în Anexa1 .

Fig.4.2. Schemă logică Firmware ARDUINO

29
4.3. Implementare aplicația Desktop de conducere a unui sistem de sere
Aplicația Desktop are rolul de a lansa comenzi către microcontroler la intervale de timp
bine stabil ite de programator. Aplicația Desktop este dezvoltată cu scopul de recepționa datele prin
intermediul interfeței USB de la microcontroler, în modul a utomat îi revin toate sarcinile de
procesare ș i decizia a unei acțiuni pe care le transmite ulterior microcontroler -ului.
4.3.1 . Mediul de dezvoltare ales
În vederea dezvoltării aplicației Desktop am folosit mediul de dezvoltare Microsoft Visual
Studio (Fig. 4. 3.), lansat de Microsoft sub numele de c od Boston în anul 1997. Acesta a fost primul
pas în încercarea Microsoft de a utiliza același mediu de dezvoltare pentru mai multe limbaje de
programare.

Fig.4. 3. Mediul de dezvoltare Microsoft Visual Studio 20 17
Pe parcu rs anilor platforma de dezvo ltare a fost îmbunătățită astfel în anul 2002 a fost
introdusă componenta .NET Framework. Printre limbaje de programare suportate de mediul de
dezvoltare Microsoft Visual Studio se număra C#, VB.NET, C++, iar odată cu versiunea 2010,
introduce noul limbaj F#. Pentru a putea fi integrate în platforma .NET aceste limbaje respectă
niște specificații OOP numite Common Type System (CTS) care au ca elemente de bază clase,
interfețe, delegări, ti puri și ca mecanisme moștenire, polimorfism și tratarea excepțiilor. .NET
Framework este compusă din compilatoare, biblioteci și alte executabile . .NET este oferit de
Microsoft pentru dezvoltarea de software ce permite utilizatorilor s ă îl folosească din o rice loc și
cu orice fel de dispozitiv. Cea mai recentă versiune de Microsoft Visual Studio a fost lansată la
data de 2 aprilie 2019 și poartă numele de Visual Studio 2019 .[27] [29]
Pentru realizarea aplicației Desktop am folosit versiunea Microsoft Visua l Studio 20 15 și
limbajul de programare C Sharp.

30
4.3.2 . Dezvoltarea aplicației software
C Sharp este un limbaj de programare orientat pe obiecte (OOP) ceea ce înseamnă este o
metodă de proiectare a componentelor software individuale (clase) cu comportamente asociate
(metode) și limitările de date (proprietăți), și care ne ajută să construim cu acest e componente o
aplicație completă.
Presentation Layer este cunoscut într -o structură cu mai multe straturi ca fiind stratul
clientului fiind format din mai multe părți ce compun interfața de lucru cu utilizatorul. Câteva
exemple de componente ce pot fi incluse în acest strat sunt:
o Casete de editare
o Casete de text
o Etichete
o Butoane
o Interfețe Windows sau WEB
o Etc.
La construcția acestui strat am folosit tehnologia Windows Form (Fig. 4. 4.) care este
numele dat interfeței grafice de programare a aplicațiilor (API) fiind parte a librăriei de clase .NET
Framework ce stă la baza dezvoltării aplicațiilor prin folosirea Visual Studio.NET.[2 8]

Fig.4. 4. Arhitectura Windows Form

31
Interfața cu utilizatorul a aplicației desktop este dezvoltată folosind două astfel de straturi
prima ( Fig. 4.5.) având rolul de a o instanția pe cea de -a doua în funcție de opțiunea utilizatorului.

Fig.4.5. Wood dryer Control System 1.0
Pentru construcția acestei strat sau folosit următoarele elemente: Combobox, Buton, Label –
uri, Picturebox.
La inițializarea cel ui de -al doilea strat se ține cont de numărul de camere de uscare ce se
dorește a fi monitorizat/controlat, astfel utilizatorul poate să aleagă între 1 – 5 sere. Ca acest lucru
să fie posibil programatorul a pus la dispoziția utilizatorului posibilitatea d e a selecta.
Principalul obiectiv al acestei aplicații este acela de a gestiona mai multe camere de uscare
simultan. Pentru a f i posibil acest lucru am ales in stanțierea interfeței de mai multe ori programatic.
Mai jos vă este ilustrată secvența cod ( Fig 4.6. ) a inițializării interfeței grafice de lucru
numit ”Control Station” la acțiunea de click a butonului.
La acțiunea de click a butonului ”Inițializează” se inițializează execuția secvenței de cod,
condiționată de numărul ales ori introdus în combobo x. În cazul în care numărul ales este = 0 sau
< 1, mai > 2 sau este necompletat se afișează un mesaj de eroare cu indicații pentru utilizator. Dacă
acest numar este 1 sau 2 se verifică ce număr a fost introdus, iar în funcție de valoarea acestuia se
execu tă declararea unui șir de variabile locale egale cu valoarea numărului, pentru a iniția,
poziționa (ferestrele dacă sunt două, una lângă alta) și redimensiona în funcție de monitor/rezoluție
interfeța grafică de lucru ”Control Station” ( Fig. 4.7. ).

