Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic [609615]

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 5

INTRODUCERE

De-alungul timpului, știm cu toții că omul a luptat într-un mod continuu pentru
îmbunătățirea condițiilor de trai și a condițiilor în care își desfășoară activitatea. Din aceste
considerente, el a realizat pe parcursul istoriei diverse instalații care să mențină parametrii
aerului interior la valori apropiate de cele optime. Odată cu trecerea timpului, instalațiile utilizate
de om au evoluat o dată cu tehnica, de la focul liber la instalații de încălzire centrală apoi la
instalații de ventilare și climatizare.
În ceea ce privește apariția primelor instalații de ventilare, aceasta a fost condiționată de
realizarea unor progrese în alte discipline. Pentru sănătatea oamenilor, s-a demonstrat importanța
schimbului de aer al încăperilor, de conținutul de umiditate și gaze nocive, precum și de puritatea
aerului. În domeniul electrotehnicii, s-au evidențiat progrese ce oferă posibilitatea folosirii
motoarelor electrice pentru acționarea ventilatoarelor și deci posibilitatea ventilării încăperilor
mari și foarte mari. Încă de prin anul 1890 se introduce umidificarea aerului prin intercalarea
unor tăvi cu apă (ulterior încălzită cu abur). Mai târziu, luand in calcul notiunea din
termodinamică, și anume, transformarea adiabată, apare noțiunea de umidificare adiabatică ce se
realizaprin pulverizarea fină a apei într-un curent de aer. Apropiindu-ne de sfârșitul secolului al
XIX-lea, se poate menționa că dezvoltarea cea mai mare a ventilării și climatizării, are loc dupa
primul război mondial, atunci când instalațiile de climatizare se remarcă prin confortul oferit in
diferite instituții (opere, teatre, săli de concerte) și industrii (fabrici de hârtie, textile, industrie
alimentară, fabrici de tutun)
Instalațiile de climatizare iau avânt atunci când apar mașinile frigorifice (cu amoniac, cu
bioxid de carbon) utilizate la răcirea și uscarea aerului.
Prin anii 1935, sunt fabricate primele aparate de fereastră, agregate locale amplasate direct în
încăperea deservită în sistem monobloc. Apar deasemenea mașini frigorifice ce au la bază
funcționarea cu medii nevămătoare (freoni), facilitând totodată folosirea bateriilor de răcire fără
agent intermediar (baterii cu răcire directă).
La câțiva ani după cel de-al doilea război mondial, această parte a climatizării cunoaște o etapă
importantă în dezvoltarea sa. Lăsând la o parte, dezvoltarea și perfecționarea aparatelor și

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 6
sistemelor de ventilare și climatizare clasice, trebuie sa subliniem faptul că apar noi tipuri, cum
ar fi: instalațiile de înaltă presiune, instalațiile de climatizare cu două canale de aer (de
introducere), instalațiile ”aer-apă” (cu aer primar) folosind aparate cu inducție
(climaconvectoare) sau ventiloconvectoare. Totuși, criza energetică a anilor ’60 își pune
amprenta și asupra instalațiilor de ventilare, conducând la recuperarea din ce în ce mai mult, a
căldurii din aerul de ventilare. În același timp, s-a dezvoltat și perfecționat aparatura de reglare,
comandă și control a instalațiilor de climatizare în special.
În cele din urmă, tehnica analogică și digitală pătrunde masiv în anii ’80 și în domeniul
climatizării. Pentru orice sistem de ventilare (sau climatizare) este necesarși chiar se recomandă,
a se introduce aer tratat (aer refulat, aer introdus) în încăperi care să preia noxele în exces
(căldură, umiditate, gaze vapori, praf) și să le elimine odată cu acesta (aer aspirat, aer absorbit)
din încăperi după care totul să fie îndepărtat în exterior (aer evacuat).
Dacă este să observăm modul în care s-au dezvoltat și au patruns aceste sisteme in viața
cotidiană, putem afirma liber că cerințele de confort sporit și o serie de motive practice au dus în
ultimii ani la o creștere considerabilă a cererilor de sisteme de climatizare, acestea devenind
astăzi un lucru firesc în locuințe, sedii administrative, magazine, centre comerciale, spitale,
hoteluri, restaurante și chiar hale industriale.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 7

Capitolul I. Fundamente teoretice ale proiectului

1.1 Importanța climatizării
Instalațiile de climatizare, care se mai numesc și instalații de condiționare a aerului, sunt
concepute pentru a asigura menținerea unor parametrii optimi ai aerului, dintr-o anumită
încăpere, pe toată perioada anului, indiferent de influența anumitpr factori meteorologici. Aceste
instalații au o importanță semnificativă deoarece asigură un confort termic în orice tip de clădire.
Deosebit de important este faptul că, simultan, aceste instalații trebuie să permită introducerea de
aer proaspăt, precum si ventilarea încăperii, pentru ca anumite mirosuri să poată fi degejate.
Odată cu dezvoltarea acestor sisteme, s-a ajuns la concluzia că, aerul tratat ce este introdus în
încăperi, trebuie să aibă în permanență parametrii variabili. Acest lucru se datorează faptului că
sarcinile termice și de umidificare ale incintelor se tot modifică, iar perametrii microclimatului
trebuie să aibă valori constante.
Mentionăm faptul că aerul care trebuie tratat într-un agregat de acest gen, sufera o serie de
procese termodinamice (4 ca și număr – încălzire, răcire, uscare și umidificare). Pentru a fi cu
succes aceasta tratare, este necesară și o instalație de reglare automată, care să poată menține
temperatura și umiditatea relativă la valori prestabilite. Simultan, instalația de climatizare deține
și funcția de economisire a energiei, motiv pentru care se intercalează un recuperator pentru
căldură.

1.2 Clasificarea instalațiilor de climatizare.
Pentru orice sistem de climatizare, reperul principal este compus din agregatul de
climatizare de care sunt prinse cateva modalități de funcționare a sistemului.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 8
Aerul de climatizare este tratat în aparat și cu ajutorul acestuia, sistemul funcționează în
anumite regimuri: cu amestec de aer exterior, în regim de circulare totală.1

1.2.1 Clasificarea după modul de ventilare a aerului
Prin procesul numit ventilare naturală se evidențiază acel schimb de aer care are loc într-o
încapere sub acțiunea combinată a doi factori naturali: vântul și diferența de temperatură dintre
mediul exterior și cel interior. Atunci când aerul exterior pătrunde prin neetanșeitățile și rosturile
elementelor de construcție, atunci ventilarea naturală este neorganizată. Dacă în încăpere apar tot
felul de deschideri speciale cu dimensiuni determinate, situate la anumite înalțimi și care pot să

1 Proiect de diplomă, Sistem de condiționare a aerului pentru un birou , An 2005 – Cluj-Napoca

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 9
fie deschise și închise dupa nevoi, atunci putem spune că se realizează o ventilare naturală
organizată.

