Rezumat………………………………………………………………………………………. ………………………. [609602]

CUPRINS
Rezumat………………………………………………………………………………………. …………………….
Abstract……………………………………………………………………………………….. …………………….
Cuprins…………………………………………………………………………………………………. ……………
CAPITOLUL I -Capitolul I. Descrierea generală a navei portcontainer 7.500 TDW …
1.1.Noțiuni generale privind navele cargo
1.2.Caracteristicile navei cargo de mărfuri generale de 7500 tdw
CAPITOLUL II -Condiții de calitate în alimentarea cu energie elctrică a
consumatorilor și regimurile lor de funcționare
2.1.Condiții generale pentru buna funcționare a receptoarelor
2.2.Sarcini electrice de calcul
2.3.Centrala electrică a navei
CAPITOLUL III -Determinarea consumului de energie electrică si proiectarea
preliminară a centralei electrice
3.1.Stabilirea regimurilor de funcționare a navei………………………..
3.2.Bilanțul energetic al navei
3.2.1.Întocmirea bilanțului energetic………………………….. ………………………….
3.2.2.Calculele puterii pe regimuri de func ționare………… …………………………
3.3.Proiectarea centralei electrice
3.3.1.Etapa 1-Determinarea puterii cerute a centralei în regim de mar ș utilizând
metoda tabelelor de sarcină……………………………………… …….
3.3.2.Etapa 2-Alegerea numărului si puterii generatoarelor centralei electrice
3.3.3.Etapa 3-Proiectarea sistemului de distribuție a energiei electrice…….
3.3.4.Etapa 4-Alegerea aparatelor de comuta ție si protecție pentru generatoare si
consumatori………………………………… ………………………..
3.3.5.Etapa 5-Determinarea curen ților de scurtcircuit prin metoda curbelor de
calcul………………………………………………………….. ………………………….
CAPITOLUL IV-Instalația electrică de avarie cu baterii de acumulator a navei
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………. …………………….
ANEXE……………………………………………………………………………………….. ………………..

CAPITOLUL I
PREZENTAREA NAVEI CARGO 75 00 TDW
1.1.Noțiuni generale privind navele tip cargo
Navele destinate transportului de mărfuri uscate în vrac, mărfuri ambalate sau
neambalate , se numesc cargouri. Cargourile care transportă mai multe categorii de mărfuri se
numesc car gouri pentru mărfuri generale.
Cargourile pentru mărfuri generale sunt cele mai răspândite nave maritime de transport,
având deplasamentul deadweight cuprins între (500…30000) tdw. Datorită caracterului lor,
mărfurile generale creea ză dificultăți în operațiunile de încărcare -descărcare, fapt pentru care se
recurge la modulizarea lor prin: pachetizare; paletizare; containerizare1.
Cargoul pentru mărfuri generale este nava maritimă autopropulsată destinată transportului
diverselor cate gorii de marfuri uscate ambalate sau neambalate.
Acestea sunt cele mai raspandite nave maritime de transport, avand masa deadweight .
Sistemul general de osatură, utilizat în construc ția acestui tip de nava, poate să fie
transversal sau combinat și prezintă următoarele particularită ți:
-planseele de fund po t fi: cu simplu fund construit în sistem de osatură transversal
(specific navelor mici); cu dublu fund construit în sistem de osatură transversal sau longitudi nal
(specific navelor mijlocii și mari);
-planșeele de bordaj se constr uiesc numai în sistem de osatură transversal;
-puntile in numar de 1 -3 sunt prevazute c u guri de magazie relativ mari și se const ruiesc
astfel: puntea principală în sistem de osatură transversal sau longitudinal; pun țile intermediareîn
sistem de osatură transversal;
-peretii transversali sunt pla ți și se construiesc în sistem de osatură vertical;
-nu se folosesc pere ții longitudinali;
1Viorel MAIER. Mecanica și construcția navei. Construcția navei. Vol. 3. București, Ed. Tehnică, 1989, pg.85;

-sunt prevazute cu su prastructuri continue (de regulă, de tip shelter -deck închis) sau
razlete (teuga, castel central, dunetă );
-viteza economică a cargourilor pentru mar furi generale este de 12 -20 Ndși de regulă,
instalația de propulsie folosește, ca maș ini principale, motoarele cu aprindere prin compresie
(Diesel), lente sau semirapide, car e antreneazăelice cu pale fixe;
-compartiment ul de masini poate fi amplasat în trei moduri, și anume: în zona centrală a
navei;în zona extins ăpe L/3 de la perpendiculara pupa spre prova; la pupa navei.
În afara cargourilor pentru mărfuri generale, se î ntâlnesc cargouri specializate, destinate
transportului unei anumite categorii de mărfuri, după cum urmează2:
• nave pentru cherestea, pentru transportat material lemnos;
• nave cerealiere, pentru transportat cereale;
• nave frigorifice, pentru transportat mărfuri perisabile;
• nave ore -carrier (mineralier), pentru transportat minereuri;
• nave bulk -carrier, pentru transportat mărfuri în vrac;
• nave portcontainer, pentru transportat mărfuri containerizate;
• nave portbarje (Lash), pentru transportat barje;
• nave roll -on/roll-off, pentru transportul vehiculelor rutiere.
Amenajările interioare și aspectul exterior pot diferi de la o navă la alta prin: amplasarea
compartimentului de mașini; numărul, mărimea și amplasarea suprastructurilor; numărul și
dimensiunea magaziilor de mărfuri; numărul de punți și pereți; forma extremităților pupa și
prova, sistemul general de osatură; instalațiile pentru încărcat și descărcat mărfuri (bigi, macarale
etc.).
Cargourile sunt prevăzute cu suprastructuri continue sau răzleț e și dispun de spații mari
pentru depozitarea mărfurilor. Sistemul general de osatură al cargourilor poate fi transversal sau
combinat.
Viteza economică a cargourilor este de (12…20) Nd fiind obținută, de regulă, cu ajutorul
motoarelor cu aprindere prin compresie (Diesel), lente sau semirapide, care antrenează elice cu
pale fixe.
Compartimentul de mașini poate fi amplasat la pupa, central sau în prova navei.
2A. BIDOAE. Mecanica și construcția navei. Manual pentru licee. București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1976 ,
pg.120.

1.2.Caracteristicile navei cargou de mărfuri generale de 75 00 tdw
Nava cargou măfuri generale 7500[ tdw ] este destinată transportului de mărfuri
generale, mărfuri în vrac, cherestea în magazii și pe punte, containere în magazii.
Nava este prevăzută cu două punți, patru magazii, o teugă în prova și o suprastructură la
pupa.
Compartimentul mașini, în căperile de locuit și de serviciu sunt amplasate la pupa.
Dimensiunile principale :
Lungimea maxim ă-L =………..…………….……………………..……16.8 [ m ]
Lungimea între perpendiculare -Lpp =………………….…………….113.68 [ m ]
Lățimea-B=……………………………………………………….….…….12.6 [ m ]
Înălțimea de construcție -D = ……………..………………………………9.23 [m ]
Pescajul-d =…………………………………………………………………6.75 [ m ]
Deplasamentul -=………………………………………………………….9050 [ t ]
Coeficientul de stivuire a mărfii -=……………………………………..1.53 [ m3/t ]
Deadweightul……………………………………………………………… 7500 [ tdw ]
Zona de navigație și autonomia
Nava are zona de navigație nelimitată. Raza de acțiune este de 7500 [ Mm ].
Motorul principal
-Fabricație…………………………………………………… …..licența MAN -RSR
-Tip……………………………………………… ……………… ..K4 SZ 52 / 105 CL
-Număr de cilindri……………………………… …………………………… …….4
-Puterea maximă……………………..………………… …3440 [ kw ] = 4800 [ CP ]
-Viteza…………………………………………………… ..14.1 [ Nd ] = 7.247 [ m/s ]
Stabilitatea
Nava satisface condițiile de stabilitate prevăzută de R N I.
Clasa navei
Nava va fi construită și dotată în conformitate cu Regulile R N I pentru obținerea clasei:

CMRNIM
O620
Deadweight, rezerve, încărcătura utilă
-Combustibil greu…… ……………………………………………………….750.5 [ t ]
-Motorină……………… ……………………………………………………120.15 [ t ]
-Ulei………………………………………………………………………… .25.3 [ t ]
-Apătehnică……………………………………………………………… …90.0 [ t ]
-Apă potabilă………………………………………………………………… 51.0 [ t ]
-Echipaj ( 24persoane )+ bagaje…………..………………………………….4.5 [ t ]
-Provizii………………………………………………………………………. 13.7 [ t ]
-Încărcătura utilă………………………………………………………… ..5395 [ t ]
-Deadweightul…………………………………………………………… ….7500 [ t]
Magaziile de încărcare au următoarele capacități:
Denumirea Coaste Volumul net [ m3]
Vrac Balot
Magazia Nr 1 127-157 1332 1220
Magazia Nr 2 99-127 2772 2350
Magazia Nr 3 71-99 2772 2350
Magazia Nr 4 43-71 2773 2350
Viteza
Viteza navei în apă adâncă pe asietă dreaptă la pescajul de 6.75 [ m ], cu carena curată și
recent piturată, cu vânt maxim de 300 Beaufort, cu starea mării de maxim 20 , cu motorul
dezvoltând puterea continuă de serviciu va fi de 14.1 [ Nd ].