32

Fig.4. 6. Form1 – Secvența cod la apăsarea butonului

33

Fig.4.7. Interfaț ă grafică (GUI) a aplic ației desktop ”Control Station”
”Control Station” este compusă din mai multe obiecte și conține mai multe variabile de
diferite tipuri ( vezi Fig. 4. 4.), iar aceas ta este puntea dintre datele introduse de utilizator și partea
hardware pentru interacțiunea om -mașină.
Interfețele cele mai cunoscute ca de exemplu a telefoanelor mobile sunt de fapt o
suprapunere vizuală a intrărilor și ieșirilor. Un GUI poate fi proiec tat pentru cerințele pieței cum
ar fi interfețe grafice specifice aplicației. Exemple de aplicații GUI specifice includ mașini bancare
(ATM), touchscreens la punctul de vânzare la restaurante, checkouts self -service, etc.
O interfață grafică folosește o combinație de tehnologii și dispozitive pentru a oferi o
platformă cu care utilizatorul poate interacționa ( Fig. 4.8.) cu scopul de a colecta și produce
informații.

Fig.4.8. Legătura dintre utilizator și hardware

34
4.3.3 . Proiectarea detaliată a structurii aplicației Desktop
Acest ă aplica ție este relativ simplă, programul de uscare fiind predefinit de c ătre
programator și necesită respectarea anumitor condiții pentru rularea completă a programului de
uscare. În Tabelul 4.1. putem observ ă fazel e programului de uscare și condițiile necesare pentru
parcurgerea acestuia.
Tabelul 4.1. Parematrii programului de uscare
Nume Timp Temperatur ă Umiditate
interioară Umiditatea
lemnului
Faza 1 Condiționare 6 min >35° C 60% RH Orice valoare
Faza 2.1 Uscare 40° C 50% RH > 30%
Faza 2.2 44° C 40% RH < 30% & >15%
Faza 3 Răcire 20 min <30° C 20% RH <15%

Condițiile obligatorii de îndeplinit pentru parcurgerea fazelor de uscare sunt marcate cu
culoarea roșie. La ap ăsarea butonului “Start” echipamentele hardware se ini țializează si se porne ște
procesul de uscare. La apăsarea butonului “Stop” toate echipamentele hardware se opresc.
4.3.3.1. Generarea de Event Handler -ruri și inițializare
Event Handlers [27], [28], sunt proceduri care sunt apelate atunci când are loc un eveniment
corespunzător. Event Handler -ul poate avea subrutine ca o tratare a evenimentului. O subrutină
este un construct de cod. Un construct cod este un model de codare (Exemple: For Loops, D o
Whiles Loop, Sub … End Sub, Function … End Function). Fig. 4.9. reprezintă procesul unui
eveniment de la inițializare până la faza de executare.

Fig.4.9. Procesul unui eveniment condus
Pentru execuția evenimentului ce are la bază conectarea, care se va face prin intermediul
interfeței USB folosind Port -ul atribuit de PC, se folosește secvența de cod (subrutina) care este
ilustrată în Fig. 4.10 . care are rolul de a verifica Port -urile disponibile ocupate și care este executată
încă din faza de iniți alizare a interfeței grafice.

35

Fig. 4.10. Secvență inițializare ”Control Station”
Event Handler -ul de inițializare gestione ază evenimentul ce execută declararea unor
variabile locale și metoda(GetSerialPortNames()) de verificare și descoperire a port -urilor
disponibile ocupate în vederea stocării lor. În cazul în care nu sunt port -uri disponibile ocupate (nu
este conectat nici -un dispozitiv sau există probleme cu conexiunea) atunci se afișează pe ecran un
mesaj de avertizare.
4.3.3. 2. Program automat de uscare
La apăsarea butonul ”START” , dacă portul de comunicare este deschis, acesta va indica
culoarea verde pentru a cunoaște faptul c ă programul de uscare a început. În Fig. 4. 11. vă este
ilustrată secvența de cod ce este lansată cu scopul ac tivării/dezactivării unor obiecte de control și
schimbarea unor prop rietăți precum culoarea de fundal.
După pornirea sistemelor hardware un indicator portocaliu va indica Faza de uscare la care
se află. Pentru control și monitorizare se vor afișa valoare temperaturii aerului, valoarea umidității
aerului și valoarea umidității lemnului. În acest fel se poate observa da că sistemul de automatizare
funcționează corespunzător și dacă acesta respectă parametrii programului de uscare.

