IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA TEMEI Importanța și necesitatea temei Traseul educațional al elevilor din școlile românești prevede studiul a două limbi… [609490]

4
INTRODUCERE. ARGUMENT
IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA TEMEI

Importanța și necesitatea temei
Traseul educațional al elevilor din școlile românești prevede studiul a două limbi
străine încă din clasele primare, cu câte două ore săptămânal pentru fiecare limbă str ăină.
De asemenea, finalizarea studiilor liceale, mai precis examenul de bacalaureat conține și
probă de evaluare a competențelor lingvistice într -o limbă străină.
Așadar, studiul limbilor străine în școala românească este important, atât din
perspectiva p arcursului școlar al elevilor, cât și din perspectiva necesității utilizării și
vorbirii cel puțin a unei limbi străine de către viitorii absolvenți.
Centrul de documentare și informare contribuie la dezvoltarea competențelor
lingvistice ale elevilor prin activități diverse precum:
 Desfășurarea orelor de limbi străine în CDI, prin ascultarea de mesaje audio –
video în limba franceză de exemplu sau prin utilizarea dicționarelor sau a anumitor
pagini web;
 Promovarea studiului limbilor străine;
 Prezentarea de informații despre cultura și civilizația țării sau a țărilor în care se
vorbesc limbile străine studiate;
 Promovarea resurselor centrului de documentare și informare disponibile în
general, dar și cele disponibile studiului limbilor străine.
Pe de altă pa rte, activitățile de valorizare a resurselor centrului de documentare și
informare contribuie și la creșterea utilizării acestuia, dar și la dezvoltarea competențelor
de documentare și informare ale elevilor, aceștia fiind încurajați să utilizeze spațiul
infodocumentar, fiind astfel oportună și conștienti zarea elevilor că au acces la resurse
diferite pe suporturi diferite.
Am ales această temă întrucât am observat o scădere a interesului elevilor pentru
studiul limbilor străine, în special a limbii franceze . De cele mai multe ori, aceștia preferă
să folosească traducătoarele online, în special cel oferit de google.com, traducătoare ce
oferă traduceri greșite din punct de vedere gramatical.
Numeroși elevi au avut ocazia să participe la tabere internaționale o rganizate atât
în țara noastră, cât și în străinătate, chiar și din școala unde îmi desfășor activitatea.
Aceștia au declarat de mai multe ori că au avut avantajul de a fi învățat atât limba

5
franceză, dar și engleza la școală și asta a fost în avantajul lo r, depășind bariera lingvistică
și facilitându -și astfel socializarea și făcându -și prieteni noi.
Am încercat, de -a lungul timpului, să -i încurajez pe elevi să învețe o limbă străină,
spunându -le că e important să o cunoască pentru că nu se știe niciodată când vor avea
nevoie de aceasta, fie în calitate de turiști, fie în calitate de șomer în căutarea unui loc de
muncă în străinătate. Ei mă întreabă dacă eu am învățat, la rândul meu, o limbă străină, iar
atunci când le răspund în franceză sau vorbesc cu ei în limba franceză râmân uimiți.
Centrul de documentare și informare este locul ideal unde elevii pot să -și dezvolte
vocabularul într -o limbă străină, unde pot să -și facă tema la franceză folosind atât
dicționarele și cărțile specifice (cărțile cu conjugăr i ale verbelor neregulate, cărțile de
gramatică), dar și să folosească internetul atunci când dicționarele sau cărțile cu conținut
specific limbii franceze nu le sunt de vreun ajutor.
De asemenea, elevii claselor terminale (a XII – a, a XIII – a sau a XIV – a), care
susțin proba de limbă străină la bacalaureat pot folosi resursele centrului de documentare
și informare pentru pregătirea suplimentară, profesorul documentarist putându -i ajuta în
regăsirea de subiecte date în anii anteriori, modele de subiecte sau alte resurse utile și
necesare pentru pregătirea acestora.
Elevii care învață și sunt interesați de studiul limbilor străine sunt, desigur, cazurile
fericite, dar, bineînțeles, nu toți elevii sunt la fel de dispuși să învețe în general sau sunt cei
care se descurcă mai bine la disciplinele reale și mai greu la cele umane și atunci centrul
de documentare și informare și, implicit, profesorul documentarist le vine în întâmpinare
pentru a le facilita accesul la informațiile și resursele necesare acestora.
Școala în care îmi desfășor activitatea, Liceul Tehnologic nr. 1 Șuncuiuș, se bucură
de prezența cadrelor didactice calificate și titulare pentru catedrele de limbi străine.
Aceștia, în egală măsură, folosesc resursele centrului de documentare și informar e – atât
dicționarele, cărțile de specialitate, dar și resursele online, pentru desfășurarea orelor de
limbi străine și chiar îi încurajează pe elevi să le folosească și elevii.
Pe de altă parte, prin activitățile desfășurate, atât cele corelate temei – utilizarea
resurselor centrului de documentare și informare în cadrul orelor de limba franceză, cât și
alte tipuri de activități, se promovează centrul de documentare și informare și activitățile
sale, dar și resursele CDI -ului și se încurajează astfel parti ciparea și implicarea elevilor în
viața și activitățile centrului de documentare și informare și utilizarea de către beneficiari a
resurselor necesare.

6
În cadrul demersului de elaborare a acestei lucrări am urmărit o serie de obiective
specifice care se re feră la formarea și dezvoltarea competențelor infodocumentare ale
elevilor, dar și contribuția la dezvoltarea competențelor de comunicare într -o limbă străină
ale acestora.
Pe de altă parte, am urmărit promovoarea studiului limbilor străine, cunoașterea
elementelor de cultură și civilizație ale țărilor vorbitoare de limba franceză sau engleză,
dar și stimularea elevilor în ceea ce privește studiul limbilor străine, dar și a utilizării
resurselor centrului de documentare și informare.
Un alt obiectiv urmărit a fost conștientizarea elevilor cu privire la utilizarea corectă
și eficientă a instrumentelor online specifice învățării unei limbi străine. Am observat, de -a
lungul timpului, că elevii preferă calea cea mai ușoară în realizarea temelor primite acasă,
mai ales cele în care trebuie să traducă un text. Atunci când primesc un exercițiu de
traducere care are ca obiectiv dezvoltarea vocabularului, au fost cazuri în care elevii au
venit la CDI pentru a accesa traducătoarele online și nu au fost atenți la modul în care acel
traducător le -a furnizat varianta proprie de traducere, în toate cazurile de folosire a
traducătorului online acesta furnizând greșeli gramaticale, uneori grave. În aceste situații,
elevii au avut reacții de nepăsare, fiind bucuroși că și -au făcut tema repede și ușor. Nu au
conștientizat pe deplin că le -a fost ,,servită pe tavăˮ o temă greșită, folosind de la bun
început o metodă greșită.
Tocmai de aceea am organizat activități în colaborare cu profesoarele de limba
franceză în care elevii au p rimit sarcini de traducere din română în franceză și invers,
folosind două tehnici, cea cu ajutorul traducătoarelor online și cea cu ajutorul clasicelor
dicționare de la raft. La final, au fost comparate rezultatele, iar elevii au conștientizat
importanța folosirii corecte și eficiente a celor două tehnici de traducere.
Pe de altă parte, am încurajat elevii pentru a studia limba franceză, prezentându -le
elemente de cultură și civilizație franceze, dar și ale altor țări vorbitoare de limbă franceză
sau am să rbătorit ziua francofoniei.

7
CAPITOLUL I
CENTRUL DE DOCUMENTARE ȘI INFORMARE

1.1. Centrul de documentare și informare – prezentare generală
Trăim într -o societate în continuă schimbare, în care evoluția și transformările
tehnologice, dar și cunoștințele umane ating noi praguri ale scării imaginare pe care omul
o urcă în parcursul său de -a lungul vremii, toate acestea își pun amprenta și asupra
evoluției sistemului de învățământ. Dacă în urmă cu 30 de ani, de exemplu, școala
românească avea asupra sa ampre nta comunistă, iar informatica era o disciplină științifico
– fantastică, astăzi cam toate unitățile de învățământ românesc au măcar un calculator
conectat la internet, iar comunicarea între oameni a devenit mult mai simplă și facilă,
distanța nemaifiind o barieră și un obstacol pentru ca cel puțin doi oameni să poată
comunica.
Informația circulă astăzi mult mai repede, este mult mai ușor de identificat, de
regăsit. Totuși, există astăzi încă limite ale utilizării informației corect și eficient.
Informația nu este folosită așa cum trebuie de toată lumea, fiindcă nu este corect înțeles
modul în care putem avea acces la informație, dar și modul în care exploatăm informația
disponibilă. Stereotipia ne limitează încă realele posibilități intelectuale și individu ale.
Prejudecățile, dar și un sistem deficitar îngreunează munca intelectuală, cercetarea,
reforma de care avem nevoie.
Sistemul de învățământ , în general , este unul producător de valori, un sistem care
promovează acumularea de cunoștințe care să -i transfo rme pe elevi în cetățeni activi. O
evoluție a sistemului de învățământ actual este conceptul cheie de formare a competențelor
elevilor. Această evoluție a sistemului educativ românesc este marcată și de modificările
legislative frecvente ce pun uneori în d ificultate actorii acestui sistem. Școala ar trebui să
furnizeze un cetățean activ, să formeze un om cu un bagaj utilizabil de cunoștințe,
acumulat pe parcursul său școlar.
Directivele Uniunii E uropene presupun un soclu comun al cunoștințelor și
competențe lor, soclu ce fiecare țară ar trebui măcar să -l adapteze condițiilor socio –
economice și condițiilor cererii de forță de muncă specifice zonei.

8
1.2. Istoricul centrului de documentare și informare în Franța
Sfârșitul anilor 1950, mai precis anul 1958, aduce în Franța primul Centru de
documentație pedagogică (C.L.D.P.), la un liceu din Paris. Până la acest moment, școlile
franceze se bucurau de existența unei biblioteci de clasă sau a unor cabinete specializate,
ale căror responsabili erau fie profesorii de limb a franceză, fie bibliotecarii.
De-a lungul timpului, acest centru de documentare pedagogică a evoluat și s -a
dezvoltat, anii '60 ducând la implementarea și dezvoltarea serviciilor de documentare și
informare, ajungând în 1991 ca toate liceele generale și t ehnice, o mare parte din liceele
profesionale și tehnice și școli generale să aibă în dotare un centru de documentare și
informare . Astăzi, în Franța, există centre regionale și departamentale de documentație
pedagogică.1

1.3. Centrele de documentare și inform are în România
Experiența franceză din domeniul infodocumentar a stat la baza demarării
Proiectului bilateral româno – francez ,, Educație pentru informație în mediu rural
defavorizat ˮ, proiect ce a dat startul înființării de centre de documentare și inform are mai
întâi în câteva județe – pilot, mai apoi și în celelalte județe din România.
În prezent, la 17 ani de la demararea proiectului ce a dus la apariția centrelor de
documentare și informare în unitățile de învățământ din România, există numeroase centr e
de documentare și informare în grădinițe, școli generale și chiar licee. Însă, nu toate
funcționează la capacitate maximă, ci doar pe hârtie, având un responsabil voluntar – un
profesor de altă specialitate decât profesorul documentarist, de obicei cel d e limba și
literatura română, numit de către direcțiunea școlii, iar activitățile acest or CDI-uri sunt
puține, profesorii din școala respectivă abia reușind să acopere programa disciplinei pe
care o predau în numărul de ore ce -l au la dispoziție.2

Centrul de documentare și informare, denumit în continuare CDI, este o structură
infodocumentară modernă, un centru de resurse pluridisciplinare și multimedia, care

1 Popa, Maria – Magdalena: Rolul centrului de documentare și informare în optimizarea
procesului de predare – învățare – evaluare la disciplina geografie , Editura Sfântul Ierarh
Nicolae, [s.l.], 2010;
2 Bădău, Georgeta: Inițiere în cercet area documentară. Partea I , [s.n.], Alba Iulia, 2004;

9
oferă beneficiarilor un spațiu de formare, de comunicare, de informare și de exploatare a
fondului documentar și a tehnologiilor informației și comunicării în educație, un loc de
cultură, deschidere, întâlnire și integrare .3
Din definiția de mai sus, redată în Regulamentul de organizare și funcționare a l
CDI și a bibliotecilor școlare, descoperim un sp ațiu în care modernul este prezent , un
spațiu de care se bucură atât elevii cât și echipa pedagogică din unitatea de învățământ
unde există acest spațiu în care putem regăsi nu numai modernul, ci și vechiul, prin
intermediul colecțiilor de cărți, printre c are se pot număra și cărți vechi, resursă utilă în
activitățile desfășurate.
Structură infodocumentară utilă și necesară în toate unitățile de învățământ din
România, centrul de documentare și informare oferă beneficiarilor și utilizatorilor săi, care
pot fi atât elevii și cadrele didactice din școală, dar și membrii comunității locale, resurse
multiple și diverse, pe suporturi diferite (cărți, CD -uri, DVD -uri, alte suporturi de stocare a
informației).
Beneficiarii centrului de documentare și informare, adi că elevii, echipa pedagogică
a unității de învățământ și membrii comunității locale, pot utiliza un fond documentar
variat, pe suporturi multiple, pot folosi informația din mai multe surse, se pot bucura de un
spațiu modern ce pune la dispoziția utilizator ilor săi resursele necesare pentru
identificarea, prelucrarea și difuzarea informației în multiple variante de lucru, adică
exploatarea atât a resurselor centrului de documentare și informare, cât și a informațiilor
necesare unei bune desfășurări a actului educativ.
Persoana resursă care se ocupă de centrul de documentare și informare este cadrul
didactic profesor documentarist, existând unele cazuri în care de CDI se poate ocupa și
documentaristul sau chiar bibliotecarul, cadre didactice auxiliare. În oric e situație,
responsabilul CDI este cel care îi ghidează pe utilizatorii și beneficiarii CDI în
descoperirea, exploatarea resurselor și utilizarea adecvată a acestui spațiu atât de util
fiecărei școli.
Responsabilul CDI, fie că e vorba de profesorul documen tarist, documentaristul
sau bibliotecarul, pe lângă rolul de ghid în utilizarea centrului de documentare și
informare, are și misiunea de a organiza activități specifice și de a se asigura de o bună
funcționare a acestuia.

