F 271.13Ed.3 Fișier SMQFormulare [609584]

F 271.13/Ed.3 Fișier SMQ/Formulare

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: ȘTIINȚ E ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: STRATEGII ÎN AFACERI INTERNAȚ IONALE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

Vizat
Facultatea Științ e Economice
Aprobat,
Director de departament,
Conf.Dr. IRINA RĂ DULESCU

LUCRARE DE DISERTAȚIE

TEMA : AMPLOAREA ȘI IMPLICAȚIILE FRAUDELOR
CU PROIECTE DIN FONDURI EUROPENE

Conducător științific:

Conf. Univ. Dr. EFTIMIE MARIANA

Absolvent: [anonimizat]
2017

F 272.13/Ed.2 Fișier SMQ/Formulare

UNIVER SITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘ TI Anexa 9
FACULTATEA: Ș TIIN ȚE ECONOMICE
DOMENIUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: STRATEGII ÎN AFACERI INTERNAȚIONALE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

Aprobat,
Director de departament,
Conf. Dr.IRINA RADULESCU
………………. Declar pe propria răspundere că voi elabora personal proiectul
de disertație și nu voi folosi alte materiale documentare în
afara celor prezentate la capitolul „Bibliografie”.

Semnătură student(ă):
DAT ELE INIȚALE PENTRU LUCRARE A DE DISERTAȚIE
Proiectul a fost dat student: [anonimizat]/student: [anonimizat]: JUGĂNARU CRISTINA -NICOLETA

1) Tema proiectului / lucrării : AMPLO AREA ȘI IMPLICAȚIILE FRAUDELOR CU PROIECTE DIN FONDURI
EUROPENE

2) Data eliberării temei: 18.10.2017
3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: 18.10.2017
4) Termenul pentru predarea proiectului/ lucrării: 19.07.2017
5) Elementele inițiale pentru proiect / lucrare:
-cuprins
-surse bibliografice
-anexe
6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate:
– Cum se accesează fondurile europene și prezentarea tipurilor de fraudă;
– Prezentarea mai multor cazuri de fraudă;
– Prezentarea instituțiilor și funcțiile pe care acestea le au în combaterea fraudelor.
7) Enumerarea materialului grafic (ac olo unde este cazul):
– 14 figuri
– 2 tabel e

8) Consultații pentru proiect / lucrare, cu indicarea părților din proiect care necesită consultarea:
-lunare
Conducător științific: Student(ă)
Conf. Univ. Dr. EFTIMIE MARIANA JUGĂNARU CRISTINA -NICOLETA
Semnătura: Semnătura:

F 273.13/Ed.2 Fișier SMQ/Formulare

UNIVER SITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘ TI Anexa 10
FACULTATEA: ȘTIINȚ E ECONOMICE
DOMENIUL: ADMINISTRAREA AF ACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: STRATEGII ÎN AFACERI INTERNAȚIONALE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

APRECIERE
privind activitatea absolvent: [anonimizat]: JUGĂNARU CRISTINA -NICOLETA
în elaborarea proiectului de disertație cu tema: AMPLO AREA ȘI IMPLICAȚIILE FRAUDELOR CU PROIECTE
DIN FONDURI EUROPENE
Nr. crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informațiilor din bibliografie
2. Colaborarea ritmică și eficientă cu conducătorul temei proiectului de diploma
/lucrării de licență
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelor, diagramelor și
graficelor
4. Cercetare teoretică, experimentală și realizare practică
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicații noi ale unor teorii
existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în aplicațiile inginerești)
6. Capacitate de sinteză și abilități de studiu individual
CALIFICATIV FINAL
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent .

Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:
________________________________________________________________________________________________
___________________________ _____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________ _____
________________

Data:
Conducător științific
Conf. Univ. Dr. EFTIMIE MARIANA

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 2
CAPITOLUL 1 – ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE ………………………….. …. 4
1.1. GHIDUL SOLICITANTULUI ………………………….. ………………………….. ………….. 5
1.2. CEREREA DE FINANȚARE ………………………….. ………………………….. …………… 6
1.3. CONDIȚIILE ARTIFICIALE ÎN ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE
PENTRU PERIOADA 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. …………… 7
CAPITOLUL 2 – OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ (OLAF) …….. 16
2.1. POLITICA ANTIFRAUDĂ ȘI STRUCTURA OLAF ………………………….. …… 16
2.2. STRATEGII DE FRAUDĂ PE DOMENII DE POLITICĂ, METODE ȘI
REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19
2.3. CAZURI. EXEMPLE PRACTICE ȘI RECOMANDĂRI OLAF ………………….. 21
2.4. PROGRAMUL HERCULE III ………………………….. ………………………….. ………… 26
2.5. SANCȚIONAREA NEREGULILOR ÎN UTILIZAREA FONDURILOR
EUROPENE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 28
CAPITOLUL 3 – DEPARTAMENTUL DE LUPTĂ ANTIFRAUDA (DLAF) ȘI
PRINCIPALELE TI PURI DE FRAUDĂ ………………………….. ………………………….. …… 30
3.1. DEPARTAMENTUL DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ – FUNCȚIILE,
ATRIBUȚIILE ȘI COOPERAREA CU OLAF ………………………….. ……………………. 30
3.2. TIPURI DE FRAUDĂ ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
3.3. RESPONSABILITĂȚILE DE PREVENIRE ȘI DETECTARE A FRAUDELOR
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 36
CAPITOLUL 4 – CONTRACTUL DE LUCRĂRI ACORDAT ÎN CONDIȚII
ILEGALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 38
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………….. 50
BIBLIOGRRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 52
ANEXA 1 – ORGANIGRAM A OLAF. SURSA: http://ec.europa.eu/anti_fraud/ …….. 54
ANEXA 2. BUGETUL DLAF PE 2017 ………………………….. ………………………….. …….. 55

2
INTRODUCERE

Lucrarea de fa ță își propune să descrie modul în care se a ccesează fondurile
europene, se supraveghează și investighează acest proce s de către organismele
autorizat e de Uniunea Europeană și de fiecare țară în parte. Tot în această lucrare mi –
am propus să vorbesc despre lucrurile ilegale pe care oamenii aleg să le facă în
accesarea acestor fonduri, să prezint anumite tipuri de fraudă și să ilustrez un caz pentru
a putea observa nivelul la care s -a ajuns în acest domeniu.
Dezbătută din mai multe perspective, această temă se dovedește a avea o
importanță majoră pent ru stat cât și pentru persoanele care aplic ă pentru aceste
ajutoare.
Guvernul României a modificat, prin Ordonanța de Urgență nr. 49/2017, mai
multe acte normative, în scopul de a accelera absorbția de fonduri europene și de a
facilita implementar ea proie ctelor pe infrastructură de transport și pe celelalte programe
operaționale (http://www.fonduri -ue.ro/presa/comunicate/2249 -rovana -plumb -am-
modificat -mai-multe -acte-normative -prin-care-urgentam -accesul -la-fondurile –
europene).
România este pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de investigații
efectuate de Oficiul European de Luptă Antifrauda (OLAF), privind posibile fraude cu
fonduri europene, pe anul 2015, ceea ce arata buna colaborare cu autoritățile ro mâne, a
declarat, șeful OLAF, Giovanni Kessle r, care s -a arătat mai îngrijorat de statele
membre în care nu sunt raportări de fraudă. Pe de altă parte, în toată perioada de
programare 2007 -2013, Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) din România a
găsit nereguli cu impact financiar de circa 231,7 m ilioane de euro, la proiectele din țară
(http://www.finantare.ro/dlaf -a-depistat -in-romania -fraude -de-2317 -milioane -de-euro-
in-proiectele -europene -2007 -2013.html). Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF),
instituție aflată în subordinea Guvernului Românie i, care este și o interfață de lucru
națională cu OLAF, a făcut, la rândul său, investigații în plan național în ceea ce
privește fondurile europene.
Lucrarea este structurata pe patru capitole. În primul capitol care este structurat
pe trei subcapitole a m vorbit despre modul în care se accesează fondurile europene și
toți pașii care urmează să îi parcurgă solicitantul. Tot în acest capitol mi -am propus să
prezint condițiile artificiale în accesarea fondurilor pentru perioa da 2014 -2020 care sunt
prezentate prin a jutorul exemplelor și detalierii acestora.

3
Începând cu al doilea capitol am început cu prezentarea generală a Oficiului
European de Luptă Antifrauda continuând cu politica și structura acestuia, precum și cu
istoricul instituției. În acest capitol am prezentat strategiile de fraudă pe diferită
domenii și cinci cazuri care au fost anchetate de OLAF, precum și recomandările date
de aceștia privind măsurile antifrauda. Proiectul Hercule III inclus în acest capitol
dezvăluie cel mai recent program antif raudă al Uniunii Europene împreună cu
activitățile sale și implicările în programele de lucru.
Capitolul trei începe cu prezentarea departamentului de lupa antifrauda,
funcțiile și atribuțiile acestuia, precum și descrierea cooperării acestuia cu OLAF. To t
în acest capitol mi -am propus să definesc și detaliez principale tipuri de fraudă și să
enumăr responsabilitățile de prevenire și detectare a fraudelor.
În capitolul final, cel cu numărul patru intitulat “Contractul de lucrări acordat în
condiții ilega le” am prezentat un caz de fraudă, unde am început cu prezentarea
generală a acestuia și tot ce trebuia să fie făcut în mod corect, dar nerespectând mai
mulți factori am detaliat sancțiunile primite de solicitantul acelui proiect.
Eu am ales această temă , deoarece mi s -a părut interesant modul în care se
accesează fondurile europene și implicarea atât de multor instituții în vederea
combaterii fraudelor și supravegher ii proiectelor pentru a nu deveni un eșec sau un caz
de fraudă. Această temă a fost una f oarte interesantă, care m -a ajutat să văd cât de
multe lucruri trebuie făcute pentru a obține un ajutor de la Uniunea Europeană și de
respectat pentru a putea profita de aceste ajutoare fără să ajungi să faci fraudă, un lucru
deloc bun atât pentru solicita nt cât și pentru instituțiile care investighează proiectele cu
fonduri europene.

4
CAPITOLUL 1 – ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

Persoanele care doresc să acceseze fonduri europene trebuie să aibă o formă de
organizare conformă legislației româ ne și să fie înregistrat în România, cum ar fi:
• Orice persoană fizică cetățean al României;
• Persoanelor fizice autorizate;
• Înteprinderile individuale;
• Asociații și Cooperative;
• SRL-urile;
• Microî ntreprinderile între 1 și 9 salariați;
• Societ ățile agricole, proprietarii de păduri, producătorii;
• Oricine îndeplinește criteriile stabilite în Programul Cadru de
Imple mentare a programului respectiv .
Persoanele fizice pot aplica doar pe măsurile finanțate din FEADR, cu condiția
autorizării lor ul terioare ca PFA, întreprindere familială sau întreprindere individuală,
așa cum sunt definite în OUG 44/2008 (publicată în M. Of. Nr. 328/2008) modificată și
completată, sau ca societate comercială (Dobrescu Andrei, 2017).
Dacă solicitantul a constatat că este eligibil pasul următor este să verifice dacă
și afacerea pentru care v rea să aplice poate fi finanțată . Pentru aceasta trebuie să
consulte programele finanțate în perioada 2014 -2020. Găsirea programului potrivit,
calculul de fezabilitate și familiariz area cu obligațiile se bazează pe informațiile din
ghidurile solicitantului, care pot fi accesate pe site -urile fiecărei AM. Solicitantul
pentru a putea depune proiectul, pe bază de licitație, trebuie să procure pachetul
informativ al programului de finanț are care conține în principal ghidul solicitantului,
cererea de finanțare și documentele anexate care pot diferi în funcție de finanțator și
programul de finanțare.

