Administratia Publica Locala Si Nevoia De Management In Cadrul Acesteia 20180307 [609633]

UNIVERSITATEA _______________________________
FACULTATEA _____________________
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ
ȘI NEVOIA DE MANAGEMENT
ÎN CADRUL ACESTEIA
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lectoruniv.dr._____________________
STUDENT:
_______________________
BAIA MARE
2018

1CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………2
Capitolul I. Elemente manageriale de bază pentru organizațiile și societat ea modernă ……………….. 3
1.1.Apariție, istorie, evoluția managementului pe plan mondial ………………………….. ……………… 3
1.1.1. Nașterea administrației publice locale ………………………….. ………………………….. ………….4
1.1.2. Concepția doctrinară actuală asupra administrației publice locale ………………………….. ..5
1.1.3 Evoluția legislației în domeniu ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
1.1.4. Cadrul constituțional al administrației publice locale ………………………….. ……………….. 10
1.1.5. Principiile actuale de organizare și funcționare a administrației publ ice locale …………11
1.2.Apariția și istoria managementului în administrația publică ………………………….. ……………. 14
1.2.1. Obiectul și metodologia științei manage mentul administrației publice ……………………. 15
1.2.2. Principiile managementului administrației publice ………………………….. ………………….. 16
Capitolul I I.Formele de organizare ale entităților publice și locale, elemente de management …..20
2.1. Elemente organizatorice și manageriale ale primăriilor din România ………………………….. ..20
2.2.Comuna Cicîrlău ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 23
2.2.1. Prezentare generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……..23
2.2.2. Economie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 24
2.2.3. Chestiuni teoretice privind managementul în primărie ………………………….. ……………… 29
Capitolul III .Elemente manageriale identif icate cadrul organizației publice, primăria Cicîrlău,
Maramureș ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….31
3.1. Istoric al primăriei Cicîrlău, Maramureș, elemente de natură economică ………………………. 31
3.1.1. Extindere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 32
3.1.2. Modernizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 33
3.1.3. Impozite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 37
3.1.4. Fiscalitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 39
3.1.5. Veniturile primăriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……..44
3.1.6. Venituri publice pe ultimii 3 ani, până în anul 2017 ………………………….. …………………. 47
3.2. Studiu de caz privind managem entul în cadrul primăriei Cicîrlău ………………………….. …….50
3.2.1. Structura organizatorică ………………………….. ………………………….. ………………………….. .50
3.2.2. Ședințe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 51
3.2.3. Colaboratori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 52
3.2.4. Metode aplicate lege -reglementări ………………………….. ………………………….. …………….. 57
Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 59
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……61

2INTRODUCERE
Această lucrare are ca principal scop evidențierea importanței funcționării administrației
publice locale conform liniilor trasate de p rincipiile autonomiei locale și descentralizării acesteia,
ambele puse în practică , dar totodată aplicate în conformitate cu nivelul real de dezvoltare și de
percepție atins până în prezent.
Lucrarea reprezintă o viziune multidimensională asupra administr ației publice locale. S -a
urmărit atât evoluția acesteia în timp și spațiu, cât mai ales la nivel ideologic. Cunoașterea științifică
a unei anumite ideologii presupune identificarea noțiunilor, ca mai apoi, prin intermediul acestora
să se dezvăluie esența fenomenului de cercetat. Fiecare noțiune presupune identificarea unor note
dominante ale conținutului său, care se ordonează logic, diferența specifică delimitând, astfel planul
gândirii abstracte, nu numai granițele fenomenului, procesului pe care îl evoc ă, dar însăși esența
acestuia. Cunoașterea științifică nu este altceva, într -o formulare cu o notă metaforică, decât un
permanent proces de perfecționare a limbajului, spre a evoca esențe, mereu mai profunde.
O bună parte din lucrare este dedicată relațiil or care există între autoritățile deliberative din
administrația publică locală și serviciul public. Acest lucru se explică prin faptul că principala
activitate a administrației publice este tocmai asigurarea calității vieții pentru locuitorii respectivei
unități administrativ -teritoriale, prin organizarea și coordonarea serviciilor furnizate către cetățeni.
În prima parte a lucrării vom arăta succint importanța pe care a avut -o existența
administrației publice locale de -a lungul timpului atât pentru dezvo ltarea durabilă a economiei țării
noastre cât și pentru organizarea și coordonarea vieții sociale. Tot aici se vor regăsi prezentări și
explicații ale con ceptelor din domeniu, cum ar fi apariția, istoria și evoluția managementului
administrației publice .
Partea a doua și a treia a lucrării concretizează activitatea administrației publice locale,
intrându-se în amănuntul aspectelor legate de aceasta. Sunt scoase în evidență elementele
organizatorice și manageriale ale primăriilor și în special a primăriei co munei Cicîrlău . Tot aici este
prezentat un studiu de caz privind managementul în cadrul primăriei Cicîrlău.
Prin prezenta lucrare s -a dorit evidențierea cât mai explicită a modului de organizare și de
funcționare a primăriei și consiliului local, incluzân d totodată toate aspectele legate de condițiile pe
care trebuie să le îndeplinească primarul, consilieri și atribuțiile acest ora.
Prin aceasta s -a oferit posibilitatea cititorului de a putea compara atribuțiile și modul de
organizare și funcționare a autor ităților deliberative ale administrației publice locale, așa cum sunt
ele bine delimitate de către cadrul legal, cu realitatea din teren.
În prezenta lucrare s -a folosit material bibliografic actualizat până la data de 31 .12.2017.

3CAPITOLUL I.ELEMENTE M ANAGERIALE DE BAZĂ PENTRU
ORGANIZAȚIILE ȘI SOCIETATEA MODERNĂ
1.1.Apariție, istorie, evoluția managementului pe plan mondial
Administrația publică locală își are originea în nevoia societății, privită în ansamblul
evoluției acesteia, de organizare și co ordonare a funcționării ei la nivelul local. Multitudinea și
varietatea problemelor de ordin administrativ care au apărut în cadrul satelor, comunelor și orașelor
în continua lor dezvoltare, au făcut necesară organizarea administrației publice statale în a șa fel
încât să fie prezentă în toate nivelurile sociale, descentralizându -o.
Printre primii care a abordat problema noțiunii de administrație publică s -a numărat C.G.
Dissescu care, în „Cursul de drept public” din 1891, înțelegea prin administrație public ă, dintr-o
perspectivă funcțională, o serie de acțiuni utile executate din autoritate proprie sau delegată asupra
unei materii de interes public. Administrația publică se ocupă cu acțiuni pur administrative, fiind cu
totul diferită de guvernare, care se oc upă cu acțiunea guvernamentală.
Discipolul său, P. Negulescu, în a doua ediție a Tratatului de drept administrativ român,
preia de la Ducrocq atât distincția între guvern și administrație cât și perspectiva organică a acestuia
asupra administrației publice astfel încât aceasta reprezintă totalitatea serviciilor publice considerate
din punct de vedere al organizației, al atribuțiunilor și modului lor de funcționare.
Pornind de la principiul separării puterilor în statul de drept, același P. Negulescu, în edi ția
din 1934 a Tratatului de drept administrativ român, arată că administrația publică reprezintă acea
activitate a statului care nu este nici legiferare și nici justiție, dar care este reglementată de primele
două, adică este reglementată de lege. Totodat ă prin administrație se înțelege și totalitatea
serviciilor publice care exercită activitatea administrativă denumite servicii administrative .
Finalitatea acestei activități administrative este aceea de a satisface interesele publice ale
societății.
Profesorul M. Vărafu preia, ca și prof. D. Tofan, viziunea doctrinară franceză asupra
principiului separării puterilor în statul de drept și privește administrația publică ca parte integrantă
în puterea executivă alături de justiție1. Ca ramură a puterii executi ve, administrația publică, fiind
înzestrată cu drept de comandament, prin regulamente, deciziuni și acte de ordin material, creează și
girează toate serviciile publice pentru satisfacerea intereselor colective ale statului și ale
subdiviziunilor sale.
1 TofanD.,Curs de drept ad ministrativ, Editura All Beck, București, 2001, p. 146 și urm.

4Constantin Raricescu privește administrația publică locală ca pe o totalitate de servicii
publice a căror funcționare continuă și regulată este de domeniul funcției administrative a statului
de drept.
Din definițiile de mai sus rezultă câteva caracteristici e sențiale ale administrației publice, în
general:
este o activitate de executare a legii (sens funcțional);
este realizată de autorități și funcționari publici (sens organic);
este realizată prin intermediul organizării de servicii publice la nivel statal, județean,
comunal;
se realizează în vederea satisfacerii interesului public, interes ce poate fi general, regional
sau local;
Acum putem observa ce a stat la baza diferențierii dintre administrația publică a statului de
drept (administrația centrală) și ad ministrația publică locală și anume „criteriul material al
interesului”. Era normal, prin însă -și denumirea ei, ca administrația publică să se ocupe cu
satisfacerea intereselor publice, însă postularea unor asemenea interese trebuie făcută la mai multe
nivele. Acest lucru se datora faptului că nivelele de interes public erau strâns legate de formele
luate, de-a lungul timpului, de colectivitățile umane. La nivelul superior se situa statul de drept, ca
organism juridic al națiunii, iar la baza se situa comun a/satul ca celulă esențială în organismul
statal.
1.1.1. Nașterea administrației publice locale
Descoperirea unor interese publice, altele decât cele statale, nu a fost un argument suficient
pentru a exista o administrație publică locală sau regională. E xistența sa s -a datorat atât unor
evidențe de ordin istoric cât și unor necesități de ordin practic în materie administrativă. În primul
rând comunele s -au format înaintea statului ca entități organice cu interese proprii și de aceea statul
modern nu numai că nu le poate distruge, dar trebuie să le și recunoască existența.
Comuna este o organizare naturală a cărei origine se găsește la însăși obârșia societății, de
aceea ea trebuie să fie baza întregii organizări politice și administrative a statului de dre pt.
S-a constatat, de asemenea, că dincolo de comune, existau interese aparținând unor
colectivități umane mai largi, consacrate mai mult sau mai puțin istoric, dar a căror existență nu
putea fi neglijată. Se impunea, în consecință, recunoașterea unor inte rese la un nivel intermediar,
între comune și stat, ca interese regionale.
Pe lângă aceste evidențe se făcuse încă din prima jumătate a secolului al XIX -lea, cunoscută
ideea conform căreia interesele locale erau mult mai eficient rezolvate de către cei ca re le cunoșteau
mai bine și nicidecum de către stat, ale cărui organe administrative se aflau cel mai adesea, prea
departe de colectivitățile locale pentru a le putea decide în deplină cunoștință de cauză.

5De aici a apărut evident că nu era suficient ca st atul modern să recunoască existența unor
interese locale pentru a putea exista administrație publică locală. Era necesar ca soluționarea
acestora să fie încredințată chiar comunităților locale aflate în cauză.
În acest scop, statul a creat, urmând organiza rea sa, noi persoane morale politico –
administrative și politico -teritoriale. A recunoscut comunelor personalitatea juridică. În baza
acesteia ambele dețineau un patrimoniu și puteau avea drepturi și obligații. În același timp statul a
concedat comunelor și județelor o parte din dreptul de a ordona și cel de a constrânge, pe care el le
deținea în mod natural, pentru a le exercita în limitele teritoriului stabilit de lege.
Datorită personificării lor, statul, județul și comuna puteau soluționa interesele gene rale,
regionale și locale sau comunale prin intermediul unor organe sau autorități proprii, aflate în fruntea
serviciilor publice statale, regionale și comunale.
1.1.2. Concepția doctrinară actuală asupra administrației publice locale
În doctrina post -decembristă administrația publică locală ocupă un loc de frunte în
majoritatea lucrărilor științifice de specialitate. Caracterele perfect nuanțate ale autonomiei locale,
precum și cel al descentralizării sunt printre cele mai eficiente forme de autogestiune
administrativă. Astfel se susține în continuare că autonomia locală asigură un înalt grad de
democrație, colectivitățile teritoriale autonome fiind veritabile contraputeri , calitate în care pot să
prevină abuzul guvernului central2.
Evoluția conceptelor și principiilor de organizare și funcționare ale administrației publice
locale au cunoscut o îndelungă perioadă de formare și mai apoi de cristalizare, până au atins nivelul
de dezvoltare și de funcționalitate pe care îl cunoaștem în prezent. Astfel, dacă ne raportăm la
principiile contemporane de organizare a administrației publice locale, observăm că organizarea
administrației publice locale din România, potrivit actualei Constituții, se bazează pe aplicarea
principiilor fundamentale dominante, în prezent n u doar în Europa, ci în întreaga lume3.
Aceste principii fundamentale sunt:
centralizarea;
descentralizarea: teritorială, tehnică, autonomie locală; rezolvarea propriilor afaceri;
deconcentrarea.
Centralizarea și descentralizarea nu au fost noțiuni juridic e, se apreciază în doctrina actuală,
ci ele exprimau tendințele politicii administrative, legate de istorie, de regimul constituțional sau de
cerințele practice4. Ca orice tendințe ele comportă grade și modalități5.
2MandaC., MandaC.,Dreptul colectivităților locale , Editura Lumina Lex, București, 2002, p. 427
3 TofanD.,op. cit., p. 148
4 Ibidem, p. 150
5 MandaC., MandaC.,op. cit., 2002, p. 307

6Prin aplicarea acestor principii se înce arcă rezolvarea celor două tendințe care se manifestă
în guvernarea oricărei țări și anume: tendința la unitate (centralizatoare) și tendința la diversitate
(descentralizatoare).
Centralizarea caracterizată prin dependența organelor locale de cele centrale ce stabilesc
deciziile aplicabile în teritoriu, presupune o strictă subordonare.
Cu alte cuvinte centralizarea concentrează ansamblul sarcinilor administrative din teritoriul
național la nivelul statului, sarcini a căror îndeplinire și -o asumă printr -o administrație ierarhizată și
unificată6.
Centralizarea administrativă fiind privită ca raportul natural al puterii centrale cu cea locală,
opusul ei ar fi lipsa de raport, ceea ce nu este posibil.
Prin urmare descentralizarea nu este opusul centralizării, ci micșorarea ei, diminuarea
concentrării puterilor7. Problema principală este, deci, raportul de descentralizare necesar, ce
variază după întinderea teritoriului, mărimea populației, condițiile economice și politice existente
sau tradiții.
Descentralizarea administrativă presupune existența unor persoane publice locale,
desemnate de comunitatea teritoriului, cu atribuții proprii, ce intervin direct în gestionarea și
administrarea problemelor colectivităților, implicând autonomia locală. Astfel, prin descent ralizare
se renunță la unitatea caracteristică centralizării, rezervându -se colectivităților locale, în primul rând
sarcina de a -și rezolva singure problemele și de a -și satisface interesele lor specifice.
Deconcentrarea constituie o măsură intermediară în procesul descentralizării, fiind privită ca
transfer de atribuții de la centru la agenții puterii centrale aflați în teritoriu, la conducerea diferitelor
organisme locale8. Ea înseamnă mult mai puțin decât descentralizarea și presupune recunoașterea
uneianumite puteri de decizie, în favoarea agenților statului aflați pe întreg teritoriul țării.
Dscentralizarea administrativă nu trebuie confundată cu descentralizarea politică ce implică
federalismul. În doctrina administrativă au fost în mod tradițional id entificate două forme ale
descentralizării și anume: descentralizarea teritorială și descentralizarea tehnică, sau prin servicii9.
Descentralizarea teritorială presupune existența unor autorități alese, la nivelul unităților
administrativ -teritoriale, auto rități ce dispun de competență materială generală.
Descentralizarea tehnică sau prin servicii presupune existența unor persoane morale de drept
public care prestează anumite servicii publice, distincte de masa serviciilor publice prestate de către
stat10.
6 TofanD.,op. cit., p 152
7 Pavelescu T., Moinescu G.,Drept administrativ român , Tritonic, București, 2004, p. 26 -27
8Ibidem, p. 29
9 Iorgovan A.,Tratat de drept administrativ, volumul I, Editura AII Beck, București , 2005,p.451 și urm; I. Vida,
Administrația locală și autonomia locală , înDreptul, nr. 10-11, 2001, p. 193

7În esență gradul descentralizării administrative depinde de:
numărul serviciilor publice date în competența autorităților publice locale;
modul cum sunt organizate autoritățile publice locale;
raportul lor cu cele centrale;
forma în care se exercită control ul special efectuat de autoritatea centrală11.
Elementele descentralizării sunt:
personalitatea juridică;
rezolvarea propriilor afaceri;
autonomia locală.
Autonomia locală reprezintă dreptul recunoscut unităților administrativ -teritoriale de a -și
satisface interesele proprii după cum consideră oportun, cu respectarea legalității dar fără
intervenția puterii centrale. Autonomia locală constituie principiul fundamental al organizării
administrativ -teritoriale a unui stat12.
Autonomia locală reprezintă un dr ept, iar descentralizarea administrativă este un sistem ce o
presupune. Ea nu trebuie înțeleasă însă în sensul unei libertăți totale, cu eliminarea oricărei
intervenții a statului atunci când acest lucru se dovedește a fi necesar.
Prin urmare, descentraliz area administrativă nu poate fi concepută în statele unitare, fără
existența unui control statal, cunoscut în doctrină sub denumirea de tutelă administrativă13.
Tutela administrativă se materializează în sistemul românesc de organizare și funcționare a
autorităților administrației publice locale, în dreptul și obligația corelativă acestui drept, ce revine
prefectului de a ataca în contencios administrativ, actele acestor autorități pe care, prin serviciul său
de specialitate, le consideră ilegale14.
1.1.3Evoluția legislației în domeniu
Spre deosebire de administrația publică centrală, competentă la nivelul întregii țări,
administrația publică locală este competentă numai în limitele unității administrativ -teritoriale în
care aceasta funcționează15.
Organizarea locală reflectă regimul politic, transpunând pe plan local, spiritul și
instituțiile16.
10 VidaI.,Puterea exe cutivă și administrația publică ,Editura Regia Autonomă Monitorul Oficial, București , 2001. p.
195
11 PredaM.,Centralizare și descentralizare în administrația publică , înDreptul, nr. 9, 2001, p. 42 -54
12 TofanD.,op. cit.,p. 153
13 Ibidem
14 Ibidem
15 Prisăcaru V.,Tratat de drept administrative roman. Partea generală , Ediția a III -a revăzută și adăugită, Editura
Lumina Lex, Bu curești, 2002, p. 200 -207
16 Alexandru I., Negoiță A., SantaiI., Breyoianu D., VidaI., IvanS., Popescu Slăniceanu I.,Drept administrativ ,
Editura Omnia Uni S.A.S.T., Brașov, 1999, p. 242