Fig. 1.2.1 Clasificare sisteme climatizare

De regulă, prin ventilarea mecanica a unui debit de aer se urmărește a se limita o posibilă
creștere a temperaturii aerului din interior, in special in perioada anotimpului verii și menținerea
unei temperaturi cat mai constantă în perioada de sezonului rece (cel de iarnă), ceea ce duce la
soluția utilizată cel mai des, aceea de intercalare în circuitul aerului introdus, pe lângă ventilator
și a unei baterii de încălzire ce este precedată întotdeauna de un filtru de praf. Există cazuri și de
ventilare mecanică, cazuri în care în circuitul aerului sunt introduse alte aparate care ajută la
obținerea unor procese simple, cum ar fii, răcirea, uscarea sau chiar umidificarea aerului din acea
încăpere.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 10
După modul de clasificare, putem afirma că, climatizarea reprezintă tot o ventilare
mecanică, dar care se diferențiază de aceasta prin faptul că asigură și perioada de varp nu
limitează creșterea temperaturii aerului în interior, ci o anumită valoare a acesteia și optimizează
in același timp cel puțin doi parametrii.
Evident, alcătuirea instalației este mai complexă, atât ca numar de elemente componente,
cât și din punctul de vedere al aparaturii de reglare și automatizare. Dacă este să luăm în calcul
criteriile care stabilesc valoarea și limitele de variație ale parametrilor aerului interior, putem
afirma că, aceste instalații pot sa fie destinate pentru confortul persoanelor sau a unor țeluri
tehnologice.
În unele situații, limitele de variație a diverșilor parametrii (temperatura, viteza de
mișcare a aerului interior sau umiditatea relativă), sunt mult mai dure față de cazul instalațiilor
necesare în scopuri de confort.
Ventilarea mixtă se produce prin două procedee:
1. prin introducere mecanică și evacuare naturală
2. prin evacuare mecanică și introducere (compensare) naturală a aerului
Ventilarea mixtă, practic ea este un amestec între ventilarea mecanică și cea naturală. Se
poate spune că a apărut ca și o posibilitate de a adăuga în plus un debit de aer necesar pentru
aerul de vară.

1.2.2 Clasificarea după extinderea zonei ventilate
Schimbul general (ventilarea generală) o putem atribui încăperilor social culturale sau
celor industriale (hale) fără a aparea fenomenul degajării de emisii nocive, sursele de degajare
fiind relativ unifor, repartizate în plan și având o intensitate constantă.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 11

Fig. 1.2.2 Clasificare după extinderea zonei ventilate

Ventilarea locala este deosebit de importantă în situațiile când există surse de nocivități
așezate în anumite zone ale incintei sau atunci când intensitatea de degajare a nocivităților poate
să fie temporar foarte mare. În situații de acest gen, prin hiperbolizarea debitului de aer prin
ventilarea de schimb general, nu se pot asigura condițiile necesare de mediu, în fiecare loc sau
zonă a încăperii respective. Mai există posibilitatea apariției unor situații în care ventilarea de
schimb general sa poată rămâne ineficientă sub aspectul refulării, adică nu se pot asigura
minimum de condiții de microclimat în toate zonele incintei destinate activității oamenilor.
În acest sens, este necesară folosirea unor instalații de ventilare locală prin refulare. Ca și
exemplu, pentru locurile de muncă aflate în apropierea unor zone foarte calde, oricât de mult s-ar
mari debitul de aer nu pot să fie asigurate condiții de a menține bilanțul termic al corpului uman
datorită cantității mari de căldură recepționată prin radiație de la acele suprafețe.
Există și situații când, pentru împiedicarea răspândirii nicivităților în toată incinta, sunt utilizate
în același timp un sistem de refulare în general de tip perdea de aer și un sistem care absoarbe
aerul pentru fiecare utilaj în parte (de exemplu la cabine de vopsire, de uscare, de electroliza etc).

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 12

1.2.3 Clasificarea după extinderea zonei ventilate
Ventilarea echilibrata rezultă numai atunci când debitele de aer de introducere și de
evacuare au aceleași valori. Pentru ventilarea în supratensiune, aerul care pătrunde are o valoare
mult mai mare decât cel eliberat afară și de aici rezultă și o suprapresiune. Se observă apoi că
debitul aflat în exces, se elimină pe cale naturală. La depresiune (ventilarea în subpresiune)
fenomenele se produc în sens invers. Aceste sisteme sunt utilizate cu scopul de a impune un
anumit sens de trecere al aerului dintr-o încapere în alta.

Fig. 1.2.3 Clasificare după diferența de presiune interior-exterior

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 13

Capitolul II. Sisteme HVAC

HVAC reprezintă o prescurtare din limba engleză pentru Heating = încălzire,
Ventilating = ventilație și Air Conditioning = aer condiționat, iar sistemele HVAC sunt, de
fapt, totul de la aparatul de aer condiționat de acasă până la sistemele mari utilizate în complexe
industriale și blocuri de apartamente. Un sistem HVAC bun își propune să asigure controlul
termic și confortul interior, și unul care este proiectat folosind principiile termodinamicii,
mecanicii fluidelor și transferului de căldură.
Cutiile de aer condiționat mari pe care le puteți vedea în partea superioară a blocurilor
sau birourilor sunt exemple ale sistemelor HVAC (partea vizibilă). Acestea sunt de obicei
desfășurate în clădiri industriale mari, zgârie-nori, blocuri de apartamente și medii interioare
mari. Ele sunt, de asemenea, o componentă esențială a mediilor în care există reglementări
sanitare care impun menținerea temperaturii și umidității la anumite niveluri, folosind aerul din
exterior. Dar sistemele de încălzire și răcire pe care le folosiți în casa dvs. sunt și sistemele
HVAC. Ele pot lua o altă formă, dar multe dintre principiile fundamentale care determină modul
în care funcționează, precum și eficiența lor, trec de la cele mai mici dispozitive personale până
la cele mai mari instalații comerciale.

