Floarea (după Călineci, M, 2013) [609629]

Consilierea părinților-perspective europene

1

CONSILIEREA PĂRINȚILOR
PERSPECTIVE EUROPENE

material suport pentru
cadrele didactice

Ștef, 2016

Consilierea părinților-perspective europene

2

Autori:
Bârlădeanu Corina
Cenușă Mihaela
Chirilă Ilinca
Dughiri Irina
Florescu Ramona
Hardulea Anca
Moraru Simona
Robotă Daniela
Rusu Dana
Tamaș Camelia
Vasilescu Alina
Vatamanu Stiuj Loredana
Vlasie Elena Manuela

Acest material a fost publicat în cadrul proiectulu i Erasmus +
Consilierea părinților – perspective europene .
ID:2015-1-RO01-KA104-014432
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obli gatoriu poziția
oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Consilierea părinților-perspective europene

3 Cuprins:

1. Școala și familia. Învățând împreună
1.1. Beneficiile relației școală-familie
1.2. Bariere în relaționarea profesori-părinți
1.3. Forme de colaborare școală-familie
1.4. Optimizarea relației școală-familie prin educație p arentală
1.5. Jocul – resursă metodologică pentru activitățile des fășurate
cu elevii și părinții
2. Profesori și părinți. Construind împreună
2.1. Cunoașterea interpersonală
2.2. Arta de a fii părinte
2.3. Cum să comunicăm eficient cu copiii?
2.4. Inteligența emoțională. Să gestionăm emoțiile!
2.5. Disciplinarea pozitivă. Să-i educăm iubindu-i!
2.6. Colaborarea cu școala. Ne implicăm, motivăm!
3. Părinți și copii. Ne dezvoltăm împreună
3.1. Intercunoaștere. Adevăr și provocare!
3.2. Comunicarea. La confluența cuvintelor!
3.3. Relaționarea interpersonală. Ferestre către ceilalț i
3.4. În lumea emoțiilor!
3.5. Succesul școlar. Prevenirea insuccesului școlar

Consilierea părinților-perspective europene

4
ȘCOALA ȘI FAMILIA.
ÎNVĂȚÂND ÎMPREUNĂ

1.1. Beneficiile relației școală-familie

Consilierea părinților-perspective europene

5 1.2. Bariere în relaționarea profesori-părinți
1.3. Forme de colaborare școală-familie
1.4. Optimizarea relației școală-familie prin educație
parentală
1.5. Jocul – resursă metodologică pentru activitățile
desfășurate cu elevii și părinții

1.1. Beneficiile relației școală-familie
Adaptarea sistemului românesc de educație la noile realități
economice, politice, socio-culturale presupune revizuirea
sistemului de relații care se stabilesc între factor ii educaționali
alături de reconsiderarea și restructurarea curricu lum-ului,
introducerea mai multor variante de abordare a aces tuia, înlocuirea
terminologiei unor segmente specifice actului educati v,
introducerea unor metode alternative de evaluare.
Se vorbește din ce în ce mai mult despre utilizarea unui sistem
de relații democratice, bazate pe adoptarea unei n oi atitudini față
de elev și pe flexibilitatea relațiilor între actori i educației.
Una dintre cele mai importante condiții ale creșter ii eficienței
activității educative desfășurate cu elevii o const ituie asigurarea
unei depline unități de acțiune a tuturor factorilo r educativi: școala,
familia și alte instituții de educație.
Un raport asupra relațiilor dintre școală și famil ie în țările

Consilierea părinților-perspective europene

6 Comunității Europene (Mecbeth, Al., 1984, p. 57), b azat pe
cercetări comparative, documentare și empirice enum eră patru
motive pentru care școala și familia converg în nevo ia de a stabili
legături între ele:
a. părinții sunt, juridic, responsabili cu educația copiilor l or.
Legislația reflectă astfel libertatea părinților de a-și crește
copiii așa cum doresc; există diferențe între țări p rivind
măsura în care părinții pot alege între diferitele școli și
cursuri pe care să le urmeze copiii ori măsura în c are
părinții trebuie consultați de responsabilii școlar i;
b. învățământul nu este decât o parte din educația cop ilului; o
bună parte a educației se petrece în afara școlii;
c. cercetările pun în evidență influența atitudinii pa rentale
asupra rezultatelor școlare ale elevilor, în specia l asupra
motivațiilor învățării, precum și a faptului că une le
comportamente ale părinților pot fi favorizate prin dialogul
cu școala;
d. grupurile sociale implicate în instituția școlară (î n special
părinții și profesorii) au dreptul să influențeze ge stiunea
școlară.
Dacă este adevărat că școala este factorul de care depinde
în mod covârșitor devenirea personalității umane, t ot atât de
adevărat este că educația coerentă nu poate face ab stracție de rolul

Consilierea părinților-perspective europene

7 familiei. Școala și familia sunt două instituții ca re au nevoie una de
alta. Familia și școala pot fi considerate ca rețel e de
interdependență structurate în forme de relații soc iale specifice,
„eșecul” și „reușita” școlare fiind înțelese ca rez ultate a unei
contradicții mai mici sau mai mari, ale unui grad ma i mic sau mai
mare de disonanță sau de consonanță a formelor de r elații sociale
ce caracterizează cele două rețele de interdependen ță.
Un factor important al educației sistematice și con tinue îl
constituie instituția școlară. La nivelul acestei i nstituții, educația și
instrucția ajung într-un stadiu de maximă dezvoltare prin
caracterul programat, planificat și metodic al acti vităților
instructiv-educative. Educația se realizează în for me diverse, cel
mai adesea prin activități în comun, elevii învățân d unii de la alții.
Situațiile de învățare sunt construite premeditat d e factorii
responsabili din perimetrul acestei instituții. Con ținuturile care se
transmit sunt selectate cu grijă, după criterii psih opedagogice,
activitățile educative se cer a fi structurate resp ectându-se
principiile didactice, sunt dimensionate cele mai p ertinente metode
de predare-învățare, iar atitudinile și conduitele trebuie să fie
apreciate și evaluate. Cei care realizează procesel e formative sunt
cadre specializate care dețin, pe lângă competențel e disciplinare,

Consilierea părinților-perspective europene

8 academice și pe cele de ordin psihologic, pedagogic și metodic
(Constantin Cucoș, 2006, pag. 49).
Școala este o organizație care învață și produce în vățare
(learning organization). Specificul ei decurge, în es ență, din faptul
că ea este investită cu funcția de a produce învăța re și își
structurează toate celelalte aspecte organizaționale și funcționale în
această direcție. Școala este o instituție delegată de comunitate să
transmită un anumit set de valori. Sub aspect axiolo gic, actul
pedagogic nu se limitează la o simplă reproducere a v alorilor
morale, științifice, artistice în corpusul de expect anțe și de norme
pedagogice sau în conținuturile transmise: el opereaz ă o selecție, o
decantare, o ierarhizare după criterii ce au în ved ere relevanțele
pedagogice ale unor seturi de valori. Analiza școlii ca organizație
socială presupune valorificarea modelului de rațion alitate
managerială care corespunde istoric unei societăți p ostindustriale
de tip informațional. Acest model concepe organizați a școlară
dintr-o perspectivă inovatoare care asigură:
a) orientarea instituției spre obiective aflate în con cordanță cu
cerințele funcționale ale sistemului de educație/în vățământ;
b) valorificarea deplină a resurselor pedagogice în
concordanță cu cerințele funcționale ale proiectări i
curriculare;

Consilierea părinților-perspective europene

9 c) îndrumarea metodologică a personalului didactic la n iveluri
de performanță aflate în concordanță cu cerințele
perfecționării pedagogice;
d) administrarea eficientă a instituției în conc ordanță cu cerințele
învățământului, de adaptare la condiții de schimbar e socială
rapidă. (Gabriela Kelemen, 2011, pag. 129-131, pag. 1 90)
Influența dascălilor asupra dezvoltării concepției copilului
despre sine și a stimei de sine este foarte puterni că. Școlarul mic
(6-11 ani) dobândește noi deprinderi legate de activ itatea lui
educativă: desenează, scrie, face adunări etc. Atun ci când este
încurajat să facă asemenea lucruri și este lăudat p entru realizarea
lor, treptat va manifesta tendința de a munci susți nut, de a
persevera în realizarea sarcinilor dificile, de a p une munca înaintea
plăcerilor de moment. Dacă strădaniile sale, în loc să-i aducă
laude, îi vor aduce critici, pedepse, nemulțumirea profesorilor și a
părinților, dacă va fi pus să arate ce poate și va fi „derogat“ de la
muncă și de la responsabilități, atunci copilul va dobândi treptat un
sentiment de inferioritate legat de propriile sale c apacități și de
incapacitate în raport cu alții.
Evoluția în timp a condițiilor social-economice și- a pus
amprenta și asupra familiei, determinând diversificarea tipurilor
sale, ca structură și funcții. Noile familii sunt r ezultatul întregului
complex de factori din etapa actuală și au apărut ca o reacție

Consilierea părinților-perspective europene

10 firească de realizare a unei concordanțe între grupu l de indivizi,
aflați într-o continuă dinamică și mediul ambiant. Familia
contemporană a cunoscut numeroase schimbări atât di n punctul de
vedere al structurii , cât și al distribuției rolur ilor educative. Astfel
vorbim de forme alternative la familia « clasică », familia
monoparentală și familia compusă, fenomene care, pe masură ce
înregistrează o creștere a frecvenței și devin o con duită familiară
pentru membrii societăților actuale, se normalizeaz ă.
Trăsăturile definitorii ale distribuției rolurilor educative în
familiile contemporane par a fi funcționalitatea și eficacitatea .
Rolurile sunt negociate în funcție de identitatea pe rsonală a
membrilor cuplului, de conjuncturi și, nu în ultimu l rând, de norma
socială, dacă respectarea ei aduce un profit social (material sau
simbolic, colectiv sau individual).
Conform clasificării folosite de Maria V oinea (1978 , p.61),
familia îndeplinește următoarele funcții : funcția biologică, funcția
economică, funcția de solidaritate și funcția pedago gică, educativă
și morală. Părinții exercită influențe educaționale asupra copiilor
prin două modalități: direct, prin acțiuni mai mult sau mai puțin
organizate, utilizând metode și tehnici, și indirect , prin modele de
conduită și prin climatul psiho-social existent în f amilie. (Iolanda
Mitrofan 1998, p.134) Familia constituie un cadru propice
transmiterii unor valori, norme și atitudini educat ive, înglobate

Consilierea părinților-perspective europene

11 într-un concept mai cuprinzător, « ethos pedagogic » . Nu toate
familiile sunt orientate de aceleași valori și atit udini educative,
varietatea lor rezultând din structura socială, apa rtenența socio-
profesională, nivelul de instruire, mediul de rezid ență.
Considerând că școala „face parte din familie” și r eprezintă
în viața acesteia o prezență atât de importantă ca și activitatea
profesională adulților, Ph. Perrenoud propune douăs prezece
domenii care sunt afectate de relația cu școala. Mo dul în care
familiile se raportează la școlaritatea copiilor es te dependent de
numeroși factori dar, dincolo de variații, nici o f amilie cu copii de
vârstă școlară nu „scapă” presiunilor exercitate de școlarizarea
acestora. Aceste domenii vizează direct raporturile familie –
școală.
În același timp se ridică următoarea în trebare: în ce
măsură sunt familiile prezente în viața școlii? O s inteză a literaturii
consacrate raporturilor familie–școală permite un i nventar calitativ
a „ceea ce familia face școlii” similar celui reali zat de Perrenoud
cu privire la „ceea ce școala face familiei” cu rez erva că, și în acest
caz, presiunea se exercită în modalități și grade foa rte diferite de la
o unitate școlară la alta, de la un cadru didactic la altul, în funcție
de variabile cum sunt: nivelul școlar, structura po pulației școlare,
tipul de organizație școlară, vârsta și originea soci ală a cadrului
didactic etc., dar a căror influență rămâne încă in suficient studiată.

Consilierea părinților-perspective europene

12 Având în vedere complexitatea relaționării între cel e două
instituții (școala și familia), ideea colabărării î ntre acestea capătă
noi valențe. În relația cu școala, părintele parcur ge șapte pași:
a. părintele „învață“ – se informează asupra modului
de conducere și organizare a procesului
instructiv-educativ;
b. părintele ajută – sprijină școala în realizarea uno r
proiecte și activități;
c. părintele devine un suport al imaginii pozitive
despre școală – înțelege importanța școlii în
formarea copilului său și are o atitudine pozitivă
față de școală;
d. părintele devine o sursă de informație
complementară – furnizează dirigintelui sau
învățătorului informații despre comportamentul
copilului în familie, despre problemele afective și
de sănătate ale acestuia;
e. părintele devine o sursă educațională – contribuie la
educația propriului copil, îl ajută și îl sprijină în
activitatea zilnică de acumulare de cunoștințe;
f. părintele ca profesor – oferă cadre de referință
pentru raportarea valorică a copiilor săi;

Consilierea părinților-perspective europene

13 g. părintele – inițiator al schimbărilor din școală – are
dreptul și chiar obligația să solicite adaptarea șc olii
la cerințele societății actuale – părintele poate s ă
propună unele schimbări care să contribuie la
dezvoltarea individuală sau colectivă a copilului.
(Mariana Dragomir, 2000, p.47)
Implicarea familiei în activitatea școlară a copiil or se desfășoară pe
două coordonate:
a. relație părinte-copil : controlul frecvenței, al rezultatelor
școlare, al temelor, ajutor în îndeplinirea sarcini lor, suport
moral și material;
b. relația familie-școală : contactul direct cu învățătorul sau
profesorii clasei sub forma unor reuniuni de inform are a
părinților cu privire la documentele privind partea de
curriculum (Planul cadru pentru învățământul obligat oriu,
Programele școlare, Ghidurile de evaluare), consulta rea
părinților la stabilirea disciplinei opționale, alc ătuirea
schemelor orare ale clasei și programului extrașcolar al
elevilor; activarea asociativă a părinților prin Co mitetul de
părinți etc.
Relația profesor-părinte în beneficiul individual nu se poate
substitui participării părinților la gestiunea școl ii din mai multe
motive: fiind responsabili legali ai educației copii lor lor, părinții

Consilierea părinților-perspective europene

14 trebuie să aibă posibilitatea de a influența natura acestei educații;
modelele participative pot ajuta la coordonarea efo rturilor
educative și la orientarea adaptării școlii la schi mbările ce survin
în societate; este necesară, pentru aceasta, o infl uențare pe plan
local în rezolvarea problemelor locale și în luarea deciziilor la
nivelul cel mai de jos cu putință; este necesară de terminarea
îndepărtării indiferenței guvernamentale; cei afecta ți de o decizie
trebuie să poată avea o influență asupra ei; dezech ilibrele balanței
grupurilor de interes trebuie să fie corectate autor izând persoanele
interesate să fie reprezentate după importanța impl icării lor în
instituția școlară; participarea trebuie să implice competențe
locale; participarea poate stimula inițiativele și inovațiile.
Cercetările realizate arată că implic area familiei în
parteneriatul cu școala contribuie la îmbunătățirea rezultatelor,
frecvenței școlare și la dezvoltarea responsabilită ții elevilor pentru
activitățile școlare. Pe baza acestor rezultate, în școli se impune o
regândire a rolului familiei și implicării comunitar e în sprijinul
părinților și în beneficiul elevilor. (Smith et al. , 2007, p. 187)
Implicarea părinților are efecte primare indirecte asupra imaginii
de sine a copilului ca persoană care învață și întă rește așteptările
lor. Tipologia beneficiilor implicării include:
• pentru copii: performanță academică, atitudini
pozitive și comportament

Consilierea părinților-perspective europene

15 dezirabil,prezență, adaptare și implicare școlară, rata mai mare a
promovabilității;
• pentru părinți : atitudini pozitive față de școală,
relații mai bune între copii și părinți;
• pentru profesori : motivație crescută pentru
îmbunătățirea metodelor educative;
Participarea părinților este, de asemenea, adesea
considerată una dintre cele mai importante caracter istici ale unei
școli eficiente (Smith et all., 2007, p. 198). Pe l ângă efectele
pozitive ale participării părinților asupra achiziț iilor elevilor, alte
studii au identificat și efecte pozitive legate de adaptarea socială a
copiilor, vizând aspecte, precum: comportamentul, m otivația și
competențele sociale ale copiilor, relația dintre e levi și profesori,
relațiile dintre copii. Implicarea părinților sau a tutorilor în
experiențele școlare ale copiilor este esențială pen tru succesul
elevilor și eficacitatea programelor de consiliere ș colară.
Parteneriatul școală-familie este o formulă pedagogică,
noțiune relative nouă înserată în domeniul educație i. Pedagogul
Sorin Cristea (2000) consideră că acest parteneriat este, de fapt, un
segment care ”reflectă mutațiile înregistrate la nive lul relațiilor
existente între instituțiile implicate direct și/sau indirect în
proiectarea și realizarea obiectivelor sistemului d e învățământ:
școala, familia, comunitatea locală, agenții socia li (economici,

Consilierea părinților-perspective europene

16 culturali, politici, religioși), factorii de asisten ță socială
etc.” Parteneriatul cu familia insistă pe formarea anumitor
competențe și deprinderi de pregătire a
copiilor pentru viața școlară și cea socială, iar p ărinților pentru
asigurarea unei educații de calitate copiilor. În ge neral, majoritatea
familiilor sunt interesate să întrețină o colaborar e strânsă cu școala.
Prin parteneriatul școală–familie se urmărește real izarea unei
comunicări eficiente între cei doi factori și puner ea de comun
acord a sistemelor de valori și a cerințelor de la copil. Mircea
Agabrian (2005, p.56) consideră că din acest parten eriat cei
câștigați sunt elevii. Acestea acționează în următo arele direcții:
a. ajută profesorii în munca lor;
b. generează și perfecționează competențele școlare ale elevilor
c. îmbunătățesc programele de studiu și climatul școlar ;
d. dezvoltă abilitățile educaționale ale părinților;
e. creează un mediu de siguranță sporit în școli;
Ca parteneri, atât școala cât și familia au anumite cerințe una față
de cealaltă. Prin urmare, profesorii doresc din par tea părinților:
a. să ofere copiilor lor condiții optime ca aceștia să se
dezvolte;
b. să le ofere un mediu sigur, liniștit și prielnic pen tru a
învăța;
c. să sugereze copiilor importanța educației pentru vi ață;

Consilierea părinților-perspective europene

17 d. să-i îndrume pe copii să realizeze un echilibru înt re
activitățile școlare și cele casnice;
e. să comunice des și deschis cu profesorii;
f. să-i învețe pe copii auto-disciplina și respectul față de alții;
g. să-i învețe pe copii cum să reziste influențelor ne faste;
h. să-și accepte responsabilitatea de părinte fiind un bun
exemplu;
i. să susțină acțiunile școlii.
De asemenea, părinții au și ei expectanțe privitoar e
la activitatea cadrelor didactice:
e. să fie receptivi la nevoile, interesele și abilităț ile copiilor;
f. să comunice des și deschis cu părinții;
g. să stabilească cerințe școlare nepărtinitoare pentr u toți
elevii;
h. să manifeste dăruire în educarea copiilor;
i. să trateze pe toți elevii correct;
j. să intensifice disciplinarea pozitivă a copiilor;
k. să ofere indicații cu privire la modul în care pări nții îi pot
ajuta pe copii;

În ultimii ani se pune accent și pe un angajament mutual clar
stabilit între părinți și școală, în baza unui contract
educațional individual privind educația copilului. Scopul

Consilierea părinților-perspective europene

18 contractului are ca principiu asigurarea condițiilor optime de
derulare a procesului de învățământ prin implicarea și
responsabilizarea părților în educația beneficiaril or direcți ai
educației elevilor. Astfel:
• Școala are responsabilitatea cea mai importantă în procesu l
instructiv-educativ.
• Părintele este o persoană responsabilă pentru educarea și
comportamentul copilului și pentru colaborarea cu ș coala
spre beneficiul copilului.
• Elevul este și el responsabil pentru propria educație.

Din momentul semnării acestuia, contractul educatio nal
dintre familie și școală se consideră ca un sistem de îndatoriri
reciproce în colaborarea părinților cu școala pent ru a educa și
forma copilul.
Atunci când părinții, elevii și ceilalți membri ai comunității
devin și se consideră parteneri în educație, în jur ul elevilor se
formează o comunitate de suport care, care poate fu ncționa ca un
angrenaj bine pus la punct. Parteneriatul reprezint ă o componentă
esențială în organizarea și desfășurarea activității în școală și în
clasele de elevi.

Consilierea părinților-perspective europene

19 1.2. Bariere în relaționarea profesori-părinți
Educația copiilor este scopul comun al familiei și al școlii,
scop care poate fi realizat eficient doar printr-o relație de
parteneriat, prin înțelegerea rolurilor, divizarea competențelor,
responsabilităților și a funcțiilor între părțile i mplicate, prin
investirea comună a resurselor de timp, prin împărt ășirea
informațiilor; prin soluționarea în comun a situați ilor problematice
etc.
Relațiile dintre școală si familie sunt fundamental e pentru
buna funcționare a sistemului educațional și succesul școlar al
tinerilor, respectiv, posibilitățile de implicare a părinților în viața
școlii trebuie să devină o preocupare constantă a i nstituției de
învățământ. Este important ca părinții să înțeleagă beneficiile
participării în viața școlii asupra propriului copi l, dar și asupra
comunității.
Din păcate, există situații în care apar rupturi, bl ocaje sau
disfuncționalități în exercitarea rolurilor în cadru l parteneriatului
și, din acest motiv, obiectivul principal va fi par țial sau chiar deloc
realizat. Studiile realizate au permis diferențiere a a două categorii
de obstacole în funcționarea eficientă a parteneria tului familie-
școală:
a. obstacole existente în cadrul instituțiilor de învăț ământ;
b. obstacole existente în cadrul familiei.

Consilierea părinților-perspective europene

20 Obstacolele relației școală – familie pot fi de ordin
comportamental, deci, subiectiv (și se pot ivi atât din partea
părinților cât și a profesorilor și administratoril or școlari) sau de
ordin material (relația școală – familie cere un su rplus de efort
material și de timp). Dificultățile de comunicare p ot rezulta din
ideile divergente privind: responsabilitatea statul ui și a familiei
privind educația copiilor, libertatea de alegere a ș colii de către
părinți sau unicitatea instituției școlare; impactu l mediului familial
asupra rezultatelor școlare ale copilului, randamen tul pedagogic și
datoria parentală; participarea părinților la gesti onarea și procesul
decizional din instituția școlară.
Rezultatele unora dintre cercetările analizate au arătat că
pregătirea profesorilor nu este suficientă și că ace știa au nevoie de
competențe noi pentru a interacționa mai eficient c u părinții.
Rezultatele acestei explorări ar trebui să fie utili zate în conceperea
programelor de formare a profesorilor și în cadrul unor
metodologii ale școlilor, prin intermediul cărora să se asigure un
cadru pentru dezvoltarea relațiilor școală – famili e. Alte cercetări
au arătat că, în ciuda participării la programe de f ormare, care
includ teme legate de comunicarea cu părinții, viit orii profesori
dețin competențe scăzute de comunicare cu părinții și în general,
nu se simt pregătiți să interacționeze cu aceștia. D e asemenea, s-a
constatat că atitudinile viitorilor profesori față de părinți sunt

Consilierea părinților-perspective europene

21 pozitive, dar nu ca urmare a participării acestora la formarea
inițială, ci mai degrabă bazate pe biografia persona lă.
Cadrele didactice au opinii diferite cu privire la
distribuția rolurilor și la legătura școală – famili e. Unii
consideră că școala are sarcina instruirii iar fami lia pe aceea a
educării (45 % în ancheta întreprinsă de Favre și Mo ntandon în
1989). O altă parte (25 %) reduc la minimum necesar contactele:
întrucât activitatea școlară este o activitate spec ializată, ea trebuie
desfășurată de specialiști; odată ce a fost „delegat ă” să se ocupe de
instruirea copiilor, școala trebuie lăsată să-și fa că datoria. Ceilalți
(16 %) se orientează după o logică a „coordonării” ef orturilor:
părinții sunt contactați individual numai atunci câ nd activitatea
școlară a copilului impune eforturi suplimentare și concertate;
întâlnirea constă în consilierea didactică a părint elui și, eventual, în
informarea cadrului didactic cu privire la particul arități ale
copilului sau ale vieții de familie. O a doua catego rie de cadre
didactice consideră că școala și familia au, în lin ii mari, aceleași
atribuții, că nu se poate face distincție netă într e sarcinile fiecăreia.
Datorită evoluției sistemelor școlare în societăți le europene,
numeroase cadre didactice manifestă nu o responsabi litate de tip
profesional, specifică sistemelor școlare din țăril e anglo-saxone, ci
o responsabilitate de tip birocratic: ei înțeleg să răspundă pentru
activitatea lor doar în fața celor ce i-a angajat nu și în fața

Consilierea părinților-perspective europene

22 beneficiarilor direcți. Pentru numeroase cadre dida ctice,
beneficiarul este elevul și nu părintele. Dificultă țile unei cooperări
sau ale unui parteneriat între familie și școală su nt legate, în opinia
acestor sociologi, de un conflict de interese, cu at ât mai puternic cu
cât ne aflăm într-o perioadă de redefinire a roluri lor celor două
părți: evoluțiile sociale și școlare au conferit șc olii prerogative
foarte mari în educația copiilor și o mare autonomi e, în timp ce
părinții continuă să exercite o influență deloc negli jabilă asupra
copiilor lor și, cu toate că au puteri limitate în ceea ce privește
activitatea școlii, ei revendică o transparență și o permeabilitate
mai mari din partea acesteia iar, în unele cazuri, politicile și
legislația îi susțin.
Reproșurile care se fac profesorilor privind colab orarea cu
familiile elevilor privesc dificultăți de a stabili relația cu adulții
(tratează părinții ca pe copii și nu ca parteneri î n educația elevului,
decizând autoritar la reuniunile cu părinții), defi nirea imprecisă a
rolului de profesor (oscilează între autonomia trad ițională și
perspectivele noi ale parteneriatului), lipsa pregă tirii privind relația
școală – familie.
Analizând cealaltă categorie de obstacole, cea lega tă de
mediul familial, reproșurile care se fac părinților privind
colaborarea cu școala vizează: apatia, lipsa de res ponsabilitate,
timiditatea, participarea cu ingerințe (critică cu i mpertinență

Consilierea părinților-perspective europene

23 școala); preocupări excesive (exclusive) pentru randa mentul școlar
(notele) al copilului; rolul parental rău definit; contacte limitate cu
școala; conservatorism.
Informarea și formarea părinților în ceea ce prive ște
școlaritatea copilului presupune, cel puțin, ca fie care părinte să
cunoască:
• obligațiile legale privind educația copilului;
• drepturile de care dispune pentru educația copilu lui;
• importanța atitudinii lui pentru reușita școlară a copilului;
• metodele de colaborare cu școala.
Atitudinile părinților sunt de opoziție, delegare, mediere
și cooperare. Cele mai frecvente raporturi cu școala sunt
întreținute de familiile de tip „asociație” și „par alel”. Familiile de
tip „bastion” înregistrează cel mai scăzut nivel de permeabilitate și
de participare în raport cu școala.
Familiile de tip „asociație” au o orientare genera lă către
exterior și o concepție foarte largă cu privire la co mpetențele
școlii, familiile de tip „paralel” apelează la cadr ele didactice în
calitatea acestora de specialiști capabili să compe nseze
dezorientarea părinților în fața ritmului și amplor ii schimbărilor
contemporane. În cazul familiilor „bastion” reușita școlară poate fi
subordonată conservării coeziunii familiale.

