Crearea Hub-ului de Inovare [609597]

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
 
Facultatea de Arhitectură

LUCRARE DE DISERTA
Ț
IE

RESPONSABILITATEA CREĂRII UNUI MEDIU CONSTRUIT

SUSTENABIL

Crearea Hub-ului de Inovare
ș
i Cercetare Bucure
ș
ti pentru crearea unui ora
ș
sustenabil

STUDENT: [anonimizat]. Adrian CHELARIU

ÎNDRUMĂTOR:

​
ș
ef lucr. dr. arh. Sergiu PETREA

București
 
2019

Schimbările
climatice
sunt
cea
mai
mare
provocare
la
adresa
…
[adaugi
cele
5
mega
trenduri

pentru EFdeN)

Ora
ș
ele
​
https://toa derpasti.com/ro/orase/
​
si textul din propunerea pentru ENGIE

1

CUPRINS:

PLAN DE IDEI

CAPITOLUL I. Preambul

1

1.1. Introducere

​

​
1

1.2. Argument
2

1.3. Terminologie
3

CAPITOLUL II. Context

2.1. Context global
ș
i megatrenduri

4

2.2. Context
ș
i provocări în Europa

5

2.3. Context
ș
i provocări în România

6

CAPITOLUL III. Responsabilitatea creării unui mediu construit sustenabil

3.1. Sustenabilitate

7

3.1.1. Impactul asupra oamenilor
8

3.1.2. Impactul asupra mediului
9

3.1.3. Impactul economic
10

3.2. Educa
ț
ie
ș
i interdisciplinaritate

11

3.3. Colaborare intersectorială
12

3.4. Legisla
ț
ie
ș
i politici publice

​
13

CAPITOLUL IV. Studii de caz

4.1. Solar Decathlon

14

4.2. Organiza
ț
ia Im pact HUB
15

CAPITOLUL V. Propunere: Hub-ul de Inovare
ș
i Cercetare Bucure
ș
ti

5.1. Mai mult decât un spa
ț
iu, un context de dezvoltare

16

5.2. Plan de dezvoltare INCD URBAN INCERC
17

5.3. Context actual al zonei

18

5.4. Relevan
ț
a luc rării de diserta
ț
ie pentru proiectul de dip lomă

19

5.4.1. Abordarea subiectului
ș
i sitului ales
20

5.4.2. Oportunită
ț
i de dezvoltare pentru situl ales
21

5.4.3. Propunerea de interven
ț
ie
22

CAPITOLUL VI. Concluzii finale

24

Surse imagini/fotografii
24

Bibliografie
25

2

PLAN DE IDEI

CAPITOLUL I. Preambul

1.1. Introducere

Contextul actual al dezvoltării urbane este ___ lucrarea de fa
ț
ă abordează ___ (solu
ț
ie)

,
tendin
ț
e
ș
i
prognoze
ale
evolu
ț
iei
ora
ș
elor,
identificând
problemele
pe
care
le

abordează lucrarea de diserta
ț
ie, cât
ș
i legătura dintre acea sta
ș
i lucrarea de diplomă.

1.2. Argument

Se
prezintă
scopul
lucrării
de
diserta
ț
ie,
argumentând
modul
în
care
a
fost
abordată

problema
identificată.
Se
explică
modul
în
care
studiul
realizat
sprijină
deciziile
din

cadrul proiectului de diplomă.

1.3. Terminologie

Sunt defini
ț
i ce m ai relevan
ț
i
ș
i frecvent întâlni
ț
i termeni din lucrare.

CAPITOLUL II. Context

2.1. Context global
ș
i megatrenduri

Sunt
prezenta
ț
i
cei
mai
importan
ț
i
factori
care
duc
la
nevo ia
de
a
schimba
modul
în
care

construim
ș
i princ ipalele direc
ț
ii globale.

2.2. Contextul
ș
i provocările în Europa

2.3. Contextul
ș
i provocările în România

CAPITOLUL III. Responsabilitatea creării unui mediu construit sustenabil

3.1. Sustenabilitate

Este
definit
cum
un
mediu
construit
poate
fi
sustenabil
ș
i
de
ce
este
nevoie
ca
acesta
să

fie a
ș
a. Este preze ntat cum este acum
ș
i cum ar trebui să f ie.

3

3.1.1. Impactul asupra oamenilor

Este
prezentat
cum
spa
ț
iile
urbane
ș
i
spa
ț
iile
construite
influen
ț
ează
confortul,

sănătatea, fericirea, implicarea civică
ș
i interac
ț
iunea cu comunitatea.

3.1.2. Impactul asupra mediului

Se
prezintă
impactul
omului
asupra
mediului
în
perioada
de
construire
dar
ș
i
în
timpul

operării
noii
construc
ț
ii.
Este
prezentat
impactul
asupra
solului,
al
apei,
al
aerului,
al

materialelor din timpul construc
ț
iei cât
ș
i administrarea de
ș
eurilor din timpul utilizării.

3.1.3. Impactul economic

Este
prezentată
criza
locuin
ț
elor
ș
i
a
spa
ț
iilor
construite
prost
calitative
ș
i
greu

accesibile
din
punct
de
vedere
financiar.
De
asemenea
valoarea
adăugată
pe
care
o
poate

aduce o certificare de clădire eficientă energetic.

3.2. Educa
ț
ie
ș
i interdisciplinaritate

Se
prezintă
importan
ț
a
proiectării
interdisciplinare
în
vederea
realizării
unui
proiect

func
ț
ional cu cost uri minime.

3.3. Colaborare intersectorială

3.4. Legisla
ț
ie
ș
i politici publice

CAPITOLUL IV. Studii de caz

4.1. Solar Decathlon

Am ales competi
ț
ia Solar Decathlon ca studiu de caz

4.2. Organiza
ț
ia Impact HUB

CAPITOLUL V. Propunere: Hub-ul de Inovare
ș
i Cercetare Bucure
ș
ti

5.1.
​
Mai mult decât un spa
ț
iu, un context de dezvoltare

5.2.
​
Plan de dezvoltare INCD URBAN INCERC

5.3. Context actual al zonei

5.4. Relevan
ț
a lucrării de diserta
ț
ie pentru proiectul de diplomă

5.4.1. Abordarea subiectului
ș
i sitului ales

5.4.2. Oportunită
ț
i de dezvoltare pentru situl ales

4

5.4.3. Propunerea de interven
ț
ie

CAPITOLUL VI. Concluzii finale

Glosar de termeni

Bibliografie

Lista imaginilor

5

CAPITOLUL I. Preambul

1.1. Introducere

În ultima perioadă s-a produs o schimbare radicală în modul de dezvoltare a ora
ș
elor la nivel

global, datorită schimbărilor economice, sociale
ș
i tendin
ț
elor din industrii. Urbanizarea capătă

amploare în mod exponen
ț
ial, iar cifrele confirmă această direc
ț
ie la nivel mondial.
​
Până în

prezent
​
, popula
ț
ia planete i locuie
ș
te în zone urbane, acest procent fiind preconizat să crească

până în 2050 la 68%
.

1

Având în vedere că ora
ș
ele ocupă 2% din suprafa
ț
a terestră a planetei
ș
i adăpostesc 50% din

popula
ț
ie, sunt responsab ile de 75% din consumul global de energie, generând 70% din

emisiile de CO2 dar
ș
i 80% din PIB-ul mondial, responsabilitatea pe care o au autorită
ț
ile

locale
ș
i agen
ț
iile de investi
ț
ii
ș
i dezvoltare pentru asigurarea nevoilor actuale dar fără a

periclita capacitatea genera
ț
iilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi devine cu atât mai

mare
.

2

Datorită acestei cre
ș
teri a ccelerate a popula
ț
iei urbane, ora
ș
ele caută solu
ț
ii pentru a răspunde

noii cereri pentru spa
ț
ii de locuit
ș
i de muncă. Totu
ș
i, nu ducem lipsă de efecte neplăcute,

deoarece din ce în ce mai multe resurse devin insuficiente, iar mediul natural se deteriorează

din ce în ce mai mult
ș
i din ce în ce mai repede
ș
i astfel de modificări duc la schimbările

climatice ce afectează stilul de via
ț
ă contemporan.