5
1.1. GHIDUL SOLICITANTULUI

Ghidul solicitantului are ca scop stabilirea principiilo r, cadrului general și a
procedurii pentru atribuirea proiectelor sub un anumit program operațional. Acesta se
bazează pe documentele oficiale ale proiectului operațional respectiv și poate fi
descărcat și în format electronic de pe site -ul autorității de management care
gestionează programul (Dobrescu Andrei, 2017).
Ghidul se consideră lansat, de regulă, la 10 zile după publicarea pe pagina de
internet a autorită ții de management, iar componența sa diferă în funcție de programul
operațional. Principalele capitole ale unui ghid sunt:
– Titlul care conține denumirea autorității de management, programului operațional, a
axei prioriatare, a instrumentelor și proiectelor;
– Preambulul care conține lista abrevierilor și definițiilor termenilor utilizați;
– Sinteza – conține referiri la obiectul ghidului, volumul, sursa finanțării și datele de
contact;
– Capitolul 1 este întotdeauna intitulat “Informații generale” și conține introducerea și
datele referitoare la programul operațional și axa să prioritare;
– Capitolul 2 int itulat “Reguli privind pregătirea proiectelor” se referă la eligibilitatea
solicitantului și a proiectului;
– Capitolul 3 se referă la completarea și depunerea cererii de finanțare și la condițiile
minime necesare înaintea depunerii acesteia;
– Anexele la ghid ul și cererea de finanțare (Dobrescu Andrei, 2017).
Pentru a se putea obține finanțare so licitantul trebuie să urmeze următorii pași:
1. Ideea de proiect și definirea acestuia;
2. Accesarea cererii de proiecte;
3. Stabilirea unui plan de acțiune prin ident ificarea activităților necesare pentru că
afacerea să funcționeze;
4. Depunerea de către solicitant, personal sau prin împuternicit, la sediul autorității
de management care conține: cerere de finanțare semnată în original, declarație pe
propria răspundere a solicitantului, copie a actului de identitate al solicitantului, extras
de carte funciară care să ateste dreptul de proprietate asupra terenului, certificate de
atestare fiscal privind plata obligațiilor la bugetul de stat și cel local, adeverința privi nd
existent contului bancar al solicitantului finanțării, emisă de o bancă comercială și un

6
plic pe care se menționează numele și adresa completă a solicitantului și titlul
programului;
5. Personalul autorității de management verific ă conformitatea admistr ativă a
documentelor și în caz afirmativ completează o fișă și dă un număr de înregistrare;
6. Dosarele de finanțare conforme din punct de vedere administrativ se trimit în plic
sigilat împreună cu fisă conformității la Comitetul de avizare al autorit ății de
management care verifică eligibilitatea proiectului;
7. Comunicarea hotărârii Comitetul de avizare privind proiec tele aprobate,
respective centra lizatorul privin d proiectele respi nse prin postarea pe site -ul autorității
de management;
8. Solicitantul a cărui cerere de finanțare a fost aprobată se prezintă la sediul
autorității de management pentru semnarea contractului;
9. Implementarea proiectului prin achiziții de echipamente, montaj și punere în
funcțiune;
10. Depunerea personală a unui dosar de decon tare, după efectuarea cheltuielilor la
sediul autorității de management până la data menționată în ghid;
11. Primirea ajutorului financiar de la organismele de plăți ale autorității de
management;
12. Monitorizarea investiției, solicitantul fiind obligat s ă mențină investiția pentru
cel puțin o perioadă de 3 ani după finalizarea s a (Bârgăoanu Alina, 2009)
Important! Documentele trebuie să fie în ordinea cerută de autoritatea de
management pentru a se reuși implementarea proiectului.

1.2. CEREREA DE FINANȚA RE

Pentru a complet a și transmite o cerere de finanțare în baza unei cereri de
propuneri pentru proiecte un solicitant trebuie să parcurgă următoarele 3 etape:
Etapa 1
Înregistrarea organizației și completarea informațiilor privind organizația.
Solicitant ul va înregistra la autoritatea de management organizația pe care o reprezintă
în vederea obținerii numelui de utilizator și parolei cu care să aibă posibilitatea d e a
accesa sistemul informatic al programului operațional.

7
Etapa 2
Completare formularului electronic a cererii de finanțare, specificând informaț ii
privind parteneri i propuși. Completarea inclusivă a anexelor se face conform modelului
standard. Modificarea modelului standard poate conduce la respingerea dosarului pe
motiv de neconformitate admi nistrativă. Cererea trebuie redactată pe calculator, în
limba romană. Aceasta trebuie completat ă într-un mod clar și coerent pentru a înlesni
procesul de evaluare a acesteia. În conținutul acesteia se va regăsi modul în care va fi
atins scopul proiectului, și avantajele care vor rezulta din implementarea lui.
Etapa 3
Depunerea dosarului care cuprinde cererea de fin anțare completă și
documentele atașate conform Listei documentelor din cerere, originalul și o copie,
împreună cu formatul electronic și cu docum entele în original se depun la autoritatea de
management unde va începe derularea proiectului.
Dosarele sunt depuse personal de către responsabilul legal, așa cum este
precizat în formularul cererii, sau de către un împuternicit prin procura legalizat ă a
responsabilului legal la autoritatea de management.
Solicitantul trebuie să depună cererea împreună cu toate anexele completate în
două exemplare în original și copie. Acestea vor fi marcate pe copertă, în partea
superioară dreapta, cu “ORIGINAL” respect iv “COPIE”, împreună cu documentele
originale.

1.3. CONDIȚIILE ARTIFICIALE ÎN ACCESAREA FONDURILOR
EUROPENE PENTRU PERIOADA 2014 -2020

Frauda și neregulile în utilizarea fondurilor europene afectează fondurile puse la
dispoziția României de către Uniunea Europeană, iar aceste fonduri reprezintă banii
contribuabililor europeni. Orice neregulă în ceea ce privește utilizarea lor reprezintă o
piedică în implementarea politicilor Uniunii Europene (Politica Agricolă Comună).
Protejarea intereselor financiare ale UE se constituie ca un element – cheie al agendei
politice a UE pentru consolidarea și creșterea încrederii cetățenilor europeni și
asigurarea faptului că banii lor sunt utilizați în mod corespunzător.

8
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A FIR) are o responsabilitatea
foarte mare față de Uniunea Europeană și Guvernul României, dar și față de toți cei
care investesc bani și timp în implementarea proiectelor de investiții finanțate prin
Programul Național de Dezvoltare Rurală (http://www.afir. info/)
Conform prevederilor Regulamentului Uniunii Europene nr. 1306/2013, art. 60,
Clauză de eludare: „Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice, nu se acordă niciun
avantaj prevăzut în cadrul legislației agricole sectoriale persoanelor fizice sau jur idice
în privința cărora s -a stabilit că au fost create în mod artificial condițiile cerute în
vederea obținerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislației respective”.

CONDIȚIILE ARTIFICIALE sunt definite ca fiind acele condiții de eligibilitate
sau selecție create în mod voluntar de către solicitanți:
 neeligibili cu scopul de a crea aparența unor solicitanți eligibili și/sau
 cu scopul de a -și spori punctajul obținut în cadrul criteriilor de selecție și/sau
 cu scopul de a obține avantaje financi are mai mari decât cele cuvenite – dincolo de
plafonul ajutorului financiar impus în cadrul măsurilor de sprijin pentru categoria de
solicitanți din care face parte în fapt solicitantul și/sau
 cu scopul de a evita restricțiile impuse cu privire la numărul maxim de proiecte ce pot fi
implementate de către un singur beneficiar în același timp și în cadrul aceleiași măsuri
de sprijin și/sau
 cu scopul de a -și spori intensitatea sprijinului financiar nerambursabil
(http://ec.europa.eu/anti -fraud/policy/prevent ing-fraud_ro ).
Solicitanții care au creat condiții artificiale pentru a obține finanțare necuvenită
prezintă o serie de caracteristici denumite generic „stegulețe roșii” sau „indicatori
privind crearea condițiilor artificiale”. „Stegulețele roșii” reprezin tă indicatori privind
posibile nereguli.

9

Fig. 1 .1. „Stegulețe roșii” sau „I ndicatori privind crearea condițiilor artificiale”
Sursa:
https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS_prevenire_NEREGULI
_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf

Acești indicat ori (elemente subiective) de creare de condiții artificiale pentru
obținerea finanțării pot fi grupați în trei categorii:
A. Indicatori externi/ fizici
o Utilizarea de către mai mulți operatori economici a acelorași dotări de producție sau
terenuri cultivat e, sau a unora aflate unele lângă altele; complementaritatea bunurilor
sau serviciilor achiziționate, a serviciilor prestate;
o Utilizarea de către mai mulți operatori economici a acelorași hangare sau alte spații
pentru echipamente, sau a unora aflate une le lângă altele, fără să existe delimitările
normale între ele;
o Mai multe firme folosesc în comun aceleași utilități (apă/ ene rgie/ canalizare) și/sau
doar o companie plătește facturile și/sau încheierea unor contracte fictive de
racordare/furnizare a u tilităților;
Exemplu de condiții artificiale identificate de AFIR în baza indicatorilor
externi/ fizici:

10
Hala de producție sau spațiul de desfășurare a activității comune între mai mulți
solicitanți, societăți sau beneficiari de finanțare ne rambursabilă, fără delimitări sau cu
delimitări formale, utilități comune etc.

Figura 1 .2. Hală de producți e
Sursa:
https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS_prevenire_NEREGULI
_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf

B. In dicatori de structură/ j uridici
o Una dintre companiile legate a primit finanțare FEADR în ultimii trei ani sau are deja
un proiect în implementare;
o Acționariat încrucișat al companiilor, în spatele cărora se află aceleași persoane fizice;
o Angajați preluați/ re -angajați de benefi ciarul formal, care provin de la beneficiarul real
sau sunt angajați în comun cu beneficiarul real;
o Persoanele fizice sau juridice interesate de obținerea finanțării nerambursabile: o sunt
solicitanți ale căror societăți comerciale se află în dificultate financiară, o nu sunt
eligibile din cauza statutului societăților (nu sunt încadrate ca IMM,
microîntreprinderi), sau ar obține un punctaj care nu le -ar asigura selectarea spre
contractare; o au deja proiecte finanțate din fonduri nerambursabile în derular e sau
finalizate;

11

Figura 1.3. Schema beneficii angaja ți
Sursa: :
https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS_prevenire_NEREGULI
_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf

o Companiile presupus legate au Studii de Fezabilitate sau Planuri d e Afaceri identice
sau aproape identice;
o Companiile presupus legate își asigură reciproc cofinanțarea, achizițiile fiind
asigurate prin împrumut de către un terț (posibil beneficiarul final), se pot identifica
multiple imprumuturi si restituiri de imprumu turi (între beneficiarul formal și cel
real);
o Legături comerciale/ sociale între persoanele din conducerea societăților beneficiare
de finanțare nerambursabilă;
Exempl u de condiții artificiale identificate în baza indicatorilor de structură/
juridici:
O persoană, un grup de persoane, o societate sau grup de societăți care doresc
obținerea unor finanțări nerambursabile:

12
a. în cuantum mai mare decât plafonul măsurilor de sprijin,
b. chiar dacă sunt solicitanți neeligibili, pot crea societăți comerciale coordonate
prin persoane interpuse care vor depune proiecte de finanțare nerambursabilă, aparent
eligibile. În acest sens, prin diferite mijloace, BENEFICIARUL REAL va asigura
fondurile necesare cofinanțării proiectelor.

Figura 1.4. Schema finanțare -beneficii prin intermediul societăților
Sursa:
https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS_prevenire_NEREGULI
_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf

C. Indicatori de afaceri/ contabili
o Spațiul de desfășurare a activității și/ sau sediul social este prim it (prin orice mijloace)
de la beneficiarul real sau de la o terță persoană fizică sau juridică (comună între mai
mulți beneficiari);
o Nu există dovezi certe, înregistrări ale fluxului de bani pentru plata facturilor;
o Companiile desfășoară afaceri ident ice sau complementare (exemplu: una produce și
alta comercializează producția, unul prestează servicii de agrement și altul de cazare
etc.);
o Existența următoarelor elemente comune în situația în care condițiile artificiale sunt
create de un grup de opera tori economici: cont bancar deschis la aceeași sucursală a
aceleiași bănci; cereri de finanțare foarte asemănătoare; adeverințe/ acorduri/ avize/

13
contracte având data emiterii identică sau apropiată; oferte de preț emise de aceiași
operatori economici; ace lași consultant etc.;
Exemplu de condiții artificiale identificate în baza indicatorilor de afaceri/
contabili:
Legături de afaceri exclusive sau cvasi -exclusive între firmele ce se presupune
ca au fost înființate artificial și compania (companiile) lega tă cu acestea.
Condițiile artificiale sunt create, în general, ca urmare a faptului că o entitate
fizică/ juridică nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de eligibilitate,
dorește să sporească cuantumul ajutorului financiar nerambursabil sau să își sporească
șansele de a primi finanțare europeană prin obținerea unui punctaj mai mare, favorabil
selectării spre contractare.