CAPITOLUL II
CONDIȚII DE CALITATE ÎN ALIMENTAREA CU ENERGIE
ELCTRICĂ A CONSUMATORILOR ȘI REGIMURILE LOR DE
FUNCȚIONARE
2.1.Condiții generale pentru buna funcționare a receptoarelor
Pentru buna func ționare a receptoarelor, alimentarea cu energie electrică trebuie să
îndeplineasca o serie de conditii referitoar e la tensiune, frecven ță, putere și continuitate.
Prezentarea detaliată a acestor conditii se sistematizează în cele ce urmează.
A.Tensiunea constantă, ca valoare și formă, constituie o primă condiție penrtu orice tip de
receptoare.
Este recomandabil ca te nsiunea la bornele receptoarelor să fie constantă și egală cu cea
nominală sau varia țiile posibile să se încadreze în limitele precizate pentru fiecare receptor în
parte.În exploatarea instalatiilor electrice apar variatii de tensiune, cauzate de consumat or,
datorita variatiilor de sarcina sau scurtcircuitelor. Aceste variatii pot fi lente, cauzate de
modificarea în timp a încarcarii receptoarelor, sau rapide -cauzate de scurtcircuite sau de
modificari rapide ale sarcinii (de exemplu cuptoare cu arc, util aje de sudare, laminoare,
compresoare, masini cu cuplu pulsatoriu s.a), inclusiv cele datorate conectarilor -deconectarilor
de receptoare.
Se foloseste denumirea de gol de tensiune pentru orice scadere a valorii eficace a
tensiunii unei retele electrice cu o amplitudine cuprinsa între o valoare minima sesizabila (circa
0,2 Un) si Un si o durata de cel mult 3 s.
Dintre receptoarele și instalatiile sensibile la goluri de tensiune fac parte urmatoarele:
-motoarele și compensatoarele sincrone;
-motoarele asincrone (în functie de caracteristica cuplului rezistent);
-echipamentele electronice, inclusiv redresoarele comandate;
-contactoarele de 0,4 kV si cele din circuitele secundare;
-automatica, protectia, blocajele si reglajele din circuitele tehnologice.

O diminuare cu caracter permanent a valorii tensiunii poate fi consecinta
subdimensionarii sectiunii conductoarelor, situ atie cu urmari negative ca: distrugerea izolatiei
electrice, nefunctionarea echipamentului si suprasolicitarea termica a receptoarelor si
conductelor.
Tensiunile de alimentare mai mari decât cele nominale determina functionarea în
suprasarcin ăa unor rec eptoare de for țași reducerea duratei de viat ăa receptoarelor de iluminat.
Scaderea tensiunii sub valoarea nominală atrage dupa sine solicitarea termic ă(la
motoarele electrice), functionarea la parametri inferiori (la cuptoarele electrice) sau chiar
nefunctionarea unor receptoare sau instala ții (desprinderea electromagnetilor, a motoarelor
asincrone s.a).
Problema formei tensiunii se pune atât în cazul receptoarelor alimentate de curent
continuu, cât si în cazul celor alimentate în curent alternativ.
Tensiunea continu ăla bornele receptoarelor de curent continuu poate avea o serie de
armonici, mai ales dac ăsursa de tensiune este un redresor semicomandat sau comandat.
Continutul de armonici este limitat în functie de efectele acestora asupra receptoar elor, prin
precizarea coeficientului de distorsiune admis.
Abaterea de la forma sinusoidal ăa undei de tensiune determin ă funcționarea
receptoarelor de curent alternativ în regim deformant. În timp ce la unele receptoare, cum sunt
cuptoarele cu induc ție,prezența armonicilor în und ăde tensiune nu deranjeaz ă, la altele -printre
careși motoarele electrice –prezența armonici lor de tensiune trebuie limitată tot prin precizarea
coeficientului de distorsiune admis.
Coeficientul de distorsiune kdal undeide tensiune se define ște ca raportul dintre valoarea
eficace a reziduului deformant Udși valoarea eficace Ua undei de tensiune,
, (2.1)
în care reziduul deformant are expresia
(2.2)

undeUieste valoarea eficace a armonicii i, iarnpoate fi limitat la n= 13 pentru calculele
practice.
Coeficientul de distorsiune total, rezultat din functionarea receptoarelor consumatorului și
din condițiile din sistemul electroenergetic, se limiteaz ă[45] la valoarea:
(2.3)
adica la 5%.
Cauzele distorsiunii undei sinusoidale de tensiune se gasesc în cea mai mare parte la
consumator. În timp ce o serie de echipamente, cum sunt bobinele cu miez feromagnetic,
receptoarele cu arc el ectric si mutatoarele reprezintă surse de armonici de tensiun e si curent,
elementele reactive de circuit ca bobinele si condensatoarele constituie amplificatoare de
armonici de tensiune, respectiv de curent. În cadrul instalatiilor electrice la consumator, trebuie
luate masuri pentru reducerea efectelor deformante s i a influentei asupra retelei de alimentare.
B.Frecvența constant ăa tensiunii de alimentare constituie un deziderat major atât pentru
buna func ționare a receptoarelor, men ținerea preciziei aparatelor de masur ă, câtși pentru
mașinile de lucru antrenate prin motoare de curent alternativ. Varia țiile frecven ței pot fi
cauzate de varia ții importante de sarcin ăsau de avarii grave în sistem, originea unor
asemenea cauze putând fi și consumatorii de energie electric ă.
Menținerea constant ăa frecvenței industriale (50 Hz) este o problem ăla nivel de sistem
energetic, fiind legat ăde puterea în rezerv ădin centralele electrice ale sistemului și de
operativitatea dispeceratului. În anumite situatii, când posibilitatile de producere a energiei
electrice în centra le sunt limitate, se decide întreruperea alimentarii unor consumatori
(sacrificarea distribuitorilor), în scopul mentinerii frecven ței în sistem.
Abaterile maxim admise ale frecven ței sunt de 0,5 Hz.
C.Simetria tensiunilor este condi ția în baza c ăreiasistemului tensiunilor de faz ătrebuie să-i
corespund ătrei fazori egali și defazați cu 1200.
Cauzele nesimetriei sunt pe de o parte instala țiile de producere și transport, independente
de consumator, iar pe de alt ăparte sarcinile dezechilibrate ale con sumatorilor.

Consecintele nesimetriei tensiunilor se studiaz ăprin metoda componentelor simetrice,
când se determin ăpe lânga componentele directe și componentele inverse și homopolare.
Ultimele sunt cauzele unor cupluri de frânare, respectiv încalzire și vibratii la motoarele de
cuerent alternativ.
Nesimetria tensiunilor se exprim ăprintr-un coeficient de nesimetrie , dat de rela ția
(2.4)
în careUA,UB,UCreprezinta fazorii tensiunilor de faze, în V;
Un-tensiunea nominal ăa retelei, în V;
-operatorul de rota ție.
Nesimetria tensiunii este admis ăîn limitele de pân ăla 2%
(2.5)
pe o durat ăîndelungat ă, la bornele oricarui receptor electric simetric, trifazat.
D.Puterea necesar ăeste o condi ție globalăa consumatorilor și unul dintre criteriile esen țiale
în proiectare.
În functie de puterea maxim ăabsorbita în punctul de raco rdare, se stabilesc patru clase de
consumatori de energie electrica din sistemul electroen ergetic, prezentate în tabelul 2 .1.
În acelasi tabel, se indica treapta de tensiune minima care trebuie sa existe în sta ția de
racord, posibilitatile de alimentare din aceasta sta țieși momentul sarcinii.
Consumatorii cu puteri absorbite maxime de 50 kVA se alimenteaz ădin rețeaua de joas ă
tensiune.
Sarcina maxim ăde duratăse stabilește pentru un interval de cerere de 15, 30 sau 60 min,
stând la baza calculelor de dimensionare a elementelor re țelei din condi ții termice și de
determinare a pierderilor de putere.

Tabelul 2 .1 Clasele de consumatori și recomandări de alimentare cu energie electrică a acestora
Posibilită ți de alimentare
Clasa Puterea
cerută
[MVA]Treapta de tensiune
minimăîn punctul de
racord, [kV]Direct la
tensiunea de [kV]Prin
transformatoare
deMomentul
sarcinii
[MVA, km]
D 0,05-2,56*
10
206*-20 6/0,4 kV*
10/0,4 kV
20/0,4 kVmax.3
max.8
C 2,5-7,520*
11020
11020/0,4 kV
20/6 kV
110/MT30…80
B 7,5-50110 110 110/MT max.1500
A peste 50 110*
220
400**110
220
-110/MT
220/MT
220/110 kV
400/110 kVpeste 1500
* Trepte de tensiune admise în cazuri justificate;
** Pentru puteri cerute mai mari de 250 MVA.
Existași sarcini maxime de scurt ădurată(de vârf), care pot dura 1…10 s și care se iau în
considerare la calculul fluctuatiilor de tensiune din re țea, la reglajul protectiilor maximale s.a.
Modul în care necesit ățile de consum de energie electric ăsunt asigurate în timp
consumatorului de c ătre furnizor este caracterizat prin gradul de satisfacere a aliment ării
consumatorului în punctul de delimitare. Aceasta m ărime, notata cu C, se define ște ca raportul
dintre durata probabil ăde alimentare și durata de alimentare cerut ă
în care T ceste intervalul de timp din cadrul unui an calendarist ic în care consumatorul solicită
criteriul de siguran ță;
Tn-durata probabil ăde nealimentare în perioada considerat ă.

Gradul de satisfacere în alimentare poate fi determinat pentru diferite nivele de puteri
cerute.
Alimentarea cu energie electric ăa consumatorilor apar ținând diverselor clase se poate
realiza din sistemul electromagnetic la urmatoarele niveluri de siguran ță:
nivelul 1, prin două cai de alimentare independente, dimensionate fiecare pentru puterea cerută
la consumator (rezerva de 100% în cai de alimentare) și prin două puncte distincte de racord
(rezerva de 100% în surse). Realimentarea consumatorilor, în caz de avarie a unei cai, se
prevede a se realiza prin comutarea automată a consumului pe calea neavariată, cu o
discontinuitate de maximum 3 s;
nivelul 2, prin două cai de alimentare care nu sunt în mod obligatoriu independente (rezerva de
100% în linii electrice) și de regulă, printr -un singur punct de racord. Realimentarea
consumatorului în caz de întrerupere simplă (avaria unei cai) se poate face numai după
identificarea defectului și efectuare a unor manevre manuale de izolare a acestuia, dupa o
întrerupere de 0,5…8 h, în func ție de clasa consumatorului, structura retelei de alimentare și
poziția centrului de intervenție în raport cu locul manevrelor;
nivelul 3, printr -o singură cale de alimen tare. Realimentarea consumatorului în caz de avarie se
poate face numai dupa repararea sau înlocuirea elementelor defecte.
Caracteristicile complete ale nivelurilor de siguran ta sunt concentrate în tabelul 2 .2.
Tabelul 2 .2 Duratele de realimentare a consumatorilor în raport cu clasa acestora si nivelele de rezervare
Nivelul de GradulConsum
asiguratClasa
rezervarede
satisfacere
minimîn caz de
întrerupere
simplaAB C D Observatii
1 99,8 Integral (100 %) 3 sDurata de actionare a automaticii de
sistem
2 99,5 Integral (100 %) 0,5 h 2 h 2…8 hDurata necesara efectuarii de manevre
pentru izolarea defectului si
realimentarea pe calea de rezerva: prin
comanda manuala din statiile de
personal permanent -0,5 h; idem, fara
personal permanent -2 h;pentru
consumatorii dispersati 2…8 h.
3 98,0 NimicSe stabileste de la caz la caz, în functie de conditiile locale si structura
schemei de alimentare.
În situatii justificate, consumul asigurat în caz de întrerupere simpl ăpoate fi mai mic
decât sarcina maxima de durat ă, iar calea de alimentare se dimensionează în consecin ță.
E.Continuitatea aliment ării cu energie electric ăa consumatorilor reprezint ăcea mai
importantă condi ție calitativă .