În lucrarea de fa
ț
ă vorbim despre responsabilitatea noastră de a crea un mediu construit

sustenabil din punct de vedere al schimbărilor climatice, al epuizării de resurse naturale
ș
i al

poluării dar
ș
i despre ce r esponsabilită
ț
i au actorii din domeniul c onstruc
ț
iilor pentru a ajunge

să avem acest mediu. În marea majoritate a cazurilor, este nevoie de implicarea directă a

domeniului public în colaborare cu cel privat pentru a genera o serie de reglementări dar este

nevoie
ș
i de un institut
​
în care să se cerceteze
ș
i să inoveze în ac est domeniu.
​
Rezultatele vizate

sunt îmbunătă
ț
irea calită
ț
ii fondului construit, cre
ș
terea interac
ț
iunii între actorii din zona

construc
ț
iilor, atingerea u nor standarde mai bune de eficien
ț
ă energetică
ș
i responsabilitate fa
ț
ă

de mediu
ș
i cre
ș
terea puterii economice locale. Ini
ț
iativele de acest fel pot duce la noi venituri

ș
i activită
ț
i comerciale generatoare de taxe, creând noi oportunită
ț
i de afaceri
ș
i dezvoltare

economică în comunitate
.

3
1
Overview for Urban Development – The World Bank, last modified Oct 05, 2018,

(http://www.worldbank.org/en/topic/urbandevelopment/overview)

2
Conform defini
ț
iei dezvoltării durabile data de World Commission on Environment and Development: Our

Common Future

3

​
Ede Jorge Ijjasz-Vasquez – Senior Director – Social, Urban, Rural and Resilience Global Practice – The World Bank

Group, Foreword, Regenerating Urban Land A Practitioner’s Guide to Leveraging Private Investment , 2016

6

Subiectul de diplomă abordează crearea unui complex de dezvoltare
ș
i inovare în domeniul

construc
ț
iilor eficiente en ergetic
ș
i prietenoase cu mediul înconju rător, în incinta institutului

INCD URBAN INCERC. Propunerea are ca scop aducerea mai aproape a grupurilor ce

dezvoltă solu
ț
ii în această direc
ț
ie pentru a crea o comunitate mai omogenă ce poate cre
ș
te

gradul de inova
ț
ie
ș
i cercetare pentru a construi un ora
ș
mai sustenabil.

1.2. Argument

Lucrarea de fa
ț
ă are ca sc op definirea contextului de schimbări climatice
ș
i nevoia abordării

unui mediu construit sustenabil în care se integrează propunerea de interven
ț
ie dezvoltată în

cadrul proiectului de diplomă.

În acest studiu am eviden
ț
iat efectele negative pe care le are modul iresponsabil de utilizare a

resurselor naturale în context local dar
ș
i global
ș
i impactul pe care îl are asupra asupra

oamenilor, mediului dar
ș
i cel economic.

Pentru propunerea de dezvoltare a unui hub-ului de cercetare
ș
i inovare în cadrul institutului

INCD URBAN INCERC din Bucure
ș
ti au fost analizate aspectele urbanistice
ș
i

socio-economice, care formează cadrul local de dezvoltare, implicarea actorilor relevan
ț
i pentru

acest proces
ș
i strategiile abordate.

7

CAPITOLUL II. Context

 
 

2.1. Context global
ș
i megatrenduri

În
contextul
globalizării
ș
i
a
interconectivită
ț
ii
ceea
ce
se
întâmp lă
la
nivel
global
influen
ț
ează

direct
sau
indirect,
rapid
sau
mai
lent,
ceea
ce
se
întâmplă
în
România.
Astfel,
nu
putem
discuta

despre
solu
ț
ii
în
Români a
fără
a
lua
în
considerare
contextul
în
care
România
există
în
acest

moment,
dar
ș
i
în
viitor
.
Voi
aborda
contextul
global
din
trei
perspective:
1.
Riscuri.
2

Megatreneduri
ș
i 3. Opor tunită
ț
i

I.
Top 5 riscuri la nivel de impact
ș
i probabilitate

II.
5 megatrenduri globale care influen
ț
ează prezentul
ș
i viitorul

III.
Topul oportunită
ț
ilor genera
ț
iei noastre

I.
Top 10 riscuri la nivel de impact
ș
i probabilitate

În
fiecare
an
World
Economic
Forum
elaborează:
Global
Risks
Report.
Raportul
prezintă

rezultatele
ultimului
nostru
studiu
global
privind
percep
ț
ia
riscurilor,
în
care
aproape
1.000
de

factori
de
decizie
din
sectorul
public,
sectorul
privat,
mediul
academic
ș
i
societatea
civilă

evaluează
riscurile
cu
care
se
confruntă
lumea.
Nouă
din
10
responden
ț
i
se
a
ș
teaptă
la

înrăută
ț
irea
confruntărilo r
economice
ș
i
politice
dintre
marile
puteri
în
acest
an.
Pe
un
orizont

de
zece
ani,
e
ș
ecurile
politicii
extreme
ș
i
schimbările
climatice
sunt
considerate
cele
mai
grave

amenin
ț
ări.

În
ultimele
secole
modul
în
care
ne-am
uitat
la
ora
ș
e
ș
i
la
mediul
construit
a
fost
mai
degrabă

dintr-o
perspectivă
fixă,
non-flexibilă
pentru
că
asta
e
ș
ti
tentat
să
faci
atunci
când
discu
ț
i
despre

imobile
cu
o
durată
de
via
ț
ă
de
zeci
ș
i
sute
de
ani.
Astăzi
lumea
este
într-o
schimbare
mai

accelerată
ca
niciodată,
suntem
într-a
4-a
revolu
ț
ie
industrială,
​
ne
pregătim
ca
după
2.4

milioane
de
oameni
ale
primilor
oameni
ș
i
200.000
de
la
primii
Homo
Sapiens,
suntem
astăzi
la

începutul
următoare
evolu
ț
ii
umane,
Homo
Deus
,
am
trecut
deja
de
la
evolu
ț
ie
natură
la

4
evolution by intelligent design, la evolu
ț
ie artificială.

Chiar
dacă
este
tentant
să
ne
oprim
la
oportunită
ț
i
ș
i
să
ignorăm
riscuri,
consider
că
în

elaborarea,
reproiectarea,
managemenul
ș
i
modul
de
abordare
al
problemelor
urbane,
în

dezvoltarea
unui
mediu
construit
sustenabil,
trebuie
să
acordăm
aten
ț
ia
cuvenită
ș
i
riscurilor,

atât din motive sociale, cât
ș
i din motive economice, politice
ș
i culturale.

4
Carte Homo Deus, Yuval Noah Harari – www.ynharari.com/book/homo-deus/

8

sursa imagine www3.weforum.org/docs/WEF_Global_Risks_Report_2019.pdf

9

II.
5
MEGATRENDURI:
Ora
ș
ele
Viitorului,
Educa
ț
ie
ș
i
Angajabilitate,
Schimbări

Climatice, Poluare, Consumul de Resurse,

Trendurile
sunt
valuri
pe
care
fiecare
se
poate
urca
sau
împotriva
cărora
fiecare
poate
să
încerce

să
înoate.
Important
este
ca
atunci
când
vrem
să
creăm
ceva
sau
să
producem
o
schimbare,
să

observăm
ș
i
să
în
ț
elegem
mediul
în
care
vom
activa,
contextul
în
care
vom
exista
ș
i
modul
în

care acesta se va schimba din nou
ș
i va evolua în timp.

2-50-75-80-85
​
.
Ora
ș
ele
ocupă
2%
din
suprafa
ț
a
terestră
a
planetei,
dar
adăpostesc
50%
din

popula
ț
ia
planetei,
sunt
responsabile
pentru
75%
din
consumul
global
de
energie,
generează

80%
dintre
emisiile
de
CO2,
generând
85%
din
PIB-ul
mondial.
Tot
la
nivel
global,
1.5

5
milioane de oameni se adaugă popula
ț
iei urbane în fiecare săptămână.

6

Suntem
În
top
​
.
Bucureștiul
este
cel
mai
congestionat
oraș
din
Europa,
al
5-lea
cel
mai

aglomerat
oraș
din
lume
,
cea
mai
poluată
capitală
din
Europa
ș
i
doar
7,5%
din
suprafa
ț
a

7
ora
ș
ului
este
ocupată
de
spa
ț
ii
verzi,
acestea
fiind
predominan te
în
câteva
parcuri
ș
i
păduri.

Organiza
ț
ia
mondială
a
Sănătă
ț
ii
recomandă
50mp
de
spa
ț
iu
verde
pentru
locuitor,
iar

Bucure
ș
tiu are între 10
ș
i 23 mp, în func
ț
ie de cum se raportează
.