8Astfel, un regim politic liberal va avea drept consecință complementară, recunoașterea sau
atribuirea unor libertăți colectivităților locale. Uneori, un regim politic a utoritar poate tolera, până la
un anumit grad, libertățile locale, dar acestea sunt întotdeauna riguros limitate și aproape invariabil,
regimurile autoritare instituie în materia administrației locale o strictă subordonare.
Independent de caracterul regimu lui politic, organizarea autorităților centrale va influența
organizarea și funcționarea autorităților locale.
Între cele două categorii, administrația publică centrală și cea locală, există legături strânse,
determinate de caracterul unitar al statului no stru, dar sunt și delimitări datorate faptului că la baza
organizării și funcționării administrației publice locale se află principiul constituțional al
autonomiei locale17.
Ideea de autonomie locală, se apreciază în doctrina actuală, a fost prezentă pentru prima dată
la noi, în Regulamentele Organice, dar numai pentru orașe18.
Ulterior, legile din timpul lui Cuza, din anul 1864, Legea pentru înființarea consiliilor
județene și Legea comunală, ambele de influență franceză, au recunoscut personalitatea juridic ă atât
județelor cât și comunelor, înzestrându -le cu organe deliberative și reprezentative.
În perioada interbelică, reglementările constituționale și legale ce au fost adoptate până la
instaurarea republicii au consacrat soluții cu privire la realizarea administrației de stat pe plan local,
oscilând între descentralizare, deconcentrare, autonomie și centralizare, fără a se pune problema
constituirii unor organe administrative de specialitate19.
Constituția din 1948 va introduce, după modelul sovietic, org anele locale ale puterii de stat,
denumite inițial sfaturi populare, în anul 1950 fiind create comitetele executive, ca organe de
direcție și execuție ale acestora20.
Ulterior, Constituția din 1952 va menține același sistem, fiind adoptată Legea nr. 6/1957
pentru organizarea și funcționarea sfaturilor populare.
În baza dispozițiilor Constituției din 1965 a fost adoptată Legea nr. 57/1968 privind
organizarea și funcționarea consiliilor populare, reglementare ce conținea un capitol distinct
referitor la „orga nele locale de specialitate ale administrației de stat”.
Schimbările fundamentale produse în societatea românească, la sfârșitul anului 1989 nu
puteau rămâne fără efect pe planul administrației publice organizată la nivelul unităților
administrativ -teritoriale, aflată în timpul regimului socialist într -o strictă subordonare față de
administrația centrală de stat21.
17 Prisăcaru V.,op. cit., 2002, p. 748
18 Iorgovan A.,Tratat de dr ept administrativ , vol. I, Editura All Beck, București, 2005 , p. 451
19 TofanD.,op. cit.,p. 82
20 Ibidem
21 Ibidem, p. 83

9Prin Decretul -Lege nr. 8/1990 privind organizarea și funcționarea organelor locale ale
administrației de stat, în județe, municipiul București, m unicipii, sectoare ale municipiului
București, orașe și comune s -au constituit primării, ca organe locale ale administrației de stat, care
au exercitat conducerea activității administrative în unitățile administrativ -teritoriale existente, până
la primele alegeri parlamentare libere din 20 mai 1990.
După alegerile din 1990, în absența unui cadrul constituțional corespunzător, a fost adoptată
Legea nr. 5/1990 privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor până la
organizarea de alegeri locale, care prevedea că, până la formarea viitoarelor organe locale, ca
rezultat al alegerilor, administrarea județelor, respectiv a municipiului București, a municipiilor, a
orașelor și comunelor se realizează de prefecturi și primării, organe locale ale administrației de stat
cu competență generală.
La scurt timp, această reglementare cu caracter provizoriu a fost înlocuită cu Legea nr.
69/1991 privind administrația publică locală, care alături de Legea nr. 70/1991 privind alegerile
locale s-a aflat la baza primelor alegeri locale generale organizate în România, după răsturnarea
regimului comunist, în februarie 1992.
La 8 decembrie 1991, la mai puțin de o lună de la intrarea în vigoare a Legii nr. 69/1991
privind administrația publică locală, va intra în să în vigoare Constituția, ca urmare a aprobării ei
prin referendum național, Constituție ce va fundamenta, în cuprinsul a doar 4 articole, noua
filosofie aflată la baza organizării și funcționării autorităților administrației publice locale, în
spiritul reglementărilor europene22 consacrate în domeniu.
Ca urmare a problemelor apărute însă, în timp, în aplicarea unora din dispozițiile conținute
în legile mai sus menționate, adoptate la sfârșitul anului 1991, la nivelul administrației publice
locale, cu puțin timp înainte de alegerile locale generale din vara anului 1996, prin Legea nr.
24/1996 a fost modificată și completată Legea nr. 69/1991, iar prin Legea nr. 25/1996 a fost
modificată și completată Legea nr. 70/1991. Ulterior ambele legi au fost republicat e.
Un an mai târziu, Legea nr. 69/1991 privind administrația publică locală, republicată în
1996 a fost modificată și completată substanțial prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
22/1997.
La rândul ei, O.U.G. nr. 22/1997 a fost declarată neconstituțio nală prin Decizia Curții
Constituționale nr. 83 din 19 mai 1998.
Potrivit art. 145 alin. 2 din Constituția din 1991 din momentul publicării în Monitorul
Oficial al României, a Deciziei Curții Constituționale prin care se constatase neconstituționalitatea
O.U.G. nr. 22/1999 revenit la reglementarea anterioară acesteia, adică la Legea nr. 69/1991 privind
administrația publică locală, republicată în 1996.
22 TofanD.,op. cit.,p. 87

10După cum rezultă din regimul constituțional al instituției delegării legii: „Ordonanțele cu
care Parlament ul e sesizat se aprobă sau se resping printr -o lege…”, de unde concluzia că procedura
legislativă trebuie derulată în totalitatea ei, în ambele Camere, votul unei singure Camere neputând
avea, ca efect imediat, încetarea aplicării dispozițiilor ordonanțe i Guvernului.
Ulterior, în toamna anului 1998, a fost promovat un nou proiect de lege privind organizarea
administrației publice locale și regimul general al autonomiei locale, proiect care urmând cursul
firesc al procedurii legislative a fost adoptat cu modificări, de Parlamentul constituit în urma
alegerilor generale din toamna anului 2000, devenind Legea nr. 215/2001 privind administrația
publică locală, lege care a abrogat expres, printr -o dispoziție finală, Legea nr. 69/1991 privind
administrația publ ică locală, republicată în1996.
În ce privește Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată în 1996, aceasta se
abrogă, conform art. 133 din Legea 67/2004, republicată23 pentru alegerea autorităților publice
locale24.
1.1.4. Cadrul constituțional al administrației publice locale
Cadrul constituțional se regăsește în capi tolul V intitulat Administrația publică, din titlul
111 (Autoritățile publice), după prima secțiune consacrată Administrației publice centrale de
specialitate, în secțiunea a dou a intitulată „Administrația publică locală”.
Această împărțire a fost interpretată în doctrina administrativă în sensul că legiuitorul
constituant a dorit să delimiteze, în cadrul administrației publice, două sfere cu regimuri juridice
diferite25.
Astfel, autoritățile administrației publice centrale de specialitate sunt în exclu sivitate
autorități ale administrației de stat, în timp ce autoritățile administrației publice din unitățile
administrativ -teritoriale se împart în: servicii publice ale auto rităților administrației publice de
specialitate deconcentrate în unitățile administrativ -teritoriale șiautorități administrative autonome
ale comunelor, orașelor șijudețelor26.
Se impun a fi precizate în acest context dispozițiile alin. (3) din Constituția repu blicată,
rămas nemodificat, cu privire la teritoriu, conform cărora „Teritoriul este organizat, sub aspect
administrativ, în comune, orașe și județe, în condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii”.
Prin„organizarea administrativă a teritoriulu i”se înțelege delimitarea acestuia în „unități
administrativ -teritoriale”, în scopul situării autorităților administrației publice locale și județene,
23Legea nr. 67/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007 a fos t modificată
prin: Decizia Curții Constituționale nr. 1219/2007, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008, Legea nr. 35/2008,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2008 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2008
24 Modificările efectuate prinLegea nr. 35/2008 intră în vigoare la data începerii procedurilor prevăzute de lege pentru
primele alegeri locale organizate după data de 13 martie 2008, data publicării Legii nr. 35/2008 în Monitoru l Oficial al
României, Partea I
25 TofanD.,op. cit.,p. 134
26 VidaI.,op. cit., 2001, p. 192

11precum și a instanțelor judecătorești, ca și în scopul aplicării principiilor autonomiei locale și al
descentralizării serviciilor publice27. Ordinea nominalizării unităților administrativ -teritoriale nu
este întâmplătoare, comuna și orașul consti tuind unitățile de bază28.
1.1.5. Principiile actuale de organizare și funcționare a administrației publice locale
Constituția României din 1991, revizuită și republicată în 2003, reglementează administrația
publică locală în articolele 120 (Principii de bază) și 121(Autorități comunale și orășenești).
Astfel, Constituția României s -a limitat la a preciza care sunt a utoritățile administrației
publice locale (consiliile comunale și orășenești și primării) și respectiv, autoritățile statale la
nivelul județelor (consiliile județene) precum și principiile care stau la baza raporturilor dintre
acestea29.
Din interpretarea dispozițiilor constituționale rezultă că sfera administrației publice locale se
circumscrie la autoritățile administrației publice locale, alese, prin care se realizează autonomia
locală în comune și orașe șianume, consiliile locale și primarii și la cons iliul județean30.
În ce privește insă alegerea autorităților administrației publice locale, organizarea și
funcționarea fiecărei autorități a administrației publice situată la nivelul unităților administrativ –
teritoriale, Constituția face trimitere la dispo zițiile legii.
Dacă ne raportăm la art.73 al. (3) lit. o) din Constituția republicată, potrivit căruia
organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind
autonomia locală se reglementează prin lege organică, consta tăm că în această materie, era necesară
adoptarea unei legi organice, cerință respectată de Legea nr. 215/2001.
Astfel, Constituția admite posibilitatea stabilirii unităților administrativ -teritoriale ale
statului, potrivit doctrinei actuale, prin suprapun ere cu colectivitățile locale care le compun sau prin
delimitarea unor colectivități locale, componente ale unităților administrativ -teritoriale31. În art. 120
din secțiunea a doua (Administrația publică locală) din capitolul V consacrat administrației publ ice,
ca urmare a modificării și completării aduse prin legea de revizuire sunt prevăzute cele trei principii
de bază pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ -teritoriale și anume:
descentralizarea;
autonomia locală;
deconcentrarea serviciilor publice.
27 TofanD.,op. cit.,p. 139
28 Constantinescu M., Deleanu I., Iorgovan A., Muraru I.,Vasilescu F., VidaI.,Constituția României -comentată și
adnotată, Editura Regia autonomă Monitorul Oficial , București, 2004 , p. 268-269
29 Iorgovan A.,op. cit., 2005, p. 451 și urm .
30 MandaC.,Drept administrativ .Tratat elementar , Editura Lumina Lex , București , 2001, p. 401
31 VidaI.,op. cit., 2001, p. 192; Manda C.,op. cit., 2001, p. 409

12Autonomia locală reprezintă un principiu constituțional32, dar și un mod de organizare a
administrației colectivităților locale, care are o aplicare general valabilă la nivelul întregului sistem
al administrației publice locale33.
Conținutul principiului autonomiei locale se regăsește, potrivit doctrinei actuale, atât în
activitatea administrației publice actuale românești cât și în raporturile dintre autoritățile comunale,
orășenești și județene precum și în relațiile dintre ace stea și autoritățile administrației publice
deconcentrate34.
În ceea ce privește sintagma „descentralizarea serviciilor publice”, utilizată în varianta
inițială a Constituției, după cum doctrina s -a grăbit să precizeze imediat după intrarea ei în vigoare,
de fapt, despre deconcentrarea serviciilor publice, pentru că erau avute în vedere, în primul rand,
serviciile exterioare ale ministerelor, adică ramificațiile în teritoriu ale ministerelor, ce rămân pe
mai departe subordonate acestora, pe verticală, și pr efectului, pe orizontală. În plus, mai putea fi
vorba despre înființarea unor servicii publice la nivelul colectivităților locale35.
Dimpotrivă, un alt autor era de părere că un serviciu public de interes național, datorită
importanței sale pentru întreaga societate, nu poate fi descentralizat. Ceea ce poate și trebuie să fie
descentralizat ar fi fost un serviciu public de interes local, de unde concluzia potrivit căreia
formularea corectă ar fi trebuit să fie: „descentralizarea serviciilor publice de intere s local”36.
Prin introducerea expresă, cu ocazia revizuirii, a principiului deconcentrării serviciilor
publice, ca un principiu distinct în raport cu descentralizarea și autonomia locală se răspunde astfel
rigorii științifice, evocată în repetate rânduri, î n doctrina actuală37, în această chestiune.
În plus, în acord cu standardele europene, art. 120 consacrat principiilor de bază aplicabile
administrației publice locale este completat cu un nou alineat potrivit căruia: „în unitățile
administrativ -teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere
semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile
cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentra te, în condițiile
prevăzute de legea organică.”
Exercitarea acestui drept nu poate fi realizată decât în consonanță cu drepturile cetățenilor
care nu vorbesc bine limba acelei minorități, dar trebuie să cunoască actele și faptele administrației,
respectiv cu observarea principiului constituțional referitor la limba oficială a statului român38.
32 TofanD.,op. cit.,p. 135
33VidaI.,op. cit., 2001, p. 428 și urm.
34 MandaC.,op. cit., 2001, p. 428 și urm.
35 Iorgovan A.,op. cit., 2001, p. 450
36 Brezoianu D.,Drept administrativ, Partea specială , Editura Universității Titu Maiorescu , București, 2002, p. 120 –
129
37 TofanD.,op. cit., p. 137
38 Constantinescu M., Deleanu I., Iorgovan A., Muraru I., Vasilescu F., VidaI.,op. cit., 2004, p. 99

13Legea administrației publice locale nr. 215/2001, actualul cadru legislativ în materia
regimului general al autonomiei locale, precum și al organizării și funcționării autorităților
administrației publice locale, adaugă celor trei principii constituționale, alte trei principii și anume:
eligibilitatea autorităților administrației publice locale ;
legalitatea;
consultarea cetățenilor în problemele locale de interes deose bit.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean pe de -o parte,
precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Comunele, orașele și județele sunt unități administrat iv-teritoriale în care se exercită
autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice
locale, potrivit legii.
Aceste unități administrativ -teritoriale au personalitate juridică. În calitate de persoane
juridice civile, ele au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar în calitate de persoane juridice
de drept public, ele sunt proprietare ale bunurilor din domeniul public de interes local sau județean
și emit acte administrative de autoritate39. Potrivit legii „comunele, orașele și județele sunt persoane
juridice de drept public. Acestea au patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină”.
În ce privește principiul eligibilității, acesta se regăsește de o manieră indirectă în
dispozițiile constituționale din an. 121 și art. 122 care prevăd alegerea consiliilor locale, a
consiliilor județene și a primarilor, în condițiile legii. Puterea lor nu provine de la stat, ci,
dimpotrivă, își trage forța din voința alegătorilor care sunt reprezentați prin aceste autorită ți40.
Consiliile locale și județene se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza
reprezentării proporționale, în cadrul unui scrutin de listă.
Pentru a fi ales consilier, candidatul în alegeri trebuie să respecte anumite condiții stabilit e
atât de Constituție cât și de lege. Aceste condiții de eligibilitate sunt cumulative și se referă la:
calitatea de alegător, dreptul de a fi ales și domiciliu.
Principiul legalității a fost prevăzut în Legea privind administrația publică locală, el
decurgând explicit din conținutul art. l alin. (5) din Constituția republicată ce stabilește că: „În
România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”
Acestui principiu i se subordonează întreaga organizare și funcționare s ocială, indiferent
dacă aceasta are caracter statal sau nestatal41.
Principiul legalității este garantat în sensul respectării sale, la nivelul administrației publice
locale prin consacrarea răspunderii juridice și prin aplicarea de sancțiuni disciplinare,
39 Trăilescu A.,Drept administrativ. Tratat elementar , Editura All Beck, Colecția Curs universitar , București, 2002, p.
21-22
40 PredaM.,op. cit., 2001, p. 167
41MandaC.,op. cit., 2001, p. 442

14administrative, materiale, contravenționale și penale, după caz, atunci când sunt încălcate normele
legale.
Principiul consultării cetățenilor decurge din autonomia locală, deoarece organizarea
referendumului local reprezintă o veritabilă caracteristică a acesteia42. Procedura de organizare și
desfășurare a referendumului, atât a celui național, cât și a celui local, este prevăzută de Legea nr.
3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
Legat de acest principiu, în doctrină au fost sesizate u nele aspecte care pot să apară cum ar
fi: determinarea sferei problemelor din unitățile administrativ -teritoriale ce se pot supune aprobării
locuitorilor prin referendum local, modalitatea concretă de organizare a consultării cetățenilor și de
aprobare sau respingere a inițiativei etc .43.
Într-o formulare generală, toate aceste principii reprezintă prescripții general -obligatorii,
înscrise în Constituție și în legi, care stabilesc direcțiile fundamentale ale organizării și funcționării
administrației publice locale și potrivit cărora se formează și funcționează autoritățile administrației
publice locale, se stabilesc raporturile între acestea și se exercită controlul statal asupra activității
lor44.
1.2.Apariția și istoria managementului în administrația pub lică
Managementul administrației publice este știința care studiază modul cum funcționează
organele administrației publice, cum răspund ele cerințelor sociale, cum folosesc ele rațional
mijloacele materiale și financiare care li se încredințează, cum deser vesc oamenii și totodată oferă
soluții pentru asigurarea unei funcționări optime a aparatului administrativ la toate nivelurile, pentru
ca acesta să poată rezolva într -un timp scurt cu cheltuieli minime problemele cu care se confruntă,
perfecționarea stilu lui, a metodelor și tehnicilor de conducere, a lucrului cu oamenii.
Termenul administrație provine din limba latină administer traducându -se prin agent, ajutor,
servitor sau într -un alt sens instrument. Verbul administro înseamnă a da o mână de ajutor, a
conduce sau a dirija.
Noțiunea de administrație are trei accepțiuni principale:
administrația ca activitate de a administra, de a realiza administrația;
administrația ca structură sau organizare, indispensabilă în scopul înfăptuirii administrației;
administrația ca instituție, constituită din activitatea și structura sa, cu scopul de a putea
îndeplini sarcinile primite de la puterea politică, precum și de a satisface interesele generale,
cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale oamenilor.
42 VidaI.,op. cit., 2001, p. 196
43 MandaC.,op. cit., 2001, p. 446 și urm.
44Ibidem, p. 421