3 M.E.C.T.S. – Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de documentare și
informare și a bibliotecilor școlare;

10
1.4. Activitățile centrului de docume ntare și informare
Activitatea centrului de documentare și informare este structurată pe patru
domenii principale, care coincid cu misiunile profesorului documentarist. Activitățile
centrului de documentare și informare, așa cum reies ele din recomandăril e în special cele
din Regulamentul de organizare și funționare al CDI și bibliotecilor școlare, se
organizează în:

1.4.1. Activități pedagogice :
 Inițiere în cercetarea documentară – activitate ce poate fi organizată atât sub forma
unui curs opțional la clasele d ebutante ( a V – a, a IX – a), curs ce va trebui adaptat și
specificului unității de învățământ, dar și sub forma unor activități cu caracter
independent, la clase diferite, atunci când este necesar, pe parcursul anului școlar (în
săptămâna altfel, de exemp lu);
 Prezentarea centrului de documentare și informare și promovarea activității sale –
această activitate este organizată, de obicei, la început de an școlar, pentru clasele nou
intrate în școală (clasa pregătitoare/I, clasa a V – a, a IX – a) și va fi ad aptată vârstei
elevilor și specificului școlii (profilul pe care îl urmează clasa a IX – a, de exemplu) și
cadrelor didactice nou venite în unitatea de învățământ, dar va putea fi organizată și în
timpul anului școlar, ori de câte ori este necesar sau chia r la propunerea altor cadre
didactice, pentru alte clase;
 Activități ce vor viza formarea competențelor infodocumentare, dezvoltarea
acestora – aceste activități pot fi structurate printr -un curs opțional în continuarea celui de
inițiere în cercetarea docu mentară, dar și în activități cu caracter independent de un curs
opțional. Formarea și dezvoltarea cometențelor documentare pot fi elemente integrate în
activitatea profesorului documentarist atunci când beneficiarii CDI, în special elevii,
folosesc centru l de documentare și informare în mod neprogramat (pentru a -și căuta
informațiile necesare unei teme de casă, profesorul îi asistă pe elevi în identificarea și
utilizarea resurselor disponibile și identificarea corectă și eficientă a informațiilor de care
elevii au nevoie în realizarea temei);
 Activități ce presupun integrarea elevilor cu dificultăți de învățare sau rămași în
urmă, dar și pentru elevii care învață bine, dar și pentru dezvoltarea competențelor cheie
ale acestora, etc.;

11
 Activități de orientare școlară, profesională și vocațională, ce presupun colectarea,
prelucrarea de informații utile elevilor în alegerea unei meserii sau a unei școlii de profil
(prezentarea ofertei universităților și a specializărilor acestora, pe baza intereselor elevilor,
de asemenea și a specializărilor liceelor pentru elevii claselor a VIII – a);
 Alte activități ce implică utilizarea resurselor CDI, parteneriate educative etc.

1.4.2. Activități culturale :
 Activități ce presupun promovarea cărții și a lecturii sub diferitele ei f orme;
 Activități ce implică vizionarea unor filme educative;
 Întâlniri cu scriitori, autori sau alte personalități din domeniul culturii;
 Ateliere și cercuri de lectură, teatru sau artă;
 Promovarea patrimoniului cultural, a tradițiilor populare și exploata rea acestor
elemente în scop educativ;

1.4.3. Activități de comunicare :
 Cercetarea documentară presupune și adunarea, prelucrarea și comunicarea
informațiilor necesare utilizatorilor centrului de documentare și informare, fie că e vorba
de elevi, cadre didactice sau chiar membrii comunității locale;
 Stabilirea de contacte, schimbul de experiență sau de bune practici atât între
profesorul documentarist din școala unde funcționează CDI -ul și alți profesori
documentariști din alte unități de învățământ, dar și între cadrele didactice din școli
diferite;
 Colaborarea cu cadrele didactice din școală în vederea organizării de activități și
stabilirea unor posibile parteneriate cu alte școli sau instituții.

1.4.4. Activități de gestionare :
 Aceste activități presupun organizare a unei bune funcționări a centrului de
documentare și informare, atât din punct de vedere a activităților desfășurate, dar și din
perspectiva funcționării echipamentelor din CDI, a punerii la dispoziția utilizatorilor a
resurselor necesare și a organizării spațiului centrului de documentare și informare pentru
o desfășurare în condiții optime a activităților propuse;

12
 Alte tipuri de activități de gestionare implică redactarea documentelor specifice
muncii profesorului documentarist (planificările anuale și s emestriale, proiecte de
activitate, planificarea activităților etc.);
 Gestionarea resursei umane din perspectiva evoluței în carieră (susținerea și
obținerea gradelori didactice, participarea la cursuri de formare și perfecționare). 4
Indiferent de tipolog ia activităților desfășurate în centrul de documentare și
informare, acestea sunt, de obicei, programate, dar CDI -ul este gazda și a utilizării
neprogramate, libere de către elevi, mai ales după ore, atunci când informația de care are
nevoie este disponibi lă în centrul de documentare și informare. Această utilizare
neprogramată este un atu și pentru cadrele didactice atunci când au nevoie de anumite
materiale sau resurse ce există în CDI.

1.5. Profesorul documentarist. Responsabilul CDI
Responsabilul centrului de documentare și informare este de obicei profesorul
documentarist. Există situații în care acest responsabil poate fi documentaristul (cadru
didactic auxiliar), bibliotecarul sau un voluntar – cadru didactic de altă specializare. Din
păcate, atunci când un voluntar, un profesor de altă specializare decât cea a profesorului
documentarist sau a documentaristului, se ocupă de CDI, acest lucru este doar pe hârtie,
centrul de documentare și informare având mai mult ușa încuiată.
Profesorul documentarist este c adrul didactic calificat care gestionează centrul de
documentare și informare și activitățile desfășurate aici. Acesta poate participa la
concursul de ocupare a posturilor didactice (titularizare), atunci când posturile de profesor
documentarist sunt scoas e la concurs. Specializările ce oferă dreptul de participare la
concursul de titularizare sunt cuprinse în Centralizatorul privind disciplinele de învățământ
și specializările valabile, elaborate de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării
științifice.
De asemenea, o dată ce a ocupat un post de profesor documentarist într -un centru
de documentare și informare, acesta poate evolua în cariera didactică participând la
susținerea și obținerea gradelor didactice și la cursurile de specializare și perfe cționare
organizate de instituțiile abilitate (Casa Corpului Didactic, Inspectoratele școlare,
universități).

4 M.E.C.T.S. – Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de doc umentare și
informare și a bibliotecilor școlare;

13
Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de documentare și informare
și a bibliotecilor școlare, elaborat și promulgat de Ministerul Educației Naționale și a
Cercetării Științifice, în octombrie 2011, prevede, în Secțiunea a III – a (Resurse umane),
elementele necesare încadrării, formării continue și a activității profesorului
documentarist.
Norma profesorului documentarist este regle mentată de articolul 24, alineatele a, b
și c din regula mentul amintit mai sus după cum urmează – 40 de ore săptămânal (la fel ca
și celelalte cadre didactice), distribuite astfel:
a) 18 ore de activități didactice cu elevii, individual sau în parteneriat cu cadrele
didactice. Activitățile constau în inițiere în cercetarea documentară, activități
școlare, proiecte didactice disciplinare, pluri/inter/transdisciplinare, educative și
culturale, animații lectură, animații culturale, orientare școlară și profesiona lă,
activități de sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare etc. Activitățile se vor
defășura în timpul sau în afara programului școlar al elevilor, cu clasa întreagă
sau cu grupe de elevi ;
b) Activități de pregătire metodico – științifică, pregătirea și evaluarea materialelor și
activităților, întocmirea programelor de intervenție în scop recuperator în
parteneriat cu cadrele didactice, culegerea informațiilor în/din interiorul și
exteriorul unității școlare, reprezentând maxim 12 ore;
c) Activități de ed ucație complementare proecesului de învățământ: asigurarea
accesului liber la fondul documentar și punerea CDI la dispoziția elevilor în
cadrul activităților libere, de mentorat, de tip ,,școală după școalăˮ, activități
pentru părinți și alți membri ai com unității locale, gestionarea CDI, reprezentând
minimum 10 ore.5
Activitatea centrului de documentare și informare și, implicit, a profesorului
documentarist este subordonată directorului unității de învățământ, iar la nivel județean de
către Casa Corpului Didactic din județul unde CDI -ul, respectiv profesorul documentarist,
se află.
Se recomandă ca în unitățile de învățământ unde există atât centru de documentare
și informare, cât și bibliotecă școlară, acestea să se unească, iar profesorul documentarist
și biblotecarul școlar să lucreze și să colaboreze pentru buna desfășurare a activităților

5 M.E.C.T.S. – Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de documentare și
informare și a bibliotecilor școlare;

14
celor două spații infodocumentare, sarcinile și responsabilitățile celor doi fiind stabilite
prin fișa popstului specifică fiecăruia.

1.6. Resursele centrului de documenta re și informare
Definit ca un centru de resurse pluridisciplinare, centrul de documentare și
informare este spațiul care oferă resurse diverse, pluridisciplinare.
Resursele centrului de documentare și informare sunt acele documente pe suporturi
diverse și multiple, purtătoare de informații. Totalitatea resurselor centrului de
documentare și informare alcătuiesc fondul documentar.
Georgeta Bădău, în lucrarea Inițiere în cercetarea documentară, partea I , apărută
în anul 2004, la Alba Iulia, propune o clasific are a resurselor centrului de documentare ți
informare î n funcție de trei criterii.

A. Criteriul formei și suportului pe care este stocată informația generează două tipuri
de resurse:
a) Documentele grafice presupun documentele tipărite și o parte din manuscris e. Din
această categorie fac parte: cartea, periodicul (ziare, reviste, calendare, anale, anuare,
buletine informative, culegeri de studii, comunicări, articole etc) și alte forme de tipărituri
care au de obicei până în 48 de pagini (pliantele, hărțile, at lase, cărțile poștale etc.);
b) Documentele audio – vizuale sunt documentele care necesită utilizarea lor cu
ajutorul unuia sau mai multor aparate și aici includem: CD -uri, DVD -uri, memorii usb,
casete audio și video, dischetele, microfilmele, dischetele, dia pozitivele etc.
B. În funcție de tipul informației oferite, resursele centrului de documentare și
informare pot fi clasificate astfel:
a) Lucrări documentare care au un conținut științific, aici putem include lucrările de
gramatică, limbi străine (dicționare, gh iduri de conversație), dicționare explicative (DEX,
DOOM) sau de literatură (de scriitori), cărțile de pedagogie, metodica predării, atlase,
enciclopedii etc.;
b) Lucrări de ficțiune sunt documentele din domeniul beletristicii, a ficțiunii: operele
literare a le scriitorilor atât cei români, cât și cei universali (romane, poezii, antologii de
teatru sau proză).
C. Modalitatea de apariție este cel de -al treilea crioteriu ce clasifică resursele CDI în:

15
a) Documente monografice sunt acele publicații care apar într -unul sau mai multe
volume, fie toate odată, fie succesiv, conform unui plan dinainte stabilit (romanele,
atlasele, enciclopediile de exemplu);
b) Documente periodice sau serialele sunt acele publicații ale căror conținut au autori
diferiți și a căror apariție este repetată la anumite intervale de timp (ziare, reviste
de exemplu.6
Fondul documentar și, implicit, resursele centrului de documentare și informare,
se supun normelor biblioteconomice și recomandărilor de organizare și prelucrare.
Documentele nou intrate î n colecțiile CDI trebuie să parcurgă etapele circuitului
documentar:
 Verificarea calitativă și cantitativă;
 Ștampilarea;
 Colaționarea;
 Cotarea;
 Evidența globală și individuală (R.M.F. și R.I.);
 Catalogarea;
 Amplasarea la raft.7
Completarea fondului documen tar se va face conform recomandărilor și
reglementărilor în vigoare, astfel:
 Achiziția de carte nouă;
 Abonamente la periodice;
 Transfer de publicații sau alte categorii de documente;
 Donații;
 Împrumut interbibliotecar.8
În completarea fondului documentar a l centrului de documentare și informare
trebuie ținut cont de anumite elemente precum:
 Profilul, nivelul și specificul școlii în care funcționează centrul de
documentare și informare;

6 Bădău, Georgeta: Inițiere în cercetarea documentară. Partea I , [s.n.], Alba Iu lia, 2004;
7 Idem;
8 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de organizare și
funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare , aprobat
prin ordinul nr. 5556 din 7 0ctombrie 2011, București – art. 73;

16
 Recomandările programelor școlare ale disciplinelor studiate în unitatea de
învățământ;
 Componența f ondului documentar existent în centrukl de documentare și
informare;
 Cerințele de docuementare și informare ale utilizatorilor CDI, atât elevi, cât
și cadre didactice și comunitatea locală. 9

1.7. Organizarea CDI. Spațiile CDI
Ampla sarea centrului de documentare și informare trebuie să fie una centrală, în
apropierea sălilor de clasă și a sălii profesorale (a cancelariei).
Se recomandă amenajarea CDI -ului în funcție de specificul unității de învățământ
în care acesta va funcționa. E xistă câteva criterii de care trebuie ținut cont în amenajarea
CDI-ului:
 Profilul unității de învățământ (școală gimnazială sau liceală, grădiniță, iar în cazul
liceului de filiera și specializarea acestuia;
 Activitățile ce vor fi derulate;
 Vârsta elevilor ;
 Particular itățile și specificul unității de învățământ.10
În vederea organizării spațiului centrului de documentare și informare trebuie
respectate anumite condiții:
 Suprafața alocată trebuie să fie de minim 3 m2 x 10% din numărul total al elevilor
din șc oală;
 Capacitatea de primire, adică numărul de locuri în CDI, trebuie să fie de minim
10% din numărul total al elevilor din unitatea de învățământ.11
Antonina Panait și Georgeta Bădău, în lucrarea Amenajarea și gestionarea unui
CDI – ghid pentru personalul de conducere și personalul din centrele de documentare și
informare propun amenajarea a 15 spații specifice în CDI, spații dotate cu mobilier
modular, accesibil și adaptabil elevilor, dar mai ales activităților ce vor fi desfășurate în
centrul de documenta re și informare. Spațiile din CDI nu trebuie obligatoriu să aibă o

9 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de organizare și
funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare , aprobat
prin ordinul nr. 5556 din 7 0ctombrie 2011, București – art. 74;
10 Idem – secțiunea Resurse materiale
11 Idem – art. 12