8

O
lume
în
schimbare
accelerată.
În
următorii
25
de
ani,
între
14%
ș
i
47%
din
locurile
de

muncă
de
astăzi
vor
dispărea
,
iar
85%
din
locurile
de
muncă
care
vor
exista
în
2030
nu
au
fost

9
încă inventate
.

10

România
rămâne
puternic
în
urmă.
​
Suntem
la
începutul
celei
de-a
4-a
revolu
ț
ii
industriale,

iar
România
deja
se
confruntă
cu
o
puternică
criză
a
for
ț
ei
de
muncă,
low
skills
ș
i
high
skills.

Mai
mult,
trendul
este
ș
i
mai
îngrijorător:
aproape
jumătate
dintre
tinerii
români
spun
că
au
de

gând să plece din
ț
ară în u rmătorii 5 ani.

5
https://www.pwc.co.uk/issues/megatrends/rapid-urbanisation.html

6

​
https://www.pwc.co.uk/issues/megatrends/rapid-urbanisation.html

7
https://newsweek.ro/actualitate/bucuresti-al-treilea-cel-mai-aglomerat-oras-din-lume-si-pe-primul-loc-in-europa

8
https://www.libertatea.ro/stiri/spatiul-verde-din-capitala-s-a-injumatatit-dupa-1990-dar-in-statistici-a-crescut-din-
pix-2725942

9
https://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/blog/automation-and-the-future-of-work-understanding-the-numbers/

10
https://www.huffingtonpost.ca/2017/07/14/85-of-jobs-that-will-exist-in-2030-haven-t-been-invented-yet-d_a_23
030098/

10

Încălzirea
globală
este
cea
mai
mare
amenin
ț
are
la
adresa
omenirii
[UN]
​
ș
i
suntem
la

aproximativ
11
ani
distan
ț
ă
de
a
fi
în
situa
ț
ia
în
care
am
declan
ș
at
o
reac
ț
ie
în
lan
ț
ireversibilă,

dincolo de controlul uman (IPCC)
.

11

Iulie
a
fost
cea
mai
caldă
lună
înregistrată
din
1880
ș
i
până
acum
​
,
iar
18
dintre
cei
mai

12
calzi
ani
înregistra
ț
i
vreodată,
au
avut
loc
din
2001
ș
i
până
astăzi
.
Trebuie
să
reducem

13
dramatic
emisiile
de
CO2
până
în
2030
ș
i
să
ajungem
carbon
neutral
până
în
2050
.
România

14
deja
resimte
consecin
ț
ele
ș
i
trebuie
să
ac
ț
ioneze
rapid.
Septembrie
2019
a
fost
cea
mai
caldă

lună septembrie înregistrată
.

15

Poluăm
aerul
pe
care
îl
respirăm,
mâncarea
pe
care
o
consumăm
ș
i
apa
pe
care
o
bem
​
.

91%
din
popula
ț
ia
globa lă
locuie
ș
te
înzone
unde
calitatea
aerul ui
nu
este
conformă
cu
limite

World
Health
Organisation,
omorând
anual
9
milioane
de
oameni,
dintre
care
800.000
în

Europa
. Poluarea aerului omoară mai mul
ț
i oameni decât tutunul.

16

Producem
1
milion
de
PET-uri
pe
minut
,
iar
91%
nu
sunt
reciclate,
ce
se
degradează
în

17
+450
ani.
​
Am
produs
a
6-a
extinc
ț
ie
în
masă
,
1
milion
de
specii
riscă
să
dispară,
iar
din

18
1970 am pierdut 57% din popula
ț
ia speciilor vertebrate.

29
iulie
2019
a
avut
loc
Earth
Overshoot
Day
–
ziua
în
care
am
consumat
resursele
care

puteau
fi
regenerate
în
acest
an
​
.
​
Consumăm
astăzi
cât
pentru
1.75
planete.
Începând
cu
1970

am
început
să
consumăm
mai
multe
resurse
decât
produceam
anual,
împrumutându-ne
astfel
de

la
genera
ț
iile
viitoare,
folosind
resurse
produse
în
ultimii
4.5
milioane
de
ani.
​
România
a

19
atins
limita
resurselor
pe
12
iulie
anul
acesta
.
Pentru
a
inversa
trendul,
trebuie
să
avem

20
grijă
cum
consumămresponsabil,
reutilizând
ș
i
reciclând
ș
i
cum
încurajăm
produc
ț
ia

nepoluatoare.

III. Topul oportunită
ț
ilor genera
ț
iei noastre

Uitându-ne
la
riscuri
ș
i
megatrenduri,
putem
observa
nivelul
uria
ș
al
oportunită
ț
ilor
care
există.

Genera
ț
ia
noastră,
ajuta tă
de
tehnologie,
accesul
la
informa
ț
ii
ș
i
educa
ț
ie
de
calitate
ș
i

11
https://www.un.org/press/en/2019/ga12131.doc.htm

12
https://www.noaa.gov/news/july-2019-was-hottest-month-on-record-for-planet

13
https://www.nytimes.com/interactive/2018/01/18/climate/hottest-year-2017.html

14
https://www.ipcc.ch/sr15/

15
https://www.ecowatch.com/earth-hottest-months-recorded-2640870848.html

16
https://www.thefuturescentre.org/signals-of-change/220693/who-says-91-world-population-breathing-polluted-air

17
https://www.theguardian.com/environment/2017/jun/28/a-million-a-minute-worlds-plastic-bottle-binge-as-dange
rous-as-climate-change

18
https://www.businessinsider.com/signs-of-6th-mass-extinction-2019-3

19
http://overshootday.org

20
https://www.overshootday.org/newsroom/country-overshoot-days/

11

globalizare,
are
acces
la
mai
multe
oportunită
ț
i
ca
niciodată.
Trebuie
să
rezistăm
tenta
ț
iei
de
a

ne
concentra
pe
problema
ș
i
a
ne
re-orienta
spre
oportunită
ț
i
ș
i
spre
responsabilitatea
noastră
ca

oameni,
ca
locuitori
ai
planetei
sau
ca
cetă
ț
eni
de
a
crea
o
lume
mai
bună,
un
mediu
construit

mai sustenabil.

Sharing Economy…

2.2. Context
ș
i provocăr i în Europa

Europa
ș
i
mă
voi
referi
prin
Europa
din
perspectiva
Uniunii
Europene,
are
câteva
particularită
ț
i:

sunt
câteva
lucruri
care
se
adaugă
(___care___)
ș
i
câteva
lucruri
care
diferă
(___care___).

România
este
membră
a
Uniunii
Europene
din
2007,
acest
lucru
influen
ț
ându-ne
foarte
mult

(…. inclusiv legislatie in construii, sustenabilitate, cop21, etc)

2.3. Context
ș
i provocăr i în România

Din
punct
de
vedere
istoric,
România
are
foarte
multe
influen
ț
e
generate
de
contextul

socio-politic
ș
i
cultural
în
formarea
poportului
român
de-alungul
a
___
sute
de
ani.
Astăzi

România se confruntă cu X riscuri, Y trenduri
ș
i are deasemenea
ș
i o serie de oportunită
ț
i.

12

(aici
dus
rapid
in
climate
si
sustenabilitate
in
mediul
construit,
cum
asta
poate
schimba
tot,
cum

cladirile ne influenteaza viata. citat de ‘’we build tools and tools builds us’’

Faptul că nu planificăm pe termen lung

Că nu avem gândire strategică
ș
i critică

Pus p

fără LCA

poti
sa
te
legi
de
factori
culturali
ai
romanie,
individualism
si
colectivism.
daca
nu
stii
aici,
o
sa

scriu eu.

13

CAPITOLUL III. Responsabilitatea creării unui mediu construit sustenabil

 
 
 
Chiar
dacă
primul
pas
în
orice
construc
ț
ie
pleacă
de
la
imagina
ț
ie,
ce
se
bazează
pe
toate

cuno
ș
tin
ț
ele
ș
i
experien
ț
ele
anterioare,
pentru
a
crea
lucruri
care
nu
există
încă
ș
i
a
le

transforma
în
realitate
este
nevoie
de
tratarea
întregului
proces
cu
responsabilitate.
Nimic
nu
‘se

face’,
ci
lucruri
sunt
făcute
de
către
cineva.
‘’A
vedea
departe
este
ceva,
a
merge
acolo
este
cu

totul altceva.’’ spunea Constantin Brâncu
ș
i.