Consilierea părinților-perspective europene

24 Atitudinea mai deschisă a familiilor aparținând ca tegoriilor
mijlocii și superioare este legată de distanțele cu lturale și sociale
mai mici față de școală și, implicit, de posibilita tea unui dialog de
pe poziții echilibrate. Raporturile cu școala au pe ntru aceste familii
o funcție simbolică: ele creează și întrețin o imagi ne publică și o
imagine de sine pozitivă. Categoriile defavorizate pă strează o
oarecare distanță în raport cu școala, datorită sen timentelor de
respingere și de frustrare pe care le generează con tactele cu o lume
care nu le este familiară și în care nu se simt „în largul lor”.
Indiferent de categoria socială, contactele cu școal a se răresc
atunci când copiii înregistrează un eșec școlar sau conduite
deviante; evitarea școlii este foarte frecventă în categoriile
defavorizate. Conduitele acestora sunt rezultat nu al „demisiei”
parentale, așa cum înclină să creadă multe cadre di dactice, ci al
unei reacții de apărare: invitați la școală cu prec ădere atunci când
copiii lor intră în conflict cu ordinea școlară, ac ești părinți se
identifică cu copiii, se simt culpabilizați odată c u aceștia sau chiar
mai mult decât ei și, la rândul lor, impută școlii eșecul sau
conduita deviantă.
În opinia lui Robert Ballion există „blocaje” în com unicare
din faptul că, pe de o parte, părinții refuză să ma i fie „utilizatori
captivi” ai sistemului școlar și manifestă atitudin i
„consumatoriste” care implică o anume marjă de cont rol,

Consilierea părinților-perspective europene

25 posibilitatea de a evalua, de a critica, de a accep ta sau de a refuza
calitatea serviciilor furnizate de școală iar, pe d e altă parte,
educatorii nu au fost pregătiți să „negocieze” cu pa rtenerii.
De-a lungul timpului, au fost identificate cele mai frecvente
probleme comune, care privesc ambele părți implicat e în
parteneriat, care împiedică eficiența parteneriatul dintre școală și
familie și care trebuie soluționate printr-un efort conjugat al tuturor
actorilor educaționali: părinți, cadre didactice, m anageri ai
instituțiilor de învatamînt. Dintre acestea amintim :
• lipsa de claritate în repartizarea rolurilor și
responsabilităților între parteneri;
• prezența unor bariere cauzate de circumstanțele soc io-
economice, culturale ale perioadei de tranziție pe care o
traversează țara;
• insuficiența pregătirii administrației instituției d e
învățămînt, a cadrelor didactice și a părinților pe ntru
construirea unor relații de parteneriat în educatia copiilor;
• lipsa unei tradiții culturale în colaborarea școală -familie și
a modalităților de stimulare a acesteia.
1.3. Forme de colaborare școală-familie
În societățile contemporane nu se poate vorbi desp re
educație familială fără a se lua în considerare rap orturile familiei

Consilierea părinților-perspective europene

26 cu școala, așa cum nu se poate vorbi despre educați e școlară fără a
se ține seama de raporturile școlii cu familiile el evilor.
În evoluția istorică a relației familie – școală se pot
deosebi trei etape:
– etapa școlii autosuficiente: școala este considerată o instituție
închisă, care nu influențează mediul familial și nu se lasă
influențată de el. Caracteristicile etapei sunt: co ntactele cu părinții
sunt rare, formale; părinții acceptă ideea că nimic din ceea ce se
întâmplă în școală nu îi interesează; administrația alege școala
pentru copii; părinții nu participă la consiliile d e administrație
școlară; asociațiile de părinți nu sunt încurajate; în pregătirea
profesorilor relația între familie și școală este n eglijată;
– etapa de incertitudine profesională: profesorii încep să
recunoască influența factorilor familiali asupra re zultatelor școlare
în vreme ce părinții continuă să creadă că școala e ste
autosuficientă. Caracteristicile etapei sunt: tendi nța de a intensifica
acuzele ce se aduc familiei pentru proastele rezult ate școlare;
administrația școlară are tendința de a conserva at itudinea din etapa
anterioară; contactele cu părinții păstrează caract erul formal, de
rutină; local, apar experiențe privind comunicarea c u părinții; apar
organizațiile voluntare de părinți; se constituie co nsilii de gestiune
școlară, în care participarea părinților are un rol minor,
nedecizional, dar e prezentă; în formarea profesori lor se abordează

Consilierea părinților-perspective europene

27 problema relației familie – școală, dar are un stat ut de problemă
secundară;
– etapa de dezvoltare a încrederii mutuale : părinții și profesorii
descoperă împreună că neîncrederea este treptat înl ocuită cu
încrederea unora față de alții. Caracteristicile et apei sunt: relația cu
familiile este din ce în ce mai mult încurajată de școală; consiliul
școlar include reprezentanți ai (asociațiilor) pări nților, cu rol
decizional în toate problemele educaționale; organiz ațiile de
părinți sunt acceptate și încurajate în activitatea școlară; profesorii
specializați (consilieri) tratează problemele speci ale ale colaborării
cu familiile; organizațiile de profesori recunosc st atutul și rolul
asociațiilor de părinți; administratorii și politic ienii educației
insistă asupra importanței relației familie – școal ă; în formarea
profesorilor se abordează problema relației cu fami lia ca una din
problemele importante; se organizează cursuri pentr u profesori și
părinți. (Gheorghe Bunescu, 1997, p. 67-69)
Pentru optimizarea relației școală-familie, este
nevoie de a îmbina variate forme și metode de colab orare a școlii
cu familia și comunitatea:
a. ședințele cu părinții oferă acestora ocazia de a se
cunoaște între ei, de a acționa ca o echipă, de a secunoaște
reciproc cu cadrele didactice, de a discuta aspect ale programului
școlar, de a afla despre progresele/regresele copiil or, schimbările

Consilierea părinților-perspective europene

28 intervenite în evoluția lor.
b. lectoratele cu părinții cu teme diverse prin care
părinții sunt informați cu privire la importanța cu noașterii
personalității propriului copil, aprecierea corectă a
comportamentelor copiilor, măsuri și soluții pentru ignorarea
sau limitarea comportamentelor negative, tehnici și metode prin
care î-și pot ajuta copilul la lecții.
c. consultațiile individuale (convorbirile) oferă prilejul
abordării individualizate a problemelor cu care se confruntă
copilul sau părintele, se pot oferi sfaturi, părinț ii pot furniza
informații mai intime pe care nu doresc să le facă publice,
dar sunt relevante pentru educația și instrucția co pilului;
d. convorbirile telefonice care au luat amploare datorită
telefoniei mobile, dar și timpului limitat al părin ților și cadrelor
didactice
e. chestionarul permite obținerea unor informații
privind organizarea colectivelor de elevi, teme abor date în
ședințele ulterioare etc.
f. participarea părinților la activități organizate de
școală – lecții deschise pentru părinți astfel părinții au
posibilitatea să cunoască nivelul de pregătire al co pilului,
deprinderile însușite, să se familiarizeze cu metod ele și procedeele
folosite în predare.

Consilierea părinților-perspective europene

29 g. consilierea psihopedagogică constă în abordarea
specializată, prin intermediul profesorilor consil ieri școlari a
dificultăților de adaptare a elevilor la cerințele școlii.
h. vizite ale cadrelor didactice la părinții copiilor –
specificul acesteia constă în aflarea directă a con dițiilor concrete de
viață și educație ale copilului în familie.
i. excursii, drumeții – părinții pot contribui la
organizarea și sponsorizarea acestor acțiuni, asig ură supravegherea
copiilor, trăiesc emoții pozitive alături de copilu l lor, le oferă
modele de comportare.
j. participarea părinților la expoziții cu lucrări ale
copiilor reprezintă un prilej de a-i familiariza cu date im portante
despre evoluția copiilor, atât pe plan artistic, câ t și al bagajului
de cunoștințe;
k. sărbătorirea zilei de naștere a copilului în clasă –
copiii învață comportamentul civilizat, unele conve nții sociale și se
creează legături afective cu membrii familiilor, deo arece invitații
sărbătoritului pot fi părinți și alte rude.
l. serbările școlare prin care părinții pot descoperi
aptitudini special ale copiilor, nivelul dezvoltăr ii acestora, pot să
le evalueze performanțele, să se implice în organiz area acestor
activități.
m. implicarea părinților în proiecte și parteneriate

Consilierea părinților-perspective europene

30 școlare (Ziua porților deschise) în cadrul cărora părinții participă
la activitățile programate.
n. jurnalul clasei cuprinde fotografii, impresii ale
copiilor, ale altor persoane implicate în activită țile clasei, descrieri
de activități, diplome obținute, desene create de c opii etc.
o. scrisorile și însemnările sunt necesare ca mijloc
operativ, comod, în condițiile în care cadrele dida ctice nu au
posibilitatea unor întâlniri directe cu părinții el evilor.
p. ateliere de lucru cu părinții în cadrul cărora aceștia
se familiarizează cu standardele de eficiență a în vățării, finalitățile
educației, conținuturile, strategiile aplicate, progr amul de activitate
a școlii;
q. mese rotunde în cadrul cărora părinții și profesorii
fac schimb de experiență educațională.
r. conferințe științifice în cadrul cărora cadrele
didactice, dar și părinții susțin comunicări cu pr ivire la educația
copiilor în școală și familie.
s. activități de tipul Școala părinților în cadrul cărora
se organizează cursuri psihopedagogice pentru părinți .
Dintre formele mai importante de organizare
instituționalizată a educației părinților și a cola borării școală –
familie amintim:
• asociații ale părinților (și profesorilor) care au o largă

Consilierea părinților-perspective europene

31 libertate de inițiativă; au apărut pentru prima dat ă în S.U.A. în
secolul trecut;
• școli ale părinților (inițiate în Franța) și școli ale
mamelor (inițiate în Germania);
• consilii de administrație școlară având rol
informațional, consultativ și decizional; ființeaz ă în
Belgia, Olanda, Danemarca și în alte țări occidental e;
• comitete de părinți pe clase și școli, fără rol
decizional, care sprijină școala în rezolvarea uno r
probleme (în țările est-europene).

Un rol deosebit, atât pentru colaborarea familie-ș coală și
participarea la gestiunea școlii, cât și pentru edu cația părinților îl
au asociațiile de părinți a căror finalitate este, în principiu,
protecția copilului prin educație. Asociațiile de p ărinți se pot
deosebi și după scopurile lor astfel: pot fi organiz ate ca grup de
susținere a școlii, pot fi implicate în rezolvarea problemelor
needucaționale; se pot constitui ca grup de cooperar e, educația
considerându-se ca un proces comun în care părinții și profesorii
sunt parteneri, decid împreună viitoarele programe; în fine, pot
ființa ca grup de apărare a intereselor părinților f ață de alte grupe.

Consilierea părinților-perspective europene

32 1.4. Optimizarea relației școală-familie prin educație
parentală
Educația părinților, ca și educația, în general, apa re
necesară atât pentru creșterea și educarea copiilor cât și ca o cale
de emancipare spirituală și socială, ca un vector a l democratizării
educației și societății.
Evoluțiile rapide din viața socială generează o cere re de
continuare a proceselor de reînnoire a cunoștințelo r, deprinderilor
și valorilor pe durata vieții. Din perspectiva unei analize sistemice,
educația părinților apare ca o dimensiune a educați ei permanente
și, desigur, a educației adulților. „Educația perman entă este un
proces de perfecționare a dezvoltării personale, so ciale și
profesionale pe durata întregii vieți a individului în scopul
îmbunătățirii calității vieții atât a indivizilor c ât și a colectivității
lor. Aceasta este o idee comprehensivă și unificato are care include
învățarea formală, nonformală și informală pentru d obândirea și
îmbogățirea unui orizont de cunoaștere care să permi tă atingerea
celui mai înalt nivel de dezvoltare posibil în dife rite stadii și
domenii ale vieții.” (R. H. Dave, 1991, pp. 47 – 48 ). Din această
perspectivă, actualul sistem de învățământ apare ca inflexibil, prea
formal și disfuncțional în contextul necesităților c omunităților sau
al noilor evoluții. În aceeași lucrare e menționeaz ă că o etapă
inițială a oricărei strategii, proiectată să îndepli nească aspirațiile

Consilierea părinților-perspective europene

33 educației permanente este „construirea unui pod de legătură” între
„o varietate de elemente intereducaționale” (struct uri, curriculum,
pregătirea profesorilor) și „un număr considerabil d e elemente
extraeducaționale.” (configurații personale, sociale, istorice etc.)
Deoarece educația părinților (cu excepția unor progr ame de
promovare profesională) nu poate deveni obligatorie , ea trebuie să
fie adaptată nevoilor acestora și să acorde celor c e studiază condiții
liberale (de autoeducație și autoevaluare, de aleger e a
conținuturilor și metodelor, a locului și timpului de învățare). Un
sistem de educație pentru adulți este bine organiza t funcțional
atunci când este întemeiat pe motivații și centrat pe obiective care
rezolvă problemele indivizilor sau ale grupurilor de adulți. Trebuie
să existe strategii întemeiate pe cunoașterea nevoilo r reale,
specifice educației pentru a stimula motivațiile lo r de învățare și de
participare la programe educative. Asemenea strategi i presupun și
un sistem de „autopurtare” a învățării – specific a l educației
adulților – care să se realizeze atât prin apelul l a educatori
(formatori) specializați (profesori, medici, jurișt i etc.) cât și prin
apelul la formatori formați dintre adulți cuprinși în programele
educaționale.
Democrația, transformările sociale, emanciparea fem eii,
modificarea statului copilului, dispersia familiei, încercarea de a
restitui educației familiale prestigiul pe care l-a avut până la

Consilierea părinților-perspective europene

34 introducerea învățământului obligatoriu, progresele s ociologiei și
psihologiei, precum și alte cauze au dus la înțeleger ea faptului că
orice sistem de educație rămâne neputincios dacă se izbește de
indiferența sau de opoziția părinților. Misiunea șc olii devine astfel
primordială. „Deoarece axa directoare a civilizației occidentale
este înaintarea persoanei spre mai multă libertate și fericire,
înaintarea societăților spre mai multă înțelegere ș i justiție și dată
fiind demisia unui număr de părinți și faptul că un număr crescând
de copii vin din familii destrămate, fie din medii analfabete, iar
comunicarea dintre părinți și copii nu se face înto tdeauna foarte
bine, pentru toate aceste motive școala are o misiu ne
suplimentară.” (Domenach, 1989, p. 48).
Dintotdeauna au existat educatori remarcabili și păr inți
iubitori care nu și-au pus probabil atâtea probleme și totuși au
reușit foarte bine; dar acest lucru era mai ușor în tr-o lume
statornică în care tradiția avea ultimul cuvânt. Mo dificarea pe care
a suferit-o, în curs de o generație sau două, relaț iile dintre părinți și
copii, dintre adulți și tineri apare mai vădită în considerația pentru
copil ce are „semnificația de recunoaștere intimă ș i profundă a
valorii persoanei copilului și de încredere în pote nțialul lui de
dezvoltare” (Osterrieth, 1973, p.67).
Sentimentul de siguranță – singurul care p ermite copilului
să se emancipeze și să-și dobândească personalitate a – depinde de

Consilierea părinților-perspective europene

35 următoarele condiții (Osterrieth, 1973, p. 70):
1. Protecția împotriva loviturilor din afară
2. Satisfacerea trebuințelor elementare
3. Coerența și stabilirea cadrului de dezvoltare
4. Sentimentul de a fi acceptat de ai săi:
• ca membru al familiei : să fie iubit, să dăruiască
dragoste, să fie izvor de bucurie și de mulțumire pe ntru
adulți; să fie condus și îndrumat;
• ca ființă umană : să i se accepte caracteristicile
individuale; să aibă posibilitatea de acțiune și exp eriență
personală, să aibă asigurată o anumită arie de liber tate.
Pentru îndeplinirea funcției fundamentale a familie i – de
securizare a copilului – și rolului său socializato r, aculturant și
individualizator, finalitatea definitorie a educați ei părinților devine
formarea conștiinței educative a părinților, a nece sității unui efort
conștient pe măsura evoluției nevoilor (inclusiv de educație) ale
copilului.
În general, termenul de educație parentală, denumeș te, în
sens larg, ”programele, serviciile și resursele dest inate părinților și
celor care îngrijesc copii, cu scopul de a-i spriji ni pe aceștia și de a
le îmbunătăți capacitatea de a-și crește copiii” (C arter, 1996, apud
Ștefan Cojocaru, 2011, p. 5). Într-un sens mai rest râns, educația
parentală se referă la programele care ajută părinți i să își dezvolte

Consilierea părinților-perspective europene

36 și să își îmbunătățească abilitățile parentale, să înțeleagă
dezvoltarea copilului, să învețe să reducă stresul care poate afecta
funcționalitatea parentală, și să învețe să folosea scă modalități
alternative de abordare a situațiilor dificile întâ lnite cu copiii.
Scopul educației parentale este de a dezvolta rela țiile
dintre părinți și copii prin încurajarea comportame ntelor de sprijin
ale părinților și modificarea comportamentelor nonp roductive sau
vătămătoare (Small, 1990, apud Ștefan Cojocaru, 201 1, p. 12 ).
Programele de educație parentală își propun, în gene ral, să
dezvolte la părinți comportamente noi, pozitive, pe de o parte și să
elimine o serie de comportamente care afectează nef avorabil
dezvoltarea copilului, pe de altă parte. Small (199 0) operează cu
diferențe în ceea ce privește educația parentală și sprijinul parental.
Ca entitate de sine stătătoare sau în combinație cu alte programe,
educația parentală ajută părinții să-și dezvolte și să-și
îmbunătățească abilitățile parentale, să înțeleagă dezvoltarea
umană, să alterneze abordările în creșterea copiilo r și să învețe
tehnicile pentru a reduce stresul care subminează f uncționarea
parentală (Small, 1990, apud Ștefan Cojocaru, p. 15 ). Educația
parentală pune accent atât pe îmbunătățirea exercită rii
parentalității, cât și pe latura terapeutică de red ucere a tensiunilor
generate de îndeplinirea rolurilor de părinte. Scopu l sprijinul
parental este de a îmbunăți capacitatea părinților de a valorifica

Consilierea părinților-perspective europene

37 resursele din afara familiei pentru propria bunăsta re a lor și a
copiilor lor. Considerăm că aceste diferențe surpri nse de autor sunt
utile pentru clarificarea modului în care educația parentală
răspunde unor nevoi și produce anumite efecte.
În România există deseori confuzii în ceea ce prive ște
educația parentală: deseori, orice intervenție asup ra părinților
(consiliere, sprijin moral, grupuri de suport, infor mare etc.) sunt
considerate a fi activități de educație parentală. Pe măsură ce
părinții participă la programe de educație parentală devin mai
capabili să ofere o îngrijire mai atentă a copiilor . Nu-i suficient
doar să informezi oamenii și ei să înțeleagă mesajel e transmise în
diferite campanii de informare pentru schimba compo rtamentele.
Cele mai citate exemple în literatură sunt cele legat e de
comportamentele în sănătate și cele subsumate conce ptului de stil
de viață; astfel, în ciuda nenumăratelor campanii d e informare și
educare, fumătorii nu-și modifică comportamentul, p ersoanele
care-și agresează membrii familiei nu devin mai puți n agresivi sau
mai puțin violenți, părinții care-și neglijează copi ii nu devin mai
atenți față de aceștia etc. Producerea unor schimbă ri la nivelul
comportamentelor presupune înțelegerea complexă a cu lturii,
factorilor personali și sociali, asigurarea unor con texte de
interacțiune și control social capabile să motiveze și să susțină
schimbarea.

Consilierea părinților-perspective europene

38 Avem nevoie de educație parentală? În general, în
literatura domeniului, cele mai frecvent invocate c onsecințe ale
educației parentale sunt: îmbunătățirea cunoașterii părinților în
domeniul dezvoltării copiilor, a nevoilor acestora și modului cum
acestea pot fi satisfăcute, în așa fel încât să sus țină sănătatea fizică
și psihică a copilului; informarea părinților în le gătură cu
drepturile copilului și modul în care acestea trebu ie respectate;
îmbunătățirea abilităților părinților de a comunica cu copiii, de a-și
ajusta așteptările față de aceștia în mod realist; îmbunătățirea
atitudinilor suportive ale părinților față de copii , a capacității lor de
a sprijini autonomizarea copiilor prin disciplinare a pozitivă a lor
etc. Toate aceste lucruri pot constitui soluții pos ibile pentru o serie
de probleme sociale importante: abuzul asupra copil ului,
problemele sociale ale adolescenților (consum de dr oguri,
delincvență etc.), eșecul școlar, violența tinerilo r; de asemenea, ele
afectează pozitiv adulții la nivelul construcției i dentității parentale
și a demnității de părinte, la nivelul rețelelor lo r sociale, pe care le
dinamizează, restructurează și consolidează, la ges tionarea și
reducerea stresului parental (Goddard, MyersWalls, Lee, 2004,
apud Ștefan Cojocaru, 2011, p.46).
Deși sunt incontestabile beneficiile educației par entale,
totuși ea nu reprezintă un panaceu: ea nu poate rez olva sărăcia și
efectele devastatoare ale acesteia asupra familiilo r, nici

Consilierea părinților-perspective europene

39 inegalitățile sociale sau problemele din sistemul d e asistență
socială a familiei și copilului etc.; cu toate aces tea, ea poate
îmbunătăți abilitatea părinților de a oferi dragost e și sănătate
copiilor lor, oferindu-le astfel o șansă mai bună î n viață. Orientate
în mod prioritar către familiile vulnerabile și def avorizate,
programele de educație parentală au ca principal ar gument faptul
că în aceste familii copilul este supus unor riscur i, precum: abuzul,
neglijarea, exploatare prin muncă, nerespectării drep turilor
fundamentale etc. Nevoia este mai bine scoasă în ev idență datorită
faptului că aceste categorii de familii sunt mai puț in expuse
prescripțiilor instituționale privind drepturile co pilului, sunt mai
văduvite de interacțiuni sociale capabile să influe nțeze
comportamentele și competențele parentale.
Poate, de aceea, cursurile de educație parentală, înțelese
ca activități capabile să asigure contextul unor inte racțiuni între
părinți, par să fie mai adaptate nevoilor părințilo r și mai flexibile
în construirea unor comunități de învățare. În cadr ul unor
asemenea contexte părinții pot interacționa, îți pot împărtăși
propriile experiențe, pot schimba idei, soluții și c redințe, pot să
realizeze comparații între propriile comportamente și cele ale
celorlalți părinți. Părinții participanți la program e de educație
parentală manifestă în mod direct intenția de reduc ere a asimetriei
puterii dintre specialist (educator parental) și pă rinte; părinții

Consilierea părinților-perspective europene

40 consideră că principala calitate a educatorului par ental trebuie ca
acesta să fie, la rândul său, părinte. Astfel, prin comparație și
asemănare, prin multiplicarea numărului de persoane care
împărtășesc aceleași valori se creează un context de legitimitate și
un cadrul social care facilitează, pe de o parte, i nternalizarea
valorilor, normelor și prescripțiilor și experimenta rea unor noi
comportamente, pe de altă parte.
Programele de educație parentală care se desfășoar ă în
cadrul unor întâlniri de grup sunt considerate a fi mai puțin
invazive la nivelul mediului familial, deoarece pre scripțiile
instituționale sunt moderate de valorile împărtășit e de membrii
grupului, iar întâlnirile dintre specialiști (educat ori parentali) nu
sunt percepute ca fiind o formă de control venit di n sfera
instituțională; în acest caz, educatorii parentali sunt văzuți de către
părinți mai degrabă ca facilitatori, persoane de sp rijin și modele
sociale. Scopul programelor de educație parentală es te acela de
susținere a parentalității, văzut ca un ansamblu de atitudini și
practici educative, care actualizează competențele părinților (cu
sensul de a le acorda la sistemul de valori promova t în societate).
Educația parentală urmărește nu doar dezvoltarea co mpetențelor
practice, ci și a celor reflexive. Exercițiul practic al parentalității
este definit mai degrabă ca un proces al unei practi cii reflexive și
nu doar un set de îndeletniciri sau sarcini practic e care trebuie

Consilierea părinților-perspective europene

41 învățate și care definesc rigid rolurile de mamă și de tată (Golding,
2000, apud Ștefan Cojocaru, 2011, p.54).
Diversitatea programelor de educație parentală,
diversitatea specializărilor persoanelor implicate în educație
parentală, caracterul eclectic al acestei practici, puțin dezvoltate în
Româ- nia, în condițiile lipsei unui sistem coerent de formare,
certificare și supervizare a educatorilor parentali susține nevoia
elaborării unor standarde profesionale necesare dez voltării unui
nucleu comun de competențe care să sprijine dezvolt area educației
parentale și asigurarea unui mecanism flexibil de ada ptare a
acestor programe la culturile locale și familiale.
Adaptarea conținuturilor și metodelor la caracteri sticile
diferite ale diverselor categorii de părinți reprezi ntă o altă direcție
de dezvoltare pe care trebuie să o luăm în calcul. Programele de
educație parentală trebuie să fie transparente și r esponsive față de
valorile părinților, cultivând participarea pă- rin ților ca strategie de
implicare și învățare; dezvoltarea componentei cu l ucru cu părinții
iliterați (componentă orală și grafică a conținuturi lor și formelor de
organizare practică a cursurilor) poate fi o direcț ie de intervenție
astfel încât să poată fi impactate cele mai defavor izate categorii de
părinți. Astfel, existența și funcționarea unui cadr u formal pentru
conceperea, producerea și distribuirea unor materia le de
specialitate din domeniul educației parentale acces ibile părinților

Consilierea părinților-perspective europene

42 poate constitui o formă de sprijinire a dezvoltării acestui domeniu
în România
Intervențiile de scurtă durată și care sunt oferit e în
segmente sociale izolate nu au efecte sustenabile în timp și nu
permit schimbarea mentalității colective în sensul dorit. Extinderea
adresabilității programelor de educație parentală pe categorii de
părinți cu rețele sociale extinse și consolidate ar permite o
promovare mai bună a programelor care ar putea contr ibui la
schimbarea comportamentelor parentale. Pe de altă p arte, pentru
creșterea eficienței programelor de educație parenta lă este necesară
extinderea acestora pe categorii mari de populație și furnizarea
acestora pentru o perioadă lungă de timp.