2.1 Diferite tipuri de sisteme HVAC

Pentru majoritatea oamenilor, încălzirea și răcirea reprezintă până la jumătate din energia
pe care o folosesc. Având în vedere acest lucru, este important să alegeți un sistem HVAC care
să vă satisfacă nevoile de confort, fără a se folosi de excesul de putere și de a crește costul vieții.
 Oamenii care trăiesc în climă caldă sau rece ar putea merge pentru un sistem cu o
singură treaptă, proiectat să producă doar încălzire sau răcire. Acestea tind să fie

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 14
ieftine, dar sunt, de asemenea, destul de ineficiente și vor funcționa de obicei la
capacitate chiar și atunci când nu sunt necesare.

 Modelele mai avansate vor oferi viteze variabile ale ventilatoarelor pentru a
reduce consumul de energie, însă acestea rămân ineficiente în comparație cu
sistemele cu mai multe etape și, prin urmare, sunt mai scumpe pentru a funcționa
pe termen lung.

 Sistemele zonate, pe de altă parte, au fost concepute pentru a încălzi sau răci
anumite părți ale casei. Acest lucru se realizează prin proiectarea supapelor de
zonă și a amortizoarelor în interiorul orificiilor de ventilație și conductă care
blochează selectiv fluxul de aer. Pentru persoanele cu proprietăți mai mari acest
lucru este de o valoare incomensurabilă, deoarece împiedică sistemul să
încălzească sau să răcească zonele din casă care nu sunt utilizate.

 De asemenea, sistemele HVAC pot fi construite pentru a oferi controlul
umidității, iar umidificatoarele și dezumidificatoarele pot fi adăugate ca opțiuni
pentru sistemele de încălzire și răcire. Oamenii care locuiesc în medii foarte
uscate sau tropicale găsesc aceste adăugiri la sistem esențiale. Având în vedere
acest lucru, unii oameni preferă să instaleze sisteme de umidificare separată sau
de dezumidificare, astfel încât să poată gestiona umiditatea mediului înconjurător,
fără a fi necesar să pornească și aparatul de aer condiționat.

Sisteme de încălzire
Sistemele de încălzire pot lua câteva forme diferite.
Unele sunt cuptoare care ard materiale pentru a furniza aer
cald prin conducte, în timp ce o altă alegere populară sunt
cazanele care încălzesc apa pentru radiatoarele cu abur sau
sistemele de apă forțată cu radiatoare de bază, încălzire

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 15
electrică și pompe de căldură. Un cuptor va funcționa în general pe gaz natural sau propan, în
timp ce un cazan va folosi gaz sau ulei pentru a încălzi apa.
O altă opțiune este o podea radiantă,
cunoscută și ca sistem de încălzire hidric. Acestea
folosesc conducte sub podea și sunt alcătuite din
tuburi flexibile care sunt umplute cu apă sau cu o
soluție de glicol. Acestea pot încălzi orice fel de
podea, inclusiv beton, și sunt o metodă eficientă de a
asigura căldură într-o casă. Ele pot fi chiar retrofitate
în podele din lemn, deși trebuie să fie montate cu grijă în mantale pentru podele din lemn.

Sisteme de răcire
Aparatele de aer condiționat vin în mai multe forme, de la cutiile masive destinate răcirii
unei case întregi la o cutie portabilă montată pe
ferestre, care poate fi extrasă și utilizată în climă mai
rece pentru a se ocupa de veri scurte. Multe instalații
de climatizare pot fi instalate chiar de către
proprietar, cu sisteme mini duct fără duct, o alegere
populară. Instalarea este încă un proiect major,
deoarece elementele interioare și exterioare ale
sistemului trebuie să fie conectate corespunzător, dar
sunt relativ ieftine pentru cumpărare și rulare.

Pentru climatele uscate, răcitoarele cu
evaporare sunt o alegere populară. Acestea trag aerul
în aer în sistem, trecând prin plăcuțe cu apă saturată,
care răcește și umezesc aerul înainte de al împinge în
spațiul de locuit și de a deplasa aerul fierbinte.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 16

2.2 Cum funcționează sistemele HVAC

Dispozitivul de automatizare a clădirilor (gadget-uri de calculator sau de perete, de
obicei) poate fi utilizat pentru a determina dacă trebuie să se încălzească sau să se răcească
spațiul și la ce temperatură. Sistemul apoi încălzește sau răcește bobinele din interior. Când aerul
adus din exterior este împins prin aceste bobine, acesta este fie încălzit sau răcit înainte de a fi
împins în spațiul de locuit. În același timp, aerul va fi deplasat din cameră înapoi în sistem.
Sistemele de climatizare mai mici pot funcționa invers, totuși, în cazul în care colectează
căldură dintr-un spațiu și o împing în afară pentru a răci o cameră în jos.
Putem vedea aceste tipuri de sisteme în locuri precum mașini. Iată cum funcționează
aceste tipuri de sisteme HVAC:

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 17

Această diagramă arată modul în care un sistem va colecta căldură dintr-un spațiu, îl va absorbi
ca un burete și îl va împinge înapoi în aer.
Există cinci componente cheie ale acestui sistem care îi permit să opereze:
1. Valva de expansiune – acest dispozitiv creează o restricție în linia de lichid a unui sistem,
care la rândul său creează o scădere a presiunii.
2. Vaporizator – acest dispozitiv elimină căldura din spațiu schimbând-o pentru un agent de
răcire fierbinte.
3. Compresor – gândiți-vă la această componentă ca la bătăile inimii sistemului – creează
energia și forța pentru a mișca agentul frigorific în jurul sistemului.
4. Condensator – acesta este dispozitivul care împinge căldura care a fost construită în
interiorul agentului frigorific în aerul exterior.
5. Receptor uscator – pentru a păstra calitatea aerului, această zonă de depozitare pentru
excesul de agent frigorific conține un agent de uscare și un filtru care elimină
contaminanții din sistem.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 18

2.3 Diferite tipuri de funcționare HVAC

Cele șase tipuri principale de sisteme HVAC oferă toate ușoare variații ale operațiunilor
prezentate mai sus.

