Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor [609639]

Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș
Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative
Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. dr. Gabor M anuela Rozalia
Absolvent: [anonimizat]

2017

Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș
Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative
Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor

JUDEȚUL MUREȘ – CONSTRUIREA BRANDULUI DE
JUDEȚ

Coordonator științific:
Conf. dr. Gabor M anuela Rozalia
Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ LUCRARE DE LICENȚĂ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, Candidat (a) CHITROSANU ANA
JURIDICE ȘI ADMINISTRATIV E
Prog ramul de studii : ECONOMIA C OMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
Anul absolvirii : 20 17

Coordonator științific : Viza facultății

Conf. Dr. GABOR MANUELA ROZALIA
a) Tema lucrării de licență : JUDEȚUL MUREȘ – CONSTRUIREA BRANDULUI DE JUDEȚ
b) Problemele principale tratate :
Capitolul 1 – Brand și branding. Definiții și tipologii.
Capitolul 2 – Brandul de țară. Aplicarea practicii de brand.
Capitolul 3 – Județul Mureș – Construirea brandului de județ.
Analiza indicatorilor statistici

c) Bibliografia recomandată :
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Ministerul Federal pentru Economie și Tehnologie,
Twining Follow Up EP017. (2012), Profilul Județului Mureș
2. Anca Daniela Manea, Brandul Personal, Editura Tritonic, 2011
3. Ban Olimpia, Variables of the Image of Tourist Destination
4. Bukart, A.J., Tourism: Past, Present and Future, London, 2008
5. Chernatony, L. în Dinnie, 2008
6. Cowell, D.,Marketing of Servicies, 2009
7. Conțiu L.C., Gabor M.R., Kardos M., Oltean F.D., Ștefănescu D., Varga I.E., Turismul –
componentă a dezvoltării județului Mureș, Petru Maior, 2016
8. Daniela Dumbraveanu, Procesul de dezvoltare a unui brand, Editura Universală, 2010

d) Termene obligatorii de consultații : LUNARE

e) Locul și durata practicii : TÎRGU MUREȘ, martie – iunie 2017

Primit tema la data de : 30 Octombrie 2016

Termen de predare : 27 Iunie 2017

Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului

Semnătura candidat: [anonimizat]
“Brandul este o promisiune, așa sună cea mai simplă și frumoasă definiție a acestui
concept; o promisiune pornită de la oameni, realizată prin oameni și pentru oameni. ”
(Anca Daniela Manea)
De-a lungul timpului, conceptul de brand a reușit să -și demonstreze succesul și
însemnătatea chiar de la începuturilie sale. Acesta suferind schimbări și evoluând continuu,
dar fără ași pierde esența. Un brand de succes este definit de un produs, serviciu, o persoană
sau un loc foarte cunoscut, prezentat pe piață ca fiind relevant sau chiar unic. Orice categorie
ar deține, brandul este văzut ca un concept din ce în ce mai important. Unii specialiști îl
consideră un fenomen și au dreptate, deoarece se manif estă semnificativ în ultimele decenii.
Așa cum sublinia și Kotler “un brand este promisiunea unui vânzător de a le furniza
consumatorilor, în mod constant un anumit set de atribute, caracteristici, avantaje și servicii.
Brandurile foarte bune comunică o ga ranție a calității.”
Din punct de vedere al clarității și pentru a nu confunda, distingem mai multe categorii de
branduri: ale produselor (bunuri și servicii), ale entităților spațiale (localități, zone, regiuni,
destinații turistice, țări/națiuni), și ale entităților individuale (persoane, organizații, companii,
corporații).
Lucrarea Județul Mureș – Construirea Brandului de Județ este structurată în trei
capitole care cuprinde în totalitate, evoluția fenomenului de brand .
Primul capitol al lucrării, Brand și Branding – cumulează câteva din tr ăsăturile
brandului : definiția dată de diferiți autori, organizații; criterii de clasificare; fruncții și rol.
Unul din aspectele importante al acestei lucrări îl reprezintă definirea brandul destinației
turistice. Am pus accent pe brandul de țară și regăsirea acestuia în România, detaliat și definit
în cel de -al doilea capitol.
Al treilea capitol al prezentei lucrări ilustreză “Județul Mureș – Construirea brandului de
județ ”, enumerarea și descrierea brandurilor existente precum și accentuarea activității
economice a județului. În acest studiu de caz, motivația personală în abordarea acestui aspect
o reprezintă faptul că M unicipiul Tîrgu Mureș este orașul studenției mele, cea mai frumoasă
perioadă a formării personale .

Pentru studiul acestei teme m -am documentat din mai multe surse și izvoare
informative, care m -au ajutat foarte mult să -mi formez propriile viziuni cu priv ire la existența
unei posibile strategii de dezvoltare a brandului la nivel de județ, dar și la nivel de țară.
La desfășurarea cer cetării am apelat la metode teoretice , precum și la metode de
analiză, sinteză și deducție, care m -au ajutat să -mi realizez obiectivele propuse.

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….
1. Brand și branding ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
1.1. Introducere în noțiunea de brand. Definiții și Tipologii ………………………….. …………………….. 1
1.2. Definirea elementelor grafice necesare procesului de branding ………………………….. ………… 3
1.3. Cum se creează un brand ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6
1.4. Funcțiile și rolul brandului. Poziționarea pe piață ………………………….. ………………………….. … 9
2. Brandul de țară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
2.1 Aplicarea practicii de brand ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
2.2. Clasificarea brandurilor naționale la nivel mondial ………………………….. ………………………….. …. 14
3. Județul Mureș – construirea brandului de Județ ………………………….. ………………………….. …………… 21
3.1. Județul Mureș – descriere generală ………………………….. ………………………….. ……………………… 21
3.2. Prezentarea potențialului turistic al Județului ………………………….. ………………………….. ……….. 24
3.2.1. Resursele turistice naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 24
3.3. Branduri mureșene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 29
3.4. Activitatea economică – Indicatori și Cifre ………………………….. ………………………….. ……………. 39
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………..
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….

1
1. Brand și branding
1.1. Introducere în noțiunea de brand. Definiții și Tipologii

Brandul este o promisiune, așa sună cea mai simplă și frumoasă definiție a acestui
concept; o promisiune pornită de la oameni, realizată prin oameni și pentru oameni.1
Un brand de succes înseamnă un produs, serviciu, persoană sau loc foarte cunoscut,
prezentat pe piață într -un mod pe care utilizatorul sau cumparătorul îl găsesc ca fiind relevant
sau chiar unic. Brandurile sunt folosite atât pentru produse cât și pentru oameni, cum ar fi
actori, cântăreți, sau locuri. Cu ajutor ul brandului, consumatorul poate să indentifice
compania, marca și produsul, chiar dacă în mintea lui nu există nici o deosebire între cele trei.
Din punct de vedere etimologic, termenul englezesc „brand” provine din norvegianul
„brandr”, însemnând „a arde ”. Brandingul turmelor era folosit de vechii egipteni ca un mod
de a împiedica furtul, deoarece animalele furate puteau fi recunoscute cu ușurință. Turmele
fiind mânate pe mari întinderi, aveau nevoie de o metodă ușoară de indentificare , pentru a fi
preve nite certurile dintre proprietari, atunci când acestea se amestecau între ele. Așadar,
barandurile sunt forme ușor de recunoscut și au fost folosite pentru identificare. 2
Împotriva trecerii timpului accepțiunile de bază ale cuvântului brand au rămas aprope
neschimbate.
Astăzi, Asociația Americană de Marketing definește brandul astfel: „Un brand este un
nume, un termen, un semn, un simbol, un desen sau o combinație a acesto ra, având ca scop
identificarea bunurilor sau serviciilor unui vânzător sau grup de vânzători și diferențierea
acestor bunuri sau servicii de cele ale concurenței.”
Așa cum sublinia și Kotler “un brand este promisiunea unui vânzător de a le furniza
consum atorilor, în mod constant un anumit set de atribute, caracteristici, avantaje și servicii.
Brandurile foarte bune comunică o garanție a calității. ”
Pentru diferențiere și claritate distingem următoarele categorii de branduri: ale produselor
(bunuri și servicii), ale entităților spațiale (localități, zone, regiuni, destinații turistice,

1 Anca Daniela Manea, Brandul Personal, Editura Tritonic, 2011
2 Philip Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 2008

2
țări/națiuni), și ale entităților individuale (persoane, organizații, companii, corporații).3
Indiferent de categoria sa, brandul pare să fie un concept din ce în ce mai important.
Dezvoltarea unui brand este, pe de o parte, complex, complicat și controversat – pe de alta
incintant, atractiv și interesant. Unii specialiști îl consider ă un fenomen.4
În primele decad e ale apariției procesului modern de dezvoltare a unui brand acesta era
adesea confundat sau asimilat procesului de promovare. În prezent lucrurile stau cu totul
diferit în primul rând datorită evoluției și diversificării practicii brandului.5
În definirea brandului, un număr semnificativ de autori fac o remarcă foarte utilă și anume
aceea, privind faptul că, brandul este compus din două entități. Una dintre ele privește
produsul sau serviciile și trăsăturile lor, iar cealaltă reprezentarea aces tora în mentalul
potențialilor consumatori. Conform acestei direcții de definire, brandul cumulează mozaicul
de elemente de identificare ale unui produs, bun sau serviciu.6
În cele ce urmează vom accentua brandul turistic , care face parte din categoria br andurilor
entităților spațiale și este denumit adesea sub denumirea de brand de destinație.
Motivele pentru care brandul și practica lui sunt așa de importante pot fi grupate în patru
categorii:
 Brandul stă la baza dezvoltării;
 Stă la baza segmentării piței;
 Construiește mărci;
 Este element de stabilitate.
Conform lui Kotler (2003,2004) și a lui Anholt (2007), în turism, dezvoltarea unui brand
de destinație a plecat de la simpla teorie a transferului și extinderii practicii brandului
bunurilor și servic iilor la nivelul entităților spațiale, respectiv , a destinațiilor și atracțiilor
turistice.

3 Wally Olins, Manual de branding, Editura Vellant, București, 2009
4 Bukart, A.J., Tourism: Past, Present and Future, London, 2008
5 Hall, D., Branding the national identity: the case of Central and Eastern Europe, 2008
6 Doyle, P., Branding, The Marketing Book, 2008

3
“Brandul undei destinații turistice definește o construcție simbolică care suplinează
într-un mod pozitiv, memorabil, atractiv, unic, relevant și durabi l calitățile unei stațiuni. ” 7
1.2. Definirea elementelor grafice necesare procesului de branding
Literatura de specialitate consideră importantă clarificarea a două seturi de aspecte din
punct de vedere teoretic privid brandul. Are în vedere patru astfel de aspecte pentru brandul
general, la car e se adaugă încă două în cazul brandului destinațiilor turistice. Primele patru
sunt considerate fundamentale și comune tuturor tipurilor, adică : identitatea brandului,
imaginea brandulu i, scopul și capitalul bradului.8

Fig. 1.1. Identitatea brandulu i
Identitatea brandului reprezintă un set de elemente esențiale prin care se realizează cea
mai rapidă comunicare pe piață cu grupul țintă.

