Lect. univ. dr. ILINCA ALEXANDRA ELENA ABSOVENT, CHIRA C. ALIN GHEORGHE CRAIOVA 2018 Cuprins ​ ​ I. Rezervației Biosferei Delta Dunării – aspecte… [609644]

​ UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

LUCRARE DE LICENTA

COORDONATOR STIINTIFIC
Lect. univ. dr. ILINCA ALEXANDRA ELENA

ABSOVENT,
CHIRA C. ALIN GHEORGHE

CRAIOVA
2018

Cuprins
​ ​ I. Rezervației Biosferei Delta Dunării – aspecte introductive 3
1.2 Prezentare generala – a Deltei Dunarii
1.3 Unitati fizico-geografice componente
1.4 Zonare functionala
1.5 Scurt istoric privind protectia naturii in Delta Dunarii
*1.6 Reteaua ecologica Natura 2000
*1.7 Situri NATURA 2000 administrate de
II. R EGIMUL JURIDIC AL R EZERVAȚIEI B IOSFEREI D ELTA D UNĂRII 7
* Legisatia privind activitatea Administratiei Rezervatiei Biosferei Deta Dunarii
2.1. I NSTRUMENTE JURIDICE INTERNAȚIONALE PENTRU CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII
APLICABILE ÎN CAZUL R EZERVAȚIEI B IOSFEREI D ELTA D UNĂRII 7
2.2.C ADRUL JURIDIC NAȚIONAL DE PROTEJARE A R EZERVAȚIEI B IOSFEREI D ELTA D UNĂRII 10
2.3. C ANALUL B ÂSTROE – O CATASTROFĂ NATURALĂ ȘI O ÎNCĂLCARE A R EGIMULUI J URIDIC AL
R EZEVAȚIEI B IOSFEREI D ELTA D UNĂRII 18
III. C ONCLUZII 20
IV. BIBLIOGRAFIE 22

Introducere
Tema lucrarii de licenta se numeste “Regimul juridic de protec ț ie ș i conservare a
Rezerva ț iei Biosferei Delt a Dun ă rii ​ . ​ ”, este dezbatuta pe parcursul a … capitole in care
accentu este pus pe …
Am abordat aceasta tema deoarece, in urma studierii diferitelor discipline, am reusit sa imi
descopar o pasiune pentru protejarea mediului inconjurator.
In primul capitol am … …
In al doilea capitol am … .
In al treilea capitol am … .

Capitolul I. Rezerva ț i Biosferei Delta Dunării – No ț iuni introductive

I.1Prezentare generală

Fluviul Dunărea are o lungime de 2840 km , în drumul sau colectând apele unui importat
bazin hidrografic , având o suprafa ț ă ce acoperă mai mut de 8 % din suprafața Europei. Acest
fluviu construie ș te la întâ lnirea sa cu Marea Neagra una dintre cele mai frumoase delte din
Europa ș i chiar din lume, cunoscută ca fiind una dintre marile zone umede ale
planetei.http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14510

Această zonă oferă condi ț ii excelente de viată pentru un număr mare de specii de plante ș i
animale.Spre exemplu coloniile de pelicani ș i cormorani atât specifice Deltei Dunării, precum
ș i un număr mare de alte pasări acvatice care vin sa cuibărească sau sa ierneze.Pe lângă
acestea se mai găse ș te ș i un număr mare de specii, de pe ș ti cu valoare ecologică ș i economică
ridicată. În această deltă se regăse ș te cea mai mare suprafa ț ă de stuf de pe planetă. 1

Încă din cele mai vechi timpuri speciile vegetale sau animale au constituit pentru oameni
importante resurse naturale. Odată cu exploatarea acestor resurse zonele respective au început
sa se dezvolte, însa ulterior s-a manifestat tendin ț a de supraexploatare a unor resurse naturale.

Această tendin ț ă de supra exploatare se manifestă ș i în prezent punându-se o presiune crescută
asupra acestor resurse , în special asupra pe ș telui ș i păsărilor, sau ini ț iative de a dezvolta
unele activită ț i economic e nepotrivite sistemului deltaic. Ca ș i exemplu putem sa dam
investi ț iile pentru exploat area nisipurilor de la Caraorman ce au avut ca drept consecin ț ă
dereglarea echilibrului natural. 2

Rezerva ț ia Biosferei Del ta Dunării are o valoare universală, aceasta fiind recunoscută prin
includerea acesteia în re ț eaua interna ț ională a rezerva ț iilor în anul 1990 în cadrul programului
„OMUL ȘI BIOSFERA”, lansat de UNESCO în anul 1970.
O rezerva ț ie a biosferei re prezintă o arie naturală protejată , căreia i se atribuie un calificativ
interna ț ional.

Din punctul de vedere al UNESCO o rezerva ț ie a biosferei ,trebuie sa îndeplinească anumite
caracteristici:
a) să conserve exemple de ecosisteme caracteristice zonei ș i sa con ț ină zone strict protejate ș i
de utilizare tradi ț ională a resurselor, cum sunt, de exemplu resursele piscicole sau stuficole ș i
zone tampon pentru a reduce impactul activită ț ilor umane;
b) sa fie un teritoriu sau o zonă costieră/marină în care oamenii reprezintă o componentă
1 ​ Site-ulRezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ , accesat pe 1 aprilie 2018,
http://www.ddbra.ro/rezervatia/delta-dunarii
2 ​ Site-ul Wikipedia ​ , accesat pe 1 aprilie 2018, https://ro.wikipedia.org

integrală ș i care este adm inistrată pentru obiective mergând de la protec ț ia completă până la
produc ț ia intensivă dar du rabilă;
c) sa reprezinte un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare și instruire asupra
ecosistemelor naturale și administrate;
d) sa reprezinte un loc unde factorii de decizie guvernamentali, oamenii de știință, alți factori
de decizie și populația locală să coopereze în dezvoltarea unui program model pentru
administrarea teritoriului ș i apei, pentru rezolvarea necesită ț ilor umane împreună cu
conservarea proceselor naturale ș i a resurselor biologice;
e) să servească ca simbol al cooperării voluntare pentru conservarea ș i utilizarea resurselor
pentru binele oamenilor de pretutindeni. 3

În luna septembrie a anului 1990 , Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării a fost adaugată în top
600 zone umede de importan ț ă internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, ș i
situându-se ca fiind printre cele mai întinse ca suprafa ț ă .