17
anumită delimitare între ele, iar mobilierul poate fi aranjat în funcție de tipologia
activităților și de diversitatea acestora.
Spațiile ce pot fi amenajate în centrul de documentare și in formare, conform
recomandărilor din lucrarea mai sus amintită sunt:
 Spațiul de primire cu mobilier pentru depozitarea bagajelor (genți) și a hainelor
groase ;
 Spațiul documentaristului/profesorului documentarist (cu dotări precum: biroul
documentaristului, scaun mobil, calculator, imprimantă, conexiune internet, dulap cu
rafturi, soft documentar, panou de afișaj );
 Spațiul informatic ce poa te fi dotat cu mobiler specific și apartură: birou specific
multimedia, calculatoare;
 Spațiul de lucru individual dotat c u mese individuale și scaune;
 Spațiul de lucru pe grupe, foarte util în cadrul activităților ce presupun munca pe
grupe, este dotat cu mese și scaune;
 Spațiul pentru presă presupune un mobilier specific cu rafturi pentru păstrarea
periodicelor;
 Spațiul aud iovizualului (multimedia) dotat cu mobilier adaptat aparaturii (televizor,
videoplayer, DVD player, videoproiector, ecran poiecție, boxe, calculator/laptop;
 Spațiul cadrelor didactice poate fi dotat cu un calculator conectat la internet,
imprimantă, docume nte specifice;
 Spațiul lecturii de destindere ( colțul de lectură) poate fi amenajat cu fotolii și o
măsuță, în apropierea rafturilor cu cărți, într -un loc luminos;
 Spațiul de afișaj este dotat cu panouri de afișaj, poate fi amenajat pe pereții
disponibili, atât în interiorul, cât și în exteriorul CDI;
 Spațiul de documentare este dotat cu mese și scaune , poate fi unit cu spațiile de
lucru individual și pe grupe;
 Spațiul expozițional este asemănător cu cel de afișaj, cele două spații putând fi
unite, este dot at cu panouri de afișaj;
 Spațiul de stocare și arhivare conține dulapuri și rafturi înalte pentru arhivarea
documentelor;

18
 Spațiul de multiplicare a documentelor este dotat cu un copiator, mașină de
spiralat, poate fi amplasat în apropierea biroului documen taristului.12

1.8. Formarea și dezvoltarea competențelor infodocumentare ale
elevilor
Regulamentul de organizare și funcționare a centrului de documentare și
informare și a bibliotecilor școlare din octombrie 2011 propune formarea unei culturi
informaționale a elevilor și formarea și dezvoltarea competențelor i nfodocumentare.
Anexa a doua a regulamentului amintit mai sus propune Repererele privind elaborarea și
punerea în aplicare a unei strategii locale de educație pentru informație și formare a unei
culturi in formaționale a elevilor și un Referențial al competențelor infodocumentare ale
elevilor . Este introdus în această secțiune și conceptele de cultura informației și
alfabetizarea informațională ( information literacy ), recomandate de Asociația Americană a
Bibliotecarilor.
Reușita școlară a elevilor și formarea pe tot parcursul vieții sunt elemente la care
contribuie dezvoltarea competențelor infodocumentare și formarea unei culturi
informaționale. Activitățile organizate în centrul de documentare și informare vor fi axate
pe formarea și dezvoltarea acestor competențe, dar și la formarea și dezvoltarea
competențelor cheie.
Profilul de formare a elevilor este determinat, printre altele, prin obiectivele
generale ale activităților CDI, obiective ce participă la de zvoltarea celor opt competențe
cheie ale elevilor, adică:
 A învăța să înveți;
 Competențe digitale de utilizare a computerului;
 Competențe de comunuicare în limba română;
 Competențe de comunicare în limba maternă;
 Competențe de comunicare într -o limbă străi nă;
 Competența matematică și competențe de bază privind știința și tehnologia;
 Competențe sociale și civice
 Simțul inițiativei și al antreprenoriatului.13

12 Bădău, Georgeta; Panait, Antonina: Amenajarea și gestionarea unui CDI. Ghid pentru
personalul de conducere și personalul din centrele de documentare și informare , [s.n.],
Alba Iulia, 2006;

19
Obiectivul principal și central al activităților organizate în centrul de documentare
și informare va fi întotdeauna formarea și dezvoltarea competențelor infodocumentare ale
elevilor. Acest obiectiv va fi corelat cu obiectivele fixate la disciplinele studiate în școală
și adaptate condițiilor de vârstă și la nivelul de dezvoltare și formare a elevilor. De
asemenea, formarea și dezvoltarea competențelor infodocumentare trebuie corelate și
adaptate și programelor școlare în vigoare. Activitățile ce vizează formarea și dezvoltarea
competențelor infodocumentare, vor fi organ izate de către profesorul documentar ist atât
individual, cât și în colaborare cu echipa pedagogică a școlii, dar și parteneri externi.
Aceste activități vor fi organizate astfel încât elevii să lucreze atât individual, cât și în
grupe, fiind exploatate resursele disponibile și specifice aces tor activități și utilizându -se
metodele activ – participative și interactive. Abordarea acestor activități poate fi:
 Transdisciplinară;
 Interdisciplinară;
 Multidisciplinare ;
 Pluridisciplinare.
Formarea și dezvoltarea competențelor infodocumentare pot fi r ealizate și printr –
un curs opțional de cercetare documentară, curs în care elevii vor învăța să respecte și să
parcurgă etapele cercetării documentare, care sunt:
 Determinarea, identificare și înțelegerea temei/subiectului/cerinței;
 Căutarea și selectarea resurselor;
 Colectarea, prelucrarea și tratarea informațiilor identificare în resurse;
 Comunicarea produsului informațional;
 Evaluarea și autoevaluarea informațiilor și a produsului rezultat în urma cercetării
documentare.
Educația pentru lectură, conștien tizarea elevilor cu privire la rolul și beneficiile
lecturii sunt elemente importante în domeniul competențelor infodocumentare. Animațiile
de lectură și promovarea lecturii, mai ales prin cercul de lectură și prezentările de carte
contribuie semnificativ la dezvoltarea competențelor de comunicare dar și a celor
infodocumentare.

13 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de organizare și
funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare , aprobat
prin ordinul nr. 5556 din 7 0ctombrie 2011, București – anexa 2;

20
În același Regulament al centrului de documentare și informare și al bibliotecilor
școlare din 2011, sunt propuse opt domenii de competențe informaționale și documenatre
ale elevilo r cu subdomeniile aferente:
I. Cunoașterea structurilor infodocumentare :
II. Cunoașterea diferitelor tipuri de documente;
III. Cunoașterea și utilizarea instrumentelor de acces la informație;
IV. Definirea subiectului de cercetare și a problematicii sale;
V. Selectarea docum entelor corespunzătoare subiectului de cercetare;
VI. Colectarea și prelucrarea informațiilor pertinente în vedera comunicării;
VII. Comunicarea informației sub diverse forme;
VIII. Evaluarea informației, demersului și a produsului cercetării.14
Aceste domenii de competen țe infodocumentare pot fi organizate în activități cu
caracter independent, dar și în cadrul unui oțional de cercetare documentară sau educație
pentru informație, adaptate atât activitățile cât și opționalele vârstei elevilor, condițiilor
psihologice ale a cestora, dar și specificului școlii.

1.9. Colaborarea profesor documentarist – echipă pedagogică
Activitățile organizate în centrul de documentare și informare presupun
colaborarea dintre profesorul documentarist și cadrele didactice din școala în care acesta
își desfășoară activitatea.
Georgeta Bădău, în lucrarea Inițiere în cercetarea documentară. Partea I propune
axe ale colaborării profesorului cu echipa pedagogică a școlii, organizate în următorul
tabel15:

14 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de organizare și
funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare , aprobat
prin ordinul nr. 5556 din 7 0ctombrie 2011, București – anexa 2;
15 Bădău, Georgeta. Inițiere în cer cetarea documentară. Alba Iulia [s.n.], 2004, p.54 -55.

21
Axele colaborării documentarist – echipă
pedagogi că Activități specifice Ce își propun aceste activități?
Educația pentru informație  prezentarea CDI și a tipurilor de resurse
 inițiere în utilizarea instrumentelor de
căutare a informației
 tehnici de întocmire a diferitelor produse
documentare (dosar, exp ozeu, sinteză,
afiș)… inițierea și formarea elevilor în cercetarea
documentară, oferirea unor instrumente
facile de acces la informație, dobândirea
autonomiei în instruire
Dezvoltarea gustului pentru lectură  concursuri de lectură
 ateliere de creație liter ară
 editarea unor reviste școlare, albume BD,
romane -foto
 cluburi de lectură
 întâlniri cu autori, ilustratori, ziariști
 „săptămâna presei”
 lectura imaginii… reducerea distanței culturale și psihologice
dintre elev și carte, crearea unor situații
motivante pentru lectura de orice tip (lectura
documentară, lectura de plăcere, lectura
imaginii)
Educația pentru orientarea școlară și
profesională  întâlniri cu personalități din diferite
domenii
 vizite
 vizionarea/audierea unor emisiuni radio –
tv
 dezbaterea unor ar ticole din presă
 prezentarea unor meserii … să contribuie la dezvoltarea armonioasă a
personalității elevilor, să ofere informații din
rețeaua școlară și profesională, să contribuie
la mai buna cunoaștere a dinamicii pieței
muncii, să formeze elevii în ved erea alegerii
carierei și a respectului față de muncă
Educația artistică și culturală  spectacole
 vizionări de filme
 cluburi
 expoziții
 concursuri să educe elevii pentru receptarea valorilor
culturale, să contribuie la promovarea
valori lor autentice și a culturii, să contribuie
la cunoașterea și respectarea valorilor

22
 schimburi culturale… patrimoniului culturii naționale și universale
Educația civică (educația civică este inclusă,
într-un fel sau altul, în fiecare activitate
organizată de către comunitatea e ducativă)  acțiuni de educare pentru protecția civilă,
viața privată, sănătate, securitate
personală, protecția mediului, drepturile
omului
 acțiuni de educarea pentru respectarea
normelor formale și informale ale vieții
școlare/sociale
educarea pentru resp ectarea normelor
formale și informale ale vieții
școlare/sociale, formarea simțului
responsabilității față de semeni, față de
valorile naționale, față de mediul
înconjurător

23
CAPITOLUL AL II –LEA:
STUDIUL LIMBII FRANCEZE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ

Limba fran ceză este limba vorbită de peste 200 milioane de persoane pe cinci
continente, fie ca limbă maternă fie ca o a doua limbă. După limba engleză, franceza este a
doua limbă din punct de vedere al importanței și utilizării.
Școala românească este una în care s tudiul limbii franceze este deja o tradiție,
multe școli având franceza ca primă limbă de studiu.
Peste 60% din elevii români studiază limba franceză încă din clasele primare,
apropiindu -se de media europeană de 69%. 1993 a fost anul în care România a înce put să
facă parte din La Francophonie, asociație ce unește țările ce au în comun limba șu cultura
franceză. Așadar, argumente mai mult decât suficiente pentru a fi studiată această limbă.
În societatea românească de la mijlocul secolului al XVIII – lea, li mba franceză
era limba vorbită în saloanele boierilor și a așa – zisei aristocrații. România face parte din
spațiul francofon, având limba franceză ca materie de studiu în școlile atât cele
preuniversiatre, cât și în mediul universitar, dar și vorbitori de limba franceză, atât din
perspectiva populației, cât și din punct de vedere al investițiilor în România a unor firme
franceze.
Studiul limbilor străine, implicit a limbii franceze, este necesar și util din mai
multe perspective:
 găsirea unui loc de muncă, fie în România, la un patron francez, ca profesor de
franceză, fie chiar în Franța sau Canada, acolo unde franceza este considerată
limbă oficială;
 turismul și călătoria în locurile unde franceza este vorbită;
 deschiderea granițelor Uniunii Europene și in tegrarea României în UE în ianuarie
2007.

2.1. Cadrul legislativ specific – planul cadru, curriculum,
programa școlară
Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice este forul decizional la
nivelul cel mai înalt în ceea ce privește sistemul edu cativ românesc. Acesta stabilește
periodic planul cadru (documentul ce stabilește disciplinele obligatorii organizate pe arii
curriculare și numărul de ore alocate fiecărei discipline pe niveluri de studii), programele

24
școlare pentru fiecare disciplină stu diată, programele pentru obținerea gradelor didactice și
pentru participarea la concursurile de ocupare a posturilor didactice și alte documente ce
reglementează buna funcționare a sistemului educativ (structura anului școlar/universitar,
diferite regulame nte, norme metodologice etc.).
Conținutul învățământului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul
național . Curriculumul național este ansamblul coerent al planurilor – cadru de
învățământ, al programelor școlare și al manualelor școlare din învățămâ ntul
preuniversitar.
Curriculumul național reprezintă: „ansamblul proceselor educative și al
experiențelor de învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar; ansamblul
documentelor școlare de tip reglator, în cadrul cărora se consemnează datele esențiale
privind procesele educative și experiențele de învățare pe care școala le oferă elevului.”
(HG nr. 231/ 2007 ).
Planul – cadru de învățământ reprezintă principalul document oficial de tip
reglator – componentă a curriculumului național – și, prin aceasta, un instrument de bază
în promovarea politicii educaționale la nivel național. Planurile -cadru de învățământ
stabilesc, diferențiat în funcție de nivelul de școlarizare, disciplinele studiate de către elevi
în școală și numărul de ore aloca t fiecăreia dintre acestea. Disciplinele sunt prezentate
grupat în cele șapte arii curriculare: Limbă și comunicare , Matematică și științe ale
naturii , Om și societate , Arte, Educație fizică și sport , Tehnologii , Consiliere și orientare .
Această grupare asi gură coerența structurală a planurilor -cadru de învățământ pentru toate
nivelurile de școlaritate.
Programa școlară , ca parte componentă a curriculumului național, reprezintă
principalul document școlar de tip reglator – instrument de lucru al cadrului d idactic – care
stabilește, pentru fiecare disciplină, oferta educațională (obiective/ competențe și
conținuturi ale învățării) propusă spre realizare în bugetul de timp stabilit prin planul –
cadru, pentru un parcurs școlar determinat, în conformitate cu sta tutul și locul disciplinei
în planul -cadru de învățământ.
Programele școlare pentru învățământul primar și gimnazial au următoarele
componente:
 notă de prezentare,
 obiective -cadru,
 obiective de referință însoțite de exemple de activități de învățare,

25
 conținuturi ale învățării,
 standarde curriculare de performanță.
Programele școlare pentru învățământul liceal au următoarele componente:
 notă de prezentare,
 competențe generale,
 competențe specifice și conținuturi ale învățării asociate acestora,
 sugestii metodologice.16
În prezent, limba franceză este studiată în școala românească începând cu clasa a
V – a în școlile unde aceasta este limba a II – a de studiu, iar în unitățile de învățământ
unde este prima limbă de studiu, franceza este disciplină de studiu încă de la clasa
pregătitoare.
Programele școlare pentru limba franceză stabilesc clar pentru fiecare clasă
nivelul de cunoștințe pe care elevul trebuie să le acumuleze până la finalul anului școlar,
precum și:
 competențe generale , care sunt urmări te pe întreg parcursul învățământului primar
(aceste competențe vizează receptarea și producerea de mesaje simple în situații
uzuale, în contextele la îndemâna copiilor);
 competențe specifice , care sunt deduse din competențele generale și sunt vizate pe
parcursul fiecărei clase (formulările atitudinale sunt urmărite însă pe întregul ciclu,
fiind susținute de activități diferite de la o clasă la alta);
 activități de învățare , care reprezintă exemple de antrenamente prin care se
dezvoltă competențele specific e;
 conținuturi – exprimate ca sugestii de tematici, acte de vorbire – care constituie
baza de operare pentru dezvoltarea competențelor specifice – sugestii
metodologice, care au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului
didactic pentru a reuș i să faciliteze dezvoltarea competențelor .17