Când
vorbim
despre
un
mediu
construit
sustenabil,
este
important
să
ni-l
imaginăm,
să-l

definim
ș
i
ulterior
să-l
facem
să
existe,
u
ș
or
de
zic,
greu
de
făcut.
Din
punctul
meu
de
vedere

sunt
două
modalită
ț
i
de
a
face
acest
lucru:
fie
abordăm
un
drum
în
care
stabilim
cu
to
ț
ii
clar

cine
ce
responsabilitate
are,
cine
ce
are
de
făcut
ș
i
până
când,
fie
abordăm
un
drum
mai
modern

în care nu definim clar grani
ț
ele, dar nu putem spune la nimic că ‘nu este treaba mea’.

Există
exemple
pozitive,
organiza
ț
ii
care
func
ț
ionează
ș
i
au
succes
în
ambele
scenarii,
ci
cele

clar
structurate,
ș
i
cele
flexibile.
În
acea
ș
i
măsură
există
ș
i
enorm
de
multe
exemple
negative
în

care
lipsa
responsabilită
ț
ii
duce
la
estomparea
progresului,
iar
cum
lumea
nu
este
într-un

echilibru
perfect,
nu
poate
sta
pe
loc.
A
ș
adar,
în
absenta
progresului,
regresul
este
singura

alternativă.

3.1. Sustenabilitate

Sustenabilitatea este calitatea unei activită
ț
i de a se desfă
ș
ura fără a epuiza resursele disponibile

ș
i fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilită
ț
ile de satisfacere a nevoilor

genera
ț
iilor următoare. C onceptul implică stabilirea unui echilibru între cre
ș
terea economică
ș
i

protec
ț
ia mediului
ș
i găsirea de resurse alternative.

3 P

3.1.1. Impactul asupra oamenilor

Siguranta

Santate

Confort

confort,
sanatate,
fericire,
interactiune
cu
vecinii
si
comunitatea,
implicare
civica
–
cum
spatiile

+ spatiile construite pot influenta toate astea.

parametrii de calitate a vie
ț
ii

3.1.2. Impactul asupra mediului

 
Carbon

Poluare

14

Resurse

co2, poluare sol, aer, apa, de unde iei materiale, unde duci gunoiul, etc

3.1.3. Impactul economic

 
Inegalitate

Saracie (tipuri)

Vulnerabilitate

ca
viata
a
devenit
foarte
scumpa.
chirii,
cazare,
etc.
ca
este
o
criza
a
locuintelor
accesibile
dpdv

financiar.

3.2. Educa
ț
ie
ș
i interdisciplinaritate

 
Problema. Solutie. Strategie. Plan. SWOT.

Critical Thinking Skills wef

dev path, career path

scoala – liceu – facultate – solar decathlon

design thinking, bim, etc.

3.3. Colaborare intersectorială

 
Shaorma e mai bună decât doar cartofi.

un alt studiu de caz este proiectul energiaTa dezvoltat de 2 colegi din EFdeN

3.4. Legisla
ț
ie
ș
i politici publice

 
Actiunile mici au impact, dar nu schimbă lumea. Scalare.

15

CAPITOLUL IV. Studii de caz

4.1. Competi
ț
ia Solar De cathlon

Competi
ț
ia Solar Decathl on este cea mai prestigioasă competi
ț
ie de case solare
ș
i tehnologii

integrate din lume. Echipe de studen
ț
i din toată lumea au la dispozi
ț
ie 2 ani în care să

proiecteze un prototip de casă solară eficientă energetic scară 1:1, să ob
ț
ină materialele,

echipamentele
ș
i fonduril e necesare pentru a îl construi
ș
i transporta, în finală, pe situl

competi
ț
iei. Acolo el treb uie asamblat în 10 zile, casa urmând a fi evaluată în 10 probe diferite,

alături de alte 20 echipe
ș
i prototipuri din lume.

Este probabil
​
cel mai bun exemplu de practici colaborative în abordarea unui proiect de

arhitectura sustenabila.
​
Datorită formatului de a proiecta
ș
i construi un prototip de casă solară

în 2 ani
ș
i cerin
ț
elor de a performa în 10 categorii diferite, studen
ț
ii trec printr-un proces

complex de formare accelerată, atât profesională cât
ș
i personală, la finalul căruia pot cuantifica

rezultatele muncii lor.

În acela
ș
i timp, caracteru l competi
ț
iei cultivă inova
ț
ia
ș
i educarea publicului larg în materie de

tehnologii
ș
i solu
ț
ii sustenabile. Standardele înalte la care trebuie să performeze casele,

împreună cu miza de a câ
ș
tiga prestigiu
ș
i recunoa
ș
tere la nivel mondial fac din această

competi
ț
ie
​
o platformă e xtrem de atractivă pentru studen
ț
i, speciali
ș
ti
ș
i companii din

domeniu, cât
ș
i utilă pen tru publicul larg :

–
Studen
ț
ii iau cont act direct cu materiale
ș
i tehnologii cu care vor lucra mai departe în

carieră
ș
i înva
ț
ă din cuno
ș
tin
ț
ele
ș
i experien
ț
a vastă a speciali
ș
tilor. la rândul lor, vin cu

o doză de creativitate
ș
i îndrăzneală, necesare pentru a răspunde cu succes provocărilor

competi
ț
iei.

–
Speciali
ș
tii văd po ten
ț
ialul de a dezvolta, a promova
ș
i a testa noi solu
ț
ii, împreună cu

studen
ț
ii, într-un c ontext educa
ț
ional, care prin platforma competi
ț
iei capătă vizibilitate

mare în rândul publicului larg, dar
ș
i a unor poten
ț
iali colaboratori

–
În tot acest proces se păstrează o comunicare permanentă către publicul larg,

transmi
ț
ând cuno
ș
tin
ț
ele acumulate într-un mod u
ș
or de în
ț
eles
ș
i de aplicat. Prototipul

în sine este cel mai bun mod de a demonstra avantajele unei astfel de case
ș
i a unui stil

de via
ț
ă sustenabi l.

Ce este competi
ț
ia Solar Decathlon
ș
i cum se desfă
ș
oară?

16

Istoric

Această competi
ț
ie a apărut în anul 2002 în America la ini
ț
iativa lui Richard King,

membru al Departamentului de Energie SUA,
​
de a populariza folosirea energiei

regenerabile ca sursă alternativă pentru clădiri,
​
a
​
promova eficien
ț
a energetică în

construc
ț
ii
ș
i a
​
încuraja dezvoltarea unor solu
ț
ii ce
ț
in de sustenabilitate în arhitectură,

totul
​
sub forma unei competi
ț
ii universitare.
​
Ideea ingenioasă de a folosi acest format

aduce împreună creativitatea, dedicarea
ș
i ini
ț
iativa tinerilor studen
ț
i, cu resursele
ș
i

cuno
ș
tin
ț
ele mediului academic
ș
i a celui privat, pentru a crea un incubator de inovare
ș
i

pentru a face atractiv un subiect prea pu
ț
in discutat la vremea respectivă.

Câ
ș
tigătorii acestei c ompeti
ț
ii sunt acele echipe care combin ă într-un mod cât mai coerent

arhitectura cu ingineria, eficien
ț
a energetică, integrează surse de energie regenerabilă,

aduce inova
ț
ie
ș
i are un poten
ț
ial real pe pia
ț
a construc
ț
iilor.
​
Studen
ț
ii sunt în acela
ș
i

timp provoca
ț
i să îm părtă
ș
ească tot ceea ce acumulează ca in forma
ț
ie către segmente cât

mai diferite de public, fie nespecializat, fie din domenii profesionale conexe, sau chiar

publicul larg.

Cercetare, proiectare, construc
ț
ie
ș
i comunicare

Provocările impuse de competi
ț
ie îi face pe tineri să î
ș
i dezvolte abilită
ț
ile teoretice, de

cercetare, dar
ș
i cele practice
ș
i de comunicare.

Prima provocare este de a defini propria temă de proiect. În timp ce competi
ț
ia dă anumite

direc
ț
ii
ș
i constrângeri ce trebuie respectate, echipele au libe rtatea de a defini propriul

context
ș
i scenariu p entru care proiectează. Astfel studen
ț
ii analizează date, empatizează

cu utilizatori pentru a identifica probleme reale
ș
i a î
ș
i alege strategiile de abordare.