În luna decembrie a anului 1990 a fost inclusă o suprafa ț ă mai mare de jumătate din valoarea
de patrimoniu natural universal al Rezervației Biosferei Delta Dunării în Lista Patrimoniului
Mondial Cultural ș i Natu ral, aceasta fiind elaborată de Comitetul Patrimoniului Mondial în
baza Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural adoptată de
Statele Membre UNESCO. 4

​ I.2 Pozi ț ia geografica a Deltei Dunării

Delta Dunării este localizată în Dobrogea, România, în partea de Nord-Vest a bazinului Mării
Negre dar se întinde cu 2 kilometri ș i pe teritoriul Ucrainei. Este traversată de paralela de 45
de grade latitudine nordică ș i meridianul de 29 de grade, longitudine estică.

Ca ș i a ș ezare Delta Dunării se învecinează:
– în partea de nord cu podi ș ul Basarabiei
– în partea de sud-vest cu podi ș ul Dobrogei
– iar în partea de est cu Marea Neagra.

Pentru a o delimita ș i mai exact Delta Dunării este cuprinsa intre următoarele coordonate:
● 28ș 10’ 50’’ longitudine estică (Cotul Pisicii);
● 29ș 42’ 45’’ longitudine estică (Sulina);
● 45ș 27’ latitudine nordică (bra ț ul Chilia, km 43);
● 44ș 20’ 40’’ latitudine nordică (Capul Midia). 5

3 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ , accesat pe 1 aprilie 2018,
http://www.ddbra.ro/rezervatia/delta-dunarii
4 ​ Site-u Info-Delta.ro ​ , accesat pe 1 aprilie 2018,
https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/istoricul-rezervatiei-biosferei-delta-dunarii-100.html
5 ​ Site-ul MDRAP ​ , accesat pe 2 aprilie 2018,
http://www.mdrap.ro/userfiles/delta_dunarii/Delta_Dunarii_Raport_de_Diagnostic.pdf

Figura I.1, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=24635608

I.3 Valoarea universală

Delta Dunării a fost declarată rezerva ț ie a biosferei în anul 1990, având o suprafa ț ă de
580000 ha, reprezentând 2.5 % din suprafa ț a României.
Ca ș i clasament în ceea c e prive ș te deltele lumii ocupă locul 22 l a nivel planetar ș i locul 3 în
Europa după Volga ș i Kuban.
Ca ș i habitat al păsărilor d e apa Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai mari zone umede
din lume ș i cea mai întins ă zonă compactă de stufări ș de pe planetă.
Reprezintă un muzeu viu al biodiversită ț ii având 30 de tipuri de ecosisteme, fiind considerată
o bancă de gene naturale, de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.
Tot în anul 1990 valoarea universală a Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută
prin includerea ei în re ț eaua interna ț ională a rezerva ț iilor biosferei, în cadrul programului
“OMUL Ș I BIOSFERA” , lansat de UNESCO.

În luna septembrie al anului 1991 Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca
zona umedă de importan ț ă interna ț ională, în special ca habitat al p ăsărilor de apa, prin
Conven ț ia RAMSAR.

În anul 1965 Consiliul Europei acorda Diploma Europeana a Ariilor Protejate acelor regiuni
care prezintă o importan ț a deosebită pentru conservarea diversită ț ii geologice, biologice ș i
peisagistice din Europa.
Această diplomă are o perioadă limitată de valabilitate, putând fi prelungită, numai dacă se

îndeplineau condi ț iile în c eea ce privea protejarea acestor zone. 6

În anul 2000 Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării prime ș te Diploma Europeană a Ariilor
Protejate, iar în anul 2005 aceasta diplomă este reînnoită.
Această diplomă a fost reînnoită datorită faptului ca zonele umede ale deltei de ț in o floră ș i o
faună extrem de diversa, având o valoare biologică, peisagistică ș i culturală deosebită pentru
Europa.

Odată cu reînnoirea distinc ț iei din anul 2005, Consiliul Europei a formulat mai multe
recomandări, ș i anume:
– continuarea și extinderea procesului de cooperare internațională, atât în context
transfrontalier (Moldova, Ucraina, România) cât și cu alte delte care au primit Diploma
Europeană;
– continuarea monitorizării serviciilor ecologice și a activităților economice din perimetrul
rezervației pentru prevenirea efectelor negative, menționând aici și monitorizarea efectelor
lucrărilor la canalul Bâstroe din partea ucraineană a deltei;
– continuarea sprijinirii populației locale prin implicarea activă a ARBDD în gestionarea
durabilă al resurselor piscicole și reducerea numărului de intermediari, prin sprijinirea
activităților compatibile cu obiectivele Rezervației și promovarea programului de restaurare a
clădirilor tradiționale pentru păstrarea valorilor culturale;
– crearea de mecanisme financiare care să asigure fondurile necesare și să îmbunătățească
capacitățile ș i performanț ele ARBDD prin accelerarea adoptării unui cadru legal adecvat.

În data de 16 septembrie 2010 a fost reînoită pentru a doua oara Diploma Europeană a Ariilor
Protejate ș i pe o durata de 10 ani. 7

​ I.4 Geneza Deltei Dunării

Bratul Sf. Gheorghe este cel mai vechi bra ț al Dunării. Acesta se varsă în mare printr-un pasaj
ce era situat în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman. Aici s-a format prima Deltă a
Dunării cu numele de Delta Sf. Gheorghe I.

Cel de-al doilea braț, Sulina, s-a dezvoltat odată cu blocarea prin aluviune a bratului Sf.
Gheorghe. Cu timpul a început sa preia un flux din ce în ce mai mare de sedimente ș i a
început sa î ș i formeze pro pria deltă, denumita ș i Delta Sulina.
Mai la sud de această delta s-a format o delta secundară numită Delta Co ș nei. Aceasta delta
s-a format datorita bra ț ului secundar Dunavaț.

Cu trecerea timpului bratul Chilia la nord, ș i bratul Sf. Gheorghe la sud, ș i-au construit
6 ​ Site-ul Stiinta & Tehnica ​ , accesat pe 2 aprilie 2018, http://stiintasitehnica.com
7 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ ,accesat pe 2 aprilie 2018,
http://www.ddbra.ro/mediatizari/ARBDD-informare%20presa-Reinnoirea%20Diplomei%20Europene-1
2oct2010.pdf

propriile lor delte, în timp ce delta Sulina a fost treptat erodată.
Delta Chilia ș i Sf. Gheorg he II , s-au format din material sedimentar dunărean .

​ I.5 Unită ț i fizice-ge ografice componente

În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993 unită ț ile fizico-geografice ale Rezerva ț iei
Biosferei Delta Dunării sunt:
– Delta Dunării;
– Dunărea maritima pana la Cotul Pisicii;
– Sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă;
– Sărăturile Murghiol-Plopu;
– Complexul Lagunar Razim-Sinoie;
– Litoralul Marii Negre de la bra ț ul Chilia până la Capul Midia;
– Apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m.

Aceste zone sunt reprezentate ca fiind zone de importantă ecologică na ț ională ș i
interna ț ională.