2.2. Cadrul european comun de referință pentru limbi
Cadrul e uropean Comun de Referință pentru Limbi :
Învățare , Predare , Evaluare (CECRL) este un document publicat de Consiliul Europei ,

16 http://www.edu.ro/index.php/articles/10765
17 MENCȘ – Programa școlară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ
1 Clasa pregătitoare, cla sa I și clasa a II -a

26
în 2003, care definește nivelurile de stăpânire a unei limbi străine, în funcție de „ce știi să
faci”, în diferite domenii de competență. Aceste niveluri constituie, în prezent, referința în
domeniul învățării și al predării limbilor.
De asemenea, acest document oferă o bază comună pentru elaborarea
programelor școlare pentru limbile moderne, documentelor de referință, conținutului
examene lor și criteriilor de examinare, a manualelor și a altor documente specifice în
Europa.
Este promovat plurilingvismul în CECRL, adică cunoașterea unui anumit număr
de limbi sau coexistența diverselor limbi într -o anumită societate.
Inovația principală a CECRL constă într -o scară de evaluare a stăpânirii unei
limbi, independent de organismul evaluator, și transpozabil indiferent cărei limbi, contrar
altor sisteme de evaluare care sunt adesea proprii unei țări, vezi organism, și în general
aplicabile unei s ingure limbi. Din aceste motive, din ce în ce mai multe organisme
evaluatoare își aliniază scările de evaluare pe nivelurile CECRL, sau, cel puțin, furnizează
o grilă de conversie. Acest document definește trei niveluri generale de referință:
 A – utilizato r elementar;
 B – utilizator independent;
 C – utilizator experimentat.
Cele trei niveluri de referință sunt structurate fiecare cu câte două niveluri:
 A (utilizator elementar): a) A1 – nivel introductiv sau de descoperire ;
b) A2 – nivel intermediar sau de supraviețuire.
 B (utilizator independent): a) B1 – nivel/prag sau independent;
b) B2 – nivel avansat sau independent.
 C (utilizator experimentat): a) C1 – nivel autonom;
b) C2 – nivel de măiestrie sau perfecțiune.
Cadrul detaliază, în funcție de cele trei nivelu ri de competențe, în cele nouă
capitole diferite aspecte ale studiului limbilor străine în școlile de pe teritoriul Uniunii
Europene, pornind de la scopuri, obiective funcții, strategii, competențe generale și
comunicative, activități, praguri funcționale, utilizarea limbii străine de către elev,
evaluarea actului educativ în ceea ce privește studiul limbilor străine, finalități ale
evaluării și tipuri de evaluări.

27

2.3. Cultura și civilizația franceză. Literatura franceză
Învățarea unei limbi străine poa te deveni un lucru foarte plăcut și relativ ușor
atunci când cunoști cât mai multe despre țara în care se vorbește limba respectivă. Și cum
orice țară este reprezentată de cultura și civilizația sa, studierea unor aspecte culturale este
modalitatea cea mai potrivită în ceea ce privește trezirea interesului elevilor pentru
învățarea limbii străine.
Consider c ă studiul unei limbi straine nu trebuie fă cut f ără să fie combinat cu
studiul culturii și civilizaț iei din țara respectiv ă
Cu începuturile în Evul mediu feudal, Franța a dat întregii lumi dovezi solide și
de calitate ale culturii și civilizației sale. Cu o suprafață de peste 500.000 m2 18, este
imposibil să nu regăsești elemente fascinante și impresionante, atât din perspectiva
geografică, dar și cea cultu rală. Scriitorii francezi sunt printre cei mai buni, iubiți și
apreciați. Oare cine n -a auzit de isprăvile lui DʼArtagnan, măcar dintr -una dintre
ecranizările romanului Cei trei mușchetari a lui Alexandre Dumas? Oare cine n -a suferit
alături de Cosette și Gavroche în timpul baricadelor din Parisul anului 1830 în Mizerabilii
lui Victor Hugo.
Elementele culturii franceze sunt apreciate și datorită gastronomiei și vinurilor,
dar și datorită reședințelor regale precum Luvru sau Versailles, devenite azi muzee vi zitate
de milioane de turiști. Capodoperele arhitectonice stau dovadă a talentului creatorilor
Catedralei Notre Dame din Paris sau a castelelor de pe Valea Loarei.
Scriitorii francezi și -au pus amprenta asupra evoluției literaturii universale și au
marcat evoluția culturii în general.
Mulți francezi își petrec timpul liber vizitând muzee și participâ nd la evenimente
artistice. În unele regiuni, în special în Paris, sunt multe străzi unde putem gă si un pictor
care s ă realizeze portret e, un alt mot iv pentru c are francezii sunt mâ ndri de țara ș i cultura
lor.
Cultura Franței este vastă , cu multe implicaț ii la nivel regional. Sculptura, pictura,
muzica, baletul, arhitectura, bucă taria, teatrul sau cinematog rafia sunt domenii care
reflectă natura umană, sentimente , dar mai ales specificul naț ional.

18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba

28
Parisul , supranumit ș i ,,Oraș ul luminilor”, a fost locul în care s -au întâlnit și au
lucrat numeroși artiști. Astă zi, este metropola care adună cel mai mare numar de situri cu
un caracter cultur al din lume, muzee, palat e, clă diri, galerii.
Întreaga evoluție a umanității dedică un capit ol important Franței, ai cărui oameni
magnifici au plămă dit istoria.
Pictura francez ă, de la picturile rupestre de la Grotte Chauvet , ce datează de acum
32.000 de ani, p ână la școala impres ionist ă sau cea contemporan ă ne încântă î n marile
muzee ale lumii.
Toate curentele artistice au reprezentan ți din Franț a. Dacă vorbim de sculptură
trebuie să ne amintim de magica întâlnire dintre Brâncuși ș i Auguste Rodin. În materie de
muzic ă și balet ope ra, operetă, mișcarea contemporană adun ă un public numeros în orice
colț al lumii.
Stilul got ic în arhitectură își are originile în construcț ia Bazilicii Saint
Denis. Există, de altfel , patru catedrale c elebre construite î n acest stil: Notre – Dame de
Paris, din a doua jumă tate a veacului al XII – lea, catedrala din Chartres, catedrala din
Amiens, cel ma i mare monument gotic din Franța ș i catedrala din Reims, loc de
încoronare a regilor.
Mergând pe străzile marilor orașe sau admirâ nd peisaje romantice de pr ovincie îți
poți face o idee despre cât de vastă este arhitecura franceză. Case, palate, gă ri, poduri ,
mănă stiri sau biserici , toate vorbesc despre diversitate și inspiraț ie. Le Corbusier, Jean
Nouvel sau Andree Putman comunică lumii viziune a lor despre fl exibilitatea spațiilor de
locuit, despre inovație și creaț ie. A u creat stiluri inconfundabile ș i sunt exemple pentru
noile generații de arhitecț i.
Târgul de la Paris, Maison et Objet , ne aduce în atentie, prin varietatea ș i prin
programele sale, faptul c ă Franța dă tonul î n materie de valori estetice . Casa tipic
franțuzească este greu de definit, pentru că diferă în funcție de zonă și de buget, dar, cu
siguranță, are un numitor comun, cuv ântul ,,chic”.
Eleganța și bunul gust, fie că este vorba despre o mans ardă romantică sau de o
vilă somptuoasă, își dau întâ lnire aici. Tradițiile și moș tenirile de familie s e regă sesc
pretutindeni. Elementele decorative specifice fiecă rei zone , precum cele din lemn,
ceramică sau metal se regăsesc în fiecare zonă a casei. Leg atura c u natura este sursa
inepuizabilă de viață și sănă tate.

29
O vizită la Louvre pentru a admira apartamentele Napoleon III ș i mobilierul
Boulle ne poate da măsura grandorii ș i a spectacolului cromatic. Art Nouveau –ul a adus
prospe țime în acele vremuri, f orme fluide, un rafinament extrem al detaliilor.
Moda vestimentar ă nu are egal: Dior, Chanel, Jean Paul Gaultier, Givenchy sau
Lacroix sunt c âteva nume ce au facut istorie. Casa Cartier sau Faberger, produc bijuterii
opera de artă . Sticl ăria Lalique, Dau m Nancy sau Galle, porț elanul de Sevres, mobilierul
Tone t fac parte din cultura franceză .
Un domeniul ce relevă personalitatea franceză în î ntreaga sa varietate, este
gastronomia. Șampania nu poate fi altfel decâ t fran țuzeasc ă, de altfel , primii care au gă sit
o rețetă pentru a î mbutelia un vin spumant au fost calugării benedictini. Brânzeturile,
salamurile, rețet e rafinate, patiserii, salatele, faimoasele baghete sunt doar câțiva dintre
actorii unei povești încântă toare.
Evul mediu timpuriu aduce poemele epi ce în atenția cititorilor avizați, cu eroi
principali cavalerii acelor timpuri îndepărtate, literatura acestei perioade având principala
caracteristică oralitatea, puțini oameni ai acelor vremuri știind să citească ori să scrie.
Cruciadele și aventurile ca valerilor din evul mediu își pun amprenta și influențează decisiv
producțiile literare ale evului mediu . Tristan și Isolda, Cântecul lui Roland sunt doar două
din operele ce au marcat începuturile unei literaturi puternice la nivel european.
Renașterea a m arcat profund evoluția literaturii franceze. François Rabelais, cu
Gargantua și Pantagruel , este cel mai important autor francez al acestei epoci.
Clasicismul dă naștere primilor filosofi, precum René Descartes sau Blaise Pascal. Apar,
la sfârșit ul secolul ui XVI și prima jumătate a secolului XVII marile saloane literare, în
care își fac apariția scriitori precum Jean de la Fontaine, cu vestitele sale fabule, apoi Jean
de la Bruyère și chiar Boileau. Apar în această perioadă și vestitele piese de teatru a lu i
Molière, ale lui Corneille sau chiar Racine.
Secolul XVIII, secolul luminilor este unul al trezirii filosofice, în care saloanele
literare se învârt mai ales în jurul curții regale, în care Diderot, Voltaire, Rousseau sau
Beaumarchais dau naștere unor o pere ce azi sunt considerate capodopere literare ale
genului literar . Secolul XIX și ale sale revoluții și mișcări populare își pun amprenta
asupra literaturii, care cunoaște un avânt puternic. Apar în această perioadă numeroase
producții literare, romane în special. Tot din această perioadă avem operele fundamentale
ale lui Balzac, Alexandre Dumas, Victor Hugo, Jules Verne, asupra cărora romantismul
epocii își pune decisiv amprenta.

30
Secolul XX și epoca modernă aduc în atenția cititorilor avizați opere lit erare de
calitate, recunoscute la nivel mondial drept referință în domeniu.

2.4. Francofonia
Termenul francofonie a apărut spre sfârșitul secolului al XIX -lea, în jurul
anului 1880, pentru a descrie țările și persoanele vorbitoare de limbă franceză. Dobân dește
semnificația cunoscută până astăzi, când, câteva decenii mai târziu, francofonii realizează
existența unui spațiu lingvistic propice schimburilor culturale. Oamenii de litere au fost la
originea acestei mișcări. Un demers oarecum natural având în ved ere semnificația limbii
franceze pentru patrimoniul lingvistic universal.
Nucleul interguvernamental al Francofoniei a fost creat la 20 martie 1970, dată
care este celebrată în fiecare an drept Ziua Internațională a Francofoniei. Organizația
Internațională a Francofoniei reunește state și guverne de pe cinci continente care au în
comun afinitatea pentru limba franceză.
Francofonia înseamnă pace, înțelegere și toleranță, trei valori esențiale ale
umanit ății.
Francofonia are patru mari obiective:
 promovarea limbii franceze și a diversității culturale și lingvistice;
 promovarea păcii, a democrației și a drepturilor omului;
 susținerea educației, formării, învățământului superior și cercetării;
 dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile și a solidarității.
Francofonia înseamnă să aparții aceleiași comunități și să împărtășești valorile
culturale, științifice, economice . Francofonia presupune o solidaritate de grup, o conștiință
comună . Trebuie să fim capabili să dialogăm, pentru a avea o lume mai bună, pentru a
promova realizările locale.
Ziua Internațională a Francofoniei este o zi dedicată limbii franceze și este
sărbătorită la 20 martie , este o zi care reunește 200 de milioane de locuitori î n întreaga
lume și 870 de milioane de persoane din cele 70 de state și guverne ale Organizației
Internaționale a Francofoniei. În prezența lui Abdou Diouf, Secretarul general al
Francofoniei, se va derula festivitatea oficială, pe 20 martie 2009, la Beirut (Liban), lăcaș
de diversitate și dialog cultural, precum și țară gazdă a Jocurilor Francofoniei, în toamna
anului 2009.