Apoi, trecând prin toate etapele proiectării, de la concept până la detaliere, înva
ț
ă să

stăpânească un proiect complet, pe care îl vor
ș
i construi. Faptul că vor executa întocmai

ceea ce au proiectat, înseamnă, în primă fază, că devin con
ș
tien
ț
i de factori precum

eficientizarea materialelor, rapiditate în execu
ț
ie, constrângeri de operare (lucruri cu care

majoritatea absolven
ț
ilor de facultate nu sunt familiariza
ț
i), dar vor avea
ș
i ocazia să

compare rezultatele reale cu cele teoretice, să corecteze erorile
ș
i să î
ș
i adapteze procesul

de proiectare, pe viitor.

Construc
ț
ia are loc în două etape:

○
Local, în care echipa realizează modulele ce vor fi transportate la competi
ț
ie,

pentru a facilita asamblarea ei acolo
ș
i pentru
​
a o testa
ș
i pentru a depista

problemele pe care le pune sistemul constructiv
​
ș
i tehnologiile integrate.

17

○
Pe situl competi
ț
iei, unde asamblarea trebuie finalizată în 10 zile, de la montarea

funda
ț
iei temporare,
​
până la func
ț
ionarea tuturor echipamentelor.

Comunicarea este abilitatea care stă la baza unei bune colaborări. Pe parcursul celor 2 ani

studen
ț
ii înva
ț
ă să comunice către oameni extrem de diferi
ț
i, adaptând limbajul astfel încât

informa
ț
ia să fie tran smisă clar
ș
i eficient. De la colaborarea în interiorul echipei, la

comunicarea cu speciali
ș
ti
ș
i oameni din companii,
ș
i până la transmiterea informa
ț
iilor

într-un mod u
ș
or de în
ț
eles pentru publicul larg, acest exerci
ț
iu este esen
ț
ial pentru ca

viitorii profesioni
ș
ti să poată lucra într-un mediu colaborativ.

10 probe monitorizate
ș
i jurizate

Echipele participante sunt monitorizate
ș
i jurizate în 10 probe ce privesc
​
aspectele tehnice

ale
​
construirii unei locuin
ț
e solare
ș
i eficiente energetic,
​
ș
i determină dacă strategiile

abordate de echipă în cadrul competi
ț
iei sunt un model de practici cu adevărat sustenabile.

Acestea sunt grupate în trei categorii după cum urmează:

Evaluarea juriilor
​
, formate din exper
ț
i în domeniul arhitecturii, ingineriei, constructori,

sustenabilitate
ș
i com unicare. Ace
ș
tia jurizeaza caracteristic ile casei care nu pot fi

măsurate cum ar fi designul, inova
ț
ia, în ce măsură construc
ț
ia răspunde problemelor

locale
ș
i vine în sprij inul ocupantului, cât de prietenoasă cu mediul este, dar
ș
i ce impact

are întreg proiectul în comunitatea locală.

Monitorizarea caselor
​
se realizează cu aparate performante pentru a vedea dacă

îndeplinesc parametrii de temperatură
ș
i umiditate, calitatea aerului, de performan
ț
ă

acustică,
ș
i măsoară eficien
ț
a electrocasnicelor
ș
i consumul de energie electrică necesar

men
ț
inerii parametri lor optimi în casă.

Proba practică
​
constă în simularea unei operări normale ale casei. Echipele desfă
ș
oară

activită
ț
i precum găt itul, spălatul
ș
i uscarea hainelor
ș
i găzduiesc cine
ș
i folosesc

electronicele din casă. Pentru încurajarea
​
transportului sustenabil, sunt încurajate

sistemele de încărcare de vehicule electrice, a căror utilizare poate fi de asemenea

simulată.

Scopul

Scopul acestei competi
ț
ii este de a
​
crea un context favorabil pentru
​
pia
ț
a construc
ț
iilor

sustenabile, ca, în timp, acestea să devină accesibile, iar
​
practicile demonstrate de

echipele de studen
ț
i
​
să devină modul normal de a construi.
​
Echipele au parte de
​
o

experientă unică, ce îi pregăte
ș
te
​
multilateral
​

​
pentru viitorul mediu profesional.

18

În acela
ș
i timp, crea ză o expozi
ț
ie cu 20 de astfel de constru c
ț
ii deschisă publicului

interna
ț
ional care po t vizita
ș
i experimenta direct acest tip d e locuin
ț
e.
​
Pe lângă valoarea

educa
ț
ională, expune rea de care au parte prototipurile poate genera interes în jurul

tendin
ț
elor de arhitec tură sustenabilă
ș
i crea cerere pentru teh nologii emergente din

domeniul resurselor regenerabile
ș
i eficien
ț
ei energetice.

Formarea viitorilor profesionisti din domeniul construc
ț
iilor

Impact

I
​
mportan
ț
a competi
ț
iei pentru proiectul de diplomă

4.2. Organiza
ț
ia Impact HUB

Impact Hub este un spa
ț
iu fizic în bucure
ș
ti pentru antreprenori
ș
i întreprinzători

Impact
Hub
Bucharest
sus
ț
ine
ini
ț
iativele
cu
impact
pozitiv
în
societate
ș
i
dezvoltarea

accelerată
a
acestora.
Reprezintă
o
serie
de
spa
ț
ii
de
lucru
colaborative,
evenimente
ș
i

conferin
ț
e,
programe
de
dezvoltare
ș
i
incubare
pentru
afaceri,
dar
ș
i
op
ț
iuni
de
finan
ț
are
prin

crowdfunding.
Organiza
ț
ia
face
parte
dintr-o
re
ț
ea
prezentă
pe
5
continente
ș
i
100
de
loca
ț
ii,

fiind prezentă în Bucure
ș
ti din 2012.

21
21
https://www.impacthub.ro/cine-suntem/

19

22
De la primul spa
ț
iu de c oworking în lume în 2005, la mii de huburi în sute de
ț
ări astăzi

Primul
spa
ț
iu
de
cowork ing
a
apărut
în
2005,
la
San
Francisco,
California,
SUA,
înfiin
ț
at
de

Brad
Neuberg,
un
programator
care
a
vrut
să
schimbe
paradigma
vie
ț
ii
de
corpora
ț
ie
ș
i

productivitatea
scăzută
a
lucrului
de
acasă.
Conceptul
s-a
extins
rapid
în
întreaga
lume,
între

2006
ș
i
2015
numărul
acestor
spa
ț
ii
de
lucru
s-a
dublat
în
fieca re
an.
În
ultimii
ani
însă
acest

trend
a
explodat,
spa
ț
iile
adresându-se
atât
antreprenorilor
la
început
de
drum,
cât
ș
i

business-urilor
deja
existente,
dar
ș
i
corpora
ț
iilor,
atât
a
celor
globale
unde
migra
ț
ia
este
des

întâlnită, cât
ș
i a celor car e ac
ț
ionează la nivel local, dar au nevoi e de flexibilitate.

Primul coworking space din România a apărut în 2011, acum sunt peste 35 în 10 ora
ș
e

Peste
75%
din
suprafa
ț
a
totală
a
spa
ț
iilor
de
coworking
din
România
(peste
25.000
de
metri

pătra
ț
i)
se
află
în
Bucure
ș
ti,
conform
unui
studiu
întreprins
de
Crosspoint
Real
Estate,

companie
de
consultan
ț
ă
imobiliară.
Anul
2012
a
fost
cel
mai
productiv
pentru
pia
ț
a
spa
ț
iilor

de
coworking,
fiind
anul
cel
mai
însemnat
din
punct
de
vedere
al
stocului
de
spa
ț
ii
de
acest
tip

livrate.
Cele
35
de
spa
ț
ii
din
România
se
găsesc
în
10
ora
ș
e,
mai
exact
în
Bucure
ș
ti,

Cluj-Napoca,
Timi
ș
oara,
Ia
ș
i,
Sibiu,
Bra
ș
ov,
Constan
ț
a,
Oradea,
Ploie
ș
ti
ș
i
chiar
Sfântu

22
Printscreen https://www.impacthub.ro

20

Gheorghe.
Aceste
spa
ț
ii
sunt
fie
înfiin
ț
ate
locale,
fondate
de
antreprenori
români,
fie
parte
din

re
ț
ele globale, cum ar fi I mpact Hub sau TechHub.