I.5. Jocul – resursă metodologică pentru activități le desfășurate
cu elevii și părinții
Jocul este o activitate fizică sau mintală , spontană sau
planificată, dar realizată pentru ea însăși, fără u tilitate imediată,
generatoare de distracție, de plăcere sau de relaxa re. Esența
jocului este însă una intelectuală, depășind limite le unei activității
pur biologice sau fizice.
Jocul, ca metodă didactică, constituie o modalitate de a-i
face pe elevi să participe activ la procesul de înv ățare. Elevul
părăsește rolul de spectator și devine actor în pro pria activitate de

Consilierea părinților-perspective europene

43 învățare, ceea ce corespunde atât modalitații speci fice de învățare
activă, cât și creativității și vieții lui afective .
Jocul poate fi un mod experiențial și plin de viață prin care
pot fi introduse concepete și strategii cognitive de învățare. De
multe ori, însă, participanții își amintesc jocul d ar uita scopul. De
aceea, este important să fie subliniate obiectivele învățării prin
discuții și trimiteri directe spre conținutul supus învățării, întrucât
„determinând un transfer de energie, de motivație fu ncțională
(dedusă din trebuințe interne) dinspre jocul propri u-zis spre
activitatea de învățare sau asociind un interes ime diat și puternic,
specific jocului, unor obiective sau sarcini de înv ățare, există
posibilitatea ca acțiunea distractivă să se transfo rme într-un
important factor de exersare (de antrenamaent, de în sușire a unor
modele comportamentale, de exemplu) fără ca cel ce s e joacă să fi
avut această intenție”.(Cerghit:263).
Pentru a determina învățarea, adică schimbări
comportamentale și achiziții informaționale stabile , utilizabile în
contexte diverse, principala condiție care trebuie r espectată de
coordonatorul jocului ”este aceea de a face ca part icipanții să-și
dea seama că ei se află într-o situație de învățare , că primează
aspectul cognitiv și ca atare este necesar să se des fășoare cu toată
seriozitatea; altfel prea puțin obișnuiți cu o asem enea modalitate de
lucru, ei sunt înclinați să vadă în aceasta un mome nt de

Consilierea părinților-perspective europene

44 divertisment, de amuzament, ceea ce prejudiciază at ingerea
sarcinilor prestabilite (Cerghit:271). Astfel, profe sorului care își
propune să utilizeze jocul ca metodă de instruire i se cere să dea
dovadă de multă măiestrie în dirijarea activității. El joacă rolul de
coordonator: alege jocul, delimitează aria de proble me abordate în
cadrul acestua, fixează obiectivele didactice și edu cative. În timpul
derulării jocului, el supraveghează respectarea regul ilor și
coordonatelor jocului, dă indicații atunci când par ticipanții la joc
nu reușesc să îndeplinească sarcinile stabilite sau se îndepărtează
de scopul urmarit și, în același timp, ajută la rez olvarea
problemelor și stimuleaza găsirea de soluții adecvat e, atrăgând
atenția asupra “punctelor de interes”.
Coordonarea exterioară a jocului de către profesor e ste
necesară deoarece „este extrem de puțin probabil ca un elev,
exclusiv prin propriile eforturi, prin propriile sal e forțe intelectuale
și motrice (deci absolut fără nicio indicație, în m od complet
autonom), să reușeasca să-și propuna investigații, s ă-și stabilească
strategia de lucru și să realizeze descoperiri” (Boco ș:310).
Descriind sau explicând, oferindu-le o îndrumare min imă în
realizarea procesului presupus de desfășurarea jocu lui, conform
obiectivelor cuprinse în proiectul didactic, profes orul realizează,
de fapt, o conducere discretă, făra să intervină în realizarea
sarcinilor de joc popriu-zise.

Consilierea părinților-perspective europene

45 Uttilizând metoda jocului în activitațile cu elevii dar și în
cele de educare a părinților, profesorul poate bene ficia și de
avantajele dinamicii de grup. Interdependențele care se creează,
spiritul de cooperare, participarea efectivă și tot ală la joc
determină angajarea participanților timizi sau mai p uțin încrezători
în forțele proprii. Jocul „instaurează o rețea de interacțiuni sociale ,
un spațiu comunicațional garantat de reguli de funcți onare
democratice, spațiu în care puncte de vedere și opi nii diferite se
pot confrunta într-un mod pluralist, în condiții de acceptare,
toleranța și respect reciproc”.(Stover et. al, 1993 apud Bocoș:319)
În acest spațiu, copii (dar și adulți) diferiți ca personalitate
găsesc soluția formării lor în condițiile pluralităț ii concepțiilor, a
ideilor, a preocupărilor, a ritmurilor de lucru, a formelor de
feeedback și de evaluare.
Jocul reușește să mobilizează energiile naturale ale
participanților, contribuie la creșterea încrederii în sine dar și în
ceilalți. Jucătorii sunt ajutați să-și etaleze și s ă conștientizeze
propriile lor valori, dar sunt provocați și să desc opere calităților
partenerilor sau adversarilor, pentru a putea reali za sarcinile
primite. Învățarea devine mai interesantă, mai atra ctivă, mai
plăcută și susceptibilă să determine creșterea moti vației pentru
învățare. De asemenea, utilizarea metodei jocului p oate devine un

Consilierea părinților-perspective europene

46 excepțional prilej de modelare a gândirii și imaginaț iei, de
dezvoltare a creativității, ca și a perseverenței.
Utilizarea jocului ca metodă de educare a elevilor și părinților
are atât avantaje, cât și dezavantaje. Cunoașterea acestora de către
cei care își propun să utilizeze această metodă în activitatea
proprie poate conduce la o proiectarea adecvată a a ctivităților
educative.
Principalele avantaje ale utilizării jocului sunt:
/head2right Crearea unor experiențe emoționale și relaționale pu ternice și
imediate, care sunt imposibil de creat în procesul de predare
folosind metode cognitive;
/head2right Permite participanților să se relaxeze, să se eliber eze de modul
convențional de funcționare și să se lase cuprinși total de
activități;
/head2right Permite creierului să folosească atât emisfera drea ptă cât și cea
stângă și, drept urmare, să crească calitatea învăță rii;
/head2right Experiențele comune ale participanților creează o at mosferă
coerentă de grup mult mai rapid, astfel încât calita tea învățării
într-un grup social matur atinge un nivel superior;
/head2right Angajamentul participanților în procesul de învățar e este
mult mai intens, crescând și mai mult calitatea pro cesului de
învățare (desigur, un astfel de efect este prezent n umai dacă se
reușește implicarea pe deplin a participanților la activități).

Consilierea părinților-perspective europene

47 Principale dezavantaje ale utilizării metodei jocul ui în activitățile
educative realizate cu elevii si părinții sunt:
/head2right Solicitarea la maxim a capacității profesorilor, nu numai
pentru a putea fi capabili să gestioneze bine din pu nct de vedere
psihologic dinamica de grup, dar și pentru a face faț ă solicitărilor
de pregătire, organizare și gestionare a activităților ;
/head2right Deoarece acestă metodă are un potențial efect terap eutic
(emoțional), anumiți profesori (în special cei cu o bază de formare
în psihologie sau psihoterapie) pot avea o tendință de a efectua
terapie, pentru a analiza problemele personale ale persoanelor și să
uite că scopul este de a învăța, mai degrabă decât d e a vindeca.
Dacă învățarea este scopul, atunci profesorul trebu ie să aibă mereu
clar în minte cu ce scop (pe lângă oferirea experienț ei în sine)
dorește să folosească metoda respectivă și apoi să determine
reflecția asupra experiențelor trăite în cadrul jocu lui;
/head2right Pentru ca aceste activități să poată fi valorificat e din punct
de vedere educațional, participantul trebuie să fie implicat total în
ele. Neparticiparea la joc poate fi uneori acceptat ă, dar, în cazul
în care participantul chiar nu dorește să se implic e, el este exclus
din activitățile de grup și, prin urmare, de la pro cesul de învățare.
Pentru ca a valorifica calitățile jocul ca metodă d e instruire și
educare a elevilor și părinților, profesorul trebui e să respecte
căteva condiții de utilizare. Principala condiție a utilizării jocului

Consilierea părinților-perspective europene

48 în activitățile educaționale este aceea de a facili ta conștientizarea
de către participanți a faptului că se află într-o situație de învățare.
E necesar ca profesorul să dea dovadă de multă maie strie pentru a
îmbina desfășurarea relaxantă și creativă a jocurilo r cu urmărirea
unor obiective cognitive riguroase. O altă condiție d e utilizare a
jocului în scopuri educative este aceea a asumării de către cadrul
didactic a rolului de coordonator. Este important, astfel, ca
profesorul să alegă jocurile adecvate scopului urmăr it, dar și
vârstei participanților, să dea posibilitatea fiecă rui participant să
beneficieze de experiențele propuse de desfășurarea jocului, să
faciliteze extragerea și generalizarea concluziilor. Pe parcursul
desfășurării jocului profesorul se va asigura că re gulile jocului
sunt respectate, că activitățile jocului nu se înde părtează de tema
propusă iar, dacă este nevoie, va interveni cu îndr umări sau cu
atragerea atenției asupra anumitor „puncte de intere s”care trebuie
urmărite sau atinse.
Utilizarea jocului ca metodă de instruire și educa re a elevilor
și părinților presupune și parcurgerea unor etape l ogice. Mai întâi,
profesorul, asumându-și calitatea de coordonator al jocului, alege
tema sau subiectul jocului, în strânsă relație cu o biectivele
urmărite. Înainte de începerea jocului, participanț ii sunt informați
cu privire la regulile și scenariul jocului și li se dau instrucțiuni
referitoare la sarcinile ce le revin, se stabilesc, dacă este cazul,

Consilierea părinților-perspective europene

49 echipele, se dau indicații referitoare la resursele materiale și de
timp de care au nevoie. În timpul desfășurării jocu lui este
important ca acțiunea să nu se îndepărteze de obiec tivele stabilite
iar profesorul prin intervențiile sale trebuie să gh ideze participanții
în această direcție. Cu siguranță că „jocul aparține jucătorilor” dar,
atunci când rezolvarea problemelor puse în discuție se dovedește a
fi prea grea pentru participanți sau atenția acestor a se îndreaptă
spre alte provocări decât cele care sunt presupuse de obiectivele și
strategia jocului, profesorul poate interveni pentru a facilita
ajungerea la rezultatele dorite. La finalul jocului rezultatele pot fi
consemnate pe fișe, coli de flip-chart sau pe alte suporturi care
sprijină analizarea experiențelor trăite în timpul j ocului și
extragerea de concluzii care apoi pot fi generalizate .
Activitățile practice din capitolele următoare cons tituie o
ilustrare a aspectelor teoretice prezentate.
Dincolo de aspectul distractiv, jocul poate aduce î n discuție
probleme serioase cu care ne confruntăm sau se conf runtă
familiile: conflictele elevi-elevi, copil-părinți, părinți-școală,
dificultățile de comunicare în famile, abilitățile reduse de rezolvare
a problemelor, rigiditatea în gândire, autoritarismu l ș.a. Proiectând
și conducând activitățile astfel încât să fie atins e obiectivele de
învățare pe care și le propune, profesorul va reuși ca într-o manieră

Consilierea părinților-perspective europene

50 experiențială și relaxată să dezvolte abilități și să formeze
cunoștințe la elevii și părinții implicați în acest e jocuri.

Bibliografie:
• Agabrian, M., Milea, V., Parteneriate școală-familie-
comunitate, Editura Institutul European, Iași, 2005;
• Bocoș, Mușata Dacia, Instruirea interactivă. Repere
axiologice și metodologice , Editura
Polirom, 2013
• Bunescu Gh., Alecu Gh., Badea D., Educația părinților ,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997;
• Cerghit , I., Metode de învățământ , Editura Polirom, 2006
• Cojocaru, Șt., Cojocaru, D., Educația parentală în România ,
Editura Alpha MDN, București, 2011;
• Cucoș, C-tin, Informatizare în educație. Aspecte ale
virtualizării formării , Editura Polirom, Iași, 2006
• Dave, R.H., Fundamentele educației permanente , Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1991
• Dragomir, M., Manual de management educațional pentru
directorii unităților de învățământ, Editura Hiperborea, Turda,
2000

Consilierea părinților-perspective europene

51 • Kelemen, G., Pedagogia învățământului primar și preșcolar ,
Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad, 2011;
• Macbeth, Al., (coordonator) și colaboratorii, L'enfant entre
l'école et sa famille . Rapport sur les relations entre l'école et la
famille dans les pays des Communautés Européennes. Bruxelles,
Comisia comunităților, nr. europene, Colecția Studi i, Seria
Educație. 13, 1984;
• Mitrofan, I., Ciupercă, C., Incursiune în psihosociologia și
psihosexologia familiei, Editura Press Mihaela SRL, București,
1998;
• Osterrieth, P., Copilul și familia, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1973;
• Smith F., Driessen, G., Sluiter, R. & Sleegers, P., Types of
parents and school strategies aimed at the creation of effective
partnerships , International Journal about Parents in Education,
2007
• Voinea, M, Familia și evoluția sa istorică, Editura
Științifică și enciclopedică, București, 1978

Consilierea părinților-perspective europene

52

PROFESORI ȘI PĂRINȚI.
CONSTRUIND ÎMPREUNĂ
-activități desfășurate cu părinții-

Consilierea părinților-perspective europene

53 CUNOAȘTERE INTERPERSONALĂ

Tema: Floarea (după Călineci, M, 2013)
Participanți: 5- 25 părinți
Timp: 30 minute
Materiale necesare: decupaje din hărtie colorată re prezentând
elementele unei flori (frunze, tulpină, floare) pen tru fiecare
participant
Obiective:
O1: Explorarea caracteristicilor proprii
O2: Participarea activă în comunicarea cu ceilalți
Desfășurare:
Fiecare participant primește materiale decupate din hărtie colorată
reprezentând elementele unei flori (frunze, tulpină , floare). Pe
elementele primite fiecare participant va scrie sau desena: ultima
reușită, o dată calendaristică importantă, o calita te a copilului,
activitatea preferată. Se prezintă fiecare floare gr upului. Se
afișează rezultatele pe o coală flipchart.
Evaluare/ feed-back: Cât de dificil a fost să selec tați caracteristici
relevante despre dvs. sau familie? Cum v-ați simțit în momentul în
care ați prezentat celorlalți informații despre fam ilia dvs.? Ce ați
învățat din acest exercițiu, cum puteți folosi ce aț i învățat aici mai
departe?

Consilierea părinților-perspective europene

54 Tema: Povestea vieții tale în 2 minute
Participanți:: 10-20 părinți
Timp: 40 minute
Materiale necesare: nu sunt necesare
Obiective:
O1: Formarea și dezvoltarea competențelor de comuni care și
interrelaționare;
O2: Cunoașterea unor valori și trăsături de persona litate ale altor
participanți.
Desfășurare/ Indicații:
a. Așezați-vă în perechi;
b. Hotărâți cine va începe;
c. Aveți 2 minute să-i spuneți partenerului de exerciți u
povestea vieții voastre;
d. După 2 minute schimbați rolul.
o Cel ce vorbește: Nu are voie să vorbească despre pr ofesie!
o Cel ce ascultă: Nu are voie să noteze! Concentreză- te pe
ascultat! Încearcă să-ți amintești cât mai multe lu cruri !
Evaluare/ feed-back: Se discută despre dificultatea jocului, ce
anume s-a reținut ușor sau greu, identificarea cu pr ofesia, ce ne
diferențiază în asimilarea unor informații identice , în scopul
conștientizării participanților asupra procesului d e discriminare a
informației.

Consilierea părinților-perspective europene

55 Tema: Bingo
Participanți: 10-20 părinți
Timp: 40 minute
Materiale necesare: fișa „BINGO”, pixuri
Obiective:
O1: Formarea și dezvoltarea competențelor de comuni care și
interrelaționare;
O2: Cunoașterea unor valori și trăsături de persona litate ale
fiecărui participant.
Etape:
a. Vei primi o foaie de hârtie cu un tabel de 20 de ca sete, în
care se regăsesc 20 de afirmații diferite – exemplu: sunt
vegetarian, îmi place să dansez samba etc;
b. Vei încerca să găsești pe cineva în cameră care ar p utea să
răspundă DA la întrebările emise – exemplu: "Ești
vegetarian?", "Îți place să dansezi samba?" și apoi , scrie-i
numele în casetă;
c. Poți scrie fiecare nume doar o dată;
d. Dacă ai făcut o line întreagă (verticală, diagonală,
orizontală) strigă BINGO!
Evaluare/feed-back: se discută despre scopul joculu i și anume, de
a conștientiza pe de o parte unicitatea individului , pe de altă parte,
importanța grupului social din care facem parte.

Consilierea părinților-perspective europene

56 Tema: Să facem cunoștință
Participanți: 20 părinți
Timp: 45 minute
Materiale necesare: nu necesită
Obiectiv:
O1:Formarea și dezvoltarea competențelor de comunic are și
interrelaționare;
Etape:
a. Participanții se așează în cerc;
b. Fiecare participant va spune următoarele lucruri de spre
sine:
/checkbld Numele
/checkbld Pasiunea
/checkbld Unde i-ar plăcea să fie în acest moment
c. Următorul participant va spune despre sine cele tre i
trăsături, iar apoi pe cele ale predecesorului;
d. Următorii participanți vor urmări aceeași schemă: s ă spună
trăsăturile personale și apoi pe cele ale predeceso rilor,
ultimul ajungând să spună trăsăturile tuturor.
Evaluare/ Feed-back: se discută despre dificultatea jocului, ce
anume a reținut fiecare participant, în scopul conș tientizării
participanților asupra procesului de discriminare a informației.

Consilierea părinților-perspective europene

57 Tema: Cine este?
Participanți: 20-25 părinți
Timp: 45 minute
Materiale necesare: hârtie, pixuri
Obiectiv:
O1:Formarea și dezvoltarea competențelor de interre laționare
Etape:
a. Exercițiul constă în completarea de către fiecare cu rsant a
unei fișe cu preferințe pentru diferite profesii, a ctivități,
domenii, persoane etc.
b. Formatorul citește (în mod aleatoriu) fișele, iar c ei prezenți
trebuie să recunoască cui aparțin.
Evaluare/Feed-back: se discută despre dificultatea jocului, ce
anume a reținut fiecare participant, în scopul conș tientizării
participanților asupra gradului de intercunoaștere.

Tema: Ce nu se știe despre mine?
Participanți: 20-25 părinți
Timp: 15 minute
Materiale necesare: hârtie igienică, pixuri
Obiectiv: Formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare și
interrelaționare

Consilierea părinților-perspective europene

58 Etape:
a. Se trece de la un cursant la altul un sul de hârtie igienică și
fiecare participant își oprește câte pătrățele vrea .
b. Apoi se notează pe fiecare pătrățel câte un lucru/ fapt/
trăsătură pe care colegii nu o cunosc despre el. Exem plu:
„sunt pe jumătate scoțianˮ
c. Se prezintă în fața grupului fiecare participant, e nunțând
trăsăturile scrise.
Evaluare/Feed-back: se discută despre dificultatea jocului, ce
anume a fost dificil pentru fiecare participant să prezinte, în scopul
conștientizării participanților asupra gradului de d eschidere față de
o persoană necunoscută.

Tema: Eu sunt singurul care….
Participanți: 24 părinți
Timp: 12 minute
Materiale necesare: nu necesită
Obiective:
O1: Formarea și dezvoltarea competențelor de comuni care și
autocunoașterere
Etape:
a. Participanții stau într-un cerc și spun lucruri pe care au
crezut că le-au făcut doar ei.

Consilierea părinților-perspective europene

59 b. Dacă cineva din grup a făcut același lucru , trebuie să ridice
mâna.
c. Dacă în acel grup experiența era unică, trebuia să ia
cuvântul alt cursant.
Sugestie: Acest exercițiu poate fi gândit în diferite moduri:
cursanții se pot gândi la trăsături de personalitat e, la familie, la
călătoriile pe care le-au făcut, la pasiuni, etc.

Tema: Rucsacul
Participanți: 24 participanți
Timp: 30 minute
Materiale necesare: fișe de lucru cu un rucsac dese nat, creioane
colorate, carioci, pixuri
Obiective:
O1: Conștientizarea sistemului individual de valori ;
O2: Formarea unei identități prin apartenența la un grup social.
Etape:
a. Cursanții primesc o foaie de hârtie pe care este de senat un
rucsac.
b. Fiecare cursant trebuie să „pună” în rucsac lucruri le care
consideră că îl fac o persoană unică.

Consilierea părinților-perspective europene

60 c. După îndeplinirea sarcinii cursanții formează grupur i de
câte cinci; la nivelul fiecărui grup se discută ase mănările și
deosebirile dintre culturi.
Sugestie: Facilitatorul va nota pe whiteboard asemăn ările și
deosebirile dintre culturi, în vederea asocierii la un grup social
bazat pe un sistem de valori comun.

ARTA DE A FI PĂRINTE!

Tema: Portretul (după HOLT, 2010)
Participanți: 5- 25 părinți
Timp: 30 minute
Materiale necesare: 2 coli flipchart, creioane colo rate
Obiective:
O1: Conturarea portretului caracterial al părintelu i/ copilului
O2: Conștientizarea diversității caracteriale
Desfășurare:
Facilitatorul organizează participanții în două grupu ri și solicită
fiecăruia realizarea portretului „părintelui bun”, respectiv al
„copilului bun” utilizând desenul, eseul sau altă f ormă de
exprimare care să cuprindă cât mai multe caracterist ici

Consilierea părinților-perspective europene

61 corespunzătoare portretelor solicitate. Sunt prezen tate produsele în
plen.
Se inițiază o discuție pe baza următoarelor întrebă ri:
– Care au fost așteptările dvs. ca părinți și cum s-a u împlinit
acestea în experiențele de până aum?
– Ce anume vă amintiți că vi s-a spus despre rolul de a fi
părinte? Cine v-a vorbit despre acest rol?
– Cât de apropiat este propriul stil ca părinte de ce l al
părinților dvs.?
Evaluare/ feed-back: Ce dificultăți au întâmpinat? A existat
consens? Ce a determinat prezența unor opinii contr adictorii?
Putem vorbi de un portret ideal al părintelui/ copi lului? Există
„rețete” de succes?