În functie de natura efectelor produse de întreruperea alimentarii cu energie electrică,
receptoarele se încadrează în urmatoarele categorii:
-Categoria zero , la care întreruperea în alimentarea cu energie electrică poate duce la
explozii, incendii, distr ugeri grave de utilaje sau pierderi de vie țti omene ști.Încadrarea
receptoarelor în aceast ăcategorie se admite în cazul în care nu se dispune de alte forme de
energie, în cazul în care acestea nu sunt justificate tehnic sau sunt prohibitive economic în
comparație cu actionarea electric ă, precum și în situațiile în care m ăsurile de prevenire de natur ă
tehnologic ănu sunt eficiente.
Se încadreaz ăîn categorie zero instala țiiși echipamente ca: iluminatul de siguran ță,
instalațiile de ventilație ș i evacuarea a gazelor nocive sau a ameste curilor explozive, pompele de
răcire ale furnalelor și cuptoarelor de oțelă rii, calculatoarele de proces s.a.
-Categoria I , la care întreruperea alimentarii duce la dereglarea proceselor tehnologice
în flux continuu, necesit ând perioad e lungi pentru reluarea activită ții la parametrii cantitativi ș i
calitativi existen ți în momentul întreruperii, la rebuturi importante de materii prime, materiale
auxiliare, scule, semifabricate s.a., la pierderi materiale impo rtante prin nereal izarea produc ției
planificate și imposibilitatea recuperă rii acesteia, la r epercursiuni asupra altor unită ți importante
saula dezorganizarea vie ții sociale în centrele urbane.
Receptoarele de categoria I sunt incluse în instalatii tehno logice organizate pentru
producția în serie mar e, în flux continuu, în instala ții de ventilaț ie, de cazane, de transport al
clincherului etc.
-Categoria a II -a, la care întreruperea alimentării determină nerealiză ri de produc ție,
practic numai pe durata întreruperii, car e pot fi, de regul ă, recuperate. În aceastăcategorie se
încadreaz ămajoritatea receptoarelor din sectiile, prelucr ătoare.
-Categoria a III -a, cuprinde receptoarele care nu se încadreaza în categoriile precedente
(ex. magazii, depozite).
La stabilirea categoriei receptoarelor se tine seama de:
cerințele de continuitate în alimentarea receptoarelor;
cerințele speciale în ceea ce priveste calitatea tensiunii si a frecventei;
indicatorii valorici ai daunelor provocate de întreruperile în alimentarea cu energie
electrică.

Clasificarea receptoarelor pe categorii, cu stabilirea duratei de realimentare, adic ăa
duratei întreruperilor admisibile în alimentare, se efectueaz ăde către proiectantul general, dup ă
consultarea furnizorilor de echipamente, a benefi ciarului investi țieiși a proiectantului de
specialitate.
Durata de realimentare se situeaz ădeasupra unei valori minime de 3 secunde (la
receptoarele de categoria O sau I), corespunzând duratei de ac ționare a automaticii de sistem,
putând atinge chiar câ teva ore (la receptoare din categoriile II si III), f ără a depăți însă24 ore.
Condițiile referitoare la putere ș i continuitate se corelea ză conform datelor din tabelul
2.2. Astfel, clasa consumatorului și categoriile receptoar elor din compunerea sa deter minăîn
primul rând durata de realimentare și consumul asigurat, ceea ce conduce la stabilirea celorlalte
caracterist ici ale nivelurilor de siguran ță, ca modalitățile de rezervare în căi și surse ș i gradul de
satisfacere minim.
În caz de întrerupere dublăla consumatorii cu dou ăcai de alimentare, realimentarea se
asigurănumai dup ătimpul necesar repar ării unei cai. La fel, în cazul unor defectiuni provocate
de fenomene imprevizibile, durata de realimentare este determinat ăde posibilitatile de repar are a
instalatiilor avariate .
Cunoasterea structurii unui consumator pe categorii de receptoare are o importan ță
deosebităpentru proiectantul de instala ții electrice, aceasta influen țând unele din etapele de baz ă
ale proiect ării cum sunt: stabilirea sche mei de racordare și distribu ție în înalt ătensiune,
organizarea posturilor de transformare, alegerea schemei de distributie în joas ătensiune etc.
Categoriile de receptoare se precizeaz ăîn chestionarul energetic, prin care se cere acordul
prealabilși care se anexeaz ăla nota de com andă fiind semnat de beneficiar.
2.2.Sarcini electrice de calcul
În cadrul instalatiilor electrice, sarcina electrica reprezinta o marime care caracterizeaza
consumul de energie electrica. Marimile utilizate frecevnt în acest scop sunt puterea activa P,
reactivaQ, aparenta Ssi curentul I.
În proiectarea instala țiilorelectrice la consumatori este necesar s ăse cunoasc ăîn primul
rând puterea activ ăabsorbităde catre:
receptoare, pentru dimensionarea circuitelor de receptor;
utilaje, pentru dimensionarea circuitelor de utilaj;

grupuri de receptoare si utilaje, pentru dimensionarea tablourilor de distributie si a
coloanelor de alimentare a acestora;
sectii ale întreprinderii si apoi de întreaga întreprindere, pentru dimensionarea posturilor
de transformare, a liniilor de medie si înalta tensiune si a statiilor de distri butie sau
transformare.
Caracteristicile tehnice nominale ale receptoarelor sunt urmatoarele:
puterea activa Pn, sau aparenta Sn;
tensiunea Un;
conexiunea fazelor;
curentulIn;
randamentul n;
factorul de putere cos n;
relatia dintre curentul de pornire Ip(conectare) si curentul nominal In, sub forma
raportului Ip/In.
În cazul receptoarelor realizate pentru un regim de functionare intermitent (motoare
electrice), se specifica si durata relativa de actionare nominala DAn.
Puterea instalata Pia unui receptor reprezinta puterea sa nominala raportata la durata de
actionare de referinta DA=1,
(2.6)
în careDAneste o marime relativa subunitara care poate lua una din urmatoarele valori
DAn=0,15; 0,25; 0,4; 0,6 si 1. Prin urmare, puterea instal ataPia unui receptor este mai mica, cel
mult egala cu puterea nominala Pna acestuia.
În cazul receptoarelor caracterizate prin puterea aparenta nominala Sn, puterea instalata
este data de relatia
(2.7)
Pentru un grup de nreceptoare, puterea instalata totala se determina ca suma a puterilor
instalate a receptoarelor componente

(2.8)
în care puterile instalate individuale Pijrezulta din relatiile (2.1) sau (2.2 ).
Puterea activa absorbita, care se ia în considerare în calcul pentru grupuri cuprinzând cel
putin patru receptoare se numeste putere ceruta sau decalcul. Puterea ceruta Pcreprezinta o
putere activa conventionala, de valoare constanta, care produce în elementele instalatiei electrice
(conducte si echipamente) acelasi efect termic ca si puterea variabila reala, într -un interval de
timp determinat (ex. 30 min.), în perioada d e încarcare maxima.
Determinarea prin calcul a puterilor cerute se face prin diferite metode, utilizate în functie
de stadiul proiectarii si nivelul la care se efectueaza calculele. Deoarece calculele trebuie
efectuate la toate nivelele instalatiei electr ice la consumator, începând de la cele inferioare
(receptoare) si pâna la cele superioare (racordul de înalta tensiune), atât pentru tensiunile joase,
sub 1000 V, cât si pentru cele mai mari de 1000 V, sunt preferabile acele metode care se aplica
acoperitor în toate situatiile.
În continuare, se indica principalele metode de determinare a puterilor cerute în faza de
proiectare si anume:
metoda coeficientilor de cerere, aplicabila la orice nivel si în special pentru grupuri mari
de receptoare, reprezentând o sectie sau o întreprindere;
metoda formulei binome, care da rezultate acoperitoare pentru un grup restrâns de
receptoare de forta având puteri mult diferite între ele, fiind recomandata pentru calculul
puterilor cerute în special la nivelul tablourilor de distributie;
metoda analizei directe, aplicabil ăpentru un numar mic de receptoare, la nivelul unor
tablouri de distribu ție cu plecari pu ține, inclusiv a tablourilor de utilaj, când se cunosc
diagramele de func ționareși încărcare ale tuturor receptoare lor;
metodele bazate pe consumuri specifice cu raportare la unitatea de pro dus sau la unitatea
de suprafa ță productivă , utilizabile, datorit ăpreciziei reduse, numai în faza notei de
fundamentare;
metodele bazate pe puterea medie și indicatori ai curbelor de sarcină recomandate pentru
determinarea puterii cerute la nivelele superioare, de la barele de joas ătensiune ale
posturilor de transformare, la liniile de racord în înalt ătensiune.
La instalatii existente, puterea ceruta se deter mina pe baza curbelor de sarcină .