7 Victor Manole, Mirela Stoian, Marketing, 2010
8 Anca Daniela Manea, Brandul Personal, Editura Tritonic, 2011
Numele
brandului
Logo -ul
brandului
Sloganul
brandului
Culoarea
brandului
Designul și
ambalajul
Marcarea
brandului

4
Elementele brandului turistic9:
A. Denumirea brandului
Identificarea unui nume pentru un brand este, depa rte, cea mai importantă,
provocatoare și necesară fază în procesul de dezvoltare al unui brand. Denumirea trebuie să
cumuleze următoarele patru calități: să fie potrivită, să fie posibilă, atrăgăt oare, dar și
durabilă. Importanța denumirii brandului deasemenea prezintă și rezistența acestuia în timp.
În afara numelui, oricare alt element al identității unui brand, de -a lungul timpului, poate fi
ușor modificat, schimbat, reformulat. Denumirea însă e ste constantă.
B. Logo -ul și identitatea vizuală
Identitatea vizuală se referă la esența existenței a ce va/cuiva. Identitatea brandului
este “conceptul -nucleu al produsului exprimat în clar și distinct.”10 Aceasta denotă trăsăturile
tangibile, funcționale cât și intangibile și emoționale. Este formată din totalitatea elementelor
vizuale care prezintă destinația turistică.
Logo -ul este reprezentarea grafică sau reprezentarea vizuală în forme simbolice și
stilistice care ilustrează d enumirea, caracterul și ident itatea brandului. Este centrul identității
vizuale, fondul, culorile sau simbolurile utilizate în grafica logo -ului sunt foarte importante
deoarece reprezintă expresia grafică a ceea ce se dorește să se transmit ă.
C. Sloganul
Sloganul reprezintă fraza care însoțește denumirea brandului având funcția de a
comunica rapi d și e ficient poziționarea și segmentarea identității brandului într -o man ieră
semnificativă pentru consu mator. Acesta furnizeză informație despre brand și poziția lui pe
piață prin intermediul câtorva cuvinte memorabile.
Deși pare să fie considerat fratele mai mic al denumirii și siglei brandului, are aceeași
importanță în exprimarea identității acestuia. Tendința actuală este aceea de a se concepe
sloganuri cât mai simple și cât mai ușor de memorat.

9 Dolea A, Țăruș , Branding România, Editura Curtea Veche, București, 2009
10 Anholt, Competitive Identuty, 2007

5
Tabelul 1.1. Exemple de logo -uri ale destinațiilor turistice
Sloganul Destinația
Elveția Get natural
Germania The travel destination
Italia Much more
România Explore the Carpatian Garden
Grecia You in Greece
Spania I need Spain
Sursa : Logo -urile birourilor de turism naționale
D. Imaginea brandului
Imaginea de brand este o “reprezentare mental ă, modul în care cineva sau ceva este
perceput de către altcineva” 11 sau în cuvintele lui Anholt(2007) – “percepția brandului este
același lucru cu reputația – ceea ce se poate ridica sau nu la nivelul identității brandului”.
Imaginea brandului , presupune o varietate de asociații mentale, amintiri, așteptări, trăiri sau
sentimente în legătură cu, sau atașate, co relate într -un fel cu produsul, serviciul sau destinația
turistică. Deși imaginea înseamnă percepție și reputație, ea nu trebuie confundat ă cu mesajul
pe care -l promovează, deoarece imaginea se naște/construiește în mintea consumatorului, nu
în afară.

11 Dinnie, K., 2008

6

Fig.1.2. Interconexiunea identitatea brandului, poziționarea brandului, imaginea
brandului
Sursa : adaptare după Variables of the image of Tourist Destination

1.3. Cum se creează un brand
Formularea brandului sau trans -punerea lui în text cum mai este cunoscut procesul
necesită talent și creativitate. Presupune formularea unui brand astfel încât esența lui să poată
fi scoasă în evidență și reflectată foarte bine.12
Crearea unui brand puternic implică participarea mai multor factori:
– Atragerea atenției potențialilor consumatori;
– Analiza așteptărilor, nevoilor, cerințelor potențialilor consumatori;
– Poziționarea;
– Crearea de asocieri/promisiuni în numele brandului.13
Cea mai important ă decizie de branding pe care trebuie să o faci este alegerea numelui
produsului sau serviciului. Ideea sugerată de nume va contribui la formarea unei percepții din
partea consumatorilor în ceea ce privește produsul sau serviciul.14

12 Daniela Dumbraveanu, Procesul de dezvoltare a unui brand, Editura Universală, 2010
13 Philip Kotler, Gary Amstrong, Principiile marketingului, Editura Teora, București, 2008
14 Kotler P., Journal of Brand Management, 2009 •(modul în care
creatorii
brandului vor ca
acesta să fie
perceput)
Identitatea
brandului •(acea parte a valorii
propuse și comunicată
grupului țintă care
demonstrează avantajul
competitiv)
Poziționarea
brandului •(modul în care
brandul este
perceput )
Imaginea
brandului

7
Crearea branduului unei destinații turistice presupune un set de activități de
marketing după cum urmează15:
crearea unui nume, si mbol, logo sau alte scheme care chiar identifică și
diferențiază o destinație turistică;
să exprime în mod consistent așteptările unei vacanțe memorabile care sunt
associate în mod unic cu o destinație turistică ;
să servească la consolidarea conexiunilor emoționale dintre turiști și destinația
turistică;
să reducă costurile de căutare ale unui consummator de turism și a riscurilor
percepute.
Toate aceste activități, împreună, ser vesc la crearea unei imagini poz itive a destinației
turistice influențând alegerea consumatorului de turism.
Conform literaturii de sp ecialitate, există șase criterii pe baza cărora se realizează procesul
de alegere a numelui unu i anumit produs sau serviciu:
a) Trebuie să fie memorabil. S -a consta tat că deobicei, numele scurte ajută la
întărirea caracterului de memorabilitate.
b) Trebuie să fie semnificativ.
c) Trebuie să fie agreabil.
d) Trebuie să fie transferabil.
e) Trebuie să fie adaptabil.
f) Trebuie să fie protejabil.16
Forța unui brand este reprezentată de capacitatea sa de a influența comportamentul de
cumpărare. Așadar, construirea unui brand puternic se învârte în jurul unui singur punct:
CONSUMATORUL.

15 Ban Olimpia, Variables of the Image of Tourist Destination
16 Ibidem

8

Fig. 1.3. Comportamentul consumatorului p rivind brandul
Studier ea comportamentului consumatorului reprezintă un pas stra tegic atunci când ne
dorim să punem bazele unui brand de succes.17
Cu cât un brand reușeste să atragă emotiv un număr mai mare de clienți cu atât are mai
multă forță, iar pentru acesta un brand trebui e să se lupte pentru a deține un cuvânt în mintea
consumatorului.
Categoriile de informații necesare studierii comportamentului consumatorului trebuie
să permită caracterizarea unor aspecte cum sunt:
i. Comportamentul trecut: Ce s -a cumparat? Cât de mult? Cum? Când? Cine a
cumpărat? În ce sit uație?, etc.
ii. Comporatamentul viitor: Ce intenții de cumparare există? Cât de probabil e sânt
acestea? De unde se cumpără ?
iii. Motivația cumpărării sau necumpărării: De ce se cumpără? Cum se cumpără?
De ce nu se cumpără?
iv. Cara cteristicile social -demografice și economice ale consumatorului, ale
familiilor și gospodăriilor lor și a mediului în care trăiesc, etc 18

17 St. Stanciu, M.A. Ionescu, Cultură și comportament organizațional, Editura Comu nicare, 2005
18 Ibidem
Consumatorul
Cultură
Așteptări
Nevoi
Personalitate
Exigențe

9
1.4. Funcțiile și rolul brandului . Poziționarea pe piață
Principala misiune a brandului este aceea de a diferenția și ident ifica produ sul, serviciul
oferit de ceilalți din mulțime. Brandul își dorește să creeze în mintea potențialului client
percepția că pe piață nu există un alt produs asemănător.19
Principalele funcții ale brandului sunt20:
 Funcția de practicabilitate. Brandurile permit memorarea rezultatelor experiențelor
anterioare de alegerea lor;
 Funcția de garanție. Un brand poate să apară ca o asigurare a calității produsului;
 Funcția de personalizare. Alegerea anumitor branduri permite consumatorilor să -și
afirme originalitatea, personalitatea;
 Funcția ludică. Varietatea brandurilor conferă un anumit grad de satisfacție
consumatorului;
 Funcția de specificitate. Brandul unui produs sau serviciu se referă la o
configurație unică de atribute ale produsului;
 Funcția di stinctivă. Brandul este punctul de sprijin în diferențierea produsului.
Brandurile diferă din punct de vedere al puterii lor de influență și al valorii pe care
o au pe piață.
Ce înseamnă un brand puternic?
 Transmite foarte clar mesajul dorit;
 Confirmă și susține credibilitatea produsului, serviciului;
 Creează o conexiune emoțională cu consumatorul;
 Determină comportamentul de cumpărare.
Ideea fundamentală a brandului este aceea că, prin tot ceea ce se face, se deține și se
produce, trebuie să se proiectez e o imagine clară despre sine și obiectivele sale.21 Prin urmare,
trebuie să creăm o uniformitate între produs sau serviciu și așteptările publicului -țintă. Tocmai

19 Tiberiu Popescu, Revista Tribuna Economică, nr. 37
20 Tiberiu Popescu, Brand sau Marcă?, Tribuna Economica, nr.42
21 Wally Olins, Manual de branding, Editura Vellant, București, 2009

10
din acest motiv, rolul brandului este de a constitui o reflectare publică a reputației,
perso nalității sau a identității un ui produs clasic sau turistic.22
Poziționarea brandului pe piaț ă conform caracteristicilor acestuia
Celebrul expert în marketing cu accent în strategia brandului, David Aaker , corelează
comportamentul brandurilor pe piață direct cu însușirile lor și le restabilește cu ajutorul
caracteristicilor lor funcționale.23

Fig. 1.4. Caracteristicile brandului

Brandul competent – se distinge prin stabilitate, serioziatate și caliate. Majoritatea
brandurilor din industria tehnică de țin această insușire.
Brandul puternic – este acel brand care se distinge prin unicitate tipică si prin
tendințele spre provocări frecvente, caracteristice industriilor de echipamente sportive.
Brandul sincer – expune în mod deschis setul valorilor sale adevărate și este
întotdeauna dispus pentru comunicarea deschisă cu consumatorii.
Brandul sofisticat – emite o anumită doză de eleganță, exclusivism și prestigiu și
adesea este corelat cu industria automobilelo r.
Brandul captivant – este brandul predispus la flexibilitate, acceptă schimbările
dinamice din mediu și este mereu tânăr. Caracteristic destinațiilor turistice.24

22 Findley Skenck, Componentele conceptuale ale bran dului, 2007
23 David Aakaer, Building Strong Brands, Free Press, USA
24 Al Ries, Laura Ries, Cele 22 legi imuabile ale brandului, Editura Brandbuidera, București, 2003
Caracterul brandului
Competența
Puncte
forte
Sinceritatea
Sofisticarea
Emoția

11
2. Brandul de țară
2.1 Aplicarea practicii de brand

Aplicarea practicii de brand al entităților spațiale (țărilor și națiunilor, ca și
destinațiilor turistice) este un fenomen relativ nou, dar care înregistrează o evoluție
semnificativă ca urmare a faptului că există o competiție la nivelul acestora (atât între națiuni,
cât și între dest inațiile turistice)25.
În ultimele dec enii, entitățile spațiale (țări, regiuni, destinații turistice, orașe, etc.),
depun din ce în ce mai multe eforturi pentru a se face cunoscute în mare parte la nivel
internațional, încercând a se promova prin intermediul brandului de țară, regiune, destina ție,
oraș, în ideea de a fi recunoscute ca ceva anume și prin ceva anume.
În cadrul industriei turistice internaționale promovarea destinațiilor turistice este
aproape identică pentru toate categoriile de entități spațiale; ea se referă la estetica peisaj ului
(naturale sau antropice, rurale sau urbane), puritatea/autenticitatea mediilor geografice
(naturale respectiv antropice), ospitalitatea localnicilor, privite prin prisma capacității lor de a
construi o identiate unică. 26
În prezent, dezvoltarea brandu lui de țară reprezintă atât o investiție crucială cât și un
capital m ajor pentru dezvoltarea generală a economiei țării respective .
Brandul entităților spațiale, și în special cel de țară, presupune un concept mai larg
care-l include și pe cel turistic al destinațiilor.27
Conform literaturii de specialitate turismul și brandul de țară sunt două noțiuni între
care există o strânsă legătură deoarece o imagine pozitivă a unei țări va determina atragerea
unui număr semnificativ de turiști, d ar și un turism de calitate va c reea o imagine frumoasă
destinației turistice respective.
Fig. 2.1. Descrie cel mai bine procesul de evoluție a aplicării brandului, de la stadiul
de produs până la stadiul de națiune.