POMPA DE CALDURA
Pompele de căldură sunt un sistem eficient care extrage căldura dintr-un spațiu rece (cum
ar fi în aer liber în timpul iernii) și apoi încălzește și o eliberează într-o încăpere pentru a controla
temperatura din interior. Atunci când se utilizează pentru încălzire, pompele de căldură utilizează
același ciclu de răcire utilizat într-un aparat de aer condiționat, dar, mai degrabă decât să
elibereze aerul afară, cum ar face sistemul de răcire, împinge aerul în direcția opusă (adică în
spate în cameră fi încălzit).
Pompele de căldură pot fi de asemenea utilizate pentru răcirea unei încăperi, inversarea fluxului
de aer pentru a elimina din nou aerul încălzit introdus în sistem. Forța lor reală, totuși, îi ajută pe
cei care au nevoie de încălzire, deoarece pompele de căldură pot fi de până la patru ori mai
eficiente în utilizarea puterii lor decât sistemele tradiționale de încălzire.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 19

UNITATEA ROOFTOP

Unitățile de acoperiș sunt, de asemenea, adesea cunoscute sub denumirea de
manipulatoare de aer și, după cum sugerează și numele acestora, sunt un sistem HVAC mare
care este plasat pe un acoperiș pentru a tempera temperatura unui spațiu mare. În interiorul
cutiilor mari pe care le vedeți în partea superioară a clădirilor de birouri sau de apartamente sunt
suflante, elemente de încălzire și răcire, rafturi de filtrare și camere și amortizoare.
Aceste cutii se conectează în mod obișnuit cu un sistem de ventilație a conductelor, care apoi
distribuie aerul prin clădire înainte de a-l întoarce la cutie, fie pentru descărcarea aerului, fie
pentru returnarea aerului înapoi în sistem (în funcție de model).

POMPA DE CĂLDURĂ A SURSEI DE APĂ
Pentru cei care sunt interesați de răcirea și / sau încălzirea durabilă, pompa de căldură a
sursei de apă – sau, în general, orice pompă de căldură geotermală – este calea de parcurs.
Pompele de căldură cu sursă de apă sunt relativ neobișnuite, deoarece necesită o apropiere de un
corp de apă; Pompele de căldură geotermale, cu toate acestea, se accelerează rapid în
popularitate. Indiferent dacă este vorba de un sistem care se bazează pe apă sau pe sol, aceste

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 20
pompe oferă atât sisteme de încălzire, cât și sisteme de răcire care transferă căldura în sau în
afara terenului, profitând de temperaturile mai moderate ale pământului pentru a crește eficiența
sistemului.
Luarea acestui sistem cu un pas mai departe, totuși, ar implica forarea în jos pentru a crea
o gaură în apropierea sistemului HVAC. Apa răcită de sub pământ ar putea fi apoi trasă de sistem
pentru a furniza apă potabilă și pentru a alimenta o pompă de căldură cu buclă deschisă. Aceasta
ar lua căldura din apă și o va folosi pentru a ridica căldura în sistemul de apă al unei case,
asigurând încălzire și apă caldă. Excesul de apă cenușie poate fi apoi utilizat pentru irigare pentru
grădină.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 21
APARATE DE CLIMATIZARE AMBALATE HVAC
Aparatele de climatizare ambalate arată puțin asemănătoare cu unitățile de pe acoperiș,
dar sunt proiectate pentru uz casnic mai mic. În cazul în care aparatele de climatizare ferestre și
mini split sunt bune pentru răcirea în încăperi mici de până la aproximativ cinci tone, sistemele
centrale de climatizare sunt concepute pentru sarcini mai mari de 20 de tone. Din acest motiv,
aparatul de climatizare ambalat a fost proiectat pentru a satisface nevoile oricui se potrivește
între cele două cadre.
Există două tipuri de aparate de aer condiționat ambalate:
a. Aparatele de climatizare ambalate cu condensatoare răcite cu apă sunt, după cum
sugerează și numele, aparate de aer condiționat în care condensatorul este răcit cu
apă. Apa trebuie să fie furnizată în mod constant pentru a menține aceste aparate de
aer condiționat în stare de funcționare. Aceste aparate de aer condiționat sunt instalate
în interiorul clădirilor.

b. Aparate de climatizare ambalate cu condensatoare răcite cu aer, în același timp, sunt
răcite de aerul atmosferic și, prin urmare, sunt unități exterioare. Aceste dispozitive
au un ventilator care suge aerul înainte de a-l sufla pe bobina condensatorului, la fel
ca în unitățile de acoperiș mai mari. Acestea sunt cele mai populare dintre cele două
tipuri de aparate de aer condiționat ambalate, deoarece nu au nevoie de întreținere
constantă pentru a asigura un flux neted de apă.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 22

SISTEMUL SPLIT HVAC

Termenul "sistem separat" se referă pur și simplu la o unitate de climatizare în care
componentele cheie sunt separate și desfăcute în locuri diferite. Ele se găsesc în două forme –
mini-split (numit și "sistem ductless") și un sistem central, așa cum este ilustrat mai sus.
Sistemele centrale sunt sisteme cu conducte care sunt proiectate în special în jurul răcirii
spațiului și sunt capabile să ofere capacitatea de control al temperaturii în mai multe zone prin
utilizarea unor cutii de comandă a aerului. Acest lucru este bun pentru spațiile care sunt utilizate
sporadic și pot fi "oprite" atunci când nimeni nu folosește spațiul pentru a economisi costurile.
În aceste unități, schimbătorul de căldură este plasat în interiorul cuptorului central / unitatea de
curent alternativ a sistemului de încălzire cu aer forțat, care este apoi utilizat pentru distribuirea
aerului răcit prin spațiu.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 23

SISTEM FĂRĂ CONDUCTE
Cel mai mic sistem, aparatul de aer conditionat ductless sau mini split este proiectat
pentru instalatii mici, cum ar fi o singura camera mare sau mai multe camere mici. Acestea
necesită un spațiu minim de perete, iar unitatea de compresor și schimbătorul de căldură poate fi
amplasată mai departe de clădirea principală, permițând o mai mare flexibilitate în utilizare.
Acesta este principalul tip de aparat de aer condiționat pe care îl veți găsi pe piață, deoarece este
conceput în mod explicit pentru uz casnic și se încadrează în modelul consumului masiv de
consum. Aceste sisteme sunt ușor de instalat, chiar și ca un proiect la domiciliu, iar unitatea
internă este plăcută din punct de vedere estetic, deoarece face parte din mobilier. Dezavantajul
față de sistemele fără ducturi este că ele pot costa mai mult pentru a funcționa decât sistemele
centrale. Cu toate acestea, ca și în cazul altor sisteme split, acestea sunt singurele opțiuni pentru
clienții care doresc să modernizeze clădirile existente, deoarece nu necesită instalarea de
conducte.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 24