23
„Spa
ț
iile
de
coworking
reprezintă
o
oportunitate
pentru
cei
care
demarează
un

business
sau
sunt
freelanceri,
întrucât
oferă
un
spa
ț
iu
complet
echipat,
cu
formalită
ț
i

mai
pu
ț
ine.
Este
un
cost
relativ
flexibil
pe
care
îl
po
ț
i
optimiza
când
nu
ai
o
recuren
ț
ă
în

venituri
sau
un
venit
suficient
de
mare
pentru
a
te
angaja
la
o
chirie
contractuală
în

medie
de
3-5
ani
în
spa
ț
iile
de
birouri
clasice.
Cred
că
reprezintă
un
cost
de

oportunitate
pentru
o
echipă
mică“,
este
de
părere
Iuliana
Leurent,
CEO
Temps
HR,

companie de recrutare de for
ț
ă de muncă.

24
Impact Hub, un motor al schimbării

Situat
pe
Splaiul
Unirii
165,
Pia
ț
a
Timpuri
Noi,
Clădirea
2,
etajul
1,
Impact
Hub
include
5

birouri
pentru
echipe,
3
cabine
pentru
apeluri
video,
lounge,
bucătărie
complet
dotată,
spa
ț
iu
de

coworking
cu
68
de
locuri
ș
i
o
zonă
de
evenimente
cu
3
săli
de
dimensiuni
diferite
în
cei
1600

de
metri
pătra
ț
i.
Costuril e
cu
spa
ț
iile
de
acest
gen
sunt
mult
mai
mici
fa
ț
ă
de
închirierea
unui

spa
ț
iu care are nevoie de modificări constante
ș
i care nu este folosit în mod optim.

Pentru
unele
dintre
spa
ț
iile
de
acest
fel,
modelul
de
business
se
bazează
pe
organizarea
de

programe de incubare
ș
i accelerare pentru startup-uri, pe lângă abonamentele clasice.

Spa
ț
ii flexibile, adaptab ile nevoilor mereu în schmbare

De
cele
mai
multe
ori
cumpărăm
produse
ș
i
echipamente
pe
care
nu
le
folosim
nici
10%
din

timp.
Lipsa
flexibilită
ț
ii
ne
face
să
ne
cumpărăm
apartamente
sau
locuin
ț
e
mai
mari,
pentru

nevoi
nu
ale
prezentului,
ci
ale
viitorului,
uneori
de
peste
10-15
ani,
punând
astfel
o
presiune

financiară
inutilă.
În
astfel
de
spa
ț
ii
un
videoproiector
nu
este
plătit
de
de
o
persoană
ș
i
folosit

10% din timp, de ex, ci de to
ț
i membrii
ș
i folosit mult mai eficien t.

23
https://www.forbes.ro/articles/cum-arata-harta-spatiilor-de-coworking-din-romania-si-cum-este-sa-lucrezi-intr-u
n-astfel-de-loc-108647

24
https://www.forbes.ro/articles/cum-arata-harta-spatiilor-de-coworking-din-romania-si-cum-este-sa-lucrezi-intr-u
n-astfel-de-loc-108647

 
 
21

Există tipuri diferite de situa
ț
ii în via
ț
a unei persoane, acasă sau la birou. Nu ai nevoie de o sală

pentru 70 de persoane pentru o singură întâlnire pe lună, când majoritataea întâlnirilor sunt

peste 10-15 persoane. Huburile sunt practic un mix între cooperative
ș
i arhitectură, sunt o

întoarcerea la locuirea eficientă din trecut, atunci când resursele erau mai limitate ca astăzi.

Folosind împreună bunuri, spa
ț
ii
ș
i servicii, printr-un sistem intel igent folosind tehnologa
ș
i o

anticipare corectă a nevoilor, putem anula avea flexibiitate fără compromisuri importante,

putem lucra un open-space-uri sau în zone private, zone zgomotoase pentru conferin
ț
e, lini
ș
tite

pentru citit sau izolate fonic pentru video-conferin
ț
e la acela
ș
i etaj al unui hub.

22

25

Impact Hub, un spa
ț
iu
ș
i un context care a evoluat în timp

Succesul Impact Hub
ș
i cre
ș
terea numărului de huburi atât din Bu cure
ș
ti, cât
ș
i la nivel

na
ț
ional, demonstrează cr e
ș
terea cererii publicului larg pentru asf el de spa
ț
ii ce oferă mai mult

decât un loc unde să lucrezi, ci oferă un ecosistem în care să po
ț
i crea
ș
i dezvolta idei, proiecte

sau produse, un loc care aduce oameni complementari împreună..

●
Iunie
2012
–
deschiderea
primului
spa
ț
iu
colaborativ
de
lucru
ș
i
evenimente
în

Bucure
ș
ti (300 mp )

●
Octombrie
2012
–
extinderea
spa
ț
iului
colaborativ
de
lucru
ș
i
evenimente
în
Bucure
ș
ti

la 600 mp

●
Aprilie
2013
​
–
lansarea
primului
program
de
accelerare
dezvoltat
ș
i
implementat
de

Impact Hub

●
Ocombrie
2016
–
lansarea
împreună
cu
ING
a
Statarium,
platforma
online
dedicată

antreprenorilor

●
Septembrie
2017
–
mutarea
în
noul
spa
ț
iu
colaborativ
de
lucru
ș
i
evenimente
de
1.600

mp

25
Harta Spa
ț
iului din Turul Virtual 3D https://www.impacthub.ro

23

●
Iulie
2019
–
​
extinderea
spa
ț
iului
colaborativ
de
lucru
si
evenimente
la
6.700
mp
ș
i
3

loca
ț
ii în Bucure
ș
ti prin fuziunea cu 3house

26
Majoritatea
hub-urilor
astăzi
fac
parte
din
domeniul
IT&C,
restul
fiind
antreprenori
cu
firme
de

consultan
ț
ă,
publicitari,
arti
ș
ti,
designeri
de
interior,
avoca
ț
i,
ONG-i
ș
ti
etc.
Nu
există
însă

niciun
hub
astăzi
în
Români
pentru
încurajarea
zonei
de
invoare
ș
i
ceretare,
sau
pentru

realizarea unui mediu construit mai sustenbil, mai bun.

Printr-o
abordare
interdiciplinară
ș
i
interctorială,
învă
ț
ând
din
modul
în
care
hub-urile
crează

deja
ecosisteme
pentru
antreprenori,
adăugând
aspecte
ce
ț
in
de
Obiectivele
de
Dezvoltare

Durabilă
ale
United
Nations
ș
i
expertiza
deja
existentă
în
zona
construc
ț
iilor,
ne
propunem
să

aducem
2
lumi
împreună
în
România,
cea
a
antreprenoriatul
ș
i
cea
a
cercetării
ș
i
inovării
în

mediul construit.

26
Momente cheie în istoria Impact Hub Bucharest (https://www.impacthub.ro/cine-suntem/)

24

CAPITOLUL V. Propunere: Hub-ul de Inovare
ș
i Cercetare Bucure
ș
ti

5.1. Mai mult decât un spa
ț
iu, un context de dezvoltare

Institutul
INCD
Urban
Incerc,
pozitionat,
în
1949,
la
periferie,
a
fost
înglobat
treptat
prin

dezvoltarea
ora
ș
ului
Bucure
ș
ti
iar
acum
î
ș
i
desfă
ș
oară
activitatea
pe
un
teren
înconjurat
de

func
ț
iuni
de
locuire
colectivă
ș
i
individuală
ce
cre
ș
te
ca
suprafa
ț
ă
datorită
ocupării
terenurilor

adiacente,
fost
industriale,
care
în
prezent
sunt
închise
sau
mutate
la
periferie.
În
acest
context

exista
o
limita
slabă
între
cele
două
func
ț
iuni
care
nu
sunt
complementare
ș
i
creeaza
o
tensiune

la nivel urbanistic.

Conform Codului Arhitectilor
:

27

“Atunci
când
se
angajează
să
desfă
ș
oare
muncă
de
profesie,
arhitec
ț
ii
trebuie
să

respecte
interesele
oricărui
individ
de
la
care
ne-am
putea
în
mod
rezonabil
a
ș
tepta
să

folosească sau să se bucure de produsul muncii lor.