15Dicționarul limbii române reține pentru verbul a administra explicația: a conduce, a cârmui,
iar pentru administrație totalitatea autorităților, administrative existente într -un stat, secții sau
servicii care se ocupă de probleme administrative ale unei instit uții sau agent economic.
În limbajul curent termenul administrație este utilizat în mai multe sensuri. Astfel prin
administrație se poate înțelege: conținutul principal al activității puterii executive a statului;
sistemul de autoritate publică care înfăpt uiesc puterea executivă; conducerea unui agent economic
sau a unei instituții social -culturale; un compartiment (direcție, secție, sector, serviciu) din unitățile
productive sau instituții social -culturale, care nu desfășoară nemijlocit o activitate direct productivă.
Dar, dintre multiplele sensuri are termenului de administrație pe noi ne interesează cel al
administrației publice, ca formă de exercitare a puterii executive într -un stat, precum și modul cum
trebuie să fie organizată realizarea ei în practic ă.
Pentru a înțelege mai clar acest termen vom utiliza explicațiile de rigoare date de către
„Dictionary of American Gouvernment and Politics”, care atribuie termenului public administration
următoarele explicații:
funcția executivă în guvern; executarea ( aplicarea) politicii publice;
organizarea și conducerea poporului și a altor resurse pentru atingerea obiectivelor
guvernării;
arta și știința conducerii aplicată la sectorul public (managementul public), pentru că aceasta
nu se limitează la management ci include împrejurările politice, sociale, culturale și legale
care afectează conducerea instituțiilor publice.
Deci prin managementul administrației publice înțelegem acea activitate care constă în
principal în organizarea și executarea prevederilor Constit uției, ale tuturor actelor normative și ale
celorlalte acte emise de autoritățile administrației publice. În activitatea managerială în domeniul
administrației publice desprindem două elemente componente esențiale și indispensabile ale
administrației publi ce și anume elementul structural -organic și elementul funcțional.
1.2.1. Obiectul și metodologia științei managementul administrației publice
Obiectul managementului administrației publice îl constituie cercetarea, în totalitate, a
Administrației Statului în ansamblul său, cu toate realitățile, relațiile sociale, regulile și principiile
diriguitoare, în scopul îmbunătățirii necontenite a activității și structurii sale pentru o mai rațională
și eficientă satisfacere a interesului general și cerințelor socia le.
În obiectul managementului public distingem următoarele părți principale:
Partea generală :știința managementul administrației publice; organizarea și metodele în
administrația statului; documentarea administrativă .
Partea specială :managementul admini strației centrale; managementul administrației locale;
managementul urban; managementul rural; managementul personalului administrativ;

16managementul economiei naționale; managementul învățământului public; managementul
instituțiilor social -culturale; manag ementul imobilelor statului; managementul transporturilor;
managementul telecomunicațiilor; managementul apelor; managementul pădurilor etc.
Metoda sau metodologia este studiul celei mai adecvate modalități pe care o putem avea, în
stadiul cunoștințelor pe care le dispunem, pentru cercetarea unei probleme. Metoda nu caută soluții,
ci alegerea modalităților de a le găsi.
Metodologia cunoașterii este procesul intelectual prin care se urmărește să se înțeleagă
realitatea obiectului cercetat.
Domeniul administr ativ este alcătuit din fapte, fenomene, structuri etc. și relațiile dintre
aceste elemente diferite. Metodologia cunoașterii administrative utilizează: observarea directă,
gândirea, analiza, critica și sinteza, etc.
În managementul administrației publice s e aplică metodele obișnuite ale celorlalte științe
sociale.Metodologia contribuie la precizarea cunoașterii, care la rândul ei facilitează acțiunea.
Obiectul principal al managementului public este de a cerceta fenomenele administrative așa
cum sunt ele î n realitate. De acea trebuie delimitat e două probleme care se cercetează și anume
delimitarea domeniului de studiu și tehnicile de investigare.
Cât privește activitatea administrație , aceasta se face prin aplicarea unor metode specifice,
dintre care cele m ai importante sunt:
metoda conducerii administrative. Procedeul tipic de acț iune este ordinul administrativ;
metoda influenței economice. Persoana alege sensul voit de Administrație sub in fluența unor
avantaje economice;
metoda influenței sociologice. Comp ortamentul dorit de Administrație este ales, de anumite
persoane sub influența opiniei publice și mediului social.
1.2.2. Principiile managementului administrației publice
Managementul administrației publice nu poate fi rațional, eficient organizat și să
funcționeze normal fără principii formulate pe baze științifice, principii care urmează a fi aplicate.
În consecință, specialiștii în domeniul administrației publice au în
cercat să formuleze principii, care ar asigura activitatea normală a managerilor publ ici.
Utilitatea acestor principii este dublă:
teoretică, pentru dezvoltarea științei administrației publice;
practică, pentru îmbunătățirea activității și structurii administrației publice.
Principiile în managementul administrației publice se împart în pr incipii generale, care
reflectă cadrul general al științei administrației publice și principii speciale, care au fost formulate în
urma cercetării unei materii vaste ca aceea a părții speciale a științei administrației publice.

17Principiile generale ale ma nagementului administrației publice sunt:
Administrația publică este în serviciul omului . Acest principiu este privit ca o axiomă, enunț
care nu mai necesită să fie demonstrat, din care se deduc toate celelalte principii. Administrația și
știința ei nu tre buie să uite că rațiunea lor de a exista constă în a servi. Etimologia lor amintește
acest adevăr.
Administrația publică are misiunea de a satisface interesul general (public).
Administrația publică urmează să acționeze cu respectarea normelor de drept . Întreaga
activitate a managerului public, inclusiv aplicarea principiilor sale, urmează să se efectueze într -un
cadru legal și anume în conformitate cu dispozițiile legii.
Adoptarea necontenit la circumstanțe . Mediul social și politic au o influență directă asupra
Administrației publice, care urmează a se adapta la circumstanțele determinate de aceste medii,
circumstanțe în necontenită transformare. Managerul public trebuie să fie pregătit să facă față
oricăror circumstanțe, îndeplinindu -și sarcinile primite de la puterea politică, precum și satisfacerea
cerințelor noi ale Societății. Managerul public trebuie să se adapteze la circumstanțe, astfel încât să –
și poată îndeplini oricând serviciile.
Cunoașterea cerințelor sociale actuale și prevederea celor viitoar e.
Stabilirea datelor reale privind instituțiile Administrației publice . Este necesar ca permanent
managerul public să cunoască permanent realitățile din instituțiile publice, prin cercetarea acestora.
Pentru aceasta se analizează documentele nemijlocit po rnite din instituția cercetată, cît și diverse
izvoare neoficiale, cum ar fi presa, care prezintă adeseori deficiențe din activitatea instituțiilor
administrative.
Temeinica pregătire profesională a funcționarilor . Aplicarea primelor 6 principii, poate fi
făcută numai de funcționarii care posedă o temeinică pregătire profesională.
Realizarea unei activități și structuri administrative eficiente .
Îmbunătățirea continuă a activității și structurii administrative .
Pe lângă aceste principii generale există prin cipii speciale ale științei administrației care
urmează să se aplice numai în anumite domenii de activitate precum: organizarea, conducerea,
metodele. Aceste principii sunt:
Organizarea unitară . O diversitate de organizare prezintă dificultăți în aplicarea ,
conducerea și controlul activității manageriale în administrația publică. De aceea, nu se recomandă
o organizare, chiar perfectă, din punct de vedere teoretic, la nivelul unei instituții administrative, dar
în contradicție cu normele generale ale celorla lte instituții, deoarece rezultatul pe ansamblu, al
tuturor instituțiilor administrative, este mult mai important, decât acela dobândit într -o singură
instituție.

18Autonomia de organizare . Dacă instituțiile administrative n -ar avea o autonomie, nu ar
puteafi rațional organizate, deoarece ar necesita un număr prea mare de instrucțiuni detaliate.
Conducerea unitară . Unitatea de gândire și acțiune nu este incompatibil cu un schimb liber
de păreri în cadrul căruia pot să apară și puncte de vedere diferite. Astf el, în faza de elaborare a
orientărilor și deciziilor trebuie asigurate condiții pentru dezbaterea amplă și aprofundată a
problemelor, pentru realizarea unei largi confruntări de opinii și propuneri, cu scopul fundamentării
cât mai temeinice a soluțiilor c e urmează a fi adoptate. Dar o dată ce s -a ajuns la o concluzie și s -a
adoptat o decizie, aceasta devine obligatorie pentru toți, chiar pentru cei care au o altă părere.
Principiul conducerii unitare impune respectarea unei reguli că orice funcționar să de pindă
ierarhic de un singur șef.
Participarea funcționarilor la conducerea instituțiilor . Dacă funcționarii participă la
elaborarea programului sau la adoptarea deciziilor, le consideră ca fiind ale lor și în consecință se
simt răspunzători și de îndeplini rea lor.
Comunicarea de la șef la funcționar . Funcționarii își îmbunătățesc rezultatele cu atât mai
mult cu cât sunt mai bine informați asupra problemelor referitoare la realizarea sarcinilor.
Funcționarii care nu sunt ținuți la curent cu activitatea insti tuții, se consideră, de obicei, diminuați în
valoarea lor profesională, lipsiți de încredere și respectul pe care îl merită.
Recunoașterea meritelor ce revin funcționarilor . Una din metodele cele mai simple, dar
eficiente de a stimula funcționarii și a le îmbunătăți activitate constă în a -i aprecia, a -i lăuda, a -i
felicita și a le mulțămi. Aprecierea sinceră este cu atât mai eficientă, cu cât se acordă de față cu un
număr mai mare de funcționari.
Satisfacerea interesului reciproc . Un conducător eficient urm ează să utilizeze aspirațiile
personale ale funcționarilor pentru realizarea scopurilor instituției, satisfăcând în același timp și
interesele celor în cauză.
Simplificarea activității și structurii Administrației . Dacă supraaglomerația inutilă în
instituțiile administrative este dăunătoare, simplificarea, făcută în orice caz, fără a fi justificată, are
consecințe dăunătoare. Așadar simplificația urmează ai efectuată, în mod rațional, în concordanță cu
cerințele reale ale instituției administrative.
Raționalizarea activității și structurii administrației publice . Diviziunea sarcinilor în
instituțiile administrative sporește eficiența activității funcționarilor prin raționalizare, specializare,
operativitate. Dar cu cât diviziunea activității este mai mare, c u atât se cer operații mai intense de
unificare, organizare și coordonare care revine conducătorului instituției.
Metoda definirii prealabile a problemei de rezolvat . Înainte de a se lua o decizie trebuie să
se stabilească precis definiția problemei respec tive pentru a ști ce anume urmează a fi rezolvat.

19Orice problemă nouă cere metode noi . Viața socială pune în fața instituțiilor administrative
noi probleme, din ce în ce mai complexe și mai imprevizibile, care nu mai pot fi rezolvate prin
procedee tradițio nale oricât ar fi ele de valoroase sau eficiente la timpul lor.
Delegarea autorității . Când i se spune unui subaltern că, în cadrul atribuțiilor sale, poate lua
orice măsură pentru îndeplinirea lor, înseamnă că i se acordă încredere, pentru realizarea
competenței sale recunoscându -se temeinica lui pregătire profesională precum și responsabilitatea
sa. Delegarea autorității constituie o metodă de a stimula pe tinerii funcționari, de a le descoperi
însușirile în domeniul de organizare și a -i pregăti pentru fu ncția de conducere.

20CAPITOLUL II.
FORMELE DE ORGANIZARE ALE ENTITĂȚILOR PUBLICE șiLOCALE,
ELEMENTE DE MANAGEMENT
2.1.Elemente organizatorice și manageriale ale primăriilor din România
Din perspectiva managementului public, instituțiile șiautoritățile publice se constituie ca un
subsistem al sistemului social global șifuncționează pentru a contribui la satisfacerea intereselor
publice generale șispecifice.
Administrația publicăreprezintă , din punct de vedere organizatoric, un sistem integrat
format din organe șiinstituții acărorfuncționare seîntrepătrunde șiseintercondiționează . Larândul
său, structura administrației desemnează , pe de o parte, componentele instituționale ale sistemului
administrativ, iar pe de alt ă parte, compartimentele funcționale alefiecăreiinstituții.
Organizarea înmanagementul public reprezintă un ansamblu de procese prin care, potrivit
cadrului legislativ, se delimitează elementele componente ale sistemului administrativ înansamblu
șialefiecăreiinstituții publice înparte, seprecizează atribuțiile , sarcinile șicompetentele care revin
componentelor acestuia, precum șirelațiile care se stabilesc intre ele încadrul și înafara sistemului
învederea satisfacerii eficiente a interesului public.
Din aceasta definiție rezultă două perspective de abordare a noțiunii de organizare într-o
instituție publică:
organizarea ca ansamblu de procese de munc ă fizică șiintelectual ă clar delimitate și/sau
combinate prin care se realizează obiectul de activitate, misiune social -economică șicrește
gradul de satisfacere a intereselor publice;
organizarea ca ansamblu de funcționari publici, de subdiviziuni organizatorice șide relații
întreaceștia, determinate șidelimitate astfel încât să asigure premisele organizatorice
adecvate realizării misiunii social -economice a instituției publice șiimplicitcreșterea
gradului de satisfacere a intereselor publice.
Organizare a procesual ă.Abordarea organizării dintr-o asemenea perspectiv ă este absolut
necesară dacă se ia înconsiderare comple xitatea proceselor de munca fizic ă șiintelectual ă implicate
înrealizarea șifurnizarea diferitelor categorii de servicii publice.
Prin intermediul organizării procesuale se poate stabili o delimitare clar ă a domeniilor de
activitate dintr -oinstituție sau autoritate public ă șimodul de integrare a acestora înprocesele de
realizare a obiectului de activitate șia obiectivelor managementului public.

21Organizarea reprezintă un mijloc de realizare a obiectivelor unei instituții publice șinu un
scop însine,așa cum este perceput de multe ori însectorul public din România.
Realizarea fiecărui obiectiv al sistemului de obiective al unei instituții sau autorit ăți publice
implica un ansamblu de activit ăți necesare. Acestea sunt omogene, complementare, specifice șiau o
finalitate clar stabilit ă prin obiective.
Principalele domenii de activitate care se identific ăîntr-o instituție /autoritate public ă sunt:
cercetare-dezvoltare;
comercial;
realizarea șifurnizarea serviciului public;
resurse umane;
financiar-contabil.
Domeniul cercetare -dezvoltare reunește ansamblul activităților care sedesfășoară în cadrul
instituției publice prin care noile abordări, modele, metode, tehnici șiproceduri moderne de
management public sunt identificate șiintegrate înprocesele de realizare șifurnizare de servicii
publice, prin care se urmărește creșterea gradului de satisfacere a interesului public. Domeniul
cercetării areimplicații majore asupra tuturor activităților desfășurate în instituția publică.
Domeniul comercial incorporează ansamblul proceselor de cunoaștere alegăturilor ce se
stabilesc întreinstituția respectiva șicomunitatea local ă sau alte instituții precum șicupiața
serviciilor, de procurare a resurselor materiale, umane, financiare șiinformaționale necesare
realizării obiectivului fundamental al instituției .
Principalele activit ăți încare seconcretizează acest domeniu sunt marketingul social,
marketingul public, promovarea serviciilor publice șiasigurarea necesarului de resurse materiale și
tehnice necesare desfășurării activitățilorinstituției .
Domeniul de realizare șifurnizare de servicii publice constă înansamblul de activit ăți de
bază, auxiliare șide deservire prin care se realizeaz ă obiectivele institu țiilor publice. Principalele
activități cuprinse înacest domeniu sunt: realizarea de servicii publice șifurnizarea acestora.
Domeniul financiar -contabilcuprinde ansamblul activităților prin care se asigura resursele
financiare necesare atingerii obiectivelor instituției , precum șievidența valorică a fenomenelor
economice din cadrul instituției publice.
Activitățile integrate îndomeniul financiar contabil sunt: activitatea financiara șiactivitatea
contabila la care se adaugă șianaliza economico -financiară.
Domeniul resurse umane cuprinde ansamblul activitățilordesfășurate încadrulinstituției
publice prin care se asigur ă resursele umane necesare din punct de vedere cantitativ, ca număr și
calitativ, ca pregătire, pentru realizarea obiectivelor unei instituții publice.