Capitolul III. Calculul necesarului de răcire

Pentru determinarea necesarului de energie pentru r ăcirea cladirilor, metodologia de calcul a
performanței energetice a clădirilor detaliază:
– Metoda de calcul lunară
– Metoda orară simplificată
Metoda se poate aplica pe clădiri rezidențiale/apar tamente sau clădiri terțiare climatizate cu
sarcini reduse de căldură latentă. Sistemul de clim atizare poate să fie “numai aer” sau “aer-apă”.
Consumul de energie din sistemul de climatizare se poate calcula
– Printr-o metodă simplificată care introduce randame ntul global al sistemului
– Pe baza puterilor calculate, în condiții nominale d e calcul și considerând un timp
echivalent de funcționare a sistemului.
Astfel, consumul de energie din sistemul de climati zare, în cazul în care se ia în considerare
numai căldura sensibilă, se determină cuplând metod ele de calcul ale necesarului de energie
pentru răcirea clădirii, cu metodele de calcul al c onsumului de energie din sistem.

3.1 Procedura generală de calcul
Principalele date de intrare necesare pentru efect uarea calculelor sunt:
 Caracteristicile elementelor de anvelopă și ale sis temului de ventilare
 Sursele interioare de căldură
 Date referitoare la climatul exterior
 Date privind sistemul de climatizare
 Partiționarea clădirii în zone de calcul
 Tipul de sistem pe fiecare zonă, elemente component e și eficiența acestora

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 25
 Pierderi de energie la sursele de răcire și pe dist ribuția agentului termic
 Sisteme de recuperare a energiei și care utilizează surse regenerabile
 Debitele de aer
 Modul de comandă și control pentru menținerea param etrilor la valorile prescrise
 Date referitoare la sistemul de ventilare
Principalele rezultate ale calculelor sunt:
o Durata sezonului de răcire
o Necesarul de energie lunar și anual pentru răcirea clădirilor
o Consumul de energie lunar și anual pentru răcirea c lădirilor
o Consumul de energie auxiliar pentru răcire și venti lare
o Consumul total de energie pentru climatizare
În metoda lunară, bilanțul de energie se scire pe o perioadă de timp de o lună. Parametrii
climatici sunt valori medii pentru luna de calcul. Imobilul poate avea mai multe zone termice, cu
temperaturi interioare prescrise diferite și cu sce narii de funcționare diferite.
În continuare se prezintă calculul pentur o clădire monozonă. În cazul mai multor zone,
calculul se poate repeta similar pentru fiecare zon ă și rezultatele se însumează după caz, la
nivelul zonelor și a sistemelor ce, cu sau fără a s e lua în considerare interacțiunea dintre zone.
Sistemul de răcire poate să aibă o funcționare cont inuă sau intermitentă.
Calculul se realizează urmărind etapele descrise în cele ce urmează
1. Se definește conturul zonei condiționate (răcite), cu toate caracteristicile termofizice ale
anvelopei.
2. Se stabilește durata sezonului de răcire
3. Se calculează pentru fiecare lună necesarul de ener gie pentru răcirea clădirii, Q R
Bilanțul de energie la nivelul clădirii include urm ătorii termeni:
o Transfeurl de căldură prin transmisie, dintre spați ul climatizat și mediul exterior, datorat
diferențelor de temperatură

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 26
o Transferul de căldură pentru încălzirea/răcirea aer ului de ventilare introdus mecanic sau
natural, datorat diferențelor de temperatură dintre spațiul climatizat și aerul introdus
o Căldura provenită de la sursele interioare de căldu ră
o Căldura datorată aporturilor solare

4. Se calculează energia consumată la nivelul sistemul ui, pe baza bilanțului de energie al
sistemului de răcire care include după caz următori i factori:
 Necesarul de energie pentru răcirea clădirii
 Energia furnizată de sistemele ce utilizează energi a regenerabilă
 Pierderile de energie care au loc la generare, stoc are, distribuție și emisie în sistemele de
răcire
 Energia introdusă în sistemele de răcire
 Energia primară produsă de aceste sisteme de răcire

Bilanțul de energie al fiecărui sistem cuprinde de asemenea și energia recuperată în sistem de la
diverse surse și la diferite niveluri.

3.2 Calculul necesarului de energie pentru răcorea clădirilor/apartamentelor,
metoda lunară, numai căldură sensibilă

Necesarul de energie pentru fiecare lună de calcul QR [MJ], se calculează cu ajutorul relației

QR = Q SURSE,R ± ɳR QTr, R
în care,

QTr,R – energia totală transferată între clădire și mediu l exterior, în situația răcirii clădirilor

QSURSE,R – energia furnizată clădirii de sursele de căldură, în situația răcirii
ɳR – factorul de utilizare a pierderilor de căldură, î n situația răcirii

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 27
Semnul plus sau minus din relația de mai sus, are s emnificația că în metoda lunară Q Tr,R
poate apărea ca și aport sau pierdere de căldură.

Căldura transferată între clădire și mediul adiacen t neclimatizat Q Tr se calculează cu
formula,
QTr = Q T + Q V
în care:
QT – căldura transferată prin transmisie
QV – căldura transferată prin aerul de ventilare

Căldura totală de la sursele interioare, Q SURSE :
QSURSE,R = Q int + Q s
cu:
Qint – căldura degajată de sursele interioare
Qs – căldura provenită de la soare
Pentru calcul se detaliază în continuare mărimile d in relațiile de mai sus
Qs = Ʃ k { H T,k * (θi – θe,k)} * t
în care
HT,k – coeficientul de transfer termic al elementului k, către spațiul sau zona de
temperatură θ e,k
θi – temperatura interioară a clădirii, prevăzută în proiect pentru a realiza
confortul termic interior în situația climatizării
θe,k – temperatura exterioară medie lunară sau a zonei adiacente a elementului k

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 28
t – durata de calcul (pentru fiecare lună)

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 13

Capitolul IV. Consumul de energie al sistemului de răcire

Energia de răcire necesară pentru spațiile ce nece sită răcire dintr-o clădire, este adusă în
spații printr-un flux de aer, un debit de apă sau s imultan împreună. Consumul de energie al
sistemului de răcire cuprinde energia de producție, energia de răcire (unitatea compresorului,
tunul de apă etc) și consumul de energie electrică a dispozitivelor auxiliare.