Suprafața totală a Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării este de 5800 km ​ 2 ​ , însa suprafața
propriu-zisă a Deltei Dunării este de 4178 km ​ 2 ​ aceasta fiind alcătuită din Delta propriu-zisă,
de pe teritoriul românesc cu o suprafață de 3.510 km ​ 2 ​ , reprezentând circa 82 % , iar restul de
18 % aflându-se pe teritoriul Ucrainei. Complexul lacustru Razim-Sinoie, cu o suprafa ț ă de
1.145 km ​ 2 ​ ,apele marine până la izobata de 20 m, acestea având o suprafa ț ă de 1.030 km ​ 2 ​ ,
albia Dunării intre Cotul Pisicii și Isaccea de pe teritoriul României cu o suprafa ț ă de 13 km ​ 2
ș i lunca inundabilă a Dun ării intre Isaccea ș i Tulcea cu o suprafa ț ă de 102 km ​ 2 ​ , însa aceasta
suprafață este în continuă cre ș tere, aproximativ cu 40 de metri pe an, datorită faptului ca
fluviul Dunărea aduce anual o cantitate de 67 milioane tone de aluviuni. 8

​ I.6 Zonare functională

● Zonele strict protejate ​ din Delta Dunării sunt în număr de 20 ș i ocupă o suprafa ț ă
totală de 50904 ha , reprezentând 8,7 % din suprafa ț a rezerva ț iei. În cadrul acestor
suprafe ț e se păstre ază în condi ț ii nemodificate sau pu ț in modificate de om
ecosistemul natural.
Aceste ecosisteme naturale, terestre ș i acvatice trebuiesc în mod obligatoriu sa fie
protejate. În interiorul acestor zone este interzisă activitatea economică iar intrarea
este permisă doar în scop de cercetare sau supraveghere.

● Zonele tampon ​ au o suprafa ț ă totală de 222 966 ha, reprezentând 35,5 % din
suprafa ț a rezerva ț iei. Zonele tampon inconjoară zonele str ict protejate.
8 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ ,accesat pe 4 aprilie 2018,
http://www.ddbra.ro/rezervatia/delta-dunarii/prezentare-generala/unitati-fizico-geografice-componente-
a17

În cadru zonelor tampon se desfă ș oară activită ț i tradi ț ionale ale locuitorilor cum ar fi
pescuitul, pa ș unatul , recoltarea stufului, culturi agricole pe suprafe ț e restrânse ,
precum ș i practica rea turismului, toate acestea sub un control strict. Aceste zone au
ca scop atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

● Zonele de dezvoltare durabila ​ au o suprafa ț ă de 306 100 ha ș i reprezinta o suprafa ț ă
de 52,8 % din suprafa ț a rezerva ț iei.
Aceste zone cuprind terenurile pe care sunt amplasate a ș ezări umane, terenuri care
sunt aflate în regim liber de inunda ț ii sau terenuri îndiguite pentru folosin ț ă agricolă,
piscicolă ș i silvică , aflate în regim liber de inunda ț ii.

● Zonele de reconstruc ț ie ecologică ​ sunt alcătuite din suprafe ț e de teren în care
Administra ț ia Rez erva ț iei desfă ș oară activită ț i de refacere a echilibrului ecologic ș i de
restaurare a zonei afectate prin mijloace tehnice ș i tehnologii adecvate. 9

​ I.7 Scurt istoric privind protec ț ia naturii în Delta Dunării
Delta Dunării a devenit rezerva ț ie a biosferei datorită faptului ca în compara ț ie cu alte delte a
păstrat o biodiversitate mai ridicată, asta însemnând prezen ț a unui număr mare de specii
dintr-o mare diversitate de unită ț i sistematice, găsindu-se o mul ț ime de specii rare sau care
lipsesc din alte zone .

Din anul 1991 a început inventarierea florei ș i a faunei de pe teritoriul rezerva ț iei.
Această ac ț iune continuă ș i astăzi, având doua obiective majore:
~ cunoa ș terea ș i con ș tientizarea importan ț ei patrimoniului natural într-o rezerva ț ie a biosferei
~ identificarea speciilor ce necesită măsuri de protec ț ie ș i conservare

Biosfera Deltei Dunării este considerata ca fiind o bancă naturală de gene cu o valoare
inestimabilă pentru patrimoniul natural mondial.

Protejarea naturii în delta a fost organizată încă din anul 1938. După al doilea război mondial
zonele protejate din deltă au crescut pana la aproximativ 40.000 ha.

În anul 1990 suprafa ț a Deltei Dunării împreună cu alte componente alăturate a ajuns la o
suprafa ț ă de 580.000 ha. Anul 1990 este ș i anul în care Delta Dunării a fost declarată
rezerva ț ie a biosferei.

În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr.82, modificată ș i completată
prin Legea 454/2001, privind înfiin ț area Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării. Această lege
stabile ș te atribu ț iile principale de func ț ionare ale Administra ț iei Rezerva ț iei Biosferei Delta
Dunării(ARBDD), institu ț ie publică aflată în subordinea autorită ț ii centrale pentru protec ț ia
9 ​ Site-ul info Delta.ro ​ , accesat pe 06 aprilie 2018,
https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/zone-strict-protejate-in-delta-dunarii

mediului.

În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr.248, a fost adoptat Statutul Rezerva ț iei Biosferei
Delta Dunării.
Prin aceasta lege au fost delimitate zonele func ț ionale cu un regim diferen ț iat de protec ț ie ș i a
fost stabilită componenta Consiliului Ș tiin ț ific al Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării, această
hotărâre fiind modificată ș i completată prin Hotărârea nr.1217/2012.
Hotărârea nr. 1217/2012 cuprinde structura organizatorica, regulamentul de organizare ș i
func ț ionare al Administr a ț iei Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării. 10

​ I.8 Re ț eaua ecologi ca Natura 2000

Este o re ț ea ecologică eur opeană ce ac ț ionează în zonele naturale de protec ț ie. Are ca scop
protejarea ș i men ț inerea într-o stare de conservare favorabila un ele dintre cele mai
importante tipuri de habitate ș i specii ale Europei.Această re ț ea ț ine cont de grani ț ele politice
în vederea stopării tendin ț ei actuale de fragmentare a habitatelor naturale.
Această re ț ea mai reprezi ntă ș i un instrument de conservare a bio diversită ț ii, putând sa o mai
numim ș i legătura dintre natură ș i oameni. 11

Natura 2000 reprezintă un program complex de mediu ce are ca obiectiv principal protejarea
ș i conservarea patrimoniu lui natural al Uniunii Europene. La acest program participă fiecare
Stat membru al Uniunii Europene.

Scopul ș i rolul programul ui Natura 2000 este de a păstra ș i proteja natura în toată diversitatea
ei actuală în special speciile rare sau cele pe cale de dispari ț ie, oferind ș ansa viitoarelor
genera ț ii de a beneficia ș i a se bucura de binefacerile acesteia.