31
2.5. Noile tehnologii și predarea limbii franceze din perspectiva CDI
Într-un sistem educațional în care interesul elevilor pentru li mba franceză a scăzut
considerabil și datorită preocupărilor pentru alte discipline și chiar având alte pasiuni,
printre cele mai de succes modalități de atragere a elevilor spre studiul și învățarea limbii
franceze sunt cele care implică utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi:
 internetul, cu nenumăratele posibilități de întrebuințare;
 fișierele video, indiferent de suportul de stocare (CD/DVD, memorie USB, internet
etc.);
 televiziunea (TV5, emisiuni dedicate studiului limbii franceze ale diferitelor
postu ri TV );
 programe radio;
 alte programe media.
Utilizarea noilor tehnologii în caderul orelor de limba franceză se înscrie în
tendința de depășire a limitelor impuse de folosirea mijloacelor tradiționale (manuale,
programe) și implică elevii în utilizarea li mbii franceze, creându -se astfel și latura
interactivă a activităților desfășurate în acest sens.
Mijloacele moderne de comunicare și noile tehnologii au o influență covârșitoare
asupra adolescenților în special, dar și asupra elevilor în general. Potenția lul uriaș oferit de
aceste mijloace moderne și de noile tehnologii trebuie exploatat din prisma pedagogică
oferită.
Utilizarea documentelor în format electronic (CD/DVD, pagini de internet)
dezvoltă capacitățile elevilor de analiză a informației utilizate, atât din punct de vedere a
suportului acesteia, dar și a conținutului informației, toate acestea contribuind la
îmbunătățirea și îmbogățirea activităților și tipologiei acestora în școală, dar mai ales în
centrul de documentare și informare.
Avem acces î n prezent rapid și facil la informații diversificate, multiple și diferite
din punct de vedere al formei (text, imagine, audio – vizuală), grație noilor tehnologii ale
informației. De asemenea, sunt facilitate schimburile necesare atunci când munca este
realizată pe grupe și la realizarea de proiecte.
Informația manipulată cu ajutorul noilor tehnologii este multimedia , ceea ce
semnifică diversitatea suporturilor informației:
 textul, care este suportul cel mai comun;

32
 imaginea, care permite sesizarea unei noț iuni dintr -o singură privire și aerisirea
unei prezentări;
 sunetul, un factor ce poate îmbogăți un document;
 imaginile video și animațiile permit ilustrarea activităților într -un mod atractiv.
Internetul este cel care oferă cele mai consistente posibilităț i, dar și cele mai
atractive, de învățare a limbii franceze. Astfel, printre cele mai utilizate resurse online ce
pot fi integrate în activitățile din centrul de documentare și informare se numără:
http://apprend re.tv5monde.com/ ;
http://www.bonjourdefrance.com/index/indexjeu.htm ;
http://www.lepointdufle.net/p/activitesdeclasse.htm ;
http://france.fr/
http://www.chateauversailles.fr/homepage ;
http://www.louvre.fr/ ;
Și lista poate continua cu link -uri atât din punct de vedere al vocabularului și a
gramaticii, dar și din perspectiva culturii și civilizației franceze și a francofoniei.

2.6 Didactica și metodica predării limbii franceze
Didactica și metodica unei discip line se învață mai ales predând și experiența
pedagogică își va pune amprenta asupra oricărui profesor și va confirma sau infirma dacă
acesta a fost folosit cea mai bună metodă, dar și oferă posibilitatea inovării pedagogice.
Limba franceză, ca limbă străi nă de studiu , este disciplina studiată de cei ce nu
folosesc această limbă ca materbă.
În mod tradițional, practica pedagogică este din perspectiva conținuturilor și a
demersurilor. A preda presupune mobilizarea mijloacelor potrivite în vederea transmiteri i
și aprofundării cunoștințelor predate.
Diactica este liantul a trei elemente esențiale: profesorul, cunoștințele și elevii.
Metodele și abordarea din perspectiva comunicării au câștigat teren în programele
școlare și în manuale.
Un element esențial în st udiul limbii franceze, element ce poate fi considerat și ca
o finalitate demersul pedagogic al predării – învățării – evaluării la această disciplină, este
faptul că astăzi comunicăm ceea ce am învățat să comunicăm, dar și faptul că elevulo este
mai import ant decât metoda, astfel încât, noi profesorii trebuie să ținem cont de nevoile și
motivațiile elevilor.

33
Evoluția societății în general, progresul tehnic, reformele și schimbările în
sistemul educațional românesc, dar și alți factori au contribuit la o div ersificare a
materialelor și metodelor folosite în cadrul procesului instructiv – educativ.
Procesul instructiv – educativ și de evaluare este centrat pe elev și pe formarea de
competențe și aptitudini, dar, în egală măsură conținuturile predate sunt la fe l de
importante și constitue un al doilea centru al sistemului educativ.
Pentru a fi capabili de comunicare în situații reale, elevii trebuie să dobândească
cunoștințe despre lexic, gramatică, semnatică, fonetică, ortografie și pronunțare, dar și
aptitudin i practice, obișnuințe ce implică executarea unor sarcini trasate. Toate acestea pot
și trebuie acumulate în mai mulți ani de studiu și aprofundare.
Competența reprezintă acea capacitate intelectuală care dispune de multiple
posibilități de transfer sau de aplicabilitate în operarea cu diverse conținuturi. Deosebirea
dintre performanță șicompetență este faptul că aceasta din urmă poate fi realizată în
intervale mai lungi de timp.
Specificarea competențelor se referă, de fapt, la delimitarea capacităților sa u a
operațiilor intelectuale de tipul: capacitatea de a detecta, selecta, analiza și sintetiza date,
informații sau relații, capacitatea de a învăța, de a acționa sau de a judeca. Fiecare
capacitate se bazează pe anumite operații mentale, luându -se drept r eferință fie procesele
psihice (percepție, gândire, memorie, imaginație etc.), fie operațiile specifice fiecăruia
privite în mod generic.
Obiectivele specifice ale unui obiect de învățământ pot fi delimitate în relație cu
conținuturile corespunzătoare, ia r pentru fiecare lecție sunt precizate rezultatele pe care un
elev trebuie să le obțină ca ilustrări ale operațiilor mentale vizate. Astfel de obiective
accentuează caracterul formativ al învățământului, dar reduc operaționalitatea, ceea ce
creează o oarec are ambiguitate îngreunând atât planificarea sarcinilor de învățare, cât și
evaluarea.
În cadrul unei activități instructiv -educative, realizarea cu mai mare eficiență a
finalităților și scopurilor propuse presupune reducerea decalajului dintre generalitat ea lor
orientativă și solicitările curente ale planificării, programării și desfășurării procesului de
învățământ. Această cerință poate fi realizată prin formularea obiectivelor pedagogice,
numite și obiective educaționale.
Obiectivele educaționale sunt e nunțuri cu caracter finalist care dau expresie
intenției de a produce o schimbare în personalitatea elevului ca urmare a implicării
acestuia într -o activitate de predare -învățare.

34
În ce privește caracterul diferențiat de care dispun obiectivele educațional e, cea
mai obișnuită și mai practică diferențiere a acestora se face în funcție de gradul lor de
generalitate. Se disting astfel obiectivele generale, specifice și operaționale.
Obiectivele operaționale au un caracter concret și sunt realizabile în cadrul lecțiilor
și în afara lor, cu ajutorul diverselor resurse și mijloace pedagogice. Dacă obiectivele
generale și specifice sunt de obicei date, iar cadrul didactic și le însușește ca atare,
obiectivele operaționale sunt elaborate de către acesta pentru fieca re lecție prin
considerarea conținutului predării/învățării și prin aplicarea tehnicii operaționalizării.
Activitatea de specificare sau de identificare a referințelor concrete sau practice ale unui
concept poartă numele de operaționalizare. Ea se referă a tât la ansamblul operațiilor
succesive de trecere de la abstract la concret, cât și la specificarea criteriilor sau a
indicatorilor prin care o acțiune sau un comportament dobândește caracteristica de a fi
operațional sau concret.
În ce privește indicatori i pe baza cărora un obiectiv dobândește acest caracter
concret, există două criterii de elaborare și apreciere a operaționalității unui obiectiv:
performanța și competența.
Performanța reprezintă expresia nivelului de realizare a unei sarcini de învățare.
Prin operaționalizare trebuie specificat indicatorul pe baza căruia se poate constata și
aprecia dacă a fost produsă o anumită schimbare în sistemul personalității cursantului la
sfârșitul perioadei de predare/învățare în care a fost angajat. Conform teori ei behavioriste,
modul cel mai eficient de constatare a performanței în învățare este comportamentul, adică
actul sau manifestarea vizibilă pe care cursantul o relevă. Fiind dat un stimul (de exemplu,
definiția securității naționale) și o sarcină didactică (memorarea definiției), cursantul, prin
exerciții corespunzătoare, va memora conceptul de securitate națională, manifestând la
finalul secvenței de învățare comportamentul de redare a definiției. Ca atare, într -un
obiectiv operațional trebuie indicat rezu ltatul final pe care urmează să îl manifeste
cursantul implicat într -o secvență instructiv -educativă. Numai în acest mod este posibilă
programarea conținuturilor învățării și mai ales a situațiilor de predare și a sarcinilor de
învățare. Elevul își manifes tă comportamentul în termeni verbali, fizici sau psihomotori și
atitudinali. Astfel de termeni sunt subsumați categoriilor taxonomice ale obiectivelor
generale și specifice.19

19 Cucoș, Constantin: Pedagogie , Editura Polirom, București, 2002

35
CAPITOLUL al III – lea
IMPLICAREA CDI ȘI A RESURSELOR ACESTUIA ÎN
STUDIUL LIMBI I FRANCEZE

3.1. Resursele CDI
Resursele centrului de documentare sunt acele documente utilizate în activitățile
CDI, având suporturi multiple, diverse, pluridisciplinare și multimedia, adaptat nevoilor
beneficiarilor și specificului unității de învățământ , mijloace de documentare și informare .
Regulamentul de organizare și funționare a centrelor de documentare și informare
și a bibliotecilor școlare din 2011 tratează resursele materiale (tot ceea ce ține de spațiul
CDI, de fondul documentar, de amenajarea centrului de documentare și informare,
echipamente, mobilier, aparatură etc.) și resursele umane (pesonalul ce poate fi angajat
pentru gestionarea CDI – profesorul documentarist sau chiar documentaristul).
După cum am arătat în primul capitol al lucrării, în lucrarea Inițiere în cercetarea
documentară. Partea I , scrisă de Georgeta Bădău, sunt tratate resursele CDI din punct de
vedere al ierarhiz ării și tipologiei resurselor unui centru de documentare și informare, în
funcție de anumite citerii, după cum urm ează:
A. Din punctul de vedere al formei și materialului din care sunt confecționate
documentele purtătoare de informații, acestea sunt de două feluri:
a) documente grafice ;
b) documente audio -vizuale .
Documentele grafice includ documentele tipărite (și pa rțial manuscrisele). Sunt
trei categorii de documente grafice:
a. cartea ;
b. periodicul (ziar, revistă, calendar, anuar, anale, buletin, culegere de studii și comunicări,
de articole și conferințe) ;
c. alte forme de tipărituri, de obicei sub 48 de pagini ( fascicola, extrasul, afișul, programul,
pliantul, cartea poștală, harta, notele muzicale, atlasul) .
Documentele audio -vizuale includ: discurile, diapozitivele, casetele audio și
video, diafilmele, compact -discurile, CD -ROM -urile, dischetele, microfilmele; ceea ce
caracterizează această categorie de documente este faptul că ele se consultă cu ajutorul
unuia sau mai multor aparate.

36
B. În funcție de natura informației oferite, resursele CDI pot fi grupate în două
mari categorii:
a) lucrări documentare (lucrăr ile care oferă o informație cu caracter științific) ;
b) lucrări de ficțiune (creațiile literare) .
C. În funcție de modalitatea de apariție , documentele pot fi grupate în
următoarele categorii:
a) documente monografice (documente care apar în unul sau mai m ulte volume, fie toate
odată fie succesiv, în conformitate cu un plan dinainte stabilit) ;
b) documente periodice (documente al căror conținut este opera unor autori diferiti și a
căror apariție este repetată la anumite intervale de timp) .20
În organizarea fondului documentar al centrului de documentare și informare și a
resurselor acestuia se vor respecta normele și recomandările biblioteconomice în vigoare.
Antonina Panait, formator național CDI și autoarea unor lucrări de specialitate,
propune, la rândul ei, pe blogul personal, o clasificare a resurselor centrului de
documentare și informare, de altfel asemănătoare celei propuse de Georgeta Bădău,
prezentate mai sus. Varianta dânsei este următoarea:
Tipuri de documente în CDI
I. Documente pe suport hârtie (documente tradiționale scrise) :
1. Cărți ;
1.1. Cartea științifică (documentarele) ;
1.1.1. Lucrări de referință (de sinteză) :
a) Enciclopediile ;
b) Dicționarele ;
c) Manualele ;
d) Tratatele;
e) Cursurile universitare .
1.1.2. Monografiile științifice .
1.2. Cartea beletristică (ficțiunea) :
1.2.1. Ediții de popularizare ;
1.2.2. Ediții critice ;
1.2.3. Ediții diplomatice ;
1.2.4. Ediții princeps ;

20 Bădău, Georgeta. Inițiere în cercetarea documentară. Alba Iulia [s.n.], 2004

37
1.2.5. Ediții definitive antume ;
1.2.6. Ediții originale ;
1.2.7. Ediții bibliofile .
2. Publicații seriale :
2.1. Ziare ;
2.2. Reviste ;
2.3. Magazine ;
2.4. Anuare ;
2.5. Calendare și almanahuri .
3. Broșuri
1. Foi volante ;
2. Manuscrise. Inscripții. Codice. Arhivarii.
II. Documente vizuale
1. Hărți și planuri ;
2. Documente iconografice (desene, sculpturi, picturi). Imprimate (cărți poștal e).
Reproduceri (fotografii) ;
III. Documente pe suport magnetic ;
IV. Documente pe suport electronic .21
După cum observăm cele două clasificări, asemănătoare de altfel, resursele
centrului de documentare și informare sunt numeroase, fiecare dintre ele putân d fi folosite
atât individuale, cât și combinate în activitățile CDI.

3.2. Resurse CDI specifice limbii franceze și integrarea lor în activități
După cum am arătat în pasajul anterior din acest capitol există mai multe tipuri de
resurse în centrul de doc umentare și informare. Cea mai consistentă resursă a CDI este
fondul documentar, care trebuie adaptat condițiilor specifice unității de învățământ în care
CDI-ul funționează, adică profilului școlii, specificului de vârstă și inetersele elevilor.
Orice ce ntru de documentare și informare trebuie să aibă, din punct de vedere al
fondului documentar și al cărților existente, dicționare și cărți specifice studiului limbilor
străine (cărți de gramatica limbii franceze de exemplu, cărți cu conjugări ale verbelor
neregulate, dicționare de expresii și locuțiuni, cărți cu exerciții aplicative de gramatică).