Fig. Diagrama principiului sistemului de răcire

Consumul anual de energie al sistemului de răcire s e estimează pe baza energiei anuale
de răcire din bateria de răcire pentru ventilația Q ca, energia de răcire a unităților de cameră Q cw și
proprietățile sistemului de răcire. Energiile anual e menționate sunt calculate în legătură cu
necesarul de energie de răcire din spații, utilizân d un program adecvat de simulare a energiei și
intervale de timp maxime cu o durată de o oră.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 14
Energia anuală de răcire generată de un sistem de r ăcire Q ct este egală cu:
Qct = (1+ βsca) Qca+(1+ βscw) Qcw
unde,
Qca – energie anuală de răcire utilizată de bateria de ră cire a mașinii de ventilație, kWh / a
Qcw – energia anuală de răcire utilizată de unități le de cameră, kWh / a

βsca – factor care ia în considerare pierderile din partea aerului (termice, condensare) ale unui
sistem

βscw – factor care ia în considerare pierderile de a pă (termice) ale unui sistem

În funcție de metoda de calcul (program), energia anuală de răcire utilizată de ventilație
bateria răcitorului mașinii include energia necesar ă pentru condensarea umidității aerului în
baterie (baterie umedă) sau nu (baterie uscată).
Acest lucru trebuie luat în considerare la utilizar ea factorilor de pierdere din tabelul B. În cazul
în care energia anuală de răcire consumată de bater ia coolerului include energia necesară pentru
condensarea valorii pentru factorul βsca din tabelu l B care trebuie utilizată este cea care nu
include efectul condensării. Cu toate acestea, dacă condensarea nu este inclusă în consumul de
energie al bateriei, trebuie luată în considerare u tilizând factorul adecvat.
Energia electrică anuală are nevoie de E sys (kWh / a) pentru un sistem care utilizează
energie electrică pentru a produce energia de răcir e (fără a include energia electrică pentru
dispozitivele auxiliare) se calculează folosind ecu ația

εE – rata anuală a eficienței energetice a procesul ui de producere a energiei de răcire
În mod corespunzător, nevoia anuală de energie a un ui sistem care utilizează energie de
încălzire sau răcire (răcire prin absorbție sau răc irea districtului) se calculează utilizând
următoarea ecuație:

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 15

εQ – aportul anual de eficiență energetică (EER) al pro cesului de producere a energiei de răcire
EER anuale ale unui proces de producere a energiei de răcire este definit ca raportul dintre suma
anuală din energia de răcire produsă și cantitatea anuală de energie utilizată de proces.
Energia utilizată în procesul de producție conține astfel energia pompei pentru condensare,
energia suflantei condensatorului, răcire energia s uflantei din turn, etc. și altă energie utilizată
direct în procesul de răcire.
Valorile de referință pentru EER anuale sunt prezen tate în tabelul A și pentru factorii de pierdere
din tabelul B. Datele de performanță verificate de producător pot fi utilizate în locul valorilor de
referință.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 16
Dacă energia de răcire dintr-o clădire este produsă prin două procese diferite, cum ar fi
printr-un sistem independent și o unitate supliment ară de compresoare, necesarul anual de
energie al sistemului este calculat folosind ecuați a

α1 – ponderea relativă a energiei anuale de răcire gener ată de procesul 1
α2 – cota relativă a energiei anuale de răcire generată de procesul 2, (a1 + a2 = 1,0)
εE1 – EER a procesului de producție 1
εE2 – EER a procesului de producție 2

În plus față de cele de mai sus, sistemele utilizea ză energie electrică pentru pompe,
suflante și alte dispozitive auxiliare în livrarea și distribuția energiei de răcire. Energia de
pompare necesară pentru răcirea energiei distribuit ă și energia necesară pentru a stimula livrarea
energiei de răcire sunt incluse în consumul de ener gie electrică a dispozitivelor auxiliare cum ar
fi energia suflantei a convectorului suflantei. Nu este inclus în consumul de energie electrică a
dispozitivelor auxiliare, energia suflantei utiliza tă în transferul de aer de la ventilația sau aerul
condiționat sau energia utilizată în procesul de pr oducere a energiei de răcire. Consumul de
energie electrică a dispozitivelor auxiliare depind e de tipul de sistem și se calculează folosind
ecuația următoare

βac – sistemul anual de consum de energie electrică a dispozitivelor auxiliare

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 13

Capitolul . Standarde și normative de referință pen tru sistemele HVAC

– C107 /1 Normativ privind calculul coeficienților de izolare termică la clădirile de locuit (MO
1124 bis /2005).
– C107 /2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termică la clădirile cu alta destinatie
decat cele de locuit.
– C107 /3 Normativ privind calculul termotehnic al elemetelor de construcție ale clădirilor.
– C107 /4 Ghid pentru calculul performanțelor termo tehnice ale clădirilor de locuit.
– C107 /5 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție în contact cu
solul.
– GT 032 -01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurătorilor necesare expertizării
termoenergetice a construcțiilor și instalațiilor a ferente
– MP 037- 04 Metodologie privind determinările term ografice în construcții.
– NP 048 Normativ pentru expertizarea termică și en ergetică a clădirilor existente și a instalațiilor
de încălzire și preparare a apei calde de consum af erente acestora – NP
– NP 060 Normativ privind stabilirea performanțelor termo –higro –energetice ale anvelopei
clădirilor de locuit existente , în vederea reabili tarii și modernizariilor termice (Brosura IPCT).
– GP 123 Ghid privind proiectarea și executarea luc rărilor de reabilitare termică a blocurilor de
locuințe
– SC 007 Soluții cadru pentru reabilitarea termo –h igro – energetică a anvelopei clădirilor
existente
– SC 006 Soluții cadru pentru reabilitarea și moder nizarea instalațiilor de încălzire din clădiri de
locuit
– MP 013 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a
clădirilor și instalațiilor aferente.
– MP 012 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a
clădirilor social culturale și instalațiile aferent e acestora.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 14
– GT 060 Ghidul criteriilor de performanța pentru i nstalațiile de încălzire centrala (Brosura
IPCT).
– GT 058 Ghidul criteriilor de performanța pentru i nstalațiile de ventilare.
– GT 059 Ghidul criteriilor de performanța pentru i nstalațiile electrice.
– GT 063 Ghidul criteriilor de performanța pentru i nstalații sanitare.
– GT 060 Ghid pentru proiectarea instalațiilor de î ncălzire perimetrala la clădiri ( Brosura IPCT ).
– I 13 Normativ pentru proiectarea și executarea in stalațiilor de încălzire centrala
– I 9 Normativ pentru proiectarea și executarea ins talațiilor sanitare.
– I 5 Normativ pentru proiectarea, și executarea in stalațiilor de ventilare și climatizare.
– NP – I7 Normativ pentru proiectarea executarea și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor.
– NP 061 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial în clădiri.
– NP 058 Normativ privind proiectarea și executarea sistemelor centralizate de alimentare cu
energie termică – retele și puncte termice.
– NP 029 Normativ de proiectare ,executie și exploa tare pentru retele termice cu conducte
preizolate.
– SC 002 Soluții cadru de contorizare a consumurilo r de apa, gaze și energie termică aferente
instalațiilor din blocuri de locuinte.
– C 125 Normativ privind proiectarea și executarea măsurilor de izolare fonica și a tratamentelor
acustice în clădiri.
– C 56 Normativ pentru verificarea calității și rec epția lucrărilor de instalații aferente GP
Construcțiilor
– 090 Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuția lucrărilor de construcții și
instalații. Caietul IV: instalații interioare
– MP 031 Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcțiilor din
punct de vedere al cerințelor funcționale
– NEx 01 – Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în
funcțiune, utilizarea, repararea și întreținerea in stalațiilor tehnice care funcționează în atmosfere
potențial explozive aprobat prin Ordinul ministrulu i muncii, familiei și egalității de șanse nr.
392/2007, publicat în Monitorul Oficial cu nr. 411 din data 19 iunie 2007