În
timp
ce
responsabilitatea
principală
a
arhitec
ț
ilor
este
către
clien
ț
ii
lor,
ar
trebui,

totu
ș
i,
să
ț
ină
cont
de
responsabilitatea
lor
mai
mare
de
a
conserva
ș
i
îmbunătă
ț
i

calitatea mediului
ș
i resursele sale naturale .„

Acest
standard
scris
în
2002
s-a
modificat
ș
i
rescris
pe
mai
multe
versiuni
ale

documentului, până a ajuns la formula prezentă din ultima versiune scrisă în 2007::

“Acolo
unde
se
cuvine,
ar
trebui
să
î
ț
i
sfătuie
ș
ti
clientul
cu
privire
la
cum
să
conserve
ș
i

să sporească calitatea mediului
ș
i resursele sale naturale.„

Astfel,
arhitectul
are
responsabilitatea
de
a
proiecta
spa
ț
iul
ș
i
clădirile
în
care
comunitatea
se

dezvoltă
iar
pentru
ca
acest
lucru
să
se
întâmple
aceste
spa
ț
ii
trebuie
să
permită,
să
încurajeze
ș
i

să
contribuie
la
această
dezvoltare.
Prin
respectarea
acestor
coduri
de
practică
nu
numai
în

literă,
ci
ș
i
în
spirit,
profesia
de
arhitect
trebuie
exersată
cu
sim
ț
de
răspundere
atât
pentru
cel

care
îi
solicită
aceasta
exprimare
cât
ș
i
fa
ț
ă
de
imprejurimile
acelui
proiect.
Astfel,
prin

proiectul
de
arhitectură
trebuie
să
creeze
legături
cu
mediul
deja
construit
ș
i
să
ofere
deschidere

pentru activită
ț
i noi pentr u comunitatea care se va crea.

27
Standardul 5, cu subpunctul 5.1, Architects Code: Standards of Conduct and Practice , Architects Registration Board,

Architects Code: Standards of Conduct and Practice

 
 
25

Proiectul
de
arhitectură
trebuie
să
fie
mai
mult
decât
un
spa
ț
iu,
trebuie
să
creeze
un
context
în

care
oamenii
să
reu
ș
ească
împreună
să
dezvolte
proiecte
prin
care
să
genereze
valoare.
Este

nevoie
de
spa
ț
ii
flexibile ,
adaptabile
numărului
de
participan
ț
i
dar
ș
i
nevoilor
pe
care
le
au,

trebuie
să
stimuleze
procesul
de
crea
ț
ie
ș
i
interac
ț
iune
oamenilor
ș
i
nu
în
ultimul
rând,
să

îndeplinească condi
ț
iile d e confort
ș
i sănătate.

5.2. Plan de dezvoltare INCD URBAN INCERC

Activitatea
institutului
s-a
schimbat
în
timp
ș
i
s-a
adaptat
după
cerin
ț
ele
pie
ț
ei
de
construc
ț
ii

din
România
dar
ș
i
a
normelor
europene
cu
privire
la
calitatea
spa
ț
iului
locuit.
Păstrând
o
parte

din
func
ț
iunile
ini
ț
iale,
astăzi
activează
pe
3
paliere:
Cerceta re
–
Dezvoltare,
Informare
ș
i

Certificare.

Primul
palier,
Cercetare
–
Dezvoltare
vizează
dezvoltarea
de
interes
public
în
domeniul

construc
ț
iilor,
urbanismu lui
ș
i
dezvoltarea
teritorială
durabilă
prin
cercetări
fundamentale
ș
i

aplicative.
Acest
domeniu
are
o
importan
ț
ă
deosebită
în
dezvoltarea
durabilă
a
Bucure
ș
tiului
ș
i

nu numai.

Punctele tari
ș
i slabe
​
:

28

Puncte tari:

De
ț
ine
o
pozi
ț
ie
de
lider
na
ț
ional
în
domeniul
dezvoltării
durabile
a
mediului
natural
ș
i

construit

Realizează
cercetări
de
interes
public
na
ț
ional,
care
privesc
asigurarea
cerin
ț
elor
impuse

construc
ț
iilor
ș
i instala
ț
iilor aferente

Are echipe performante de cercetare cu experientă complexă în domenii complementare

Are
parteneriate
cu
universită
ț
i
ș
i
institute
na
ț
ionale
bine
cunoscute,
atât
la
nivel
na
ț
ional
cât
ș
i

la nivel interna
ț
ional

Puncte slabe:

Un număr redus de tineri cu performan
ț
e dornici să profeseze în acest domeniu

Lipsa unor facilită
ț
i tehno logice

Lipsa unui program de pregătire a managerilor institutului

Datorii acumulate la bugetul de asigurări sociale
ș
i de stat

Are în patrimoniu teren
ș
i clădiri nevalorificate

28
Planul de dezvoltare institu
ț
ională a INCD URBAN INCERC pentru perioada 2019-2022

(https://www.incd.ro/planul-de-dezvoltare-institutionala-2019-2022-3/)

26

Având
aceste
date
de
temă,
interven
ț
ia
proiectului
de
revitalizare
a
spa
ț
iului
prin
modernizarea

mediului
construit
ș
i
crearea
unui
mediu
atractiv,
putem
aduce
alături
organiza
ț
ii
cu
scopuri

comune sau complementare ce rezolvă mare parte din punctele slabe semnalate mai sus.

5.3. Context actual al zonei

Cartierul
Pantelimon,
populat
cu
construc
ț
ii
de
case
parter
până
în
1971,
a
fost
reconstruit
cu

ansambluri
de
locuin
ț
e
colective
începând
cu
anul
1974
pana
în
1979
având
un
stil
arhitectural

complex,
specific
anilor
70.
Apoi
a
urmat
o
construire
accelerată
în
anii
80
cu
locuin
ț
e

colective
după
proiecte
tip,
din
beton
prefabricat
ce
astăzi
formează
fronturile
marilor

bulevarde.
Începând
cu
anul
2010
zona
cartierul
Pantelimon
a
avut
parte
de
o
revitalizare
prin

strategia
de
dezvoltare
durabilă
a
sectorului
2.
Astfel,
blocurile
au
fost
reabilitate
ș
i
a
fost

schimbat aspectul
ș
oselei Pantelimon prin modernizarea ei.

Se
simte
o
schimbare
a
zonei,
prin
proiectele
de
noi
locuin
ț
e
colective
ș
i
servicii
ce
iau
locul

fostelor
zone
industriale
din
acest
cartier,
anticipând
o
modificare
a
terenului
propus
pentru

proiect, pentru a rezolva problemele de circula
ț
ie carosabilă din proximitatea acestuia.

5.4. Relevan
ț
a lucrării d e diserta
ț
ie pentru proiectul de diplom ă

5.4.1. Abordarea subiectului
ș
i sitului ales

Proiectul
de
diplomă
constă
în
propunerea
unui
Master
Plan
pentru
revitalizarea
ș
i

mărirea
spectrului
de
activită
ț
i
ce
se
desfă
ș
oară
în
interio rul
institutului
INCD
URBAN

INCERC,
activitati
ce
au
ca
scop
popularizarea
lui
ș
i
cre
ș
terea
numărului
de
proiecte

dezvoltate
în
acest
spa
ț
iu.
Proiectul
se
axează
pe
o
interven
ț
ie
de
arhitectură
pentru
un

complex
de
func
ț
iuni
multiple
(birouri,
săli
de
conferin
ț
ă,
spa
ț
ii
comune,
cazari)
pentru

organiza
ț
ii
sau
institute
cu
acela
ș
i
scop
de
dezvolt are
ș
i
inovare
în
domeniul

construc
ț
iilor
ș
i al spa
ț
iului natural sustenabil.

Pornind
de
la
premisa
că
orice
propunere
de
proiect
în
această
zonă
trebuie
să
vină
în

sprijinul
creării
unui
mediu
construit
sustenabil,
iar
proiectul
de
arhitectura
este
realizat

în
a
ș
a
fel
încât
să
răspundă
cerin
ț
elor
respective,
am
început
prin
a
defini
nevoile
locale

care ar putea determina func
ț
iunile integrate în acest centru.

Plecând
de
la
responsabilitatea
de
a
crea
un
mediu
construit
sustenabil,
o
etapă
esen
ț
ială

a
fost
identificarea
punctelor
de
convergentă
ale
acestui
proces,
pentru
a
putea
formula

ni
ș
te
direc
ț
ii
în
ceea
ce
prive
ș
te
utilizatorii
direc
ț
i
ș
i
indirec
ț
i
ai
spa
ț
iilor
create.

27

Concluziile
formulate
în
cadrul
analizei
au
ajutat
la
definirea
spectrului
în
care

arhitectura poate stimula procesul de dezvoltare
ș
i cercetare în sustenabilitate.