2.2.1. Metoda coeficien ților de cerere
Puterea activ ăcerutăse determin ă prin înmul țirea puterii instalate cu un coeficient
subunitar kc, denumit coeficient de cerere
iar puterea reactiv ăcerutăQC-cu ajutorul factorului de putere cerut cos c
Coeficientul de cerere kctine cont de randamentul al receptoarelor, de gradul de încarcare al
acestora-prin coeficientul de încarcare ki, de simultaneitatea func ționării lor-prin coeficientul
de simultaneitate kssi de randamentul ral portiunii de retea dintre receptoare si nivelul la care
se calculeaza puterea ceruta. Ca urmare, coeficientul de cerere este exprimat prin relatia
Randamentul al receptoarelor se ia în considerare numai la acele receptoare pentru care
puterea instalata Pisau cea nominala Pn, semnifica puteri utile, cum este cazul motoarelor
electrice, la care puterea nominala reprezinta puterea mecanica la arbore.
Factorul de putere cerut cos cexprima consumul de putere reactiva al receptoarelor care
absorb puterea activa Pc, în conditiile reflectate global prin coeficientul de cerere.
Coeficientii de cerere si factorii de putere ceruti sunt determinati experimen tal pe baze
statistice, pentru diferite receptoare. Toate receptoarele carora le corespund aceleasi valori pentru
perechea de marimi ( kc, cosc), se încadreaza într -o singura grupare, numita categorie de
receptoare. Datorita diversitatii mari a receptoare lor si a conditiilor de lucru, exista un mare
numar de categorii de receptoare. Acestea sunt indicate în tabelul 2.1 , împreuna cu valorile
corespunzatoare ale coeficientului de cerere si ale factorului de putere cerut.
Pentru explicitarea modului de aplic are a metodei coeficientilor de cerere, se considera un
consumator de calcul, adica un ansamblu de nreceptoare, încadrate în mcategorii; consumatorul
de calcul poate fi reprezentat de totalitatea receptoarelor, care apartin unui tablou de distributie,

unei sectii sau unei întreprinderi. O categorie kcuprinde nkreceptoare, astfel încât puterea
instalata a acestora Pikeste conform rela ției(2.3).
iar puterea instalat ătotalăeste

CAPITOLUL III
DETERMINAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ SI
PROIECTAREA PRELIMINARĂ A CENTRALEI ELECTRICE
3.1Stabilirea regimurilor de funcționare a navei
Consumatorii de energie electrică de la bordul navei se pot clasifica după destinație, grad
de importanță și regim de lucru.
a)După destinație se împart în:
mecanisme de punte (vinciuri, cabestane, macarale, instalația de guvernare);
mecanisme auxiliare pentru instalația energetică principală de propulsie a navei (pompe,
separatoare, ventilatoare, compresoare ș.a.);
mecanisme pentru sisteme navale (pompe de santină, balast, pompe de incendiu, pompe
de combustibil ș.a.);
mijloace radiotehnice, aparate de navigație și mijloace de legături interioare;
mijloace pentru asigurarea condițiilor de trai ale echipajulu i (cambuza, instalația
de climatizare, instalația de ventilație ș.a.);
iluminatul electric.
b)După gradul de importanță se împart în trei grupe.
Prima grupă conține consumatorii importanți care necesită alimentarea continuă.
întreruperea alimentării consuma torilor din această grupă poate duce la pierderea navei sau
pierderi de vieți omenești. Astfel de consumatori sunt: comanda drumului navei, aparatura de
navigație, mijloacele de radiocomunicații, pompele de incendiu de avarie și alți consumatori.
Alimentar ea consumatorilor din această grupă se realizează de la două surse diferite:
centrala electrică de bază și centrala electrică de avarie. întreruperea alimentării consumatorilor
din prima grupă este permisă numai pe durata intrării automate în funcțiune a c entralei de avarie,
adică cel mult 10 secunde.
A doua grupă este constituită din consumatorii care asigură deservirea instalațiilor
energetice principale de propulsie, precum și mecanismele și instalațiile care asigură păstrarea
încărcăturii navei. De asem enea, din această grupă mai pot face parte pompele de incendiu și
drenaj, vinciul de ancoră, ș.a.

Pentru consumatorii din grupa a doua se admite întreruperea alimentării cu energie
electrică pentru o durată limitată necesară, în caz de suprasarcină, pentru cuplarea unui generator
suplimentar la barele centralei electrice.
A treia grupă este reprezentată de consumatorii de mică importanță pentru vitalitatea
navei, cum ar fi consumatorii care asigură condițiile de trai și necesitățile echipajului.
Pentru cons umatorii din această grupă, pe durata suprasarcinii centralei electrice sau în
situația de avarie, este posibilă o pauză însemnată în alimentarea cu energie electrică.
c)După regimul de lucru consumatorii de energie electrică se împart:
acționări electrice c are lucrează în regim de durată cu sarcină constantă sau variabilă
(pompe, ventilatoare). în acest regim, pe toată durata de funcționare, încălzirea motorului
este la valoarea nominală.
acționări electrice care lucrează în regim intermitent (vinciuri, maca rale). Caracteristic
acestui regim este că perioadele de funcționare alternează cu perioade de pauză, în timpul
funcționării, încălzirea motorului nu ajunge până la valoarea nominală și urmează o pauză
în care nu se răcește până la temperatura mediului dup ă care urmează un nou ciclu de
funcționare.
acționări electrice care lucrează în regim de scurtă durată (vinciul de ancoră, cabestanul
de manevră, pompe de santină, pompe de transvazarea combustibilului ș.a.). Specific
acestui regim este durata mică de fun cționare în care motorul electric nu se încălzește
până la valoarea nominală și urmează o pauză suficientă ca motorul să se răcească până la
temperatura mediului ambiant.
Caracteristic pentru funcționarea centralei electrice a navei este variația în limite mari a
energiei electrice solicitată de consumatori. Puterea centralei electrice la un moment dat este
determinată de consumatorii care lucrează în acel moment. Numărul consumatorilor care
lucrează la un moment dat și gradul lor de încărcare depind de reg imurile și particularitățile de
exploatare ale navei (raionul de navigație, starea mării și a condițiilor de climă, forma și masa
încărcăturii, viteza navei, caracterul lucrărilor în timpul staționării ș.a.).
Din cele prezentate rezultă că încărcarea cu sa rcină a generatoarelor centralei electrice
este un proces aleator. Un calcul precis al consumului de energie electrică trebuie să aibă în
vedere atât consumatorii care lucrează în regimul dat, cât și faptul că pentru fiecare consumator
graficul de sarcină este variabil și dependent de mulți factori. Un asemenea calcul poate fi

efectuat folosind metode specifice de calculul probabilităților și statistici matematice, ceea ce
presupune un volum mare de calcule complicate și necesitatea cunoașterii a multor dat e
experimentale.
În practica inginerească, până în momentul actual, pentru calculul sarcinii centralei
electrice și alegerea generatoarelor electrice se utilizează o metodă mai simplă bazată pe
întocmirea bilanțului energetic sau a tabelului de sarcină, cu rezultate suficient de bune pentru
nevoile practice. De asemenea, pentru calculul aproximativ al puterii centralei electrice, necesar
la întocmirea proiectului preliminar al navei, se pot folosi metode analitice.
Pentru întocmirea bilanțului energetic (ta belul de sarcină), procesul de exploatare al navei
se împarte într -un număr de regimuri de funcționare caracteristice, urmând ca pentru fiecare
dintre ele să se stabilească puterea electrică solicitată de la centrala electrică a navei. Calculele se
organizează sub forma unui tabel care poartă denumirea de bilanțul energetic sau tabelul de
sarcină al navei.
Regimurile de funcționare ale navei, care intră în componența tabelului de sarcină, includ
obligatoriu regimurile care corespund celei mai mici și celei mai mari sarcini cerută de la centrala
electrică și între acestea câteva regimuri intermediare.
În funcție de destinația navei, procesul de exploatare poate cuprinde următoarele
regimuri:
a)pentru nave de transport mărfuri generale: staționare tară lucrări d e încărcare, staționare cu
lucrări de încărcare, ridicarea ancorei, navigație pe mare (marș) și de avarie;
b)pentru nave de pasageri: staționare tară pasageri, staționare cu pasageri, ridicarea
ancorei, navigație pe mare și de avarie;
c)pentrunavele flotei tehnice: staționare fără lucrări, staționare cu lucrări tehnologice, navigație pe
mare și de avarie;
d)pentru spărgătoarele de gheață: staționare, ridicarea ancorei, navigație în mare liberă, navigație
printre ghețuri, avarie;
e)pentru navele de pescuit: staționare, ridicarea ancorei, prinderea și prelucrarea peștelui și de
avarie.
f)pentru navele militare: marș; staționare la cheu, transbordare, manevră și acostare, avarie.
Regimul de avarie se consideră că are loc în timpul marșului la producerea unor incendii
sau inundarea unor compartimente,fără scoaterea din funcțiune a centralei electrice. În astfel de

cazuri, se solicită suplimentar energie electrică pentru lupta contra incendiilor și
nescufundabilității navei.
Întrucât studiul vizează o navă militară de, se vor alege pentru funcționare regimurile
specifice navei, prezentate în aliniatul f).
3.2Bilanțul energetic al navei
Pentru a putea determina mărimea unei centrale electrice navale calculăm pe baza felului
și consumului elementelor consumat oare de energie electrică existentă solicitărilor de moment.
Definim:
Puterea nominală a centralei este puterea maximă a agregatelor generatoare de curent.
Puterea nominala a elementelor consumatoare este o noțiune separată, ea trebuie să fie
utilizată în rețea, deci în centrală, aceasta din urma trebuind să acopere în afară de
puterea nominală și pierderile mecanice.
Valoarea de racordare este suma puterilor nominale ale instalațiilor consumatoare de
energie electrică. Dacă, însă, că în cele mai multe ca zuri la bord, elementele
consumatoare motrice există într -un număr mai mare, nu se poate omite luarea în
construcție a pierderilor la solicitarea centralei, adică valoarea de racordare este mai mare
decât suma puterilor nominale ale consumatorilor.
Factorul de încărcare sau gradul de utilizare este sarcina maximă care se produce la un
moment dat la o anumită putere.
Factorul de simultaneitate este relația dintre sarcina maximă de aceeași durată a unei
grupe de consumatori și suma sarcinilor maxime individuale ale consumatorilor din
grupă.
Alegerea factorului de încărcare. Acest factor ne arată cât anume din valoarea de
racordare a puterii este folosită efectiv. Mărimea acestui factor rezultă din raționamente logice,
aflându-l la măsurătorile de expl oatare la instalații comparabile.
Se știe că un factor de încărcare unitar este practic imposibil, mai întâi datorită factorului
că nu se poate pune întotdeauna în corespondență exactă puterea mașinii de antrenare cu puterea
cerută de acționare.