Figura 1.5. Schemă legă turi de af aceri î ntre firme
Sursa:
https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS_pr evenire_NEREGULI
_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf

14
Situații de condiții artificiale identificate de AFIR :
a. Înființarea mai multor societăți comerciale (controlate direct sau indirect de
către o singură persoană fizică/ juridică sau grup de persoane) și depune rea proiectelor
în vederea obținerii finanțării de către fiecare dintre societățile astfel înființate, pentru
obținerea unei finanțări nerambursabile în cuantum mai mare decât plafonul măsurii de
sprijin sau pentru a evita restricțiile impuse de legislația în vigoare cu privire la
derularea unui singur proiect în același timp și în cadrul aceleiași măsuri.

Figura 1.6. Prezentarea situațiilor legale și ilegale făcute în cadrul proiectelor cu
fonduri europene
Sursa:
https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL %20Solicitantului/GS_prevenire_NEREG
ULI_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf

b. Schimbarea formală a acționariatului și administratorului solicitantului
înainte de depunerea Cererii de Finanțare în vederea obținerii de avantaje necuvenite.
c. Încadrarea forțată a s olicitantului și a exploatației în categoria „fermă de
familie”, pentru care există alocare financiară distinctă, în vederea accesării facile a
fondurilor pentru investiții.

15
d. Fracționarea artificială a unui imobil sau a unui proiect de investiții pentru a
beneficia de sprijin suplimentar prin depunerea mai multor proiecte – prin persoane
interpuse.

Figura 1.7. Fracționare artificială
Sursa:
https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS_prevenire_NEREGULI
_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) răspunde în mod real și
argumentat pentru deciziile pe care le ia, nu doar în fața beneficiar ilor, dar și în fața
organelor abilitate în a verifica și a aprecia activitatea AFIR, atât din partea Guvernului
Româ niei cât și din par tea Uniunii Europene ( http://www.afir.info/ )

16
CAPITOLUL 2 – OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ
(OLAF)

2.1. POLITICA ANTIFRAUDĂ Ș I STRUCTURA OLAF

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este singurul organism al UE
care are misiunea de a identifica, de a investiga și de a stopa actele de fraudă cu fonduri
ale UE. OLAF își desfășoară investigațiile în mod independent, dar, în același timp,
face parte din Comisia Europeană, aflându -se în subordinea comisarului pentru buget și
resurse umane, Günther H. Oettinger.
Olaf investighează cazurile de fraudare ale bugetului uniunii europene, acte de
corupție și de culp ă profesională gravă la nivelul instituțiilor europene ș i elaborează
politica antifraudă în numele Comisiei Europene.
Între 2010 și 2015 OLAF a finalizat peste 1400 de investigații, a recomandat
recuperarea a peste 3 miliarde de euro la bugetul UE și a emis peste 1600 de
recomandări pentru că autorităț ile competente din statele membre să ia măsuri juridice,
financiare, dis ciplinare și administrative. Sumele cheltuite nejustificat au revenit treptat
la buget ul UE, iar garanțiile antifraudă au fost puse în aplicare în întreaga Europă ca
rezultat al investigațiilor efectuate (http://ec.europa.eu/anti -fraud/home_ro)
În anul 20 15 OLAF a deschis 219 noi anchete și a încheiat 304 investigații. La
sfârșitul anului a avut 398 de investigații în curs, unde durata medie a acestora a fost de
21 de luni. Tot în acest an OLAF a avut 422 de membri ai personalului majoritatea
lucrând pe in vestigații (http://ec.europa.eu/anti -fraud/home_ro).
Oficiul European Anti Fraudă (cunoscut ca OLAF, din limba franceză: Office
européen de lutte antifraude) este mandatat de către Uniunea Europeană cu protejarea
intereselor financiare ale Uniunii Europene .
Sarcinile sunt de trei feluri:
• pentru combaterea fraudei care afectează bugetul UE;
• investiga rea corupției de personal din instituțiile UE;
• dezvoltarea legislației anti -fraudă și politici.
OLAF realizează misiunea prin efectuarea, în deplină in dependent de
investigații interne și externe.

17
Bazându -se pe cunoștințele acumulate și experienței sale, OLAF ajută
autoritățile responsabile cu gestionarea fondurilor eu ropene în interiorul și în afara UE
– să înțeleagă tipurile de fraudă, tendințele, ame nințările și riscurile pentru a proteja
interesele financiare ale Uniunii Europene prin prevenirea fraudelor de tot felul.
Comisia strategiei anti -fraudă are ca scop:
– Îmbunătățirea și actualizarea tehnicilor de prevenire, depistarea și investigarea
fraud elor;
– Recuperarea unei proporții mai ma ri a fondurilor pierdute ca urmare a fraudei;
– Descurajarea fraudei viitoare prin sancțiuni corespunzătoare.
Metode:
– Introducerea strategiilor anti -fraudă pe sectoare în cadrul Comisiei;
– Clarificarea și aplic area diferitelor responsabilități la diferitele părți interesate;
– Asigurarea că aceste strategii acoperă cheltuielile întregului ciclu, și că
măsurile anti -fraudă sunt proporționale și rentabile (http://ec.europa.eu/anti –
fraud/home_ro)
Regulamentul nr 88 3/2013 reglementează activitatea OLAF ce a intrat în
vigoare la 1 octombrie 2013. Prezentul regulament se bazează pe experiența acumulată
de OLAF la crearea sa. Acesta oferă o lege clară care codifică practica trecută și
consolidează eficiența OLAF pe acti vități de investigație. Regulamentul stabilește, de
asemenea, bază pentru un mai bun schimb de informații între OLAF și partenerii săi
(http://ec.europa.eu/anti -fraud/investigations/success -stories_ro).
Structura – OLAF are un statut hibrid. Pe de o parte, este Directoratul General al
Comisiei Europene sub răspunderea lui Kristalina Georgieva, vice -preșe dintele
responsabil cu bugetul ș i resurse le umane, iar pe de altă parte, este independentă pentru
activitățile sale de investigare. Într -un raport special d in iulie 2005, Curtea de Conturi
Europeană a concluzionat că "statutul hibrid al Oficiului, care are autonomie de
investigare, dar raportează Comisiei pentru celelalte sarcini, nu a afectat negativ
independența funcției sale de investigație. Fiind parte a Comisiei, Oficiul a fost în
măsură nu numai să beneficieze de un sprijin administrativ și logistic substanțial, ci și
să profite de legislația antifraudă disponibilă departamentelor Comisiei". OLAF are un
personal de aproximativ 420 de experți în poliție, vamă și juriști din statele membre
(Dobrescu Andrei, 2017).

18
Fostul procuror italian, dl Giovanni Kessler, a fost numit director general al
OLAF de către Comisia Europeană, după consultarea Parlamentului European și a
Consiliului. Acesta și -a preluat func țiile în februarie 2011. Durata mandatului este de
șapte ani și nu poate fi reînnoită.
Organigrama OLAF poate fi vazută la anexa 1 de la pagina 54.

Istoric:
1988 – A fost creat Grupul operativ „Unitatea de coordonare a luptei antifraudă”
(UCLAF), ca parte a Secretariatului General al Comisiei Europene. UCLAF a colaborat
cu serviciile naționale antifraudă și a asigurat coordonarea și asistența necesară pentru
investigarea cazurilor de fraudă la nivel transnațional.
1999 – În urma evenimentelor care au deter minat demisia Comisiei Santer, au
fost înaintate propuneri de înființare a unui nou organism antifraudă (OLAF), cu
atribuții de investigare extinse. Propunerile au dus la :
– crearea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), cu un mandat independent de
investigare (Decizia 1999/352)
– norme generale pentru investigațiile OLAF (Regulamentul (CE) nr. 1073/1999)
– un acord privind investigațiile interne efectuate la nivelul instituțiilor UE
În anul 2000 Franz -Hermann Brüner a devenit primul director -general al OLAF,
iar în anul 2004 Comunitatea Europeană a instituit programul Hercule, în vederea
promovării unor activități legate de protecția intereselor sale financiare.
În anul 2010 OLAF a lansat sistemul de notificare a fraudelor, un nou
instrument on -line car e le permite cetățenilor să transmită informații cu privire la
eventuale cazuri de corupție și fraudă, iar în 2011 a fost adoptată o nouă strategie a
Comisiei pentru a îmbunătăți prevenirea și detectarea fraudelor, condițiile pentru
investigarea acestora ș i recuperarea daunelor, precum și pentru a descuraja comiterea
de fraude.
La 1 februarie 2012, au fost introduse schimbări semnificative în ceea ce
privește organizarea OLAF și procedurile de investigare, cu scopul principal de a
consolida funcția de inves tigare și contribuția OLAF la politicile antifraud
(http://ec.europa.eu/anti -fraud/investigations/success -stories_ro)
Ca urmare a restructurării organizaționale propuse de Comisia Juncker, în anul
2015 Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) a preluat de la
OLAF responsabilitatea în domeniul protejării monedei euro.

19
2.2. STRATEGII DE FRAUDĂ P E DOMENII DE POLITICĂ, METODE Ș I
REZULTATE

Mai multe departamente ale Comisiei au cooperat la punerea în aplicare a unei
strategii de prevenire a fraudei care implică finanțări structurale (începând cu 2008) –
considerată un exemplu de bune practici. În plus, mai multe departamente ale Comisiei
și-au adoptat propriile strategii de prevenire a fraudei (de exemplu departamente care se
ocupă de societa tea informațională și mass -media, precum și de cercetare și inovare).
OLAF colectează date din propriile sale operațiuni și din multe alte surse.
Acestea includ:
– Auditurile Comisiei;
– Rapoartele Curții de Conturi;
– Autoritățile naționale partenere;
– Surse deschise, cum ar fi internetul, articolele de presă și registrele publice;
– Surse comerciale (http://ec.europa.eu/anti -fraud/home_ro).
OLAF împărtășește unele dintre aceste informații prin Sistemul de management
al neregulilor (IMS). IMS conține deta lii privind fraudă și neregulile în utilizarea
fondurilor gestionate de Comisie și de autoritățile naționale, de exemplu în:
– Finanțarea politicii agricole;
– Fondurile structurale și de coeziune;
– Fonduri pentru a ajuta țările să se pregătească pentru a derarea la UE (fonduri
de preaderare) (http://ec.europa.eu/anti -fraud/home_ro)
IMS este deschis tuturor departamentelor Comisiei pe baza nevoii de
cunoaștere. Principalele utilizări ale IMS sunt:
– Analiza și raportarea (de exemplu, anexă la raportul anual al Comisiei privind
frauda);
– Pregătirea auditurilor;
– Decide dacă să semneze conturile programelor operaționale anterioare
(Dumitru Miron, 2005).
OLAF comunică constatările sale instituțiilor și organismelor UE în vederea
monitorizării. Ordonatorii de credite pot exclude solicitanții incorecți din fonduri UE
sau suspecte de pavilion.