22Documentele de exprimare a st ructurii organizatorice sunt:
organigrama
regulamentul de organizare șifuncționare
fișa postului
Organigrama .Structura organizatorică a unei instituții sau autorități publice este
reprezentată cu ajutorul organigramei. Atunci când organigrama redă struct ura organizatorică a
întregii instituții aceasta se numește organigramă generală sau se ansamblu. Organigrama care se
referă numai la anumite compartimente ale instituției, reprezentând îndetaliu componentele
organizatorice ale acestora, poartă denumirea de organigrame parțiale.
Elaborarea organigramei se face simultan cu conceperea șiproiectarea structurilor
organizatorice, ea reflectând de fapt concepția de organizare existentă înorganizație.
Compartimentele șiposturile de conducere sunt reprezentate prin căsuțe dreptunghiulare iar
legăturile dintre compartimente (relațiile) prin intermediul unor linii.
Organigrama nu poate surprinde șireda toate elementele organizării structurale a
instituțiilor. Pentru aceasta se completează cu regulamentul de organ izare șifuncționare .(ROF).
Acesta reprezintă actul normativ prin care se stabilește forma de organizare șiconducere a
instituției, organismele care o alcătuiesc, atribuțiile șirăspunderile fiecărui compartiment, legăturile
dintre compartimente șitipul acestora, sistemul informațional al instituției, organigrama.
Regulamentul de organizare șifuncționare întregește șifurnizează detalii suplimentare la
informațiile prezente înorganigramă. Regulamentul de organizare șifuncționare cuprinde, în
general,următoarele părți:
dispoziții generale, care cuprind prevederi referitoare la actul normativ de înființare, data
înființării, precizarea domeniului de activitate, subordonarea ierarhică, statutul juridic,
elemente privind natura organizației (economică sau bugetară), destinația producției sau
natura lucrărilor sau serviciilor ce urmează să le presteze;
organizarea, care cuprinde structura organizatorică cu toate detaliile legate de conducerea
instituției, de compartimente șirelațiile din acestea. Ca elemen t distinct al acestei părți
menționam organigrama, care se atașează la regulament;
atribuțiile instituției ,așa cum rezult ă din actul normativ de înființare șialte actenormative
emise pe parcurs șicare seprezintă sub form ă de directive, sarcini, compet ente;
atribuțiile fiecărui compartiment șifisele posturilor.
Regulamentul de organizare șifuncționare alinstituției nu seelaborează o dată pentru
totdeauna, cu alte cuvinte, el suferămodificări ori de cate ori se perfecționează structura
organizatoric ă, seîmbunătățesc metodele de lucru, se schimb ă unelelegături interne. Deci,

23permanent, toate modificările care se aduc modului de desfășurare a unei activit ăți ce revin unui
post dininstituție trebuie să fie inserate înregulament, respectiv înfișa postului.
Fișa postului este un document de baza al regulamentului de organizare șifuncționare al
instituției care are drept scop principal descrierea postului încare se cuprind șitoate elementele
necesare unei persoane pentru a -l putea exercita înbunecondiții. De regul ă, fișa postului cuprinde:
denumirea postului, cerințele postului, studii, vechime, aptitudini, deprinderi, obiectivele
individuale ale postului, sarcinile, competentele, responsabilit ățile,relațiile pe care le are postul cu
alte comparti mente sau posturi din instituție (cuiîi este subordonat, pe cine are însubordine, cu ce
compartiment colaborează ).În cadrul regulamentului de organizare șifuncționare alinstituției fisele
posturilor se grupează pe compartimente de care aparțin posturile respective.
Tot înregulamentul de organizare șifuncționare sunt cuprinse elemente referitoare la
conducerea instituției , la organele de lucru ale conducerii, precum șidate referitoare la conducerea
operativă curentă. Regulamentul se încheie cu un capitol dedispoziții finale care cuprinde dispoziții
privind obligativitatea cunoașterii șiaplicării prevederilor regulamentului de cătrefuncționarii
publici din instituție,dispoziții privind corelarea acestui regulament cu alte regulamente existente în
instituție privind aprobarea șiintrarea învigoare a regulamentului. Structura organizatoric ă este
concepută înfuncție derealitățile concrete, înfuncție de necesit ățile existente de la caz la caz șinu
trebuie considerat ă ca fiind rigid ă, eamodificând u-se îndecursul timpului, pe măsuradesfășurării
activității carăspuns laschimbările mediului.
2.2.Comuna Cic îrlău
2.2.1. Prezentare generală
Localitatea Cic îrlău este reședința comunei cu același nume, având în componență satele:
Cicîrlău, Bârgău, Il ba și Ilba Handal. Este așezată la 15 km vest de Baia Mare și 13 km est de orașul
Seini,avândcoordonatele de 47°41’38”latitudine nordicăși23°24’13” longitudine estică. Prin
localitate trece șoseaua națională E 58(DN 1C)șicalea feratăBaiaMare- Satu Mare.
Cicîrlăul este situat în vestul Depresiunii Baia Mare în zona de contact cu dealurile
vulcanice aparținătoare Munților Igniș.Vestul comunei intrăîn culoarul ce face legătura între
Depresiunea BaiaMareșiCâmpia de Vest. Zonamontanădinnordulcomuneiconstituie ostavilă în
caleavânturilor polareșiavânturilor din est.Peversanții sudiciesteunmicroclimat mai blând,
favorabil unorspeciimediteraniene, cumarficastanulcomestibil șibroascațestoasădinzona
depresionară.
Suprafața comuneiestede75 kmp.,circa7500 hectare,dincareterenagricoldoar1825
hectare.Cicârlăul dispunede5945 j.c.(iugăre cadastrale); Bârgăul de551 j.c.;Ilbacu Handalul de
6614j.c.

24Veciniicomunei Cicârlău sunt:
înspre nord,comunaVama (jud.Satu Mare);
înestșisudorașulTăuții Măgherăuș;
în sud,Someșulnedespartedecomuna Pomi (jud. Satu Mare);
în vest,orașul Seini.
Legătura pestedealuricuDepresiunea Oașsefacepeundrum forestier, iarcu Depresiunea
Maramureșului peopotecădeculminumităCoada Iepei,careajungepânăîncartierul Iapa,
aparținător municipiului Sighetul Marmației. Aceastăpotecămergepecumpăna apelorșiafost
cunoscută șidehaiduciiluiPintea Viteazul, precumșipentrutransportarea sării.
Pesterâul Someș,legăturaserealizează înprezentpebandădelabalastiera dinBârgăuși
ceadela Ilba. Mai demultsefăceacupodul plutitor,reintrodus înprezent,precumșicu luntrea.
2.2.2. Economie
Potențialul economic al comunei Cicîrlău este ridicat, datorit ă resurselor existente,
oportunității de dezvoltare a afacerilor, existenței forței de muncă și condițiilor prielnice realizării
unei agriculturi performante.
Nivelul de dezvoltare economică la sfârșitul anului 2012 a fost scăzut, prin amploarea și
diversitatea a ctivităților. Activitățile economice ale comunei sunt încă în faza de reorientare,
întrucât principala ramură economică a constituit -o mineritul șiexplorările minere, iar ocupația
principală a constituit -o extracția locala a minereurilor șiprelucrarea ac estora la Baia Mare.
Prin încetarea activităților miniere șireducerea activităților agricole, numărul de șomeri a
crescut concomitent cu scăderea veniturilor. În perioada 2009 -2013, s-a produs o creștere a
interesului pentru investiții încomună, ca urma re a unor măsuri luate de administrația locală, dar și
prin producerea unei „saturații” înimediata apropiere a Municipiului Baia Mare. Activitățile
economice ce se desfășoară pe teritoriul comunei Cicîrlău pot fi împărțite în următoarele categorii:
activități de tip industrial șiconstrucții;
activități de comerț și servicii;
activități agricole și zootehnice;
activități turistice.
Activitățile de tip industrial șiconstrucții Comuna Cicîrlău beneficiază de resurse naturale
ale subsolului importante. Î n zona montană se găsesc importante minereuri complexe sau
polimetalice (Au, Pb, Zn, Cu), în asociere cu aurul și argintul (primul găsindu -se și liber sau chiar
în stare nativă).
Activitatea de extracție este oprită. Munții de origine vulcanică oferă resur se însemnate de
piatră, înspecial granit șiandezit, care sunt exploatate în5 cariere șiprelucrate într -o unitate de
concasare șisortare. Piatra concasată, de diferite sorturi, se folosește la construcții rutiere șide căi

25ferate, la producerea asfaltu lui, la construcții hidrotehnice etc. Au fost identificate rezerve de piatră
care poate fi folosită înmod superior, pentru pavaje de piatră cubică, monumente funerare, placi
decorative etc. În Lunca Someșului sunt depozite însemnate de nisipuri, pietriș șibalastru,
exploatate intensiv în3 balastiere șiprelucrate primar într -o stație de sortare.
Nisipurile șibalastrul sunt folosite pentru producerea betoanelor, la construcții rutiere, rețele
de alimentare cu apă șicanalizare, construcții de locuințe, amenajări hidrotehnice. Pe teritoriul
comunei nu funcționează unități de procese a acestor resurse (fabrici de asfalt, stații de betoane,
fabrici de produse din beton armat), majoritatea lor fiind transportate înalte localit ăți sau exportate,
înspecial înUngaria.
Exploatarea acestor resurse ale subsolului se face cu tehnologii puțin avansate, iar
transportul se face preponderent cu autovehicule care depășesc tonajul maxim admis pe drumurile
din comun ă. Din aceast ă cauză, sunt frecvente situațiile încarepopulația estenemulțumită , riscurile
derocărilor , praful creat, poluarea culturilor agricole șia apelor fiind aduse îndiscuție.
Industria de prelucrare a lemnului este reprezentată de trei unit ăți, care fac doar prelucrarea
primară, destinată preponderent exportului. Exploatarea lemnului se face preponderent de firme din
afara comunei.
În anul 2013, a luat ființă oîntreprindere specializat ă înimprimare -tipărire, reprezentand
cea mai mare investiție de pe teritoriul comunei.
Construcțiile civile, de drumuri șipoduri sunt reprezentate de dou ă unități economice mai
semnificative, cu statut de IMM, șide numeroase societ ăți de tip SRL sau PFA.
Prelucrarea cartonului șifabricarea cartonului ondulat, fabricarea de paste făinoase,
fabricarea tâmplăriei din aluminiu se fac încâte o unitate de dimensiuni mici .
Pe teritoriul comunei nu este nici o unitate meșteșugăreascș înproducerea articolelor
artizanale sau de uz gospodăresc . Prelucrarea pietrei se face îndouă ateliere, producția fiind
orientată preponderent cătrefabricarea monumentelor funerare.
Activitățile de comerț șiservicii.Activitățile din domeniul serviciilor sunt slab dezvoltate,
limitându -se la 4 unități dedezmembrări și/saureparații auto.
Serviciile poștale se fac prin două oficii poștale, ambele aparținând Direcției Regionale de
Poștă Cluj.
Comuna nu dispune de unit ăți deîntreținere corporală (coafură, frizerie), de reparații obiecte
de uz casnic, croitorie, reparațiiîncălțăminte ,fierărie,potcovărie , pompe funebre, spălătorii auto.
În comună nufuncționează nici o unitate bancar ă, nici o unitate de consultan ță îndomeniul
afacerilor, accesării fondurilor etc.
Nu sunt deschise unit ăți de patiserie șibrutărie.

26Activitatea de comerț este reprezentata de peste 35 unit ăți comerciale de desfacere:
magazine de produse alimentare, un magazin de produse metalo -chimice,cofetărie, baruri șidouă
restaurante. Cea mai mare parte din aceste unit ăți comerciale își desfășoară activitatea înspatii
improprii, fără o anumit ă specializare. D oar o singura unitate comercial ă are regim de autoservire.
Condițiile oferite de acestea sunt, încea mai mare parte, sub standardele moderne. Nici o unitate nu
dispune de bucătărie proprie, care s ăîndeplinească cerințele unei deserviri moderne.
Nu există nici o unitate pentru comercializarea semințelor , pesticidelor șiîngrășămintelor
chimice, nici o unitate de desfacere a îmbrăcămintei șiîncălțămintei, nici o unitate specializat ă în
vânzarea produselor de uz casnic, a cosmeticelor, produselor de papetărie,librărie etc.
Nu esteînființat nici un magazin specializat înlegume șifructe, nici un microabator șinici
un magazin specializat îndesfacerea cărnii șiproduselor din carne sau lactate.
Comuna nu dispune de un loc de desfacere a produselor agroal imentare de tip piață.
Pe viitor se dorește diversificarea activității comerciale, cu orientare spre produsele
autohtone, desfășurarea activităților comerciale numai în spații ce corespund cerințelor specifice
fiecărei activități, înființarea unei piețe a groalimentare, a unei fabrici de pâine precum și a unui
depozit de lemne.
Activitățile agricole și zootehnice . Agricultura este o ramură economică de bază a comunei,
și dispune de un potențial ridicat de dezvoltare, însă gradul de cultivare al terenurilor și producțiile
la ha sunt scăzute.
Teritoriul comunei însumează 7.500 ha, din care terenurile agricole cuprind 1.642 ha, fiind
împărțite după cum urmează: teren arabil – 728 ha; pășuni– 492 ha; fânețe– 369 ha; vii– 48
ha; livezi– 4 ha; Terenul neagricol însumează o suprafață de 5.858 ha, dintre care 5.323 ha
reprezintă fondul forestier, 112 ha ape, 61 ha drumuri și căi ferate, 294 ha curți și construcții și 66
ha teren neproductiv.
Terenurile agricole reprezintă numai 21,92 % din suprafața totală a comunei. Se cultivă în
special cereale precum grâul, orzul, triticalele, ovăzul, porumbul, lucerna, floarea soarelui și
cartofii. Legumele se cultiva pe arii restrânse, îngospodăriile individuale. Serele șisolariile sunt de
dimensiuni foarte mic i șipuținrăspândite .
Solurile din comuna permit cultivarea plantelor tehnice (in, cânepa, sfeclă de zahar și
furajeră). Nu sunt amenajări pentruirigații, cu toate c ă există suficiente surse de ap ă, înspecialrâul
Someș.
Lucrările dehidroameliorații sunt slab dezvoltate șineîntreținute . Comuna este prevăzută cu
lucrări dehidroameliorații într-un proiect care cuprinde șiorașele Tăuții Măgherăuș șiSeini.

27Suprafața cultivată cu cereale este de 400 -500 ha anual. Producțiile la ha sunt, îngeneral,
scăzute, fiind înmedie de: grâu2,52 tone , triticale 3,5 tone,floarea soarelui 1,1 tone ,orz 3 tone ,
ovăz 2,5 tone ,porumb 5 tone .
Lucrările agricole sunt efectuate de agricultori care au achiziționat utilajele strict necesare,
neexistând nici o unitate s pecializat ă înlucrări agricole șinici o unitate de reparații utilaje agricole.
Nu este constituit ă nici oasociație de agricultori. Arendarea terenurilor agricole se face la scara
mica, sub 20%.
Fertilizarea solului se face preponderent cu îngrășămintechimice, fertilizarea cu
îngrășăminte naturale fiind restrânsă, datoritănumărului mic de animale.
Drumurile de exploatație agricola sunt neîntreținute . Nu este întocmit nici un proiect
destinatreabilitării drumurilor de exploatație agricolă.Situația juridică a terenurilor agricole
constituie un impediment îndezvoltarea agriculturii, gradul de fărâmițare a propriet ăților fiind
foarte mare. Parcelele din tarlale se încadrează între 0,20- 0,70 ha, m aipuțin de 40% din teren
având finalizate lucrările de cadastru.
Cultivarea viței de vie în mod intensiv reprezintă una din ocupațiile locuitorilor, dar ea se
desfășoară doar pentru nevoile proprii și pentru desfacere în sistem neorganizat. Procesarea
strugurilor se face cu mijloace proprii, în sistem tradițio nal. Reconversia vitei de vie de la soiul
hibrid la soiuri superioare ar putea sa duca la relansarea viticulturii ca ocupație agricolă principal ă.
Asocierea producătorilor ,construcția unei unit ăți devinificație șiconsultan ța de specialitate ar
putea sarelanseze comuna, existândtradiții, dar șiclimatul natural necesar.
Livezile de pomi fructiferi sunt îmbătrânite, au un potențial scăzut, predominante fiind
soiurile autohtone, adaptate la condițiile de climă. Pe teritoriul comunei au existat cu ani înurmă
plantații de pomi fructiferi intensive, rezultatele fiind foarte bune. În ultimii ani se evidențiază o
creștere a interesului pentru pomicultur ă,înființându -seplantații de dimensiuni mici, de
aproximativ 0,10 -0,25 Ha,în special cu mar, par, prun, c ireș, cais, piersic.
Clima local ă șisolurile permit cultura intensiv ă acoacăzului negru șiroșu, afinului de
cultură, murului, zmeurii. De asemenea, cultivarea ciupercilor s -ar putea face înunități de
dimensiuni mici. Pe teritoriul comunei nu exist ă nici o unitate de colectare, valorificare sau
procesare a fructelor șinici oasociație deproducători înacest domeniu.
În ultimii ani, s -a semnalat extinderea necontrolat ă a unor boli șidăunători ai livezilor și
viilor, unele din acestea producând pagube importante. Pe teritoriul comunei nu funcționează nici
un centru de avertizare șiconsultan ță fitosanitar ă șinici o unitate specializat ă înefectuarea
tratamentelor fitosanitare.
Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră, inclusiv pășunile împăd urite ocupă 5.323 ha.
Fondul silvic existent este constituit din arbori care fac parte din categoria speciilor de esență tare,

28ce se pretează la executarea lucrărilor de construcții, ce presupun elemente prelucrate artistică a
lemnului, acest fapt asigurân d și continuitatea meșteșugurilor locale, executarea parchetelor și a
tâmplăriilor pentru uși și ferestre.
Zootehnia a avut tradiții șirezultate încomuna, dar înprezent se limitează laexploatații
mici, de tipul ferelor individuale sau îngospodăriile cetățenilor . Efectivele medii sunt: bovine 200
capete, porcine 900 capete, ovine 600 capete, caprine 400 capete, păsări 7.000 capete, cabaline 95
capete. Pe teritoriul comu nei aufuncționat întrecut ferme specializate încreșterea iepurilor și
potârnichi lor.
Nu esteînregistrata nici o societate specializata încreșterea bovinelor, crescătorii deținând
între 1 șicel mult 30 de capete de bovine. Creșterea animalelor se face îngospodăriile individuale și
în2-4 ferme, înamenajări tradiționale temporare având 5-30 de capete de bovine și25-200 capete
de ovine sau caprine.
Pentrucreșterea animalelor comuna dispune de aproximativ 500 ha de p ășuni, care aparțin
domeniului public sau privat șisunt concesionate pe diferite perioade de timp. Pasiunile nu sunt
exploatate corespunzător ,existând pericolul degradării lor.
Pe teritoriul comunei pot fi realizate 3 – 4 exploatări piscicole, din care una în zona montană
iar celelalte în zona de șes. În prezent este o singură amenajare piscicolă, fără dotări specific e.
Apicultura se face la scar ă redusă, înafara formelor asociative, îngospodăriile individuale,
fiindînregistrați 8deținători de 2-25 de stupi.
Nivelul de accesare a fondurilor europene îndomeniul agricol este extrem de scăzut, înanul
2012 fiind înregistrate doar 3 solicitări pentru sprijinul fermelor de semisubzisten ță. Pentru
dezvoltarea și rentabilizarea muncii în agricultură, administrația locală este interesată de atragerea
unor investitori, acționând în consecință.
Sunt necesare investiții pe ntru extinderea și modernizarea actualelor exploatații agricole prin
stimularea dezvoltării unor ferme vegetale ecologice, structurate pe culturi specifice, a unor ferme
de creștere organizată a animalelor, prin dezvoltarea structurilor asociative, capabil e să realizeze
activități de producție agricolă rentabile.
De asemenea, este necesară asigurarea condițiilor optime de prelucrare și desfacere a
produselor agricole și zootehnice, atragerea unor furnizori de servicii specifice în domeniul
mecanizării, pro tecției fitosanitare, achiziționării de semințe selectate și tratate, însămânțării
artificiale a animalelor, domenii care pot influența în mod pozitiv calitatea și profitabilitatea
activităților agricole.
Pentru dezvoltarea zootehniei sunt necesare invest iții în amenajarea unor ferme sau
microferme de creștere organizată a animalelor și păsărilor, și dotarea cu centre de colectare și
prelucrare a produselor: carne, lapte, ouă, lână, piei ș.a.