25 N. Neașcu, A. Băltărețu, M.Neașcu, M. Drăghilă, Resurse și Destinații Turistice în Român ia, Editura Universală,
București, 2016
26 Dorina Stănescu, Calitatea în serviciile turistice, Editura Universitară, București, 2011
27 Chernatony, L. în Dinnie, 2008

12

Fig. 2.1. Evoluția aplicării brandului
În industria ospitalității, brandul este fundamental în obținerea unui avantaj
competitiv.

Fig.2.2. Cele șase dimensiuni ale brand -ului de țară
Sursa : Resurse și Destinații Turistice în România, București, 2016
Brandul
de țară
Cultuă și
moșteniri
culturale
Brandruri
de export
Investiții
Politici
interne și
internațio
nale
Oameni
Turism Brand
de
consum Brand
servicii
Brand
organiza –
țional Brand de
țară/național

13
În orice țară cel mai important obiectiv al brand -ului este cel economic. Cele cinci
componente majore pentru un brand de țară eficient sunt următoarele28:
1. stimularea turismului intern, dar și internațional prin atragerea unui număr cât
mai mare de turiști;
2. stimularea investițiilor străine , dar și sprijinirea afacerilor autohton e;
3. expansiunea exporturilor , dar și stimularea vânzărilor pe piața internă a
produselor locale;
4. dobândirea unui rol din ce în ce mai important în organizațiile
internaționale și în afacerile internaționale;
5. sporirea încrederii și mândriei populației rezidente .
Conceptul de identitate și, mai ales, cel de identitate spațială și națională, este un
concept intens cercetat, analizat și utilizat în practica brandului. Din acest punct de vedere,
sunt considerate a fi cruciale următoarele aspecte29:
o trăsăturile fundamentale ale identității naționale;
o teorii privind identitatea națională;
o cultura ca și element structural fundamental al identității naționale și componența
acesteia;
o stereotipurile și cliș eele naționale ca atitu dine.
Literatura de special itate subliniază că trăsăturile fundamentale ale identității naționale se
manifestă în două feluri: ca expresie vizuală și ca expresie sonică.

28 D. Dumbrăveanu, Politici promoționale în turism, Editura Universală, București, 2008
29 Anholt, Competitive Identity, Hampshire, 2007

14
2.2. Clasificarea brandurilor naționale la nivel mondial
Grupul de specialiști (Country Brand Index 2008, In sights, Findings & Country
Rankings)30 elaborează la nivel internațional, anual, un top al țărilor lumii din punct de
vedere al brandului de țară . Astfel , în anul 2016 situația a fost prezentată astfel:
Japonia a avut cel mai puternic brand de țară, specialiștii apreciind că această
țară beneficiază de o paletă largă de oferte turistice. Divesitatea și cultura Japonei ca și un yen
puternic reprezintă o combinație eficientă;
Elveția este clar stabilit că ș i-a dezvoltat cu succes un profil atrac tiv și divers,
acesta fiind în concordanță cu promisiunile brand -ului;
Germania deține un brand bine realizat și totodată promovat care utilizează
toate resursele naturale și culturale ale țării;
Suedia are șarmul Europei, dar într -un sens misterios și deosebit. Ea oferă
turiștilor o varietate de aventuri, dovedindu -se o destinație turistică puternică.
Canada este apreciată ca o țară excepțională, beneficiind de toate lucrurile
valoroase pentru a fi un brand puternic: frumuseți naturale și urbane, calitate a vieții,
diversitate, cultură, divertisment, gastronomie, infrastructură pentru afaceri, stabilitate și
deschidere;

30 Country Brand Index accesibil la www.futurebrand.com

15
Norvegia are o identitate locală puternică, dar și abilitatea de a încărca brand -ul
de țară cu emoție: frumusețe, calitate a vieții, romantism;
Statele Unite ale Americii . Experții spun că această țară continuă să fie un
magnet pentru turiștii pentru spiritul său simpatic, distractiv dar și datorită faptului că este un
gigant al diverti smentul ui și afacerilor, furnizând o paletă largă de experiențe diverse și
bogate.
Australia este țara care promovează pe piața turistică tot ceea ce are mai bun:
gastronomie diversificată, mai ales cea bazată pe fructe de mare, peisaje pure, oferte turistice
precum aventură, relaxare;
Danermarca oferă ceea ce promite. Brand -ul acestei destinați i turistice a folosit
efecte emoționale puternice: calitate, bunăstare, siguranță în exploatare, schimburi culturale și
peisaje pure.
Austria este apreciată pentru istorie bogată, locuri minunate de vizitat, tradiții
și activități specifice. Denumită capitala europeană a sporturilor de iarnă și, totodată , o
destinație perfectă pentru iubitorii de s ki.31
În topul afișat mai sus, România, ocupă locul 62 din 75 de țări.

31Country Brand Index accesibil la www.futurebrand.com

16

Conform aceluiaș i grup de specialiști (Country Brand Index 2008, Insights, Findings
& Country Rankings)32, clasamentul arată astfel , unde România urcă semnificativ treptele în
rândul a 113 țări :

32 Country Brand Index accesibil la www.futurebrand.com În perioada 2015 –
2016, clasamentul țărilor
lumii din punctul de
vedere al brand -ului de
țară (2012 -2014 Country
Brand Index, Future
Brand) a fost:
1. Japonia
2. Elveția
3. Germania
4. Suedia
5. Canada
6. Norvegia
7. Statele Unite
ale Americii
8. Australia
9. Danemarca
10. Austria
…
62. România

Fig. 2.3. Clasamentul țărilor lumii din punctul de vedere al brand -ului În perioada 2012 –
2013, clasamentul țărilor
lumii din punctul de
vedere al brand -ului de
țară (2012 -2013 Country
Brand Index, Future
Brand) a fost:
1. Canada
2. Elveția
3. Japonia
4. Noua Zeelandă
5. Australia
6. Suedia
7. Statele Unite
ale Americii
8. Finlanda
9. Franța
10. Italia
…
97. România

17
De asemenea, pentru perioada 2015 -2016, țările situate pe locul înt âi în cazul
elementelor ce alcătuiesc un brand de țară sunt după cum urmează33:
 sistemul de valori (libertate politică, toleranță, stabilitate legislativă, libertatea
discursului, prietenoasă cu mediul): Suedia ;
 calitatea vieții – Suedia (oportunitatea găsirii unor locuri de muncă – Elveția ,
standardul de viață – Suedia , siguranța – Suedia , sistemul de sănătate –
Suedia );
 potrivit pentru afaceri – Elveția (reglementările privind mediul – Suedia ,
calificarea forței de muncă – Finlanda , tehnologie avansată – Japonia ,
climatul privind investițiile – Elveția );
 moștenire și cultură – Italia (istorie – Egipt , artă și cultură – Italia , frumusețe
naturală – Noua Zeelandă , autenticitate – Israel );
 turism :
1. Japonia ;
2. Italia ;
3. Spania ;
4. Statele Unite ale Americii ;
5. Franța .
(opțiuni de cazare – Maldive , alimentație – Italia , atracții turistice – Japonia , raportul
calita te-preț – Thailanda , plaje – Australia , viața de noapte – Statele Unite ale Americii ,
shopping – Statele Unite ale Americii ). 34
Pentru perioada 2015 -2016, clasamentul țărilor din punctul de vedere al brand – ului,
pe destinații/regiuni , este acesta35:
America Latină 1. Costa Rica ;
2. Brazilia;
3. Argentina;
4. Chile;
5. Peru.

33 Top țări din punct de vedere al brandului de țară, 2015 -2016
34 Country Brand Index accesibil la www.futurebrand.com
35 N. Neașcu, A. Băltărețu, M.Neașcu, M. Drăghilă, Resurse și Destinații Turistice în România, Editura Universală,
București, 2016

18

BRICS36 1. India ;
2. Brazilia;
3. Africa de Sud;
4. China;
5. Rusia.

Orientul Mijlociu și Africa de
Nord 1. Emiratele Arabe Unite;
2. Israel;
3. Egipt;
4. Oman;
5. Maroc.

Asia – Pacific 1. Noua Zeelandă ;
2. Japonia;
3. Australia;
4. Singapore;
5. Maldive.

Europa 1. Elveția ;
2. Suedia;
3. Finlanda;
4. Franța;
5. Italia;
…
32. România .

Pentru perioada 2014 -2015 sunt luate în considerare, ca dimensiuni ale unui brand de
țară, pe deoparte, sistemul de valori – Suedia aflându -se pe peimul loc, calitatea vieții –
Elveția situndu -se pe primul loc și condițiile prielnice pentru mediul de afaceri – Japonia
ocupând primul loc.

36 BRICS – acronim care se referă la uniunea statelor cu cea mai mare putere economică la nivel mondial

19

Pe de altă parte, este analizată experiența țărilor în domenii precum turism – Italia
ocupând locul întâi, patrimoniu și cu ltură – Italia aflându -se pe loc de frunte și produse
fabricate în țara respectivă – Japonia ocupând primul loc.

Fig.2.4. Exemple de imagini de brand ca instrumente de propagare a unei
destinații turistice

Din păcate, România nu se situează în nici un clasament dintre cele amintite mai sus
tocmai din vina faptului că țara noastră nu și -a construit un brand de țară puternic și
eficient . Sau tot făcut încercări de-a lungul timpului, dar societatea și -a schimbat de fiecare
dată orientar ea în ceea ce privește campaniile de promovare. Din acest motiv , principala sursă
de venituri care poate contribui în mod serios la dezvoltarea și modernizarea țării noastre,
turismul , nu este luat în considerare la nivel național.