36

Fig.4. 11. Secvența subrut inelor modificare prop rietăți obiecte de control
Secvențele de cod care sunt executate la acționarea butonului click pentru start/stop vă sunt
prezentate în Figura 4.12 .. Principiul secvențelor de cod este identic în ceea ce privește comenzile
manuale pentru restul componentelor controlate.

Fig. 4.1 2. Secvență cod start/stop

37
Butonul ce acționează executarea codului oprire a programului de monitorizare a fost conceput cu
scopul de a putea interveni în caz de erori sau defecțiuni la sistem permițând astfel oprirea
întregului si stem indiferent de starea în care se află acesta. Fig. 4.1 3. reprezintă codul executat la
acționarea butoanelor prin click pornire/oprire program. De asemenea pentru a putea schimba
valorile de referință sau de a decon ecta aplicația față de microcontroler este necesar oprirea
programului. Fig. 4.14.

Fig.4.1 3. Timer 4

38

Fig.4.1 4. Secvențe cod ”Start program” și ”Stop program”

39
Capitolul 5.
Concluzii finale
Prin acest proiect am vrut să încorporez cât mai multe cuno ștințe hardware și software
acumulate pe parcursul facultății . Acest proiect a fost o adevărată provocare. Pe durata întregului
proces de realizare a proiectului am întâmpinat probleme atât pe parte de proiectare software dar
inevitabil și pe partea de proiectare hardware .
Pentru industria prelucr ării lemnului automat izarea camerelor de uscare reprezintă o
investiție necesar ă zilelor noastre ce ar duce la o efcentizare rapidă a procesului de uscare a
materialului lemnos și totodată o gestionare mai bună a resurselor energetice.
Partea de documentare a fost realizată a tât înainte, cât și în timpul proiectării, fiindu -mi de
ajutor pentru a putea înțelege mai ușor procesul și componentele necesare automatizării unui
asemenea proces. Am fost nevoit să găsesc soluții eficente și rapide în vederea îmbunătățirii
procesului de automatizare.
Așa cum reiese și din titlul lucrării de față, acest proiect vizează automatizarea unei camere
de uscare pentru lemn și implementarea unui software cu scopul de a putea monitoriza și controla
mai multe camere de uscare simultan .
Evident că acest sistem poate fi îmbunătățit prin adăugarea de noi funcții software dar și
hardware, cum ar fi automatizare umplerii bazinului de apă cu ajutorul unui senzor de nivel.
Desigur, că dezvoltarea acestui proiect, pentru a putea fi folosit la scară indust rială este mai dificilă
necesitând un efort financiar mult mai mare, o muncă susținută de o echipă de ingineri, dar și mai
mult timp. În scopuri didactice acest proiect este funcțional.

Idei de îmbunătățire a sistemului de automatizare:
a.) Adăugarea de funcț ii noi de control a parametrilor precum temperatura lemnului și
măsurarea vitezei aerului în camera de uscare;
b.) Adăugarea de funcții de monitorizarea a componentelor hardware (ex. senzori și
avertizori de avarie) ș
c.) Adăugarea de opțiuni pentru salvarea programe lor și editarea programelor de uscare
d.) Controlul de la distanță (web, aplicație android /ios, wireless, etc) ;
e.) Adăugarea de funcții pentru colectare valorică a parametrilor și expunerea lor grafică;
f.) Adăugarea de fu ncții pentru monitorizarea electricității consumate și calcularea
costurilor de uscare;
g.) Stocarea și transmiterea datelor stocate online

Aceste îmbunătățiri ar putea aduce beneficii producătorilor de materiale finite și semifinite
din lemn. Desigur, investiția este mare însă consider că toate cheltuielile de implementare a unui
asemenea sistem poate aduce profituri mari producătorilor , pe un termen mediu sau lung de
amortizare a investiției.