Natura 2000 a apărut în anul 1992, cuprinzând două directive. Directiva Habitate care a fost
înfiin ț ată tot în anul 1992 ș i Directiva Păsări, aceasta fiind înfiin ț ata în anul 1979.
Aceste directive cuprind un minim de standarde con ț inând obliga ț ii ș i reguli pentru
conservarea naturii, acestea fiind adoptate de către Statele Membre. 12

Natura 2000 cuprinde doua tipuri de arii naturale protejate ș i anume:
● Arii de Protec ț ie Specială Avifaunistică SPA (Special Protection Areas) având ca
domeniu de activitate protejarea păsărilor sălbatice incluse în Directiva Păsări.
● Situri de Importan ț ă Comunitară SAC (Special Areas for Conservation ) acestea
având ca domeniu de activitate protejarea unor specii de floră ș i faună, dar ș i
10 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ ,accesat pe 6 aprilie 2018,
http://www.ddbra.ro/rezervatia/delta-dunarii/biodiversitate/scurt-istoric-privind-protectia-naturii-in-delta-
dunarii
11 ​ Site-ul Wikipedia ​ , accesat pe 1 aprilie 2018, https://ro.wikipedia.org/wiki/Natura_2000
12 ​ Institutul Na ț ional de Cercetare si Dezvoltare ​ – Tulcea, accesat pe 8 aprilie, http://www.mdlpl.ro

habitatele sălbatice incluse în Directiva Habitate , iar după acceptare acestea urmând
sa se transforme în Arii Speciale de Conservare. 13

Aceste arii pentru a putea avea un management specific ș i adecvat , trebuie sa parcurgă ni ș te
etape bine stabilite ș i un s istem de control.

Evolu ț ia re ț elei Natura 2000 a fost una destul de considerabilă, de oarece în anul 2006
suprafa ț a totală a Ariilor de Protec ț ie Specială era de 45 milioane de ha, iar cea a Siturilor de
Importan ț ă Comunitară fi ind de peste 45 milioane de ha.
Mai multe state membre au desemnat până la sfâr ș itul lunii decembrie 2006 mai mult de 15
% din suprafa ț a lor ca fiin d spa ț ii protejate conform situa ț iilor publice date de către Comisia
Europeană , putând da ca exemplu mai multe state cum ar fi: Slovenia 31,4 %, Spania 22,6%,
Portugalia 17,4 %, Grecia 16,4%, Estonia 15,9 % ș i Ungaria 15 %.

Odată ce România ș i Bulg aria au aderat la Uniunea Europeană numărul acestor zone au
crescut semnificativ, datorită faptului ca aceste zone au un poten ț ial natural foarte ridicat.
În momentul de fa ț a Re ț eaua Ecologică Natura 2000 î ș i desfă ș oară activitatea pe un procent
de 20 % din suprafa ț a Un iunii Europene.

Re ț eaua Natura 2000 are ca scop principal sa păstreze natura mereu verde, astfel, prin cadrul
sau legal sa instituie un caracter obligatoriu pentru fiecare Stat Membru, fiind obligate sa aibă
o politica coerenta pentru protec ț ia ș i conservarea naturii. Aceasta politica trebuie sa tina cont
obligatoriu ș i sa respecte prevederile stabilite prin documentele Re ț elei Natura 2000.
Cadrul legislativ european Natura 2000 cuprinde:
● Directiva Păsări 79/409/CEE ce are ca scop conservarea păsărilor sălbatice
● Directiva Habitate 92/43/CEE ce are ca scop conservarea habitatelor naturale ș i a
speciilor de floră ș i fauna sălbatică.

Pentru a con ș tientiza cat d e importanta este această re ț ea ș i mai ales cat de important este sa
respectam aceste legi, pentru a ț ine un echilibru intre noi ș i natură se pot men ț iona câteva din
probleme ce nu au întârziat sa apară datorita activită ț ilor exagerate asupra resurselor naturale.
Spre exemplu în secolul trecut au dispărut 60% din zonele umede ale ț arilor din actuala
Uniune Europeană ce cuprindeau râurile mici, lacuri bălti etc. O altă problemă o mai
reprezintă dispari ț ia a 64 % din speciile care trăiesc într-un anume loc. 14

13 ​ Site-ul Coali ț ia Natura 2000 ​ , accesat pe 7 aprilie 2018, https://natura2000.ro
14 Site-ul ECOTeam, accesat pe 10 aprilie 2018, http://www.natura2000.org.ro/page.php?id=3

I.9 Natura 2000 în România.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a fost obligată să implementeze, la fel ca
ș i celelalte ț ari membre Re ț eaua Natura 2000, reprezentând pentru ț ara noastră solu ț ia
principală de conservare a patrimoniului natural.
Prezen ț a Re ț elei Natura 2000, în ț ara noastră ne-a permis sa putem accesa fonduri europene
nerambursabile pe care le putem folosi în scopul de a investi în diverse activită ț i cu scopul de
a nu afecta natura ș i diver sitatea actuală.
Prin Natura 2000 în România sunt protejate o serie de zone ce con ț in o natură ce merită
păstrată cat mai bine.
Pentru protec ț ie mai sunt vizate animalele, plantele ș i păsările rare sau pe cale de dispari ț ie
din mediul lor de via ț a. În cazul în care oamenii î ș i desfă ș oară activitatea în zonele de arii
protejate se permit doar activită ț i economice care să nu afecteze natura în diversitatea ei
actuală.

Implementarea cadrului legislativ pentru Re ț eaua Natura 2000 este dată prin Legea nr.
462/2001 pentru aprobarea ​ Ordonan ț ei de urgen ț ă a Guvernului n r. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ș i faunei sălbatice. Prin
această lege s-au transpus cele două directive europene în domeniu ș i anume: ​ Directiva Păsări
79/409/CEE ce are ca scop conservarea păsărilor sălbatice ș i Directiva Habitate 92/43/CEE
ce are ca scop conservarea habitatelor naturale ș i a speciilor de floră ș i fauna sălbatică. 15

Siturile Natura 2000 administrate de Administra ț ia Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării
cuprind o serie de acte normative cum ar fi:
Siturile de importan ț ă comunitară ​ ca parte integrantă a rețelei ecologice europene „Natura
2000” au fost declarate prin Ordin 1964/2007 – ordin privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importan ț ă comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România, modificat și completat prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru
modificarea Ordinului Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ț ă comunitră ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Ordinul nr. 46/2017 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000.