20
Cu ajutorul unei strateg ii logic legate, printr -o anumită asociere de imagine și trecerea
treptată de la un procedeu de implementare în câmpul perceptual al opiniei publice europene a
o serie de lucruri ce vor duce la o schimbare treptată a unui mod de gândire negativ despre
Româ nia, iar ulterior strecurarea unor informații prin intermediul unei strategii de
comunicare care să fie capabilă să determine câștigarea unei cote de simpatie, toate acestea
pot ajuta țara noastră sa fie privită într -un context mult mai favorabil decât în prezent.
Brandul destinații trebuie să se axeze pe elementele intangibile care aduc valoare
experienței pe care o va avea turistul diferențiind acest „produs” de celelalte din aceeași
categorie.
Monitorizarea este un proces necesar, care trebuie să aibă l oc pentru un mai bun
management. Printre indicatorii de luat în calcul se numără37:
 Corespondența dintre valoarea brandului și identitatea acestui a;
 Intenția de a călători și de a reveni;
 Valorile pe care consumatorul le atașează brandului – percepție asupra calității –
cu aspecte pozitive și negative;
 Conștientizarea brandului;
 Abilitatea de atragere a partenerilor;
 Compararea performanțelor generale din cadrul destinației în comparație cu
concurența.
Nu în ultimul rând, adaptarea permanentă a serviciil or la necesitățile consumatorilor,
ca și dezvoltarea unei infrastructuri care să susțină identitatea brandului, contribuie la succesul
întregii activități, dându -i valoare și sens.38

37 Organizația națională pentru turism a României, 2008
38 Cowell, D.,Marketing of Servicies, 2009

21
3. Județul Mureș – construirea brandului de Județ
3.1. Județul Mureș – descriere generală
Așezat în zona central -nordică a Romaniei, Județul Mureș, se află chiar în inima
Transilvaniei. Cu o populație totală, de aproximativ 560.000 locuitori ( 1 iulie 2016 ). 39 Ca
mărime fiind al 13 -lea județ ( 2,8%) în rândul celor 41 de județe ale țării și primul în Regiunea
de Dezvoltare Centru (19,7%).40 Localitatea reședință de județ este municipiul Tîrgu Mureș ,
așezat pe malul râului Mureș, un important centru e conomic, dar și cultural. Evoluâ nd în timp
de la un târg de produse la un puternic centru industrial astăzi. În același timp, cultura și arta,
învățământul și sănătatea sunt bine înfățișate de instituții extrem de apreciate, care își aduc
aportul în dezvoltarea urbei.41
Conform Institutului Național de stat istică, Județul Mureș, pr ivind organizarea
administrativ – teritorială, deține:42
 municipii (4) – Tîrgu Mureș ( municipiu reședință de județ , 149.577 loc. )
o Sighișoara (36.023 loc.)
o Reghin (32.287 loc.)
o Târnăveni (26.537 loc.)
 orașe (7) – Luduș ( oraș din cea mai nouă generație, 17.407 loc.)
o Sovata (11.568 loc.)
o Iernut (9.440 loc.)
o Sângeorgiu de Pădure (7.899 loc.)
o Sărmașu (7.488 loc.)
o Ungheni (6.551 loc.)
o Miercurea Nirajului (5.832 loc.)
 comune (91)
 sate (464 ).
Județele mărginașe sunt: Alba , Cluj , Bistrița-Năsăud, Harghita, Suceava, Brașov și Sibiu.

39 Profilul Județului Mureș accesibil la
(http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/6x11y_Profil%20judetul%20Mures_a
ctualizat%2010.09.2012.pdf )
40 Consiliul Județean Mureș ( http://www.cjmures.ro/Hotariri/Hot2014/anexa_hot107_2014.pdf )
41 Camera de Comerț și Industrie Mureș ( http://www.cciams.ro/judetul/01.html )
42 Institutul Național de Statistică (www.insse.ro)

22

Figura 3.1. Harta Județului Mureș
Sursa: Consiliul Județean Mureș
În mare parte relieful județului are aspect de depresiune intracarpatică, coborând ușor pe
trepte de pe vârfurile stâncoase ale Munților Călimani și ale Gurghiului înspre centrul
Campiei Transilvaniei străbătută de Valea Mureșului. Județul este străbătut de Râul Mureș,
unul di n cele mai mari râuri din România.43
Resursele naturale principale ale județ ului sunt constituite de gazele naturale, roci le
pentru materiale de construcț ie, izvo arele minerale clorurosodice, pă durile.
Clima este temperat -continentală cu nuanțe climatice în funcție de particularitățile
reliefului: climat umed și răcoros în zona montană și climat blând , mai cald și uscat în zona de
podiș și câmpie.
Teritoriul județului stăpânește o vegetație variată, fiind așezată pe etaje în funcție de
treptele de relief și influențele climaterice (pajiști cu ierburi, rășinoase, specii silvice ca bradul
și fagul, silvostepă, pă duri de luncă, etc.).
Fauna cuprinde printre altele ursul brun, ursul carpatin, m istrețul, iepurele, fazanul, etc. ,
iar în apele cele curgătoare păstrăvul și crapul.44
Economia județ ului, complexă și totodată diversă, afirmă nume care provoacă interes, dar
și respect în dom eniile extracț iei gazelo r naturale, energiei electrice ș i termice, chimiei,
prelucră rii lem nului, materialelor de construcții, alimentar. Un loc deosebit îl stăpânesc
fabricile de mobilă , în special mobilierul sculptat, societățile producatoare de g eamuri și
sticlă, ceramică – din Tîrnăveni, Tîrgu Mureș și Sigh ișoara, textile și confecții – la Tîrgu

43 Județul Mureș, Descriere generală ( http://www.cciams.ro/judetul/ index.html )
44 Consiliul Județean Mureș, Hotărâri, pag.12
(http://www.cjmures.ro/Hotariri/Hot2014/anexa_hot107_2014.pdf )

23
Mureș și Sighișoara, de pielărie – în Tîrgu Mureș și Reghin, etc. S ingurul pr oducator de
carbid (Tîrnaveni) ș i instrumente muzicale cu corzi (Reghin) din România este Județul Mureș.
Agricultura – este cea de -a doua r amură după importanță în economia județului – cu o
tradiț ie veche pe a ceste împrejurimi, existând condiții favorabile pentru aproape toate
culturile. Terenurile agricole rep rezintă 61% din toată suprafaț a județ ului.45
Județul beneficiază de o rețea de comunicație cuprinzâ nd 1846 kilometri de drumuri
publice, din care 18% înglobează drumurile de interes național, 40% cele de importanță
județeană și celelalte 42% comunale. Aeroportul Internațional Transilvania deservește o
populație de aproxim ativ 1,5 mil. locuitori, cuprinzând județele Mureș, Bistrița -Năsăud,
Harghita și Covasna.
3.1.1. Municipiul Targu Mureș
– Populația existentă : 149.577 locuitori46
O posibilă călătorie mureșeană începe chiar cu municipiul Tîrgu Mureș, reședință
administrativă a județului, orașul poziționat în centru l țării pe întinderea Mureșului. Bazele
economiei municipiului își trage rădăcinile încă din epoca feudală din activitat ea negustorilor
și breslașilor , transformândul în principalul centru economic al zonei respective. Împreună cu
aceasta s -a zidit și o viață spirituală pe măsură prin urmare reședința de județ se înfățisează
astăzi ca un puternic nucleu economic și socio -cultural.

Figura 3.2 . Tîrgu Mureș
Sursa: Vist Tîrgu Mureș
Cel mai mare oraș al județului este în aceeași măsură centru economic, cultural cât și
turistic, fiind unul din cele mai atractive orașe ale țării. Tîrgu Mureș este cunoscut atât în țară

45 Consiliul Județean Mures, Monografie ( http://www.cjmures.ro/monografie.htm )

46 Conform ultimului recensământ din 2011

24
cât și în străinătate ca un important centru medical, cu realizări extreme de frumoase în
domeniul medici nii cardiov asculare și urologice.
Centru universitar și cultural cu tradiție, Tîrgu Mureș este un oraș al școlilor, de la
gimnazii și colegii până la învățământul superior: medical, tehnic, pedagogic și artistic. Este
simultan un loc al unităților culturale: biblioteci, muzee, teatre, instituț ii muz icale (Teatrul
Național, Orchestra Filarmonică, Palatul Culturii, Biblioteca Județeană, etc.). 47
3.2. Prezentarea potenț ialului turistic al Județului
Declarat “oara șul trandafirilor ”,Tîrgu Mureș e deopotrivă curat ș i plăcut tot odată
oferind numeroase posibilități pentru includerea sa în traseele turistice.48
Județul Mureș se afi rmă cu un potențial turistic su ficient de ridicat, c adrul natural
remarcabil de pitoresc , dar și numeroasele monumente antropice și naturale creează condiții
pentru o activitate turistică multilaterală.
Convețuirea de secole a populațiilor română, maghiară și germană, pe lângă fireasca
afirmare specifică fiecăreia s -a manifestat prin influenț e reciproce în grai, tradiții, arta
popular ă, tehnici de muncă, dar și stilul de viață.
Un loc aparte în arealul mureșean l -au avut bisericile din lemn înălțate de meșterii
țărani români, caracterizate prin ingeniozitatea constructivă, prin armonie, echili bru și
încadrare pitorească în peisaj. Câteva zeci de exemplare au supravețuit timpului și până astăzi.
În monumentele de arhitectură existente astăzi sunt prezente stilurile gotic transilvan,
baroc târziu, neoclassic, secession, ori elemente combinate ale mai multor stiluri. 49
3.2.1. Resursele turistic e natural e 50
Este reprezentat de cele 2 lanțuri montane din partea estică a județului: Călimani și
Ghiurghiu. Cele mai spectaculoase forme, cu potențial de mare atractivitate sunt craterele
vulcanice, bine păstrate și de dimensiuni m ari: Căliman în Munții Călmani Fânce l Lăpușna și
Saca -Tătarca din Munții G urghiu.

47 Consiliul Ju dețean Mureș, Monografie ( http://www.cjmures.ro/monografie.htm )
48 Direcția Județeană de Statistică Mures, Turism ( http://www.mures.insse.ro/main.php?id=407 )
49 ROMGHID, Târgu Mureș, 2006, Comorile Transilvaniei, Natalia Brudan , pag 7
50 Resurse și Destinații Turistice în Romania, Editura Universitară, Nicolae Neașcu, Andreea Băltărețu,
Monica Neașcu, Marcela Drăghilă

25
– Munții Călimani sunt situați pe teritoriul județului doar în sectorul cuprins între
vârfurile Pietrosu Călimanilor (2012 m), Rătitișu (2022 m) și Bistricioru (1990 m),
până la râul Mureș, spre sud, pâ raiele Lo maș și Călimanel spre est și creasta vârfului
Poiana Tomii și Poiana Bistrii spre Vest;
– Munții G urghiului, sectorul din Județul Mureș fiind extins doar până la cumpăna de
ape a afluenților râului Ghiurghiu;
– Podișul Târnavelor, o parte a Podișului Transilvaniei;
– Câmpia Transilvaniei situată la nord de Mureș, cu altitudini aproximativ de 400 m;
– Câmpia Sărmașului, unde în tâlnim bazine piscicole;
– Gurghiu, parc dendrologic, alături de speciile autohtone există și peste 170 de specii
exotice de arbori (din Australia, America de Nord, America de Sud, Jap onia) și poieni
cu narcise și la lele pestrițe.51
În județul Mureș au fost recunoscute 14 arii pr otejat e de interes național, având suprafața
totală de 28.359 ha. Dintre acestea cele mai cunoscute Lacul Ursu, rezervația peisagistică
Defileul Deda -Toplița, Defileu l Mureșului și numeroase rezervații botanice precum și Parcul
Național Călimani Sud care se află parțial pe teritoriul Mureșului. Sunt insuficient promovate,
cu toate că exploatare a potențialului t uristic ar genera alte investiții care ar putea contribui l a
dezvoltarea durabilă a zinei î n cauză.
– Lacul Ursul din Sovata, este de clarat drept rezervație mixtă unde sunt prot ejate specii
de plante lemnoase , dar și flora erbacee a pădurilor;
– Defileul Mureșului Superior, situat între Toplița și Deda, pe o suprafață de peste 35
de km, este dec larat parc natural din 2007. Avâ nd ca scop principal menținerea și
protejarea speciilor de interes național și comunitar și a habitatelor acesto ra;
– Defileul Deda -Toplița desfășurat în cea mai mare parte pe teritoriul județului Mureș,
are o lungime totală de 34 km, despărțind masivele vulcanice Călimani și Ghiurghiu.52

51 P. Chiorean, E. Trâmbițaș, G. Kovacs, I. Moldovan, Mureș -monografie, Editura Sport -Turism, București, 1980
52 Resurse și Destinații T uristice în Romania, Editura Universitară, N. Neașcu, A. Băltărețu, M. Neașcu,
M. Drăghilă