Tema: Paharul (după HOLT, 2010)
Participanți: 5- 25 părinți
Timp: 20 minute
Materiale necesare: 1 pahar cu un lichid colorat, 1 pahar gol
Obiectiv:
Conștientizarea nevoii părinților de a se preocupa de propria stare
de bine.

Consilierea părinților-perspective europene

62 Desfășurare:
Facilitatorul solicită un părinte ca voluntar. Aces ta va ține în mână
cele două pahare pe măsură ce facilitatorul realize ază
demonstrația.
„Să presupunem că începem ziua odihniți și cu senti mente plăcute
despre noi și familia noastră, paharul plin sugerând această stare.
Coborâm din pat, dar copilul nostru nu vrea să mear gă la școală.
Ne străduim să îl convingem. (Turnăm puțină apă din paharul plin
în cel gol.) Acum copilul s-a hotărât că nu dorește să mânânce la
micul dejun deoarece nu îi este foame. Ne străduim să îl
convingem să mânânce măcar o banană.ˮ (Mai turnăm puțină apă
în paharul 2).
Demonstrația continuă astfel cu alte exemple sugerat e de
participanți. Pe măsură ce lucrurile merg prost și a cest lucru ne
afectează, paharul se golește.
„Dacă ziua ar continua la fel nu am mai avea energie pentru a
începe o nouă ziˮ. Dar, sora ne contactează telefon ic, ne anunță că
este liberă și se oferă să stea două ore cu copiii. (Turnăm puțină
apă înapoi în paharul 1). Copilul ne spune că a fos t atent la școală
și a făcut un desen frumos (Turnăm puțină apă în pa harul 1).
Continuăm exercițiul cu spijinul părinților. Concluz ionăm
accentuând faptul că dacă paharul este gol nu vom av ea nimic de
dăruit copiilor noștri, nouă înșine, prietenilor, p artenerilor. Numai

Consilierea părinților-perspective europene

63 când avem grijă de noi înșine putem avea să acordăm spijin și
celorlalți.
Fiecare părinte primește un cartonaș pe care va scr ie o activitate
concretă de realizat în cursul săptămânii următoare care îl poate
ajuta să umple paharul.
Eu, ____,voi _____________ ca activitate plăcută pe ntru mine.
Exemplu: Eu, Maria, voi merge la plimbare/ citi o ca rte ca
activitate plăcută pentru mine .
Evaluare/ feed-back: Ce ați învățat din acest exerci țiu, cum puteți
folosi ce ați învățat aici mai departe?

Tema: Să-l transformăm pe NU în DA (după HOLT, 2010)
Mărimea grupului: 5- 15 părinți
Timp: 30 minute
Materiale necesare: nu necesită
Obiective:
O1: Conștientizarea propriului stil de comunicare
O2: Utilizarea mesajelor pozitive în comunicarea pă rinte- copil
Desfășurare:
Facilitatorul subliniază faptul că limbajul negativ , critica și „Nuˮ-
urile prea numeroase afectează respectul de sine al copilului și
disponibilitatea de a ane asculta.

Consilierea părinților-perspective europene

64 Facilitatorul solicită părinților să stea tăcuți câ teva minute și să
încerce să numere de câte ori și în câte moduri au spus „Nuˮ
copilului lor astăzi.
Li se prezintă părinților două mesaje diferite și l i se cere să
precizeze care dintre ele generează sentimente pozi tive: 1. De ce
nu mă asculți niciodată? De câte ori trebuie să-ți spun să nu te
joci cu mingea în casă?; 2. Jocul cu mingea este o activitate
pentru aer liber. Vrei să ieși afară să te joci cu mingea înainte de
masă sau vrei să lăsăm jocul pentru mai târziu?
Părinții sunt solicitați să dea exemple de mesaje ne gative, apoi să
transforme aceste mesaje în unele pozitive. (Exemplu : Nu face
asta!, Termină! Nu poți s-o faci? )
Evaluare/ feed-back: În ce măsură v-ați regăsit în exercițiile
referitoare la mesaje negative? Ce ați învățat din a cest exercițiu,
cum puteți folosi ce ați învățat aici mai departe?

Tema: Să-l transformăm pe TU în EU (după HOLT, 2010)
Mărimea grupului: 5-15 părinți
Timp: 30 minute
Materiale necesare: coală flipchart, carioci
Obiective:
O1: Conștientizarea propriului stil de comunicare
O2: Utilizarea mesajelor EU în comunicarea părinte- copil

Consilierea părinților-perspective europene

65 Desfășurare:
Facilitatorul precizează faptul că mesajele de tip EU vorbesc de
propria experiență, fără a ataca sau critica pe alți i, doar pentru că
aceștia nu răspund la propriile noastre nevoi. Mesa jele de tip EU
facilitează comunicarea emoțiilor, permit îmbunătăț irea relației și
modificarea comportamentelor care nu sunt adecvate într-o relație.
Facilitatorul prezintă schema mesajelor de tip EU: Ceea ce simțim;
Când ne simțim așa; De ce ne simțim ]n acest fel. (Exemplificare,
pe o foaie de flipchart: Sunt îngrijorată; Când nu mă suni să-mi
spui că vei întârzia; Pentru că mi-e teamă să nu ți se întâmple
ceva ).
Li se cere părinților, individual, să transforme me saje de tip TU în
mesaje de tip EU (Exemple: Ești foarte nepoliticos, mereu mă
întrerupi când vorbesc la telefon. Niciodată nu eșt i gata la timp.
Tu chiar nu mă asculți. ) Se analizează soluțiile identificate de către
părinți.

Evaluare/ feed-back: În ce măsură v-ați regăsit în exercițiile
referitoare la mesajele TU/ EU? Ce ați învățat din acest exercițiu,
cum puteți folosi ce ați învățat aici mai departe?

Consilierea părinților-perspective europene

66 CUM SĂ COMUNICĂM EFICIENT CU COPIII?

Tema: Papioane (după Călineci, M., 2013)
Participanți: 5- 25
Timp: 50 minute
Materiale necesare: papioane din hărtie colorată co nținând mesaje
diferite ( Ești extraordinar, Îmi place de tine, Lucrezi foart e
frumos, Am încredere în tine, Nu te apreciez, Întot deauna greșești,
Mă enervezi, Ești nesuferit, Spui numai minciuni, Șt iu că poți! )
Obiective:
O1: Identificarea barierelor în comunicare, a discr iminărilor, a
temerilor
O2: Identificarea mesajelor care facilitează comuni carea eficientă
Desfășurare:
Anunțați participanții că fiecare va primi un papio n conținând
mesaje pozitive sau negative utilizate de obicei în comunicare.
Acesta va fi lipit de către facilitator de gulerul f iecărui participant
astfel încât acesta să nu cunoască mesajul conținut de propriul
papion.
Li se cere participanților să se deplaseze prin sal ă și să se adreseze
celorlalți în acord cu mesajul asociat.

Consilierea părinților-perspective europene

67 Organizați pe grupe, participanții vor identifica „c riminalii”
comunicării, respectiv „îngerii” comunicării prin ra portare la
mesajele propuse sau altele pe care le identifică s inguri.
Facilitatorul invită participanții la dezvoltarea u nui set de 10
mesaje pe care să le utilizeze în comunicarea cu co pilul.
Evaluare/ feed-back: Cum v-ați simțit când ceilalți participanți
v-au adresat mesaje pozitive/ negative? Cum ne afect ează mesajele
negative? Care dintre cele două categorii de mesaje este mai des
utilizată în familia dvs? Ce ați învățat din acest exercițiu, cum
puteți folosi ce ați învățat aici mai departe?

Tema: Jigsaw (www.jigsaw.org)
Participanți: 24 părinți
Timp: 60 minute
Materiale necesare: hârtie flipchart, colin A4, pix uri
Obiective:
O1:Formarea și dezvoltarea competențelor de comunic are și
interrelaționare;
O2:Formarea și dezvoltarea gândirii critice
Etape:
a. Se formează grupuri de 4-6 persoane;
b. Grupul format trebuie să fie cât mai diversificat: gen,
vârstă, nivel de cunoștințe;

Consilierea părinților-perspective europene

68 c. Se numește un lider de grup;
d. Fiecare membru din echipă este expert într-un domeni u de
cunoaștere (A,B,C,D);
e. Etapa următoare constă în formarea grupurilor de expe rți
în fiecare domeniu (AAAA/BBBB/CCCC/DDDD);
f. Experții se întorc în grupurile de bază și raportează
informațiile nou obținute
g. Liderul grupului prezintă tuturor concluziile grupul ui de
bază (ABCD);
h. Exemplificare – pe baza informațiilor teoretice de m ai sus
s-a desfășurat o activitate practică împărțită în următoarele
4 sub-activități:
a) comportamente necesare unei bune comunicări
b) comportamente ce pot fi disturbatoare pentru
comunicare
c) bariere ale comunicării
d) ce poți face pentru îmbunătățirea comunicării.
i. Sarcinile experților din fiecare grup sunt următoarel e:
/head2right raportarea caracteristicilor fiecărei sub-activităț i
/head2right identificarea unui fapt din viața reală în care
comunicarea a fost defectuoasă
/head2right două jocuri de rol în care să se exemplifice o situa ție în
care comunicarea este corectă și una în care

Consilierea părinților-perspective europene

69 comunicarea este perturbată de diferite bariere/ di feriți
factori perturbatori.

Tema: Invitație la dialog 1 (după Baciu, A., 2006)
Participanți: 15-20 părinți
Timp: 40 minute
Materiale necesare: casetofon (dacă sala este la et aj)
Obiectiv:
Conștientizarea importanței diferitelor modalități de comunicare și
valorificarea cât mai mult a comunicării nonverbale în relațiile cu
copiii lor.
Desfășurare:
1. Exercițiu introductiv: Comunicarea nonverbală
/head2right Exercițiul este proiectat pentru o sală cu balcon sa u pentru o
sală aflată la parter și care are ferestrele orient ate spre o curte
sau alt spațiu propriu, nu spre un spațiu public. Î n cazul în care
nu aveți la dispoziție o astfel de sală, improvizaț i „izolarea”
fonică cu ajutorul unui casetofon/calculator orient at cu boxele
spre observatori.

/head2right Desfășurarea exercițiului: doi participanți vor fi a mplasați într-
un spațiu izolat fonic de sală, accesul vizual al c elorlalți
nefiind însă îngrădit. Unul dintre cei doi va avea s arcina de a

Consilierea părinților-perspective europene

70 povesti celuilalt o întâmplare oarecare, obișnuită, din viața sa
sau a altor persoane. Indicația dvs. va fi ca poves titorul să-și
însoțească relatarea cu mimică și gesturi cât mai su gestive. De
asemenea, și cel care ascultă trebuie să se manifes te, atât
verbal cât mai ales nonverbal. „Observatorii”, adic ă ceilalți
participanți, au sarcina de a-i privi cu atenție pe cei doi, pentru
a putea identifica cât mai multe amănunte legate de subiectul
povestirii.

/head2right Explicați participanților care vor face parte din cu plurile
„povestitoare” că este important ca dialogul să fie însoțit de o
comunicare nonverbală cât mai amplă: gesturi, mimică etc.
Subiectul povestirii va fi o întâmplare reală, obiș nuită; nu
trebuie să se urmărească senzaționalul.

/head2right Durata unei povestiri va fi de maxim 5 minute. După
încheierea povestirii, cei doi protagoniști nu au vo ie să
reacționeze la discuțiile ce se vor purta în sală.

Evaluare/feed-back: După încheierea aplicației veți pune întrebări
de genul:
– Credeți că evenimentul povestit s-a petrecut recent sau în
trecut?

Consilierea părinților-perspective europene

71 – În povestire se relatează un eveniment trăit person al sau
care a fost trăit de altcineva?
– Credeți că evenimentul l-a afectat pe povestitor?
– Dar pe ascultător?
– A fost relatat un eveniment trist sau vesel?
– Ați simțit ascultătorul ca fiind implicat? Dacă da, care sunt
gesturile care au sugerat această implicare?
– Puteți realiza o descriere generală a evenimentului relatat?
– A fost vreun gest care v-a indus în eroare (în sensu l
nepotrivirii în tabloul general)?

/head2right Conștientizați participanții de ponderea foarte imp ortantă pe
care limbajul nonverbal o are în comunicare. Încerc ați să
surprindeți în discuție mai multe aspecte ale acest ui tip de
comunicare și sugerați participanților să încerce i dentificarea
gradului de atenție acordat acestora până în momentu l
exercițiului. Întrebați-i dacă ei consideră exercițiu l util și dacă
poate ajuta la îmbunătățirea comunicării cu alte pe rsoane.
Notă: Încercați să atrageți în discuții cât mai mulți pa rticipanți.
Nu vă exprimați propria opinie în legătură cu răspuns urile
participanților. Descurajați critica. Fiecare are d reptul să-și
spună propria opinie fără a fi judecat.
Tema: Cursa cu obstacole (după Baciu, A., 2006)

Consilierea părinților-perspective europene

72 Participanți: 5-15 părinți
Timp: 15 minute
Materiale necesare: coli, diverse obiecte
Obiectiv:
O1: Identificarea barierelor în comunicare și evita rea lor
Desfășurare:
Pe baza unui scurt brainstorming veți identifica împ reună cu
părinții posibile bariere de comunicare între ei și copiii lor.
Acestea (maxim 8) vor fi scrise pe foi de hârtie car e vor fi lipite pe
diverse obiecte din clasă (scaune, articole de îmbr ăcăminte, bănci,
creioane etc.). Aceste obiecte vor fi amplasate de- a lungul traseului
și vor constitui obstacolele cursei.
Desfășurarea aplicației: un părinte legat la ochi ș i ghidat de un alt
părinte va trebui să parcurgă întreaga cursă fără să atingă nici un
obstacol. Părintele „orb” va porni de la punctul de start, iar ghidul
îi va da indicațiile necesare de la punctul de sosi re. De asemenea,
el îl poate încuraja și susține. Ceilalți pot alege între de a-l bruia pe
ghid, cu scopul de a-l împiedica pe cel „orb” să aju ngă la finalul
cursei și a-l ajuta pe ghid în sarcina lui. Dacă cel „orb” greșește de
două ori, el va fi eliminat și va încerca un alt cu plu. Nici unul
dintre ceilalți participanți nu are voie să pătrund ă în spațiul cursei.
Recomandări pentru realizarea aplicației:
/head2right Scopul aplicației este ca părinții să conștientizez e multitudinea

Consilierea părinților-perspective europene

73 informațiilor/ influențelor ce se exercită asupra co piilor.
Părinții vor învăța să-și adapteze strategia de comu nicare la
cerințele/ personalitatea copilului.
/head2right Veți explica părinților că aplicația nu urmărește ne apărat
terminarea cursei. Important este ca participanții să se implice
cât mai mult în joc pentru a îngreuna sarcina ghidulu i.
/head2right Părintele „orb” trebuie să fie singurul prezent în s pațiul cursei.
Este o regulă foarte importantă care trebuie respect ată tot
timpul jocului. Nici măcar ghidul nu are voie să se apropie de
cel pe care îl îndrumă.
Evaluare/feed-back:
După încheierea aplicației, veți solicita părințilo r care au jucat
rolul de „orb” să descrie cum s-au simțit în timpul exercițiului.
Împreună cu ceilalți participanți veți rextrapola si tuația acestuia cu
situația reală în care se află un copil „asaltat” c u sugestii,
propuneri, rugăminți, sfaturi, ordine, îndemnuri de către părinți,
prieteni, profesori, rude etc.
– În situația reală care credeți că „ghidul” este copi lului dvs.?
– Este el ghidul potrivit?
– Credeți că acest exercițiu vă va ajuta să vedeți com unicarea cu
copiii dvs. dintr-un alt punct de vedere?
– Care credeți că sunt barierele reale în comunicarea cu copilul?
– Ați apela la un specialist în cazul în care v-ați s imți depășit de

Consilierea părinților-perspective europene

74 situație?
Notă: Încercați să atrageți în discuții cât mai mulți par ticipanți. Nu
vă exprimați propria opinie în legătură cu răspunsur ile
participanților. Descurajați critica. Fiecare are d reptul să-și spună
propria opinie fără a fi judecat.

Tema: Invitație la dialog 2 (după Baciu, A., 2006)
Participanți: 15-20 părinți
Timp: 30 minute
Materiale necesare: coli, instrumente de scris
Obiective:
O1: Identificarea multitudinii de cauze care pot ge nera conflicte în
familie, acceptând existența unor cauze superficiale care pot fi
eliminate fără a dezvolta stări conflictuale intens e.
Desfășurare:
Exercițiul Dualitate
/head2right În prima parte a acestui exercițiu veți realiza un
brainstorming cu toți participanții, care va avea ca scop
identificarea principalelor cauze care generează con flictele ce apar
în mediul familial. Odată identificate aceste cauze , vor fi scrise pe
o foaie de flipchart/tablă. În grupuri de câte patru , participanții vor
avea sarcina ca, pe baza a una sau mai multor cauze din cele
identificate (la alegere), să construiască două scen arii: unul care să

Consilierea părinților-perspective europene

75 surprindă o situație concretă în care cauza aleasă este eliminată și
să evidențieze modalitățile prin care au făcut aces t lucru, altul în
care cauza aleasă nu este eliminată și să expună eve ntualele
consecințe. Cele două scenarii vor fi prezentate de un membru al
grupului.
Recomandări pentru realizarea exercițiului:
/head2right Părinții vor fi atenționați asupra pericolului pe c are îl
reprezintă cauzele aparent eliminate, care în timp produc
acumulări de tensiune cu reacții explozive ulterioar e.
/head2right Veți explica părinților că aplicația nu urmărește do ar
surprinderea și descrierea cauzelor generale de conf lict, ci
prezentarea unei situații concrete, punctuale, de v iață. De exemplu,
o seară în familie în care sunt la masă părinții, b unicul și cei doi
copii și se iscă un conflict dintr-un motiv aparent banal.
Evaluare/feed-back:
După încheierea exercițiului veți pune întrebări de genul:
– Cum v-ați simțit pe parcursul exercițiului?
– Cum vi s-a părut exercițiul?
– În ce măsură situațiile prezentate se pot regăsi și la voi în
familie?
– Puteți identifica alte modalități de eliminare a ca uzelor
alese?
– În familia dvs. cooperați cu copiii în rezolvarea

Consilierea părinților-perspective europene

76 conflictelor?
Notă: Încercați să atrageți în discuții cât mai mulți par ticipanți. Nu
vă exprimați propria opinie în legătură cu răspunsur ile
participanților. Descurajați critica. Fiecare are d reptul să-și spună
propria opinie fără a fi judecat.

Tema: „Eu” (după Baciu, A., 2006)
Participanți: 15-20 părinți grupați câte 3-4
Timp: 15 minute
Materiale necesare: coli, instrumente de scris
Obiectiv:
Utilizarea mesajelor de tip EU în comunicarea inter personală
Desfășurare:
Distribuiți anexa cu mesajele tip „Eu” și câte un exe mplu de
formulare. Explicați-le părinților că sarcina lor es te să formuleze
mesaje după exemplul dat, pentru diverse situații de conflict cu
copiii. Au la dispoziție 10 minute. Reprezentantul grupei va
expune celorlalți exemplele lor.

Recomandări pentru realizarea aplicației:
Scopul acestei aplicații este de a dovedi că pot fi găsite variante de
mesaje care să detensioneze situațiile de criză. Pă rinții vor putea
învăța să personalizeze discuția, să se implice afe ctiv când

Consilierea părinților-perspective europene

77 comunică cu copilul. Veți explica părinților că form ulările trebuie
să fie adaptate relației concrete dintre ei și copi ii lor.
Părinților li se va sugera, înainte de începerea apl icației, să evite
cuvinte ca: „niciodată” și „întotdeauna”.
Evaluare/feed-back
După încheierea aplicației veți pune întrebări de g enul:
– Cum v-ați simțit pe parcursul aplicației?
– Cum vi s-a părut aplicația?
– Cum vi s-au părut formulările celorlalți?
– Credeți că acest exercițiu vă va ajuta să vedeți com unicarea
cu copiii dvs. dintr-un alt punct de vedere?

Este foarte important ca părinții să conștientizeze că scopul
exercițiului este ca ei să înțeleagă că, în cele mai multe situații, un
mesaj generator de tensiune poate fi evitat printr- o reformulare.
Astfel, printr-un efort redus, pot fi evitate situa ții conflictuale.
Notă: Încercați să atrageți în discuții cât mai mulți par ticipanți. Nu
vă exprimați propria opinie în legătură cu răspunsur ile
participanților. Descurajați critica. Fiecare are d reptul să-și spună
propria opinie fără a fi judecat.

Consilierea părinților-perspective europene

78 MESAJE DE TIP „EU”

1. De exprimare
Constau în exprimarea deschisă a unor păreri, idei, gânduri,
sentimente: „Eu vreau să ……….”; „Mie mi-ar p lăcea să ……………”
Exemplu: „Eu vreau să iei școala mai în serios”

2. De răspuns
Răspunsul pe care îl oferim este necesar să fie cla r, precis și
argumentat: „Da ……. deoarece ………”; „Nu .. …. deoarece ……”
Exemplu: „Da, poți pleca în excursie deoarece în ul tima
săptămână ți-ai îndeplinit toate sarcinile”.

3. De prevenire (întâmpinare)
Constau în enunțuri în care facem cunoscute dorințe le, trebuințele
și așteptările pe care le avem de la ceilalți: „Mi- ar plăcea să
……..deoarece ……..”; „Aștept de la tine ……. … pentru că ………”.
Exemplu: „Aștept de la tine să-ți faci ordine în ca meră pentru că
ești destul de mare”.

Consilierea părinților-perspective europene

79

4.De confruntare
Mesajul remarcă emoția declanșată de un comportamen t al altei
persoane.
Comportament vs emoție
Exemplu: „Dacă tu mai lipsești de la școală ar înse mna să mă
cheme din nou diriginta, ceea ce ar face ca eu să f iu furioasă și
nemulțumită”.

5. De apreciere
Sunt enunțuri pozitive, complimente, laude pe care le oferim
persoanelor din jurul nostru.
Exemple: „Ai lucrat foarte bine azi”; „Sunt foarte mulțumită că
nu ai mai lipsit de la școală”.

Consilierea părinților-perspective europene

80 INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ. SĂ GESTIONĂM EMOȚIILE!

Tema: Empatie
Participanți: 20-25 părinți
Timp: 45 minute
Materiale necesare: diferite roluri sociale și prof esionale scrise pe
hârtie
Obiective:
O1:Dezvoltarea abilităților de empatizare și gestion are a
conflictului intra-psihic;
O2:Conștientizarea impactului percepției sociale as upra unui grup
social defavorizat.
Desfășurare:
a. Participanții primesc fâșii de hârtie pe care sunt scrise
situații/contexte sociale cu care trebuie să empati zeze
cursantul;
b. Facilitatorul face afirmații descriptive, de genul: sunt
muncitor, vreau să studiez, mă simt furios, societa tea îmi
acordă atenția necesară , etc.
c. Participanții, intrați în rolul atribuit pe hârtie și care se
identifică cu afirmațiile necesare, trebuie să facă un pas în
față.

Consilierea părinților-perspective europene

81 Evaluare/ feed-back: Se analizează situația socială pe care a
primit-o fiecare participant și modul cum acceptă/ intră în rolul
personajului. Se fac constatări pozitive și negative pe fiecare
situație de grup dezavantajat.
Exemplu: Emigrant ilegal în Malibu .

Tema: Reprezentări sociale
Participanți: 20-25 părinți
Timp: 45 minute
Obiective:
O1:Dezvoltarea abilităților de empatizare și gestion are a
conflictului intra-psihic;
O2:Conștientizarea impactului percepției sociale as upra formării
imaginii personale asupra unui grup social defavoriza t.
Materiale necesare: fișă de lucru – listă cu persoa ne ce prezintă
diverse afecțiuni/ handicapuri sociale/ profesii, p ixuri, marker
Desfășurare:
a. Individual, dintr-o listă de persoane cu diverse
afecțiuni/handicapuri sociale/ profesii discutabile – alegem
trei persoane pe care îi vom lua într-o călătorie d e 100 de
zile în jurul lumii;
b. Apoi se formează grupe de câte 5 persoane;

Consilierea părinților-perspective europene

82 c. În grupe, trebuie să se nominalizeze și să se aleag ă
persoanele care sunt alese să ne însoțească, ele fi ind cu cele
mai multe alegeri la nivel individual.
d. Se argumentează alegerea persoanelor.
Evaluare/feed-back: se discută aspecte ale procesul ui decizional la
nivel individual și de grup, ce anume a diferențiat fiecare
participant la nivelul deciziilor luate, în scopul conștientizării
participanților asupra impactului nivelului de cuno aștere a
grupurilor defavorizate în procesul decizional al co munității
locale. Criteriul alegerilor, fie personale fie soci etale, ar trebui să
fie fundamentat pe nevoia asigurării egalității de ș anse.

DISCIPLINAREA POZITIVĂ. SĂ-I EDUCĂM IUBINDU-I!