40
Bibliografie
[1] Jerome E. Carter, Wood Utiliz ation , Nova Science Publishers, Inc., New York
(https://books.google.ro/books/Wood%20Utilization%20jerome%20e )
[2] https ://en.wikipedia.org/wiki/Wood_drying
[3] Simpson, William; John Tschernitz (1979). Importance of Thickness Variation in Kiln
Drying Red Oak Lumber (http:/ / ir. library. oregonstate. edu/ dspace/ bitstream/ 1957/ 5722/ 1/
Importance_Thick_ocr. pdf). Corval lis, Oregon: Western Dry Kiln Clubs. . Retrieved 2008 -11-15.
[4] R. B. Keey, Timothy A. G. Langrish, J. C. F. Walker , Kiln-drying of Lumber , 1999
[5] https://www.wagnermeters.com/moisture -meters/wood -info/kiln -drying -your-own-wood/
[6] https://www.woodworkerssource.com/wood -moisture -content.html
[7] https://en.wikipedia.org/wiki/Equilibrium_moisture_content
[8] Drying Technology – An International Journal as a two-part article: Part I: 2(2): 235 -264;
1983 -84 Part II: 2(3): 353 -368; 1983 -84 New York: Marcel Dekker, Inc.
[9] Forest Research and Development Division State Forests of NSW PO Box100 BEECROFT
NSW 2119
[10] https://www.process -heating.com/articles/86586 -the-drying -curve -part-1
[11]O'Reilly Verlag, Die elektronische Welt mit Arduino entdecken, 2014, ISBN: 978 -3-
89721 -319-7
[13] https://github.com/winlinvip/SimpleDHT/blob/master/examples/DHT22Default/
[14] https://www.sparkfun.com/datasheets/Sensors/Tem perature/DHT22.pdf
[15] https://artofcircuits.com/product/fc -28-soil-moisture -sensor -analog -and-digital -outputs
[16] https://ardushop.ro/ro/home/390 -pompa -de-apa-3-6v.html
[17] https://www.amazon.com/7020 -DV07020B12U -0-7A-4pin-20mm/dp/B019F9DGTI
[18] https://ardushop.ro/ro/electronica/93 -servomotor -sg90.html
[19] Releu, https://ro.wikipedia.org/wiki/Releu_(componentă_electronică)
[20] Releu SRD -05VCD -SL-C,https://ardushop.ro/ro/home/48 -modul -releu -1-canal.html
[21] Tranzistorul MOSFET, http:/ /electrodb.ro/teorie -in-electronica/tranzistorul -mosfet/ ,
[22] Modul Tranzistor MOSFET IRF520, https://ardushop.ro/ro/home/962 -modul -cu-
tranzistor -de-putere -irf520.h tml
[23] Modul coborare tensiune, https://cleste.ro/modul -coborare -tensiune.html
[24]https://www.a2t.ro/accesorii -supraveghere/sursa -alimentare -in-comutatie -12v-10a-
stabilizata.html
[25] Pulse Width Modulation (PWM), https://www.arduino.cc/en/Tutorial/PWM
[26] Water seasoning , https://en.wikipedia.org/wiki/Wood_drying
[27] Visual Studio 2019, https://www.zdnet.com/article/microsoft -to-launch -visual -studio –
2019 -on-april-2/
[28] Events and Event Handlers, https://msdn.microsoft.com/en –
us/library/2z7x8ys3(v=vs.90).aspx
[29] Jonathan. S. Harbour, trad. Dan M. Pavelescu, Programarea jocurilor in Visual Basic
pentru adolescenti, Editu ra Rosetti Educational, Bucuresti 2006, ISBN: 978 -973-7881 -09-0
[30] Form Constructor (), https://msdn.microsoft.com/en –
us/library/system.windows.forms.f orm.form(v=vs.110).aspx
[31] Ion Marinescu , Uscarea si tratarea termica a lemnului , Editura Tehnica , 1980
[32] Ion Marinescu, Uscarea lemnului, Editura Tehnica, 1979

41
[33] Florin Molnar -Matei, Ioan Rareș Stanciu, Introducere în electronică analogică și digitală.
Note de curs și îndrumător de laborator, 2015, ISBN: 978 -606-569-968-7
[34] Harry H. Chaudhary, The C Programming Language: Golden Beginner's to Experts
Edition, Publisher: Createspace, 2014, ISBN: 978 -1-5004 -8492 -7
[35] Stanciu, I.R ., Molnar -Matei, F., Sisteme de monitorizare și control în timp real, Editura
Eurostampa, Timișoara 2013, ISBN: 978 -606-569-542-9
[36] Liviu Herman, Titus Slavici, Tehnici de programare clasice si orientate pe obiecte,
Editura: Mirton – F.C.I. "I.Slavici", Timisoara 2013, ISBN: 978 -973-52-1319 -0, ISBN: 978 -606-
8480 -14-5
[37] Horia Ciocarlie, Universul limbajelor de programare, ( ed. 3-a rev. și adåug .), Editura
Orizonturi Universitare, Timisoara 2013, ISBN: 978 -973-638-553-7