26

Figura 3.3. Defileul Deda -Toplița
Sursa :Altamarius
Din punct de vedere a distribuției teritoriale a potențialului turistic natu ral, cel mai ridicat
este înregi strat de comunele monta ne , dar și cele subcarpatice cum ar fi: Lunca Bradului,
Răstolița, Sovata, Stânceni, Deda și Ibăneș ti. Deasemenea un potențial relative de însemnat îl
dețin comunele Vătava, Hodac și Gurghiu.53
3.2.2. Resursele turistice antropice
Potențialul turistic antropic îl completează pe cel natural , în această categorie a
resurselor și obiectivelor turistice fiind incluse obiectivele cultural -istorice (biserici, cetăți,
castele, complexe arhitectonice urbane) precum și cele care se leagă de cultura material ă și
spirituală din mediul rur al (obiceiuri, tradiții, etc. ). 54
Începem prezentarea celor mai semnificative obiective turstice de pe întreg teritoriul
Județului Mureș adică cu cele două monumente UNESCO și anume: 55
– Centrul istoric al Sighișoarei (înscris in 1999) – sit cu ltural. Fondată de meșteșugari
și negustor i germani, adesea cunoscuți ca s axonii din Transilvania , centru l istoric al
Sighișoarei a păstrat în mod exemplar caracteristicile acelui orășel medieval, fortificat,
care a j ucat un rol destul de s trategic și commercial în centru l Europei pentru cateva
secole. Sighișoara este un exemplu remarcabil al unui orașel fortificat aflat la granița
dintre cultura latină a Europei centrale și cultura bizantin -ortodoxă a Europei de Sud –
Est. Obiectivele turistice reprez entative sunt Turnul cu Ceas (sec.XIV), biserica fostei
mănăstiri dominicane, în interiorul căreia se află altarul baroc sculptat în anul 1680 de
Johan West. Casa cu Cerb, Scara Școlarilor (cu 175 de trepte), Biserica din deal (sec.
XIV), valoros monument architectonic în stil gotic, cele nouă turnuri de apărare

53 Turismul -componentă a dezvoltării județului Mureș, L.C. Conțiu, M.R. Gabor, M. Kardos, F.D. Oltean,
D. Ștefănescu, I.E. Varga
54 Ibidem, pag. 15
55 Resurse și Des tinații Turistice în Romania, Editura Universitară, N. Neașcu, A. Băltărețu, M. Neașcu,
M. Drăghilă

27
păstrate în present din cele 14 existente în trecut (Turnul cu Ceas, Turnurile
Tăbăcarilor, Cositorarilor, Măcelarilor, Cojocarilor, C izmarilor, Fierarilor, etc.).

Figura 3.4. Sighișoara
Sursa: Zigzag
– Biserica fortificată din centru l satului Saschiz, situat la 20 km de Sighișoara, a fost
construită în perioada 1493 -1525 pe ruinele unei biserici construite în stil roman și a
uneia ridicată în stil cisterian. A fost închinat Regelui Ștefan al Ungariei, de accea
poartă hramul S fântului Ștefan. Orga din interior, construită în anul 1788 , este una
dintre cele mai mari zece ale Transilvaniei. Incinta fortificată a bisericii nu s -a păstrat
până în zilele noastre.
Vom continua cu cele mai importante atracții turistice din reședința județului Mureș,
respectiv Municipiul Tîrgu M ureș: 56
– Cetatea Medievală a fost înfăptuită în 2 etape. În prima etapă construcția a fost
începută de călugării franciscani în sec. al XIV -lea și termina tă în secolul al XV -lea.
În a doua etapă au fost reconstruite fort ificațiile și terminate în 1650, care cuprinde și
o Biserică Reformată, monument architectonic.

Figura 3.5 . Sighișoara
Sursa: Visit Tîrgu Mureș

56 Ibidem, pag. 532

28
– Turnul Bisericii Franciscane care a fost demolată în anul 1971. Aceasta a fost ridicat
în anul 1802. Din vechea construcție se mai păstrează și camera mormintelor.
Dintre statui amintim: Bustul lui Mihai Viteazul, Statuia lui Valyi Gyula, Statuia lui
Sandor Korosi Csoma, Statuia Holocaustului, Statuia lui Petofi Șandor, Monumentul
Latinității, Troița Eroilor Martiri, Monumentul soldatului necunoscut, Troița cardinalului
Alexandru Todea.
– Biserica Greco -Catolică “ Adormirea Maicii Domnului ” a fost zidită în anul 1998.
– Biseric a Ortodoxă “Sfânta Ana” a cărei construcție a început în anul 1995.
– Biserica de lemn construită la mijlocul anilor ’90.
– Biserica Minoriților a fost realizată în 1740 de către Ordinul minoriților, una dintre
cele trei ramuri principale ale ordinelor monast ice franciscane.
– Biserica Romano -Catolică “Sfântul Ioan Botezătorul” este o construcție in stil baroc
austriac. A început să fie construită în anul 1728 de către iezuiți.
– Colegiul Național “ Al. Papiu Ilarian ” a început să fie construit în 1911.
– Liceul de A rtă este o cladire uriașă în stil baroc, de culoare rosiatică cu o istorie
bogată.
– Colegiul Național Unirea care a fost fondat în 1907 și construit în stil baroc.
Potențialul cultural reflect ă cultura autohtonă, pe cea m aghiară și cea germană, culture
care s-au influențat reciproc în această zonă. Acest mosaic cultural se constituie într -o
atracție turistică importantă care dă o notă specifică.57
Acesta din urmă fiind reprezentat de instituțiile și evenimentele cultural -istorice,
monumentele de artă, par curi și grădini, foarte numeroase și variate în această zonă.
Dintre muzeele importante amintim: Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Istorie din
municipiul Sighișoara, Muzeul Etnografic din Reghin, Muzeul de Științe Naturale în cadrul
Grupului Școlar “Lucian Blaga” din Reghin. Evenimente cultural e ca: Festivalul de artă
medievală Sighișoara, Festivalul minorităților etnice – Proetnica Sighișoara, Zilele
Tîrgumureșene.

57 Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Ministerul Federal pentru Economie și Tehnologie, Twining
Follow Up EP017. (2012), Profilu l Județului Mureș.

29
Datorită izolării anumitor localități s -a păstrat încă vie cultura tradițională cu arhitect ura și
tehnica populară (construcțiile de case, porți, edificii religioase), dar și diversitatea de
obiceiuri, tradiții și gastronomie.
3.3. Branduri mureș ene
Este Româ nia o țară a țărilor? Cel puț in măcar dintr -un punct de vedere, da, este.
Deoarece în forma ei foarte bine conturată intră mai multe : “țări”. Una dintre acestea cu un
brand puternic, care iși așteaptă trecerea peste marginile Europei, este Mureșul.
De-a lungul timpului , scriitorii și -au prezentat “ țările” la modul superlativ, chiar
spuna ndu-se despre Mureș că este centrul universului. Dacă ținem cont de acel fapt că pentru
fiecare dintre noi, locul unde am văzut pentru prima oară lumina lumii devine centrul
universului, atunci afirmația nu este deloc o exagerare.
Dar, totuși… Ce îi dă unicitate Mureșului cu valoare de interes internațional?
Răspunsul este ascuns în mister. Timpul măsurat din sute de ani a șlefuit până spre
perfecțiune simbolurile ce și astăzi sunt încrustate în lemnul caselor și porților. Sunt as emenea
cărților ce trebuie descifrate pentru a se afla începuturile omenirii.
Mureșul trebuie mereu descoperit ș i redescoperit, pentru că î ntotdeauna te surprinde
plăcut. Dacă te -ai plimba pe o străduța cu construcții medievale și ai închide ochii ai auzi
graiul târgoveților de acum 100 de ani, scârțâitul căruțelor sau poate chiar zgomotul metalic al
săbiilor. Iar, dacă ești iubitor de natură dă o fugă pe Valea Mureșului să îți alini sufletul și să
îți recapeți liniștea.
Chiar dacă nu ești cercetător în se mnele vechi, vizitează bisericile din lemn. Atinge cu
lumina ochilor simbolurile de pe cruci și de pe porțile caselor și vei vedea ca te va cuprinde o
vrajă ne mai întâlnită care îți va șopti că te afli într -un loc întemeietor de civilizație. Mureșul
e tărâmul multicolor, unde românii, maghiarii și alte neamuri trăiesc de secole î ntr-o armonie
pe care nu au reuș it s-o tulbure valurile unei istorii nu întotdeauna liniștite și generoase.
A veni la Mureș nu înseamnă întocmai să ajungi “departe ”, numai dacă prin acest
cuvânt poți înțelege pleci “ departe ” de rutină, stres și cenușa vieții. Aici lucrurile au încă gust:
bucatele, băuturile, legendele tainice despre un trecut care încă mai domnește prin turnurile
castelelor ori prin turlele ostenite al e vechilor noastre biserici, purtătoare toate de acele mesaje
de statornicie, iubire și credință, de glorie și smerenie. El se așteaptă descoperit de călătorul
îndrăgostit de neprevăzut, de o lume î ntotdeauna proaspătă, o unică și ademenitoare aventură.

30
Încet, ținutul acesta își deshide tainele cele din veac, dar și cele de acum, cu oameni
adevărați pentru care ospitalitatea este haina cea de sărbătoare a sufletului lor.58
3.3.1. Viorile de Reghin
“Marca Gliga, înregistrată la Geneva, a cucerit întreaga lume.”
De sute de ani, în Reghin, un orășel de la poalele munților Gurghiului, se fac cele mai
superbe viori din România. De altfel, chiar în centru l localității se găsește un monument,
simbolizând o vioară, care arată turiștilor că aici există o adevărată industrie în acest domeniu,
ale cărei rădăcini se adâncesc până aprope de anul 1800.
Potrivit legendei, celebrele viori realizate de Antonio Stradivari în Cremona, Italia,
erau făcute din lemn provenit din munții Gurghiului, loc ce poartă și astăzi numele de Valea
Italianului. Din acest motiv , Reghinul este numit Cremona românească, iar maieștrii lutieri de
aici sunt recunoscuți în multe colțuri ale lumii.
În Valea Italianului, meșteșugarii au găsit lemn de paltin – cu o rezonanță deosebită,
din care se r ealizează cam 70% din corpul unei viori, plus și molid.
Astfel s -a ajuns ca cioplitorii în lemn din Reghin și din comunele învecinate să învețe
cum se fac diverse componente ale unei viori, pe care le trimiteau în Italia, unde meșterii de
acolo le îmbinau, obținânduse produsul final. Abia în anul 1951 românii încep s ă facă ei înșiși
instrumente muz icale . Așa se deschide o fabrică la Reghin, care funcționează și în zilele de
astăzi, numindu -se HORA, știindu -se “de Reghin”, așa cum a fost numit la în ființare. 59

Figura 3.6 . Viorile de Reghin
Sursa: Consiliul Județean Mureș

58 Revista Mureșul, Tîrgu Mureș, 2015
59 Romania liberă (2009), Urmasul lui Stradivarius de la Reghin, Dan Gheorhe, dispinibil online la
http://romanialibera.ro/special/reportaje/urmasul -lui-stradivarius -de-la-reghin -143859accesat la data de
18.03.2017