Ariile de protecție specială avifaunistică ​ ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
„Natura 2000” (SPA) au fost declarate prin HG nr. 1248 din 24 octombrie 2007 – hotărâre
privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei
ecologice Natura 2000 în România, modificat și completat prin HG nr. 971/2011, Hotărâre
pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea
ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
15 ​ Site-ul Parteneriat Transfrontalier ​ , accesat pe 4 aprilie 2018, http://www.natura2000.org.ro

Natura 2000 în România, HG nr. 663/2016, privind instituirea regimului de arie naturală
protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei
ecologice Natura 2000 din România 16

Situl de importan ț ă comu nitară Delta Dunării având codul ROSCI0065 a fost declarată ca
fiind o zona perfectă pentru conservarea speciilor ș i habitatelor de interes comunitar,
cuprinzând specii enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, acestea
convie ț uind în 29 de habi tate de interes comunitar, având un procent de 71,24 % din
suprafa ț a Deltei Dunării, iar 7 din cele 29 de habitate fiind de interes prioritar.

Situl de importan ț ă comu nitară Delta Dunării – zona marină ce are codul ROSCI0066 a fost
declarată ca zonă de conservare a speciilor ș i habitatelor de interes comunitar ce cuprind
specii enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, având patru tipuri de
habitate de interes comunitar.

Delta Dunării ș i complex ul Razim-Sinoie având codul sitului ROSPA0031 găzduie ș te un
număr de 341 specii de pasări fiind de un mare interes comunitar, din care 221 de specii sunt
enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 20009/147/EC. 17

​ ​ II.Regimul Jurid ica al Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării

II.1. Cadrul Juridic Na ț ional de Protejare a Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării

În anul 1970 a fost lansat programul UNESCO ​ „Omul și Biosfera ​ ”, urmând ca ulterior în
anul 1972 sa fie aprobat formal de către Na ț iunile Unite.
Delta Dunării prin intermediul acestui program a primit recunoa ș tere interna ț ională în anul
1990 ca fiind Rezerva ț ie a Biosferei.
Conform UNESCO, rezerva ț iile biosferei sunt caracterizate ca fiind zone ce cuprind
ecosisteme marine, terestre, ș i de coastă, în cadrul cărora se studiază ș i se gestionează
resursele naturale având ca scop sus ț inerea durabilită ț ii.

Rezerva ț iile biosferei răm ân sub jurisdic ț ia suverană a statelor în care se află ș i sunt
nominalizate de guvernele na ț ionale, iar statutul lor este recunoscut pe plan interna ț ional.
În prezent în cadrul programului UNESCO ​ ​ „Omul și Biosfera”, se află 699 de rezerva ț ii ale
biosferei, aflate în 120 de ț ări, inclusiv în 20 de locuri transfrontaliere.
16 ​ Site-ul ANPM ​ , accesat pe 11 aprilie 2018,
http://apmar.anpm.ro/-/arii-naturale-protejate-de-interes-comunitar
17 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ ,accesat pe 11 aprilie 2018,
http://www.ddbra.ro/rezervatia/delta-dunarii/biodiversitate/situri-natura-2000-administrate-de-a-r-b-d-d
-a921

Aceste rezerva ț ii se regăs esc după cum urmează:
● 75 de site-uri din 28 de ț ări din Africa
● 31 de site-uri din 11 ț ări din statele arabe
● 147 de site-uri din 24 de ț ări din Asia ș i Pacific
● 287 site-uri din 36 de ț ări din Europa ș i America de Nord
● 129 site-uri din 21 de ț ări din America Latină ș i Caraibe 18

Pentru a ob ț ine recunoa ș terea interna ț ională de Rezerva ț iei a Biosferei Delta Dunării,
autorită ț ile române au fos t nevoite să respecte o anumită procedură de desemnare pentru a fi
inclusă în programul UNESCO „Omul și Biosfera”.

Această procedură este alcătuită din următorii pa ș i:

1. Ariile protejate ce sunt declarate la nivel na ț ional trebuie sa apar ț ină de una din
categoriile (IUCAN) Uniunea Interna ț ională pentru Conservarea Naturii, care respectă
criteriile de eligibilitate , pentru a putea fi înscrise pe lista rezerva ț iilor biosferei ce
urmează sa fie înaintate Comitetului Na ț ional al Programului UNESCO „Omul și
Biosfera” al ț ării r espective;

2. Urmează analizarea documentelor de către membrii acestui comitet urmând ca apoi sa
fie trimise Secretariatului Programului UNESCO, pentru aprobarea lor ca rezerva ț ii
ale biosferei;

3. Apoi se determină dacă fiecare rezerva ț ie a biosferei îndepline ș te sau nu cele trei
func ț ii compleme ntare ce sunt verificate de organul abilitat al UNESCO.

Cele trei func ț ii complementare sunt:
a. conservarea biodiversită ț ii ​ – are ca rol sa accentueze conservarea unor
ecosisteme majore;
b. dezvoltarea ​ – ce are accent asupra dezvoltării popula ț iei umane în cadrul
biosferei, ș i eviden ț iază rolul de integrare pentru c omunită ț ile locale.
c. logistica – ​ ce realizează o îmbinare a educa ț iei, cercetării, instruirii ș i
monitorizării în domeniul conservării. 19

România a mai aderat la ​ Conven ț ia privind patrimoniul cultural ș i natural ​ , tot în anul
1990, aceasta fiind adoptată de Conferin ț a generală a UNESCO în 16 noiembrie 1972, ce a
intrat în vigoare la data de 17 decembrie 1975 ș i a fost ​ acceptată la Paris prin Decretul nr.
187/1990. 20

Conven ț ia este caracteriz ată prin realizarea de activită ț i ș i conservări la nivel interna ț ional în
zonele naturale ce fac parte din patrimoniul mondial.
18 ​ Site-ul ​ Programme on Man and the Biosphere ​ , accesat pe 18 aprilie 2018,
http://www.unesco.org/new/en/natural-sciences/environment/ecological-sciences/biosphere-r
eserves/
19 ​ Site-ul UNESCO World Heritage ​ , accesat pe 20 aprilie 2018, ​ https://whc.unesco.org
20 ​ Site-ul UNESCO| Ministerul Culturii ​ , accesat pe 20 aprilie 2018, http://www.cultura.ro/unesco

Obiectivul conven ț iei era ca realizarea de activită ț i ș i conservări să se facă prin intermediul
pregătirii de specialitate, educa ț ie, dar ș i posibilitatea de împrumu turi financiare fără
dobândă. În cadrul conven ț iei s-a creat un Fond Mondial pentru a asigura o asisten ț ă necesară
statelor care nu dispun de resurse financiare.
Prin ob ț inerea acestui act dat de ​ Conven ț ia privind patrimoniul cultural ș i natural ​ ​ Rezervația
Biosferei Delta Dunării a fost declarată sit natural al Patrimoniului Na ț ional Universal
recunoscut de către UNESCO.