20
Ei fac acest lucru pe baza :
– Concluziilor investigațiilor OLAF;
– Concluziilor auditului instituțiilor și organismelor UE;
– Rapoartelor privind neregulile detectate de autoritățile și organizațiile statelor
membre (de exemplu, organizațiile internaționale) care implementează programele de
cheltuieli ale UE. (https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS
_prevenire_NEREGULI_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf)
Apelan ții excluși sau semnalați sunt enumerați în Sistemul de detectare și
excludere timpurie (EDES). EDES a înlocuit Baza de Date Excepționale Centrale
anterioare și Sistemul de avertizare timpurie de la 1 ianuarie 2016 și are 2 părți
principale:
a) Detectarea precoce
Această parte a EDES conține informații despre persoane, companii și
organizații care ar putea reprezenta o amenințare la fraudarea intereselor financiare ale
UE.
b) Excludere
Ramură de excludere a EDES conține detalii despre persoane, companii și
organizații care sunt interzise de finanțarea directă din partea UE. Aceasta se poate
datora faptului că:
– Sunt în stare de faliment;
– Au fost găsiți vinovați de fraudă, corupție sau alte infracțiuni grave sau de
abateri profesionale grave;
– Au încălcat grav termenii unui contract anterior al UE.
Există o interfață între EDES și IMS, astfel încât utilizatorii EDES din
instituțiile și organismele UE pot consulta datele IMS atunci când iau în considerare o
cerere de finanțare UE. IMS acoperă numai activită țile de "gestionare partajată"
(gestionate de Comisie împreună cu statele membre). Cu toate acestea, entitățile care
participă (în calitate de beneficiari sau contractori) în activități de gestiune partajată
pot, de asemenea, să aplice pentru contracte sau subvenții gestionate direct de Comisie
sau de alte organisme ale UE. În astfel de cazuri, în cazul în care entitatea aplicantă este
marcată în IMS, înregistrarea IMS poate fi utilizată pentru a decide ce măsuri trebuie
luate pentru a proteja interesele fi nanciare ale UE (https://portal.afir.info/
Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS_prevenire_NEREGULI_PNDR2020_Vs_dezb
atere.pdf).

21
2.3. CAZURI. EXEMPLE PRACTICE ȘI RECOMANDĂ RI OLAF

Exemplul 1. Eurostat
O anchetă a OLAF a vizat presupusele infracțiuni la biroul de statistică al UE
EUROSTAT. Cazul a provocat probleme politice pentru Comisia Prodi în 2003. OLAF
a fost acuzat că a început investigația numai după ce presa a raportat cazul în 2002 –
2003. Prin urmare, la 8 iulie 2008, Comisia Europeană a fost invitată, în hotărârea
cauzei T -48/05 a Tribunalului de Primă Instanță, să plătească 56 000 de euro
directorului general al Eurostat Mr. Franchet și directorului Mr. Byk (OLAF, 2010 )

Exemplul 2. Lupta împotriva contrabandei cu țigări
OLAF nu este competent numai să investigheze chestiuni legate de fraudă,
corupție și alte infracțiuni care afectează toate cheltuielile UE, dar și în legătură cu
anumite domenii ale veniturilor UE, în special taxe vamale. Contrabandă cu tutun
provoacă pierderi uriașe pentru bugetul nați onal și bugetul UE, prin urmare OLAF
investighează și coordonează cauzele penale referitoare la contrabandă cu țigări
internaționale la scară largă. Pe lângă activitatea sa de investigație, OLAF sprijină, de
asemenea, instituțiile UE și statele membre în e laborarea politicii anti -contrabandă cu
tutun. După soluționarea litigiilor în fața instanțelor americane și pentru a aborda
problema contrabandei și a țigărilor contrafăcute, statele membre ale UE și Comisia
Europeană au semnat (între 2004 -2010) acorduri obligatorii și executorii juridice cu cei
mai mari producători de tutun din lume. Companiile au convenit să plătească un total
colectiv de 2,15 miliarde de dolari pentru UE și statele membre. Prin acorduri,
producătorii s -au angajat, de asemenea, să adopte reguli cuprinzătoare privind practicile
de vânzări și de distribuție pentru a promova respectarea normelor UE și naționale și
pentru a se asigura că țigările lor originale sunt vândute, distribuite, depozitate și
expediate în conformitate cu toate cerințe le legale (Gros Valentin, 2016)

Exemplul 3. Investigațiile personalului UE
Anchetă internă conduce la proceduri judiciare și redresare financiară
OLAF a primit informații de la o instituție UE că unul dintre membrii săi a
depus cereri de rambursare a chel tuielilor de călătorie pe baza documentelor
justificative care păreau a fi fost manipulate. OLAF a deschis o investigație internă și a

22
analizat cererile de rambursare. Două controale la fața locului au fost efectuate în
agențiile de turism care
furnizaseră servicii de călătorie membrilor. Scopul a fost compararea biletelor pe care
membrul le -a prezentat instituției sale ca documente justificative cu documentația
stocată de furnizorii de servicii de călătorie. OLAF a stabilit că, chitanțele de bilet au
fost falsificate cu ajutorul unui angajat al uneia dintre agențiile de turism. Acest lucru a
permis membrului să solicite și să primească rambursări pentru deplasări mai mari
decât costurile efectiv suportate. S -a stabilit că, între octombrie 2006 și iulie 2013 ,
peste 182 000 EUR au fost rambursați în mod eronat acestui membru. Instituția a
încetat rambursarea acestui membru, ca urmare a sugestiei OLAF de măsuri preventive,
împiedicând astfel plata nejustificată a încă 50 000 EUR. În urma recomandărilor
judiciar e ale OLAF, autoritățile judiciare naționale competente au informat OLAF în
iulie 2014 că o anchetă penală era în curs de desfășurare. OLAF a recomandat, de
asemenea, instituției să lanseze proceduri pentru recuperarea plăților necuvenite. În
noiembrie 201 4, instituția a informat OLAF că suma totală a fost recuperată. Instituția a
introdus, de asemenea, mecanisme îmbunătățite de control pentru a reduce riscul unor
daune viitoare la bugetul UE (Uniunea Europeană, OLAF, 2017)

Exemplul 4. Cheltuieli directe
OLAF descoperă fraudele complexe care implică echipamente medicale
finanțate prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională
OLAF a deschis o investigație bazată pe o serie de articole de jurnalism de
investigație privind finanțarea UE pentru con struirea și echiparea unui centru medical
în Ungaria. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) a acordat 674 000
EUR pentru echipamente medicale pentru centru. Ancheta OLAF a arătat că furnizorul
echipamentului a cumpărat dispozitivele medicale pent ru 262 000 EUR de la o
societate din Slovacia. Ulterior, furnizorul a vândut echipamente centrului pentru 1,7
milioane de euro, și aceasta a fost suma declarată în cererea de finanțare din partea UE.
Furnizorul a plătit apoi 1,3 milioane EURO din prețul de vânzare în "taxe intermediare"
unei societăți înregistrate în Seychelles. În schimb, acesta din urmă a acordat un credit
fără dobândă de 1,26 milioane EURO centrului medical. Astfel, furnizorul și centrul
medical au cvadrupularizat prețurile declarate ale dispozitivelor medicale și par să fi
fraudat bugetul UE și au eludat obligația centrului medical de a oferi o contribuție
financiară. Ancheta OLAF a arătat, de asemenea, că o mare parte a echipamentului nu a

23
fost deloc folosită și că s -a constatat că alte echipamente se găsesc în locații din afara
regiunilor dezavantajate, încălcând obiectivele programului care guvernează proiectul.
În 2014, OLAF a recomandat Comisiei și autorităților ungare să ia măsuri
pentru recuperarea integrală a subvenției FEDER și a finanțării naționale acordate
centrului. OLAF a făcut, de asemenea, recomandări a utorităților judiciare maghiare
(http://www.afir.info/ ).

Figura 2.1 . Pașii privind finanțarea unui centru medical î n Ungaria
Sursa: http://ec.europa.eu/anti -fraud/investigations/success -stories_ro

Exemplul 5. Obiceiuri vamale
Investigarea și cooperarea internațională au dus la descoperirea unei fraude
complexe de transbordare prin Thailanda .
În 2011, UE a decis să impună taxe antidumping (ADD) asupra țesăturilo r cu
ochiuri deschise din fibră de sticlă datorate societăților chineze care au dumping
produsul în UE la prețuri mai mici decât valoarea normală a produsului (adică prețurile
interne sau costul Producție). OLAF are mandatul de a investiga cazurile în care
importatorii UE evită astfel de îndatoriri. OLAF a inițiat o investigație privind
suspiciunea de transbordare a acestor produse prin Thailanda, efectuată în special
pentru evitarea ADD -urilor. Toate statele membre au fost rugate să identifice și să
colect eze informații despre astfel de importuri.

24
Dovezile au fost colectate în timpul operațiunilor comune OLAF / ale statelor
membre efectuate în Thailanda în strânsă cooperare cu autoritățile thailandeze. Faptele
care au fost stabilite au demonstrat că bunuri le chineze au fost transbordate în zona
comercială liberă din zona Laem Chabang. Bunurile au fost reîncărcate în containere
noi. Acestea nu au făcut obiectul niciunei activități de prelucrare sau de fabricare în
Thailanda și, prin urmare, nu aveau dreptul la origine thailandeză, nici preferențiale,
nici nepreferențiale. Cu toate acestea, anumite importuri au fost declarate cu certificate
thailandeze de origine preferențială pe baza informațiilor false furnizate autorităților
emitente. Unele dintre aceste im porturi au fost declarate fals în cadrul clasificării unui
alt produs care nu face obiectul ADD -urilor. Ancheta a arătat, de asemenea, că anumite
mărfuri transbordate în Thailanda provin din Malaezia. Ancheta OLAF a furnizat
dovezi care au permis 13 state membre să înceapă procedurile de recuperare în valoare
totală de 3 milioane EUR în DAD s, i în taxe vamale convenționale evitate. Acest caz
este un exemplu de anchetă cuprinzătoare în domeniul vamal, cu implicarea statelor
membre, a țărilor și a companiilo r din afara UE. Aceasta a necesitat o expertiză juridică
considerabilă în materie de investigație și multinațională, disponibilă la nivelul UE,
numai în cadrul OLAF. Această anchetă este una dintre cele mai multe care vizează
importul fraudulos al aceluiaș i tip de produse originare din China și expediate din
diferite țări din afara UE ( http://www.afir.info/ )

Figura 2.2 . Schemă proces transbordare
Sursa: http://ec.europa.eu/anti -fraud/investigations/success -stories_ro

25
Recomandări și instruire OLAF:
OLAF e mite recomandări privind măsurile antifraudă către serviciile Comisiei,
organismele și instituțiile UE. Recomandările sale sunt făcute: pe baza analizei, după o
investigație sau ca răspuns la proiectul de propuneri legislative ale Comisiei.
În cazul în car e OLAF detectează probleme sistemice, acesta avertizează
auditorii interni ai Comisiei.
Zonele în care OLAF a făcut recomandări includ:
– Conflictele de interese în recrutare;
– Proiectele de cercetare (costuri umflate, plagiat, utilizarea frauduloasă a
denumirilor societăților pentru a obține subvenții);
– Procedurile de tranzit vamal;
– Rambursarea costurilor de mutare ale personalului UE.
OLAF produce “cărțile de caz” de cazuri anonime. Acestea evidențiază:
– Indicatori de fraudă ("steaguri roșii");
– Tehnicile folosite de fraudatorii;
– Anumite procese de lucru potențial vulnerabile la fraude care pot fi utilizate în
unele departamente ale Comisiei, instituții și organisme ale UE.
Domeniile acoperite până în prezent includ:
– Investigațiile interne ale O LAF (2017);
– Ajutor extern (2012);
– Fonduri structurale (2011);
– Proiecte de cercetare (2010).
Cărțile de caz sunt puse la dispoziția departamentelor Comisiei interesate și,
după caz, altor instituții și organisme și autorităților statelor membre.
OLAF organizează cursuri de formare în domeniul detectării și prevenirii
fraudei pentru auditorii Comisiei (interni și externi) și contribuie la organizarea de
seminarii de sensibilizare în materie de fraudă pentru țările UE. De asemenea, oferă
formare de bază privind instrumentele analitice și formarea profesională a ofițerilor și
managerilor financiari cu privire la indicatorii de risc.