31
Compania și -a început activitatea cu doar 35 de viori realizate în primul an, urmând ca
în urmatorul an producția să crească și să fie adăugată și chitara în gama de produse.
An de an numărul de instrumente muz icale, dar și diversitatea lor au crescut. În 1953
s-au făcut primele mandoline, iar în 1954 primele jucării muz icale ( mandolin, balalaici).60
În prez ent, sunt produse viori și viole, violoncele, contrabași, chitare, instrumente
entice, țambal e, harpe și alte instrumente muz icale, dar și accesorii (arcușe, cutii, huse).61
Calitatea lemnului românesc și arta meșterilor din Carpați sunt apreciate în lumea cea
mai fină a lutierilor, la Cremona, în Italia, acolo unde într -un catalog al producătorilor de viori
este înscrisă, la poziț ia a 11 -a, marca Gliga.62
Aproximativ 90% din producție se exportă în UE, Rusia, Japonia, Argentina, SUA,
Canada, Brazilia, Turcia, chiar și în unele țări ale Africii.63 Ele se aud pe cele mai înalte
trepte ale podiumuri lor internaționale, răsună în mâ inile muzicienilor de renume, ducând cu
ele renumele Reghinului și a României.
Potrivit Finanțelor Publice, SC Hora Sa Reghin a avut în anul 2015, 296 de angajați, o
cifră de afaceri de peste 24,3 mil. lei și un profit net de aproximativ 2,9 mil. lei.
Conform spuselor lui Vasi le Gliga, nu este ușor sa faci viori, la unele bucăți de lemn
trebuie să lucrezi până la 300 de ore ca să le faci să cânte. Deasemenea trebuie să stea la uscat
între 5 și 7 ani, asta însemnând că de când este tăiat lemnul din pădure și până ajunge în
mâini le violonist ului pot să treacă aproximativ 10 ani.
Compania Gliga își promovează produsele proprii la expoziția Musikmesse din
Frankfurt, Germania și la târgul mondial al industriei de specialitate, organizat în Anaheim,
Los Angeles, SUA, dar și la expozi ția de instrumente muzicale Music Life Exhibition de la
Beijing, China. 64

60 Reghinul nostru.ro (2014), disponibil online la http://online.reghinulnostru.ro/articole/reportaj/peste -4-
milioane -de-instrumente -produse -la-reghin.html , accesat la 18.03.2017
61 www.hora.ro , accesat la data de 18.03.2017.
62 Romania liberă (2009), Urmasul lui Stradivarius de la Reghin, Dan Gheorhe, dispinibil online la
http://romanialibera.ro/special/reportaje/urmasul -lui-stradivarius -de-la-reghin -143859accesat la data de
18.03.2017

63 Săptămânalul mureșean Punctul (2015), Record de instrumente muzicale la Hora SA Reghin
64 https://www.facebook.com/pages/Reghin -Fabrica -De-Vioara/241151045903885?fref=ts accesat la data de
27.03.2017

32
3.3.2. Mobila mureașeană
Aflânduse la intersecția mai multor domenii, industria mobilei dispune în Regiunea
Centru de un potențial remarcabil ce poate fi dezvoltat prin valorificarea bogatei tradiții locale
și impulsionarea creativității și a designului modern. Acest important sector de activitate
încorporează astăzi din ce în ce mai multă inovație, dezvoltarea lui făcându ‐se prin utilizarea
de tehnologii moderne și materiale noi, i ar ponderea produselor cu valoare adăugată mare a
crescut sensibil.65
Tabelul 3.1. Companii mureșene care activează în industria mobilei
Județul Denumirea companiei Categoria de mărime
(2016)
Mureș Mobex mare
Mobila Dalin mare
Larix Mobila mare
Saifamim mijlocie
Amis Impex mijlocie
Rowo mare
Remex mijlocie
Intermark mică
Mobinarta mijlocie
Timural Group mică
Xilomob mică
Nett Front mică
Sursa: ANAF
Producția de mobilă din Județul Mureș are o tradiție bine cunoscută, fabricanții
region ali de mobilă fiind prezenți atâ t pe piața românească cât și pe cele internaționale.
În cele din urmă vom continua cu două companii dintre cele producătoare de mobilă
din Județul Mureș și anume Mobex SA respectiv Mobila Dalin SRL.

65 ADR Centru (2014) Sivicultura, prelucarea lemnului și industria mobilei -domeni i de excelență a Regiunii
Centru, disponibil online la
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/Analiza%20sectorului%20silvicultura,%20lemn, %20mobila_efspqb.p
df

33
Fabrica de mobilă d in Tîrgu -Mureș, una dintr e cele mai mari fabrici ce practică
industria mobilei din țară, este cunoscută după 1990 ca MOBEX.
Societate a este cu capital integral privat având un număr de aproximativ 700 angajați.
Este continuatoarea tradiț iei în fabricarea mobilei care a stat la baza înființării ei în 1948.
MOBEX SA produce o gamă la rgă de mobilier destinat locuințelor, hotelurilor ș i instituțiilor
publice din întreaga lume.66
Din punct de vedere creativ, modelele sunt proprii sau se execută după preferințel e
clienților, fie din lemn masiv sau din cumulare de elemente ca: PAL, PANEL, MDF
furniruite. Societatea utilizează cele mai moderne tehnologii, însă de bază fiind sculptura
manuală, datorită acestui fapt, fiecare model creat este unic.
Societatea iși exti nde produsele pe piața din România, dar și peste hotare în țări ca:
Franța, Anglia, Italia, Austria, Germania, Bulgari a, Rusia și țările CSI.67
Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, privind rezultatele financiare ale companiei,
în 2016 cifra de afaceri crește depășind 31,3 mil. lei, în timp ce profitul reprezenta 536 mii lei.
Comparativ cu anul 2015, se monitorizează o scădere cu aproximativ 16% a cifrei de afaceri
respectiv cu 72,3% a rezultatului net.68
Cea de -a doua unitate, fabr ica din Reghin, MobilaDalin, este o companie românească
ce produce mobilier tapițat activâ nd pe piața din România din 1992. Deținând o gamă largă de
produse de înalt ă calitate. Aflânduse pe locul 1 în topul producătorilor româ ni de mobilier
tapițat. 69
În domeniul s ău de activitate, producătorii ș i-au axat portofoliul pe produse ce satisfac
cererea de canapele, scaune și paturi. Acestea fiind vândute astăzi în aproximativ 150 de
magazine din țară, Ungaria și Republica Moldova.70
MobilaDalin este un brand recunoscut prin caliate, inovație, dar și desing atât la nivel
național cât și la nivel internațional. La baza dezvoltării acestei afaceri de familie, care se află
la a doua generație au stat inovația și măiestria.

66 www.mobex.ro
67 Ibidem
68 Ministerul Finanțelor Publice, accesibil la www.mfinante.gov.ro
69 Conform DIGITAL QUALITY CERTIFICATE accesibil la http://qudal.com/ROMANIA -197WA12
70 www.mobiladalin.ro , disponibil la http://www.mobiladalin.ro/despre -noi, accesat la d ata de 01.04.2017

34
3.3.3. Încălțăminte Alpina Reghin
Unitate a a fost înființată în anul 1959 în oraș ul Reghin, numele vechi de IPM Sport,
specializânduse în acea perioadă pe î ncălță mintea sport. În anul 1991 compania intră î ntr-o
etapă de transfo rmare începând să fie cunoscută sub numele Alpina , până î n prezent.71

Figura 3.7 . Încălțăminte sport Alpina
Sursa: www.alpina.ro
Fabrica produce modele proprii, încălțăminte pentru femei și bărbați, pentru anumite
mărci private europene, dar și pentru branduri recunoscute internațional precum ZARA,
ALDO și DEICHMANN.
De mai bine de 40 de ani ghetele pentru patinele de performanță V IKING sunt î ncă
produse la Reghin. În timp ș i-a extin s portofoliul lucrând pentru bra nd – uri ca PUMA și
DECATHLON.72
În prezent societatea înregistrează un număr de 600 de angajați, care realizează zilnic
4000 de perechi de încălțăm inte, ceea ce înseamnă o evoluție pană la 1 mil. de perechi a
producției anuale.
Alpina se bucură de o clientelă vastă și cons olidată, în principal înregistrânduse în
Europa Centrală și America de Nord.
Compania înregistrează o creștere a cifrei de afaceri în ultimii trei ani, de la 89, 2 mil.
lei în 2014 la 95.6 mil.lei în 2015 respectiv 97,3 mil. lei în 2016, conform Ministerului
Finanțelor Publice.73

71 http://www.alpina.ro/ro/companie/
72 Ibidem
73 Ministerul Finanțelor Pulice accesat la www.mfinante.gov.ro

35
3.3.4. Vesela din ceramică, Sighișoara
Cel mai probabil sunt puțini cei care cunosc că farfuriile, bolurile, cănile din faianță de
menaj pe care le găsim și cumpărăm din marile lanțuri de hypermarketuri sunt făcute, în mare
parte, de o fabrică românească. Derivata unei fabrici comuniste de faianță de menaj, astăzi
Cesiro S.A. este cel mai mare producător de profil pe piața româneas că și unul dintre cei mai
importanți pe cea din Europa.74
Povestea începe în 1957 când ia nașt ere Combinatul de Sticlărie și F aianță Sighișoara.
În anul 1990 compania s -a divizat în trei noi entități: Fabrica de sticlă „Stimet”, Fabrica de
porțelan „Artfil” și Fabrica de ceramică „CESIRO” (Ceramică, Sighișoara, România) , din
cele trei, doar Cesiro mai funcționează efectiv . 75
Producția actuală de ceramică de uz casnic a fabricii este de 4,5 milioane de bucăți
lunar, majoritatea farfurii și platouri, cești și boluri, produse turnate (cafeterie, suporturi
pentru ouă, șervețele și unt, pentru sare și piper, s crumiere, coșuri de fructe si artă decorativă:
sfeșnice, ghivece și vaze), în mai mult de 100 de culori, dintre acestea și decorate.76
Cesiro este co nsiderat cel mai mare producător European de faianță (ceramică) menaj.
Din total producție 85% este destinată exportului în peste 30 de țări . Pe piața externă Cesiro
colaborează cu firme de renume internațional din care amintim IKEA (Suedia), Homeline
(Franța), Dajar (Po lonia), GM Sunders (Olanda), Vetro (Cehia), Dietrich (Germa nia),
Pengo (Italia), Limburg (Olanda), Tesco (Anglia), Palladone (Anglia), Soendgen (Germania),
Carrefour (Franța). 77
Societatea înregistrează în anul 2016 un număr de mediu de 1430 de angajați si o cifră
de afaceri de aproximativ 109, 6 mil. de lei, în creștere față de anul anterior, cand a atins
104,4 mil. de lei.78
3.3.5. Universitatea “Petru Maior” , o universitate pentru comunitate
Înființată în 1960, Universitatea “Petru Maio r” din Tîrgu Mureș, component a
sistemului educațional din România, este instituție de stat pentru învațamânt superior

74 Adevărul. Ro (2016), Povestea vaselor de bucătărie de la Sighișoara ce au cucerit Europa, disponibil online la
http://adevarul.ro/locale/sibiu/povestea -vaselor -bucatarie -sighisoara -cucerit -europa -fosta -fabrica -comunista –
transformata -intr-un-brand -romanesc -succes -1_5763e8225ab6550cb809ded0/index.html
75 http://www.economica.net/fabrica -tesco_52998.html
76 www.cesiro.com , accesat la data de 01.04.2017
77 Asociația de Afaceri Japonezo -Română(JRBA),promotor activ al relațiilor economico -culturale din România și
Japonia, accesibli online la http://www.jrba -ro.org/cesiro -ro.html
78 www.mfinante.gov.ro , accesat la data de 01.04.2017