Tema: Disciplinare pozitivă (după HOLT, 2010)
Participanți: 5- 25
Timp: 30 minute
Materiale necesare: coală flipchart, carioci
Obiective:
O1: descrierea conceptului de discplinare pozitivă
Desfășurare:
Facilitatorul solicită participanților precizarea, prin metoda
ciorchinelui a conceptelor asociate celui de DISCIP LINĂ. Pe

Consilierea părinților-perspective europene

83 măsură ce părinții răspund se trec ideile pe coala flipchart.
(Exemple: pedeapsă, îndrumare, bătaie, amenințări, c ontrol, calm
etc.). Facilitatorul precizează faptul că termenul disciplină provine
de la cuvântul discipol , care înseamnă a învăța .
Atunci când intenționăm să disciplinăm e important să ne punem 4
întrebări: 1. Ce doresc să învețe copilul meu din această
experiență?; 2. Ceea ce fac eu îl ajută pe copilul meu să învețe
acest lucru?; 3. Există efecte negative generate de
comportamentul meu?; 4. Dacă este așa, ce pot să fa c diferit?. Se
discută semnificația celor 4 întrebări. Se analizea ză împreună cu
părinții o situație ipotetică (exemplu: distrugerea u nei jucării) și
modul în care cele 4 întrebări îi pot ajuta să iden tifice
comportamentul inadecvat al copilului, propriile re acții, să-și
clarifice așteptările și să găsească modalitatea op timă de
intervenție.
Evaluare/ feed-back: În ce măsură v-ați regăsit în s ituația
prezentată? Ce ați învățat din acest exercițiu, cum puteți folosi ce
ați învățat aici mai departe?

Tema: Strategii de prevenție (după HOLT, 2010)
Participanți: 5- 15 părinți
Timp: 50 minute

Consilierea părinților-perspective europene

84 Materiale necesare: fișe cu situații
Obiective:
O1: exersarea unor tehnici de influențare a comporta mentului
pozitiv al copiilor
O2: exersarea unor tehnici constructive în cazul com portamentelor
nedorite ale copiilor

Desfășurare:
Se prezintă metodele de prevenție și se cere părinț ilor să ofere
exemple adecvate fiecăreia: Verificarea nevoilor de bază;
Comunicarea așteptărilor; Reducerea plictiselii; Pl anificarea
schimbărilor; Schimbarea mediului; Modelarea comport amentului
adecvat; Oferirea posibilității de alegere între do uă alternative .
Părinții, împărțiți în grupuri mici vor avea sarcina de a găsi soluții
pentru 1-2 situații asemănătoare celor de mai jos:
• Sunteți ocupat cu pregătirea mesei. Copilul de 8 an i, se
ține după dvs. cerându-vă insistent să-i explicați o
problemă de matematică.
• Copilul de 7 ani și cel de 11 sunt împreună pe cana pea și
se lovesc cu picioarele. Simțiți că în curând aceas tă joacă
se poate transforma în bătaie și unul dintre ei poa te fi
rănit.

Consilierea părinților-perspective europene

85 • Copilul de 7 ani se joacă fericit cu un prieten în timp ce
sunteți în vizită la părinții celui din urmă. Vă da ți seama că
trebuie să plecați. Știți că cel mic va dori să mai stea.
• Este ora de culcare. Copilul de 10 ani se distrează de
minune jucându-se pe calculator.
Se prezintă și analizează rezultatele.
Evaluare/ feed-back: În ce măsură v-ați regăsit în situațiile
prezentate? Ce ați învățat din acest exercițiu, cum puteți folosi ce
ați învățat aici mai departe?

Tema: Strategii de intervenție (după HOLT, 2010)
Participanți: 5 – 15 părinți
Timp: 50 minute
Materiale necesare: fișe cu situații
Obiective:
O1: exersarea unor tehnici de influențare a comporta mentului
pozitiv al copiilor
O2: exersarea unor tehnici constructive în cazul com portamentelor
nedorite ale copiilor
Desfășurare:
Se prezintă metodele de intervenție și se cere pări nților să ofere
exemple adecvate fiecăreia: Înlocuirea; Îndepărtarea fizică și

Consilierea părinților-perspective europene

86 redirecționarea; Enunțarea motivelor; Ignorarea; En unțarea
propriilor sentimente; Consecințele naturale; Conse cințele logice;
Ascultarea sentimentelor.

Părinții, împărțiți în grupuri mici vor avea sarcina de a găsi soluții
pentru 1-2 situații asemănătoare celor de mai jos:
• Copilul de 8 ani lipește afișe pe mobila din casă.
• Copilul de 10 ani rupe revistele și aruncă cu hârti e în
cățel.
• Copilul refuză să-și pună centura de siguranță în m așină.
• Copilul de 11 ani se joacă cu furtunul și o stropeș te pe sora
lui mai mică.
• Aveți musafiri și ați dori ca fiul/ fiica să vă aju te să
strângeți lucrurile împrăștiate de fratele lui mai mic prin
casă. Îl rugați să stingă televizorul și să vă ajut e, dar el
începe să se certe cu dvs.
Se prezintă și analizează rezultatele.

Evaluare/ feed-back: În ce măsură v-ați regăsit în situațiile
prezentate? Ce ați învățat din acest exercițiu, cum puteți folosi ce
ați învățat aici mai departe?

Consilierea părinților-perspective europene

87 COLABORAREA CU ȘCOALA. NE IMPLICĂM, MOTIVĂM!

Tema: Ce-mi place, ce nu-mi place la școală? (după Călineci, M,
2013)
Participanți: 5 – 25
Timp: 30 minute
Materiale necesare: cartoane de mărimea semnului de carte pentru
fiecare participant, creioane colorate
Obiective:
O1: Identificarea rolului educației în viața copilu lui
O2: Identificarea factorilor cu rol motivant în înv ățare
Desfășurare:
Pe două coli flipchart se notează ce le place respe ctiv ce nu le
place copiilor la școală. Se analizează informațiil e din perspectiva
copiilor, a părinților, a profesorilor.
Participanții sunt solicitați să confecționeze semn e de carte care să
conțină mesaje despre importanța educației, pe care să le ofere
copiilor.
Evaluare/ feed-back: Care sunt beneficiile educatie i?, Ce mesaje
transmitem copiilor referitoare la educatie?, Care sunt strategiile
motivatoare pe care le utilizați în relația cu copi lul dvs?

Consilierea părinților-perspective europene

88
Tema: Părinții și școala (după Călineci, M, 2013)
Participanți: 5 – 25 părinți
Timp: 30 minute
Materiale necesare: coli A4
Obiective:
O1: Identificarea rolului educației în viața copilu lui
O2: Identificarea strategiilor de implicare în viața școlii
Desfășurare:
Participanții vor fi organizați pe grupe și vor elabo ra un plan de
acțiune în 5 pași privind implicarea în viața școli i. Exemple de
activități: analiza problemelor școlii, propunerea unor soluții de
remediere, propunerea unor activități comune, parti ciparea la
evenimente, acțiuni de amenajare a spațiului școlar etc.
Evaluare/ feed-back: Care sunt beneficiile particip ării la educația
școlară a copilului dvs? Cum puteți utiliza planul de acțiune
elaborat în mod concret în școala în care învață co pilul dvs?

Bibliografie:
1. Amelia Baciu, Cermen Manuela Cazan, Cătălina Chendea ,
Ciprian Cobzariu, Magdalina Ioachim, Taisia Mihalcea ,
Constantin Oneț, Educația părinților , Editura Marlink,
București, 2006

Consilierea părinților-perspective europene

89 2. Alis Ghebuță, Roberta Tuduri, Abilități de viață resurse active ,
Casa de Editură Venus, Iași, 2010
3. Călineci, M., Țibu, S., Părinții în școala mea – ghid de idei
practice pentru activitățile cu părinții , UNICEF, Vanemonde,
2013
4. HOLT România, UNICEF, Cum să devenim părinți mai buni ,
2010
5. https://www.dropbox.com/s/gxkw9x9fjcda3k2/Key%20compet
ences%20in%20socio-
cultural%20and%20educational%20FINAL.pdf?dl=0

Consilierea părinților-perspective europene

90

PĂRINȚI ȘI COPII.
NE DEZVOLTĂM ÎMPREUNĂ

Consilierea părinților-perspective europene

91
INTERCUNOAȘTERE. ADEVĂR ȘI PROVOCARE!

Tema: Blazonul (după Peretti, 2001)
Participanți: 10-20 părinți și copii
Timp: 45 minute
Materiale necesare: coli A4 de hârtie sau carton (a lbe sau
colorate), creioane colorate, markere, carioci, cre tă, plastilină,
lipici, ș.a.
Obiectiv: Facilitarea intercunoașterii
Desfășurare: Așezați pe o masă materialele. Invitaț i participanții în
jurul mesei. „Vă propunem să luați câte o foaie de hârtie și să
faceți un desen care să vă reprezinte. Ca un blazon . Încercați să
reprezentați prin simboluri, desene, forme, culoare , răspunsurile la
următoarele întrebări: Cine sunt?…, Ce îmi place să fac?….., Cine
sunt oamenii din jurul meu?….Care este realizarea mea cea mai
mare? ”Acordați suficient timp pentru ca fiecare participa nt
participant să-și realizeze desenul. După ce toți m embrii grupului
au terminat de desenat, invitați părinții și elevii să își reia locurile
și să își prezinte, pe rând blazonul.
Evaluare/feed-back:
Oferiți feed-back, puneți întrebări clarificatoare, reformulați pentru
a accentua trăsăturile pozitive, scoateți în eviden ță aspectele

Consilierea părinților-perspective europene

92 importante. La finalul fiecărei prezentări, încuraj ați ceilalți
participanți la grup să pună întrebări sau să facă a precieri pozitive.
Aplauzele după fiecare prezentare constituie o form ă de
gratificație binevenită.
După finalizarea activității veți pune întrebări de genul:
– Cum vi s-a părut activitatea?
– Ce parte a fost mai dificilă?
– Care a fost cea mai distractivă parte?
Desenul, culorile, simbolurile ne ajută să descoper im lucruri pe
care ne este mai greu să le exprimăm în cuvinte. Și ne face să ne
fie mai ușor să vorbim despre noi în fața unor pers oane
necunoscute, sau chiar în fața copiilor noștri.

Tema: Suflă vântul
Participanți: 5-15 părinți și copii
Timp: 30 minute
Materiale necesare: bucăți mari de hârtie
Obiectiv: Facilitarea intercunoașterii
Desfășurare: Fiecare participant va sta pe o bucată de hârtie într-un
cerc. Unul dintre participanți stă în mijlocul cerc ului și spune un
adevăr despre sine. Ceilalți ascultă și, dacă este adevărat și despre
ei, se vor muta în locul eliberat de cel din centru . Persoana care se
va duce în mijloc va spune altceva despre ea. La fi nalul jocului,

Consilierea părinților-perspective europene

93 participanții pot face diverse observații și au oca zia astfel să se
cunoască pe sine și pe ceilalti. De exemplu: diferen țe și asemănări
descoperite în sânul familiei, cui îi place să fie în centrul atenției și
cine se ferește, aptitudini sociale, asumarea riscu lui, ascultarea.
Acest joc îi face pe oameni să se simtă bine împreu nă, să se
descopere pe sine și pe ceilalți, și în același tim p îi scoate din zona
lor de confort, făcându-i să participe, să își expri me sentimentele
sau să accepte reacția celorlalți.
Evaluare/ feed-back: Ce ați învățat din acest exerci țiu, cum puteți
folosi ce ați învățat aici mai departe?

Tema: Cât de bine vă cunoașteți? Quiz pentru părinți și copii
Participanți: membrii uneia sau mai multor familii
Materiale necesare: fișe de lucru sau cartoane cu î ntrebări, pixuri
sau markere
Obiectiv: Facilitarea intercunoașterii
Desfășurare:
Varianta 1 : părintele/părinții primesc fișele de lucru (anexa 2) și
răspund la întrebări pentru 10 minute. Facilitatoru l verifică apoi
răspunsurile: citește întrebarea, iar părintele și copilul citesc
varianta lor. Se punctează răspunsurile corecte.
Varianta 2 : părintele și copilul stau pe scaune la o mică dis tanță
unul de celălalt. Facilitatorul arată un carton cu un item (exemplu:

Consilierea părinților-perspective europene

94 mâncarea preferată a copilului), iar cei 2 trebuie să scrie răspunsul.
Se verifică răspunsurile și se punctează cele corec te.
Evaluare/feed-back: Ce s-a întâmplat? Cum v-ați sim țit când ați
citit/văzut întrebările? Acum cum vă simțiți? Ai c rezut înainte de
joc că mama/tata/ știe așa de multe despre tine? Da că nu a reușit –
de ce nu a știut mama răspunsul corect? Ce ați pute a face să știți
mai multe unul despre celălalt? Ce ați învățat din acest exercițiu,
cum puteți folosi ce ați învățat aici mai departe? O să repetați
activitatea asta? Dacă da, în ce situații? (zile de naștere, zile
ploioase, vacanță etc.)

Tema: Viitorul începe azi!
Participanți: membrii uneia sau mai multor familii
Materiale necesare: fișă de lucru cu imaginea unui f luture pe
aripile căruia se poate completa
Obiectiv: Facilitarea cunoașterii interpersonale
Desfășurare:
Părintele completează pe fișa cuprinzând imaginea un ui fluture
aptitudinile copilului (ce știe să facă bine, inter esele. Copilul
primește o fișă asemănătoare și este solicitat să c ompleteze pe
fluture ce aptitudini crede el că are. Se compară c ele 2 fișe.
Evaluare/ debriefing: Ce ați făcut în acest joc? Cu m v-ați simțit
când ați văzut fișa? Cum a fost (greu, ușor)? Cum es te evaluarea

Consilierea părinților-perspective europene

95 concepută de dv.? E realist ceea ce ați scris acolo ? De ce da/ de ce
nu? Vi se pare util acest exercițiu? Ce ați învățat din acest
exercițiu, cum puteți folosi ce ați învățat aici mai departe?

Tema: Ghiozdănelul cu valori
Participanți: membrii uneia sau mai multor familii
Materiale necesare: fișă de lucru cu imaginea unui gh iozdan pe
care se poate completa
Obiectiv: Facilitarea cunoașterii interpersonale
Desfășurare:
Părintele completează fișa cu valorile pe care dore ște să le
cuprindă personalitatea copilului.
Copilul poate primi o fișă asemănătoare și va fi so licitat să
completeze în ghiozdan cum se vede el peste 10 ani. Se compară
cele 2 fișe.
Evaluare/ debriefing: Ce ați făcut în acest joc? Cu m v-ați simțit
când ați văzut fișa? Cum a fost (greu, ușor)? Cum es te ghiozdanul
conceput de dv.? E realist ceea ce ați scris acolo? De ce da/ de ce
nu? Ce puteți face ca acest ghiozdan să fie cât mai aproape de
realitate? Vi se pare util acest exercițiu? Ce ați î nvățat din acest
exercițiu, cum puteți folosi ce ați învățat aici mai departe?

Consilierea părinților-perspective europene

96 COMUNICAREA. LA CONFLUENȚA CUVINTELOR

Tema : Jocuri de comunicare
Participanți : părinți și copii (se recomandă grup uri de câte 10
copii și părinți).
Timp:2 ore
Resurse materiale: coli A0, markere, anexa 1 (fișă de evaluare).
Obiective:
O1: Să identifice diferite modalități de comunicare ;
O2: Să conștientizeze barierele în comunicare;
O3: Să activeze resurse creative și integrative în c omunicare.
Desfășurare:
a) Enunțarea obiectivelor sesiunii
b) Exercițiu: “Prezentarea în diade”
Elevilor și părinților participanți la activitate l i se împart
bilețele ce conțin cuvinte cu sens opus (alb-negru ; noapte-zi ;
rece-cald ; mic-mare, etc.). Ei se vor grupa, astfel încât să formeze
perechea de antonime.
În continuare, sunt rugați să discute cu partenerul pentru a
afla cât mai multe informații, unul despre celălalt .
După 5 minute, elevii și părinții sunt invitați să- și prezinte
partenerul.
c) Ce este comunicarea?

Consilierea părinților-perspective europene

97 Se solicită elevilor și părinților să ofere cât mai multe sinonime
sau expresii echivalente pentru cuvântul comunicare .
La finalul brainstormingului, moderatorul concluzion ează,
prezentând comunicarea ca proces de transmitere a u nui mesaj
(idei, sentimente, informații) de la o persoană la alta.
d) Asociere liberă de idei
Elevii și părinții sunt invitați să reflecteze și s ă menționeze cu
ce asociază sintagma comunicare eficientă .
Ideile participanților sunt inventariate de către m oderatorul
activității pe o coală A0. Se extrag concluzii referi toare la
importanța eficienței în comunicare.
e) Tipuri de comunicare
Elevii și părinții sunt împărțiți în 2 grupe. Cei di n prima grupă
vor trebui să alcătuiască câte un enunț verbal simp lu. (Ex : Afară
este rece). Cei din a grupă preiau enunțurile și expr imă conținutul
acestora prin limbaj nonverbal.
În urma desfășurării exercițiului, moderatorul pune în evidență
cele două tipuri de comunicare existente: verbală, r espectiv
nonverbală, precum și întrepătrunderea acestora, în orice situație a
vieții reale.
Comunicarea verbală se definește prin mesaje verbale (orale
sau scrise) și poate fi mai mult sau mai puțin efic ientă.

Consilierea părinților-perspective europene

98 Comunicarea nonverbală se definește prin mesaje
nonverbale, expresiv-senzitive: fizionomie, mimică, posturi
corporale, comunicarea fiind de fapt un fenomen pro priu întregului
corp. Mesajele nonverbale pot însoți mesajele verba le ș invers.
f) Bariere în comunicare – «Telefonul fără fir»
Participanții la această activitate sunt așezați un ul lângă celălalt, în
cerc. Moderatorul transmite participantului din dre apta lui, în
șoaptă, următorul enunț:
“Maria i-a spus Dianei că Doru a auzit ieri, la ora de educație
fizică, de la Sorin, prietenul lui Alexandru, că mâi ne vor da test la
biologie”.
Acest participant transmite mesajul primit, celui d in dreapta lui și
așa mai departe, până la ultimul participant aflat în cerc. Acesta
spune cu voce tare mesajul primit.
În urma jocului, se evidențiază barierele ce pot in terveni în
procesul comunicării și care pot distorsiona comuni carea :

Bariere de ordin subiectiv – legate de persoana sau persoanele
care comunică:
– Semantice : vocabular diferit al părintelui față de vocabular ul
elevului;
– Implicarea pozitivă . Exemplu: « Îmi place acest elev/copil,
deci ascult mai atent părerea lui».

Consilierea părinților-perspective europene

99 – Implicarea negativă . Exemplu : « Cunosc această elevă/acest
copil, știu că m-a vorbit de rău acum un an, deci i nterpretez tot
ce spune, în defavoarea mea».

– Frica . Exemplu : « Sunt atât de preocupat de ceea ce voi
spune, încât nici nu pot să aud părerile celor din jur ».
– Presupuneri subiective . Exemplu : « Acest elev/copil
seamănă cu vărul meu pe care nu pot să-l sufăr, așa că, de câte
ori vorbește, parcă îl aud pe el ».
– Agenda ascunsă . Exemplu : « Îndată ce se termină ora, mă voi
putea duce la baschet ».

Bariere de ordin obiectiv – legate de mediul sau împrejurările
exterioare comunicării :
– Amplasamentul sălii în care se ține ora.
– Condițiile ambientale (lumina, temperatura, zgomotele
puternice etc.).
– Ora din zi la care se desfășoară activitatea de informare, et c.

Participanții se grupează în diade (fiecare elev și părintele său) și
sunt invitați să reflecteze asupra barierelor cu ca re se confruntă,
atunci când își transmit anumite mesaje, apoi să pr opună soluții de

Consilierea părinților-perspective europene

100 depășire a acestora, pe care să le aplice în propri a familie și să le
prezinte grupului mare.
In final, au loc discuții și se formulează concluzi ile activității.
Evaluare : Copiii și părinții primesc fișa de evaluare: anexa 1.

Tema: Comunicarea asertivă
Participanți : părinți și copii (se recomandă grup uri de câte 10
copii și părinți).
Timp: 1 ½ oră
Resurse materiale: coli A0, coli A4, markere, anexa 2 (fișă de
evaluare).
Obiective:
O1: Să identifice aspectele specifice comunicării a sertive;
O2: Să analizeze consecințele comportamentelor aser tive, pasive și
agresive.
Desfășurare:
a) Enunțarea obiectivelor sesiunii
b) Definirea asertivității
Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoții le și
convingerile, fără a afecta și ataca drepturile cel orlalți.
Comunicarea asertivă s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare
eficientă la situațiile potențial conflictuale, fac ilitînd îmbunătățirea

Consilierea părinților-perspective europene

101 relațiilor sociale, dezvoltarea încrederii în sine, respectarea
drepturilor personale, luarea de decizii responsabi le.
c) Prezentarea drepturilor asertive
1. Dreptul de a decide care sunt scopurile și priorită țile
personale.
2. Dreptul de a avea valori, convingeri, opinii propri i.
3. Dreptul de a nu te justifica și de a nu da explicați i privind
viața ta.
4. Dreptul de a spune celorlalți cum ai dori să se com porte cu
tine.
5. Dreptul de a te exprima, fără să-l rănești pe celăla lt.
6. Dreptul de a spune NU, NU ȘTIU, NU ÎNȚELEG sau NU
MĂ INTERESEAZĂ.
7. Dreptul de a cere informații și ajutor.
8. Dreptul de a face greșeli, de a te răzgândi.
9. Dreptul de a fi acceptat ca imperfect.
10. Dreptul de a avea uneori performanțe mai scăzute de cât
potențialul tău.
11. Dreptul de a avea relații de prietenie cu persoane cu care te
simți confortabil.
12. Dreptul de a-ți schimba prietenii.
13. Dreptul de a-ți dezvolta viața așa cum îți dorești.
d) Analizarea drepturilor asertive

Consilierea părinților-perspective europene

102 Participanții sunt grupați în cinci echipe mixte (ele vi si părinți).
Aceste echipe vor analiza cât de importantă este re spectarea
drepturilor asertive. Vor ierarhiza aceste drepturi , după importanța
pe care le-o acordă în grupul respectiv de lucru și vor prezenta
grupului mare argumente, în acest sens.

e) Comunicarea mass-media / Comunicarea familială
Elevii sunt organizați în trei grupe, care au sarcina de a formula
mesaje scrise: pasive, agresive și asertive, asociat e unei reclame
publicitare.
Elevii vor realiza postere cu reclama respectivă, p e care le vor
prezenta părinților.
Părinții, la rândul lor, vor fi grupați în 2-3 grupe de lucru si vor
avea ca sarcină de lucru, să listeze 10 reguli de b ază ale
comunicării familiale.
Pe baza posterelor realizate de către elevi, se va purta o discuție pe
tema caracteristicilor comunicării mass-media.
Similar, pe baza regulilor listate de către părinți, se realizează o
dezbatere referitoare la adaptarea mesajelor la con textul familial,
respectiv la contextul media, apoi se analizează tip ul de
comunicare dezirabil, în comunicarea copil – părint e.

Consilierea părinților-perspective europene

103 f) Consecințele comportamentelor asertive, pa sive si
agresive
Pasiv
Problema este evitată
Drepturile tale sunt ignorate
Îi lași pe ceilalți să aleagă în locul tău
Neîncredere în tine
Vezi drepturile celorlalți ca fiind mai importante decât ale tale

Asertiv
Problema este discutată
Drepturile tale sunt susținute
Îți alegi tu activitatea
Ai încredere în tine
Recunoști și drepturile tale și pe ale celorlalți

Agresiv
Problema este atacată
Drepturile tale sunt susținute, fără a ține cont de ale celorlalți
Alegi activitatea ta și pe a celorlalți
Ești ostil, blamezi, acuzi
Drepturile tale sunt mai importante decât ale celor lalți

Consilierea părinților-perspective europene

104 g) Cum comunicăm: agresiv/pasiv/asertiv?
Elevii sunt grupați în două grupe de câte cinci. La f el sunt grupați
și părinții. Atât elevilor, cât și părinților li se prezintă câteva
mesaje și sunt solicitați să noteze răspunsurile pa sive, agresive și
asertive la aceste mesaje.

Exemple de mesaje pentru elevi:
,,Prietenul tău fumează și te roagă și pe tine să fu mezi cu el”.
,,Ți-ai cumpărat o bluză pe care o preferi și obser vi că si prietena
ta a cumpărat una identică si o poartă fără să te f i întrebat”.
,,Prietenul tău îți ia un obiect de pe bancă, fără să te roage să-l
împrumuți, dar și tu ai nevoie de acel obiect, în a cel moment.”
,,Ați stabilit că mergeți cu colegii la film, într-o zi, la o anumită
oră. Ei au modificat între timp ziua, fără să te an unțe și pe tine. Tu
ai fost la data stabilită inițial și ai așteptat de geaba. Ce faci ?”

Exemple de mesaje pentru părinți:
,,Copilul dumneavoastră vă spune că astăzi a luat o notă mică.”
,,Dirigintele fiului/fiicei dumneavoastră vă anunță telefonic că
acesta/aceasta tocmai a spart un geam”.
,,Este zece seara și fiul/fiica dumneavoastră se jo acă la calculator.”

Consilierea părinților-perspective europene

105 ,,I-ați spus copilului să vină acasă imediat ce ter mină orele, dar
ajunge acasă după două ore de la încheierea cursuri lor.”

Răspunsul pasiv:……………………………………………………
Răspunsul agresiv:………………………………………………
Răspunsul asertiv:…………………………………………………

h) Comunicarea asertivă ca factor de protecție
Elevii vor analiza următorul exemplu prezentat și vo r fi puși în
situația de a răspunde asertiv, empatizînd cu perso najul principal,
iar părinții vor preciza care este răspunsul aserti v pe care l-ar putea
oferi copilul lor, dacă s-ar confrunta cu o astfel de situație:
,,Câteva prietene au rămas în parc după ore. Celela lte fete
fumează, dar Sonia a crezut întotdeauna că fumatul este o prostie
și că nu va face asta niciodată. Când ele îi propun să ia o țigară,
este momentul să ia o decizie.”
Se formulează concluzii referitoare la rolul comuni cării asertive în
familie, în scoală și în viață, în general.