Se poate c onsidera că la antrenările corect dimensionate un factor de încărcare este de
circa 0.9. Există o serie întreagă de consumatori care în exploatare au nevoie de întreaga lor
putere; compresoarele de aer și frigorifice, pompe cu pistoane și cele cu roți dinț ate.
Acestea au nevoie de un cuplu de rotație constant și deci o putere constantă, socotindu -se
un factor de încărcare tot de 0.9.
La fel și vinciurile, cabestanele, elevatoarele, separatoarele și alte agregate similare.
Este adevărat că sunt posibile și s arcinile parțiale, însă în bilanțul energetic trebuie să
socotim cazul cel mai nefavorabil. Aparatele termoelectrice recomandate consumă întreaga lor
valoare de racordare, la fel și lămpile cu incandescență.
Deci poate fi ales un factor de încărcare egal c u 1.
În cazul mașinilor cu rotor, puterea de antrenare depinde de capacitatea de transport. Deci
factorul de încărcare a acestora poate varia între 0.3, 0.4, si 0.9.
Mașinile unelte funcționează de asemenea cu un factor mic de încărcare ales de circa 0.5
funcție de regimurile la care sunt supuse.
Instalațiile de navigație, telecomunicațiile și radio funcționează colectiv cu un factor de
încărcare de 0.3, 0.4 în funcție de oră și necesitate.
3.2.1 Întocmirea bilanțului energetic
Pentru realizarea la bordul navei a unei rețele de distribuție bine dimensionată precum și
pentru alegerea cât mai corectă a echipamentului de comandă și protecție a agregatelor ce
necesită un consum stabil de energie electrică, este necesar ca alegerea puterii și a numărului
surselor de energie să se facă cât mai exact.
Alegerea rațională a puterii și a numărului de agregate, precum centralele electrice navale,
are o mare însemnătate practică la proiectarea și exploatarea navei, determinând într -o mare
măsură valoarea investiț iilor, utilizate din punct de vedere electric a navei.
Pentru stabilirea puterii generatoarelor centralei electrice a unei nave de tip cargo,
cunoscându -se numărul consumatorilor precum și puterea instalată a acestora, s -a efectuat un
calcul care oferea o imagine de ansamblu pe regimuri de funcționare a centralei și pe grupe de
consumatori a bilanțului energetic.

Pentru efectuarea cât mai exactă a calculelor, consumatorii navali au fost împărțiți în
funcție de destinație și de regimul lor de funcționare în următoarele grupe:
I.Mecanisme principale în compartimentul mașini -reunește consumatorii ce deservesc
motorul principal și a căror întrerupere a alimentării cu energie electrică are
repercusiuni asupra bunei funcționări a navei în ansamblu. Din acest motiv toți
consumatorii sunt dublați.
II.Mecanisme auxiliare ale compartimentului mașini -reunește consumatorii a căror
întrerupere cu energie electrică nu are repercusiuni imediate asupra funcționării corecte
a navei, sau a căror funcționare în anumite condiții ( suprasarcina diesel generatoarelor
) poate fi întreruptă.
III.Mecanisme de punte –cuprind consumatorii electrici ai instalației de ancorare –
acostare, precum și a agregatelor de încărcare –descărcare a navei și manevrarea
scărilor de bord și a bărcilor d e salvare.
IV.Instalația de ventilație, frigorifică și condiționare aer. Această grupă reunește
consumatorii instalațiilor de ventilație forțată în C. M. și ventilație generală,
consumatorii electrici ai instalației de frig alimente și condiționare aer în pos tul central
de comanda și cabinele echipajului.
V.Utilaj gospodăresc la 380V curent alternativ –reunește toți consumatorii utilajelor din
bucătărie alimentate la tensiunea de 3x380V, 50Hz. Utilaj gospodăresc la 220V curent
alternativ –cuprinde agregatele d in bucătărie și deservire sanitară, alimentate la
tensiunea de 220V, 50Hz.
VI.Echipament atelier mecanic.
VII.Instalația de iluminat –cuprinde instalațiile de iluminat interior –exterior al navei
precum și luminile de navigație la tensiunea de 220V curent alter nativ.
VIII.Instalație de electroradionavigație la 380V curent alternativ –cuprinde girocompasul,
radarul și radioemițătorul principal, consumatorii care sunt alimentați la 3x380V, 50Hz.
În cadrul grupelor s -au făcut diferențieri în ceea ce privește regimul d e funcționare al
fiecărui consumator, și anume:
a)regim de funcționare de lungă durată cu sarcina constantă sau puțin variabilă în timp,

cum sunt agregatele din grupa I
b)regim de funcționare intermitent care cuprinde agregatele a căror sarcina variază
foartemult în timp cum sunt pompele hidrofoarelor, vinciul de ancorare și manevră, cabestanul
de manevră, compresoarele,etc.
La determinarea consumului de energie electrică pentru fiecare consumator, în cadrul
fiecărei grupe, s -a specificat numărul de bucăți, p uterea instalată unitară și totală în KW iar din
cataloage s -au luat randamentul și factorul de putere al fiecărui motor electric în parte.
Cu ajutorul randamentului și a factorului de putere s -a obținut puterea absorbită unitară și
totală în KVA prin rela ția:
=100
%cos[] (2.1.)
unde :
Sa–puterea aparentă absorbită în funcționare KVA.
Pn–puterea nominală instalată KW.
η–randamentul %.
φ–factorul de putere al electromotorului.
În toate regimurile de funcționare ale centralei electrice la fiecare grupă de consumatori s –
a avut în vedere numărul de consumatori în funcțiune, factorul de încărcare și puterea aparentă
absorbită de fiecare consumator în parte. Puterea consumată s -a stabilit având în vedere numărul
de consumatori de aceeași categorie în funcție și factorul de încărcare.
Sc = N KI Sa[KVA]
KI = P / Pn ≤ 1
N–numărul de consumatori de același tip în funcțiune,
KI–coeficient de încărcare.
Sa–puterea aparentă absorbită de un electromotor în KVA.
După nominalizarea consumatorilor și completarea rubricilor la fiecare regim de lucru al
centralei electrice și pentru fiecare grupă de consumatori în parte s -a determinat puterea aparentă
absorbită prin însumarea puterilor absorbite de consumatorii care funcțion ează în acel regim
astfel:
= (2.2.)

unde:
Sag–puterea absorbită de fiecare grupă pentru un anume regim de lucru al centralei în
KVA.
Sai–puterea aparentă absorbită de consumatorul 1 al grupei în fiecare regim de
funcționare al centralei în KVA.
Prin însumarea puterilor aparente totale, absorbite de consumatorii constanți și
intermitenți se obține puterea aparentă totală absorbită de grup e de consumatori pentru fiecare
regim de lucru în parte.
Principalii consumatori de la bordul navei sunt prezenta ți în tabelul 2.1.
3.1. Tabel cu principalii consumatori de la bordul navei
Denumirea consumatoruluin P N h
buc kW kW
Mecanisme auxiliare și de propulsie
Pompă primară combustibil 2 2,2 1,8 0,81
Pompă circulație ulei MP 242,0 34,0 0,91
Pompă răcire apă de mare MP 2110,0 88,0 0,92
Pompă răcire cilindrii MP 255,0 43,5 0,92
Pompă răcire pistoane MP 240,0 36,6 0,91
Pompă răcire injectoare MP 2 4,0 3,2 0,85
Pompă acționare regulator hidraulic MP 2 2,2 2,0 0,82
Compresor răcire pistoane MP 118,5 16,7 0,89
Electrosuflante MP 255,0 47,0 0,92
Ventilator introducție CM 418,5 16,7 0,89
Ventilator extracție CM 211,0 10,0 0,87
Ventilator extracție antiexplozie 1 5,0 4,0 0.86
Ventilator introducție caldarină 222,0 18,0 0,88
Mecanisme cu funcționare continuă sau automată
Separator combustibil greu 210,0 9,0 0,87
Separator ulei 110,0 9,0 0,87
Pompă transfer continuu combustibil 2 1,1 0,8 0,76
Pompă preungere DG 3 1,5 1,2 0,78
Preîncălzitor ulei DG 3 2,0 9,0 1,00
Compresor auxiliar 110,0 9,0 0,87
Exhaustor carter DG 3 3,0 2,4 8,83
Agregat preparare aer instrumental 3 2,0 1,0 1,00
Pupitru comandă PCC 1 2,5 2,5 1,00
Redresor automatizare 2 6,3 2,4 1,00
Tablouri automatizare 2 1,5 1,5 1,00
Pompă apă alimentare căldare combustibil 2 5,5 4,0 0,86
Pompă circuit secundar căldare 365,5 52,0 0,91
Echipament electric arzător caldarină 212,0 9,6 0,90
Ventilator aer combustie căldare 290,0 72,0 0,92