În anul 1991 România a aderat la Conven ț ia asupra zonelor umede, de importan ț ă
interna ț ională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, prin intermediul Legii.nr 5 din 25
ianuarie 1991, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 26 ianuarie 1991.
În acel moment România a ratificat Conven ț ia de la Ramsar. ​ . 21

Odată cu ratificarea Conven ț iei de la Ramsar , Secretarul Conven ț iei Ramsar a declarat
Rezerva ț ia Biosferei Delt a Dunării în anul 1991, ca fiind zonă de importan ț ă interna ț ională.

Conven ț ia ce prive ș te zonele umede, a fost adoptată în anul 1971 în Iran, în ora ș ul ce poartă
ș i numele conven ț iei ș i anume Ramsar, însă a intrat în vigoare în anul 1975. Din acel an un
procent de aproximativ 90 % din statele membre ONU, localizate în toate regiunile
geografice ale lumii au dorit sa devină ”păr ț i contractante”.

Ca ș i misiune această con ven ț ie are rolul de a conserva ș i a utiliza într-un mod eficient ș i cu
efect durabil toate zonele umede. Acest lucru se face cu ajutorul ac ț iunilor locale ș i
na ț ionale.Scopul conven ț iei îl reprezintă cooperarea interna ț ională, având ca scop
contribuirea pentru realizarea dezvoltării durabile în întreaga planetă.

Zonele umede sunt cele mai productive ecosisteme ș i sunt considerate ca fiind producătoare
de apă proaspătă.Cu toate ca sunt cele mai importante zone, acestea sunt transformate în alte
utilizări sau continuă să fie degradate.

Conven ț ia cere păr ț ilor contractante sa î ș i asume responsabilitatea de:
– a lucra pentru utilizarea în ț eleaptă a tuturor zonelor umede;
– a desemna zonele umede ș i gestionarea eficientă a acestora, pentru lista zonelor
umede de importan ț ă interna ț ională;
– a coopera la nivel interna ț ional cu privire la zonele umede transfrontaliere. 22

România a aderat ș i la Co nven ț ia privind conservarea vie ț ii sălbatice ș i habitatelor naturale
din Europa, prin Legea nr.13 din 11 martie 1993, emisă de Parlament în Monitorul Oficial
nr.62 din 25 martie 1993.
Această conven ț ie a fost a doptată la Berna în data de 19 septembrie 1979.
În art.3 din conven ț ie stat elor contractante sunt obligate să adopte politici de mediu adecvate
având ca scop conservarea florei ș i faunei sălbatice dar ș i habitatelor naturale. Pe lângă acest
lucru trebuie acordată o aten ț ie mai mare către speciile ce sunt pe cale de dispari ț ie sau
vulnerabile, frunta ș e fiind speciile endemice. Un alt lucru important specificat în acest articol
21 ​ Site-ul About the Ramsar convention ​ , accesat pe 20 aprilie 2018,
https://www.ramsar.org/about-the-ramsar-convention
22 ​ Site-ul Ramsar ​ , accesat pe 20 aprilie 2018, https://www.ramsar.org/

este ca păr ț ile contractual e sa ia măsuri de luptă contra poluării ș i sa încurajeze procesul
educa ț ional, difuzând info rma ț ii generale cu scopu de a con ș tientiza importan ț a conservării
speciilor de floră ș i faună sălbatică precum ș i al habitatelor acestora. 23

O altă conven ț ie la care R omania a aderat a fost ​ Convenția privind comerțul internațional
cu specii sălbatice de plante și animale amenințate cu dispariția, ​ ce a fost adoptată la
Washington în data de 3 martie 1973 de 22 de state din cele 88 participante la conferin ț a
ț inută la Departamentul d e stat al Statelor Unite ale Americii, intrând în vigoare la data de 1
iulie 1975.
România a ratificat acest document interna ț ional în protec ț ia mediului prin Legea nr.69 din
15 iulie 1994, această conven ț ie mai este cunoscută ș i sub denumirea de Conven ț ia de la
Washington.
Conven ț ia este structurată pe 25 de articole. Din punctul meu de vedere cel mai important
este art.2 care con ț in prin cipiile fundamentale ale conven ț iei. 24

​ II.2.Cadrul juridic na ț ional de protejare al Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării

În momentul în care Delta Dunării a fost declarată Rezerva ț ie a Biosferei prin Decretul
Na ț ional nr.983 din 27 au gust 1990, s-a înfiin ț at Administra ț ia Rezerva ț iei Biosferei Delta
Dunării (ARBDD), aceasta fiind în subordinea Ministerului Mediului , conform Legii
82/1993, modificată ș i completată ulterior. 25

Regulamentul de ordine interioară al Administra ț iei Rezerva ț iei Delta Dunării dată prin anexa
la decizia nr. 302 din 19.05.2015 cuprinde:
● Rolul, func ț iile ș i atribu ț iile Administra ț iei Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării;
● Structura organizatorica a Administra ț iei Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării;
● Atribu ț iiel func ț ionale.

Principalele atribu ț ii ale A dministra ț iei Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării se regăsesc în art.
9(1) din Regulamentul Intern de Organizare ș i Func ț ionare al Administra ț iei Rezerva ț iei
Biosferei Delta Dunării.

AICI MAI POT DETALIA … PRINCIPALELE ATRIBU Ț II#/#/#**

Administra ț ia Rezerva ț iei are o structura organizatorica ce cuprin de următoarele func ț ii
conform Regulamentul Intern de Organizare ș i Func ț ionare al Administra ț iei Rezerva ț iei
23 ​ Site-ul Conven ț ia_BERNA ​ , accesat pe 22 aprilie 2018, http://www.anpm.ro
24 ​ Site-ul cdep ​ , accesat pe 23 aprilie 2018,
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14510
25 Site-ul Monitorul Juridic.ro ​ , accesat pe 23 aprilie 2018,
http://www.monitoruljuridic.ro/acte/decret/an-1948/

Biosferei Delta Dunării din art.18(2).