Evaluarea sesiunii
Elevii si părinții primesc următoarea fișă de evalu are: anexa 2 .

Consilierea părinților-perspective europene

106 Tema: Comunicarea nonverbală
Participanți : părinți și copii (se recomandă grup uri de câte 10
copii și părinți).
Timp: 2 ore
Resurse materiale: coli A0, coli A4, markere, fișe cu expresii
faciale
Obiective:
O1: Să identifice specificul comunicării nonverbale ;
O2: Să-și dezvolte abilitățile de exprimare nonverba lă.
Desfășurare:
a) Exercițiu
Participanții au sarcina de a se așeza, în ce ordin e doresc, de-a
lungul unei linii trasate cu ajutorul scotch-ului de hârtie, lipit pe
parchet, înainte de începerea activității. Linia re spectivă reprezintă
un pod peste un ,,râu cu crocodili”. Apoi, particip anților li se
solicită să se alinieze pe ,,pod” în funcție de dat a și luna nașterii,
fără a comunica verbal unii cu alții și fără a pără si podul, ,,pentru a
nu fi în pericol”. Intervalul de timp pe care îl vo r avea la dispoziție
este de 10 minute. După finalizarea sarcinii, se di scută cu elevii și
părinții rezultatul și se identifică formele de com unicare
nonverbală folosite în timpul exercițiului.
b) Pe baza acestui exercițiu, se poate evidenția definiția
comunicării nonverbale.

Consilierea părinților-perspective europene

107 Comunicarea nonverbală – cumul de mesaje care nu sunt
exprimate prin cuvinte, ci prin expresii faciale, miș cări, posturi și
care pot fi decodificate, creând înțelesuri.

c) Fizionomia și expresia feței, ca mijloace de comunic are
nonverbal
Fiecărui participant i se va înmâna o fișă de lucru pe care va
desena starea lui emoțională actuală. Acest desen î l va da colegului
său din stânga (părinte/elev) și va încerca să exprim e și prin
intermediul expresiei faciale, ceea ce doreste să-i comunice
acestuia. Colegul său va trebui să interpreteze star ea emoțională
observată (atât pe baza desenului, cât si a expresii lor faciale), fără
mijloace ale comunicării verbale.
În urma exercițiului, se va discuta pe tema capacită ților fiecăruia
de a exprima și interpreta, în mod corect, expresiile faciale
(privirea – dilatarea pupilei; linia sprâncenelor, poziția buzelor,
etc.).
d) Proximitatea – maniere în care omul percepe și își
construiește spațiul personal.
Zona intimă a spațiului personal de comunicare (0-4 5cm);
Zona de comunicare personală (45 -125cm);
Zona de comunicare socială (1,25 -3,60m);
Zona publică de comunicare (peste 3,60m).

Consilierea părinților-perspective europene

108
Grupul este împărțit în echipe de câte cinci persoa ne (părinți si
elevi), în fiecare echipă trebuie să existe: un obse rvator, un
voluntar și trei experimentatori.
Fiecare ,,experimentator” din grupă avea de susținut o anumită
părere în fața voluntarului. Experimentatorii vor ut iliza diverse
zone de proximitate ale voluntarului cu care vorbesc , pe rând
(astfel, un experimentator va invada zona intimă de comunicare a
voluntarului; un alt experimentator va intra în zona personală de
comunicare și al treilea experimentator, va utiliza zona socială de
comunicare). Observatorii din fiecare grup vor avea misiunea de a
nota comportamentul manifestat de către voluntari l a fiecare tip de
comunicare spațială utilizat de către experimentator i.
La finalul exercițiului, fiecare observator va avea posibilitatea de
a da un feed-back, la nivelul grupei sale de lucru, descriind astfel
aspectele observate pe parcursul exercițiului. De a semenea,
fiecare participant, va avea posibilitatea de a-și exprima trăirile cu
privire la rolul experimentat în comunicare.

e) Mesajul paraverbal
Li se explică participanților faptul că mesajul para verbal operează
cu aspecte ale comunicării verbale și paraverbale (inflexiunea
vocii, articularea sunetelor, tonul, dicția, accent ul, intonația, ritmul

Consilierea părinților-perspective europene

109 vorbirii, etc.). Important devine, în acest caz, nu doar ceea ce
spunem, ci și cum spunem.
Acest exercițiu urmăreste crearea unei stării de rel axare și
destindere în procesul de comunicare din grupul de lucru.
Desfășurarea exercițiului: Toți participanții stau p e scaune, dispuse
în formă de cerc. Primul participant trebuie să se întoarcă spre
colegul din dreapta și să-i spună: „Sunt fericit”, d ar cu o expresie
facială cât mai deprimată, tristă și cu o tonalitat e similară expresiei
faciale (sau poate spune: „Mă simt groaznic”, dar zâ mbește fericit
si foloseste un ton adecvat expresiei faciale).Fieca re participant
face acest exercițiu.
Se discută despre relația dintre mijloacele paraver bale de
comunicare și comunicarea verbală. Se insistă asupr a necesității
consonanței dintre mijloacele paraverbale și cele v erbale de
comunicare.

f) Postura
Formatorul va preciza faptul că postura reprezintă poziția corpului
pe care o adoptăm atunci când ne aflăm într-o situa ție de
comunicare (poziția mâinilor, a picioarelor, a palm elor, a capului,
a corpului în general etc.).

Consilierea părinților-perspective europene

110 Desfășurarea exercițiului: grupul se va împărți în e chipe mixte, de
câte cinci persoane. Fiecare echipă va primi sarcin a de a exprima
postural, nonverbal o maximă populară, iar restul ec hipelor vor
avea sarcina să identifice astfel maxima.
La sfârșitul exercițiului se va realiza un moment de feed-back.

g) Vestimentația
Exercițiul vizează crearea unei stări de relaxare în grupul de lucru.
Desfășurarea exercițiului: Fiecare părinte din grup v a avea ca
partener propriul copil. Timp de cinci minute, elev ul împreună cu
părintele său vor observa și vor nota pe o foaie c eea ce le
sugerează vestimentația unei persoane dintr-o fotogra fie (poate fi o
fotografie dintr-o revistă): statut social, gust este tic, profesie etc.
Ulterior, fiecare elev va prezenta grupului mare, c eea ce a observat
și cum interpretează aceste observații. Părinții, d e asemenea vor
expune ceea ce au observat și cum interpretează aces te aspecte.
La sfârșitul exercițiului, se va realiza un moment d e feed-back. Se
vor formula concluzii în legătură cu particularităț ile comunicării
posturale, nonverbale, precum si comunicarea prin v estimentație în
viața cotidiană (vezi rolul uniformei scolare/ a un iformei de
serviciu etc.).

Consilierea părinților-perspective europene

111 Evaluare: Fiecare membru al grupului va exprima verbal și
nonverbal (printr-un gest, postură, etc.) care este starea sa la finalul
acestei sesiuni, iar întregul grup va trebui să repro ducă, apoi,
comportamentul său.

Tema: Abilități de susținere a unei discuții. Management ul
conflictului
Participanți : părinți și copii (se recomandă lucr ul în perechi).
Timp: 2 ore
Resurse materiale: coli A4, foi de flipchart, marke re, pixuri, anexa
3 (scenarii joc de rol).
Obiective:
O1: Să-și dezvolte abilitățile de abordare și soluț ionare specifice
unei situații conflictuale.
Desfășurare:
1. Exercițiu de comunicare
Acest exercițiu urmărește dezvoltarea abilităților d e susținere a
unei discuții. Clarificare și confirmare (întrebări închise și întrebări
deschise).
Derularea exercițiului: Participanții sunt grupați în perechi, de
preferință un elev cu un părinte.

Consilierea părinților-perspective europene

112 Timp de 1 minut unul dintre ei desenează pe o foaie A 4 (fără ca
celălalt să vadă) un obiect și apoi lipește, pe spa tele partenerului
său, desenul.

Partenerul cu desenul lipit pe spate adresează într ebări închise,
pentru a identifica desenul. Celălalt este obligat să răspundă doar
cu da sau nu. Pe măsură ce primește răspunsurile – acesta încercă
să contureze obiectul, pe o altă foaie de hârtie.
După trei minute – se schimbă regula răspunsurilor d e tip da sau
nu, astfel încât cel care răspunde, poate furniza t oate detaliile pe
care dorește să le furnizeze. Pe măsură ce partener ul, care are
desenul lipit în continuare pe spate, primește toat e informațiile, el
conturează desenul, pe o altă foaie de hârtie.
La final cele două desene, reieșite din cele două t ipuri de întrebări,
respectiv răspunsuri, sunt comparate cu desenul in ițial, lipit pe
spate.
Se pot schimba rolurile, în perechea respectivă și se reia jocul cu
un alt desen.
Exercițiul se poate realiza frontal, cu doi voluntar i, un elev și un
părinte din grup. Toți ceilalți participanți sunt o bservatori.

Feed-back: Facilitatorul lipește desenele rezultate din fiecar e
echipă pe tabla de flipchart, apoi discută cu toți participanții

Consilierea părinților-perspective europene

113 despre: Cum s-au simțit când au desenat obiectul pe baza
răspunsurilor închise? Ce dificultăți au întâmpinat ? Cum s-au
simțit când au desenat obiectul pe baza întrebărilo r deschise? Care
sunt diferențele dintre cele două desene?
2. Managementul conflictului – (se recomandă 2 grupuri de câte
zece elevi, părinții sunt observatori).
Desfășurarea activității:
a) Formatorul împarte participanții în două grupe.
b) Fiecare grupă primește o poveste (vezi situația 1 și situația
2 – anexa 3 ) și instrucțiunile aferente: trebuie să parcurgă
situația și să elaboreze împreună, (toți colegii de echipă),
un plan de abordare a acesteia. Vor discuta cu ceal altă
grupă și vor încerca să îi convingă de faptul că ei a u
dreptate. Timp de 10-15 minute, membrii celor două grupe
citesc povestea și stabilesc împreună planul de acț iune.
c) Formatorul se asigură că toată lumea a înțeles ce ar e de
făcut și introduce povestea (prezintă detaliile gen erale ale
situației: tema situației și faptul că sunt opinii diferite) și
cele două grupe încep să discute pe tema dată.
d) Grupele stau față în față și argumentează propriul s cenariu.
Discuția de argumentare durează 10-15 minute.
e) Formatorul facilitează sesiunea.

Consilierea părinților-perspective europene

114 Dezbaterea, pe baza situației 1, durează circa 20 – 30 minute. La
sfârșitul dezbaterii, formatorul întreabă grupele c um a fost, cum s-
au simțit, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut. Apoi, reia pe scurt
evenimentele, așa cum s-au desfășurat.

Pe o foaie de flipchart, împărțită în doua coloane, formatorul
notează ce au comunicat cele două echipe pe rând și reacțiile pe
care le-au declanșat.
Prima coloană
Ce au comunicat (C)
Coloana a 2-a
Ce reacții au provocat (R)
După o pauză de 5 minute, se schimbă rolurile și se introduce
povestea nr. 2, astfel încât, participanții din fie care grupă să joace
și rolul minorității și pe cel al majorității.
Se reiau aceiași pași, ca și în prima parte a activ ității.
Apoi, discută cu cele două echipe despre:
– Ce era important pentru fiecare echipă?
– Care era îngrijorarea fiecărei echipe?
– Ce credea fiecare echipă despre cealaltă echipă?
– Cât de mult s-au ascultat cele două echipe?
– Eventualele presupuneri pe care fiecare echipă le-a făcut.
– Situații potențial conflictuale petrecute (pe baza poveștii).

Consilierea părinților-perspective europene

115 – Potențiale soluții pentru situațiile relatate (cum ar aborda
problema acum).

Tema: Comunicarea on-line. Să navigăm fără riscuri în lum ea
fascinantă a internetului!
Participanți : părinți și copii (se recomandă un gr up de 10 părinți
și copii).
Timp: 2 ore
Resurse materiale: coli A0, flipchart, markere, sco tch, lipici, surse
de informare variate(reviste, ziare, telefon, manua l, calculator),
conectare la internet).
Obiective:
O1: Să identifice avantajele și riscurile folosirii internetului;
O2: Să găsească impreună regulile privind utilizare a în siguranță a
calculatorului.
Desfășurare:
a) Surse de informare
Formatorul aranjează materialele resursă, enumerate mai sus, pe
masă, în fața participanților. Se începe o discuție despre cum se
numește fiecare, la ce folosește, care este folosit mai des. Câțiva
participanți sunt rugați, pe rând, să spună pe car e dintre resurse o
îndrăgește mai mult, de ce, la ce îi ajută, cui o r ecomandă, etc. Se

Consilierea părinților-perspective europene

116 subliniază, apoi, faptul că toate materialele preze ntate se numesc
surse de informare și de ce sunt importante în viaț a noastră.
b) Sunt deștept…mă informez…
Părinții sunt rugați să povestească despre cum se in formau ei și
chiar părinții lor, când erau de vârsta copiilor, c e surse de
informare foloseau. Copiii spun și ei cum se inform ează și de ce
trebuie să ne informăm mereu.
c) Activitate pe echipe – ”Topul surselor de informare”
Participanții se împart în grupe de câte 4 – 5 membr i, părinți și
copii, în fiecare echipă. Se stabilesc rolurile în grup. Pe o coală
mare de flipchart, sunt rugați să ierarhizeze surs ele de informare
cunoscute, în ordinea importanței pe care o au în v iața oamenilor,
astăzi. Fiecare grup își prezintă lucrarea, argumentâ nd de ce a ales
varianta respectivă.
d) Portretul lui ”Știe-Tot”
Jumătate dintre grupele formate vor realiza o scurtă descriere a
unei persoane care știe multe lucruri, are mereu ră spunsuri la
întrebări pentru că este o persoană informată, iar cealaltă jumătate
va descrie o persoană care întâmpină dificultăți da torită lipsei de
cunoștințe – Portretul lui ”Habar n-am”. Se prezintă, în grup,
apoi sunt rugați să reflecteze în ce situație s-au aflat mai frecvent.
e) Internetul ne ajută sau ne face rău?

Consilierea părinților-perspective europene

117 Se va lansa o discuție, în termeni de avantaje și d ezavantaje ale
folosirii internetului, pentru a înțelege cât de mul te știu deja, pe
această temă. Împreună cu formatorii, utilizând cal culatoarele din
CR, se accesează site-ul www.sigur.info pentru a afla mai multe
lucruri despre siguranța pe internet. (Fii isteț pe internet, Fii un
părinte model, Povestea Ioanei, Cyberbulling sau hăr țuirea pe
internet, etc.)
Valorizarea experienței – participanților la activitate li se oferă
ocazia să vorbească despre o experiență personală, s ă ceară un sfat,
să împărtășească cum s-a simțit, ce ar mai fi fost de adăugat…
Feed-back – formatorul face aprecieri despre felul în care e levii,
părinții și cadrele didactice s-au implicat, au col aborat și fiecare
participant va spune un sfat personal pentru ceilal ți, referitor la
problema utilizării în siguranță a internetului.

Tema: Legăturile de familie
Participanți: membrii familiei
Timp: 30 minute
Materiale necesare: nu sunt necesare
Obiective: – exersarea comunicarii eficiente
– exprimarea sentimentelor, frustrărilor, nevoilor pe
care le trăiesc.

Consilierea părinților-perspective europene

118 – exersarea increderii
– găsirea de noi soluții la problemele lor.
Desfășurare: Fiecare membru al familiei stă pe rând în mijloc, iar
ceilalți îl trag fiecare spre el, încercând să-l aca pareze. Cel care se
află în mijloc, experimentează cum poate face față a cestor tensiuni,
căutând o soluție. Există mai multe variante de răsp uns ale
protagonistului, fiecare având o semnificație anume, legată de
maniera de răspuns în cadrul familiei:
Folosirea forței
Părăsirea cercului
Afișarea indiferenței
Se aruncă pe jos
Căutarea de ajutor în exterior (spre moderator)
Evaluare/ feed-back Fiecare membru pe rând, descrie familiei
ceea ce a simțit atât în rolul central, cât și atun ci când a acționat
încercând să acapereze un alt membru al familiei.

Tema: Sforile
Participanți: membrii familiei
Timp: 30 minute
Materiale necesare: sfori
Obiective: – exersarea comunicarii eficiente

Consilierea părinților-perspective europene

119 – exprimarea sentimentelor, frustrărilor, nevoilor pe
care le trăiesc.
– găsirea de noi soluții la problemele lor.

Desfășurare: Sforile sunt utilizate în sesiune pent ru a ilustra
reprezentări concrete ale dinamicilor din sistemul familial. Fiecare
membru al familiei se leagă cu o frânghie în jurul ta liei. Apoi,
fiecare se leagă cu fiecare dintre membrii familiei (prinzându-se de
frânghia din jurul taliei), cu ajutorul unor frânghii separate.
La început, toată lumea stă în cerc pe scaune, lăsâ nd liberă
o discuție obișnuită de familie. La un moment dat, moderatorul
anunță un telefon care sună, iar cineva din familie trebuie să
răspundă. Sunt generate mai multe asemenea situații , urmărindu-se
reacția membrilor familiei: dacă se blamează, dacă se sprijină unii
pe alții sau se blochează etc.
Variantă
Soțul și soția încep să se împingă și să se certe. Se
urmărește modul în care se repercutează asta asupra restului
familiei.

Evaluare/ feed-back Fiecare membru pe rând, descrie familiei ceea
ce a simțit în situațiile datel, cât și atunci când a acționat încercând
să domine un alt membru al familiei.

Consilierea părinților-perspective europene

120 RELAȚIONARE INTERPERSONALĂ.
FERESTRE CĂTRE CEILALȚI

Tema: Floarea calităților
Participanți:
Obiectiv: Identificarea caracteristicilor specifice relației părinte-
copil
Materiale necesare: fișe de lucru cu imaginea unei f lori cu mai
multe petale pe care se poate completa
Desfășurare:
Participanții sunt solicitați să completeze petalel e florii cu calitățile
pe care ar trebui să le aibă relața părinte – copil .
Se compară cele 2 fișe, a părintelui respectiv a co pilului.

Evaluare/ debriefing: Ce ați făcut în acest joc? Cu m v-ați simțit
când ați văzut fișa? Cum a fost (greu, ușor)? Cum ar ată floarea
fiecăruia dintre voi? Sunt prezente aceste calități în relația voastră?
De ce da/ de ce nu? Ce ați putea schimba ca toate aceste calități să
se regăsească în relația dv. părinte-copil? Vi se pa re util acest
exercițiu? Ce ați învățat din acest exercițiu, cum pu teți folosi ce ați
învățat aici mai departe?

Consilierea părinților-perspective europene

121 Tema: Desenul rolurilor
Participanți: membrii familiei
Timp: 30- 40 min minute
Materiale necesare: coli desen si creioane
Obiective:
O1: exersarea comunicarii eficiente
O2: contientizarea rolurilor fiecărui membru în cad rul familiei
O3: găsirea de noi soluții la problemele lor.

Desfășurare:
Varianta 1. Desenarea rolurilor din familie
Fiecare membru al familiei face un desen ce reprezi ntă
rolurile pe care le are în familie, în relație cu c eilalți. Astfel,
fiecare își definește rolurile așa cum le vede, dup ă care discută cu
ceilalți în ce măsură viziunile asupra rolurilor co incid.
Cele mai multe probleme apar din faptul că membrii nu-și
definesc rolurile explicit (cum se văd ei și ce vor ei de la ceilalți),
iar acest lucru apare mai ales în relația soț-soție .
Varianta 2. Tehnica desenului comun
În tehnica desenului comun, membrilor familiei li s e cere
ca pe o coală mare de hârtie să realizeze împreună un desen, fără
să vorbească între ei. Sunt încurajați să deseneze cum vor și ce vor
ei. Terapeutul observă modul în care ei își împart foaia de hârtie,

Consilierea părinților-perspective europene

122 cum colaborează în desen, ce roluri își asumă fieca re. La final,
fiecare spune cum s-a simțit în acest proces al des enării împreună,
cum au colaborat, cât de bine au înțeles intențiile celorlați.
Terapeutul le poate oglindi anumite comportamente pe ntru a îi
ajuta să devină conștienți de stilurile de comunica re și de nivelul
de înțelegere reciprocă. Apoi, dacă vor, pot realiz a un nou desen
comun, punând în aplicare ceea ce au înțeles că au nevoie să
corecteze în modul lor de relaționare, pentru ca fi ecare dintre
membrii familiei să se simtă respectat și aparținîn d familiei.
Membrii familiei vor comenta diferențele dintre pri mul și
cel de-al doilea desen, clarificând și strategiile a cționale pe care le-
au folosit, fiecare dintre ei, pentru a ajunge la u n rezultat mai
mulțumitor.
O altă variantă de desen colectiv (adaptat după E. și B. Feder,
1984)
Consemn: „Fiecare desenează pe foaia de hârtie din fața sa
un lucru important pentru el. Fiecare își alege un creion cu culoare
diferită de a celorlalți din grup… La un semn al m eu, dați foaia
voastră celui din dreapta și primiți foaia celui di n stânga.
Continuați desenul care este acum în fața voastră.. . La un alt semn
pasați mai departe desenul și-l continuați pe cel p e care îl aveți
acum în față… O să rotiți desenele când vă spun e u, până o să vă
revină desenul început de voi… În fața acestui de sen observați ce

Consilierea părinților-perspective europene

123 reacție aveți. Îl mai recunoașteți? Cât de mult se aseamănă sau nu
cu intenția voastră inițială? Cât de mult vă place ceea ce a ieșit?”

Evaluare/ feed-back: Discuțiile purtate în urma acestui exercițiu
conduce la teme legate de acceptarea versus respinge rea a ceea ce
vine de la ceilalți.

Tema: Sculptura familiei
Participanți: membrii familiei
Timp: 30 minute
Obiective:
O1: exersarea comunicarii eficiente
O2: exprimarea sentimentelor, frustrărilor, nevoilo r pe care le
trăiesc.
O3:găsirea de noi soluții la problemele lor.
este o tehnică concepută de David Kantor și Fred Du hl, în care
moderatorul solicită tuturor
Desfășurare:
Li se cere membrilor familiei să se așeze într-un g rup statuar cu
sens. Fiecare membru al familiei realizează o sculp tură cu toți
ceilalți reprezentând astfel o viziune simbolică a relațiilor din
familie. Această tehnică portretizează, în termeni de spațiu, postură
și atitudine, percepțiile fiecărei persoane despre familie.

Consilierea părinților-perspective europene

124 Membrilor familiei li se pun o serie de întrebări c u scopul de a-și
conștientiza propriile trăiri, imaginile de sine și percepțiile
reciproce, gândurile și atitudinile nemărturisite p e care le au unii
față de alții:
– Ce simțiți despre voi înșivă și despre persoana c ealaltă în această
postură?
– Ce puteți face în această postură și ce nu puteți face?
– Cum se integrează copii în această sculptură?
– Ce face și ce simte fiecare copil în această post ură?
Evaluare/ feed-back: e util ca fiecare membru al familiei să spună
cum se simte în postura pe care o are în construcți a realizată de un
altul, înainte ca autorul grupului statuar să le co munice ce a dorit el
să exprime. În felul acesta se pun în evidență difer ențele de
percepții privind rolurile din familie, relațiile, dorințele și
așteptările pe care le au unii de la alții. De mult e ori emoțiile,
percepțiile interpersonale, așteptările neexprimate pot fi scoase la
suprafață cu ajutorul acestei tehnici.
După ce fiecare dintre membrii familiei a realizat propria
sculptură a familiei prezente, fiecare pe rînd poat e construi o
statuie a familiei dorite. Se face comparația între prima statuie și
aceasta, punându-se astfel în evidență nevoile de s chimbare ale
fiecăruia.

Consilierea părinților-perspective europene

125 Tema: Turnul/Castelul
Participanți: copii de la 7 ani în sus și părinții lor
Materiale necesare: coli A4, scotch, 1 pet 0,5 litr i cu apă
Timp: 50 minute
Obiectiv:
O1: exersarea comunicarii eficiente
O2: contientizarea rolurilor fiecărui membru în cad rul familiei
O3: găsirea de noi soluții la problemele lor.
Desfășurare: folosind resusrsele disponibile (15 co li A4, 1,5 m
bandă scotch, 15 minute) copilul și părintele trebu ie să
construiască unul dintre următoarele dispozitive (t urn, castel etc.)
care să stea în picioare și să susțină o greutate (e xemplu: un pet de
0,5 litri cu apă).
Evaluare/ debriefing : Ce ați făcut în acest joc? Cum v-ați simțit
când ați auzit sarcina? Cum a fost (greu, ușor)? Ași crezut că e
posibil să construiți așa de frumos? Dacă nu a reuș it – de ce credeți
că v-a fost greu să rezolvați sarcina? La ce ne aju tă acest exercițiu?
Ce ați învățat din acest exercițiu, cum puteți folos i ce ați învățat
aici mai departe? O să repetați activitatea asta? D acă da, în ce
situații? (zile de naștere, zile ploioase, vacanță etc.)