42
Anexa 1
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// //////
// **************************************************************** **//
// Proiect creat pentru sustinerea licentei la abs olvirea Facultatii Inginerie //
// Tehnologia Informatiei din cadrul Universitatii "Ioan Slavici" Timisoara //
// //
//Conducator Stiintific: Flori n Molnar – Matei //
// Autor: Patru Radu Alexandru //
// Codul sursa Arduino //
// Sistem integrat de conducere operativă //
// a unui bloc format din mai multe camere de uscare pentru lem n //
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// /////
#include < SimpleDHT .h>
#include <servo.h>

SimpleDHT22 dht22(pin DHT 22);

char cmd;
float temp;
float hum;
//int ctrl=0;
int Um l;
int Um lvalue;
int pinDHT22 =2;
int angle=00;

void setup(){

pinMode(3,OUTPUT); // Ventilator
pinMode( 2,OUTPUT); // Rezistenta incalzire
pinMode( 6,OUTPUT); // Pompa pulverizare apa
servo.attach (5);
servo.write(angle);

Serial.begin(9600);
}

void loop(){
//start

int chk =
if(Serial.available())

{
cmd = Serial.read();
switch(cmd){
/////////////////////////////////////////
//SENZORI
//Citeste si transmite temperatura ambient
case 'a':
temp = Simple DHT.temperature;
Serial.print("Temp = ");
Serial.pr int(temp,0);
break;

43
//Citeste si transmite umiditatea ambient
case 'b':
hum = Simple DHT.humidity;
Serial.print("Humidity = ");
Serial.print(hum,0);
break;

//Citeste si transmite umiditatea lemnului
case 'c':
UmLvalue = (analogRead(A0));
UmLvalue = constrain(Umpvalue, 300, 1023);
UmL = map(Um Lvalue, 0, 1023, 0, 100);
Serial.print(" Wood Hum = ");
Serial.print(UmP);
Serial.print(" % ");
break;

////////////////////////////////////////////////
//COMPONENTE

//Ventilatoare
case ' d':
analogWrite( 3,230); //viteza 80% din viteza
Serial.print(" 80%");
break;

case ' e':
analogWrite( 3,0); //Stop
Serial.print("Oprit");
break;

//Rezistenta incalzire
case ' f':
digitalWrite( 2,HIGH);
Serial.print(" REZIST ON ");
break;

case ' g':
digitalWrite( 2,LOW);
Serial.print(" REZIST OFF");
break;

//Pompa pulverizare apa
case ' h':
digitalWrite( 6,HIGH);
Serial.print("P UMP ON");
break;

case ' i':
digitalWrite( 6,LOW);
Serial.print("P UMP OFF");
break;

//Servomotor
case ' j':
int an gle=90

44
servo.write(angle );
Serial.print(" TRAP OPEN ");
break;

case 'k':
int angle=00
servo.write(angle );
Serial.print(" TRAP CLOSED ");
break;

//Stop all
case ' l':
analogWrite( 3,0);
digitalWrite( 2,LOW);
digitalWrite( 6,LOW);
analogWrite(9,0);
servo.write(00)
Serial.print("AllOff");
break;

}
}
}
Anexa 2
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// //////
// **************************************************************** **//
// Proiect creat pentru sustinerea licentei la absolvirea F acultatii Inginerie //
// Tehnologia Informatiei din cadrul Universitatii "Ioan Slavici" Timisoara //
// //
//Conducator Stiintific: Florin Molnar – Matei //
// Autor: Patru Radu Alexandru //
// Codul sursa aplicatie desktop //
// Sistem integrat de conducere operativă //
// a unui bloc format din mai multe camere de uscare pentru lem n //
//////////////////// ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// /////
using System;
using System.Collections.Generic;
using System.ComponentModel;
using System.Data;
using System.Drawing;
using System.Linq;
using System.Text;
using System.Threading.Tasks;
using System.Windows.Forms;

namespace ControlStation
{
public partial class ControlStationUI : Form
{
TimeSpan duration;
DateTime start;
DateTime end;
public ControlStation UI()
{
InitializeComponent();