26
2.4. PROGRAMUL HERCULE III

a. Care este programul Hercule III și ce face?
Acesta este cel mai recent program anti -fraudă UE. În urmă a fost proiectul
Hercule II î ntre anii 2007 și 2013. Hercule III: are un buget de 104,9 mn € pentru a
ajuta țările UE în lupta împotriva fraudei, a corupției și a altor activități ilegale. Acesta
ajută la proiecte practice de finanțare, cum ar fi cumpărarea de către autoritățile
naționale de scanere cu raze X și alte echipamente tehn ice pentru a elimina contrabanda
și alte activități criminale împotriva intereselor financiare ale UE.
Proiecul Hecule III acoperă perioada 2014 -2020. Regulamentul p rivind Hercule
III a fost adoptat în februarie 2014 (http://ec.europa.eu/anti –
fraud/policy/hercule/hercule -iii_ro).
b. Activitățile proiectului Hercule III
Combaterea contrabandei cu tutun este o preocupare majoră, care reprezintă
pierderi anuale estimate de cel puțin 10 miliarde EURO pentru bugetele naționale și
UE. (Parlamentul European, 2016). Sprijinirea finanțării scanerelor cu raze X și a altor
echipamente tehnice în porturi și aeroporturi va spori, de exemplu, capacitatea
autorităților naționale de a lupta împotriva contrabandei. Peste 70 de milioane de euro
sunt alocate pentru acest lucru.
Hercule III finanțează, de asemenea, activități de formare. El ajută autoritățile
naționale să împărtășească cele mai bune practici prin seminarii și conferințe pe teme
cum ar fi prevenirea corupției în procedurile de achiziții publice. O altă fațetă este
formarea pentru a stimula și a actualiza competențele criminalistice digitale ale
personalului de aplicare a legii.
Ca o noutate, în acest proiect autoritățile naț ionale pot solicita o finanțare mai
mare. Beneficiarii potențiali pot aplica acum chiar și în cazul în care există puțină
cofinanțare națională. Pentru proiectele de stimulare a capacității tehnice și operaționale
a agențiilor vamale și de aplicare a legii , autoritățile naționale pot solicita finanțare de
până la 80% din costurile globale – foarte semnificative într -un moment de strânse
bugete naționale (http://ec.europa.eu/anti -fraud/policy/hercule/hercule -iii_ro).

27
c. Implicări în programele anuale de lucru
Primul program de lucru anual adoptat de Comisie în mai 2014, a avut un buget
de 13,7 milioane de euro. Acesta a fost cheltuit pentru a ajuta guvernele UE să combată
fraudă, corupția și alte activități ilegale (http://ec.europa.eu/anti –
fraud/policy/hercule/hercule -iii_ro).
În prezent programul de lucru adoptat în februarie 2017 are un buget de 14,95
milioane de euro și este alocat pentru următoarele proiecte:
-Măsuri d e asistență tehnică (9,2 milioane de euro) pentru a ajuta autoritățile
naționale să cumpere instrumente de investigare, scanere și computere cu raze X pentru
sisteme automate de recunoaștere a plăcuței de înmatriculare (ANPRS)
-Accesul la baze de date spec ializate (1,5 milioane de euro) pentru utilizarea
anonimă de autoritățile vamale și fiscale naționale
-Instruire, seminarii și conferințe (3,7 milioane de euro disponibile), inclusiv
instruirea personalului operațional în cadrul autorităților vamale sau po liției naționale în
vederea recuperării informațiilor de la computere, laptopuri și smartphone -uri
(criminalistică digitală) și posibilitatea de a împărtăși cele mai bune practici. Aceste
evenimente vor ajuta experții juridici și cadrele universitare să fa că schimb de
informații cu privire la practicile juridice de combatere a fraudei și corupției.
Proiectele sprijinite în cadrul programului de lucru 2017 vor lua forma unor
subvenții și contracte. Comisia (OLAF) va lansa trei cereri de propuneri în aprilie 2017,
acoperind următoarele tipuri de inițiative eligibile:
• Asistență tehnică – buget orientativ € 9 150 000,
• Training, seminarii și conferințe – buget indicativ 1 000 000 €,
• Formare juridică – buget indicativ 500 000 EURO (OLAF, 2017).
Informațiile privind cererile de propuneri în 2017 au fost publicate în aprilie
2017.

28

Figura 2.3. Schemă proiecte propuse de OLAF
Sursa: Creat pe baza informați ilor de pe site -ul http://ec.europa.eu/anti –
fraud/home_ro

2.5. SANCȚIONAREA NEREGULILOR ÎN UTILIZAREA FOND URILOR
EUROPENE

Legea nr 142/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr,
66/2011 privind prevenirea, constatarea și sactionarea neregulilor apărute în obținerea
și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale afere nte acestora a
fost publicată în Monitorul Oficial nr. 501, Partea I, din 20 iulie 2012
(http://www.monitoruloficial.ro/)
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea,
constatarea și sancționarea neregululilor apărute în obț inerea și utilizarea fondurilor
europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora este publicată în
Monitorul Oficial al României din 30 iunie 2011.
Personalul cu atribuții de control, care activează în cadrul structurilor de
control, trebui e să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) studii universitare în domeniul economic, juridic său tehnic, finalizate cu
diploma de licență în unul dintre aceste domenii;
b) vechime în domeniul gestiunii sau controlului/auditului fondurilor public e de
cel puțin 3 ani.

29
Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a
nu include temporar în declarațiile de cheltuieli sume plătite de acestea care fac
obiectul constatărilor până la finalizarea procedurii, cu excepția ca zului în care normele
Uniunii Europene prevede altfel.
Autoritățile de audit și DLAF, atât la niv el central, cât și la nivel ter itorial,
răspund civil sau penal după caz, numai dacă insta țele judecătorești constată
îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii d e către acestea, cu vinovăție, constând în culpă
gravă sau gravă neglijență, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile
legii, a atribuțiilor ce le revin (http://www.finantare.ro/hercule -iii-asistenta -tehnica –
pentru -combaterea -fraude i-in-ue.html)
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art.76 alin. (1) din C onstituția României, republicată
(Dobrescu Andrei, 2017).

30
CAPITOLUL 3 – DEPARTAMENTUL DE LUPTĂ ANTIFRAUDA
(DLAF) ȘI PRINCIPALELE TIPURI DE FRAUD Ă

3.1. D EPARTAMENTUL DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ – FUNCȚIILE,
ATRIBUȚIILE ȘI COOPERAREA CU OLAF

DLAF este instituția de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă –
OLAF din cadrul Comisiei Europene și de coordonator a l luptei antifraudă. În
îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, potrivit legii, DLAF acționează pe bază de
autonomie funcțională și decizională, independent de alte autorități și instituții publice.
DLAF asigură, sprijină și coordonează, după caz, îndepli nirea obligațiilor ce
revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în
conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(http://www.antifrauda.gov.ro/).
În conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, DLAF asigură protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în
România, astfel:
a) coordonează, la nivel național, adoptarea de măsuri legislative, administrative și
operaționale, pentru c ombaterea fraudei și a oricărei activități ilegale care aduc atingere
intereselor financiare ale Uniunii Europene. Aceste măsuri trebuie să fie similare celor
adoptate pentru combaterea fraudei care aduce atingere intereselor financiare naționale;
b) coope rează cu autoritățile statelor membre, cu instituțiile europene sau cu alte
entități financiare europene, în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii
Europene;
c) elaborează, în cooperare cu alte instituții naționale, și transmite contribuția R omâniei
la Raportul anual al Comisiei Europene privind măsurile adoptate pentru punerea în
aplicare a prevederilor articolului (http://www.antifrauda.gov.ro/).
DLAF poate încheia instrumente legale de cooperare administrativă cu
autoritățile și instituțiil e relevante, naționale, europene sau internaționale, cu
respectarea legii.325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. DLAF are
calitatea de unitate centrală, competentă să soluționeze cererile de asistență
administrativă formulate în temeiul Ac ordului de cooperare dintre Comunitatea
Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă

31
parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentul
intereselor financiare ale acestora, se mnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004.
Funcțiile și atribuțiile DLAF
DLAF îndeplinește următoarele funcții:
a) funcția de coordonare a luptei antifraudă, în scopul asigurării unei protecții efective
și echivalente a intereselor financiare ale Uniunii Euro pene în România;
b) funcția de control, în scopul identificării de nereguli, fraude și alte activități ilicite ce
aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;
c) funcția de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului nor mativ și
instituțional necesar pentru asigurarea protecției intereselor financiare ale Uniunii
Europene în România;
d) funcția de reprezentare, prin care se asigură participarea României în cadrul
comitetelor consultative, grupurilor de lucru și al rețelel or de comunicare sau schimb de
informații, în materia protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene
(http://www.antifrauda.gov.ro/)
În realizarea funcțiilor sale, DLAF îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) asigură și facilitează cooper area între instituțiile naționale implicate în protecția
intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, între acestea și Oficiul
European de Luptă Antifraudă – OLAF și autoritățile publice relevante din celelalte
state membre ale Uniunii Europene sau din state beneficiare de asistență financiară din
partea Uniunii Europene;
b) efectuează sau coordonează acțiuni de control în vederea identificării neregulilor,
fraudelor și altor activități ilicite în legătură cu gestionarea, obținerea și utilizarea
fondurilor europene și a celor de cofinanțare aferente, precum și a oricăror altor fonduri
ce intră în sfera intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv a împrumuturilor
și garanțiilor acordate de Banca Europeană de Investiții;
c) efectuează sau coordonează acțiuni de control în vederea identificării neregulilor,
fraudelor și altor activități ilicite ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii
Europene în România prin diminuarea ilegală a resurselor proprii;
d) culege, analizează și preluc rează date și efectuează cercetări statistice în domeniul
protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;
e) inițiază sau avizează proiecte de acte normative privind protecția intereselor
financiare ale Uniunii Europene în România;

32
f) elaborează și coordonează programe de perfecționare profesională și instruire în
domeniul luptei antifraudă;
g) soluționează cererile de asistență administrativă, în calitate de unitate centrală,
conform acordurilor de cooperare internațională, având ca obie ct protejarea intereselor
financiare ale Uniunii Europene la care România este parte;
h) asigură, coordonează și monitorizează raportarea neregulilor între instituțiile
naționale și Comisia Europeană în conformitate cu prevederile legislației europene (
Dobrescu Andrei, 2017)

Figura 3.1. Organigrama DLAF
Sursa: http://www.antifrauda.gov.ro/ro/structura_organizatorica/organigrama

33
Cooperarea cu OLAF
a) Cooperare prin măsuri administrative
DLAF participă la reuniunile OLAF: Comitetul Consultativ pentru C oordonarea
Luptei Antifraudă – COCOLAF și ale subgrupurilor de lucru, Rețeaua Comunicatorilor
Antifraudă OLAF – OAFCN.
DLAF, împreună cu OLAF, derulează programe de pregătire profesională și
sesiuni privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Euro pene.
b) Cooperarea prin măsuri operaționale
În România, reprezentanții DLAF și OLAF efectuează acțiuni comune de
control la fața locului și își acordă sprijin operațional necesar/asistență tehnică pe durata
investigațiilor.
În afara României,DLAF poate a sista la in vestigațiile efectuate de OLAF. În
cazul în care OLAF transmite DLAF informații obținute în cursul investigațiilor
externe care nu s -au finalizat prin raportul final de control, Departamentul declanșează,
după caz,propria acțiune de control.
În cazul în care OLAF transmite DLAF raportul final de control, care conține
indicii de fraudă, Departamentul sesizează, parchetul competent,în baza raportului
OLAF.
c) Cooperarea prin asistența tehnică
OLAF sesizează DLAF în ceea ce privește posibilele nereg uli, fraude sau alte
activități ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.
DLAF pune la dispoziția OLAF toate informațiile și documentele relevante
referitoare la existența unor suspiciuni privind nereguli, fraude și alte acti vități ilicite ce
aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, operatorii economici și
persoane fizice implicate în obținerea, derularea și utilizarea defonduri europene,
programe și proiecte de finanțare, evoluția cazurilor controlate de DLA F sau orice alte
informații solicitate, în condițiile legii.
La solicitarea OLAF, DLAF transmite toate informațiile referitoare la stadiul
cercetărilor în dosarele penale în care au fost indentificate suspiciuni privind săvârșirea
infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și pune la dispoziția
OLAF copii ale rechizitoriilor parchetelor și ale hotărârilor instanțelor judecătorești.
DLAF gestionează solicitările de asistență tehnică adresate OLAF de către
instituțiile sau autorităț ile naționale.