Pompă aer completare circuit primar 2 4,0 9,2 0,84
Pompă condens turbopompe 2 4,0 3,2 0,80
Pompe combustibil arzător caldarină 212,0 8,0 0,89
Mecanisme cu funcționare discontinuă
Pompă drenare reziduuri 1 2,2 1,8 0,81
Pompă incendiu 195,5 85,5 0,92
Pompă incendiu servicii auxiliară 127,5 20,0 0,90
Pompă servicii generale 190,0 72,0 0,92
Pompă incendiu avarie 130,0 25,0 0,90
Pompă spumogen 118,5 12,0 0,89
Pompă apă potabilă 2 3,6 3,0 0,84
Pompăsanitară apă dulce 2 6,9 6,0 0,86
Pompă sanitară apă de mare 2 4,0 3,0 0,84
Pompă circulație apă caldă 1 0,9 0,86
Boiler 130,0 30,0 1,00
Generator apă tehnică 1 8,1 6,7 0,87
Pompă condensor vacuum 215,0 14,0 0,89
Pompă transfer combustibil 2 5,5 4,5 0,85
Pompă ulei acționare valvule 2 7,5 7,0 0,86
Separator motorină 210,0 9,0 0,87
Pompă transfer ulei 1 2,8 2,2 0,83
Pompă apă de mare servicii generale 237,0 28,0 0,91
Pompă apă completare circuit primar 2 3,0 2,4 0,83
Compresor aer lansare 228,0 22,0 0,90
Pompă drenaj condens 1 1,1 0,9 0,76
Pompă curățire chimică răcitoare 1 1,5 0,8 0,78
Pompă ambarcare ulei 1 1,1 0,5 0,76
Detector hidrocarburi 1 2,5 2,0 0,80
Aparat apă potabilă 2 0,3 0,2 0,64
Pompă santină cu piston 110,0 8,5 0,87
Echipament separare apă santină CM 1 2,2 1,8 0,82
Pompă santină 230,0 24,0 0,90
Agregat tratare scurgeri 1 5,0 4,0 0,82
Pompă scurgeri generale 117,0 15,0 0,89
Pompă instalație de filtrare 111,0 9,0 0,88
Incinerator 119,0 14,5 0,84
Viror MP 1 7,5 6,0 0,86
Ventilatoare și condiționare aer
Ventilatoare servicii generale 6 0,6 0,4 0,74
Ventilatoare servicii generale 3 1,1 0,9 0,76
Ventilatoare servicii generale 2 4,0 3,2 0,85
Ventilatoare servicii generale 4 5,5 4,5 0,86
Ventilatoare servicii generale 1 7,5 6,0 0,87
Instalație frig condiționare PCC 1 11,0 9,0 0,87
Centrală condiționare aer PCC 1 4,0 3,2 0,84
Centrală condiționare aer cabine 2 17,6 15,0 0,90
Instalație frig condiționare cabine 2 34,0 28,0 0,90
Compresor frigorific alimente 2 13,8 10,7 0,88
Ventilatoare camera frigorifice 8 0,4 0,3 0,69
Pompă răcire agregat frigorific 1 3,6 2,9 0,83

Rezistențe decongelare 4 2,0 2,0 1,00
Utilaje gospodăre ști
Lift alimente 1 1,0 0,8 0,76
Mașină de gătit 417,0 17,0 1,00
Cuptor electric pâine 222,5 22,5 1,00
Autoclavă 1 6,0 6,0 1,00
Fierbător electric 10 litri 4 1,5 3,0 1,00
Fierbător electric 20 litri 2 3,0 1,5 1,00
Mașină universal bucătărie 1 1,5 1,2 0,80
Mașină curățat cartofi 1 5,0 3,2 0,80
Mașină de spălat rufe 1 8,8 8,0 1,00
Storcător centrifugal 1 4,0 3,2 0,84
Malaxor 1 2,0 1,8 1,00
Mașină de spălat rufe 4 2,2 1,9 1,00
Frigidere 10 0,3 0,3 0,84
Televizoare și aparate radio 10 0,2 0,1 0,63
Mecanisme punte
Mașina cârmei 275,0 60,0 0,90
Pompă avarie instalație guvernare 237,0 25,0 0,85
Frână hidraulică vinci ancoră 1 7,5 6,0 0,84
Pompă vinci barcă de salvare 1 8,0 6,4 0,85
Pompă vinci barcă de urgență 1 3,0 2,6 0,84
Utilaje ateliere
Pod rulant CM 1 9,3 7,4 0,76
Strung 1 7,5 6,0 0,86
Mașină de găurit 1 0,7 0,5 0,74
Convertizor de sudură 214,0 11,2 0,89
Polizor 2 1,7 1,2 0,76
Echipamente naviga ție
Girocompas 1 1,5 1,5 1,00
Radar 211,0 11,0 1,00
Radiocomunicații 1 3,5 3,5 1,00
Echipamente navigație și comunicații 1 4,5 4,5 1,00
Iluminat
IluminatCM 125,0 25,0 1,00
Iluminat suprastructură 145,0 45,0 1,00
Iluminat exterior și navigație 120,0 20,0 1,00
Radiatoare cabine 40 1,8 1,2 0,80
3.2.2Calculele puterii pe regimuri de func ționare:
Regimul 1:
-Mecanisme auxiliare și de propulsie
PS= 2,222 + 37,363 + 95,652 + 47,283 + 40,220 + 3,765 + 2,439 + 18,764 + 0,000 +
75,056 + 22,989 + 4,651 + 0,000 = 350,404

-Mecanisme cu funcționare continuă sau automată
PS= 20,690 + 10,345 + 1,053 + 1,523 + 8,910 + 10,345 + 2,863 + 1,980 + 1,750 + 2,400
+1,500 + 4,651 + 0,000 + 21,333 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 89,342
-Mecanisme cu funcționare discontinuă
PS= 0,000 + 92,935 + 22,222 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 3,571 + 6,970 + 3,571 + 1,184
+ 0,000 + 7,701 + 0,000 + 5,294 + 0,000 + 10,345 + 2,651 + 30,769 + 0,000 + 0,000 + 1,184 +
0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,313 + 9,770 + 2,195 + 26,667 + 4,878 + 16,854 + 0,00 + 17,262 +
0,000 =266,343
-Ventilatoare și condiționare aer
PS= 3,243 + 3,553 + 7,529 + 20,930 + 6,897 + 10,354 + 3,810 + 33,333 + 62,222 +
12,159 + 1,739 + 0,000 + 0,000 = 165,769
-Utilaje gospodărești
PS= 1,053 + 34,000 + 45,000 + 6,000 + 3,000 + 3,000 + 1,500 + 4,000 + 8,000 + 0,000
+ 1,800 + 7,600 + 1,786 + 0,683 = 117,422
-Mecanisme de punte
PS= 66,667 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 66,667
-Utilaje ateliere
PS= 0,000 + 6,977 + 0,676 + 25,169 + 3,158 = 35,980
-Echipamente navigație
PS= 1,500 + 22,000 + 2,800 + 1,350 = 27,650
-Iluminat
PS= 12,500 + 9,000 + 2,000 + 30,000 = 53,500
PS1 grupă = 350,404 + 89,342 + 266,343 + 165,769 + 117,422 + 66,667 + 35,980 +
27,650 + 53,500 = 1173.077
Regimul 2:
-Mecanisme auxiliare și de propulsie
PS= 2,222 + 37,363 + 95,652 + 47,283 + 40,220 + 3,765 + 2,439 + 18,764 + 0,000 +
75,056 + 22,989 + 4,651 + 0,000 = 350,404

-Mecanisme cu funcționare con tinuă sau automată
PS= 20,690 + 10,345 + 1,053 + 1,523 + 8,910 + 10,345 + 5,725 + 1,980 + 2,000 + 2,400
+ 1,500 + 0,000 + 0,000 + 21,333 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 87,804
-Mecanisme cu funcționare discontinuă
PS= 2,222 + 92,935 + 22,222 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 3,571 + 6,977 + 3,571 + 1,184
+ 0,000 + 7,701 + 15,730 + 5,294 + 16,279 + 10,345 + 2,651 + 61,538 + 0,000 + 0,000 + 1,184
+ 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,313 + 9,770 + 2,195 + 26,667 + 4,878 + 16,854 + 0,00 0 + 8,631 +
0,000 =322,712
-Ventilatoare și condiționare aer
PS= 3,243 + 3,553 + 7,529 + 20,930 + 6,897 + 10,354 + 3,810 + 33,333 + 41,067 +
12,159 + 1,739 + 0,000 + 0,000 = 144,614
-Utilaje gospodărești
PS= 1,053 + 34,000 + 45,000 + 6,000 + 3,000 + 3,00 0 + 1,500 + 4,000 + 8,000 + 0,000
+ 1,800 + 7,600 + 1,786 + 0,683 = 117,422
-Mecanisme de punte
PS= 66,667 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 66,667
-Utilaje ateliere
PS= 0,000 + 6,977 + 0,676 + 25,169 + 3,158 = 35,980
-Echipamente navigație
PS= 1,500 + 22 ,000 + 2,800 + 1,350 = 27,650
-Iluminat
PS= 12,500 + 9,000 + 2,000 + 30,000 = 53,500
PS2 grupă = 350,404 + 87,804 + 322,712 + 144,614 + 117,422 + 66,667 + 35,980 +
27,650 + 53,500 = 1206,753
Regimul 3:
-Mecanisme auxiliare și de propulsie
PS= 2,222 + 0,000 + 95,652 + 47,283 + 40,220 + 3,765 + 2,439 + 18,764 + 51,087 +
75,056 + 22,989 + 4,651 + 0,000 = 364,128

-Mecanisme cu funcționare continuă sau automată
PS= 20,690 + 10,345 + 1,053 + 1,523 + 8,910 + 10,345 + 5,725 + 1,980 + 2,000 + 2,400
+1,500 + 4,651 +42,857 + 5,333 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 119,312
-Mecanisme cu funcționare discontinuă
PS= 1,111 + 46,467 + 1,111 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 3,571 + 6,977 + 3,571 + 1,184 +
0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 10,345 + 1,325 + 30,769 + 0,000 + 24,444 + 0,592 +
0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,313 + 4,885 + 1,098 + 26,667 + 4,878 + 16,854 + 0,000 + 8,631 +
0,000 =194,793
-Ventilatoare și condiționare aer
PS= 2,141 + 2,345 + 4,969 + 13,814 + 4,552 + 10,354 + 3,810 + 33,333 + 41,067 +
12,159 + 1,739 + 0,000 + 0,000 = 130,283
-Utilaje gospodărești
PS= 1,053 + 34,000 + 22,500 + 3,000 + 3,000 + 3,000 + 1,500 + 2,000 + 4,000 + 0,000
+ 0,000 + 3,800 + 1,786 + 0,683 = 80,322
-Mecanisme de punte
PS= 133,333 + 0,000 + 7,143 + 0,000 + 0,000 = 140,476
-Utilaje ateliere
PS= 0,000 + 6,977 + 0,676 + 12,584 + 3,158 = 23,395
-Echipamente navigație
PS= 1,500 + 22,000 + 2,800 + 1,350 = 27,650
-Iluminat
PS= 12,500 + 18,000 + 16,000 + 00,000 = 46,500
PS3 grupă = 364,128 + 119,312 + 194,793 + 130,283 + 80,322 + 140,476 + 23,395 +
27,650 + 46,500 = 1126,859
Regimul 4:
-Mecanisme auxiliare și de propulsie
PS= 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 37,528 +
11,494 + 4,651 + 20,455 = 74,128