Consilierea părinților-perspective europene

126 Tema: Paharele
Participanți: copii de la 7 ani în sus și părinții lor
Materiale necesare: pahare de plastic, eșarfe
Obiective:
O1: identificarea importanței cooperării în cadrul sarcinilor în
echipă;
O2:dezvoltarea controlului emoțional;
O3: optimizarea comunicării în familie.
Desfășurare : paharele de plastic (de bere) sunt aș ezate pe o masă
în fața participanților. Părintele este legat la och i, iar copilul
trebuie să ghideze părintele astfel încât acesta să construiască un
turn cât mai înalt folosind toate paharele. Exemplu în anexa 1.
Evaluare/ debriefing : Ce s-a întâmplat? Cum v-ați simțit? V-ați
distrat? Ai crezut înainte de joc că mama/tata o să reușească? Dacă
nu a reușit – de ce nu a reușit activitatea? Ce nu a funcționat? Vreți
să mai încercați o dată? Ce ați învățat din acest e xercițiu, cum
puteți folosi ce ați învățat aici mai departe? Ce s -a întâmplat cu
încrederea în mama/tata/copil după această activita te? O să repetați
activitatea asta? Dacă da, în ce situații? (zile de naștere, zile
ploioase, vacanță etc.)

Consilierea părinților-perspective europene

127 Tema: Desen în 2/3/4
Participanți: membrii familiei
Timp: 30 minute
Materiale necesare: jumătate de foaie de flipchart sau foi A3
Obiective:
O1: exersarea colaborării eficiente în vederea unui scop comun
O2: dezvoltarea controlului emoțional.
Desfășurare:
Varianta 1: Părintele și copilul/copiii primesc o foaie mai ma re
(vezi materialele) pe care trebuie să deseneze împr eună, în același
timp, fără să vorbească.
Varianta 2 : Părintele și copilul/copiii primesc o foaie mai m are
(vezi materialele) pe care trebuie să deseneze pe r ând, fiecare
desenează 1 minut, apoi continuă celălalt 1 minut, fără să
vorbească deloc între ei.
Evaluare/ debriefing : Ce ați făcut în acest joc? Cum v-ați simțit
când ați auzit sarcina de lucru? Cum a fost (greu, u șor)? Cum arată
desenul, are sens ce ați desenat? Ați colaborat la desen? Când v-ați
dat seama că puteți continua ce a făcut celălalt? C redeți că ați
colaborat eficient fără să vorbiți? Dacă da, de ce, dacă nu, de ce?
Ce ați putea schimba ca pe viitor să colaborați mai bine? Vi se pare
util acest exercițiu? Ce ați învățat din acest exerci țiu, cum puteți
folosi ce ați învățat aici mai departe?

Consilierea părinților-perspective europene

128 Tema: Petrecerea (după Baciu, 2006)
Participanți: 10- 20 părinți
Timp: 45 minute
Materiale necesare: sucuri, prăjituri, șervețele, pahare, pixuri,
chestionare părinți și elevi
Obiective:
O 1 Facilitarea comunicării/socializării dintre co piii și părinți
O 2 Identificarea imaginii pe care părinții o au despre copiii lor și
pe care, la rândul lor, copiii o au despre părinți.
Desfășurare:
/checkbld Invitați părinții împreună cu copiii la o activitat e comună,
la care vor aduce sucuri și prăjituri. Explicați-le participanților că
sunt în cadrul unei petreceri în care părinții vor juca rolul copiilor
și copiii rolul părinților. După o perioadă de acom odare în care
participanții își vor intra în rol, propuneți activ itatea „Prima zi de
școală”. În această activitate, părinții și elevii își vor imagina că
sunt în prima zi de școală și se vor comporta în co nformitate cu
noua sarcină.
/checkbld A doua activitate în cadrul petrecerii va fi situaț ia „În oraș,
la cumpărături”. Părinții și copiii vor imagina dial oguri și
comportamente în conformitate cu această a doua sar cină.
/checkbld La începutul activității, explicați participanților că în acest
an vor face parte dintr-un program menit să schimbe forma și

Consilierea părinților-perspective europene

129 conținutul ședințelor cu părinții, cu scopul îmbună tățirii relației
dintre părinți și copii și dintre familie și școală .
/checkbld Conținutul acestor noi activități va solicita din p artea
părinților o atitudine deschisă și un alt tip de im plicare. Chiar dacă
în unele activități preponderent va fi caracterul l udic, fiecare
exercițiu are un scop concret, bine definit și const ituie în fapt un
pas spre îmbunătățirea relației dintre părinți, cop ii și școală.
/checkbld Pe parcursul aplicației „ Petrecerea ”, încercați să eliminați
inhibițiile participanților și ajutați-i să-și intr e cât mai bine în „rol”.
/checkbld Țineți sub observație întreg spațiul de joc și inter veniți în
cazul în care apar semne ale unui posibil conflict între copii
(interpretați de părinți) și părinți (interpretați de copii) sau stări de
disconfort.
/checkbld Puteți adapta activitățile „Prima zi de școală” și „În oraș, la
cumpărături” la specificul clasei sau puteți imagina orice altă
activitate.
Evaluare/feed-back:
După încheierea aplicației veți pune întrebări de g enul:
– Cum v-ați simțit în rolul respectiv?
– Cum vi s-a părut activitatea?
– V-a fost greu să vă intrați în rol?
– Care a fost cea mai distractivă parte a rolului?

Consilierea părinților-perspective europene

130 ÎN LUMEA EMOȚIILOR!

Tema: Mim
Participanți: 10 – 20 părinți și copii
Timp: 20 minute
Materiale necesare: bilețele/cartonașe cu emoții
Obiective: Dezvoltarea inteligenței emoționale.
Desfășurare:
Varianta 1 (pentru copii care știu să citească): părintele extrage un
catonaș dintr-un săculeț și mimează emoția. Copilul trebuie să
citească. Rolurile se pot inversa.
Varianta 2 (pentru preșcolari care nu știu să citea scă) : copilul
extrage un catonaș dintr-un săculeț și mimează emoția desenată
acolo. Rolurile se pot inversa.
Evaluare/ debriefing : Ce s-a întâmplat? Cum v-ați simțit când ați
citit/văzut emoțiile? Cum a fost (greu, ușor)? Care emoție a fost
mai greu de mimat? Când ai simțit acea emoție? Ai cr ezut înainte
de joc că știi să mimezi atâtea emoții? Dacă nu ai reușit – de ce
crezi că ți-a fost greu să mimezi? La ce ne ajută să știm să
mimăm/recunoaștem emoții? Ce ați învățat din acest exercițiu,
cum puteți folosi ce ați învățat aici mai departe? O să repetați
activitatea asta? Dacă da, în ce situații? (zile de naștere, zile
ploioase, vacanță etc.)

Consilierea părinților-perspective europene

131 Tema: Scaunele
Participanți: 10-20 de participanți – copii de la 1 0 ani în sus,
părinți.
Materiale necesare: 15-20 de scaune;
Obiective:
O1: Dezvoltarea creativității
O2:Dezvoltarea abilităților de rezolvare a conflict elor și de
negociere
O3:Dezvoltarea abilităților de rezolvare a probleme lor
Desfășurare: Pe bilețele vor fi scrise mesaje difer ite cu privire la
așezarea scaunelor în jurul unor puncte / obiecte d e reper din
încăperea în care se desfășoară activitatea (de exem plu:”așezați
toate scaunele lângă tablă” și „așezați toate scaune le lângă ușă”).
Trebuie să se regăsească 2-3 mesaje diferire, scris e în proporții
egale pe bilețele. (De exemplu: daca avem 20 de par ticipanți, poate
fi scris un mesaj pe 10 bilețele și un altul pe 10 bilețele sau, o altă
variantă, un mesaj pe 7 bilețele, un altul pe 7 bil ețele și un al
treilea pe celelalte 6 bilețele) Participanții sunt rugați să extragă un
bilețel și să îndeplinească sarcina care este scris ă pe acel bilețel. În
funcție de numărul mesajelor pe care le-am scris vo m avea grupe
diferite de participanți care au aceeași sarcină: s ă așeze scaunele,
dar înlocuri diferite.

Consilierea părinților-perspective europene

132 Evaluare/debriefing : Cum v-ați simțit? Ce v-a ajutat să reușiți?
Când v-ați dat seama că puteți coopera? Dacă nu ați reușit – de ce
nu ați reușit? Ce nu a funcționat? Vreți să mai înc ercați o dată? Ce
ați învățat din acest exercițiu? Credeți că sunt sit uații din viața
voastră în care v-ați confruntat cu o asemenea prov ocare? Cum ați
răspuns atunci? Cum ați răspunde acum?.

Tema: Facepainting
Participanți: membrii familiei (recomandare: copii peste 3 ani)
Materiale necesare: culori, pensoane, oglindă (pentr u ca cel pictat
să vadă rezultatul)
Timp: 50 minute
Obiective:
O1:Dezvoltarea inteligenței emoționale;
O2: Dezvoltarea creativității
Desfășurare: folosind resursele disponibile, părint ele este invitat
să-și picteze copilul sau copilul să picteze părint ele. Se pot da
sugestii de desene: flori, fluturi, soare, zâmbete s au o surpriză care
să semnifice ceva pentru părinte și copil.
Evaluare/debriefing : Ce s-a întâmplat? Cum v-ați simțit? V-ați
distrat? Ai avut încredere în mama/tata că o să des eneze așa de
frumos? O să repetați activitatea asta? Dacă da, în ce situații? (zile
de naștere, zile ploiase etc.)

Consilierea părinților-perspective europene

133 SUCCESUL ȘCOLAR. PREVENIREA INSUCCESULUI
ȘCOLAR

Tema: Sunt consilierul copilului meu. Rolul meu în educa ția
copilului (adaptare dupa Mioara Peleanu, 2013)
Participanți: părinți și cadre didactice
Timp: 2 ore
Materiale necesare: Coli de scris, anexele 5, 6, 7, 8, 9 și
instrumente de scris.
Obiective:
O1: Să stabilească rolul părinților în educația cop iilor;
O2: Să precizeze problemele de comportament ale cop iilor;
O3:Să învețe cum să acționeze pentru a schimba comp ortamentul
problematic al copilului.
Desfășurare:
a) Enunțarea obiectivelor activității
Formatorul îi motivează pe participanți pentru impl icarea în
activitate, precizând următoarele aspecte: trecerea de la o extremă
la alta în relația cu proprii copii (de la tolerare a oricărui
comportament al copilului, la severitate în exces) g enerează stări
de confuzie, de nesiguranță pentru aceștia, care vo r fi tentați să
recurgă la comportamente indezirabile. De aceea, ne
propunem abordarea dificultăților specifice copilăr iei, cu

Consilierea părinților-perspective europene

134 delicatețe, înțelegere și diplomație, dar mai ales cu propunerea
unor modalități concrete de intervenție, în situați i problematice.

b) Studiu de caz – ,,Cum ar fi, dacă…?”
Părinții sunt invitați să analizeze situația ilust rată de studiul de caz
(anexa 5) și să răspundă, cu sinceritate, întrebărilor lansa te de
formator, descriind propriul mod de a reacționa în situația descrisă.
c) Care este rolul părinților în educația copiilor?
Unul dintre formatori îi invită pe părinți să preci zeze dacă sunt
momente când consideră că educația copiilor este re sponsabilitatea
școlii, mai ales după o anumită vârstă (ex. după șap te ani).
Părinții sunt solicitați să precizeze dacă există si tuații în care
numai școala ar putea ,,schimba” anumite comportame nte
problematice cu care se confruntă copiii și în cazu l în care
răspunsurile sunt afirmative, vor oferi exemple conc rete.
Formatorul va valida situațiile obiective, menționa te de părinți și
va sublinia rolul determinant al școlii, în anumite situații,
menționând și importanța demersurilor comune, școal ă – familie,
în acest sens.
Formatorul invită participanții să discute despre rolurile cheie ale
părinților în educarea copiilor (anexa 6) și să ofere exemple
concrete, din propria dumnealor experiență cu copiii . Fiecare
părinte va fi încurajat să prezinte propria tendinț ă în ceea ce

Consilierea părinților-perspective europene

135 privește rolul adoptat, în mod preponderent, în edu carea copilului
său și dificultățile cu care se confruntă, atunci c ând încearcă să
armonizeze cele două roluri.
Părinții sunt încurajați în vederea identificării u nor soluții concrete,
pe care le-ar putea adopta în depășirea obstacolelo r prezentate,
împărtășind grupului experiențe pozitive, în acest s ens (cum au
procedat atunci când unul dintre roluri – de spriji n/de control – a
fost predominant și la ce soluții au apelat, pentru a relaționa într-o
manieră optimă cu propriul copil).
d) Problemele de comportament ale copiilor în familie
Formatorul va preciza faptul că părinții se află ad esea în căutarea
unor soluții adecvate, pentru a veni în întâmpinare a așteptărilor
acestora, dar și a depășirii situațiilor problemati ce cu care se
confruntă.
Întrucât există și părinți care se declară ,,depășiț i de situație”,
formatorul face această precizare, tocmai pentru ca grupul să se
simtă securizat, în sensul că dacă au gândit astfel anterior, ,,nu sunt
singurii”.
Formatorul le propune părinților să realizeze exerci țiul inclus în
anexa 7 , indicând trei probleme de comportament ale propriu lui
copil și tot atâtea soluții care pot fi aplicate.
Formatorii vor discuta cu părinții, despre modalită ți concrete de a
gestiona aceste situații-problemă, oferindu-le consi liere, în raport

Consilierea părinților-perspective europene

136 cu modul în care și-ar putea consilia ei înșiși cop iii aflați în
dificultate.
Formatorii vor apela la datele oferite de fișa de d ocumentare
(anexa 8) , pentru a pune în discuție câteva mituri și import anța
corectării acestora.
e) Cum redefinim comportamentul problematic al
copilului
Formatorul va face câteva precizări referitoare la maniera de a
rezolva problemele de comportament ale copiilor.
Pentru aceasta, este necesar să ne propunem obiective de
schimbare :
• Realizabile, realiste. Ex.: dacă un copil abia reușește să ia
o notă de trecere, nu ne propunem să încheie anul ș colar
următor cu media zece!
• Adecvate. Ex.: nu refuzăm copilului posibilitatea de a se
informa, utilizând Internetul, dar îi putem cere să petreacă
numai un anumit interval de timp, în fața calculato rului.
• Observabile. Este bine să ne raportăm la evenimente și la
comportamentul copilului, evitând interpretările.
• Măsurabile. De exemplu, dacă dorim ca fiul nostru să
meargă să se odihnească mai devreme, trebuie să stab ilim
ora la care ar trebui să se întâmple acest lucru.

Consilierea părinților-perspective europene

137 Formatorul va oferi câteva exemple de redefinire a
comportamentului problematic al copilului:
„Nu înveți nimic! ” –„Mi-ar plăcea să te străduiești mai mult”
„Ești foarte dezordonat! ” – „ Vreau ca în fiecare week-end să îți
aranjezi lucrurile din camera ta. ”
„Ești un copil rău, care face numai prostii!” – „M-aș bucura să
faci cât mai multe lucruri bune, săptămâna aceasta. ”
Părinții sunt invitați să menționeze câteva modalit ăți de
reformulare a comportamentelor problematice preciza te într-o
secvență anterioară, conform modelului prezentat de formatori.

Valorizarea experienței – Părinții vor primi o listă cu situații
problematice (anexa 9) și vor fi invitați să ,,demonstreze” în ce fel
rezolvă situațiile date.

Feed-back – Formatorul face aprecieri privind implicarea
părinților în derularea activității, astfel încât a ceștia să gestioneze,
cu ușurință, situațiile problematice, în relaționar ea cu proprii copii.

Consilierea părinților-perspective europene

138 Tema: Cum să fiu un părinte suficient de bun?
Participanți: părinți și copii
Timp: 2 ore
/head2right Materiale necesare: Coli A3, markere, anexele 10, 11 ,
flipchart, un coșuleț/cutie, 10 fulare/eșarfe.
Obiective:
O1:Să descopere împreună (părinți și copii) în ce f el doresc să fie
ajutați atunci când trec printr-o situație dificilă (absenteism,
conflicte cu un profesor/coleg, comportamente disrup tive etc.);
O2:Părinții să identifice strategiile proprii de ges tionare a unor
comportamente problematice ale copiilor;
O3: Să învețe cum să acționeze pentru a schimba com portamentul
problematic al copilului.

Desfășurare:
a) Enunțarea obiectivelor activității
Formatorul prezintă obiectivele activității și îi mo tivează pe
participanți pentru implicarea în activitate.
b) Exercițiu de spargerea gheții – Ruleta magică
Participanți: părinți și copii. Pot participa și fo rmatorii.
Formatorul va pregăti bilețele (un număr cel puțin egal cu numărul
participanților) pe care va scrie câte un subiect d espre care
participanții să vorbească. Fiecare participant va extrage din

Consilierea părinților-perspective europene

139 cutie/coșuleț un bilețel, va citi cu voce tare ceri nța și va răspunde
apoi la întrebarea extrasă. Participanții sunt încur ajați să
vorbească, fără a se face presiuni în cazul în care aceștia nu pot să
răspundă.
Exemple de întrebări: Care este unul dintre cele mai plăcute
momente pe care le-ai petrecut cu familia ta anul t recut? Care este
una dintre tradițiile familiei tale? Enunță trei ca lități pe care le
admiri în mod special la tatăl tău? Care este una d intre cele mai
fericite amintiri ale tale? (anexa 10) .

c) Identificarea nevoilor copiilor și a strategiilor fol osite
de părinți

Fiecare participant va primi o fișă de lucru pe car e o va completa
individual. Fișa de lucru, pentru copii (anexa 11) , surprinde
așteptările copiilor privind atitudinea părinților când apar situații
problematice.
Fișa de lucru, pentru părinți (anexa 11) , pune părinții în situația de
a identifica propriile strategii de a gestiona situa țiile problematice
din viața propriilor copii, situații care pot afect a întregul sistem
familial.
După completarea fișelor, în diade părinte-copil, s e va purta o
discuție privind concordanța dintre ce așteaptă cop iii și în ce fel îi

Consilierea părinților-perspective europene

140 ajută părinții. Discuția are ca scop conștientizare a nevoilor,
armonizarea relațiilor dintre părinți și copii, ast fel încât să poată
gestiona împreună situații problematice din viața lo r.
d) Identificarea unor strategii de abordare a situațiil or
problematice

Pentru această activitate, copiii vor fi împărțiți în două grupe, iar
părinții în două grupe. Formatorul le cere să reflec teze asupra
discuției și să noteze pe o foaie A3, modalitățile cele mai adecvate,
pentru a gestiona situații de criză. Se face apoi pr ezentarea
acestora, de către fiecare grupă. Formatorul extrage c oncluziile și
vine cu completări, dacă este cazul. Copiii pot ide ntifica aspecte
precum: vorbim pe un ton respectuos, folosim formul e de politețe,
ne respectăm promisiunile, suntem sinceri, respectă m opinia
fiecăruia, cerem ajutor, etc. Părinții, la rândul l or pot identifica
soluții precum: avem răbdare să îi ascultăm când ne povestesc
despre activitățile lor, le vorbim calm, nu dăm ped epse fizice și
mai ales, nu-i pedepsim când suntem nervoși pentru că dăm
pedepse exagerate care rămân doar spuse, încurajăm c opiii să
ceară ajutor, le câștigăm încrederea, îi implicăm î n luarea unor
decizii, îi supraveghem, etc.

Consilierea părinților-perspective europene

141 Valorizarea experienței – În diade, părinte-copil, copilul legat la
ochi va fi ghidat de către părinte prin spațiul de d esfășurare a
activității, unde se va amenaja un traseu cu obstac ole (un
ghiozdan, un ghiveci, un scaun etc.). Perechile lucre ază pe rând. Se
inversează rolurile. După ce fiecare participant a parcurs traseul în
ambele roluri, va descrie cum s-a simțit, în care s ituație s-a simțit
mai bine: când a fost ghid sau a fost „orb”, în ce f el încrederea în
partener l-a ajutat să treacă de obstacole. Se va f ace legătura cu
situații reale de viață în care solicităm ajutorul persoanelor în care
avem încredere, pe care ne bazăm. Părinții vor conș tientiza cât de
important este să fie percepuți de copii ca persoan e puternice,
mature pe care se pot baza atunci când au nevoie de ajutor.

Feed-back – Formatorul face aprecieri privind implicarea tuturo r
participanților în buna organizare și derulare a ac tivității, astfel
încât fiecare participant să optimizeze abilitățile de comunicare și
de gestionare a situațiilor de criză din viața adol escenților.

Consilierea părinților-perspective europene

142 Tema: Cooperând, găsim soluții!
Participanți: părinți și copii
Timp: 2 1/2 ore
Materiale necesare: Coli A4, markere, anexa 12
flipchart, foarfecă, lipici, cinci plicuri mici.Obi ective:
Obiectiv: Să exerseze strategii de soluționare a comp ortamentelor
problematice ale adolescenților;
Desfășurare:
a) Enunțarea obiectivelor activității
Participanții citesc următoarele proverbe scrise pe flipchart și
explică înțelesul acestora:
– „Vorba dulce mult aduce”;
– „Ceea ce vei semăna, aceea vei aduna”, „Pomul când e mic
se îndreptează”;
– „Spune cu cine umbli ca să-ți spun cine ești”.
Formatorul va concluziona că printre modalitățile d e a face față
provocărilor adolescenței, se remarcă: comunicarea constructivă,
setarea și respectarea unor reguli, precum și suprav egherea
anturajului copilului. Scopul întâlnirii este acela de a învăța cum să
utilzăm eficient aceste strategii în educația adole scenților.
b) Joc de rol – Comunicarea constructivă (la activitate
participă părinți și copii) .

Consilierea părinților-perspective europene

143 Formatorul solicită două echipe a câte 3 voluntari, un adult și doi
copii, care să interpreteze rolurile: povestitorul , Andrei și mama
lui Andrei.
Aceștia sunt scoși din sală și timp de 5 minute rep etă scenariul
(anexa 11 ). Prima echipă de „actori” va interpreta varianta
„negativă” a scenariului, iar cealaltă echipă, varia nta „pozitivă”.
Între timp, ceilalți participanți sunt împărțiți în două echipe (părinți
și copii).
Prima echipă va observa și va nota pe o coală A3 a specte ale
comunicării distructive și consecințele acesteia (v arianta negativă a
scenariului), iar cea de-a doua echipă va nota aspe cte ale
comunicării constructive și consecințele acesteia ( varianta pozitivă
a scenariului).
Formatorul identifică împreună cu participanții, forme de
comunicare constructivă (comunicarea deschisă, sinceritatea,
atitudinea empatică și respectul față de ceilalți, exprimarea
deschisă a sentimentelor și nevoilor, ascultarea ce lui care vorbește,
păstrarea tonului liniștit al vocii, exprimarea opin iei fără a critica
opiniile celorlalți, clarificarea și nu evitarea pr oblemelor etc.) și
forme ale comunicării distructive (transmiterea unor
mesaje confuze – una spune și altceva exprimă nonver bal,
vorbitorul afișează o atitudine de superioritate pu nându-și
iterlocutorul într-o poziție de apărare, folosirea de reproșuri,

Consilierea părinților-perspective europene

144 acuzații și afirmații generalizatoare în care apar f recvent cuvintele
„niciodată”,”întotdeauna”, interpretarea gândurilor celuilalt,
blamarea, critica, atacul, tendința de a monologa, e tc.).
c) Setarea regulilor (la activitate participă părinți și copii)
Întrebați copiii ce jocuri sportive le plac apoi ru gați-i să vă
povestească cum se joacă. Alegeți un sport sau un jo c practicat și
cunoscut de copii apoi identificați împreună ce regu li se respectă
în timpul jocului, de ce este nevoie de acestea și ce se întâmplă
dacă acestea nu sunt respectate. Concluzionați că r olul regulilor
este de a clarifica cum să ne comportăm în anumite situații și așa
cum jocurile au reguli care reglementează comportamen tul
participanților, tot așa, în familie, pentru a evit a neînțelegerile și
haosul, este important să stabilim reguli.
Copii vor nota pe o coală A4 ce reguli au stabilit î n familiile lor,
privind relația dintre adulții din familie și copii . Informațiile
individuale le discută apoi în perechi sau grupuri. Formatorul
notează pe flipchart câteva dintre acestea.
În acest timp, părinții vor primi fișa de documenta re: Stabilirea
regulilor (anexa 12) și, folosind metoda Sinelg, în timpul lecturii,
vor nota cu „√” informațiile cu care sunt de acord , cu „?”
informațiile confuze, cu „+” informațiile noi, cu „ -” informațiile cu
care nu sunt de acord. Se discută apoi pe baza noti țelor acestora.