34
DLAF oferă OLAF toate informațiile și clarificările necesare privind legislația
națională aplicabilă în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene
în România.
d) Cooperarea în raportarea neregulilor
DLAF asigură, coordon ează și monitorizează procesul de raportare a neregulilor între
instituțiile naționale și OLAF, furnizând informațiile și clarificările necesare în
domeniu și asigură transmiterea informațiilor primite de la OLAF către entitățile
implicate în raportarea neregulilor (https://portal.afir.info/ Uploads/GHIDUL%20
Solicitantului /GS_prevenire_NEREGULI_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf)
Bugetul DLAF pe 2017 poate fi vizua lizat in anexa 2 de la pagina 55

3.2. TIPURI DE FRAUD Ă

Convenția încheiată din Tratatul de instit uire a Uniunii Europene, privind
protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene definește „frauda”, din
punct de vedere al cheltuielilor, ca pe orice act sau omisiune intenționată legată de:
– utilizarea sau prezentarea de declarații sau docu mente false, incorecte sau incomplete,
care are ca efect deturnarea sau reținerea incorectă de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene sau din bugetele gestionate de Comunitățile Europene sau în
numele acestora;
– nedezvăluirea de informații și încălcarea unei obligații specifice, cu același efect;
– utilizarea improprie a acestor fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost
inițial acordate.
MOTIVELE CARE STAU LA BAZA FRAUDELOR
Există trei elemente care stau la baza comiterii fraud elor:
– Oportunitatea: Chiar dacă o persoană are un motiv, trebuie să existe și o oportunitate.
Sistemele deficiente de control intern pot genera o oportunitate (presupusa probabilitate
ca frauda să nu fie detectată reprezintă un considerent esențial pentru autorul fraudei).
Exemple de puncte slabe ale sistemelor de control intern sunt deficiențe le
referitoare la:
• supraveghere și revizuire;
• separarea funcțiilor;
• aprobarea de către organele de conducere;
• controlul sistemelor (Comisia Europeana, 2016)

35
Frauda poate apărea, de asemenea, în cazul în care nu sunt efectuate controale
sau persoanele cu funcții de autoritate creează șansele ca aceste controale existente să
nu fie luate în considerare.
– Justificare: O persoană poate formula o justificare prin ex plicarea rezonabilă a actelor
sale, de exemplu „este corect să procedez astfel – merit acești bani” sau „au o datorie
față de mine”, „iau banii doar cu împrumut – îi voi restitui”.
– Presiune financiară, stimulent sau motivație: Factorul „nevoie sau avidita te”. Simpla
aviditate poate reprezenta de multe ori un motiv puternic. Alte presiuni pot apărea din
problemele financiare personale sau din vicii personale precum jocurile de noroc,
dependența de droguri etc. ( http://www.antifrauda.gov.ro/ )
Dintre cele tre i elemente, oportunitatea este cel mai direct afectată de sistemele
solide de control intern și, prin urmare, este elementul cel mai ușor de gestionat.

Figura 3.2. Clasifi carea elementelor care conduc către fraudă
Sursa: Creat pe baza informaț iilor d e pe site -ul: http://www.antifrauda.gov.ro/

Ca orice clasificare a tipurilor de fraudă, aceasta a fost realizată în funcție de
circumstanțele specifice și de mediul în care organizațiile își desfășoară activitatea.
Asociația Experților Autorizați în Inves tigarea Fraudelor (ACFE) utilizează o
taxonomie specifică de denumire a tipurilor de fraudă cu care se poate confrunta o
organizație. ACFE împarte fraudele în trei tipuri, ca punct de plecare pentru o
organizație în identificarea domeniilor vulnerabile la fraude: Puncte slabe:
– supraveghere si
reviziure;
– separarea functiil or
-controlul sistemelor.

36
1. Manipularea intenționată a declarațiilor financiare (de exemplu, raportarea incorectă
a veniturilor)
2. Orice tip de deturnare de bunuri tangibile sau intangibile (de exemplu, rambursări
frauduloase de cheltuieli)
3. Corupție (de exemplu, mit ă, manipularea procedurilor de cerere de oferte ,
nedeclararea conflictelor de interese, deturnare de fonduri)
Alte tipuri de fraud ă în proiecte cu fonduri europene pot fi :
– Corupție – mita și comisioanele ilegale, traficul de influență : Mita și comi sioanele
ilegale semnifică darea sau primirea de „obiecte de valoare” în vederea influențării unui
act oficial sau a unei decizii de natură comercială.
– Oferte discrepante: În acest sistem de fraudare, personalul responsabil pentru
contractare furnizează unui ofertant favorit informații confidențiale indisponibile
celorlalți ofertanți.

3.3. RESPONSABILITĂȚILE DE PREVENIRE ȘI DETECTARE A
FRAUDELOR

1. Autoritățile de management și de certificare („management”)
În cadrul sistemului de gestiune repartizată a fondurilor structurale, statele
membre sunt principalii responsabili în ceea ce privește crearea unor sisteme de
gestiune și control care respectă cerințele comunitare, verificarea eficienței în
funcționare a acestor sisteme, prin audituri efectuate de o rganele desemnate, în vederea
prevenirii, detectării și corectării neregulilor și fraudei.
Întrucât responsabilitatea principală pentru prevenirea fraudei revine
autorităților de management, descurajarea cu succes a fraudelor poate să depindă de o
combina ție între eforturile autorităților de management și ale auditorilor.
Mecanismul principal de reducere a oportunității este controlul intern solid, care
implică în special supravegherea și revizuirea corespunzătoare, precum și separarea
funcțiilor.
De ase menea, autoritățile de management trebuie să posede suficiente
cunoștințe privind identificarea indicatorilor de fraudă și să cunoască obligația de a
raporta neregulile și suspiciunile de fraudă în conformitate cu reglementările în vigoare.

37
Statele membre trebuie să acorde atenție punerii corecte în aplicare și
diseminării orientărilor la nivel intern în ceea ce privește obligația de raportare a
neregulilor și a suspiciunilor de fraudă, potrivit dispozițiilor normelor aplicabile .
2.Autoritățile de aud it (și alte organisme de audit care d esfășoară activități de
audit) î n conformitate cu standardul IIA 1210.A2 , auditorul intern (precum și cel
extern) trebuie să posede cunoștințe suficiente pentru identificarea indicatorilor de
fraudă, dar nu este nevoie să dețină expertiza unei persoane a cărei responsabilitate
principală este detectarea și investigarea fraudelor.
Exercitând un scepticism profesional adecvat , auditorii trebuie să fie foarte
atenți la oportunitățile de fraudă, cum ar fi deficiențele de control în cadrul sistemelor
de control și gestiune. Atunci când este relevant, în special dacă mediul de gestiune și
control poate fi considerat cu risc ridicat, se recomandă ca auditorii să se consulte cu
autoritățile de management în ceea ce privește pu nctele de vedere ale acestora față de
riscul de fraudare, pentru a testa măsurile antifraudă puse în aplicare.
Ca parte atât a auditului sistemelor de gestiune și de control, cât și a auditului
operațiunilor, autoritățile de audit verifică dacă mecanismel e puse în aplicare pentru
prevenirea fraudelor sunt adecvate și eficiente.
Ar putea fi necesar ca autoritățile de audit să fie vigilente în ceea ce privește
frauda în special în legătură cu procedurile de acordare a subvențiilor și de atribuire a
contract elor, precum și fraudele legate de achizițiile publice (atunci când discută,
planifică și efectuează auditul, auditorul poate considera domeniul achizițiilor ca fiind
foarte expus riscurilor de fraudă).

38
CAPITOLUL 4 – CONTRACTUL DE LUCRĂRI ACORD AT ÎN
CONDIȚII ILEGALE

"Modelul" de fraudare a fondurilor europene, cu prejudicii de circa 1,8 milioane
euro.
Departamentul pentru Lupta Antifraud ă (DLAF) a publicat un proiect cu
finanțare UE, anchetat în anul 2014 , în care au fost des coperite fraude. În acest studiu
de caz este vorba despre beneficiari ai programelor PHARE, mai exact, componentele
destinate proiectelor de cooperare transfrontalieră, infrastructura mare și achiziții de
utilaje pentru I MM. În proiectul ce urmează a fi prezentat DLAF a con statat prejudicii
de aproape 1,5 milioane euro.
Dat fiind că proiectul este încă în curs de investigare, DLAF a preferat să nu
furnizeze numele persoanelor sau ale companiilor implicate. Situația prezentată
constituie un model utilizat pentru fraudarea fond urilor publice.
Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investițiile în
infrastructură au îmbunătățit calitatea rețelelor rutiere și feroviare, precum și a
navigației pe Dunăre și vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri și crearea de noi
locuri de muncă. Investițiile vor îmbunătăți, de asemenea, accesibilitatea și inter –
conectivitatea dintre drumurile naționale, județene și locale, căi ferate, aeroporturi și
servicii navale, asigurând inclusiv legături mai bune. Investițiile vor îmb unătăți accesul
la piețe mai extinse și toate acțiunile vor contribui la reducerea duratei călătoriilor și
costurilor de transport.
Investițiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunătățirea sistemelor
de management al apei potabile și a deșeur ilor menajere la standarde europene. O
eficiență energetică mai mare dea lungul întregului lanț – producție, transport,
distribuție și utilizare finală – va îmbunătăți competitivitatea economică și calitatea
aerului și va sprijini dezvoltarea durabilă. Efo rturile se vor concentra pe un
management mai eficient al mediului natural și pe utilizarea durabilă a resurselor
naturale.

39
DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investiții
Realizare pâ rtii de schi, Județul Prahova
2. Amplasament:
Județul Prahova, Orașul X
3. Titularul proiectului :
Consiliul Local X
4. Beneficiarul investiție i:
Consiliul Local X
5. Informații privind solicitantul
Denumirea solicitantului : Consiliul Local X
Cod unic de înregistrare sau codul de înregistrare fiscală : 1825523
Adresă : Județul Prahova, nr.643
Telefon : 0244/585 751;
Fax: 0244/445 753
E-mail : consiliulx@yahoo.com
6. Informații referitoare la reprezentantul legal
Nume și prenume : Popescu V
Data nașterii : 29.11.1959
Cod numeric personal : 1591129292052
Domiciliul : Comună X, J udețul Prahova
Număr de fax : 0244/445 224
Număr de telefon : 0729524009
Adresa de e -mail : v.popescu@yahoo.com
Informații pe scurt:
• proiect PHARE infrastructura în care fondurile europene au fost pierdute din
cauze ce țin în principal de acordarea contrac tului de lucrări către un constructor
incapabil să realizeze lucrările;
• subcontractarea majorității lucrărilor;
• decontarea unor lucrări neefectuate sau pentru care nu s -a putut face dovada
execuției .