29Autoritățile locale doresc sprijinirea înființării de microferm e pentru creșterea animalelor și
a păsărilor, înființarea unor microferme piscicole, dintre care una în zona submontană, includerea
comunei în circuitul de colectare și valorificare a produselor agricole biologice, înființarea unui
microabator și a unei ca rmangerii, înființarea unui centru de colectare și prelucrare a laptelui,
construcția a două mori de cereale, înființarea a două centre de colectare și prelucrarea a ciupercilor
și a fructelor de pădure, dezvoltarea procesului de producție a mierii de albi ne și valorificarea
acesteia.
Pentru dezvoltarea viticulturii este necesar un program de valorificare a potențialului viticol,
precum și înființarea unor asociații de producători de vinuri. Este necesară reconversia viilor,
trecând de la vița de vie hibri dă la soiuri nobile, înființarea unor unități de procesare a strugurilor,
inclusiv de îmbuteliere a vinului, precum și amenajarea unor crame pentru desface a vinului.
Există în localitățile comunei forță de muncă calificată și necalificată ce poate fi ang renată
în diverse domenii de activitate: ferme de creștere a păsărilor (inclusiv centre de prelucrare a
produselor avicole), herghelii ș.a.
Cele 5.323 ha de pădure asigură suficiente cantități de fructe de pădure, ciuperci și plante
medicinale încât să fa că oportune investițiile în amenajarea unui centru de colectare, prelucrare și
valorificare a acestora. Având în vedere bogatele resurse forestiere de care beneficiază comuna, prin
exploatarea rațională a pădurii, se poate stimula dezvoltarea industriei mo bilei, direcționată atât pe
piața internă cât și externă.
Activitățile îndomeniul turismului . Activitățile turistice sunt slab dezvoltate, înciuda
potențialului turistic ridicat. În anul 2013 funcționa doar o singură pensiune deschisă turiștilor. Sunt
încurs de realizare câteva proiecte pentru construcția de pensiuni șispatii de primire a turiștilor. Au
fost inițiate demersurile pentru crearea unei zone turistice de interes local, numita „Tăul cu arini”.
Comuna dispune de un proiect pentru construcția unui centru de informare turistică, care nu
a fost început din lipsa de fonduri. Pe teritoriul comunei au fost declarate trei zone recomandate
pentru picnic, pe Valea Mare, pe Valea Handal (Valea Porcului) șila formațiunea geologica
„Rozeta de piatră”. Aceste zone au fost dotate cu mese șibănci, foișoare, vetre pentru foc, lucrările
urmând să se extindă.
Comuna este frecventată de turiști, înspecial înperioada de weekend, dar șipentru vizitarea
unor obie ctive cum sunt moara pe apă de la Ilba, Muzeul Nicolae Sabou.
2.2.3. Chestiuni teoretice privind managementul în primărie
Pentru realizarea obiectivelor fundamentale și derivate ale primăriei trebuie avute în vedere
următoarele aspecte manageriale:
identificarea scopurilor și a obiectivelor de atins ;

30stabilirea instrumentelor prin care se ating scopurile și a factorilor cu atribuțiiîn acest sens,
a factorilor responsabili ;
stabilirea metodelor, cu discutarea, analiza și adoptarea celor mai eficiente meto de;
stabilirea etapelor, urmărirea realizării acestora;
stabilirea elementelor de îmbunătățire a mecanismelor adoptate ;
analiza permanenta a modului de realizare a obiectivelor propuse ;
finalizarea obiectivelor cu analiza rezultatelor obținute.
În ceea ce privește c reșterea capacității primăriei și î ntărirea coeziunii sociale , aceasta are ca
scopcreșterea capacității comunitare pentru susținerea procesului de dezvoltare locală. Activități le
care trebuie urmate pentru realizarea acestui scop sunt următoarel e:
continuarea implementării sistemului de control managerial/intern și întocmirea procedurilor
operaționale șiprocedurilor de sistem pentr u activitățile șiprocesele noi ;
creșterea capacității autorităților locale de întocmire a proiectelor de finanțare prin alte
fonduri decât bugetul local, înprincipal din fonduri europene;
desfășurarea unui program continuu de pregătire profesional ă a aparatului de specialitate al
primarului șiconsilierilor locali;
elaborarea și/sau actualizarea strategiilor sector iale locale (de dezvoltare economica, de
protecție a mediului, a serviciilor sociale, a culturii, sportului, soluționării situațiilor de
urgență; de întărire a ordinii publice);
dezvoltarea șiextinderea serviciilor publice (gestionarea deșeurilor, alimen tare cu apa și
canalizare, iluminatul public, administrația cimitirelor, evidenta informatizat ă a persoanelor,
asistența socială comunitar ă);
dezvoltarea unei politici IT șidotarea cu soft -uri care sa susțină dezvoltarea administrației
locale, derularea programelor de dezvoltare local ă;
creșterea transparen ței decizionale șiimplicării cetățenilor întreburile obștești .

31CAPITOLUL III
ELEMENTE MANAGERIALE IDENTIFICATE CADRUL ORGANIZAȚIEI
PUBLICE, PRIMĂRIA CICÎRLĂU, MARAMUREȘ
3.1.Istoric al primăr iei Cicîrlău, Maramureș, elemente de natură economică
Comuna Cicîrlău este o persoană juridică de drept public. Aceasta are patrimoniu propriu și
capacitate juridică deplină . Ea deține și statutul de autonomie locală. Prin autonomie locală se
înțelege dr eptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și
de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice,
în condițiile legii.
Acest drept se exercită de consili ile locale și primari, precum și de consiliile județene,
autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat. Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în
limitele prevăzute de lege. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și
atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau
județului, după caz.
De competența comunei Cicîrlău, prin obiectul de activitate al unității administrativ
teritoriale a acesteia, ține:
amenajarea teritoriului, urbanismul, gestiunea localităților și teritoriilor administrate;
construirea și întreținerea, în limitele localităților, a drumurilor, străzilor, poduri lor și
locurilor publice locale, precum și circulația rutieră;
depozitarea și utilizarea deșeurilor menajere;
igiena publică;
asistența socială, incluzând centrele și așezămintele de asistență socială și de protecție
socială;
protecția socială a populației afectate de șomaj;
asigurarea funcționări instituțiilor educaționale, inclusiv școlile primare separate, grădinițele
de copii și creșele;
cultura, cuprinzând căminele culturale, bibliotecile și alte așezăminte de culturalizare;
cultura fizică, edificiile șibazele sportive;
activitățile de tineret la nivel local;
protecția tinerei familii;
protecția mamei și copilului;
apărarea drepturilor copiilor;
asigurarea șanselor egale pentru femei și bărbați;

32târgul comunei;
asigurarea ordinii publice;
întreținerea așezămintelor de folosință publică și a clădirilor administrative;
întreținerea cimitirelor.
Serviciile publice de gospodărie locală din comuna Cicîrlău reprezintă ansamblul
activităților șiacțiunilor de utilitate și de interes local, desfășurate sub auto ritatea administrației
publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură
administrarea domeniului public.
În funcție de necesități, prin hotărârea consiliului local, se pot înființa și alte servicii publice
degospodărie comunală. Serviciile publice de gospodărie comunală se realizează prin intermediul
unui ansamblu de construcții, instalații tehnologice, echipamente funcționale și dotări specifice,
denumite în continuare sisteme publice de gospodărie comunală; aceste sisteme fac parte integrantă
din infrastructura edilitară a localităților.
Serviciile publice de gospodărie comunală trebuie să îndeplinească următoarele condiții
esențiale:
continuitate din punct de vedere cantitativ și calitativ;
adaptabilitat e la cerințele consumatorilor;
accesibilitate egală la serviciul public, în condiții contractual;
asigurarea sănătății publice șia calității vieții.
Finanțarea și realizarea investițiilor aferente sistemelor publice de gospodărie comunală se
fac cu respe ctarea legislației în vigoare privind inițierea, fundamentarea, promovarea și aprobarea
investițiilor publice, în temeiul următoarelor principii:
promovarea rentabili tății șieficientei economice și manageriale prin păstrarea unei părți a
veniturilor real izate din aceste activități la nivelul comunităților locale;
întărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare în vederea
funcționării utilităților publice;
întărirea autonomiei locale privind contractarea și garantarea unor împrumuturi necesare
pentru finanțarea utilităților publice, în condițiile legii
3.1.1.Extindere
Direcțiile strategice șidomeniile prioritare de acțiune pentru următoarea perioad ă au fost
identificate pe baza profilului economico -social al zonei, p ana înanul 2020.
Strategia de dezvoltare urmărește creșterea bunăstării comunit ății locale înansamblul ei.
Pentru aceasta este nevoie de:
o economie locala diversificata, dinamica șieficienta;
locuri de munca șicâștiguri decente pentru toată populați a activă;

33stabilitate politic ă șideschidere din partea autorit ății locale șicentrale;
încurajarea inițiativei șicreșterea libertății de opțiune întoate domeniile;
condiții favorabile existentei umane șiservicii de buna calitate: locuințe, asisten ță socială și
medicală, climat social echilibrat, posibilit ăți pentru activit ăți educaționale, culturale,
sportive, recreative, religioase șio calitate bun ă a mediului înconjurător.
Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse înprogramul național șiregional
de dezvoltare, Primăria comunei Cic îrlăuîși va desfășura activitatea înurmătoarele direcții:
identificarea programelor naționale șiexterne de finanțare șidepunerea de proiecte în
vederea atragerii de resurse financiare înzonă;
înființarea unor zone economice pentru crearea unor întreprinderi care să absoarbă forța de
muncă existentă pepiață;
investiții îninfrastructur ăcare să permită deschiderea zonei.
valorificarea resurselor naturale, a potențialului turistic cultural -istoric, a celui de agrement
șiutilizarea forței de munc ă disponibile.
Condiții de implementare a Strategiei:
determinarea profilului socio -economic șide mediu al Comunei Cic îrlău inclusiv
identificarea problemelor cu care se confrunt ă comunitatea;
propunerea mai multor scenarii de dezvoltare;
stabilirea viziunii de dezvoltare, a direcțiilor strategice șia obiectivelor;
acordul șisusținerea Strategiei de către cetățeni șipoliticieni;
susținerea din partea sectorului privat a Strategiei;
monitorizare a șiinformarea permanenta a cetățenilor privind progresul implementării
Strategiei;
implicarea mass -media îndiseminarea informațiilor șimonitorizarea Strategiei .
3.1.2.Modernizare
Implementarea unor măsuri de dezvoltare socio -economică presupune exist ența unui Plan
Strategic de Dezvoltare Socio -economică, elaborat în mod participativ, care să reflecte cât mai fidel
nevoile, opțiunile și deciziile cetățenilor. Trebuie să reflecte, de asemenea, și disponibilitatea
acestora de a se implica în problemele c omunității și să fixeze direcțiile strategice de dezvoltare,
identificând totodată sursele de finanțare sau modalitatea de finanțare a respectivelor măsuri.
Planul reprezintă radiografia generală a comunei, detalierea zonelor de interes, modul de
implicare și rezultatul implicării tuturor factorilor interesați, responsabili și relevanți la nivelul
comunei. Un asemenea plan presupune lărgirea perspectivei cunoașterii zonei comunității, prin
precizările și clarificările aduse, astfel încât toate oportunități le de dezvoltare, precum și de
finanțare a proiectelor propuse să poată utiliza planul strategic ca document de referință în

34planificarea, metodologia folosită, implementarea, monitorizarea și evaluarea măsurilor aplicate și a
rezultatelor acestora.
Planul Strategic de Dezvoltare Socio -economică trebuie să reprezinte cel mai important ghid
în procesul de creștere a capacității autorităților locale de a planifica și elabora proiectele, a
identifica și gestiona sursele de finanțare în conformitate cu voința comunității, normele și
exigențele Uniunii Europene.
Întregul orizont de dezvoltare locală a comunei Cicîrlău trebuie să se raporteze la acest Plan,
ce urmează a fi permanent actualizat, în funcție de oportunități și de resurse. De asemenea, Planul
ține cont de suportul legislativ al politicilor de dezvoltare locală și regională.
Planul Strategic de Dezvoltare Socio -economică a comunei Cicîrlău pentru perioada 2014 –
2020 a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanților tuturor grupuril or social-
demografice din comunitate. El a avut la baza documentul similar elaborat pentru perioada 2007 –
2013, constituind o dezvoltare șio continuare a lui, înacelași timp.
Participarea populației la elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare Socio -economică a
contribuit la creșterea sprijinului de inițiativă a cetățenilor din comunitate, la implicarea categoriilor
vulnerabile în procesul de luare a deciziilor și la responsabilizarea comunității pentru deciziile luate
și pentru întreg procesul de dezvo ltare.
Totodată, implicarea actorilor din comunitate creează premisele creșterii gradului de
dezvoltare a parteneriatelor dintre administrația publică locală, organizațiile comunitare și sectorul
privat, în vederea soluționării problemelor comunitare. Pen tru elaborarea Planului Strategic de
Dezvoltare Socio -economică al comunei Cicîrlău s -a pornit de la identificarea nevoilor locale,
repartizate pe domenii de interes, de la resursele locale și cele potențiale, de la prioritățile stabilite,
urmându-se cadrul strategic de dezvoltare național, regional și județean.
Administrația Publică Locală a comunei Cicîrlău a înțeles necesitatea elaborării unui
asemenea plan în mod participativ, în vederea dezvoltării durabile a localității. De asemenea, atât
programele derulate de Guvernul României cât și programele de finanțare de la Uniunea Europeană
ce se derulează prin „Fondurile Structurale”, componenta regională, reclamă o asemenea exigență și
anume, existența unui Plan Strategic de Dezvoltare Socio -economică, a un ei planificări a
investițiilor și proiectelor de dezvoltare, precum și a consultării populației privind proiectele ce
urmează a fi elaborate, finanțate și implementate.
Accesarea unor fonduri cu finanțare nerambursabilă nu poate fi făcută în absența unui
asemenea Plan Strategic de Dezvoltare Socio -Economică, în care trebuie să se regăsească toate
etapele pregătirii unui proiect depus pentru finanțare.
Dezvoltarea comunei Cicîrlău în viziunea administrației locale, presupune o serie de măsuri,
dintre care ce le mai importante sunt:

35Îmbunătățirea infrastructurii locale de transport . Aceasta are ca scop creșterea atractivității
comunei în vederea realizării unor investiții în economia locală, a promovării potențialului turistic,
accesului producătorilor la piețe le de desfacere, accesului locui torilor către unități medicale și
presupune următoarele a ctivități:
modernizarea drumurilor de legătură dintre localitatea Cicîrlău și localitățile aparținătoare și
modernizarea sistemului de semnalizare rutieră;
reabilitarea și modernizarea străzilor din interiorul localităților, precum și a drumurilor
vicinale și de exploatație;
realizarea trotuarelor pe străzile principale;
redarea în circulație a unor drumuri vicinale și de exploatație agricola șiforestiera;
înființarea unor drumuri în zonele de extindere a i ntravilanului comunei;
amenajarea ieșirilor din drumul european E 58, concomitent cu lucrările de modernizare a
acestuia, de către Administrația Națională a Drumurilor;
construirea și reabilitarea unor podețe și punți pietonale;
modernizarea drumurilor de acces la obiective turistice;
modernizarea sistemului de îndrumare a circulației și de semnalizare;
realizarea unor spații de parcare .
Dezvoltarea utilităților publice are ca scopcreșterea calității vieții ș i a gradului de confort al
populației. Activități:
realizarea alimentarii cu apa a localităților comunei;
realizarea rețelei de evacuare a apelor uzate șiconstrucția stației de epurare;
participarea la programele de dezvoltare a infrastructurii în cadr ul ADI Maramureș pentru
rețea de apă și canalizare;
realizarea unor acumulări de apă pentru situații de urgență;
modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public;
extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică;
extinderea rețelei de aliment are cu gaz în toate satele comunei;
extinderea serviciilor de cablu TV și internet;
realizarea sistemului de iluminat festiv și decorativ al unor obiective din comună;
finalizarea sistemului de management integrat și colectare selectivă a deșeurilor – delegarea
serviciilor de gestionare a deșeurilor către operatorul regional;
extinderea și modernizarea rețelei de comunicații de voce și date;
realizarea de capele mortuare în localitățile comunei;
îmbunătățirea sistemului de transport în comun, precum ș i transportul elevilor .