45
OpenPort();
SyncState();
}
private void OpenPort()
{
try
{
serialPort.Open();
}
catch (Except ion)
{
throw;
}
}
private void SyncState()
{
serialPort.WriteLine("state");

if(serialPort.ReadExisting().Equals("state=1"))
{
buttonStart.BackColor = Color.GreenYellow;
}
else
{
buttonStart.BackColor = SystemColors.Control;
}
}

private void buttonStart_Click(object sender, EventArgs e )
{
serialPort.WriteLine("start");

if(string.IsNullOrEmpty(serialPort.ReadExisting()))
{
MessageBox.Show("The start command was not executed on the external device", "Communication e rror",
MessageBoxButtons.OK, MessageBoxIcon.Error);
}
SyncState();
conditionerTimer.Start();
start = DateTime.Now;
}

private void buttonStop_Click(object sender, EventArgs e)
{
serialPort.WriteLine("stop");
SyncState();
conditionerTimer.Stop();
}

private void timer_Tick(object sender, EventArgs e)
{
duration = DateTime.Now – start;

serialPort.WriteLine("readTemperature");

if(double.Parse(serialPort.ReadExisting()) >= 35)
{
dryerTimer.Start();

}
}

private void dryerTimer_Tick(object sender, EventArgs e)
{
serialPort.WriteLine("startDryerStep_1");

}

46
private void coolerTimer_Tick(object sender, EventArgs e)
{

}
}
}

namespace ControlStation
{
partial class ControlStationUI
{
/// <summary>
/// Required designer variable.
/// </summary>
private System.ComponentModel.IContainer components = null;

/// <su mmary>
/// Clean up any resources being used.
/// </summary>
/// <param name="disposing">true if managed resources should be disposed; otherwise, false.</param>
protected override void Dispose(bool disposing)
{
if (disposing && (components != null))
{
components.Dispose();
}
base.Dispose(disposing);
}

#region Windows Form Designer generated code

/// <summary>
/// Required method for Designer support – do not modify
/// the contents of this method with the code editor.
/// </summary>
private void InitializeComponent()
{
this.components = new System.ComponentMod el.Container();
this.buttonStart = new System.Windows.Forms.Button();
this.buttonStop = new System.Windows.Forms.Button();
this.labelConditioningSequence = new System.Windows.Forms.Label();
this.labelDryingSe quence = new System.Windows.Forms.Label();
this.labelCoolingSequence = new System.Windows.Forms.Label();
this.labelSequenceHeader = new System.Windows.Forms.Label();
this.labelTemperature = new System.Windows.Forms.Label ();
this.labelDryerHumidity = new System.Windows.Forms.Label();
this.labelWoodHumidity = new System.Windows.Forms.Label();
this.textBoxTemperature = new System.Windows.Forms.TextBox();
this.textBoxDryerHumidi ty = new System.Windows.Forms.TextBox();
this.textBoxWoodHumidity = new System.Windows.Forms.TextBox();
this.progressBar1 = new System.Windows.Forms.ProgressBar();
this.serialPort = new System.IO.Ports.SerialPort(this.co mponents);
this.conditionerTimer = new System.Windows.Forms.Timer(this.components);
this.dryerTimer = new System.Windows.Forms.Timer(this.components);
this.coolerTimer = new System.Windows.Forms.Timer(this.components);
this.SuspendLayout();
//
// buttonStart
//
this.buttonStart.BackColor = System.Drawing.Color.LimeGreen;
this.buttonStart.Font = new System.Drawing.Font("Microsoft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawing.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0)));
this.buttonStart.Location = new System.Drawing.Point(84, 88);
this.buttonStart.Name = "butt onStart";
this.buttonStart.Size = new System.Drawing.Size(150, 45);
this.buttonStart.TabIndex = 0;
this.buttonStart.Text = "Start";
this.buttonStart.UseVisualStyleBackColor = false;
this.buttonSta rt.Click += new System.EventHandler(this.buttonStart_Click);
//