21 https://apanait.wordpress.com/tipuri -de-docum ente-in-cdi/

38
Dicționarele român – francez și francez – român pot fi utilizate în cadrul unor
activități de traducere de texte preluate din manualele utilizate la clasă sau din cărțile în
limba franceză sau a unor texte și chiar articole preluate de pe internet. Aceste activități
pot avea un caracter independent. Corelate cu aceste activități, pot fi organizate și alte
activități în care profesorul documentarist îi ajută și îndr umă pe elevi în folosirea
dicționarelor, contribuind astfel atât la dezvoltarea competențelor de comunicare într -o
limbă străină, implicit și în franceză, dar și la dezvoltarea competențelor infordocumentare
ale elevilor.
În funcție de fondul documentar ex istent, pot fi organizate și defsășurate și
activități de prezentare a cărților în limba franceză existente în fondul documentar al
centrului de documentare și informare, dar și activități suplimentare și complementare orei
clasice de limba franceză în ca re sunt utilizate pasaje din aceste cărți în vederea
dezvoltării vocabularului elevilor și a creșterii nivelului de înțelegere a unui text în limba
franceză.
Internetul poate fi privit atât ca sursă inepuizabilă de informare, cât și instrument
eficient în procesul instructiv educativ, dar și ca mijloc interactiv de evaluare a
cunoștințelor elevilor. Activitățile organizate în care internetul este mijlocul principal de
predare pot fi nenumărate și atractive pentru elevi. Exită numeroase pagini web cu
element e de gramatică a limbii franceze, cu conjugări de verbe regulate și neregulate, dar
și site -uri cu jocuri educative interactive de studiu a limbii franceze.
Pe de altă parte, simplul calculator, fie el desktop sau laptop, este un instrument
eficient din c e în ce mai des utilizat în cadrul orelor de limbă franceză. Există jocuri sau
programe offline de dezvoltare a vocabularului pe anumite teme (corpul uman, familia),
având o interfață foarte atractivă și plăcută elevilor și având secțiuni cu exerciții prac tice.
Alte resurse ce pot fi folosite sunt CD -urile cu exerciții, dialoguri, materiale audio,
dar și clasicele casete audio cu dialoguri și exerciții ce au elemente comune cu lecțiile din
manualele folosite la clasă.
Centrul de documentare și informare poa te fi gazda și a activităților suplimentare
de pregătire a elevilor pentru proba de evaluare a competențelor lingvistice din cadrul
examenului de bacalaureat, având la dispoziție internetul, calculatoarele și boxe sau căști
pentru subiectele specifice date în anii anteriori sau modele de subiecte propuse de către
minister.

39
3.3. Promovarea resurselor CDI specifice limbii franceze
În general, promovarea CDI și a activităților se face la începutul anului școlar
pentru elevii și clasele nou intrate în școală ( clasa pregătitoare, clasa a V – a, clasa a IX –
a), dar și pentru cadrele didactice nou venite în unitatea de învățământ. Aceste activități
pot fi reluate și pe parcursul anului școlar, ori de câte ori este necesar, dar și la solicitarea
cadrelor didactice .
Promovarea resurselor CDI specifice pot fi integrate în aceste activități de
prezentare și promovare a centrului de documentare și informare, dar și în cadrul orelor de
limba franceză sau la solicitarea cadrelor didactice de specialitate, pe tot parcursu l anului
școlar.
Dicționarele român – francez și francez – român pot fi promovate la început de an
școlar de exemplu în cadrul unor activități și dezbateri referitoare la utilizarea corectă a
acestor dicționare și a instrumentelor de traducere online de pe internet, cel mai des folosit
de către elevi fiind google translate.
Cărțile cu conjugări de verbe pot fi promovate în cadrul orelor de limba franceză,
acolo unde subiectul lecției se referă la formarea unor timpuri. Cărțile de gramatică pot fi
și ele pr omovate în cadrul unor activități în care sunt prezentate resursele disponibile
pentru limba franceză, dar și folosindu -se secțiunile specifice temelor abordate la ora de
franceză.

3.4. Activități specifice limbii franceze în CDI
Utilizarea centrului de d ocumentare și informare poate fi programată prin
organizarea de activități dinainte stabilite și propuse fie de profesorul documentarist, fie de
cadrele didactice din unitatea de învățământ, în colaborare sau individual, dar și prin
utilizarea neprogramată atunci când elevii vin în CDI pentru a -i utiliza resursele, fie în
pauze, fie după ce termină orele.
În cadrul activităților organizate, atât cele individuale ale profesorului
documentarist sau în colaborare cu echipa pedagogică a școlii, cât și cele orga nizate de
cadrele didactice, se pot folosi resursele CDI în funcție de subiectul abordat în cadrul
activității.
Atunci când elevii vin în CDI, în cadrul utilizării neprogramate, aceștia pot veni
pentru a -și face tema: traduceri de texte, utilizarea dicțion arelor fiind foarte utilă în aceste
cazuri, efectuarea de exerciții aplicative ale lecțiilor făcute în clasă (completarea unor

40
spații libere cu forma corectă a unui adjectiv sau verb de exemplu) sau pentru realizarea de
compuneri în limba franceză sau chia r proiecte pe teme de cultură și civilizație franceză în
format power point care vor fi prezentate în CDI.
Concret, centrul de documentare și informare poate fi gazda unor activități precum:
 Utilizarea site -ului televiziunii franceze TV 5, care are secțiun i speciale atât pentru
învățarea limbii franceze, dar, mai ales, pentru profesorii de limba franceză , secțiune ce
conține materiale video, articole scrise, reportaje abordând teme adaptate pentru elevi, cu
un vocabular accesibil;
 Corpul uman , Ma famille , Numerele, Telefonul, Orele – sunt cinci jocuri didactice
de vocabular cu aplicare la temele respective, aplicabile claselor debutante, ce rulează pe
calculatorul conectat la proiector, jocurile conțin și exerciții aplicative, disponibile pe
www.didactic .ro;
 Utilizarea paginilor web ale muzeului Luvru sau a palatului Versailles pentru un
tur virtual al acestor obiective turistice;
 Activități ce abordează tema Francofoniei (ziua internațională a francofoniei,
sărbătorită de obicei la 20 martie);
 Săptămâna lim bilor străine, cu marcarea zilei europene a limbilor străine (26
septembrie);
 Sesiuni de prezentări power point realizate de elevi pe diferite teme în limba
franceză (obiective turistice din Paris sau din anumite regiuni ale Franței – castele de pe
Valea L oarei, bucătăria și vinurile franceze, scriitori și romane de succes din literatura
franceză);
 Vizionări de filme artistice și documentare în limba franceză;
 Utilizarea dicționarelor român – francez și francez – român în cadrul unor activități
ce implică j ocul didactic de tip ,,fazan în lima francezăˮ ;
 Argumente pro și contra limbii franceze;
 Surse online utile studiului limbii franceze.

3.5. Utilizarea programată/neprogramată a CDI
Articolul 34 din Regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecilo r școlare
și a CDI stipulează în ceea ce privește utilizarea programată/neprogramatăl, după cum
urmează:

41
Utilizarea spațiului, a fondului documentar și a serviciilor CDI, respectiv
desfășurarea activităților în CDI se realizează în mod programat, respectiv în regim
neprogramat/liber, pe baza unui orar propus de profesorul documentarist/bibliotecar,
aprobat de consiliul de administrație al unității de învățământ și adus la cunoștința
tuturor beneficiarilor.
(2) Se asigură accesul beneficiarilor în CDI atât în timpul programului școlar, cât
și în afara acestuia.
(3) Utilizarea programată a CDI presupune participarea beneficiarilor la
activități inițial programate. Acestea se realizează pentru un grup/o clasă de elevi de
către profesorul documentarist indivi dual, în parteneriat cu alte cadre didactice sau
împreună cu parteneri externi.
(4) Utilizarea programată presupune:
a) activități de prezentare a CDI și a organizării sale specifice, realizate de către
profesorul documentarist la începutul anului școlar, pentru toate clasele nou -intrate în
unitatea de învățământ, respectiv în timpul anului școlar, ori de câte ori este nevoie, la
solicitarea unui cadru didactic;
b) activități de inițiere în cercetarea documentară, proiecte în colaborare cu
cadrele didactic e, proiecte disciplinare, pluri -/inter -/transdisciplinare, activități
pedagogice/cursuri de disciplină, activități în colaborare privind orientarea școlară și
vocațională, sprijinirea elevilor cu dificultăți la învățare, lectură, animații legate de mass –
media, de presă, animații audiovideo, activități cu caracter cultural și civic organizate de
către profesorul documentarist și derulate în parteneriat cu cadrele didactice/parteneri
externi – activități care presupun exploatarea fondului documentar al CDI și dezvoltarea
competențelor infodocumentare ale elevilor.
(5) Utilizarea neprogramată/liberă presupune punerea CDI la dispoziția
utilizatorilor, în prezența profesorului documentarist, în vederea realizării de către
aceștia a unor activități care nu necesit ă o programare anticipată. Utilizarea
neprogramată/liberă presupune: activitate de informare, documentare, cercetare realizată
individual sau în grupuri mici în interes școlar, profesional ori personal, asistență
individuală în cercetarea documentară, real izarea temelor, activități de lectură, de
consultare a fondului de publicații al CDI și a resurselor documentare on -line în scopuri
educative, întocmirea și redactarea unor proiecte, activități ludice, de petrecere a
timpului liber realizate în scop educat iv etc. Utilizarea neprogramată a CDI se realizează
de către elevi și de cadrele didactice, de obicei, în afara programului școlar. Timpul

42
alocat activităților neprogramate în CDI, reprezentând punerea CDI la dispoziția
utilizatorilor pentru activitățile l ibere, este de minimum 10 ore/săptămână.22
Georgeta Bădău, în lucrarea Inițiere în cercetarea documentară , abordează acest
subiect. Din perspectiva dânsei, centrul de documentare poate fi folosit atât în mod
programat, cât și neprogramat.
Utilizarea program ată presupune două tipuri de activități:
 Sedințe de prezentare a centrului de documentare și informare, la începutul anului
școlar, pentru clasele noi din unitatea de învățământ, dar și pe parcursul anului
școlar, ori de câte ori este nevoie sau la solicit area cadrelor didactice;
 Activități de inițiere în cercetarea documentară , desfășurate fie sub forma cursului
opțional de Inițiere în cercetare documentară (la clasele a V – a, a IX – a), fie sub
forma unor proiecte inter/trans/pluridisciplinare, în parten eriat profesor
documentarist;23
 Alte activități programate, fie în cadrul orelor de disciplină, fie organizate de către
profesorul documentarist pentru a marca diferite evenimente (ziua Eminescu,
Crăciun, Paște, 1 decembrie, 1/8 martie etc.).
Utilizarea nep rogramată presupune folosirea centrului de documentare și
informare:
 De către elevi pentru a împrumuta sau restitui o carte, pentru a utiliza resursele
CDI în vederea realizării referatelor, proiectelor sau temelor primite la ore, sau
pentru studiu individ ual;
 De către profesori, în vederea pregătirii materialelor necesare pentru lecții sau
chiar pentru lectura de relaxare.
În cadrul utilizării programate, foarte multe activități pot fi oganizate în colaborare
cu profesorii de limba franceză pentru organiza rea unor activități și a unor ore de limba
franceză , în care să fie exploatate resursele specifice limbii franceze (dicționare, gramatici
etc.). Pe de altă parte, în cadrul utilizării neprogramate, elevii vin să consulte dicționarele
pentru a -și face temel e sau pentru a căuta informații pentru proiecte sau referate primite ca
temă la franceză.

22 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de organizare și funcționare a
bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare , aprobat prin ordinul nr. 5556 din 7
0ctombrie 2011, București;
23 Bădău, Georgeta: Inițiere în cercetarea documentară. Partea I , [s.n.], Alba Iulia, 2004;

43
3.6. Competențe infodocumentare și competențe lingvistice
Competențele infodocumentare , așa cum le -am prezentat în primul capitol, sunt
acele deprinderi pe care elevu l și le formează în urma participării fie la cursul op țional de
inițiere în cercetarea documentară, fie în cadrul altor tipuri de activități cu caracter
independent (pedagogice sau culturale), organizate de către profesorul documentarist în
colaborare cu e chipa pedagogică a unității de învățământ.
Competențele infodocumentare se referă la formarea unor atitudini și a unor
comportamente ce se referă la deprinderi de identificare a unei teme de cercetare, de
selectare a surselor ce cuprind informațiile necesa re, de colectare și organizare a acestor
informații, de evaluare a demersului de cercetare documentară și de restiturire a
informațiilor culese sub o formă corectă, eficientă și atractivă.
Competențele lingvistice, în cazul acestei lucrări – cele referitoa re la limba
franceză, se formează și se dezvoltă pe parcursul traseului educațional al elevului. În
prezent, în școlile românești există două variante de studiu a limbii franceze:
 Limba modernă 1, studiată încă din clasa pregătitoare;
 Limba modernă 2, sudi ată de obicei din clasa a III – a sau a V – a.
Competențele lingvistice se referă la nivelul de cunoștințe acumulate într -un
anumit interval de timp (pe perioada gimnaziului de exemplu). Examenul de bacalaureat
evaluează nivelul competențelor lingvistice î n cadrul probei specifice a candidatului
evaluat.
Există numeroase alte cursuri și examene în urma cărora se poate obține un
certificat ce atestă un anumit nivel de cunoștințe lingvistice și utilizarea unei limbi străine.
În România, se pot obține certifi cări DELF (Diplôme dʼÉtudes en Langue Française),
DALF (Diplôme Approfondi de Langue Française) – aceste două diplome obținute înainte
de susținerea probei de competență lingvistică din cadrul examenului de bacalaureat oferă
candidatului la acest examen po sibilitatea ca proba respectivă de bacalaureat să fie
recunoscută în baza certificării DELF sau DALF (același lucru este valabil și în cazul
certificărilor în urma examenelor Cambrige pentru limba engleză).
Astfel, în centrul de documentare și informare s e pot organiza activități ce
vizează formarea și dezvoltarea atât a competențelor infodocumentare, cât și a celor
lingvistice, prin sesiuni de cercetare documentară pe teme specifice limbii franceze din
cadrul orei de disciplină, realizarea de referate, pr oiecte sau anumite prezentări având și un
caracter inetrdisciplinar.