40
PREZENTAREA PROIECTULUI
a) Date generale
Titlul proiectului : „Realizarea a doua pâ rtii de schi, Orașul X, Județul Prahova”
Aria tematică:
– Programul național: Programul Operațional Infrastructură Mare
– Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă
a turismului
– Oper ațiunea : realizarea pârtiilor de schii din orașul X, Județul Prahova
b) Locația proiectului;
– Țara: România
– Județu l: Prahova
– Localitatea: Orașul X
c) Descrierea proiectului :
Scop : Dezvoltarea orașului și turismului în acesta dator ită noilor părții de schi,
care vor duce la o îmbunătățire a condițiilor de viață pentru populația localității și
creșterea veniturilor primăriei.
Obiective:
– Îmbunătățirea accesului la servicii de turism pentru populația din această zonă;
– Creșterea numărului de locuri de m unca din acest oraș prin crearea și întreținerea
pârtiilor;
– Satisfacerea deplină a cerințelor popul ației prin înființarea unor pâ rtii de ultimă
generație;
– Atragerea de investitori care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă și
implicit la creșterea veniturilor locuitorilor.
Justificarea necesități proiectului:
Proiectul practic „Realizarea a doua părții de schi, Orașul X, Județul Prahova”
este în măsură să ilustreze, alături de alte elemente ale infrastructurii edilitare, deficitul
de utilități și de servicii turistice din orașul X în comparație cu alte orașe.
Odată cu realizarea acestui proiect se estimează o creștere a n ivelului de trai al
populației, a confortului, o atragere sporită a investitorilor, reducerea discrepa nțelor
dintre zonele ju dețului, precum și o creștere majoră a turismului.
Realizarea proiectului ar atrage investitori în zonă, prin amplasament dar și prin
facilitățile create. Proiectul poate genera dezvoltarea sectoarelor economice, cultural
educative, turismul și serviciile contribuind în acest fel la creșterea veniturilor proprii

41
ale populației și implicit a nivelului de trai. Prin realizarea lucrărilor propuse se vor
asigura condiții mai bune pentru dezvoltarea mediului de afaceri și diversificarea
acestuia, potențialii inv estitori putând beneficia de avantajele create de îmbunatățirea
serviciilor turistice.
Activitățile proiectului
Activitățile proiectulu i privind realizarea a doua pâ rtii de schi în orașul X,
județul Prahova constau în:
1. Organizarea de licitație de proiec tare – această etapă constă în alegerea unei
echipe specializate, care să corespundă cerințelor solicitantului pentru întocmirea
proiectului aferent investiției. Proiectul a fost adjudecat de către o campanie străină.
2. Studii de teren – aceste studii vor face referire la amplasarea geografică a
orașului, altitudine, tipul de sol specific, rocile și sedimentele din componența solului.
3. Întocmirea proiectului tehnic, inclusiv documentații pentru avize și autori zații –
în această etapă are loc realizarea p roiectului tehnic precum și întocmirea tuturor
avizelor și autorizațiilor necesare realizării obiectivului investițional, după care aceste
avize și acorduri vor fi trimise pentru a fi aprobate.
4. Organizare licitație de execuție – această etapă cuprinde a legerea unei firme
specializate care să se ocupe cu realizarea propriu -zisă a proiectului.
5. Organizarea șantierului
6. Furnizare utilaje și echipamente
7. Montarea utilajelor
8. Executarea lucrărilor
9. Verificarea tehnică a lucrării, probe și teste – se vor verifica pârtiile pentru a se
evita eventualele probleme ce pot apărea.
Pârtiile se vor face pe o lungime de 15 km. Lucrările inițiale de amenajare se
vor stabili pe bază de studii și proiecte, la cererea administratorului sau a deținătorului
legal al pârtiei și/sau al traseului de schi pentru agrement, de către instituțiile de
proiectare de profil și se vor executa de către agenți comerciali specializați. Studiile și
proiectele elaborate pentru lucrări de amenajare a unor noi pârtii de schi pentru
agrement sau de modificare a celor existente vor avea la bază acordul și autorizația de
mediu, care se vor obține potrivit Legii nr. 137/1995, republicată, cu modificările
ulterioare, însoțite de toate avizele prealabile necesare prevăzute de lege. Autorizare a
lucrărilor de construcții se face potrivit legii ( https://lege5.ro/Gratuit/gm2dgnbq/norma –

42
privind -omologarea -amenajarea -intretinerea -si-exploatarea -partiilor -si-traseelor -de-
schi-pentru -agrement -din-051020010 ).
Amenajarea pârtiilor și traseelor de sch i pentru agrement trebuie făcute cu
respectarea criteriilor minime prevăzute în anexa nr.2 și a următoarelor principii:
a) amenajarea va fi completă și definitivă, ținându -se seama de toate elementele
legate de relief, prin conservarea peisajului și protecția solului;
b) prin amenajare se vor evita gropile sau spărturile prea pronunțate care să îi
proiecteze pe schiori prea sus ori pe distanțe prea lungi;
c) obstacolele pe care ar putea fi proiectați schiorii în afara pârtiei vor fi prevăzute
cu sisteme de pro tecție (baloturi de paie, plase etc.);
d) în interiorul virajelor marcate cu "viteză medie" sau "viteză mare" se vor
amenaja "zone de cădere" (spații suficient dimensionate, libere de orice obstacol);
e) pârtiile de schi pentru agrement vor fi omogene din punct de vedere al
dificultății.
În cazul pârtiilor de schi fond se vor mai avea în vedere următoarele:
f) traseul pârtiei trebuie să aibă o formă inelară care să permită reîntoarcerea
schiorilor la punctul de plecare. Pârtiile care nu asigură reîntoarcere a schiorilor vor fi
special semnalizate;
g) evitarea dublului sens de mers pe pârtiile de schi fond, pentru a nu se produce
încrucișarea schiorilor. Acesta poate fi admis pe porțiuni scurte de teren, cu
semnalizarea corespunzătoare (https://lege5.ro/Gratui t/gm2dgnbq/norma -privind –
omologarea -amenajarea -intretinerea -si-exploatarea -partiilor -si-traseelor -de-schi-pentru –
agrement -din-05102001).
În funcție de situația existentă pe teren este obligatorie montarea indicatoarelor
de avertizare, orientare, de regleme ntare a circulației schiorilor și de informare,
conform specificațiilor cuprinse în anexa nr. 2 și machetelor
În scopul orientării schiorilor pârtiile și traseele de schi pentru agrement vor fi
balizate. Balizarea pârtiilor de schi alpin se face pe una sau pe ambele laturi. Dacă se
balizează ambele laturi, balizele vor fi instalate alternativ. Balizele pentru pârtiile de
schi alpin vor fi realizate din discuri cu diametrul de 45 cm, fixate pe suporturi
adecvate, și vor fi vopsite în culoarea corespunzătoare gradului de dificultate al pârtiei,
având înscrisă pe mijloc denumirea acesteia.
Marcarea pârtiilor de schi fond se va realiza prin utilizarea de fanioane sau de
benzi colorate, amplasate pe laturile direcției de mers a schiorilor.

43
Traseele de schi pentru agrement vor fi balizate pe margine, cu balize de formă
rombică, cu dimensiuni de 25 cm x 25 cm, fixate pe suporturi adecvate și vopsite în
culoare portocaliu deschis, de preferință cu vopsea fluorescentă.
Rezultatele proiectului:
Realizarea acestui proie ct va avea implicații majore în speci al asupra nivelului
de viață al populației:
– Creșterea nivelului de trai asupra populației din zonă;
– Îmbunătățirea accesului populației la serviciile turistice;
– Reducerea discrepanțelor dintre alte orașe;
– Creșter ea potențialului economic zonal;
– Apariția unor noi oportunități pentru investiții private, comerț și turism.
Beneficiarii proiectului :
1. Beneficiari direcți:
– Populația care beneficiază de prezentul proiect;
– Agenții economici aflați în zonă;
– Potenț ialii investitori;
– Turiști
2. Beneficiari indirecți:
– Întreaga populație a orașului;
– Agenții economici potențiali;
– Primăria X prin atragerea de fonduri (impozit e și taxe) odată cu dezvoltarea
economică și turistică a zonei.

Figura 4.1. Clasificare a beneficiarilor proiectului
Sursa: Creat pe ba za informaț iilor de pe site -ul:
http://www.finantare.ro/etichete/beneficiari -fonduri

44
Pe lângă aceste două categorii de beneficiari direcți și indirecți, realizar ea
acestui proiect poate aduce și o serie de be neficii socio -economice cum ar fi:
– Creșterea nivelului de trai al populației;
– Atragerea populației urbane pentru construirea de locuințe, pensiuni și case de
vacanță.
Managementul proiectului – Echipa de proiect:
1. Managerul de proiect
Atribuții: – urmărește ca proiectul să fie finalizat la momentul stabilit;
– Supraveghează activitatea de la momentul începerii și pană la finalizarea ei;
– Supraveghează în mod constant cheltuielile a stfel încât să nu se depășească
bugetul stabilit;
– Obține aprobările necesare pentru demararea lucrărilor;
– Va fi responsabil de proiect și după finalizarea lui, astfel orice pentru
neregularitate
va trebui să găsească soluții.
2. Managerul contabil
Atribuții: – înregistrează toate intrările și ieșirile de materii prime, m ateriale,
echipamente;
– Face un bilanț al cheltuielilor și veniturilor, urmărind prin acesta limitarea bugetul
inițial stabilit.
3. Managerul de resurse umane
Atribuții: – se ocupă cu recrutarea și selecția personalului care va participa la
realizarea pro iectului;
– Supraveghează activitatea personalului implicat în activitate contactează firmele
care se ocupă cu activitățile conexe proiectului.
4. Personal specializat pe partea de instalații (inginer executant și proiectant)
Atribuții: – sunt cei care se ocupa de partea de instalații a proiectului;
– Oferă informații despre partea tehnică a proiectului;
– Urmăresc desfășurarea întregii activități în conformitate cu standardele prevăzute.
5. Echipa de execuție – este formată din totalitatea muncitorilor car e participă în
mod direct la desfășurarea lucrărilor, supervizați și coordonați în mod continuu de către
inginerul executant și proiectant.

45
Tabelul 4.1. Tipuri de risc și mă suri

Nr.crt. Tipuri de risc Masuri
1. Riscuri Financiare:
-lipsa surselor inter ne și/sau
externe de
finan țare;
-creșterea total ă a costurilor;
-majorarea impozitelor;
-scăderea disponobilit ăților de plat ă
ale popula ți. -monitorizarea desfa șurarii proiectelor;
-planificarea bugetului;
-urmărirea și planificarea cheltuielilor;
-control ul aloc ării veniturilor.
2. Riscuri contractuale
-intarzieri ale procesului de
licita ție;
-erori in documenta ția de execu ție;
-intarzieri in indeplinirea
obliga țiilor
contractuale. -deținerea de informa ții despre
furnizori și despre contractele anterioare
ale acestora;
-acordarea unei aten ții sporite fazei
denegociere a contractelor
3. Riscuri naturale
-inunda ții;
-cutremure;
– alunecari de teren. -riscurile naturale sunt greu de
prevăzut,
controlat și evitat, de accea este necesar
să se țină cont de condi țiile climatice
din
zonă.
4. Riscuri tehnice
-lipsa de personal specializat și
calificat;
-evalu ări geotehnice neadecvate;
-control defectuos al calit ății;
-nerespectarea condi țiilor de
sănătate și
securitate. -selectarea persoanelor calificate și
special izate in func ție de cerin țele
postului
-monitorizarea desf ășurării proiectului
astfel incat s ă se respecte condi țiile de
calitate, s ănătate și securitate.

46
Tabelul 4.2. Dura ta proiectului + analiza gantt

Proie ctul se va realiza pe o perioadă de 18 luni.

Nr.
crt. Activitate Responsabil 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1. Organizare
licitaț ie de
proiectare Solicitant x
2. Studii de
teren Echipa de
proiectare x x
3. Întocmire de
proiect+
documentaț ii
pentru a vize Solicitant x x x
4. Organizarea
licitației de
execuți e Solicitant x x
5. Organizarea
șantierului Echipa de
execuț ie x x
6. Furnizare
utilaje ș i
echipamente Furnizorul de
execuț ie x x
7. Montaje
utilaje Furnizorul x
8. Construirea
pârtiilor Echipa de
execu ție x x x
9. Verificarea
tehnică a
lucrării,
probe ș i
teste Solicitantul +
echipa de
execuț ie x
10. Receptia
finală a
lucră rii Solici tantul x

47
Parteneri implicați în proiect
În vederea implementării proiectului, Consiliul Local X beneficiază de ajutorul
unei companii străine.

Sustenabilitatea proiectului:
Datorită experienței acumulate de către echipa de proiect în proiectele
anterioare, desfășurarea proiectului se va face conform previziunilor și de asemenea,
obiectivele vor fi realizate conform planificărilor. Prin realizarea acestui proiect gradul
turismului va crește, condițiile de viață se vor îmbunătății.. În u rma realizării acestui
proiect vor beneficia de partii dotate conform normelor europene.