1) Guvernator;
2) Consiliul științific;
3) Consiliul consultativ de administrare;
4) Colegiul executiv;
5) Director executiv;
6) Director executiv adjunct;
7) Unitatea de Management Proiecte;
8) Compartiment Corp Control;
9) Serviciul juridic, contencios administrativ, resurse umane;
10) Compartimentul audit intern;
11) Direcția Comisariatul de Control Integrat Delta Dunării;
12) Direcția Management Ecologic;
13) Direcția Economică;

Func ț iile prezentate mai s us din art.18(2) cuprind atribu ț iile func ț ionale ce se regăsesc în
Regulamentul Intern de Organizare ș i Func ț ionare al Administra ț iei Rezerva ț iei Biosferei
Delta Dunării în articolele 20,21,22,23,24,25,26,27,28,29 ș i 30. 26

Ordinul nr.1521 din 29.09.2015 privind aprobarea componen ț ei Consiliului Ș tiin ț ific al
Rezerva ț iei Biosferei Del ta Dunării ce are în vedere Referatul de aprobare al Direc ț iei
Biodiversitate cu nr.104828/A.C./22,09,2015, în baza propunerii Administra ț iei Biosferei
Delta Dunării ce are numărul 21870/26,08,2015 ș i înregistrată la Direc ț ia Biodiversitate cu
nr.104597/01,09,2015, ce are în vedere avizul Academiei Române cu nr.3753/CJ/24.08,2015
privind componen ț a Cons iliului Ș tiin ț ific al Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării, Ministerul
Mediului, Apelor ș i Pădu rilor emite un ordin în baza a următoarelor articole ș i anume:
art.19 alin. (5) din Ordonan ț a de urgen ț ă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate , precum ș i conservarea habitatelor naturale de fauna ș i floră sălbatică,
aprobată cu modificări ș i completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările ș i completările
ulterioare.
art.4-2 din Legea nr.82/1993 privind constituirea Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării, cu
modificările ș i completările ulterioare.
art.13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr.38/2015 privind organizarea ș i func ț ionarea
Ministerului Mediului, Apelor ș i Pădurilor.
Ordinul nr.1521 din 29.09.2015 cuprinde patru articole ș i anume:
Art.1 – Se aprobă componen ț a Consiliului Ș tiin ț ific al Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării,
prevazută în anexa ce face parte din prezentul ordin.
Art.2 – Consiliul Ș tiin ț ific al Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării are rol de autoritate ș tiin ț ifică
pe teritoriul Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării.
Art.3 – Consiliul Ș tiin ț ific al Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării ș i Administra ț ia Rezerva ț iei
Biosferei Delta Dunării duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, care se comunică
prin grija Direc ț iei Biodiversitate.
26 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării, ​ accesat pe 18 aprilie
2018,http://www.ddbra.ro/documente/admin/2015/RIOF_ARBDD.pdf

Art.4 – La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministeru mediului ș i pădurior
nr.487/28.03.2013 privind aprobarea componen ț ei Consiliul Ș tiin ț ific al Rezerva ț iei Biosferei
Delta Dunării î ș i încetează aplicabilitatea. 27

Legisla ț ia privind activita tea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării este alcătuită
dintr-o serie de legi, hotarîri ș i ordonan ț e.

Ordonanță de Urgență nr. 1/2018 din 31 ianuarie 2018 ​ ,ce a fost emisă de Guvernul
României ș i publicată în M onitorul Oficial nr.95 din 31 ianuarie 2018 are ca scop acceptarea
unor măsuri de organizare ș i reorganizare cat ș i măsuri de înfiin ț ate a ministerelor în cadrul
administra ț iei publice cen trale ce sunt specificate în capitolul I al ordonan ț ei art.1 ș i art.2 ș i
modificarea unor acte normative, acestea fiind cuprinse în capitolul II iar în capitolul III sunt
prezentate dispozi ț iile tra nzitorii ș i finale. 28
Legea nr.122 din 18 iulie 2014 ​ , a fost emisă de Parlament ș i a avut ca scop completarea
Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezerva ț iei Biosferei Delta Dunării ce a fost actualizată
la data de 22 noiembrie 2015.
Modificările sunt următoarele:
● 1. La articolul 10, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 4^1, cu
următorul cuprins:
"Pe întreg teritoriul rezerva ț iei, schimbarea destinației terenurilor utilizate ca amenajări
agricole sau piscicole este interzisă, cu excepția celor incluse în planul de renaturare."
● 2. La articolul 12, după punctul 2 se introduc două noi puncte, punctele 2^1 și 2^2, cu
următorul cuprins:
"2^1. schimbarea destinației terenurilor utilizate ca amenajări agricole sau piscicole, cu
excepția celor incluse în planul de renaturare;
2^2. nerespectarea de către proprietarii, arendașii sau concesionarii terenurilor utilizate ca
amenajări agricole sau piscicole a căror destinație a fost schimbată a obligației de renaturare
sau de readucere a acestora la destinația inițială;".
● 3. La articolul 13 alineatul 1, după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu
următorul cuprins:"i) cele de la punctul. 2^1 și 2^2, cu amendă de la 2.000 lei la 6.000
lei pentru persoane fizice și de la 4.200 lei la 12.500 lei pentru persoane juridice."
Iar în articolul III în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietarii,
arendașii sau concesionarii terenurilor utilizate ca amenajări agricole sau piscicole, cărora
le-au schimbat destinația, sunt obligați să le readucă la destinația lor inițială sau, după caz, să
le renatureze.
Iar articolul III
27 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ ,accesat pe 25 aprilie
2018,http://www.ddbra.ro/documente/admin/2015/ORDIN_1521-29.09.2015_aprobare__CONSILIU_S
TIINTIFIC_RBDD.pdf
28 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ , accesat pe 25 aprilie,
http://www.ddbra.ro/documente/admin/2015/OUG_1-2018_Reorganizarea__administratiei_publice_ce
ntrale.pdf

Începând cu data de 15 septembrie 2014 nu se mai acordă subvenție agricolă pentru terenurile
aferente fostelor amenajări piscicole aflate pe teritoriul Rezervație Biosferei „Delta Dunării”.
29
Hotărârea nr.1217 din 12 decembrie 2012 ​ a fost emisă de către Guvern ș i publicată de
Monitorul Oficial nr.865 din 20 decembrie 2012. Această lege are în vedere aprobarea
Regimului de organizare ș i func ț ionare ș i a structurii organizatorice ale Administra ț iei
Biosferei Delta Dunării ș i este alcătuită din patru articole, cele mai importante fiind unu ș i
doi.
La art.1 se aproba în anexa I, regulamentul de func ț ionare ș i organizare al Administra ț iei
Biosferei Delta Dunării. Cele mai importante aspecte din anexa I, sunt reprezentate la art.5(2)
unde sunt specificate atribu ț iile Guvernatorului Administra ț iei Rezerva ț iei ș i la art.6 unde
sunt specificate atribu ț iile Colegiului executiv.