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 15
– P 118 – Norme tehnice de proiectare și realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea
focului.
– P 100 – Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte socialculturale,
agrozootehnice și industriale.
– SR EN 27726 Ambiante termice. Aparate și metode d e masurare a marimilor fizice.
– SR EN ISO 13187 Performanța termică a clădirilor – Detectia calitativa a neregularitatilor
termice în anvelopele clădirilor – Metode în infrar osu ( ISO 6781: 1983 modificat).
– SR 1907/1 Instalații de încălzire. Necesarul de c aldura de calcul. Prescriptii de calcul.
– SR 1907 /2 Instalații de încălzire.Necesarul de c aldura de calcul.Temperaturi interioare
conventionale de calcul.
– SR 4839 Instalații de încălzire. Numarul anual de grade – zile.
– SR EN 12831 Sisteme de încălzire a clădirilor.Met oda de determinare a necesarului de caldura
de calcul.
– SR EN ISO 13789 Performanța termică a clădirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin
transfer și prin schimb de aer.
– SR EN ISO 13790 Performanța energetica a clădiril or. Calculul necesarului de energie pentru
incalzirea și racirea spatiilor.
– SR EN ISO 13370 Performanța termică a clădirilor. Tranferul termic prin sol.
– STAS 4908 Clădiri civile ,industriale și agrozoot ehnice.Arii și volume conventionale.
– STAS 11984 Suprafata echivalenta termic a corpuri lor de încălzire.
– STAS 1797/2 Dimensionarea radiatoarelor de fonta.
– SR EN 12792 Ventilarea în clădiri. Simboluri, ter minologie și simboluri grafice;
– SR EN ISO 7730 Ambianțe termice moderate – Determ inarea analitică și interpretarea
confortului termic prin calculul indicilor PMV și P PD și specificarea criteriilor de confort termic
local
– SR CR 1752, Instalații de ventilare în clădiri. C riterii de proiectare pentru realizarea confortului
termic interior
– SR EN 1886 Ventilarea în clădiri. Unități de trat are a aerului. Performanțe mecanice.
– SR 6724‐1 Ventilarea dependințelor din clădirile de locuit. Ventilare naturală. Prescripții de
proiectare

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 16
– SR 6724‐2 Ventilarea dependințelor din clădirile de locuit. Ventilarea mecanică cu ventilator
central de evacuare. Prescripții de proiectare
– SR 6724‐3 Ventilarea dependințelor din clădirile de locuit. Ventilarea mecanică cu ventilatoare
individuale de evacuare. Prescripții de proiectare
– SR CR 1752 Instalații de ventilare în clădiri. Cr iterii de proiectare pentru realizarea confortului
termic interior
– SR EN ISO 7730 Ambianțe termice moderate. Determi narea analitică și interpretarea
confortului termic prin calculul indicilor PMV și P PD și specificarea criteriilor de confort termic
local
– SR EN ISO 8996 Ergonomia ambianțelor termice. Det erminarea ratei de căldură metabolică
– SR EN ISO 10456 Materiale și produse pentru const rucții. Proprietăți higrotermice.
Valori tabelare de proiectare și proceduri pentru d eterminarea valorilor termice declarate și de
proiectare
– SR EN 12097 Ventilarea în clădiri. Canale de aer. Cerințe pentru elementele componente ale
canalelor de aer în scopul ușurării întreținerii re țelelor de canale de aer
– SR CEN/TR 12101‐5 Sisteme de control al fumului ș i gazelor fierbinți Partea 5: Ghid de
recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului și gazelor fierbinți
– SR EN 12101‐6 Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații
pentru sisteme cu presiune diferențială ‐ Kituri
– SR EN 12237 Ventilarea în clădiri. Rețele de cana le. Rezistența și etanșeitatea canalelor
circulare de tablă
– SR EN 12238 Ventilarea în clădiri. Guri de aer. Î ncercări aerodinamice pentru determinarea
difuziei aerului
– SR EN 12239 Ventilarea în clădiri. Guri de aer. Î ncercări aerodinamice pentru determinarea
deplasării aerului
– SR EN ISO 12241Izolarea termică a instalațiilor p entru construcții și a instalațiilor industriale.
Reguli de calcul.
– SR EN 12589 Ventilarea în clădiri. Unități termin ale. Încercări aerodinamice și evaluarea
performanțelor pentru elemente de introducere a aer ului în încăpere cu debit constant sau variabil
– SR EN 12599 Ventilarea în clădiri. Proceduri de î ncercare și metode de măsurare pentru
recepția instalațiilor de ventilare și de condițion are a aerului