-Mecanisme cu funcționare continuă sau automată
PS= 0,000 + 10,345 + 0,000 + 1,523 + 8,910 + 10,345 + 2,863 + 0,000 + 1,500 + 2,400
+ 1,500 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 39,386
-Mecanisme cu funcționare discontinuă
PS= 2,222 + 92,935 + 22,222 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 3,571 + 6,977 + 3,571 + 1,184
+ 0,000 + 0,000 + 0,000 + 5,294 + 8,140 + 10,345 + 2,651 + 30,769 + 2,892 + 0,000 + 1,184 +
0,000 + 0,658 + 2,500 + 0,313 + 9,770 + 2,195 + 26,667 + 4,878 + 0,000 + 0,000 + 17,262 +
0,000 =258,200
-Ventilatoare și condiționare aer
PS= 3,243 + 3,553 + 7,529 + 20,930 + 6,897 + 10,354 + 3,810 + 33,333 + 62,222 +
12,159 + 1,739 + 0,000 + 0,000 = 165,769
-Utilaje gospodărești
PS= 1,053 + 34,000 + 45,000 + 6,000 + 3,000 + 3,000 + 1,500 + 4,000 + 8,000 + 0,000
+ 1,800 + 7,600 + 1,786 + 0,683 = 117,422
-Mecanisme de punte
PS= 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 0,000
-Utilaje ateliere
PS= 9,737 + 6,977 + 0,676 + 25,169 + 3,158 = 45,717
-Echipamente navigație
PS= 0,000 + 0,000 + 1,750 + 0,000 = 1,750
-Iluminat
PS= 12,500 + 18,000 + 16,000 + 30,000 = 76,500
PS4 grupă = 74,128 + 39,386 + 258,200 + 165,769 + 117,422 + 0,000 + 45,717 + 1,750
+ 76,500 = 778,872
Regimul 5:
-Mecanisme auxiliare și de propulsie
PS= 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 75,056 +
22,989 + 4,651 + 20,455 = 123,151

-Mecanisme cu funcționare continuă sau automată
PS= 0,000 + 10,345 + 0,000 + 1,523 + 8,910 + 10,345 + 5,725 + 1,980 + 1,500 + 2,400
+ 1,500 + 0,000 + 0,000 + 21,333 + 78,261 + 10,952 + 4,000 + 5,933 = 164,707
-Mecanisme cu funcționare discontinuă
PS= 2,222 + 92,935 + 22,222 + 78,261 + 0,000 + 0,000 + 3,571 + 6,977 + 3,571 + 1,184
+ 0,000 + 0,000 + 15,730 + 5,294 + 8,140 + 10,345 + 2,651 + 61,538 + 2,892 + 0,000 + 1,184 +
0,000 + 0,658 + 2,500 + 0,313 + 9,770 + 2,195 + 26,667 + 4,878 + 0,000 + 0,000 + 17,262 +
0,000 =258,200
-Ventilatoare și condiționare aer
PS= 3,243 + 3,553 + 7,529 + 20,930 + 6,897 + 10,354 + 3,810 + 33,333 + 62,222 +
12,159 + 1,739 + 0,000 + 0,000 = 165,769
-Utilaje gospodărești
PS= 1,053 + 34,000 + 45,000 + 6,000 + 3,000 + 3,000 + 1,500 + 4,000 + 8,000 + 0,000
+ 1,800 + 7,600 + 1,786 + 0,683 = 117,422
-Mecanisme de punte
PS= 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 0,000
-Utilaje ateliere
PS= 9,737 + 6,977 + 0,676 + 25,169 + 3,1 58 =45,717
-Echipamente navigație
PS= 0,000 + 0,000 + 1,750 + 0,000 = 1,750
-Iluminat
PS= 12,500 + 18,000 + 16,000 + 30,000 = 76,500
PS5 grupă = 123,151 + 164,707 + 258,200 + 165,769 + 117,422 + 0,000 + 45,717 +
1,750 + 76,500 = 953,216
Regimul 6:
-Mecanisme auxiliare și de propulsie
PS= 2,222 + 37,363 + 95,652 + 47,283 + 40,220 + 3,765 + 2,439 + 18,764 + 0,000 +
75,056 + 22,989 + 4,651 + 0,000 = 350,404

-Mecanisme cu funcționare continuă sau automată
PS= 20,690 + 10,345 + 1,053 + 1,523 + 8,910 + 10,345 + 5,725 + 1,980 + 1,750 + 2,400
+ 1,500 + 4,651 + 0,000 + 21,333 + 0,000 + 0,000 + 4,000 + 5,933 = 102,138
-Mecanisme cu funcționare discontinuă
PS= 0,000 + 92,935 + 22,222 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 3,571 + 6,977 + 3,571 + 1,184
+ 0,000 + 7,701 + 0,000 + 5,294 + 0,000 + 10,345 + 2,651 + 30,769 + 0,000 + 0,000 + 1,184 +
0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,313 + 9,770 + 2,195 + 53,333 + 4,878 + 16,854 + 0,000 + 8,631 +
0,000 =284,378
-Ventilatoare și condiționare aer
PS= 3,243 + 3,553 + 7,529 + 20,930 + 6,897 + 10,354 + 3,810 + 33,333 + 62,222 +
12,159 + 1,739 + 0,000 + 0,000 = 165,769
-Utilaje gospodărești
PS= 1,053 + 34,000 + 45,000 + 6,000 + 3,000 + 3,000 + 1,500 + 4,000 + 8,000 + 0,000
+ 1,800 + 7,600 + 1,786 + 0,683 =117,422
-Mecanisme de punte
PS= 66,667 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 66,667
-Utilaje ateliere
PS= 0,000 + 6,977 + 0,676 + 25,169 + 3,158 = 35,980
-Echipamente navigație
PS= 1,500 + 22,000 + 2,800 + 1,350 = 27,650
-Iluminat
PS= 12,500 + 9,000 + 2,000 + 30,000 = 53,500
PS6 grupă = 350,404 + 102,138 + 284,378 + 165,769 + 117,422 + 66,667 + 35,980 +
27,650 + 53,500 = 1203,908
Regimul 7:
-Mecanisme auxiliare și de propulsie
PS= 0,000 + 37,363 + 95,652 + 47,283 + 40,220 + 3,765 + 2, 439 + 18,764 + 0,000 +
75,056 + 22,989 + 4,651 + 0,000 = 348,182

-Mecanisme cu funcționare continuă sau automată
PS= 0,000 + 0,000 + 1,053 + 0,000 + 0,000 + 10,345 + 5,725 + 1,980 + 1,750 + 2,400 +
1,500 + 4,651 + 0,000 + 21,333 + 0,000 + 0,000 + 4,000 + 0,000 =54,737
-Mecanisme cu funcționare discontinuă
PS= 0,000 + 92,935 + 22,222 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 3,571 + 6,977 + 3,571 + 1,184
+ 0,000 + 7,701 + 0,000 + 5,294 + 0,000 + 10,345 + 2,651 + 30,769 + 0,000 + 0,000 + 1,184 +
0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,313 + 9,770 + 2,195 + 53,333 + 4,878 + 16,854 + 0,000 + 8,631 +
0,000 =284,378
-Ventilatoare și condiționare aer
PS= 3,243 + 3,553 + 7,529 + 20,930 + 6,897 + 10,354 + 3,810 + 33,333 + 62,222 +
12,159 + 1,739 + 0,000 + 0,000 = 165,769
-Utilaje gospodăr ești
PS= 1,053 + 34,000 + 45,000 + 6,000 + 3,000 + 3,000 + 1,500 + 4,000 + 8,000 + 0,000
+ 1,800 + 7,600 + 1,786 + 0,683 = 117,422
-Mecanisme de punte
PS= 66,667 + 0,000 + 0,000 + 0,000 + 0,000 = 66,667
-Utilaje ateliere
PS= 0,000 + 6,977 + 0,676 + 25,169 + 3,158 = 35,980
-Echipamente navigație
PS= 1,500 + 22,000 + 2,800 + 1,350 = 27,650
-Iluminat
PS= 12,500 + 18,000 + 16,000 + 30,000 = 76,500
PS7 grupă = 348,182 + 54,737 + 284,378 + 165,769 + 117,422 + 66,667 + 35,980 +
27,650 + 53,500 = 1177,285
3.3Proiectarea centralei electrice
3.3.1Etapa 1-Determinarea puterii cerute a centralei în regim de mar ș utilizând
metoda tabelelor de sarcină:
a)Pierderileînrețelele de cablurise consideră 5% d in pierderileconsumatorului;

nr.
crt.Denumireaconsumatorului
sinumărul deordinedintabelul
general al consumatorilornPi
[kW]Caracteristici
tehniceKsKiPgitgφiQgi
ɳcosφ
1 2 34567891011
1(7)Pompaalimentarecuapa
caldarinacuarzător27,585,50.840.50.97,8940,6455,091
2(10)Separatorcombustibil greu 215880,84510,6522,1590,63214,004
3(11)Separatormotorina111870,8410,658,8210,6455,300
4(12)Compresoraerlansarem.p.239,6910,860,50,8536,9890,59321,934
5(16)Pompasanitaradeapade
mare27,585,50,840,50,97,8940,6455,091
6(17)Pompahidroforapapotabila213,8880,8450,50,514,1130,6328,919b)Factorul de încărcare pentru fiecare consumator este între k i= 0,65÷0,95 ;
c)Factorii de simultaneitate sunt cuprin și între k s=0,33÷1 ;
d)Factorul global de simultaneitate pentru consumatorii care solicită putere constantă
este k GSK= 0,8+0,01 n ⇒ kGSK=0,87 ;
e)Factorul global de simultaneitate pentru consumatorii care lucrează în regim
intermitent este k GSint= 0,3+0,01 n ⇒ kGSint= 0,37 .
Observații:
1.Consumatorii marca ți cu : 7, 10, 11, 12, 16, 17 lucrează in regim intermitent;
2.Consumatorii marca ți cu : 14, 21 lucrează in regim de scurta durata;
3.Ceilalți consumatori lucrează in regim de lunga durata.
= ;=1−;=
Tabel3.2. Consumatori care lucrează în regim intermitent