36Conservarea și protecția mediului înconjurător .Scop: creșterea calităț ii mediului ambiant.
Activități:
înființarea compartimentului de protecție a mediului în cadrul aparatului administrativ al
primarului;
elaborarea strategiei locale de protecție a mediului ;
participarea la asociația de dezvoltare intercomunitara de gestionare a deșeurilor solide ;
extinderea zonei de acoperire a contractului de colectare a deșeurilor;
înființarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor;
reducerea cantităților de deșeuri;
transmiterea rapoartelor periodice de încadrare încerințele de mediu;
implicarea în programele operaționale de mediu șipromovarea proiectelor locale pentru
finanțare înPOS mediu;
amenajarea pajiștilor și a pășunilo r; creșterea ponderii spatiilor verzi înintravilanul
localităților;
restricționarea activităților economice cu impact negativ asupra mediului; reducerea poluării
cu nitrați șinitriți;
reconversia terenurilor afectate de activitățile industriale;
identificarea programelor de protecție a mediului în vederea întocmirii unor proiecte care să
conducă la stoparea oricărei degradări a mediului natural și la îmbunătățirea calității lui;
planificarea efectuării unor lucrări de amenajare hidrotehnica șide îmbun ătățiri funciare din
resurse locale, prin POS mediu șiprin administrațiile bazinelor hidrografice sau ANIF ;
desfășurarea unor acțiuni de educație a cetățenilor, de control, sancționare a abaterilor sau
stimulare a activităților de protecție a mediului;
desfășurarea campaniilor de protecție a mediului proprii sau a celor de tipul „Let do it
România”.
Infrastructura pentru educație, sănătate, cultură, religie și sport .Scopul:creștereacalității
învățământului , educația civică a cetățenilor , dezvoltarea c ulturii comunitare șiconservarea
valorilor culturale locale , îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației. Activit ăți:
finalizarea reabilitării și dotării școlilor și grădinițelor de pe raza comunei;
realizare proiectului de extindere șimodernizare a scolii gimnaziale Cic îrlău;
dezvoltarea fondului de carte șiaactivităților bibliotecii comunale;
modernizarea și dotarea căminelor culturale din satele comunei;
înființare centru de asistență după programul școlar AFTER SCHOOL;
preluarea sub patronajul Primăriei a festivalului de literatură „Vasile Lucaciu”;
amenajarea unor baze sportive în satele Cicîrlău și Ilba;

37amenajarea unei minis ăli de sport însatulIlba;
construirea de capele mortuare întoatelocalitățile comunei;
administrarea c imitirelor.
Infrastructura pentru agrement, petrecerea timpului liber și protecție socială .Scop: crearea
unor condiții populației locale pentru agrement și petrecerea timpului liber, care să contribuie astfel
la creșterea calității vieții. Activități:
înființarea unui centru de asistență familială;
înființarea unui centru de zi pentru bătrâni;
construirea unui bloc pentru locuințe sociale;
înființarea unui centru de documentare și informare (bibliotecă și sală de acces internet);
amenajarea de spații de joacă pentru copii;
amenajarea unui bazin de înot;
amenajarea unei zone turistice de interes local;
amenajarea unui parc pentru recreare, promenadă și agrement;
amenajarea muzeului satului;
amenajarea unui complex de divertisment (sală de nunți, b owling, discotecă);
înființarea de servicii sociale care să răspundă nevoilor comunității;
crearea unei baze de date privind nevoile de asistență socială;
participarea la programe privind prevenirea abandonului școlar;
participarea la programe operațio nale în domeniul resurselor umane;
acordarea de terenuri pentru tineri în vederea construirii de locuințe;
modernizarea parcurilor din zona centrală din CicîrlăușiIlba;
intensificarea activităților ce presupun interacțiunea cetățenilor;
extinderea mă surilor pentru asistență socială;
crearea zonelor verzi în centrele civice din CicîrlâușiIlba;
continuarea măsurilor de sprijin pentru comunitatea de la blocuri din satul Ilba;
3.1.3. Impozite
Impozitul constituie o sursă a finanțării cheltuielilor de interes general al statului și al
administrației locale. Impozitul este un instrument al politicii economice, prin care se distribuie o
parte a veniturilor.
Impozitele reprezintă un izvor principal, alături de împrumuturi și „tipărire” de bancnote, al
formării veniturilor bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice.

38Impozitul și taxa pe clădiri
Valorilestabilite prin codul fiscal pe anul 2017
Valori impozabile (lei/mp)
Tipul clădiriiCu instalații de apa, canalizare,
electrice șiîncălzire (condiții
cumulative)Fără instalații de apă,
canalizare, electrice
sau încălzire
Clădire cu cadre din beton armat
sau cu pereți exteriori din cărămidă
arsă ori din orice alte materiale
rezultate în urma unui tratament
termic ăi/sau chimic1.000 600
Clădire cu pereții exteriori din
lemn, din piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din vălătuci sau
orice alte materiale nesupuse unui
tratament termic și/sau chimic300 200
Clădire-anexă cu cadre din beton
armat ori cu pereți exteriori din
cărămidă ars ă sau din orice alte
materiale rezultate în urma unui
tratament termic și/sau chimic200 175
Clădire-anexa cu pereții exteriori
din lemn, din piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din vălătuci sau
orice alte materiale nesupuse unui
tratament termic și/sau chimic125 75
Mijloace de transport cu tracțiune mecanică (lei/200 cm3sau fracțiune din aceasta)
Motociclete, tricicluri,
cvadricicluri și autoturisme cu
capacitatea cilindrică de până la
1.600 cm3, inclusiv8 8

39Motociclete, tricicluri,
cvadriciclu ri cu capacitatea
cilindrică de peste 1.600 cm3,
inclusiv9 9
Autoturisme cu capacitatea
cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000
cm3inclusiv18 18
Autoturisme cu capacitatea
cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600
cm3inclusiv72 72
Autoturisme cu capaci tatea
cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000
cm3inclusiv144 144
Autoturisme cu capacitatea
cilindrică peste3.001 cm3inclusiv290 290
Autobuze, autocare, microbuze 24 24
Alte vehicule cu tracțiune
mecanică cu masa totală maximă
autorizată de până la12 tone,
inclusiv30 30
Tractoare înmatriculate 18 18
Tabelul 3.1. Impozite și taxe locale aferente anului 2017. Codul fiscal – titlul IX45
3.1.4. Fiscalitate
Instituțiile publice, în cea mai mare parte, îndeosebi apar cu calitatea de consumatori de
fonduri publice, respectiv de ordonatori de credite bugetare potrivit ci înscrierea de cheltuieli în
bugetele publice (pe părți, capitole, subcapitole, titulari, titluri, articole, alineate), pe de o parte și
consemnarea de indicatori asemănători (la ch eltuieli) în bugetele de venituri și cheltuieli (de la toți
ordonatorii de credite bugetare), pe de altă parte.
Proiectele bugetelor comunelor, se elaborează pe baza propunerilor din proiectele de bugete
ale administrației proprii, ale instituțiilor public e și serviciilor de sub autoritatea lor. Proiectul
bugetului local se întocmește de primar.
Cu privire la metodologia de fundamentare a cheltuielilor la o unitate administrativ
teritorială, aceasta are caracter corelativ, rezultat din normele privind chel tuielile bugetare,
45http://www.comunacicirlau.ro/atasamente/documente/2369/Tablou%20valori%20impozabile.PDF

40elaborate în numele Guvernului, de către Ministerul Finanțelor Publice și instrucțiunile cu caracter
complementar ale Consiliului local, prin care se subliniază specificul obligațiilor lucrative pentru
toate instituțiile de administrație publică.
Metodele de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt clasice și moderne .
În categoria metodelor clasice sunt cuprinse metoda automată, metoda majorării, metoda
evaluării directe.
Metoda automată (a penultimei) presupune că la întocmirea buge tului local să se pornească
de la cheltuielile penultimului an. Estimarea cheltuielilor din bugetul local în funcție de cheltuielile
penultimului an reprezintă o operație simplă, dar care nu ține seama de factorii noi care au
intervenit de la perioada la c are se raportează. Fundamentarea cheltuielilor pentru anul bugetar „n”
se face pe baza cheltuielilor din anul „n -2”. Această metodă este ușor de realizat, dar prezintă u
mare dezavantaj și anume faptul că nu se iau în considerare transformările economice ș i sociale care
au intervenit în intervalul „n -2”– „n”.
Metoda majorării (diminuării) constă în faptul că cheltuielile ce se înscriu în bugetul local
se estimează pornind de la execuția din perioadele anterioare din care rezultă un ritm mediu de
creștere(descreștere) a cheltuielilor. Ritmul de creștere a cheltuielilor bugetare din anul în curs și
rezultă cheltuielile ce se propun prin bugetul pe anul viitor. Prin aplicarea acestei metode la
estimarea cheltuielilor din bugetele locale nu se reflectă interv enția unor factori noi și nu se elimină
unele influențe negative.
Metoda evaluării directe presupune efectuarea unor calcule directe pentru fiecare acțiune
care se înscrie la partea de cheltuieli în funcție de condițiile și factorii care vor exercita infl uență în
anul următor.
Metodele moderne de dimensionare a cheltuielilor ce se prevăd în bugetele locale implică
analiza costuri – avantaje sau costuri – eficacitate.
În țara noastră metoda utilizată în fundamentarea cheltuielilor este cea automată.
Cheltuielile sunt dimensionate în funcție de indicatorii specifici instituției publice luate în
considerare. Astfel cheltuielile privind serviciile, dezvoltarea publică și locuințe se cuantifică în
funcție de suprafața străzilor, suprafața de iluminat public, suprafața grădinilor publice, parcurilor și
zonelor verzi, cantitatea de resturi menajere, suprafața locuințelor deținute și alți factori. În funcție
de natura lor, cheltuielile care se prevăd în bugetele locale se pot estima pe baza factorilor specifici.
Cheltuielile pentru salarii se dimensionează în funcție de numărul personalului, salariul
lunar precum și alte drepturi bănești cum sunt sporul de vechime, indemnizații de conducere,
sporuri pentru mediu. Cheltuielile pentru încălzit se determină ținând s eama de cantitatea de
combustibil necesară, de prețul combustibilului. Cheltuielile privind materialele de curățenie,
furnituri de birou se cuantifică ținând seama de suprafața instituțiilor publice locale, de prețurile

41materialelor, numărul personalului. Cheltuielile care se referă la iluminat, depind de consumuri și
de tarifele practicate de furnizorii de energie.
La baza calculării indicatorilor de cheltuieli bugetare pentru toți cei implicați în acțiune, se
află fundamentarea proiectelor de bugete pub lice la intervenția Ministerului Finanțelor Publice,
potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se adaugă alte prezențe
procedurale după cum urmează:
instrucțiuni și precizări din partea principalilor responsabili cu gestiun ea bugetelor publice
în care se insistă pe particularitățile cheltuielilor înscrise ;
în respectivele balanțe financiare, în sensul abordării comune a unor indicatori
reprezentativi;
instrucțiuni și precizări la nivelul ordonatorilor principali de credite b ugetare din care
rezultă specificul ramurilor și domniilor de activitate pe care le reprezintă;
precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare pentru acele destinații ale fondurilor
publice de cuprins în proiectele de bugete la nivel de articol e și alineate de cheltuieli.
La baza piramidei sistemului informațional și lucrativ care are ca obiectiv proiectarea
cheltuielilor în bugetele publice, se găsesc mai întâi instituțiile publice ai căror conducători sunt
ordonatori terțiari de credite bugeta re. Acestora li se solicită întocmirea bugetelor proprii de venituri
și cheltuieli prin includerea tuturor destinațiilor sau locurilor de consum, mai întâi la nivel de
alineate, apoi la nivel de articole și chiar titluri de cheltuieli.
Relația de calcul principală în cuantificarea previzională a unei cheltuieli (Ch1) presupune
înmulțirea numărului de indicatori specifici prevăzuți în anul de plan (Is1) cu cheltuiala medie pe
indicator din anul de bază ( Chm0).
Ch1= Is1* Chm0
Respectiva relație de calcul se poate folosi, atât la nivel macroeconomic și social , numai că
indicatorii specifici rezultă din destinația generală sau con cretă a cheltuielii potrivit cu
subdiviziunea clasificație bugetare în care se încadrează. În atare situație, indicatorii reprezentativi
pe domeniu sau la nivel de subcapitol care au caracter de operativ în calcule proprii ale instituțiilor
ierarhic superi oare vor fi orientativi la instituțiile de bază unde specificitatea cheltuielilor se
exprimă la nivel de alineat sau articol bugetar potrivit cu locul de consum economic al fondurilor
bugetare.
Caurmare are loc o diversificare pronunțată a ceea ce înseam nă indicatori specifici sau
reprezentativi pe cheltuială. Aceasta nu înseamnă, însă că se pierde semnificația indicatorilor
reprezentativi la nivel ramură, ei regăsindu -se ca influență și chiar determinare în indicatorii
specifici pe locuri de consum econo mic.

42Elaborarea indicatorilor macroeconomici și sociali apare ca prim moment în acțiune, potrivit
cu care Ministerul Finanțelor Publice, cu concursul organelor abilitate, stabilește dimensiuni ale
acestora atât pentru anul bugetar de referință cât și pent ru următorii trei ani de la data de 31 martie –
an de bază, dimensiuni ce sunt actualizate pe parcursul desfășurării procesului bugetar. În
continuare, Ministerul Finanțelor Publice procedează la conturarea obiectivelor de politică fiscală și
bugetară pe c are le transmite Guvernului până la data de 1 mai – an de bază împreună cu limitele de
cheltuieli stabilite de ordonatorii principali de credite bugetare urmând ca acesta să le aprobe până
la data de 15 mai, același an.
Propunerile de cheltuieli ale ordon atorilor principali de credite bugetare, potrivit cui limitele
transmise, vor fi determinate prin implicarea ordonatorilor subordonați la nivelul cărora se
procedează la calcule și fundamentări de indicatori în corespondență cu subdiviziunile clasificației
bugetare.
Particularitățile în fundamentarea cheltuielilor sunt reflectate de indicatorii specifici pe
categorii de cheltuieli structurate mai întâi, după clasificația funcțională și apoi după clasificația
economică.
Cheltuielile publice locale reprezin tă cheltuieli aprobate și efectuate din bugetele locale, din
bugetul instituțiilor și serviciilor publice de interes local și din bugetele activităților finanțate
integral din venituri extrabugetare, în limita și destinația stabilită prin bugetele respect ive.
Cheltuielile din bugetele locale sunt expresia eforturilor financiare realizate de organele
administrației publice locale pentru acoperirea cerințelor sociale, culturale, economice, a serviciilor
de dezvoltare publică și a altor cerințe ale locuitor ilor din unitățile administrativ teritoriale care sunt
în competența autorităților administrației publice locale.
Cheltuielile din bugetele locale se grupează după clasificația funcțională pe mai multe părți.
Părțile de cheltuieli din bugetele locale se î mpart la rândul lor pe capitole și subcapitole. După
clasificația economică, cheltuielile din bugetele locale pot fi cheltuieli curente și cheltuieli de
capital. În sfera cheltuielilor curente se încadrează cheltuielile de personal, cheltuielile materiale și
de servicii și alte cheltuieli. Cheltuielile de capital sunt formate din investițiile autorităților
administrației publice locale.
În privința cheltuielilor ce sunt prevăzute în buget ul propriu al comune i Cicîrlău menționăm
următoarele categorii:
învățământ:
învățământ preșcolar ;
învățământ primar;
învățământ liceal.
sănătate;

43cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret:
bibliotecă comunală;
cămin cultural;
culte religioase;
activitate sportivă;
activitate de tineret.
asistență social, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații:
ajutor social;
susținerea sistemului de protecție a drepturilor copilului;
alte acțiuni privind asistența socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații.
servicii și dezvoltare publică și locuințe :
întreținerea și repararea străzilor;
iluminat;
locuințe;
alimentări cu apă, colectoare, stații de pompare;
canalizare.
agricultură și silvicultură:
circumscripție sanitar -veterinară;
centru comunal și local de consultanță agricolă.
transporturi și comuni cații:
drumuri și poduri;
alte cheltuieli în domeniul transporturilor și comunicațiilor.
alte acțiuni economice:
prevenirea și combaterea de inundații și ghețuri.
fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente
contractate/garantate de autoritățile administrație publice locale;
dobânzi aferente datoriei publice și alte cheltuieli:
dobânzi aferente datoriei publice locale interne;
dobânzi aferente datoriei publice locale externe;
cheltuieli ocazionate de emisiunea și plasa rea titlurilor de valoare în condițiile legii.
plăți din dobânzi:
dobânda datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare.
rambursări împrumuturi acordate:
rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului;

44rambursarea împrumuturilor in terne pentru investiții;
rambursarea împrumuturilor externe pentru investiții.
fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliilor locale.
3.1.5. Veniturile primăriei
Veniturile buget ului local se formează din impozite, taxe șialte venituri stabilite de legea
bugetară anuală.Înconformitate cu aceasta, precum șicu prevederile Legii privind finanțele publice
locale, veniturile administrației publice locale sunt:
venituri proprii ;
cote defalcate din impozit pe salarii ;
cote defalcate din impozitul pe veni t pentru echilibrarea bugetului local ;
sume defalcate din unele venituri ale statulu i;
subvenții primate de la alte bugete locale, împrumut la fondul de rulment propriu .
Impozitele șitaxele locale se stabilesc de către Consiliul local înlimitele și încondițiile
legii. Pentru asigurarea echilibrului bugetar al primăriei, prin legea bugetar ă anuală se pot stabili
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat precum șicriterii de repartizare a acestora.
Sumele defalcate din unele venituri ale bug etului de stat șitransferurile cu destinație specială din
bugetul de stat se aprob ă anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecăruijudeț.
Finanțarea bugetară.Finanțarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace
bănești, pe baza b ugetelor publice ca balanțe financiare aprobate, la dispoziția consumatorilor de
fonduriautorizați pentrudestinații precis stabilite, ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca
atare.
Finanțarea de la bugetele statului (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale șibugetulasigurărilor desănătate) se poate contura distinct prin tehnica
deschiderii șirepartizării de credite bugetare. Înacest sens, înacțiune suntimplicați următorii
factoriinstituționali : ordonatorii de credite bugetare, cei ce au responsabilitatea gestiunii bugetelor
publice șitrezoreria Finanțelor publice.
Efectuarea cheltuielilor din bugetele publice are loc prin instituții șialte entit ăți
organizatorice prevăzute delegislație înacest sens.
Folosirea fondurilor din bugetele publice prin punerea lor la dispoziția ordonatorilor
principali de credite bugetare șiapoi laceilalți ordonatori subordonați este un act de răspundere care
se face cu respectarea șiîndeplinirea anumitor cerințe,reguli și principii:
cheltuielile pot fi înscrise sau/și efectuate din bugetele publice numai dac ă suntprevăzute în
mod expres înacte normative ori autorizări specifice date înbaza Legii finanțelor publice;
cuprinderea înbuget a unei sume nu da, înmod automat, dreptul de utilizare dac ă nu există
autorizare expresa înacest sens;