47
// buttonStop
//
this.buttonStop.Font = new System.Drawing.Font("Microsoft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawin g.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0)));
this.buttonStop.Location = new System.Drawing.Point(84, 158);
this.buttonStop.Name = "buttonStop";
this.buttonStop.Size = new System.Drawing.Size(150, 45);
this.buttonStop. TabIndex = 1;
this.buttonStop.Text = "Stop";
this.buttonStop.UseVisualStyleBackColor = true;
this.buttonStop.Click += new System.EventHandler(this.buttonStop_Click);
//
// labelConditioningSequen ce
//
this.labelConditioningSequence.BackColor = System.Drawing.Color.DarkOrange;
this.labelConditioningSequence.Location = new System.Drawing.Point(587, 83);
this.labelConditioningSequence.Name = "labelCond itioningSequence";
this.labelConditioningSequence.Size = new System.Drawing.Size(50, 50);
this.labelConditioningSequence.TabIndex = 2;
//
// labelDryingSequence
//
this.labelDryingSequence.BackColor = System.Drawing.SystemColors.Control;
this.labelDryingSequence.BorderStyle = System.Windows.Forms.BorderStyle.FixedSingle;
this.labelDryingSequence.Location = new System.Drawing.Point(587, 137);
this.labelDryingSequence.Name = "labelDryingSequence";
this.labelDryingSequence.Size = new System.Drawing.Size(50, 50);
this.labelDryingSequence.TabIndex = 3;
//
// labelCoolingSequence
//
this.labelCoolingSequence.BackColor = System.Drawing.SystemColors.Control;
this.labelCoolingSequence.BorderStyle = System.Windows.Forms.BorderStyle.FixedSingle;
this.labelCoolingSequence.Location = new System.Drawi ng.Point(587, 192);
this.labelCoolingSequence.Name = "labelCoolingSequence";
this.labelCoolingSequence.Size = new System.Drawing.Size(50, 50);
this.labelCoolingSequence.TabIndex = 4;
//
// labelS equenceHeader
//
this.labelSequenceHeader.Font = new System.Drawing.Font("Microsoft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawing.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0)));
this.labelSequenceHeader.Locatio n = new System.Drawing.Point(397, 87);
this.labelSequenceHeader.Name = "labelSequenceHeader";
this.labelSequenceHeader.Size = new System.Drawing.Size(161, 142);
this.labelSequenceHeader.TabIndex = 5;
this.lab elSequenceHeader.Text = "Conditionare \n\nUscare \n\nRacire";
//
// labelTemperature
//
this.labelTemperature.AutoSize = true;
this.labelTemperature.Font = new System.Drawing.Font("Microsoft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawing.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0)));
this.labelTemperature.Location = new System.Drawing.Point(181, 387);
this.labelTemperature. Name = "labelTemperature";
this.labelTemperature.Size = new System.Drawing.Size(236, 29);
this.labelTemperature.TabIndex = 6;
this.labelTemperature.Text = "Temperatura uscator";
//
// labelDryerH umidity
//
this.labelDryerHumidity.AutoSize = true;
this.labelDryerHumidity.Font = new System.Drawing.Font("Microsoft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawing.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0))) ;
this.labelDryerHumidity.Location = new System.Drawing.Point(218, 439);
this.labelDryerHumidity.Name = "labelDryerHumidity";
this.labelDryerHumidity.Size = new System.Drawing.Size(199, 29);
this.labelDryerHu midity.TabIndex = 7;
this.labelDryerHumidity.Text = "Umiditate uscator";
//

48
// labelWoodHumidity
//
this.labelWoodHumidity.AutoSize = true;
this.labelWoodHumidity.Font = new System.D rawing.Font("Microsoft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawing.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0)));
this.labelWoodHumidity.Location = new System.Drawing.Point(243, 493);
this.labelWoodHumidity.Name = "label WoodHumidity";
this.labelWoodHumidity.Size = new System.Drawing.Size(174, 29);
this.labelWoodHumidity.TabIndex = 8;
this.labelWoodHumidity.Text = "Umiditate lemn";
//
// textBoxTemperature
//
this.textBoxTemperature.Enabled = false;
this.textBoxTemperature.Font = new System.Drawing.Font("Microsoft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawing.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0)));
this.textBoxTemperature.Location = new System.Drawing.Point(449, 386);
this.textBoxTemperat ure.Name = "textBoxTemperature";
this.textBoxTemperature.Size = new System.Drawing.Size(250, 34);
this.textBoxTemperature.TabIndex = 9;
this.textBoxTemperature.Text = "27.90 C*";
this.textBoxTemperature.TextA lign = System.Windows.Forms.HorizontalAlignment.Center;
//
// textBoxDryerHumidity
//
this.textBoxDryerHumidity.Enabled = false;
this.textBoxDryerHumidity.Font = new System.Drawing.Font("Microso ft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawing.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0)));
this.textBoxDryerHumidity.Location = new System.Drawing.Point(449, 438);
this.textBoxDryerHumidity.Name = "textBoxDryerHumidit y";
this.textBoxDryerHumidity.Size = new System.Drawing.Size(250, 34);
this.textBoxDryerHumidity.TabIndex = 10;
this.textBoxDryerHumidity.Text = "67.80 RH%";
this.textBoxDryerHumidity.TextAlign = System.Windo ws.Forms.HorizontalAlignment.Center;
//
// textBoxWoodHumidity
//
this.textBoxWoodHumidity.Enabled = false;
this.textBoxWoodHumidity.Font = new System.Drawing.Font("Microsoft Sans Serif", 13.8F, System.Drawing.FontStyle.Regular,
System.Drawing.GraphicsUnit.Point, ((byte)(0)));
this.textBoxWoodHumidity.Location = new System.Drawing.Point(449, 492);
this.textBoxWoodHumidity.Name = "textBoxWoodHumidity";
this.text BoxWoodHumidity.Size = new System.Drawing.Size(250, 34);
this.textBoxWoodHumidity.TabIndex = 11;
this.textBoxWoodHumidity.Text = "38%";
this.textBoxWoodHumidity.TextAlign = System.Windows.Forms.HorizontalAlignment.Center;
//
// progressBar1
//
this.progressBar1.Location = new System.Drawing.Point(84, 294);
this.progressBar1.Name = "progressBar1";
this.progressBar1.Size = new System.Drawing.Size(816, 40);
this.progressBar1.Style = System.Windows.Forms.ProgressBarStyle.Marquee;
this.progressBar1.TabIndex = 12;
//
// conditionerTimer
//
this.conditionerTimer.Interval = 1000;
this.conditionerTimer.Tick += new System.EventHandler(this.timer_Tick);
//
// dryerTimer
//
this.dryerTimer.Interval = 1000;
this.dryerTi mer.Tick += new System.EventHandler(this.dryerTimer_Tick);
//
// coolerTimer
//
this.coolerTimer.Interval = 1000;
this.coolerTimer.Tick += new System.EventHandler(this.coolerTimer_Tick);
//