44
CAPITOLUL AL IV – LEA
CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A TEMEI

Dicționarul explicativ al limbii române (DEX -ul) propune o multitudine de
definiții ale cuvântului cercetare , cel mai apropiat sen s de cel ce dă titlul acestui capitol
este cel ce presupune activitatea de căutare a adevărului.
O definiție universal acceptată poate fi că cercetarea este ansamblul activităților
ordonate și sistematice de obținere, prelucrare și folosire a informației științifice
(controlate și verificate) cu privire la un domeniu definit al realității, în vederea
exercitării directe sau indirecte a unui control asupra proceselor specifice acestuia .
Cercetarea presupune anumite cunoștințe, cultură generală și de special itate,
anumite abilități, capacitatea de documentare, dar și creativitate, perseverență și curiozitate
intelectuală.
Cercetarea din punct de vedere pedagogic are ca obiect specific fapte
educaționale, cu multitudinea variabilelor sale. Cercetarea educațion ală poate fi privită din
perspectiva a două premise esențiale:
 Cunoașterea generală a domeniului în care se produc faptele pedagogice;
 Elaborarea și adoptarea strategiei de investigare.
Scopul primordial al oricărei cercetări pedagogice este reprezentat de către
cunoașterea fenomenelor educative, explicarea științifică, optimizarea și prospectarea
activității de instruire și educare. Baza cercetărilor educaționale este constituită din
investigarea atât din punct de vedere teoretic, dar și din punct de veder e practic – aplicativ.
Cercetarea educațională presupune transdisciplinaritate, adică implică mai multe
științe: pedagogia, psihologia, sociologia, dar și alte discipline studiate. De asemenea,
cercetarea educațională este un tip special de cercetare știi nțifică angajată la nivelul
activității educaționale.
Cercetarea fenomenului educativ trebuie să aibă un caracter prospectiv, mai precis
să vizeze dezvoltarea personalității elevului în perspectiva cerințelor dezvoltării sociale,
asigură cercetarea finalit ăților educației. Un alt element esențial este caracterul
ameliorativ, ce trebuie să ducă prin intervențiile sale la optimizarea activității de instruire,
la sporirea actului pedagogic.
Am decis să moptez pentru cercetarea pedagogică de tip combinat, teore tic
fundamentală și practic – aplicativă, pornind de la încadrarea temei studiate într -un spațiu

45
teoretic, ajungând la reliefarea implicațiilor menite să optimizeze utilizarea resurselor
centrului de documentare și informare, atât în cadrul activităților specifice limbii franceze,
cât și în cadrul altor tipuri de activități.

4.1. Identificarea temei
Cercetarea experimentală ce face obiectul acestei lucrări se referă la integrarea
resurselor centrului de documentare și informare în cadrul orelor de limba fr anceză și
stimularea interesului elevilor pentru studiul acestei limbi străine, dar și pentru utilizarea
resurselor CDI frecvent, eficient și cu perseverență.
Am observat, de -a lungul ti mpului, că a scăzut considerabil interesul elevilor
pentru limba franceză și pentru studiul acestei limbi, în ciuda atâtor elemente
spectaculoase oferite de Franța și de cultura și civilizația franceză.
Tehnologia modernă a invadat casele, birourile tuturo r, interesul elevilor fiind
canalizat spre calculator, internet și jocurile PC.
Având alte preocupări și trăind într -o eră a vitezei în care informația zboară de cele
mai multe ori neobservată, elevii de astăzi din școlile românești nu mai au aceleași
preocupări ca și elevii de acum 25 de ani de pildă.
România a fost din totdeauna o țară francofonă, cu relații cordiale și de prietenie cu
Franța, o țară în care limba franceză a fost întotdeauna limbă principală de studiu în
majoritatea unităților de învățăm ânt.
Tocmai de aceea am considerat că este important să stimulez interesul elevilor cu
privire la studiul atât a limbii franceze, cât și să se documente cu privire la tot ceea ce
înseamnă cultură, civilizație și valori ale Franței.

4.2. Cercetarea docume ntară asupra temei dezbătute
Pentru o bună documentare asupra temei cercetate, m -am documentat și am cules
informațiile necesare din mai multe surse și resurse, atât în format clasic, cât și în format
electronic, după cum urmează:
 Programele școlare pentru limba franceză (curriculu național);
 Metodici, didactica limbii franceze;
 Norme metodologice, regulamente oficiale, legislația specifică centrului de
documentare și informare;
 Lucrări de specialitate privind organizarea cercetării educaționale;

46
 Manuale al ternative de limba franceză;
 Manuale de psihopedagogie editate de colective de profesori universitari (din
cadrul Universității din Oradea);
 Lucrări de specialitate despre centrul de documentare și informare;
 Pagini web – bloguri ale unor formatori naționa li pe CDI (care au specializare
principală – limba franceză – Georgeta Bădău).

4.3. Proiectarea cercetării: obiective urmărite, formularea ipotezei
cercetării

Obiectivele cercetării:
 Investigarea interesului elevilor pentru studiul limbii franceze;
 Inves tigarea elevilor pentru utilizarea centrului de documentare și informare și a
resurselor sale;
 Abordarea practică prin organizarea de activități specifice;
 Identificarea unor modalități și strategii de atragere a elevilor spre studiul limbii
franceze;
 Identificarea unor strategii de atragere a elevilor spre frecventarea și utilizarea
centrului de documentare și informare și a resurselor cdi;
 Urmărirea progreselor elevilor în ceea ce privește evoluția situației la învățătură și,
mai ales, la limba franceză.

Formularea ipotezei cercetării:
Am demarat cercetarea me a de la următoarea ipoteză: dacă realizez activități în
centrul de documentare și informare prin care să -i atrag spre studiul limbii franceze și să le
stârnesc curiozitatea, atunci aceștia vor utiliz a mai des și mai eficient CDI -ul pentru
studiul limbii franceze și le va fi stârnită curiozitatea să afle mai multe informații despre
ceea ce înseamnă Franța, dar și de a fi mereu informați. De asemenea, centrul de
documentare și informare poate contribui semnificativ la dezvoltarea și completarea
competențelor lingvistice de comunicare în limba franceză, fiindu -le mai ușor să comunice
în această limbă, dar și celor ce susțin proba de evaluare a compete nțelor lingvistice la
limba franceză din cadrul examenu lui de bacalaureat. Totodată, prin activitățile
desfășurate în centrul de documentare și informare, atât cele de promovare a resurselor

47
specifice acestuia pentru limba franceză, a culturii și civilizației franceze, a literaturii
franceze, dar și a altor ti puri de activități, acestea vor contribui și la formarea și
dezvoltarea competențelor infodocumentare ale elevilor.

4.4. Proiectul cercetării:
Strategia concretă ce am întrebuințat -o este următoarea:
 Locul de desfășurare: Centrul de documentare și informa re al Liceului Tehnologic
nr. 1 Șuncuiuș, Bihor ;
 Perioada cercetării: septembrie 2015 – iunie 2016;
 Etapele implicate:
 Chestionare de investigare;
 Inițierea unor activități specifice orei de limba franceză ;
 Realizarea de activități de promovare a culturii și civilizației franceze;
 Desfășurarea unor activități de promovare a resurselor CDI și a
modalităților de exploatare a acestora.
 Disciplina implicată: limba franceză;
 Eșantionul de subiecți ai chestionarelor :
 Elevii claselor: a VII – a A, a IX – a
 Profes ori de limba franceză.
 Caracterizarea subiecților:
Vârsta subiecților – elevi este între 13 și 17 ani. Clasele de liceu fac parte din
filiera teoretică, profil matematică – informatică și provin din mediul rural . Au fost
aplicat e două tipuri de chestionare , unui număr de 32 elevi distribuiți în două clase , din
care 21 au fost băieți, iar 11 fete.
Activitățile practice au implicat patru clase, două de gimnaziu și două de liceu:
clasa a VII – a A, clasa a VIII – a A, clasa a IX – a și clasa a XI – a, clase om ogene din
punct de vedere al raportului fete – băieți, cu o medie de 23 de elevi pe clasă, cu o marjă
de +/ – 5 elevi.
În cazul profesorilor de franceză a fost între 30 și 45 ani, aceștia provenind atât din
mediul rural, cât și urban. Totalitatea profesoril or chestionați a fost 7 cadre didactice, toate
de sex feminin (majoritatea cadrelor didactice care predau limba franceză sunt femei).
 Metodoloogia cercetării:
 Observația sistematică a activității și comportamentului elevilor;

48
 Metode sociometrice;
 Metoda c hestionarului;
 Strategia de verificare și evaluare a rezultatelor obținute de subiecți:
 Produse documentare;
 Portofolii.
 Metode de prelucrare a dateloor cercetării:
 Tabele cu rezultate;
 Reprezentări grafice;
 Calcul de procentaje.

4.5. Organizarea și desfă șurarea cercetării
Observând scăderea interesului elevilor pentru școală în general și în special pentru
limba franceză, mi -am propus organizarea unor activități de promovare a francofoniei, a
limbii franceze, dar și a culturii și civilizației franceze.
Preocupați fiind de alte activități și cu un interes sport în ceea ce privește
petrecerea timpului liber pe calculator, în special pe internet, jucând jocuri atât offline cât
și online, elevii din unitățile de învățământ românești participă cu plăcere la ore le de
informatică și la acele ore în care este folosită tehnologia modernă și chiar metode
moderne de predare.
Am ales să oganizez cercetarea pentru această lucrare din două perspective:
A. Activități:
 De promovare a resurselor CDI specifice limbii franceze ;
 De utilizare a resurselor specifice limbii franceze (dicționare, cărți de
gramatică, de conjugări ale verbelor);
 De utilizare a noilor tehnologii în cadrul orelor de limba franceză (pagini
web, jocuri didactice pe calculator);
 De promovare a valorilor, cul turii și civilizației franceze utilizând materiale
existente în CDI (albume de artă, enciclopedii), vizionări de filme în limba
franceză (documentare/artistice), prezentarea unor pagini web cu specific francez
(france.fr, versailles.fr, paris.fr etc).
B. Ches tionare:
 Am aplicat chestionare elevilor din clasele a VII – a A și a IX – a (anexele
1 și 2) ;

49
 Chestionare aplicate profesoarelor de limba franceză (anexa 3).
4.6. Abordarea practică a temei – activități derulate
Pe parcursul anului școlar 2015 – 2016 am d erulat o serie de activități practice în
care am colaborat cu profesoarele de limba franceză din școală, activități în cadrul cărora
am utilizat resursele centrului de documentare și informare în cadrul orelor de limba
franceză. O parte din aceste activită ți au constat în asigurarea dicționarelor român –
francez și francez – român la orele de limba franceză și a altor materiale necesare bunei
desfășurări a acestor ore (dicționare de expresii, cărțile de gramatică a limbii franceze,
cărțile cu conjuugări ale verbelor neregulate). Un alt tip de activități, derulate în centrul de
documentare și informare, au presupus includerea mijloacelor moderne în organizarea de
activități extrașcolare de aprofundare a anumitor teme la limba franceză sau de dezvoltare
a comp etențelor infodocumentare, de identificare a surselor și resurselor specifice limbii
franceze, de promovare a culturii și civilizației franceze.
Activitățile au fost organizate la clasele:
 a XI – a (Să traducem corect!);
 a VII – a B (Surse online la franc eză);
 a IX – a (Argumente pro și contra limbii franceze) ;
 a VII – a A (Fazan în limba franceză) ;
 a VII – a B ( Sărbători și tradiții franceze );
 a VI – a (Francofonia );
 a X – a (Cărți și ecranizări din literatura franceză);
 a V – a (Franța – elemente de cult ură și civilizație ).
Una din aceste activități a implicat conștientizarea elevilor cu privire la utliziarea
traducătoarelor online pentru a -și face tema la franceză, atunci când primesc exerciții de
traducere sau pentru a se pregăti pentru următoarea lecți e în care trebuie să traducă pasaje
de texte sau chiar textele prezente în manual, în detrimentul clasicelor dicționare. De cele
mai multe ori, atunci când inserează propoziții complete sau numai o parte din propoziție
traducătoarele online, cel mai des ut ilizat fi ind google translate
(https://translate.google.ro/?hl=ro ), rezultatul oferit de traducător este întotdeauna greșit
din punct de vedere gramatical. Automat, elevii sunt penalizați la ore pentru greșe li, uneori
din neatenție, dar și datorită faptului că se pripesc și nu verifică corectitudinea traducerilor.
Elevii folosesc aceste traducătoare pentru că așa își fac temele mult mai repede și scapă
astfel de o ,,povarăˮ în plus.

50
Activitatea a constat în prezentarea unor astfel de rezultate greșite și compararea
lor cu variante corecte de traducere realizate cu ajutorul dicționarelor clasice. Elevii au
aplicat practic compararea celor două variante de traducere, primind un text în limba
română pentru a fi tradus în franceză, și un al doilea text în limba franceză pentru a fi
tradus în română, pentru fiecare variantă fiind folosite ambele metode de traducere (google
translate și dicționarele). Elevii au realizat că google translate nu este cea mai bună
modal itate pentru a -și face tema și a crescut numărul elevilor care au venit în centrul de
documentare și informare pentru a folosi dicționarele, dar și curioși fiind au descoperit și
cărțile cu conjugări ale verbelor neregulate.
Desigur, au rămas consecvenți o parte din elevi care, în general, aleg calea cea mai
scurtă și care folosesc încă traducătoarele online, dar chiar și acești elevi sunt mai atenți la
felul în care își face temele și uneori vin în centrul de documentare și informare să verifice
corectitud inea temei ori cu dicționarele, ori cu cărțile de gramatic ă, fie cu cărțile cu
conjugări ale verbelor. Proiectul acestei activități se află în anexele lucrării.

O altă activitate organizată în centrul de documentare și informare a pornit de la
ideea promo vării resurselor centrului de documentare și informare, mai ales a surselor
online specifice limbii franceze, tema activității de altfel. Există numeroase site -uri utile
elevilor :
 În care găsesc conjugări ale verbelor neregulate, de exemplu;
 http://la -conjugaison.nouvelobs.com/
 http://leconjugueur.lefigaro.fr/ ),
 Sau elemente de gramatică a limbii franceze
 http://gram maire.reverso.net/ ,
 http://www.bonjourdefrance.com/index/indexgram.htm ;
 http://www.francaisfacile.com/ cgi2/myexam/liaison.php?liaison=_grammaire_ ;
 Elemente de cultură și civlizație franceză:
 Franța:
http://be.france.fr/?utm_source=fr.france .fr&utm_medium=Nom_de_Domaine&ut
m_campaign=Redirection_Domaine ;
 Versailles:
http://www.chateauversailles.fr/homepage
 Luvru:

51
http://www.louvre.fr/ .
Lista cu pagini w eb în care elevii găsesc informații despre Franța, limba franceză,
francofonie poate continua și poate fi tema unui demers de cercetare documenatre a cărei
rezultat să fie un dosar documentar cu informații despre Franța. Activitatea derulată a
presupus pre zentarea a unei mici părți din sursele online și de a -i pune pe elevi în ipostaza
de a căuta informații despre elementele ce pot constitui un proiect pentru limba franceză
ce ar putea fi o următoare temă de casă pentru elevi. Și pentru această activitate, proiectul
a fost anexat acestei lucrări.
Un alt proiect ce a fost pus în anexele lucrării a presupus desfășurarea unei
activități în care au fost aduse argumente pro și contra studiului limbii franceze. Elevii au
primit un set de argumente, atât pro, cât ș i contra studiului acestei limbi străine, sub forma
unei prezentări power point, activitatea continuând cu o dezbatere în care elevii au venit cu
propriile lor argumente sau păreri referitoare la studiul limbii franceze și ipostaze în care
aceștia au fost puși și au avut nevoie să folosească limba franceză.
O altă activitate desfășurată în centrul de documentare și informare a constat într –
un joc didactic care a presupus și folosirea dicționarelor francez – român și român –
francez. Jocul didactic a presupu s implicarea elevilor în jocul Fazan în limba franceză . A
fost activitatea care a plăcut cel mai mult elevilor și a avut cel mai mare succes,
contribuind la dezvoltarea vocabularului elevilor la limba franceză. Elevii au primit
bilețele cu cifre, trăgându -se astfel la sorți ordinea în care elevii vor juca. Printre bilețele
cu cifre a fost introdus și unul care a conținut cuvântul alfabet, elevul care a extras acest
bilețel spunând alfabetul, iar elevul cu cifra 1 a spus stop, primind astfel și prima literă a
cuvântului ce urmează. Elevii sunt avertizați că nu au voie să -și blocheze colegii din prima
etapă, elevii care vor fi blocați primind câte o literă a cuvântului fazan , la acumularea a
tuturor literelor cuvântului fazan , elevul în cauză fiind eliminat.
Jocul a continuat pe tot parcursul orei, elevii au folosit dicționarele când nu
reușeau să identifice cuvintele potrivite situației, jocul fiind de fiecare dată când în joc mai
rămâneau doi elevi.