Consilierea părinților-perspective europene

145 Joc de rol – rugați doi voluntari, un copil și un părinte să
stabilească și să negocieze o regulă de comportament (ora de sosit
acasă, numărul de ore petrecut la calculator, etc.) Ceilalți
participanți vor fi observatori putând să ajute cu completări
constructive.

d) Supravegherea anturajului copilului ( părinți ți copii)
În această parte a activității, formatorul va facil ita o dezbatere între
părinți și copii, urmărind următoarele aspecte (se pot adăuga și
altele):
– Ce aspecte ale comportamentului copiilor sunt
supravegheate mai frecvent de părinți;
– Cum influențează natura relației dintre copii și pă rinți
accesul părinților la informații despre anturajul c opiilor,
preocupările din timpul liber, viața școlară;
– Cum se păstrează echilibrul între supravegherea și
observarea copilului și dezvoltarea autonomiei aces tuia;

Consilierea părinților-perspective europene

146 ANEXE
Anexa 1
Comunicarea

Puncte tari ale activității:
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………..
Puncte slabe ale activității :
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
Momentul cel mai amuzant al activității

Consilierea părinților-perspective europene

147
Anexa 2
Comunicarea

Ce ați simțit în fiecare dintre cele trei ,,ipostaz e“ ?

asertivă……………………………………………………………………
………………………
pasivă………………………………………………………………………
………………………
agresivă……………………………………………………………………
………………………
Acordați-vă un calificativ pentru gradul de implica re în
activitățile derulate !
□ foarte bine
□ bine
□ satisfăcător
□ nesatisfăcător

Consilierea părinților-perspective europene

148 Anexa 3
Managementul conflictului

Scenariul jocului de rol – Situația 1:
Școala se apropie de final. Ca și anul trecut urmea ză să stabiliți
detaliile desfășurării serbării de sfârșit de an. S erbarea de anul
trecut a avut loc în clasa voastră și nu a fost chi ar un real succes.
Directorul școlii a oprit curentul și astfel, după două ore de la
debutul acesteia, mare parte din colegi au plecat a casă.
Anul acesta vă doriți să mergeți la Sinaia. Unul di ntre colegi are
bunicii în zonă și poate să vă asigure fără nici un cost cazarea și
transportul într-un week-end.
Cu toate acestea, un grup de colegi din clasa voast ră nu este
tocmai de acord cu această variantă. Ei își doresc să organizeze
serbarea în clasa de curs, la fel ca și anul trecut .
Doamna dirigintă a afirmat, în ora de dirigenție, c ă organizează
serbare cu condiția ca toată lumea să fie de acord. Pentru ea nu
este important locul de desfășurare, ci acordul tut uror elevilor. În
caz contrar, nu va organiza nicio serbare.
În recreația mare, rămâneți în clasă și începeți să discutați cu
colegii care nu sunt de acord cu voi.

Consilierea părinților-perspective europene

149 Gândurile voastre:
Sunteți o echipă! Trebuie să câștigați! E ultima voas tră șansă să
organizați serbarea la Sinaia. Dacă nu câștigați, riscați să nu
organizați deloc serbarea. Organizarea serbării în clasă nu
reprezintă o opțiune pentru voi.
Instrucțiuni:
• Argumentați-vă intens punctul de vedere!
• Prezentați argumentele simultan (puteți să nu vorbiț i pe rând).

Scenariul jocului de rol – Situația 2:
Școala se apropie de final. Ca și anul trecut urmea ză să stabiliți
detaliile desfășurării serbării de sfârșit de an. S erbarea de anul
trecut s-a desfășurat în clasa voastră și a fost ch iar un real succes.
A durat două ore și toată lumea a fost încântată.
Anul acesta au apărut câțiva colegi care își doresc să organizeze
serbarea la Sinaia. Vă îngrijorează distanța, faptu l că durează
două zile. În plus, părinții nu vor să audă de plec area din oraș și
de costurile aferente acestei plecări.
Colegii vă presează să mergeți cu ei. Doamna dirigi ntă amenință
că dacă nu vă puneți de comun acord, nu va organiza nicio
serbare.
Sunteți supărați pe colegii voștri și urmează să di scutați cu ei în
recreația mare despre organizarea serbării.

Consilierea părinților-perspective europene

150 Gândurile voastre:

Nu este normal să plecați la Sinaia! Anul trecut a f ost perfect. A
durat puțin și nu a necesitat mulți bănuți și nici plecarea din oraș.
Organizarea serbării în clasa de curs este singura voastră
opțiune.

Consilierea părinților-perspective europene

151 Anexa 4

Stiluri parentale

GRUP 1 – Părintele indulgent (permisiv) îi permite copilului să
se manifeste cum vrea, fără prea multe interdicții, se consultă cu
copilul când ia o decizie, manifestă căldură și int eres față de tot ce
face copilul, îl pedepsește foarte rar. Pe de altă parte, copilului
crescut într-o manieră indulgentă, îi va fi foarte gr eu să înțeleagă
rolul limitelor, al regulilor și să țină cont de ele atunci când situația
o va cere; el poate fi considerat obraznic sau chia r copil-problemă.

GRUP 2 – Părintele autoritar se caracterizează prin faptul că îi
cere copilului să respecte cu strictețe, fără să co menteze, regulile
existente. Aceste reguli au o valoare absolută, iar c ea mai mică
greșeală este însoțită de pedeapsă. De obicei, părin tele este rece și
detașat de copil. Astfel, stilul autoritar îl învaț ă pe copil să devină
ordonat, disciplinat, respectuos față de cei de car e îi este frică. ”Fă
așa pentru că așa am spus eu!” este tipul de mesaj pe care îl poate
transmite un astfel de părinte. Dezavantajele acest ui stil: copilul
unui părinte excesiv de autoritar va fi insensibil l a dorințele altora,
neiertător cu cei care greșesc/ extrem de timid, lip sit de inițiativă și
curaj.

Consilierea părinților-perspective europene

152
GRUP 3 – Părintele indiferent neglijează copilul, nu este
preocupat de realizările lui și nici nu manifestă f recvent trăiri
emoționale pozitive pentru el. Comunică puțin, nu î l întreabă
despre rezultatele obținute, nu participă la ședinț ele cu părinții, nu
laudă, nu critică. Copilul al cărui părinte se mani festă indiferent,
înțelege că este neimportant, valoarea sa umană est e fragilă,
părerea sa nu contează; ca urmare nici nu se va mai strădui să o
spună. Își dezvoltă o stimă de sine scăzută și e ur mărit, în
permanență, de un complex de inferioritate.

GRUP 4 – Părintele protector este extrem de atent la nevoile
copilului și se dedică cu toată ființa meseriei de părinte. Din
păcate, uneori protecția acordată copilului este ex agerată. Poate să
devină obositor, cicălitor, vorbește prea mult, expl ică de mai multe
ori același lucru pentru a fi sigur că s-a înțeles m esajul său, insistă,
solicită frecvent atenția copilului etc. Odată cu t recerea timpului,
copilul va avea tendința să se îndepărteze, se va s imți sufocat și va
evita să spună părintelui problemele sale de teamă că acesta se va
îngrijora. Va învăța să ascundă informații blocând c analele de
comunicare.

Consilierea părinților-perspective europene

153 GRUP 5 – Părintele democratic respectă libertatea copilului dar
nu pierde din vedere stabilirea unor reguli de compo rtament. Este
flexibil și deschis spre nou, acceptă tot ceea ce ar putea ameliora
viața copilului și a familiei însă este în același timp suficient de
autoritar pentru a-l învăța pe copil să-și îndeplin ească îndatoririle.
Copilul își va dezvolta un echilibru emoțional, dep rinderi de
comunicare eficientă, manifestă capacitate decizion ală, autonomie
personală. Are o stimă de sine pozitivă.

Consilierea părinților-perspective europene

154 Anexa 5
Studiu de caz

„Daniel este elev în clasa a VI-a, cu rezultate sla be la
învățătură, datorate lipsei sale de interes față de școală.
Face parte dintr-o familie cu trei copii. Mama sa e ste foarte
tolerantă, Daniel fiind singurul băiat și mezinul f amiliei.
Ea este casnică și își dedică o mare parte a timpul ui său
urmăririi programelor TV.
Tatăl lui Daniel este un om autoritar, care adesea respinge un
punct de vedere diferit de al său. Consideră că mam a este
cea care trebuie să se ocupe de treburile casei și de copii. El
reușește să câștige mulți bani, fără a avea o educa ție aleasă;
nu pune prea mare accent pe rolul școlii în dezvolt area
copiilor săi.
Surorile lui Daniel sunt deja adulte și și-au întem eiat propriile
familii. Ele comunică destul de rar cu fratele lor și cu
familia, în general.
Singurii prieteni ai lui Daniel sunt doi băieți de l iceu, din
cartier, cu care își petrece mult timp, până seara, târziu,
când este chemat de tatăl său, acasă.

Consilierea părinților-perspective europene

155 Dirigintele lui Daniel îi sună pe părinți și îi invi tă la școală,
anunțându-i că fiul lor a înregistrat un număr semni ficativ
de absențe, fiind în pericol de exmatriculare.”

Întrebări utile, în realizarea analizei situației e xpuse:

1. Cum credeți că vor reacționa părinții lui Daniel , la aflarea
veștii transmise de diriginte?

2. Care sunt cauzele care au condus la o astfel de situație ?

3. Ce ați simți, la aflarea unei vești similare, d espre fiul / fiica
dvs. ?

4. Cum ați proceda, la aflarea unei vești similare , despre fiul /
fiica dvs. ?

5. Cum v-ați comporta cu acesta / aceasta ?

Consilierea părinților-perspective europene

156 Anexa 6
Fișă de documentare

Rolurile cheie ale părinților în educarea copiilor sunt cele de
sprijin și cele de control .

*Rolul de sprijin
Toți avem nevoie de sprijin din partea familiei, ma i ales în situații
critice, ca atunci când avem de luat o decizie impo rtantă, când
pierdem o persoană dragă, când trecem prin situații dificile la
școală sau la locul de muncă, etc.
În aceste situații, familia asigură suportul de care avem nevoie.
Rolul de sprijin se regăsește atât în confortul fizic al copiilor
(satisfacerea trebuințelor bazale, prin asigurarea u nei alimentații
corespunzătoare, prin asigurarea vestimentației, etc .), cât și în
confortul psihic, constând în afecțiune, înțelegere, încurajare,
aprobare .

*Rolul de control
De când copiii sunt foarte mici, părinții încearcă să-i disciplineze,
să-i învețe care sunt regulile de comportare în via ța zilnică și să-i
ajute în internalizarea acestora.

Consilierea părinților-perspective europene

157 Cu cât rolul de control se caracterizează printr-o ,,supraveghere
atentă, dar discretă”, cu atât copiii vor fi mai co operanți, în caz
contrar confruntându-ne cu manifestări ale ,,opoziț iei”.
Ambele roluri au un efect benefic asupra copiilor, în măsura în
care părinții reușesc să le îmbine într-un mod armo nios, pentru că
aplicarea unui control excesiv îi face pe copii să i ntre în defensivă,
în timp ce un rol de sprijin, exercitat constant, po ate duce la
relaxare, la pasivitate, în detrimentul implicării, al motivării
participării și al câștigării autonomiei, al dezvol tării
responsabilității, de către copii.
Dificultățile întâlnite de părinți, în educația cop iilor, se remarcă și
în încercările de a găsi un punct de echilibru într e aceste două
roluri, cel de control și cel de sprijin , dar găsirea echilibrului
vizat, poate reprezenta o sursă de satisfacții.

Consilierea părinților-perspective europene

158 Anexa 7

Fișă de lucru pentru părinți

Precizați trei probleme de
comportament ale copilului dvs :
Menționați cel puțin o soluție pe
care o puteți pune în practică,
pentru corectarea fiecărui
comportament problematic
prezentat
1.

2.

3.

Consilierea părinților-perspective europene

159 Anexa 8

Fișă de documentare
Cum îi consiliem pe părinți, pentru a deveni consil ieri ai
propriilor copii ?
Mituri
„Dacă ai bani, ai și educație”
O educație excesiv de tolerantă îi poate face pe cop ii să creadă că
totul le este permis, că totul li se cuvine fără pr ea mari eforturi și
că tot ceea ce își doresc trebuie să li se îndeplin ească, indiferent de
costuri.
Copiii vor încerca să facă lucruri ieșite din comun , fie pentru a
câștiga atenția părinților, fie
pentru a-i pedepsi, iar banii primiți în exces, pot dăuna.
Chiar dacă le oferim copiilor tot ce-și doresc, tre buie să ne
amintim că de cele mai multe ori, copiii nu au nevo ie doar de bani,
ci de dragostea părinților, de modelul lor, de educa ție.

„Dacă am două joburi, câștig mai mulți bani și copil ului meu
nu-i va lipsi nimic”
Unui astfel de copil, îi vei lipsi chiar TU, cel ca re i-a dat viață !
În prezent, părinții sunt din ce în ce mai ocupați și nu mai au timp
să stea de vorbă cu copiii lor. Lipsa de comunicare poate da

Consilierea părinților-perspective europene

160 copilului sentimentul că nu este înțeles, că părinț ii lui nu sunt
interesați de ceea ce se întâmplă cu el, mai ales c ă la această vârstă
oscilează între sentimente de încredere și neîncred ere, între stări de
tristețe și bucurie, nu pune la îndoială ceea ce af lă de la alții și vrea
să experimenteze, să încerce lucruri noi, chiar dacă asta înseamnă
să-și riște viața.

„Dacă îi acord câteva minute copilului meu, la fina lul
săptămânii, este suficient!”
Este important să acordăm copiilor cât mai mult tim p, să stăm
zilnic de vorbă, să îi ascultăm, să le înțelegem stă rile prin care trec,
să îi ajutăm să depășească mai ușor situațiile difi cile.
Copiii au nevoie să fie ascultați, au nevoie să ști e că într-adevăr ne
preocupă situațiile de viață prin care uneori trec și că suntem
alături de ei.

,,La această vârstă, copilul nu poate avea nicio pr oblemă”
Părinții pot învăța să acorde importanța cuvenită e venimentele pe
care proprii copii le consideră importante sau chia r decisive pentru
evoluția lor. Minimizarea importanței unei situații , de către părinte,
îl poate face pe copil să creadă că el însuși nu co ntează, nu este
important pentru părintele lui.”

Consilierea părinților-perspective europene

161 ,,Este bine să îi ascund copilului sentimentele mele pentru el”
Teama de a deveni vulnerabili în fața copiilor lor, îi determină pe
unii părinți să își mascheze afecțiunea și să afișe ze o răceală pe
care copiii nu o înțeleg și pentru care se pot autoc ulpabiliza.
Spune-i copilului tău cât de mult îl iubești !

,,Dacă îl laud pe copilul meu, sigur se va schimba în rău”
Asigurarea copilului că este apreciat și confirmarea lucrului bine
făcut, atunci când este cazul, îl poate ajuta pe ac esta să își dezvolte
încrederea în sine, atât de necesară.

,,Dacă a făcut ceva rău, trebuie neapărat pedepsit”
Aplicarea unei pedepse pe care copilul nu o înțeleg e și pe care o
consideră nedreaptă, îl poate face pe acesta să se îndepărteze de
familie și chiar să persevereze.
Analizați cu calm situația, aflați cauzele care au generat-o și fiți
aliatul copilului, în înțelegerea deciziilor eronate / a
comportamentelor care trebuie corectate și susțineț i-l în acest
demers.

Consilierea părinților-perspective europene

162 Anexa 9
Lista de situații problematice
1. Copilul dumneavoastră s-a bătut cu un coleg, pe holu l
școlii.
2. Copilul dumneavoastră absentează zilnic, cel puțin o oră de
la școală.
3. Copilul dumneavoastră riscă să rămână corigent la
matematică.
4. Copilul dumneavoastră a fumat cu alți doi colegi, în curtea
școlii.
5. Copilul dumneavoastră a luat bani de acasă, fără să vă
ceară permisiunea.
6. Copilul dumneavoastră și-a jignit profesorul de biol ogie.
7. Copilul dumneavoastră intră în casă, fără să vă sal ute,
reproșându-vă, pe un ton ridicat, că nu îi acordați sprijin la
teme și că a luat o notă proastă.
8. Copilul dumneavoastră a sustras banii de buzunar a i unei
colege, în timpul orei de sport.
9. Copilul dumneavoastră vă anunță la telefon, că mai stă cu
prietenii în cartier, deși este ora 22 00 .
10. Copilul dumneavoastră vă amenință că pleacă de acas ă
dacă nu îi cumpărați bicicleta pe care și-o doreșt e.

Consilierea părinților-perspective europene

163 Anexa 10
RULETA MAGICĂ

Bilețelele extrase de participanți (se decupează și se extrag din
cutie/coșuleț) :
Care este unul dintre cele mai plăcute momente pe c are le-ai
petrecut cu familia ta, anul trecut?

Ce ți-ai dori să întreprinzi împreună cu familia ta , în următoarele
șase luni?

Enunță trei calități pe care le admiri în mod speci al la tatăl tău.

Enunță trei calități pe care le admiri în mod deose bit la mama ta.

Care este una dintre tradițiile familiei tale?

Ce ai dori să faci cu adevărat în viață?

Care este una dintre cele mai bune cărți pe care le -ai citit?

Cum ar decurge pentru tine o zi perfectă? Ce ai fac e?

Consilierea părinților-perspective europene

164
Ce anume te face fericit?

De ce anume ți-e frică?

Care este una dintre cele mai fericite amintiri ale tale? Explică.

Care este unul dintre locurile tale preferate, unde îți place să mergi
cu prietenii?
Care sunt două lucruri pe care le-ai face dacă ai f i președintele țării
?

Care crezi că sunt două dintre secretele unei priet enii durabile?

Care a fost una dintre cele mai frumoase clipe pe c are ai petrecut-o
anul trecut cu prietenii?

Care este mâncarea pe care nu o poți suporta?

Cum ar fi să trăiești veșnic?

Care ar fi trei calități pe care ai dori să le aibă prietenii tăi?

Consilierea părinților-perspective europene

165
Cum crezi că va arăta viața pe pământ peste o sută de ani?

Descrie cerul.

În ce sens crezi că părinții și-ar putea educa mai bine copiii?

Ești de acord că cel mai bun mod de a obține cooper are din partea
copiilor este
folosirea pedepsei? De ce da sau de ce nu?

Ce cadou ai dori să primești?

Dacă ai avea posibilitatea să călătorești oriunde î n lume, unde ai
merge? De ce?

Animalul meu preferat este …

Mă preocupă …

Mă simt plictisit de viață când …

Consilierea părinților-perspective europene

166 Prietenii mei și cu mine ne distrăm când …

Trei activități pe care le fac cu plăcere împreună cu prietenii mei
sunt …

Ceea ce mă supără cel mai tare este …

Când sunt liber, îmi place să …

Programul meu TV favorit este … pentru că …

Mâncarea mea preferată este …

La școală, îmi place să …

Astăzi mă simt …

Vacanța mea de vis ar fi …

Cântecul meu preferat este …

Oamenii pe care îi prețuiesc cel mai mult sunt …

Consilierea părinților-perspective europene

167 Anexa 11
SCENARIU JOC DE ROL
“Intr-o zi , Andrei se invartea prin casa plictisit. Nu gasea nimic de
facut asa ca s-a asezat la televizor in speranta ca timpul sau se va
scurge intr-un mod mai placut. Gaseste postul de mu zica preferata
si, fara a tine seama de ceilalti membri ai famliei , da sonorul foarte
tare. In camera intra brusc bunicul care ia telecom anda si inchide
televizorul strigand ca el nu suporta asa ceva in c asa lui.
Andrei iese din camera furios si se duce direct in bucatarie la mama
sa strigand:
– Nu-l mai suport pe bunicul, este un idiot!
Mama a fost uimita de comportamentul fiului sau. Nu a fost de
acord cu comportamentul lui, mai ales ca ea, dintot deauna, l-a
invatat sa-i respecte pe adulti.Dar, ce se intampla se? S-a apropiat
usor de Andrei, l-a privit cu intelegere si i-a sp us pe un ton calm:
– Oooo…, dar esti chiar suparat!….Ai vrea sa vor bim despre
asta?Te-a suparat faptul ca ti-a oprit brusc televi zorul?
Fata lui Andrei a inceput sa se destinda….
– Nu e numai asta , dar mereu trebuie sa fac ceea c e vor altii. As
vrea sa ma mai intrebati si pe mine ce vreau sa fac ”.

Consilierea părinților-perspective europene

168 Anexa 12
SETAREA REGULILOR

Respectarea regulilor ii ajuta pe copii sa evolueze si sa se transforme
in adulti responsabili. Parintii trebuie sa stie c lar ce doresc de la
copiii lor.
Sugestii pentru stabilirea regulilor:
• Stabiliti regulile impreuna cu copilul, luand in
considerare posibilitatea de a negocia.
• Explicati motivele pentru care este necesara regula
aducand argumente care sa nu se bazeze pe autoritate a
pozitiei de parinte. O regula buna precizeaza cu
claritate comportamentul asteptat, ii spune copilul ui ce
sa faca, nu ce sa nu faca, este formulata in cuvint e
simple, usor de inteles.
• Stabiliti mai intai o singura regula si abia dupa ce si-a
insusit-o introduceti o noua regula.
• Stabiliti impreuna cu copilul recompensele/sanctiun ile
pentru respectarea/incalcarea regulilor.
• Fiti consecventi in aplicarea sanctiunilor

Consilierea părinților-perspective europene

169
Bibliografie:
• Mușata Dacia Bocoș, Instruirea interactivă. Repere
axiologice și metodologice , Editura Polirom, 2013
• Ioan Cerghit , Metode de învățământ , EdituraPolirom, 2006
• Baciu, Amelia, Cazan, Cermen Manuela, Chendea,
Cătălina, Cobzariu, Ciprian, Ioachim, Magdalina, Mih alcea,
Taisia, Oneț, Constantin, Educația părinților , Editura
Marlink,
București, 2006
• Peleanu, Mioara, Proiect Parteneriat pentru copilul meu,
2013

Consilierea părinților-perspective europene

170
Bibliografie generală:

• Agabrian, M., Milea, V., Parteneriate școală-familie-
comunitate, Editura Institutul European, Iași, 2005;
• Baciu, Amelia, Cazan, Cermen Manuela, Chendea,
Cătălina, Cobzariu, Ciprian, Ioachim,
Magdalina, Mihalcea, Taisia, Oneț, Constantin, Educația
părinților , Editura Marlink,
București, 2006
• Alis Ghebuță, Roberta Tuduri, Abilități de viață resurse
active , Casa de Editură Venus, Iași, 2010
• Ballion, R., La bonne ecole. Evaluation et choix du college
et du lycee , Parin Hatier, 1991
• Bocoș, Mușata Dacia, Instruirea interactivă. Repere
axiologice și metodologice , Editura
Polirom, 2013
• Bunescu Gh., Alecu Gh., Badea D., Educația părinților ,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997;
• Bunescu, Gh., Democratizarea educației și educația
părinților , Institutul de Științe ale Educației, 2001;

Consilierea părinților-perspective europene

171 • Călineci, M., Țibu, S., Părinții în școala mea – ghid de idei
practice pentru activitățile cu părinții , UNICEF,
Vanemonde, 2013
• Cerghit , I., Metode de învățământ , Editura Polirom, 2006
• Cojocaru, Șt., Cojocaru, D., Educația parentală în
România , Editura Alpha MDN, București, 2011;
• Cosma, T., Ședințele cu părinții în gimnaziu , Editura
Polirom, Iași, 2001
• Cristea, S., Fundamentele pedagogiei , Editura Polirom,
Iași, 2010;
• Cucoș, C-tin, Informatizare în educație. Aspecte ale
virtualizării formării , Editura Polirom, Iași, 2006
• Dave, R.H., Fundamentele educației permanente , Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1991
• Dragomir, M., Manual de management educațional pentru
directorii unităților de învățământ, Editura Hiperborea,
Turda, 2000
• Favre, B., Montandon C, Les parents dans l ecole , Service
de la recherche sociologique, Geneve, 1989;
• Ghebuță, Alis, Tuduri, Roberta, Abilități de viață resurse
active , Casa de Editură Venus, Iași, 2010

Consilierea părinților-perspective europene

172 • HOLT România, UNICEF, Cum să devenim părinți mai
buni , 2010

• Kelemen, G., Pedagogia învățământului primar și
preșcolar , Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad,
2011;
• Macbeth, Al., (coordonator) și colaboratorii, L'enfant entre
l'école et sa famille . Rapport sur les relations entre l'école
et la famille dans les pays des Communautés Europée nnes.
Bruxelles, Comisia comunităților, nr. europene, Colec ția
Studii, Seria Educație. 13, 1984;
• Mitrofan, I., Ciupercă, C., Incursiune în psihosociologia și
psihosexologia familiei, Editura Press Mihaela SRL,
București, 1998;
• Osterrieth, P., Copilul și familia, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1973;
• Păun, E., Ș coala-abordare sociopedagogică ,
Editura Polirom, Iași, 1999;
• Peleanu, Mioara, Proiect Parteneriat pentru copilul meu,
Brașov, 2013
• Perrenoud, Ph., Ce que l’école fait aux familles: inventaire,
Berne, Lang, 1987;

Consilierea părinților-perspective europene

173 • Peretti, Andre, Tehnici de comunicare, Editura Poli rom,
2001
• Satir, Virginia, Terapia familiei, Editura Trei, 201 1
• Smith F., Driessen, G., Sluiter, R. & Sleegers, P., Types of
parents and school strategies aimed at the creation of
effective partnerships , International Journal about Parents
in Education, 2007
• Stan, E., Profesorul –între autoritate și putere , Editura
Teora, București, 1999
• Stănciulescu, Elisabeta, Sociologia educației familiale ,
vol.I, Editura Polirom, Iași, 1997;
• Stănciulescu, Elisabeta, Sociologia educației familiale ,
vol.II, Editura Polirom, Iași,1998;
• Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației ,
Editura Polirom, Iași,1996;
• Șoitu, L., Vrăjmaș, E., Păun, E., Consiliere familială ,
Institutul European, Iași, 2001;
• Voinea, M, Familia și evoluția sa istorică, Editura
Științifică și enciclopedică, București, 1978
• Vrășmaș, E., Consilierea și educația părinților , Editura
Aramis, București, 2001

Consilierea părinților-perspective europene

174