Conform art.5(2) din anexa I atribu ț iile Guvernatorului Administra ț iei Rezerva ț iei sunt:
a) asigură conducerea activității Administrației Rezervației;
b) reprezintă Administrația Rezervației în relațiile cu autoritatea centrală pentru protecția
mediului, cu alte autorități și instituții publice, cu persoane juridice și fizice române și străine,
precum și în justiție;
c) emite decizii pentru aplicarea hotărârilor Consiliului științific și ale Colegiului executiv;
d) propune modificarea sau îmbunătățirea organizării activității, a statului de funcții și a
structurii de personal, în condițiile legii;
e) propune îmbunătățirea dotării Administrației Rezervației cu mijloace fixe necesare
desfășurării activității;
f) analizează și urmărește activitatea de contractare, finanțare și realizare a lucrărilor;
g) numește în funcțiile de conducere din cadrul Administrației Rezervației;
h) stabilește prin decizie structura organizatorică și atribuțiile direcțiilor Administrației
Rezervației;
i) analizează și propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor și tarifelor
percepute, potrivit legii, de Administrația Rezervației;
j) aprobă reprezentarea Administrației Rezervației în colaborarea din țară și străinătate;
k) stabilește modul de utilizare a mijloacelor de transport indiferent de categoria lor.

Conform art.6 din anexa I atribu ț iile Colegiului executiv sunt:
a) punea în aplicare deciziile guvernatorului;
b) aprobă programul de activitate al Administrației Rezervației;
c) supune aprobării conducerii autorității publice centrale pentru protecția mediului și
pădurilor proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul următor și propunerile de
modificare a prevederilor bugetare pentru anul în curs;
29 ​ Site-ul Drept online ​ , accesat pe 25 aprilie 2018,
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_122_2014_completare_lege_82_1993_rezervatie_biosfera_
delta_dunarii.php

d) propune reglementări pentru valorificarea resurselor naturale de pe teritoriul Rezervației,
precum și condițiile de desfășurare a activităților economice, propuneri pe care le supune
consultării Consiliului științific și Consiliului consultativ de administrare al Administrației
Rezervației;
e) aprobă programul de colaborare al Administrației Rezervației cu instituțiile și organizațiile
din țară și străinătate și protocoalele de colaborare;
f) coordonează procesul de concesionare, încredințare directă desfășurat de Administrația
Rezervației în conformitate cu prevederile legale;
g) adoptă măsuri pentru aplicarea programelor de conservare a ecosistemelor, de marcare și
împrejmuire a zonelor strict protejate, de respectare a normelor de protecție a Rezervației;
h) identifică posibilitățile de valorificare a rezultatelor cercetărilor științifice finanțate de
Administrația Rezervației;
i) urmărește îndeplinirea programului de realizare a reconstrucției ecologice și a lucrărilor de
investiții necesar a fi realizate în acest scop;
j) urmărește modul de încadrare a activităților desfășurate de Administrația Rezervației în
prevederile bugetului de venituri și cheltuieli și ia măsuri pentru încadrarea în nivelurile
planificate și aprobate;
k) aprobă programul de perspectivă (pe o perioadă de 3 – 5 ani) de instruire profesională a
personalului Administrației Rezervației pe baza cerințelor posturilor și a nivelului de
pregătire existent, precum și programele anuale de perfecționare a personalului;
l) stabilește măsuri de organizare și desfășurare a activităților din sistemul informațional
intern, de organizare a circulației documentelor, gestionare și păstrare a lor;
m) analizează periodic modul de respectare și de aplicare a prevederilor acordurilor,
protocoalelor, programelor și ale altor documente încheiate între Administrația Rezervației și
organismele guvernamentale și neguvernamentale interne și externe cu care colaborează în
realizarea unor obiective de interes comun;
n) analizează și avizează propunerile direcțiilor, serviciilor, compartimentelor privind
îmbunătățirea activității Administrației Rezervației.

Iar în anexa II se regaseste structura organizatorică a Administra ț iei Rezerva ț iei Biosferei
Delta Dunării 30

.Figura II.3, https://www.google.ro/search?q=structura+organizatorica

În 1995 a fost adoptată Legea nr.137 din 29 decembrie 1995 pentru protejarea mediului care
cuprinde prevederi legate de conservarea a naturii ș i ariile protejate și totodată recunoașterea
tuturor ariile protejate declarate anterior prin orice lege, ordin, hotărâre, decizie. Astfel,
rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării primește recunoaștere națională alături de alte 578 de arii
protejate.
Această lege a fost actualizată pană la data de 24 iulie 2003, iar modificările au fost aduse de:
Legea nr.453 din 18 iulie 2001 ​ , ce a fost emisa de către Parlament ș i a fost publicată în
Monitorul Oficial nr.431 din 1 august 2001. Această lege a fost creată pentru a modifica si a
completa Legea nr.50/199, ce con ț ine unele măsuri pentru construirea locuin ț elor ș i
autorizarea executării lucrărilor de construc ț ii.
30 ​ Site-ul Rezerva ț ia Biosferei Delta Dunării ​ , accesat pe 25 aprilie,
http://www.ddbra.ro/documente/admin/2015/i_HOTARARE__1217_DIN_2012.pdf

Ordonan ț a de urgen ț ă nr.91 din 20 iunie 2002 ​ , ce a fost emisă de Guvern ș i a fost publ icată
în Monitorul Oficial nr.465 din 28 iunie 2002.
Legea nr 294 din 27 iunie 2003 ​ , ce a fost emisa de către Parlament ș i publicată în Monitorul
Oficial nr.505 din 14 iulie 2003 ce are ca scop modificare ș i completarea Legii protec ț iei
mediului nr.137/1995.
Hotărârea nr 314 din 12 iunie 1998 ​ , ce a fost emisa de către Guvern ș i publicată în
Monitorul Oficial nr.221 din 17 iunie 1998 ș i cuprinde actualizarea limitelor amenzilor
prevazute în legea protec ț iei mediului nr.137/1995 31

Un an mai târziu adică în 1996 s-a dat posibilitatea de a se împar ț i patrimoniul Rezervația
Biosferei Delta Dunării între interesul local ș i cel na ț ional, prin Legea nr.69/1996.
Această lege a fost emisa de către Parlament ș i publicată în Monitorul Oficial nr.150 din 17
iulie 1996 cu scopul modificării ș i completării articolului 10 din Legea nr 82/1993.
Potrivit actului normativ, 79.541 ha reprezentând ferme piscicole (39.567 ha) și poldere
pentru practicarea agriculturii (39.974 ha) au fost declarate zone de interes local și au fost
transferate spre a fi administrate de către Consiliul Județean. 32

În general principalele obiective urmărite de Administra ț ia Rezerva ț iei Biosferei Delta
Dunării au ca scop protejarea ș i conservarea patrimoniului natural existent, reconstruirea din
punct de vedere ecologic a zonelor degradate datorită impactului activită ț ilor umane ș i
promovarea folosirii resurselor date de ecosistemele naturale ale rezerva ț iei într-un mod cât
mai durabil.

31 ​ Site-ul Portal Legisativ ​ , accesat pe 25 aprilie 2018, http://legislatie.just.ro
32 ​ Site-ul Legex ​ , accesat pe 25 aprilie 2018, http://www.legex.ro/Legea-69-1996