49
// ControlStationUI
//
this.AutoScaleDimensions = new System.Drawing.SizeF(8F, 16F);
this.AutoScaleMode = System.Windows.Forms.AutoScaleMode.Font;
this.ClientSize = new System.Drawing.Size(1006, 721);
this.Controls.Add(this.progressBar1);
this.Controls.Add(this.textBoxWoodHumidity);
this.Controls.Add(this.textBoxDryerHumidity);
this.Controls.Add(this.textBoxTemperatur e);
this.Controls.Add(this.labelWoodHumidity);
this.Controls.Add(this.labelDryerHumidity);
this.Controls.Add(this.labelTemperature);
this.Controls.Add(this.labelSequenceHeader);
this.Controls.Add( this.labelCoolingSequence);
this.Controls.Add(this.labelDryingSequence);
this.Controls.Add(this.labelConditioningSequence);
this.Controls.Add(this.buttonStop);
this.Controls.Add(this.buttonStart);
this.Name = "ControlStationUI";
this.Text = "Control Station";
this.ResumeLayout(false);
this.PerformLayout();

}

#endregion

private System.Windows.Forms.Button buttonStart;
private Sys tem.Windows.Forms.Button buttonStop;
private System.Windows.Forms.Label labelConditioningSequence;
private System.Windows.Forms.Label labelDryingSequence;
private System.Windows.Forms.Label labelCoolingSequence;
private Syst em.Windows.Forms.Label labelSequenceHeader;
private System.Windows.Forms.Label labelTemperature;
private System.Windows.Forms.Label labelDryerHumidity;
private System.Windows.Forms.Label labelWoodHumidity;
private System.Windows.Forms.TextBox textBoxTemperature;
private System.Windows.Forms.TextBox textBoxDryerHumidity;
private System.Windows.Forms.TextBox textBoxWoodHumidity;
private System.Windows.Forms.ProgressBar progressB ar1;
private System.IO.Ports.SerialPort serialPort;
private System.Windows.Forms.Timer conditionerTimer;
private System.Windows.Forms.Timer dryerTimer;
private System.Windows.Forms.Timer coolerTimer;
}
}

50

51
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A
PROIECTULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul proiectului ____________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Autorul proiectului _____________________________________________

Proiectul de finalizare a studiilor este elaborat în v ederea susținerii
examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea
_______________I.E.T.I._________________________ din cadrul Universității
din Oradea, sesiunea________iulie_________ a anului universitar
__2019___________.
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)_____________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________,
declar pe proprie răspundere că aceast proiect a fost scris de către mine, fără nici un
ajutor neautorizat și că nici o parte a proiectului nu conține aplicații sau studii de caz
publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în proiect nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte
surse folosite fără respectare a legii române și a convențiilor internaționale privind
drepturile de autor.

Oradea,
Data Semnătura