nr.
crt.Denumireaconsumatorului
si numărul deordinedintabelul
general al consumatorilornPi
[kW]Caracteristici
tehniceKsKiPgitgφiQgi
ɳcosφ
1 2 34567891011
1(14)Pompasantinamagazii25991,50,870,50,958,0320,56632,846
2 (21)Vincimanevra 27591,50,8710,9147,540,56683,507
nr.
crt.Denumireaconsumatorului
si numărul deordinedintabelul
general al consumatorilornPi
[kW]Caracteristici
tehniceKsKiPgitgφiQgi
ɳcosφ
1 2 34567891011
1(1)Pompacirculațieulei M.P.27591,50,870,50,865,5730,56637,114
2(2)Pompaungerearbore
distribuție23,9820,820,50,854,0420,6982,821
3(3)Pompacirculațiecombustibil
M.P.24820,820,50,753,6580,6982,553
4(4)PomparăcireapademareM.P.284,7920,820,50,9587,4610,56649,502
5(5)PomparăcirecilindriM.P.215880,8450,50,9616,3630,63210,341
6(6)Ventilatorreversibil comanda
mașina218,5890,8510,8635,7520,61922,130
7(8)Pompacirculațieapacaldarina
recuperatoare24820,820,50,94,3900,6983,064
8(9)Pompaungerepreliminara
D.G.32790,80,660,94,5110,7503,383
9 (13)Arzătorcaldarina 126900,85510,720,2220,60612,254
10 (15)Pompadeincendiu290920,870,50,878,2600,56644,295
11(18)SeparatoruleiM.P.211870,8410,6516,4360,64510,601
12(19)Mașinacârmaprincipala211092,50,880,50,447,5670,53925,638
13(20)Compresorfrig-alimente211870,8410,4110,3670,6456,686
14 (22)Iluminat principal -45,7110,6127,42–
15(23)Instalații deuzgospodăresc-30110,6118 –Tabel3.3. Consumatori care lucrează in regim de scurta durata
Tabel3.4. Consumatori care lucrează in regim de lungă durată

3.3.2Etapa 2-Alegerea numărului si puterii generatoarelor centralei electrice.
Pentru consumatorii alimenta ți la tensiunea 220 [V] se aleg transformatoare de
forță trifazate
=0,8+0,01⇒=0,87; =0,3+0,01⇒ =0,37
=1,05 ++max()[]
=440,022[]; =97.87[];max()=147.54[]
⇒=1.05[0.87×440.022+0.37×97.87+147.54][]
⇒=584.899[]
=1.05 + +max()[]
=230.382[]; =60.339[];max()=83.670[]
=1.05[0.87×230.382+0.37×60.339+83.607][]
⇒=321.683[]
=+⇒=584.899+321.683⇒=667.522[]
cos=⇒cos=0.876;=1.25⇒=1.25×834.4025[]
Se impune condi ția :S '=2SNG;2SNG⩾1,25∗S
Din tabelul 3.5. se vor alege 3 generatoare de tipul generatorului din poziția 8.

Nr.
Crt.TIPPUTEREAU
[V]I
[A]xsxdx'dx''dra[Ω]
t=75°τ'
[s] [kVA][kW] In unitatirelative
1MCK-82-437,5 30400 54,2
0,108 2,228 0,258 0,1780,0165
0,148
230 93,5 0,040
2MCK-83-462,5 50400 91
0,0813 2,0813 0,210,1430,0296
0,159
230 157 0,0322
3MCK-91-49475400135,5
0,089 2,149 0,245 0,1850,0359
0,166
230 234 0,0370
4MCK-92-4125100400 180
0,078 2,158 0,202 0,1760,0303
0,06
230 312 0,0292
5MCK-102-4187,5 150400 2700,073 1,996 0,186
0,1240,0284 0,157
230 4670,0739 2,074 0,189 0,0298 0,145
6MCK-103-4250200400 361 0,055 1,915 0,230,176 0,0254 0,233
7MCK-113-4375300400 5420,0524 1,602 0,200,122 0,0185 0,31
8MCK-500-1500500400400 7220,0457 1,666 0,200,108 0,0197 0,34
9MCK-625-1500625500400 902 0,098 2,178 0,228 0,167 0,0145 0,36
10MCK-750-15007506004001084 0,086 2,305 0,236 0,150 0,013 0,39
11MCK-940-15009407504001360 0,091 2,1110,231 0,158 0,0126 0,43
12MCK-1250-150012501000 4001810 0,093 2,053 0,213 0,150,0144 0,36
13MCK-1560-150015601250 4002260 0,069 2,039 0,194 0,127 0,0093 0,39
14MCK-1875-150018751500 4002710 0,056 1,976 0,176 0,110,0084 0,37Tabel3.5. Principalii parametrii ai generatoarelor sincrone mck (cu autoexcitatie)

Fig.3.1.-Schema monofilară a centralei electrice
Alegem din catalog transformatoare identice de 220V tip TTAN cu următorii parametrii:
S =63 [ kVA] ; U 1N=380 [V ] ; usc [% ]= 3,7 ; ɳ=0,95 ; U 2N= 220 [ V ] P sc =
P cu =2,4 %
3.3.3Etapa 3-Proiectarea sistemului de distribu ție a energiei electrice:
1.alegerea sec țiunii cablurilor dintre generator si TPD;
2.alegerea barelor TPD;
3.Alegereacablurilor dintre TPD si consumatori.
Lungimea cablurilor de legătura intre generator si TPD este:
=10+⇒ =10+7=17[]
Lungimea cablurilor de legătura intre TPD si consumatori este :
=25+=32[]
Alegerea sec țiuniicablurilor dintre generator si TPD
=10
√3=721.688[]
Alegem 4(patru) cabluri de policlorura de vinil(PVC) termorezistenta [75°C] cu sec țiunea
=4(3∗120)[]

Nr.
Crt.Policlorura de vinil(PVC) Sectiune R.intermitentR.
scrurta
durata
60°CPVC perfor mant75°C
[mm2]60°CPVC performant75°C60°C
[A] [A] [A] [A] [A]
15,6 9,1 1,06,104 9,919 5,936
28,4 11,9 1,59,156 12,971 8,904
311,9 16,8 2,513,09 18,48 12,614
415,4 22,4 4,017,556 25,536 16,324
520,3 28,7 6,023,751 33,579 21,518
628 39,3 1033,88 48,279 29,68
737,8 53,2 1647,628 67,032 40,068
849,7 70 2564,61 91 53,179
960,9 87,5 3580,997 116,375 65,163
1073,5 105 50100,695 143,85 79,38
1194,5 133 70132,3 186,2 103,005
12115,5 161 95164,01 228,62 129,36
13133 189 120191,52 272,16 151,62
14154 217 150223,3 314,65 180,18
15175 245 185 – – 210
16203 290,5 240 – – 251,72
17234,5 332,5 300 – – 300,16Verificarea la căderea de tensiune admisibilă:
Δ=√3 ∗100=0,202[%]<1%
Alegerea sec țiunii cablurilor intre TPD si consumatori (datele se vor lua din tabelul
consumatorilor).
Alegerea secțiuniicablurilor s-a făcutdintabelul3.6.
Tabelul3.6.-Secțiunea cablurilor

Verificarea căderii de tensiune admisibile:

Curentul in secundarul transformatorului:
=63000
√3∗220=165.332[]⇒=120[]
⇒Δ =√3165.332∗48∗100
48∗120∗220=1.084[%]
Curentul in primarul transformatorului:

=63000
√3∗380∗0,95=100.756[]⇒=50[]
⇒Δ =√3100,756∗32∗100
48∗50∗380=0,6123[%]
Barele TPD se vor alege pentru regimul de func ționare cel mai nefavorabil, instalația
funcționând cu cele doua generatoare principale, la capacitate maxima.
3.3.4Etapa 4-Alegerea aparatelor de comuta ție si protecție pentru generatoare si
consumatori
1.întreitoare automate
2.siguranțe fuzibile
3.relee termice
4.contactoare
Nr.
Crt.IfiSigurante
fuzibileIeContactoareIntreruptoare
USOLISNiRelee
termice
1515,322 – 214,717 TCA200 500/100 178,93 TSAw400
227,493 LF 63/3311,455 TCA10 100/10 11,01 TSA32
328,198 LF 63/3311,749 TCA10 100/10 11,29 TSA32
4578,808 – 241,17 TCA200 500/320 200,97 TSAw400
5102,977 SIST165/12542,907 TCA40 100/32 38,31 TSA63
6124,84 SIST165/12552,17 TCA63 100/40 46,44 TSA63
749,501 LF 63/3320,625 TCA32 100/16 19,83 TSA32
828,198 LF 63/3311,749 TCA10 100/10 11,29 TSA32
915 LF 25/16 6,25 TCA6 100/63 6,01 TSA10
1095,621 SIST160/10039,842 TCA40 100/32 38,31 TSA63
1171,351 SIST160/8029,729 TCA40 100/25 28,58 TSA32
12322,891 – 107,63 TCA200 500/100 96,09TSAw400
13172,485 – 71,869 TCA63 500/100 64,16TSAw400
14378,359 – 157,649 TCA200 500/100 140,75 TSAw400
15615,024 – 256,26 TCA250 500/320 213,55 TSAw400

1649,501 SIST160/10020,625 TCA32 100/16 19,83 TSA32
1794,738 SIST160/10040,416 TCA63 100/32 35,24 TSA63
1871,351 SIST160/10029,842 TCA32 100/25 25,58 TSA32
19739,137 – 307,974 TCA250 500/400 256,64 TSAw400
20111,486SIST160/10029,842 TCA32 100/25 28,56 TSA32
21805,19 – 214,717 TCA250 500/100 178,93 TSAw400
22402,981 – 167,903 TCA200 500/100 149,91 TSAw400
23264,529 – 110,22TCA125 250/125 98,41TSAw400
Tr'321,614 – 134,005 TCA125 250/160 119,64TSAw400
Tr''555,515 – 231,664 TCA200 250/250 206,66 TSAw400
3.3.5Etapa 5-Determinarea curen ților de scurtcircuit prin metoda curbelor de
calcul
Fig.3.2.-Întocmirea schemei monofilare pentru calculul curen ților de scurtcircuit
Fig.3.3.-Întocmirea schemei echivalente de calcul a curen ților de scurtcircuit

Schema echivalentă de calcul pentru punctul k4

Schema echivalentă de calcul pentru punctul k5