36
acreditată de Ministerul Educației Naționale si a Guvernului României. Semnatară, în anul
2005, a Magnei Charta Universitatum din Bologna , instituția a aderat de -a lungul timpului, la
organizații internaționale, precum: European University Association(EAU/2008),
International Association of Universities (IAU/2003), Agence Universitaire de la
Francophonie(AUF/2007) și Global University Netwo rk For Inovation(GUNI/2009). Pentru
calitatea învățământului, Universitatea “Petru Maior” din Tîrgu Mureș a fost acreditată la
nivel național de către ARACIS cu calificativul “Grad de încredere ridicat”.79
Începând cu anul universitar 1990 -1991, Universitat ea "Petru Maior" a cunoscut o
puternică dinamică instituțională exprimată în apariția a noi facultăți și specializări, în
creșterea numărului de studenți și cadre didactice. Eforturile și resursele alocate au avut darul
de a crea o personalitate instituțională specifică, capabilă să facă din universitate un
interlocutor și partener credibil și atractiv pe plan internațional și un brand cu renume pe plan
național .
Preocupată de adaptarea continuă la standardele europene, Universitatea "Petru Maior"
depune eforturi stăruitoare pentru a răspunde eficient la cerințele reformei și modernizării
instituționale. Instituția a intrat în noul mileniu de cultură și civilizație cu dorința de a fi un
puternic centru de educație și cercetare, de iradierea spirit uală și culturală, capabil să răspundă
cerințelor formării noilor generații, pentru deplina lor integrare în noua lume de valori.80

Figura 3.8 . Universitatea “Petru Maior”, Tîrgu Mureș
Sursa: www.upm.ro
3.3.6. Azomureș, investiție istorică finalizată cu succes
Combinatul de îngrășăminte azotoase Tîrgu -Mureș – actual AZOMUREȘ – a fost înființat
în anul 1962 pentru f abricarea de îngrășăminte azotoase, având trei secții de producție de bază
(amoniac, acid azotic, azotat de amoniu) și cinci subunități auxiliare pentru deservirea

79 Zi de zi (2016), disponibil la https://issuu.com/zidezimures/docs/zi_de_zi_ -_creat_in_mures_decembrie
80 www.upm.ro , accesat la data de 02.04.2017

37
secțiilor de producție cu apă de răcire, apă demineralizată, abur, energie electrică, piese de
schimb și utilaje.81
Cu o istorie de peste 50 de ani, Azomureș este cel mai important producător de
îngrășăminte chimice pentru agricultură din România, furnizând fermierilor îngrășăminte
minerale cu Azot (N) și complexe de tip NPK.82
În primăvara anului 2012, compania Azomureș a intrat în proprietatea Ameropa Holding,
unul dintre cei mai importanți traderi de cereale și îngrășăminte la nivel mondia l,care a
început, în vara aceluiași an , derularea unui plan de investiții pentru modernizarea instalațiilor
care a depășit suma de 240 de milioane de euro. 83
Azomureș este a doua afacere a Județului Mureș după profitul realizat în 2015, care și -a
majorat atât cifra de afaceri(de la 1,6 mld. în 2014 la 1,7 mld. în 2015) cât și profitul(de la
122,8 mil. lei în 2014 la 123,2 mil. lei în 2015) , toate astea în condițiile de scădere a
numă rului de angajați, de la 1729 în 2014 la 1413 în 2015.84
Succesul societății rezultă din implementarea și menținerea sistemului de management
integrat calitate -mediu și managementul responsabil al produselor bazat pe proc es, care este
proiectat pentru î mbunătățirea continuă a performanței, luând în considerare necesitățile
societății și ale tuturor părților interesate.85
Produsele sunt comercializate printr -un sistem de distribuție ce acoperă toate zonele
agricole din Romania. Pe plan extern, produsele Azomureș s unt comercializate în Europa,
Africa, China, Japonia, America de Sud și Statele Unite.
3.3.7. Brânza de pe Valea Mureșului
Societatea SC MIRDATOD PROD SRL, înființată în anul 1 994, cu sediul so cial în
comuna Ibănesti, iar ca așezare geografică situată în zona montană a județului Mureș, la
poalele Munților Gurghiu. Zona geografică deosebită, condițiile de climă și relieful montan,

81 https://www.facebook.com/pg/AzomuresOficial/about/?ref=page_internal accesat la data de 02.04.2017
82 www.azomures.com disponibil la http://www.azomures.com/despre -noi/istoric/
83 Ibidem
84 Zi de zi (2016), disponibil online la http://www.zi -de-zi.ro/2016/07/26/ cele-mai-profitabile -afaceri –
muresene/
85 http://www.azomures.com/despre -noi/sistem -de-management -integrat/ accesat la 03.04.2017

38
flora bogată și specifică, oferă caracter istici speciale laptelui, materie primă , și implicit
produselor lactate obținute prin prelucrarea acestuia , acesta fiind obiectul de activitate.86
Povestea telemelei începe din 1994, când o familie din Ibănești a decis să proceseze
50 de litri de lapte și să îi transforme în brânzeturi. Primul produs obținut, atunci, a fost
“Telemea de Ibănești în saramură de Orșova”. Aceasta a fost preparată după o rețetă veche de
sute de ani, cunoscută doar de localnici.87
Astăzi societatea numără peste 100 de angajați și un volum al producției destul de
mare, procesând o cantitate de aproximativ 35000 litri lapte/zilnic, care servesc la preparea a
39 de sortimente de produse.88
Principalele sortimente sau clase de produse comercializate sunt: cașcaval, telemea,
brânză de b urduf, urdă, smântână, brânză de vaci, brânză topită, rulade afumate cu
condimente, ruladă cu urdă si mărar, unt.
Începând cu finele anului 2016 , telemeaua de Ibănești este al doilea produs românesc
ce a obținut certificare în Uniunea Europeană, după magiunul de Topoloveni. Eticheta de
produs tradițional atestat în UE a adus avantaje pro ducătorului care este invitat să participă la
toate târgurile importante de produse naționale și produse ecologice. Certificarea la Bruxelles
este acel carnet de conducere pentru producția de brânză de la Ibănești.
Produsele Mirtatod Ibănești pot fi găsite în mai multe locații, cum ar fi: Tîrgu Mureș,
Reghin, Valea Mureșului, Sighișoara, Mediaș, Sibiu, și Cluj.89
3.3.8. Dulceața de Saschiz, “Casa de pe deal”
Brandul “Casa pe deal ” a luat naștere în 2005, datorită ideii implinite a familiei Anca
și Charles Dalmasso, adică îmbinarea celor două pasiuni ale lor – turismul și agricultura, într –
o nouă afecere de familie.90
În momentul în care Anca a primit moștenire o casă de la bunicul s ău pe Dealul
Saschizului, păstrând numele acestuia . Tânăra a scos din sertar rețetele bunicii pentru zacuscă,

86 http://mirdatod.ro/despre -noi/ accesat la data de 02.04.2017
87 Transilvania Business (2016), disponibil online la http://www.transilva niabusiness.ro/transilvania -raiul –
branzeturilor -de-calitate -iii-telemeaua -de-ibane -ti/
88 http://mirdatod.ro/despre -noi/ accesat la data de 02.04.2017

89 Agrointeligența, disponibil la http://agrointel.ro/21265/cum -a-ajuns -telemeaua -de-ibanesti -prima -branza –
romaneasca -recunoscuta -in-ue-folosim -saramura -naturala -si-lapte -de-la-crescatori -locali -cu-cel-mult -trei-vaci/
90 Ziarul financiar (2014)

39
murături și dulceață și a creat un brand de bunătăți tradiționale recunoscut la nivel național cât
și internațional . Murăturile picante, atestate ca produs național în 2009 , au fost primele care
le-a adus recunoașterea. S-au făcut cunoscuți în lume prin dulcețurile de rubarbăr, zmeură sau
căpșuni.91
A urmat în 2010 extinderea activității urmată de obținerea autorizației pentru atelierul
de producție, unde se produce zacuscă, toate tipurile de dulceți, siropuri și alte produse, toate
100% naturale. Printre produsele noi se numără dulceața de lapte, dulceața de ardei iute,
dulceața de ceapă cu vin roșu, sare, zahăr și piper, dulceața din coajă de pepene, dulceaț a de
nuci verzi, dulceața de ru barbăr sau gemul de soc.
Majoritatea produselor sunt realizate după rețete tradiționale din fructe și legume
autoh tone, provenite din ferma proprie sau din zona Târnăva Mare care a fost inclusă în
rețeaua europeană Natura 2000 pentru protejarea biodiversității.92
De asemenea, produsele au ajuns renumite în toată Europa prin Proiectul “Slow Food”
(organizație care se află sub patronajul Prințului Charles), care reunește mii de producători
internaționali din lume. De atunci, gemurile de la Saschiz, zacusca și murăturile picante au
ajuns la cele mai mari târguri din lume și s -au vândut fo arte bine.93
Produsele sunt comercializate în magazine, dar și pe internet, fiind livrate atât în
România, cât și în Europa.
3.4. Activitatea economică – Indicatori ș i Cifre
Județul Mureș dispune de un major potențial de dezvoltare economică, determinat de
așezarea geografică centrală și de condițiile naturale variate și prielnice pentru acestea.
Economia județului este destul de diversificată, orientată către activitatea de industrie, comerț,
producția și comercializarea energiei electrice, gaz, apă cald ă, transport și depozitare, hoteluri
și restaurante . Județul Mureș este un important centru administrativ ce deține resurse umane și
materiale bogate, o forță de muncă instruită în instituții de învățământ superior recunoscute

91 http://stiri.tvr.ro/afacere -din-camara -bunicii -muraturi -picante -dulceata -de-lapte -gem -de-ceapa -rosie -cu-
vin_49172.h tml#view accesat la data 05.04.2017
92 www.casadepe.ro accesat la data de 05.04.2017
93 Tîrgumureșeanul (2014)

40
atât național cât și internaț ional, un potențial ridicat în domeniul agriculturii, precum și
existența la nivel de județ a unei populații calificate în producția de artizanat, mic mobilier.94
3.4.1. Populația (număr, densitate, structură etnică, grad de urbanizare)
Numărul total al populației după ultimul recesământ din 2011 era de 578.578 locuitori
dintre care 282.675 bărbați (48,9 la sută) și 295.903 femei (51,1 la sută). În mediul urban
trăiesc 298.712 (51,6 la sută) locuitori, iar în mediu rural 279.866 (48,4 la sută) locuitori .

Fig. 3.9. Populația în Târgu -Mureș
Sursa: Institutul Național de Statistică
Structura etnică a populației județului Mureș la 20 octombrie 2011 se prezintă astfel:
români 50,35 la sută, maghiari 36,5la sută, rromi 8,5 la sută, ge rmani 0,3 la sută și alte etnii
4,35 la sută.

Fig.3.10. Structura etnică a populației
Sursa: Institutul Național de S tatistică

94Consiliul Județean Mureș accesibil la
http://www.cjmures.ro/Programe_actiuni/Programare2014_2020/2_Profil_socio_economic.pdf 52% 48% Populația
mediul urban
mediul rural
50,35%
36,5% 8,5% 0,3% 4,35% Structura etnică
români maghiari romi germani alte etnii

41
3.4.2. U nități de cazare
Situația unităților de primire turistică în perioada 2012 -2016 se prezintă astfel:
Tabelul 3.2. Unități de primire turistică
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri 2612 3728 4313 4395 4505 4698 4760
Hosteluri 178 199 287 287 299 361 340
Moteluri 260 365 537 607 634 646 591
Vile turistice 378 338 430 604 526 467 487
Cabane
turistice 89 89 125 121 121 129 125
Bungalouri 224 224 224 224 224 224 224
Sate de
vacanță – – – – 125 125 38
Campinguri 542 542 524 544 544 202 202
Popasuri
turistice 147 187 187 140 140 100 100
Căsuțe
turistice – – – 12 12 435 275
Tabere de
elevi și
preșcolari 486 486 486 379 381 379 381
Pensiuni
turistice 848 904 1507 1786 2029 2335 2423
Pensiuni
agroturistice 329 630 697 741 910 995 1084
Total 6093 7692 9317 9840 10450 11096 11030
Sursa : Comisia Naționala de Prognoză – Evoluția principalilor indicatori economico –
financiari; INS Mureș, Statistici regionale: INS –Anuarul statistic al României 2010 -2016;
Anuarul statistic al județului Mureș, 2010 – 2016

42

Fig.3.11. Evoluția capacității de cazare
Sursa : Adaptare după datele oferite de INSS
Se observă o continuă creștere a capacității de cazare în perioada 2010 -2017 pe întreg
arealul Județului Mureș.
3.4.3. Unități de învățământ
În județul Mureș procesul d e învățământ în perioada 2015 -2016 se desfășoară în 214
de unități de învățământ cu personalitate juridică astfel: 35 g rădinițe (învățământ preșcolar),
130 școli (învățământ primar și gimnazial), 40 licee, 5 unități de învățământ p ostliceal și
maiștri, 5 unități de în vățământ superior .