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 17
– SR EN 12792 Ventilarea în clădiri. Simboluri, ter minologie și simboluri grafice
SR EN 12831 Instalații de încălzire în clădiri. Met odă de calcul al sarcinii termice de calcul
– SR EN 13053 Ventilarea în clădiri. Camere de trat are a aerului. Clasificarea și performanțele
camerelor, ale elementelor componente și ale secțiu nilor
– SR EN 13141‐4 Ventilatoare în clădiri. Încercăril e performanțelor componentelor / produselor
pentru ventilarea locuințelor. Partea 4: Ventilatoa re utilizate în sistemele de ventilare a
locuințelor.
– SR EN 13141‐5 -Ventilarea clădirilor. Încercarea performanței componentelor/ produselor
pentru ventilarea clădirilor de locuit. Partea 5: C ăciuli de ventilare și dispozitive de ieșire prin
acoperiș
– SR EN 13141‐8:2006 Ventilarea clădirilor. Încerca rea performanței componentelor/produselor
pentru ventilarea clădirilor de locuit. Partea 8: Î ncercări ale performanțelor gurilor de aspirație și
de evacuare (inclusiv recuperarea căldurii) pentru instalațiile de ventilare mecanică destinate
unei singure încăperi.
– SR EN 13141‐9 Ventilarea în clădiri. Încercarea p erformanței componentelor/ produselor
pentru ventilarea clădirilor de locuit. Partea 9: D ispozitiv de trecere a aerului higroreglabil
montat în exterior.
– SR EN 13142 Ventilarea în clădiri. Componente/pro duse pentru ventilarea locuințelor.
Caracteristici de performanță obligatorii și opțion ale
– SR EN 13264:2001 Ventilarea în clădiri. Guri de a er montate în pardoseală. Încercări la
solicitări Mecanice.
– SR EN 13465:2004 Ventilarea în clădiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer
în clădiri.
– SR EN 13564‐1Clapete împotriva refulării pentru c lădiri. Partea 1: Cerințe.
– SR EN 13779 Ventilarea clădirilor cu altă destina ție decât cea de locuit. Cerințe de performanța
pentru instalațiile de ventilare și de condiționare a aerului din încăperi
– SR EN ISO 13789 Performanța termică a clădirilor. Coeficienti de pierderi de căldură prin
transfer și prin schimb de aer. Metodă de calcul.
– SR EN ISO 13790 Performanța energetică a clădiril or. Calculul necesarului de energie pentru
încălzirea și răcirea spațiilor.
– SR EN ISO 13791Performanța termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare a unei
încăperi fără climatizare în timpul verii. Criterii generale și proceduri de validare

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 18
– SR EN ISO 13792 Performanța termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare a unei
încăperi fără climatizare în timpul verii. Metode d e calcul simplificate
– SR EN 14277 Ventilarea în clădiri. Guri de aer. M etodă de măsurare a debitului de aer cu
senzori etalonați în interiorul sau în imediata apr opiere a gurilor de aer
– CEN/TR 14788 Ventilation for buildings ‐ Design a nd dimensioning of residential ventilation
systems
– SR EN 15239 Ventilarea în clădiri. Performanța en ergetică a clădirilor. Ghid pentru inspecția
instalațiilor de ventilare
– SR EN 15240 Ventilarea în clădiri. Performanța en ergetică a clădirilor. Ghid pentru inspecția
instalațiilor de climatizare
– SR EN 15241 Ventilarea clădirilor. Metode de calc ul al pierderilor de energie datorită
ventilației și infiltrației în clădirile comerciale
– SR EN 15242 Ventilarea clădirilor. Metode de calc ul determinarea debitelor de aer în clădiri,
inclusiv infiltrațiile
– SR EN 15243 Ventilarea în clădiri. Calculul tempe raturii încăperilor, a sarcinii termice și a
energiei pentru clădiri prevăzute cu instalații de condiționare a aerului
– SR EN 15423 Ventilarea în clădiri. Măsuri de prev enire a incendiilor pentru sistemele de
distribuție a aerului în clădiri
– SR EN ISO 15251 Parametri de calcul ai ambianței interioare pentru proiectarea și evaluarea
performanței energetice a clădirilor, care se refer ă la calitatea aerului interior, confort termic,
iluminat și acustică.
– SR EN 15255 Performanța energetică a clădirilor. Calculul sarcinii de răcire a incintelor, cu
transfer de căldură sensibilă. Criterii generale și proceduri de validare
– SR EN 15805 Filtre de aer cu particule pentru ven tilare generală. Dimensiuni standardizate.
– SR EN ISO 15927‐2 Performanța higrotermică a clăd irilor. Calculul și prezentarea datelor
climatice. Partea 2: Date orare pentru sarcina de r ăcire de proiectare
– SR EN ISO 15927‐5 Performanța higrotermică a clăd irilor. Calculul și prezentarea datelor
climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spațiilor.
– SR EN 1507 Ventilarea în clădiri. Canale de aer r ectangulare de tablă. Cerințe de rezistență și
etanșeitate.
– SR EN 12236 Ventilarea în clădiri. Elemente pentr u susținerea și fixarea canalelor de aer
pentru ventilare. Condiții de rezistență.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

Pag. 19
– SR EN 12237 Ventilarea în clădiri. Retele de cana le. Rezistenta și etanseitatea canalelor
circulare de tabla.
– SR EN 13180 Ventilarea în clădiri. Rețele de cana le de aer. Dimensiuni și cerințe mecanice
pentru canale de aer flexibile.
– SR EN 13403 Ventilarea în clădiri. Canale nemetal ice. Rețele de canale din panouri izolante.

Proiectarea instalației de răcire pentru un spațiu domestic

CUPRINS

Introducere …………………………………………… …………………………………………… ……………………..

Capitolul I. Fundamente teoretice ale proiectului …………………………………
1.1. Importanța climatizării …………………………………………… ……………………….
1.2. Clasificarea instalațiilor de climatizare …………………………………………… ……

Capitolul II. Sisteme HVAC …………………………………………… ………….
2.1. Diferite tipuri de sisteme HVAC… …………………………………………… .
2.2. Cum funcționează sistemele HVAC …………………………………………… ……..
2.3. Diferite tipuri de funcționare HVAC …………………………………………… ……..

Capitolul III. Calculul necesarului de răcire ………………………………………….
Capitolul IV. Proiectarea instalației …………………………………………………….
Capitolul V. Calculul de eficiență energetică …………………………………………….
Norme …………………………………………… …………………………………………… ……………………..
Concluzii …………………………………………… …………………………………………… ………………………
Bibliografie …………………………………………… …………………………………………… …………………..
Anexe …………………………………………… …………………………………………… …………………………..