45exercitarea unui control financiar preventiv, exigent șide detaliu înlegătura cu necesitatea,
oportunitatea șilegalitatea cheltuielilor precum șiaplicarea unui regim sever de economii în
toate sectoarele de activitate;
fondurile nu se acord ă automat ci, numai pe măsurajustificării sumelor acordate anterior și
înraport cu nivelul de realizare a indicatorilor bugetari;
acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse ladispoziție din bugete, în
intențiaasigurării funcționalității primăriei.
Instituțiile responsabile cu gestiunea bugetelor publice au rolul de finanțatori pentru
ordonatorii de credite prevăzuți cu cheltuieli înacestea.
Trezoreria Finanțelor Publice are ca răspundere principal ă înmaterie bugetar ă,execuția de
casă a veniturilor șicheltuielilor din bugetele publice. Înacest sens, la nivelul unit ăților operative,
pentruexecuția de casă a cheltuielilor sunt derulate procedee șioperațiuni privind plățile din
bugetele publice încompartimente , servicii sau birouri de control șievidenta cheltuielilor, șiuneori
casierie-tezaur ori contabilitate decontări.
Deschiderea șirepartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnic ă bugetară poate fi
abordată îndoua momente distincte șitotodată succesive, ale finanțării: deschiderea de credite
bugetare șirepartizarea de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o d ăinstituția cegestionează
bugetul public către unitatea operativ ă a Trezoreriei Finanțelor Publice din București prin care se
dispune ca o anumit ă sumă de bani cu titlu de credit bugetar s ătreacă din contul bugetar încontul
ordonatorului principal de credite bugetare.
Inițiativa înacțiune o are ordonatoru l principal de credite bugetare care întocmește
(trimestrial) o cerere de deschidere de credite bugetare în3 exemplare pe care o adresează
„finanțatorului ”.Încerere se precizează suma solicitat ășisubdiviziunea de cheltuieli la care se
încadrează . Cererea de deschidere de credite bugetare are menționat pe verso, pe de o parte,
cheltuielile cu caracter centralizat, iar pe de alt ă parte, pe cele pentru nevoile proprii ambele
structurate pe cheltuieli curente șicheltuieli de capital.
Odată cu cererile menționate, ordonatorii de credite bugetare prezintă o „notă justificativ ă”
șidispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii subordonați .Înnota
justificativ ă sunt referiri asupra cheltuielilor bugetare aprobate a celor care privesc trimestrul de
referința, creditele bugetare deschise, plăți de casă la finele lunii pre cedente celei încare se solicit ă
deschiderea de credite , cheltuieli preliminare pentru luna încurs, cheltuieli preliminare pentru
perioada pentru care se solicit ă deschiderea de credite bugetare solicitate a fi deschise.
Pentru deschiderea creditelor bugetare cererile se verific ăurmărindu -se:

46încadrarea sumelor solicitate încuantumul creditelor aprobate șineconsumate pe perioada
pentru care se solicita creditele re spective;
completarea corect ă a elementelor din formular, semănătura persoanelor autorizate și
ștampila;
codificarea conturilor corespunzătoare clasificației bugetare a cheltuielilor șiplanului de
conturi pentru activitatea trezoreriei;
verificarea notelo r justificative pentru categoriile de cheltuieli menționate încerere înscopul
stabilirii nivelului disponibilităților ;
încadrarea valorii totale a dispozițiilor bugetare întotalul creditului bugetar c ât șipe
subdiviziunile acestuia.
În baza documentelo r șia controlului asupra acestora se procedează maiîntâi la deschiderea
de credite bugetare șiapoi la co municareacătreordonatorul principal asupra autorizării pronunțate .
Repartizarea creditelor bugetare se face pe baza dispozițiilor bugetare menționate înurma
deschiderii de credite. În acțiunea inițiată de ordonatorul principal de credite intervin unitățile
operative ale trezoreriei șiceilalți ordonatori subordonați potrivit cu legăturile ierarhice dintre
aceștia.
Utilizarea creditelor bugetare .Elaborarea bugetelor este supusa cerințelor de dimensionare
șirepartizare a cheltuielilor publice locale, pe destinații șiordonatori de credite, înconcordan ță cu
atribuțiile ce revin autorit ăților administrative publice locale șicuprioritățile stabilite de acestea în
vedereafuncționarii lor îninteresul comunit ății respective.
După aprobarea bugetului local acesta reprezintă documentul pe baza căruia se asigur ă
finanțarea cheltuielilor încursul unui exercițiu financiar. Învederea efectuării cheltuielil or
instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare șide subordonare, au obligația de a prezenta
unităților trezoreriei statului la care au contribuit , deschise bugetul de venituri șicheltuieli, aprobat
șirepartizat pe trimestre încondițiile legii.
Înexecuție,decontările pe baza bugetului aprobat, se realizează prin deschiderea decredite
bugetare, cererile de deschidere șibugetul repartizat pe luni se depun la trezorerie dupăobținerea
vizei de la direcțiafinanțelor publice. Pentru cotele șisumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat se întocmește pentru fiecare sursa de finanțare care prevederile bugetare,
realizările cumulate șidiferența care poate fi utilizat ă înperioadaurmătoare . Pe marginea creditelor
deschise instituțiile publice efectuează decontări înnumerar sau prin viramente, avizate de
ordonatorul principal de credite.
Repartizarea creditelor se efectuează pe baza de dispoziții bugetare pe seama instituțiilor
care au conturi deschise la unit ățile terito riale detrezorerie. Unit ățile teritoriale de trezorerie
comunică primirea dispozițiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de către

47ordonatorul principal de credite, eliberând șiextrase de cont, după efectuarea decontărilor în
conturile respective.
Creditul bugetar reprezintă înlegeafinanțelor publice ca fiind, suma aprobat ă înbugetele
locale, înbugetele instituțiilor șiserviciilor publice de interes local și înbugetele acti vităților
finanțate integral din venituri extrabugetare, reprezentând limita maxim ă până la care se pot angaja
șiefectua cheltuieli.
Orice cheltuial ă din sume alocate de la bugetul se poate efectua de ordonatorul de credite
numaidupăce documentele au fost înprealabil vizate de compartimentul fina nciar-contabil sau de
alte persoan eîmputernicite cu exercitarea controlului fina nciar preventiv. Aceste operațiuni deplăți
efectuate de instituțiile publicefinanțate din fonduri bugetare sau extrabugetare prin conturile lor
deschise la trezoreriile operative, poart ă denumirea d eplăți de casă.
O plată de casăreprezintă o eliberare de numerar de către trezoreria satului pentru o
instituție publică, din punct de vedere al trezoreriei. Ieșirile de disponibilit ățibănești din cont, prin
plăți fără numerar sau cu numerar reprezintă plăți de casă care determin ă un consum efectiv de
resurse publice din bugetul de stat șibugetulasigurărilor sociale de stat, chiar dac ă partea de
cheltuieli a bugetului instituției încauză nu are o legătură directă cu partea de venituri, cu modul în
care s-au constituit, adunat aceste resurse, ca încazul bugetelor locale, încazulinstituțiilor finanțate
din bugetul de stat în realitate are loc un consum efectiv de resurse.
Acest consum efectiv de resurse este sesizat mai bine la finalul exercițiul bugetar, atunci
când au locînregistrările deînchidere a conturilor de cheltuieli șivenituri prin cele de excedent sau
deficit la nivelul trezoreria centrale.
În activitatea instituțiilor bugetare sunt cazuri când cheltuielile efective nu se pot eviden ți în
momentul efectuării lor pe locuri de consum din motive care țin de faptul c ă, cheltuieli le respective
privesc, înacelași timp, fonduri bugetare, mijloace extrabugetare, finanțări speciale sau reprezintă
servicii șilucrări executive de furnizori pen tru mai multe acțiuni sau obiective șicare pot fi
precizate corect pedestinații numai la sfârșitul lunii sau trimestrului, pe baza unor investigații
suplimentare.
Aceste categorii de cheltuieli încursul perioadei, lunii, trimestrului se evidențiază laun cont
„cheltuieli de repartizat” prin perioada cheltuielile respective sa fie reflectate încontul„cheltuieli
efective” căruiaîiaparțin.
3.1.6. Venituri publice pe ultimii 3 ani, până în anul 2017
Prin Ordinul ministrului finanțelor nr.1394/01.08.1995 s-a aprobat clasificația indicatorilor
privind finanțele publice, care precizează denumirea fiecărui venit bugetar, destinația și natura
cheltuielilor bugetare. Această clasificație este stabilită distinct pentru venituri bugetare și pentru

48cheltuieli bug etare; se adaptează și se completează de către Ministerul Finanțelor Publice în funcție
de apariția și modificarea legislației.
Fiind, de fapt, o schemă de grupare, numerotare și denumire legală a veniturilor și
cheltuielilor bugetare46,clasificația indic atorilor privind finanțele publice nu constituie temei legal
pentru încasarea de venituri și pentru efectuarea de cheltuieli. Ea servește doar necesităților de
sistematizare și de corelare unitară a indicatorilor bugetari și a fondurilor constitute în afar a
bugetului.
Veniturile sunt grupate, din punct de vedere al sursei, în părți, capitole și subcapitole.
Fiecare parte este reprezentată printr -o denumire, iar capitolele și subcapitolele sunt redate atât prin
denumire corespunzătoare sursei, cât și prin co dificare cifrică, ambele fiind impuse de necesitatea
prelucrării automatizate a informațiilor de felul acesta. Printr -un grup de patru cifre este evi dențiat
fiecare capitol, iar subcapitolele sunt codificate în cadrul capitolului prin șase cifre.
În cadrul clasificației indicatorilor privind finanțele publice, veniturile sunt grupate în opt
părți, și anume:
venituri curente (I);
venituri din capital (II);
prelevări din bugetul de stat (III);
sume primite de la alte bugete (IV);
subvenții (V);
donații și sp onsorizări (VI);
încasări din rambursarea împrumuturilor acordate (VII);
sume de la fondul de redistribuire (VIII).
Partea de venituri cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, în
subcapitole potrivit felului venitului bugetar.
Veniturile comunei Cicîrlău, realizat în perioada 2015 – 2017 a fost compus din venituri
curente și subvenții. Valorile sunt prezentate în tabelul nr. 3.2.
Veniturile comunei Cicîrlău (mii lei)
2015 2016 2017
Venituri curente Subvenții Venituri curente Subvenții Venituri curente Subvenții
3.943,29 2,50 4.321,00 387,00 5.576,00 2,00
Total venituri Total venituri Total venituri
3.945,79 4.708,00 5.578,00
Tabelul 3. 2.Veniturile comunei Cicîrlău47
46Ordinul minist rului finanțelor nr.1394/01.08.1995 pentru aprobarea clasificației indicatori lor privind finanțele publice,
Monitorul Oficial al României, nr. 300/28 decembrie 1995;
47 http://www.comunacicirlau.ro/cicirlau_contabilitate_si_finante -193.html

493.945,79
4.708,005.578,002015
2016
2017
Figura nr.3.3.Veniturile comunei Cicîrlău în perioada 2015 – 2017
2,5 3.943,29
0,001.000,002.000,003.000,004.000,00Venituri curente
Subvenții
Figura nr. 3.4.Veniturile comunei Cicîrlău în anul 2015
387 4.321,00
0,002.500,005.000,00Venituri curente
Subvenții
Figura nr. 3.5.Veniturile comunei Cicîrlău în anul 2016
25.576,00
0,002.500,005.000,00Venituri curente
Subvenții
Figura nr.3.6.Veniturile comunei Cicîrlău în anul 2017

503.2. Studiu de caz privind managementul în cadrul primăriei Cicîrlău
3.2.1. Structura organizatorică
Figura nr. 3.7.Stemacomunei Cicîrlău
Autoritățile administrației publice prin care se realizea ză autonomia locală în comuna
Cicîrlău sunt consiliul local , ca autoritate deliberativă, și primarul, ca autoritate executivă. Consiliul
local și primarul funcționează ca autori tăți ale administrației publice locale și rezolvă treburile
publice din comune, în condițiile legii.
Consiliul local Cicîrlău are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de
interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autor ități publice, locale
sau centrale. În scopul asigură rii autonomiei locale autoritățile administrației publice locale au
dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să elaboreze și să aprobe bugetele de
venituri și cheltuieli ale comunelor, orașelor și județelor, în condițiile legii. Consili ul local Cicîrlău
este format din 13 consilieri și are următoarele atribuții principale de natură financiară:
aprobă statutul comunei, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;
avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și pro grame de dezvoltare economico –
socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și
urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de
cooperare transfrontalieră, în condiț iile legii;
aprobă bugetul local, împrumuturile , virările de credite și modul de utilizare a rezervei
bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale,
precum și taxe speciale, în condițiile legii;
administre ază domeniul public și domeniul privat al comunei;
asigură, potrivit competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru buna
funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport,
apărareaordinii publice, apărarea împotriva incendiilor șiprotecția civilă, de sub autoritatea
sa, urmărește și controlează activitatea acestora;

51hotărăște acordarea de stimulente în natură și în bani, precum și de alte facilități, potrivit
legii, în scopul asig urării serviciilor medicale pentru populație; asemenea facilități pot fi
acordate și personalului didactic;
Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice
locale și al aparatului propriu de specialitate al autor ităților administrației publice locale, pe care îl
conduce și îl controlează. Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice locale, în
condițiile legii. Primarul reprezintă comuna în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele
fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție.
Primarulîndeplinește următoarele atribuții de natura financiară:
prezintă consiliului local ,anual sau ori de câte ori este necesar ,informări, privind starea
economică și socială a comunei în c oncordanță cu atribuțiile ce revin autorităților
administrației publice locale, precum și informări asupra modului de aducere la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local;
întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune
spre aprobare consiliului local;
exercită funcția de ordonator principal de credite;
verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și
comunica de îndată consiliului local cele constatate.
Conform cu o rganigrama primăriei comunei Cicîrlău apar următoarele compartimente:
Compartiment Social;
Compartiment Registrul Agricol;
Compartiment Financiar – Contabil, Impozite și taxe;
Compartiment juridic;
SPCLEP;
Poliția locală;
Compartiment Fond funciar;
Serviciul voluntar pentru situații de urgență.
3.2.2. Ședințe
Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul
local se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din
numărul membrilor consiliului.
Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului primăriei, cu cel
puțin 5 zile înainte ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare.
Odată cu notificarea convoc ării, sunt puse la dispoziție consilierilor locali materialele înscrise pe
ordinea de zi.

52În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
comunei, sau în alte situații stabilite de regulamentul de organizare și funcț ionare a consiliului local,
convocarea consiliului local se poate face de îndată.
În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia,
convocarea fiind consemnează în procesul -verbal al ședinței.
Ședințele co nsiliului local sunt publice, ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la
cunoștință locuitorilor comunei prin mass -media sau prin orice alt mijloc de publicitate. Ordinea de
zi a ședințelor consiliului local cuprinde :
proiecte de hotărâri, înso țite obligatoriu de avizul comisiilor de specialitate cărora le -au fost
transmise în acest scop și de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului
propriu al consiliului local;
rapoarte sau informări ale conducătorilor unit ăților subordonate s au care se afla sub
autoritatea consiliului;
timpul acordat declarațiilor politice, întrebărilor, interpelărilor, petițiilor;
alte probleme care se supun dezbaterii consiliului.
Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română, documentele ședințelor de consiliu fiind
întocmite în limba română.
Dezbaterile din ședințele consiliului local, precum și modul în care și -a exercitat votul
fiecare consilier local se consemnează într -un proces -verbal, semnat de președintele de ședință și de
secretarul primăriei. Președintele de ședință, împreună cu secretarul primăriei își asumă, prin
semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate.
La începutul fiecărei ședințe, secretarul supune spre aprobare procesul -verbal al ședinței
anterioare. Consilierii loca li au dreptul ca, în cadrul ședinței, să conteste conținutul procesului –
verbal și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.
Procesul-verbal și documentele care au fost dezbătute în ședință se depun într -un dosar
special al ș edinței respective, care va fi numerotat, semnat și sigilat de președintele de ședință și de
secretar, după aprobarea procesului -verbal. În termen de 3 zile de la terminarea ședinței, secretarul
primăriei afișează la sediul primăriei și, după caz, pe pagin a de internet a unității administrativ –
teritoriale o copie a procesului -verbal al ședinței.
3.2.3. Colaboratori
3.2.3.1. Relații interne
Relațiile dintre departamente se află într -o strânsă interdependență, ele se întrepătrund și se
completează devenind fu ndamentale în constituirea și funcționarea instituției. Întregul sistem de
relații din cadrul spitalului militari se pot reliefa prin următoarea schemă:

53Compartimentul financiar -contabil are contact cu toate compartimentele din cadrul primăriei
reliefându -se relații informaționale cu un singur sens sau relații reciproce între departamente. Dacă
considerăm că departamentul financiar -contabil (CFC) se află în centrul relațiilor dintre
departamente se observă că el relaționează astfel:
încasează veniturile proprii ale spitalului, face plata salariilor, depune surplusul de
lichidități;
CFC verifică realitatea și corectitudinea documentelor justificative și a operațiilor efectuate
de casierie;
urmărește, ca încasările și plățile în nu merar să se facă conform reglementărilor în vigoare,
decontările cu debitorii și creditorii la termenele stabilite, obținerea titlurilor executorii
pentru prejudiciile cauzate unității și înregistrarea lor în evidență, efectuarea reținerilor
pentrurecuperarea pagubelor, transmiterea debitelor pentru executori;
zilnic, CFC trebuie să verifice întocmirea registrului de casă și existența numerarului și
actelor de valoare din casierie .
aprovizionarea – asigură achiziționar ea tuturor materialelor necesare în desfășurarea
activității primăriei, iar CFC verific ă șiîntocmește documentele necesare;
verifică înregistrările în fișele de magazine ale documentelor de intrare -ieșire, transfer al
materialelor și obiectelor de inventa r;
la CFC sunt întocmite ordinele de plată aferente achizițiilor publice și pentru activ itatea
curentă și de investiții;
preia documentele de la casierie, le înregistrează încontabilitate .
CFC ține evidența drepturilor salaria le și a reținerilor ;
CFCîntocmește statele de plată privind salariile și/sau alte drepturi legale acordate
personalului, situația privind acordarea altor dreptur i bănești cuvenite personalului;
prezintă întregului personal, cu aprobarea primarului , actele normative cu conținut
economico -financiar în scopul cunoașterii drepturi lor și obligațiilor ce le revin;
compartimentul resurse umane ține evidența drepturilor salariale și a reținerilor;
Prin casierie poate avea loc și plata avansului la plecarea în conc ediu de odihnă și încasări în
vederea achitării de către angajat a debitelor datorate, avansurilor, penalităților la deconturi. SuntCFC Resurse umaneCFC AprovizionareCFC Casierie

54decontate și cheltuielile privind deplasările în interes de serviciu în țară și sunt emise facturi către
terți.
Primăria C omuneiCicîrlău este autoritate administrativ autonomă locală. Ea are dreptul și
capacitatea de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le
reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
Autonomia locală este numai administrativă și financiară ,fiind exercitată pe baza și în
limitele prevăzute de lege, și privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile
autorităților administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potri vit legii,
aparțin orașului.
3.2.3.2.Relații externe .Relațiile Primăriei cu organismele financiar – bancare
Prin sistemul de deschidere și modificare a conturilor de venituri se asigură urmărirea în
cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole și subcapitole de venituri și de plătitori.
Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu repartizarea
pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii și transferurile din bugetul de stat pentru
echilibrarea bugetului local respectiv. Plățile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin
trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.
Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se efectueze din
bugetul local, avându -se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul de stat. În limita
volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăți prin trezorerie din mijloacele bugetului
local atât pentru activitatea proprie cât și pentru instituțiile publice din subordine.
Primăria Comunei Cicîrlău are relații cu următoarele organisme financiar bancare:
Trezoreria Municipiului Baia Mare , Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare –
Groupe Societe Generale, Raiffeissen Bank, Banca Transilvania, VolksBank, C.E.C Bank.
Primăria prin compartimentul Financiar – Contabil asigură contabilizarea zilnică a
veniturilor pe fiecare fel de venit bugetar, conform extraselor de cont și documentelor justificative
ridicate de la Trezoreria Municip iului Baia Mare , verifică zilnic execuția emisă de trezorerie,
disponibilul existent în conturile de la trezorerie.
Prin intermediul băncilor comerciale, Primăria Cicîrlău realizează plăți către furnizorii ce au
conturi deschise la acestea, către proprii s alariați prin intermediul cardurilor și către alte instituții
sau societăți cu care lucrează.

55Figura nr. 3.8.Relațiile primăriei comunei Cicîrlău cu organismele financiar – bancare
Principalele activit ățidesfășurate dePrimăria comunei Cicîrlău în cadrul relațiilor externe
vizează următoarele aspecte:
asigură desfășurarea corespunzătoare a acțiunilor primăriei comunei pe plan extern,
cooperarea cu primăriile altor comune în condițiile cerințelor actuale de dezvoltare și
conform strategiei locale de dezvoltare;
promovează imaginea pe plan extern prin diverse activități și programe care se desfășoară în
țară și în străinătate;
pregătește și participă la protocolul extern al conducerii Primăriei comunei Cicîrlău, precum
și laprotocoalele externe ale compartimentelor din cadrul structurii organizatorice ale
Primăriei comunei Cicîrlău;
desfășoară și asigură activitățile legate de preze nțaPrimăriei comunei Cicîrlăulaîntâlnirile
bilaterale, târguri, expoziții precum și la desfășurarea acțiunilor de protocol extern;
colaborează pe plan local cu insti tuții de stat, agenții economici, instituții neguvernamentale,
organizații și asoci ații, persoane fizice, etc . în scopul realizării acțiunilor comune;
asigură logistica necesară del egațiilor străine ce vizitează sau colaborează cu autoritățile
administrației publice, asigură traducerile curente, traducerile materialelor și documentelor
primite de la compartimentele de specialitate și a celor primite sau cerute de organismele
internaționale pentru acordurile de asistență tehnica și de cooperare;
asigură corespondența externă a Primăriei comunei Cicîrlău aferentă domeniului de
activitate;
Relațiile cu trezoreria .Trezoreria statului este structura asemănătoare băncilor, având o
unitate centrală subordonata Ministerului Finanțelor șiunităților teritoriale amplasate înfuncție deplăți
Primăria
Comunei
CicîrlăuB.R.D.- G.S.G. B.C.R.
Banca
TransilvaniaTrezoreria
Baia Mare
Raiffeissen
BankVolksBankC.E.C.C.E.CO.P. plăți
plăți
plățiplățiplățiplăți

56structura administrativ -teritorială a țării. Astăzi finanțele moderne acordă trezoreriei un rol mult mai
mare, cu funcții complementare. Trezoreria tinde să de vină unul din instrumentele financiare
suplimentare alături de cele bugetare șimenține echilibrul bugetar șifinanciar la nivelul
administrației.
La comune trezoreriile sunt unități direct funcționale care efectuează operațiuni de încasări
șiplăți, asigu rând înregistrarea încontabilitate a veniturilor șicheltuielilor publice, întocmirea
conturilor sintetice șianalitice șia situațiilor de încheiere a execuției bugetelor la sfârșitul anului.
Pentru activitatea proprie a instituției Trezoreriei se întocm eștebugetul de venituri șicheltuieli al
acesteia. Bugetul se întocmește anual șise aprobă de către Guvern o dată cu propunerile bugetului
de stat. De regulă, acesta se poate modifica semestrial șiori de câte ori este necesar, de către
Guvern, la propun erea Ministerului Finanțelor, înfuncție de schimbările intervenite înpolitica
monetară.
Relațiile cu instituțiile. Formarea, administrarea șicontrolul resurselor financiare specifice
unităților administrativ -teritoriale, instituțiilor șiserviciilor pub lice de interes local, se stabilesc
conform unor norme dar șicu respectarea unor principii obligatori care stau la baza elaborării,
aprobării șiexecuției bugetare la nivel local. Autonomia financiară prin bugetele locale aduce după
sine descentralizarea unor atribuții centrale ale statului. Ca urmare relațiile care se stabilesc între
autoritățile administrației publice locale șiinstituțiile reprezentative ale statului nu sunt de
subordonare și nici de centralizare.
Relațiile cu furnizorii. Aceste relații se referă la operațiunile privind cumpărările de mărfuri
șiproduse, lucrări executare șiserviciile prestate, precum șicumpărările de imobilizări (corporale și
necorporale). Operațiunile privind cumpărările de bunuri, executările de lucrări șiprestările de
servicii, precum șicumpărările de imobilizări efectuate pe baza efectelor comerciale se
înregistrează încontabilitate înconturile corespunzătoare, șiau la baza actele justificative, referate,
facturi, oferte de preț, contracte, etc., cum ar fi de exemplu relația cu furnizorii încazul cumpărării
de bunuri.
Relațiile cu contribuabilii sunt de informare, asigură documentele necesare declarării
materiei supusă impozitării, asigură calculul impozitelor șial taxelor. Contribuabilii au obligația de
a depune declarațiile de impunere, precum șide a plăti, întermenele prevăzute de lege, impozitele
șitaxele locale datorate. Au dreptul să primească reduceri șiscutiri la plata impozitelor șitaxelor în
condițiile prevăzute de lege.
În relațiile cu Consiliu l județean , hotărârile, deciziile șiordinele aprobate de primar sau
Consiliul local sunt trimise acestora împreună cu confirmarea executării lor precum șisituațiile din
cadrul primăriei.

57Relațiile cu Administrația Financiară au învedere faptul că aceast ă instituție virează sume
de bani însituația încare Consiliul Local are datorii. Administrația Financiară poate solicita
compartimentului Taxe șiImpozite locale informații cu privire la situația patrimoniului unei
persoane fizice sau persoane juridice învederea executării silite.
3.2.4. Metode aplicate lege -reglementări
Primăria Cicîrlău face parte, la momentul elaborării Strategiei de Dezvoltare Socio –
economică, din mai multe asociații de dezvoltare intercomunitară sau asociații de comune cu scopul
de a facilita dezvoltarea infrastructurilor și a serviciilor conexe.
Dintre aceste parteneriate, amintim calitatea de membru a comunei Cicîrlău în Asociația
Comunelor din România, în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ADI Maramureș ,constituită
cu scopul de a gestiona problemele cu privire la dezvoltarea infrastructurilor edilitare, membru în
Asociația Sistem Urban Baia Mare, precum și în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru
Gestionarea Integrată a deșeurilor menajere în județul Maramureș , cuscopul de a stabili și gestiona
un sistem integrat de management și colectare selectivă și ecologică a deșeurilor la nivelul
membrilor.
Primăria Cicîrlău prezintă o atitudine deschisă și cooperantă pentru identificarea de
oportunități de parteneriat cu di verse organizații pentru realizarea unor proiecte comune, în vederea
îmbunătățirii comunicării cu cetățenii comunei, a identificării unor surse de finanțare pentru
proiecte comune de infrastructură, a organizării unor evenimente de interes local, precum și de
creare a mijloacelor de dezvoltare comunitară, de valorificare și de promovare a potențialului
turistic ridicat al comunei.
Realizarea unor proiecte de infrastructură este posibilă prin asocierea cu comune învecinate,
în vederea înființări unor Asocia ții de Dezvoltare Intercomunitară, pentru realizarea în comun a
unor proiecte de infrastructură, cum ar fi rețele de alimentare cu apă, rețele de canalizare, rețele de
alimentare cu gaze naturale sau drumuri de legătură între localități ale comunelor din a sociație.
Comuna Cicîrlău poate devenit membră în asociații de dezvoltare intercomunitară cu comunele
Vama, Pomi, Ardusat, ș.a.
De asemenea, pentru realizarea unor evenimente de interes local și a creșterii gradului de
implicare a administrației în relați a cu cetățenii pot fi realizate parteneriate cu diverse ONG -uri care
să sprijine administrația locală în demersurile ei de apropiere de cetățean și de dezvoltare a
spiritului civic al cetățenilor. Primăria comunei Cicîrlău este, disponibilă să realizeze o serie de
parteneriate public private pentru dezvoltarea mediului de afaceri local.
Strategia Europa 2020 aprobată în 2010 are ca obiectiv creșterea inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, stabilind obiective concrete care trebuie atinse până 2020 în domenii precum

58ocuparea forței de muncă, educație, energie și inovare, pentru a depăși impactul crizei economice și
pentru a readuce Europa pe drumul creșterii economice.
Programul Național de Reformă este instrumentul național pentru îndeplinirea obie ctivelor
Strategiei Europa 2020. Prezentat de guvern în luna aprilie a fiecărui an împreună cu Programul de
Convergență, conține obiectivele naționale corelate cu cele stabilite la nivel european, precum și
modalitățile prin care autoritățile naționale int enționează să pună în aplicare aceste obiective și să
depășească obstacolele aflate în calea creșterii. Documentul este însoțit de o anexă privind
Creșterea eficienței și transparenței administrației publice .
Propunerile comisiei privind noile regulamente le pentru accesarea fondurilor se bazează pe
experiențele realizărilor înregistrate cu ajutorul instrumentelor financiare din ciclurile actuale și
anterioare ale politicii de coeziune și evidențiază importanța conferită acestora în Cadrul financiar
multianual 2014-2020, Comisia propune stabilirea unor dispoziții comune privind cele cinci fonduri
din Cadrul Strategic Comun și Anexa acestuia, care descrie cele 11 obiective tematice, oferind o
prezentare mai clară a particularităților instrumentelor și a cerin țelor de reglementare a acestora.
Dispozițiile specifice privind punerea în aplicare este în cadrul unei legislații derivate
aferente fiecărui fond în parte, pentru prima dată existând un regulament referitor la Cooperarea
Teritorială Europeană.

59CONCLUZII ȘIRECOMANDĂRI
Am pornit în realizarea acestui demers, plecând de la ideea că statul nu poate funcționa
normal fără un sistem administrativ performant. Totodată am plecat de la ideea că performanța
pentru un astfel de sistem este un concept comple x care include multe aspecte. Prin urmare am
abordat o serie de subiecte legate de administrația publică locală și managementul în cadrul
acesteia, cu scopul de a prezenta viziunea proprie asupra domeniilor care trebuie luate în calcul
atunci când discutăm despre administrația publică.
În statul de drept, administrația publică joacă un rol decisiv în funcționarea eficientă a
acestuia, pe termen lung, alături de puterea legislativă, cea judecătorească și cea executivă.
Rolul administrației publice este acela de a asigura existența, funcționarea corectă și
stabilitatea aparatului executiv al guvernului țării, dar totodată, ea asigură și confortul de trai al
populației. Pentru îndeplinirea tuturor atribuțiilor ce -i revin acesteia, administrația publică trebuie
să-și cunoască exact și să -și adapteze obiectivele curente astfel încât acestea să fie în concordanță
cu necesitățile din teren. Pentru aceasta, conform principiului descentralizării, administrația publică
se organizează atât la nivel central (pentru îndep linirea atribuțiilor ce -i revin la nivel central) cât și
la nivel local (pentru îndeplinirea atribuțiilor de nivel local).
În această lucrare s -auevidențiat câteva idei directoare cu privire la organizarea și
funcționarea autorităților deliberative ale ad ministrației publice locale.
Consiliul local este organul administrativ investit de către Constituție cu puterea de a hotărî
prin deliberare asupra majorității problemelor administrative cu care se confruntă o unitate
administrativ -teritorială. Consiliul local poate înființa sau modifica un serviciu public pentru a
putea satisface în mod corespunzător necesitățile cetățenilor localității.
În cadrul desfășurării activității de deliberare, consilierii studiază, dezbat modifică, acolo
unde este cazul și apoi aprobă proiecte de hotărâre în toate domeniile ce fac obiectul activității
consiliului.
Organigrama, statul de funcții precum și numărul de angajați ai Serviciului Public de
Gospodărire Comunală a localității reprezintă o camponentă importantă pentru bun a funcționare a
acestuia.Întrucât activitatea serviciului în cauză privește asigurarea curățeniei și întreținerii spațiilor
verzi, distribuirea apei potabile precum și a celei menajere către populație, asigurarea agentului
termic către aceasta, ridicarea și transportul gunoiului menajer și a celui industrial, este de la sine
înțeleasă importanța pe care o are buna funcționare a acestei instituții pentru locuitori,
Totodată, Serviciul Public de Gospodărire Comunală în cauză prezintă interes deosebit
pentruPrimăria localității prin faptul ca aduce o bună parte din veniturile publice locale.

60Faptul că este necesar ca, înainte de a -și începe activitatea, serviciul public să primească
aprobarea Consiliului local, demonstrează strânsa legătură dintre cele două i nstituții, în care primul
are atribuții executive, iar cel de -al doilea are atribuții legislative.
Am convingerea că, prin cercetarea realizată, având drept finalitate lucrarea de licență, voi
contribui într -o modestă măsură la aprofundarea cunoașterii pr incipiilor teoretice privind
funcționarea consiliilor locale, incluzând totodată toate aspectele legate de condițiile pe care
trebuie să le îndeplinească consilier ii locali și atribuțiile acest ora.
Prin prezenta lucrare s -a dorit evidențierea cât mai exp licită a modului de organizare și de
evidențierea importanței funcționării administrației publice locale conform liniilor trasate de
principiile autonomiei locale și descentralizării acesteia, ambele puse în practică , dar totodată
aplicate în conformitate cu nivelul real de dezvoltare și de percepție atins până în prezent .

61BIBLIOGRAFIE
1.Alexandru I., Negoiță A., SantaiI., Breyoianu D., VidaI., IvanS., Popescu Slăniceanu I.,
Drept administrativ , Editura Omnia Uni S.A.S.T., Brașov, 1999 ;
2.Brezoianu D.,Drept administrativ, Partea specială , Editura Universității Titu Maiorescu ,
București, 2002 ;
3.Constantinescu M., Deleanu I., Iorgovan A., Muraru I.,Vasilescu F., VidaI.,Constituția
României -comentată și adnotată , Editura Regia autonomă Monitorul Oficial, Bu curești,
2004;
4.Iorgovan A.,Tratat de drept administrativ, volumul I, Editura AII Beck, București, 2005 ;
5.Manda C., Drept administrativ .Tratat elementar , Editura Lumina Lex , București , 2001 ;
6.MandaC., MandaC.,Dreptul colectivităților locale , EdituraLumina Lex, București, 2002 ;
7.Pavelescu T., Moinescu G.,Drept administrativ român , Tritonic, București, 2004 ;
8.PredaM.,Centralizare și descentralizare în administrația publică , înDreptul, nr. 9, 2001,
p. 42-54;
9.Prisăcaru V.,Tratat de drept administrati ve roman. Partea generală , Ediția a III -a revăzută
și adăugită, Editura Lumina Lex, București, 2002 ;
10.TofanD.,Curs de drept ad ministrativ, Editura All Beck, București, 2001 ;
11.Trăilescu A.,Drept administrativ. Tratat elementar , Editura All Beck, Colecția Curs
universitar , București, 2002 ;
12.VidaI.,Administrația locală și autonomia locală , înDreptul, nr. 10-11, 2001;
13.VidaI.,Puterea executivă și administrația publică , Editura Regia Autonomă “ Monitorul
Oficial ” , București , 2001 ;
14.http://www.comunacicir lau.ro.

Similar Posts