Publicitate
Promovarea acestui proiect se poate face în media locală sau națională. În ceea
ce privește metodele de informare a populației cu privire la implementare a proiectului,
se pot utiliza:
1. Metode active menite să cuantifice realizarea obiectivelor propuse:
– Sondaje de opinie și discuții directe cu cetățenii realizate de Consiliul Local X
– Informarea populației prin raportarea periodică a stadiului de evolu ție a lucrărilor.
– Informarea populației privind beneficiile aduse de proiect în ceea ce privește
turismul;
– Radio/TV
2. Metode inactiv e, menite să cuantifice atitudinea cetățenilor, agenților
economici de pe teritoriul orașului față de implementarea pro iectului:
– Educarea cetățenilor pentru exploatarea și întreținerea obiectivului realizat

Bugetul proiectului:
Proiectul anchetat de DLAF a cons tat în realizarea a două părt ii de schi, în
valoare totală de 15.303.017,83 EUR, în două locații diferite, după cum urmează:
• LOT 1 – în valoare de 8.921.630,97 euro;
• LOT 2 – în valoare de 6.381.386,86 euro.

48

Figura 4.2. Calculul bugetului proiectului
Sursa: Creat pe baza informaț iilor din studiul de caz

Din verificările efectuate a rezultat că ofertantul c âștigător nu îndeplinea
criteriile minime pentru acordarea contractului, în sensul că nu executase până la data
licitației cel puțin 3 proiecte de aceeași natură în ultimii 5 ani, nu avea utilaje și nici
echipamente în proprietate și nici pe cele două site -uri, toate utilajele identificate la fața
locului aparținând sub -contractorilor.
Din documentele puse la dispoziție de constructor a rezultat că la data semnării
contractului, respectiv 30.11.2014, firma nu avea niciun angajat pentru punctul de
lucru, luc rând doar prin sub -contractori. În luna septembrie 201 5, societatea a angajat 2
șoferi.
Constructorul nu avea nici capacitatea administrativă – personal suficient și nici
capacitatea tehnică – utilaje proprii ca să susțină derularea contractului. Această s ituație
a fost confirmată ulterior, în timpul executării contractului, prin faptul că lucrările de
execuție au fost sub -contractate, aproape în totalitate, unor firme care dispuneau de
echipament și personal.
Acesta ar fi motivul principal pentru care, înc ă de la început, realizarea
proiectului de către acest constructor și mai ales în termenul angajat cu Autoritatea
Contractantă erau puse sub semnul întrebării. De altfel, constructorul nu a respectat
programul de lucru datorită numărului insuficient de res urse umane, echipamente și
utilaje.

49
Un alt motiv de întârziere a executării lucrărilor l -a constituit nerespectarea
clauzelor contractuale, atât de constructor cât și de către sub -contractori. În urma
verificărilor Departamentului pentru Luptă Antifrauda s-a constatat că fraudarea
fondurilor s -a făcut atât direct de către constructor prin falsificarea situațiilor de lucrări
depuse că documente justificative la decontare la M.D.L.P.L (ce au avut ca rezultat
decontarea din finanțarea nerambursabilă a unor lu crări neexecutate de un anumit sub –
contractor), cât și cu sprijinul unor sub -contractori care nu au putut face dovada
lucrărilor executate pentru sumele încasate de la constructor, în cadrul proiectului.
De asemenea, s -a constatat că reprezentanții constru ctorului și ai inginerului au
încasat și utilizat în alte scopuri, respectiv achiziționarea de carburanți, sume ce
trebuiau utilizate pentru plata salariilor șoferilor angajați de constructor pentru inginer.
Valoarea totală a neregulilor constatate a fost de 1.335.134,72 euro însă,
datorită problemelor majore de implementare, Autoritatea Contractantă a decis
retragerea întregii finanțări. Nota de control DLAF a fost transmisă la DNA.

50
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma lucrării și studiului de caz efectuat pe baza fraudelor cu proiecte europene
eu am ajuns la concluzia că:
– Orice categorie de persoană sau întreprindere poate accesa fonduri europene exact
cum am detaliat în primul capitol, dar nu oricine poate să se și bucure de acestea până
la final;
– Toate persoanele cred că se pot descurca cu aceste fonduri și să termine proiectele
la timp pentru a profita de aceste fonduri, dar în schimb majoritatea ajung să nu termine
proiectele la timp și să piardă aceste fonduri și să rămână cu datori i foarte mari;
– Majoritatea solicitanților ajung să se gândească la o metodă de fraudare, aceștia
dezvoltând din ce în ce mai mult tipuri și metode de fraudare;
– Oficiul European de luptă antifrauda ajunge să aibă de la an la an din ce în ce mai
multe ca zuri de fraudare și corupție;
– În decursul mai multor ani s -au căutat să se creeze cât mai multe proiecte care să
ajute prevenirea și în cel mai rău caz detectarea și rezolvarea cauzelor de fraudă , cel
mai nou proiect fiind Hercule III care își propune să lupte împotriva fraudei, corupției
și a altor activități ilegale;
– Activitatea departamentului de luptă antifraud ă este foarte imporantă în protecția
intereselor financiare ale Uniu nii Europene în România și ajută la coordonarea la nivel
național pentru combatarea fraudei și a altor activități ilegale;
– Departamentul de luptă antifraudă cooperează cu autoritățile statelor membre în
scopul protejării intereselor Uniunii Europene și combaterii fraudelor;
– Instituțiile autorizate ajung ca de la an la an să investigheze cât mai multe cazuri
de fraudă și să recupereze miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene, bani pe care îi
investesc apoi în diverse proiecte și programe pentru combaterea și prevenirea
fraudelor cu proiecte din fonduri euopene;
– Condiții le pe care un soliticant trebuie să le îndeplinească în vederea accesării
proiector realizate din fonduri europene sunt din ce în ce mai drastice pentru a reduce
numărul de fraude și a crește numărul de proiecte realizate cu success și cu recuperarea
banil or de la Uniunea Europeană;

51
– Sumele de bani investite în detectarea și prevenirea fraudelor sunt în continuă
creștere.
În viitor eu aș propune instituțiilor care se ocupă cu prevenirea și combaterea
fraudelor cu proiecte din fonduri europene, următoarel e:
– Să facă mult mai drastici pașii pe care trebuie să îi îndeplinească și urmeze un
solicitant în vederea acordării fondurilor;
– Să verifice istoricul solicititanț ilor să nu aibă antecedente;
– Să ceară mai multe dovezi care să ateste sustenabilitatea p roiectului;
– Cererea unor garanții care să acopere valoarea împrumutului.
Astfel, sper că prin această lucrare am reușit să demonstrez cât este de importantă
este prevenirea și combaterea fraudelor și importanta instituțiilor specializa te care
investighea ză și rezolvă anual zeci sau sute de cazuri de fraudă.

52
BIBLIOGRRAFIE

1. Bârgăoanu Alina, (2009), Fondurile europene. Strategii de promovare și utilizare,
Editura Tritonic, București
2. Dobrescu Andrei, (2017), Managementul proiectelo r cofinanțate din fonduri
europene, Editura Dio, București
3. Dobrescu Andrei, note de curs „Managementul proiectelor” , UPG, 2017
4. Miron Dumitru , (2004), Economia Uniunii Europene, Editura Luceafărul, București
5. Gros Valentin, (2016) "Lupta" împotriva contrabandei cu țigări”, disponibil on -line
la: http://www.capital.ro/cealalta -fata-a-luptei -impotriva -contrabandei -cu-tigari -statul –
te-jecmaneste -si-tot-el-te-baga -la-zdup.html [accesat la data de 14.05.2017]
6.https://lege5.ro/Gratuit/gm2dgnbq/norma -privind-omologarea -amenajarea –
intretinerea -si-exploatarea -partiilor -si-traseelor -de-schi-pentru -agrement -din-05102001
[accesat la data de 30.06.2017]
7.https://portal.afir.info/Uploads/GHIDUL%20Solicitantului/GS_prevenire_NEREGU
LI_PNDR2020_Vs_dezbatere.pdf [accesat la data de 14.05.207]
8. http://ec.europa.eu/anti -fraud/investigations/success -stories_ro [accesat la data de
20.05.2017]
9. http://www.antifrauda.gov.ro/ro/structura_organizatorica/organigrama [accesat la
data de 20.03 .2017]
10. http://www.fondur i-ue.ro/presa/comunicate/2249 -rovana -plumb -am-modificat -mai-
multe -acte-normative -prin-care-urgentam -accesul -la-fondurile -europene [accesat la
data de 25.06 .2017]
11. http://www.finantare.ro/dlaf -a-depistat -in-romania -fraude -de-2317 -milioane -de-
euro-in-proiectele -europene -2007 -2013.html [accesat la data de 12.04 .2017]
12. http://ec.europa.eu/anti -fraud/home_ro [accesat la data de 20.02 .2017]
13. http://www.antifrauda.gov.ro/ [accesat la data de 22.03 .2017]
14.. http://www.finantare.ro/etichete/beneficiari -fonduri [accesat la data de 02 .05.2017]
15. http://www.monitoruloficial.ro/ [accesat la data de 14 .05.2017]
16. http://www.afir.info/ [accesat la data de 14 .05.2017]
17. http://ec.europa.eu/anti -fraud/investigations/fraud -figures_ro [accesat la data de
20.05 .2017]
18. http://ec.europa.eu/anti -fraud/policy/preventing -fraud_ro [accesat la data de
20.05.2017]

53
19. http://ec.europa.eu/anti -fraud/policy/hercule/hercule -iii_ro [accesat la data de
20.05.2017]
20. http://www.finantare.ro/hercule -iii-asistenta -tehnica -pentru -combaterea -fraudei -in-
ue.html [accesat la data de 22 .05.2017]

54
ANEXA 1 – ORGANIGRAMA OLAF . SURSA: http://ec.europa.eu/anti_fraud/

55
ANEXA 2 . BUGETUL DLAF PE 2017

SUME ALOCATE DE LA BUGETUL DE STAT PE ANUL
2017

Cod Cod Denumire indicator Program
actualizat
la
21,03,2017
5000 TOTAL BUGET 11,550
01 CHELTUIELI CURENTE 11,550
10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 10,000
20 TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII 1,550
5001 CHELTUIELI – BUGET DE STAT 11,5 50
01 CHELTUIELI CURENTE 11,550
10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 10,000
20 TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII 1,550
5101 AUTORITĂȚI PUBLICE ȘI ACȚIUNI EXTERNE 11,550
510101 01 CHELTUIELI CURENTE 11,550
510110 10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 10,000
51011001 1001 Cheltuieli salariale în bani 8,110
5101100101 100101 Salarii de baza 7,800
5101100106 100106 Alte sporuri 145
5101100112 100112 Indemnizatii platite unor persoane din afara
unitatii 5
5101100113 100113 Indemnizatii de delegare 75
5101100130 100130 Alte drepturi salariale in bani 85
51011003 1003 Contributii 1,890
5101100301 100301 Contributii de asigurari sociale de stat 1,100
5101100302 100302 Contributii de asigurari de șomaj 75
5101100303 100303 Contributii de asigurari so ciale de sanatate 530

56
5101100304 100304 Contributii de asigurari pentru accidente de
munca si boli profesionale 25
5101100306 100306 Contributii pentru concedii si indemnizatii 160
510120 20 TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII 1,550
51012001 2001 Bunuri si se rvicii 1,388
5101200101 200101 Furnituri de birou 20
5101200108 200108 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet 40
5101200109 200109 Materiale si prestari de servicii cu caracter
functional 1,318
5101200130 200130 Alte bunuri si servicii pentru intr etinere si
functionare 10
51012005 2005 Bunuri de natura obiectelor de inventar 20
5101200530 200530 Alte obiecte de inventar 20
51012006 2006 Deplasari, detasari, transferari 50
5101200601 200601 Deplasari interne, detasari, transferari 30
5101200602 200602 Deplasari in strainatate 20
51012011 2011 Carti, publicatii si materiale documentare 2
51012013 2013 Pregatire profesionala 15
51012014 2014 Protectia muncii 5
51012030 2030 Alte cheltuieli 70
5101203002 203002 Protocol si reprezentare 10
5101203030 203030 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 60
5101 Autoritati executive si legislative 11,550
510103 Autoritati executive 11,550