Fig.3.12. Unități de învățământ
Sursa : Adaptare după datele oferite de INSS 6093 7692 9317 9840 10450 11096 11030
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Evoluția capacității de cazare
Total
16%
61% 19% 2% 2% Unități de învățământ
Grădinițe
Școli
Licee
Înățământ post liceal și
maiștri
Înățământ superior

43
În Municipiul Mureș sânt prezente 5 universități: Universita tea de Medicină și
Farmacie, Universitatea Petru Maior, Universitatea de Arte, Universitatea Dimitrie Cantemir,
Universitatea Sapienția.
Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș se află pe primul loc, cu
✸✸✸✸ stele, în clasamentul întocmit de Coaliția pentru Universități Curate, în Raportul
integrității universitare din România, realizat de Societatea Academică din România și dat
publicității în 17 noiembrie 2016. În același clasament, Universitatea Petru Maior ocupă locul
18, cu ✸✸✸ stele.95
3.4.4. PIB al județului și ponderea acestuia în PIB al României
Tabelul 3.3. PIB al Județului Mureș
2010 2011 2012 2013 2014
Total Economie 533881,1 565997,2 595367,3 637456 668143,6
Regiunea Centru 59951,8 61990,1 67732,8 70502,9 73205
Județul Mureș 11014,1 11449,9 13220,1 13616 14445,9
Ponderea județului
în total economiei
(%) 2,06 2,02 2,22 2,14 2,16
Sursa : Adaptare după datele oferite de INS –Anuarul statistic al României 2010 -2012;
Anuarul statistic al județului Mureș 2010, 2011, Comisia Națională de Prognoză –Evoluția
principalilor indicatori economico -financiari.
Produsul intern brut al județului a avut un trend crescător pană în anul 2012, creșterea
fiind în această perioadă, inferioară creșterii produsului intern brut pe r total economi e, și celei
per regiunea Centru. Ponderea produsului intern brut al județului Mureș în total economie, a
crescut de la 2,06 la sută în anul 2010 până în anul 2014 (de la 2,06 la 2,16).

95 Topul Integrităților Universităților din România accesibil la http://www.romaniacurata.ro/wp –
content/uploads/2016/11/RAPORTCUC3FINALPDF -111.pdf

44
3.4.5. Economia județului pe ramuri ale economiei naționale
Tabelul 3.4 . Activitatea economică a județului
Activitățile 2015 2016
Agricultură, vânătoare ș i silvicultur ă 456 429
Pescuit ș i piscicultur ă 8 11
Industria extractiv ă 29 33
Industria prelucră toare 2007 2162
Energie electrică și termică, gaze ș i apă 11 10
Construcț ii 1213 1305
Comer ț 5197 5234
Hoteluri ș i restaurante 773 798
Transport, depozitare și comunicaț ii 949 1046
Intermedieri financiare 117 128
Tranzacții imobiliare ș i alte servicii 1921 2086
Invățămâ nt 52 61
Sănătate și asistenț a social ă 267 295
Alte activități ale economiei naț ionale 331 391
Total Județ 12241 13989
Sursa : Adapatare după datele oferite de INSS
În cadrul economiei județului, locul principal este ocupat de industrie și comerț, urmat
de producția și furnizarea energiei e lectrice, termice, gaz, apă caldă și aer condiționat,
construcții, trans port și depozitare. În anul 2016 existau în județ 13989 unități active, numărul
cel mai mare aflându -se în comerțul cu ridicata și amănuntul, urmat de alte activități de
servicii colec tive, sociale și personale, industrie, construcții, transport și depozitare, hoteluri și
restaurante. 96
3.4.6. Top cele mai puternice județe din România
TOP cele mai puternice județe din România (în funcție de cifra de afaceri la
sfârșitul anului 2015):
1. București: 458 mld lei ( -33% față de 2008)
2. Ilfov: 75,7 mld. lei (180% față de 2008)
3. Timiș: 49,2 mld lei (109% față de 2008)

96 Monografie Mureș acesibil la ( file:///C:/Users/admin/Downloads/Monografie_Mures. pdf )

45
4. Cluj:47,9 mld lei (77% față de 2008)
5. Argeș: 47 mld lei (209% față de 2008)
6. Constanța: 44,3 mld lei (96% față de 2008)
7. Brașov: 40,9 mld lei (96% față de 2008)
8. Prahova: 40,1 mld lei (102% față de 2008)
9. Mureș: 27,6 mld lei (137% față de 2008)
10. Sibiu: 27,1 mld lei (122% față de 2008)
…
37. Covasna: 5,3 mld lei (25% față de 2008)
38. Giurgiu: 5,2 mld lei (16% față de 2008)
39. Mehedinți: 2,7 mld lei ( -10% față de 2008)
În 2008, cifra de afaceri a companiilor din România era de 1.088 miliarde lei, iar anul
trecut ajunsese la 1.222 miliarde lei, un avans de 12%. Se remarcă însă, comparativ cu anul
2008, o re ducere a depen denței de Capi tală, care mai asigură 37% din busines s, față de 63%
în urmă cu opt ani.
Pentru Județul Mureș este o excelență faptul că se află printre primele 10 j udețe din
România.97E pentru prima dată când 340 de firme mureșene se regăsesc în topul național,
conform Camerei de Comerț și Industrie al Județului Mureș , la sfârșitul anului 2016 .

97 Oficiul Național al Registrului Comerțului accesibil la ( www.onrc.ro )

Concluzii
Pe parcursul lucrării mele am analizat probabilitatea de construire a unui brand
puternic atât la nivel județean cât și la nivel național. Elementul de legătură între acestea îl
reprezintă turismul.
România dispune de un considerabil potențial turistic natural, dar și cultural ca re din
păcate nu este valorificat la cote maxime. În prezent, dezvoltarea brandului de țară prevede
atât o investiție crucială cât și un capital major pentru dezvoltarea generală a economiei țării
noastre.
În cea de -a doua parte a lucrării am început stud iul de la simpla întrebare: ce îi dă
unicitate Mureșului cu valoare de interes internațional? Răspunsul este ascuns în mister, dar
cert este faptul că acesta din urmă are șanse să fie văzut la nivel național, dar și internațional.
Pentru o mai bună evoluți e a activităților economice cât și sociale este nevoie de
implementarea și punerea în practică a unor strategii de promovare.
Nu în ultimul rând, adaptarea permanentă a serviciilor la necesitățile consumatorilor,
dar și dezvoltarea unei infrastructuri car e să susțină identitatea brandului, contribuind la
succesul întregii activități, dându -i valoare , dar și sens.
Din punct de vedere crea tiv, crearea unui brand presupu ne scoaterea în evidență de la
spiritului unei națiuni până la cele mai recente activită ți. Un brand de succes înseamnă un
produs foarte cunoscut și prezentat pe piață într -un mod excepțional sau chiar unic.
Nu trebuie exclus faptul că f orța unui brand înseamnă capacitatea sa de a influența în
mod direct comportamentul de cumpărare . Deci , con struirea unui brand puternic se învârte în
jurul unui singu r punct, adică, CONSUMATORUL. Atâta timp cât acesta este satisfăcut
activitatea noastră este îndreptată în direcția favorabilă.
Indiferent de locul în care se aplică, o imagine de brand trebuie să fie durabilă și să
reziste în timp. Principala lui funcție va rămâne aceea de a diferenția produsul sau serviciul pe
piața economică, dar și cea turistică.
Prezenta lucrare abordează toate aceste aspecte privind brandul, accentuând în deosebi
brandul ent ităților spațiale, adică al destinațiilor turistice.

Bibliografie
9. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Ministerul Federal pentru Economie și
Tehnologie, Twining Follow Up EP017. (2012), Profilul Județului Mureș
10. Anca Daniela Manea, Brandul Personal, Editura Tritonic, 2011
11. Anholt, Competitive Identi ty, 2007
12. Ban Olimpia, Variables of the Image of Tourist Destination
13. Bukart, A.J., Tourism: Past, Present and Future, London, 2008
14. Chernatony, L. în Dinnie, 2008
15. Cowell, D.,Marketing of Servicies, 2009
16. Conțiu L.C., Gabor M.R., Kardos M., Oltean F.D., Ștefănescu D., Varga I.E.,
Turismul -component ă a dezvoltării județului Mureș, Petru Maior, 2016
17. Daniela Dumbraveanu, Procesul de dezvoltare a unui brand, Editura Universală, 2010
18. D. Dumbrăveanu, Politici pro moționale în turism, Editura Universală, București, 2008
19. David Aakaer, Building Strong Brands, Free Press, USA
20. Dinnie, K., 2008
21. Dolea A, Țăruș , Branding România, Editura Curtea Veche, București, 2009
22. Dorina Stănescu, Calitatea în serviciile turistice, Edi tura Universitară, București, 2011
23. Doyle, P., Branding, The Marketing Book, 2008
24. Findley Skenck, Componentele conceptuale ale brandului, 2007
25. Hall, D., Branding the national identity: the case of Central and Eastern Europe, 2008
26. Iacob Cătoiu, Nicolae Teodo rescu, Comportamentul Consumatorului, Editura Uranus,
București, 2009
27. Kotler P., Journal of Brand Management, 2009
28. N. Neașcu, A. Băltărețu, M.Neașcu, M. Drăghilă, Resurse și Destinații Turistice în
România, Editura Universală, București, 2016
29. Philip Kotler , Managementul marketingului, Editura Teora, București, 2008
30. Philip Kotler, Gary Amstrong, Principiile marketingului, Editura Teora, București,
2008
31. ROMGHID, Târgu Mureș, 2006, Comorile Transilvaniei, Natalia Brudan , pag 7

32. St. Stanciu, M.A. Ionescu, Cultu ră și comportament organizațional, Editura
Comunicare, 2005
33. Tiberiu Popescu, Revista Tribuna Economică, nr. 37
34. Tiberiu Popescu, Brand sau Marcă?, Tribuna Economica, nr.42
35. Victor Manole, Mirela Stoian, Marketing, 2010
36. Wally Olins, Manual de branding, Editur a Vellant, București, 2009
37. ADR Centru (2014) Sivicultura, prelucarea lemnului ș i industria mobilei -domenii de
excelență a Regiunii Centru – www.adrcentru.ro
38. Adevărul – www.adevărul.ro
39. Asociația de Afaceri Japonezo -Română – www.jrba -ro.org
40. Camera de Comerț și Industrie Mureș – www.cciams.ro
41. Consiliul Județean Mureș – www.cjmures.ro
42. Country Brand Index – www.futurebrand.com
43. Direcția Județeană de Statistică Mureș – www.mures.insse.ro
44. DIGITAL QUALITY CERTIFICATE – www.qudal.com
45. Institutul Național de Statistică – www.insse.ro
46. Ministerul Finanțelor Publice – www.mfinante.gov.ro
47. Oficiul Național al Registrului Comerțului – www.onrc.ro

Anexa 1
Colaj foto realizat în colaborare cu fotograful tîrgumureșean, Ovidiu Sebezean .