Am
definit,
a
ș
adar,
utilizatorii
direc
ț
i
ca
fiind
organiza
ț
iile
cu
direc
ț
ii
de
dezvoltare
în

aria
de
creare
ș
i
inovare
a
unui
mediu
construit
sustenabil
a
căror
membri
pot
fi

preponderent
cu
vârste
cuprinse
între
20-30
de
ani,
studen
ț
i
sau
proaspăt
absolven
ț
i
ai

unor
facultă
ț
i
în
domeniul
construc
ț
iilor.
Este
o
provoca re
ș
i
o
oportunitate
de
a
aduce

mai
aproape
de
acest
mediu
de
cercetare
ș
i
inovare
publicul
tânăr
specializat
pentru
a
le

capta
interesul
ș
i
a
se
dezvolta
în
această
arie,
Utilizatorii
indirec
ț
i
ai
spa
ț
iului
vor
fi

angaja
ț
ii
institutu lui
care
deja
î
ș
i
desfă
ș
oară
activitatea
în
acest
spa
ț
iu
dar
ș
i
publicul

general
ș
i
de
specialitate
care
va
avea
acces
la
anumite
zone
de
informare
în
cadrul

proiectului.

5.4.2. Oportunită
ț
i de dezvoltare pentru situl ales

Situl
propus
pentru
interven
ț
ie
se
află
în
ora
ș
ul
Bucure
ș
ti,
cel
mai
populat
ora
ș
ș
i
cel

mai
important
centru
industrial
ș
i
comercial
al
ț
ării.
Terenul
este
localizat
pe
axa
Est
–

Vest a ora
ș
ului, pe
Ș
oseaua Pantelimon la numărul 266.

Terenul
are
ca
vecinătate
la
Nord
ș
i
la
Sud
ansambluri
de
locuin
ț
e
colective
iar
la
Est
ș
i

la
Vest
locuin
ț
e
individuale.
Terenul
a
suferit
recent
o
modificare,
​
fiind
vândută
o

suprafa
ț
ă
consid erabilă
unor
investitori
pe
care
s-a
construit
un
ansamblu
de
5

blocuri
de
locuin
ț
e
colective
​
,
​
la
Sud
–
Est
se
învecinează
cu
o
zonă
fost
industrială

pentru
care
s-a
aprobat
prin
PUZ
construirea
unui
alt
ansamblu
de
locuin
ț
e

colective
ș
i
păstrarea
unei
zone
verzi
pentru
comunitatea
din
zonă.
O
primă

observa
ț
ie
este
aceea
că
zona
se
dezvoltă
puternic
în
direc
ț
ia
de
creare
a
locuin
ț
elor
iar

terenul
pe
care
propun
interven
ț
ia
de
arhitectură
va
trebui
să
con
ț
ină
func
ț
iuni
care
să

deservească comunită
ț
ii pentru a media cele două zone func
ț
ionale adiacente.

În
prezent,
datorită
restrângerii
activită
ț
ii
sale,
institutul
folose
ș
te
doar
o
parte
din

clădirile
avute
în
patrimoniu.
Datorită
acestui
fapt,
există
un
număr
considerabil
de

clădiri
dezafectate
sau
într-o
stare
de
degradare.
Aceasta
este
o
oportunitate
de

dezvoltare
ș
i
reconversie
a
spa
ț
iilor,
ce
vor
putea
fi
folosite
pentru
desfă
ș
urarea

activită
ț
ilor
noilo r
organiza
ț
ii
dar
ș
i
pentru
dezvoltarea
economică
a
institutului
prin

valorificarea spa
ț
iului.

5.4.3. Propunerea de interven
ț
ie

28

În
baza
principiilor
prezentate
la
capitolul
3
am
formulat
un
set
de
obiective
pentru

spa
ț
iile
create,
sub
forma
impactului
pe
care
acestea
le
au
asupra
utilizatorilor
direc
ț
i
ș
i

indirec
ț
i. Astfel, a m propus câteva
​
abordări pentru următoarele principii:

Parteneriate între organiza
ț
ii
ș
i institu
ț
ii publice/private

Crearea
unor
spa
ț
ii
ce
încurajează
ș
i
facilitează
interac
ț
iunea
dintre
aceste
grupuri
în

primul
rând
prin
aducerea
lor
împreună
ș
i
punând
la
dispozi
ț
ie
o
serie
de
spa
ț
ii
pentru

desfă
ș
urarea
activită
ț
ilor:
spa
ț
ii
de
lucru,
de
întâlniri,
de
conferin
ț
e,
spa
ț
ii

multifunc
ț
ionale.

Încurajarea dezvoltării propriilor proiecte

În
vederea
realizării
anumitor
proiecte
de
către
utilizatorii
direc
ț
i,
am
creat
o
serie
de

spa
ț
ii
ce
permit
atât
documentarea
ș
i
proiectarea
cât
ș
i
dezvoltarea
unor
prototipuri
la

scara unu la unu pentru testare.

Con
ș
tienti zarea nevoii unui mediu construit sustenabil

Utilizarea
în
amenajarea
spa
ț
iului
exterior
a
unor
produse
sustenabile,
crearea
unor
zone

de
informare
cu
privire
la
efectele
poluării,
creare
de
cursuri
pentru
utilizatorii
direc
ț
i
cu

privire
la
reducerea
consumului
de
energie
în
locuin
ț
e
ș
i
utilizarea
surselor
de
energie

regenerabilă.

Refolosire
ș
i conversie

Refolosirea
ș
i
recondi
ț
ionarea
spa
ț
iilor
neutilizate
pentru
a
crea
spa
ț
ii
noi
de
dezvoltare

ș
i
pentru
a
​
ridica
economia
institutului
ș
i
în
acela
ș
i
timp
aducerea
la
via
ț
ă
a
acestui

spa
ț
iu.

Crearea
de
oportunită
ț
i
de
interac
ț
iune
între
angaja
ț
ii
actuali
ai
institutului
ș
i

noii utilizatori

Prin
creearea
unor
spa
ț
ii
comune
puse
la
dispozi
ț
ie
celor
două
grupuri
​
ce
facilitează

interac
ț
iunea
ș
i schimbul de idei.

Func
ț
iunile
propu se
sunt
spa
ț
ii
de
birouri,
spa
ț
ii
de
lucru
pentru
organiza
ț
ii,
săli
de

conferin
ț
ă,
atelie re,
spa
ț
iu
de
prototipare
de
tip
hală,
cantină,
spa
ț
ii
de
relaxare

interioare
ș
i exteri oare, facilită
ț
i de sport, spa
ț
ii comune de socializare.

Conceptele
conturate
sunt
cele
de
spa
ț
iu
flexibil
ce
conectează
oameni
ș
i
spa
ț
iu

aspira
ț
ional.
​
Scop ul
este
de
a
revitaliza
spa
ț
iul
prin
aducerea
unor
oamenii
cu

viziuni
comune
ș
i
de
a-i
încuraja
prin
spa
ț
iu
să
interac
ț
ioneze,
să
facă
schimburi
de

idei,
să
colaboreze
în
proiecte
comune
pentru
a
găsi
strategii
prin
care
putem

construi
acest
mediu
sustenabil.
Un
schimb
de
cuno
ș
tin
ț
e
ș
i
aspira
ț
ii
între
cele
doua

29

tipuri
de
grupuri
(
​
cel
academic
ș
i
cel
tânăr
​
)
este
extrem
de
benefic
în
acest
sens,

actualii
angaja
ț
i
având
cuno
ș
tin
ț
ele
ș
i
experien
ț
a
dobândită
iar
grupul
tânăr
are

entuziasmul
ș
i
energia
de
a
duce
mai
departe
proiectele
prin
care
putem
face
o
Românie

mai bună

Crearea de ecosisteme de suport pentru startupuri în mediul construit

Statistică antreprenoriat la Români

Staticiă startupuri

Cum
Crearea
Hub-ului
de
Inovare
ș
i
Cercetare
Bucure
ș
ti
poate
crea
nu
doar
un
ora
ș

sustenabil, ci o Românie susteniabilă

Crearea de startup-uri, networkuri si dezvoltarea competentelor in zona asta

Reluarea ideilor de la context cu solutii

CAPITOLUL V. Concluzii finale

30

Lista de imagini

31

Bibliografie

The Impacts of Construction and the Built Environment

32