4.7. Aplicarea și interpretarea chestionarului de intere s
Chestionarele aplicate elevilor au vizat două aspecte:
a) Interesul elevilor pentru limba franceză și studiul acestei limbi;
b) Interesul elevilor pentru centrul de documentare și informare.

52
Chestionarele aplicate profesorilor au vizat interesul pe care acești a îl acordă
centrului de documentare și informare și resurselor disponibile în CDI pentru disciplina pe
care o predau.
Ambele chestionare au conținut șapte întrebări cu răspunuri de două tipuri:
a) Itemi cu alegere multiplă (trei și patru variante de răspuns) – șase întrebări;
b) Item pentru exprimarea unei păreri.
4.7.1. Chestionar privind interesul elevilor asupra limbii franceze și a studiului
acesteia
Chestionarul conține șapte întrebări privind interesul elevilor asupra studiului
limbii franceze și a utilizării res urselor CDI specifice acestei discipline (dicționarele, cărți
de gramatică, conjugări ale verbelor neregulate etc.). Iată răspunsurile lor:
Limba franceză este o disciplină la care elevii participă cu plăcere în marea lor
majoritate, adică un procent ce de pășește 65% din elevii chestionați. Un procent de 35%
din elevii chestionați au răspuns că nu îi interesează, nu le face plăcere să participe la ora
de franceză sau doar câteodată participă cu drag la aceste ore.
Pe de altă parte, elevii chestionați au răs puns într -un procent de aproape 94% că
abordează la orele de franceză exerciții de traducere, citit sau gramatică, iar 6% au spus că
abordează alte teme, fără să le precizeze, acest lucru însemnând că cei 6% dintre elevi nu
sunt interesați de orele de fran ceză.
O altă întrebare a vizat utilitatea orelor de limba franceză din perspectiva elevilor
chestionați. 75% din elevii chestionați au considerat că ora de limba franceză este
importantă , iar un procent de 25% au considerat că nu este atât de importantă, a preciind ca
fiind nefolositoare și inutilă această disciplină și nefiindu -le de folos.
Întrebați fiind dacă folosesc dicționarele la ora de franceză, aproape 57% din elevi
au răspuns că le folosesc, iar 43% au răspuns că nu le folosesc sau doar câteodată le
folosesc.
În ceea ce privește utilitatea traducătoarelor online (cele precum google translate –
unul dintre cele mai utilizate traducătoare în rândul elevilor), 56.25 % dintre elevi au
apreciat utilitatea acestor traducătoare, 28,125% au considerat că nu sunt utile, iar
15.625% au răspuns fie că nu le folosesc, fie n -au avut nicio părere despre aceste
traducătoare. Toți e levii chestionați au fost de aco rd cu faptul că traducătoarele online
furnizează și greșeli sau erori.
75% dintre elevii chestionați a u răspuns că folosesc mai rar sau deloc resursele
CDI pentru limba franceză. La acest procent a contribuit și faptul că dicționarele,

53
indiferent de tipul or (deci și cele pentru limba franceză) sunt considerate lucrări de
referință, iar din punct de vedere al recomandărilor și normelor biblioteconomice în
vigoare, aceste lucrări de referință nu se împrumută acasă, putând însă fi folosite în centrul
de documentare și informare sau în școală, mai exact în sala de clasă, în timpul orei de
limba franceză. 25 % dintre elevii chestionați au apreciat că folosesc frecvent sau mai des
resursele specifice limbii franceze, fiind și interesați de această disciplină.
Un procent de aproape 47% dintre elevii chestionați au apreciat că participă la
activități organizate în centrul de documentare și informare, inclusiv cele de limba
franceză, cu o frecvență de o dată pe semestru, iar 25% dintre elevii chestionați au răspuns
că participă mai des la activități în centrul de documentare și informare, respectiv lunar
sau chiar s ăptămânal. 28% dintre elevi au considerat că au participat mult mai rar sau
deloc la activitățile organizate în CDI.

4.7.2. Chestionarul aplicat elevilor referitor la interesul lor pentru CDI și activitățile
acestuia
Chestionarul a cuprins șapte întrebări refer itoare la utilitatea centrului de
documentare și informare din școală și interesul elevilor privind activitățile acestuia.
Urmează interpretarea răspunsurilor lor.
Dintr -un număr de 32 elevi chestionați 84.375% (27 de elevi mai exact) au răspuns
că este ut il centrul de documentare și informare în școală, iar un procent de 15.625% (5
elevi) au considerat că nu este util.
Jumătate din elevii chestionați, adică un procent de 50%, au răspuns că participă o
dată pe semestru la activități organizate în CDI . Un p rocent de 34.375% dintre elevii
chestionați au considerat că participă săptămânal și lunar la activitățile centrului de
documentare și informare, iar un procent de 15.625% (5 elevi) au considerat că nu au
participat deloc sau mai rar la aceste activități.
Aproape 72% dintre elevi consideră că folosesc mai rar dicționarele specifice
limbii franceze în cadrul orelor de disciplină, din două motive:
a) Nu sunt necesare întotdeauna la ora de franceză;
b) Profesoarele de limba franceză sunt bine pregătite și nu este n ecesară utilizarea
dicționarelor.
28% dintre elevii chestionați folosesc dicționarele frecvent, fie în timpul orelor de
limba franceză, fie pentru a -și face tema primită la oră.

54
Mai bine de 65% dintre elevii chestionați consideră că sunt suficiente dicțion are
pentru ora de limba franceză, din perspectiva fondului documentar al centrului de
documentare și informare, iar un procent de aproape 35% consideră că sunt insuficiente
sau nu -i interesează acest aspect.
Întrebați fiind dacă profesorul documentarist îi ajută atunci este solicitat, elevii
chestionați au răspuns toți, deci un procent de 100%, că acesta îi ajută întotdeauna când i
se cere ajutorul.
În privința temelor, elevii au fost întrebați dacă folosesc centrul de documentare și
informare pentru a -și face temele, proiecte sau referate. 72% dintre elevii chestionați au
răspuns că îl folosesc mai rar, în special atunci când nu se descurcă acasă în realizarea
sarcinilor primite în cadrul orelor de curs. Un procent de 28% dintre elevii chestionați au
consi derat că folosesc centrul de documentare și informare pentru realizarea temelor,
referatelor sau proiectelor mai frecvent, o dată pe săptămână sau pe lună.

4.7.3 Chestionare aplicate profesoarelor de limba franceză privind interesul
acestora asupra CDI și a res urselor specifice
Chestionarele au fost aplicate unui număr de șapte cadre didactice calificate pe
limba franceză, două din școala în care îmi desfășor activitatea și cinci din alte școli în
care funcționează centre de documentare și informare.
Toate cele șapte profesoare au considerat că sunt suficiente resurse în centrul de
documentare și informare din perspectiva disciplinei pe care acestea o predau. La fel, toate
șapte au răspuns că profesorul documentarist le -a furnizat informațiile și resursele
solici tate atunci când au avut nevoie.
Toate profesoarele au fost de acord că dicționarele reprezintă resursa care trebuie
recomandată elevilor în cazul limbii franceze. Trei din cele șapte profesoare au considerat
în plus necesare și cărțile de gramatică și cel e cu conjugări ale verbelor neregulate.
Cadrele didactice chestionate au recomandat organizarea unor activități în care să
fie utilizate mijloacele didactice moderne (internet, proiector etc.), dar și organizarea unor
ateliere de teatru și cluburi de teat ru în limba franceză, vizionarea de filme în limba
franceză, audiții specifice sau chiar jocuri didactice specifice limbii franceze.
Niciuna din cele șapte profesoare nu recomandă traducătoarele online,
considerându -le ineficiente.

55
4.7.4 . Interpretarea g rafică a rezultatelor cercetării
Chestionarul privind interesul elevilor cu privire la studiul limbii franceze

68% 23% 6% 3% Participi cu plăcere la orele de limba
franceză?
Da Nu Nu mă interesează Da, câteodată
31%
38% 6% 25% Ce teme abordați la ora de franceză?
Exerciții de gramatică
Citit/traduceri
Alte teme
Citit/traduceri + exerciții de gramatică

56

75% 12% 13% Crezi că e important să înveți limba
franceză?
Da, e utilă; Nu e utilă; Alt răspuns/nu mă interesează
52% 48% Folosești dicționarele la ora de franceză sau
pentru temă?
Da Nu
25%
75% Cât de des folosești resursele CDI pentru limba franceză
(dicționare, cărți de gramatică etc.)?
Frecvent/des Rar/deloc

57

Chestionarul privind interesul elevilor cu privire la centrul de documentare și informare

16%
10%
48% 26% Ai participat la activități organizate în CDI,
inclusiv pe teme de franceză?
Săptămânal Lunar O dată pe semestru Niciodată
Consideri util și necesar CDI -ul în școală?
Da
Nu
Nu mă interesează

58

28%
6%
50% 16% Ai participat la activități organizate în
CDI?
Lunar Săptămânal O dată pe semestru Rar/deloc
22%
78% Ai utilizat resursele CDI pentru a -ți face
temele?
Frecvent/des Rar/deloc

59

72% 28% Folosiți dicționarele de franceză pentru
orele respective?
Rar/nu e cazul Da (din CDI/de acasă)
66% 34% Consideri că CDI -ul îți oferă resurse
suficiente și utile pentru franceză? Dar
pentru alte discipline?
Suficiente Puține/nu mă interesează

60

50%
0% 50% 0% Profesorul documentarist te asistă atunci
când ai nevoie de ajutor în CDI?
Întotdeauna
Este ocupat tot timpul
E drăguț și ne ajută întotdeauna să găsim ceea ce avem nevoie
Niciodată nu are timpe de noi
28%
72% 0% Îți faci temele în CDI?
O dată pe săptămână sau pe lună Mai rar (când nu mă descurc acasă)
Zilnic

61
4.8. Concluziil e cercetării
Școala în care există centrul de documentare și informare unde îmi desfășor
activitatea se află în mediul rural. Încă mai există copii care nu au acces la un calculator
conectat la internet acasă, copii care îi ajută pe părinți la treburile g ospodărești și nu mai
au timp suficient pentru a -și face toate temele sau nu au condiții domestice suficient de
bune încât să poată realiza o muncă intelectuală de calitate. Toate acestea reprezintă
factori pentru a -i determina pe elevi să folosească CDI -ul măcar pentru a -și face temele.
După aplicarea chestionarelor și organizarea primelor activități de promovare a
resurselor centrului de documentare și informare la începutul anului școlar 2015 – 2016,
elevii au început să vină mai des în CDI pentru a util iza dicționarele specifice limbii
franceze și cărțile cu conjugări ale verbelor neregulate pentru a -și face tema la franceză.
Un aspect mai puțin plăcut a fost acela că elevii încă mai folosesc traducătoarele
online și mai ales atunci când, din diferite mo tive nu reușesc să -și facă tema la franceză,
dar aspectul îmbucurător este acela că acum sunt mai atenți la cum folosesc aceste
traducătoare online și a crescut numărul elevilor care solicită dicționarele pentru a fi
folosite în cadrul orei de franceză.
Rolul acestei cercetări a fost în primul rând de a identifica gradul de interes al
elevilor pentru studiul limbii franceze și, în al doilea rând, de a promova resursele
centrului de documentare și informare atât din punct de vedere general, dar și cele
speci fice limbii franceze. Pe de altă parte, observând că elevii participă cu plăcere la orele
de limba franceză , având profesori care știu să creeze o atmosferă relaxantă , dar nu au o
atracție deosebită să cunoască detalii și informații legate de țara a cărei limbă o studiază și
nici un interes deosebit spre a aprofunda ceea ce învață la ore, am considerat util și benefic
să organizez activități legate de limba franceză, cultura și civilizația franceză și să -i
înurajez să studieze această limbă și să le stimule z interesul legat de tot ceea ce înseamnă
Franța, cu tradiții, obiceiuri, cultură, civilizație sau chiar literatura.
Un alt aspect urmărit a fost acela al creării capacității fe autonomir al elevilor. Am
urmărit, prin activitățile derulate, ca elevii să d obândească și să dezvolte deprinderi
infodocumentare, cu ajutorul cărora să poată selecta informația după anumite criterii
cerute, să poată să analizeze aceste informații după criterii proprii de evaluare, dar și să
emită judecăți de valoare.
Desigur, aso cierea de termeni CDI și FLE (Français Langue Étrangère – așa cum
este această disciplină în rândul cadrelor didactice de specialitate) poate duce la
numeroase idei de activități și punerea acestora în practică.

62
Centrul de documentare și informare asigură nu numai accesul la informație, ci și
învățarea utilizării informațiilor existente. Există ore speciale în care profesorul
documentarist, fie singur, fie în colaborare cu echipa pedagogică a școlii, îndrumă elevii în
tehnicile căutării informației, în sele ctarea și verificare informațiilor obținute, de asemenea
și să valorifice informațiile obținute și selectate sub diferite forme și suporturi.
Activitățile desfășurate în CDI pot fi pedagogice, culturale sau de comunicare ,
trebuie organizate într -o atmosfer ă relaxantă, într -un cadru specific și adecvat.
Un alt tip de activități ce pot fi organizate în centrul de documentare și informare
sunt sesiuni de pregătire a elevilor pentru diferite examene și concursuri:
– Olimpiade;
– Proba de evaluare a competenței ling vistice din cadrul examenului de
bacalaureat;
– Diferite concursuri organizate la nivel local, regional sau național.

63
CONCLUZII

Această lucrare este rezultatul dorinței de a stimula interesul elevilor cu privire la
studiul limbii france ze, disciplină intrată într -un ușor con de umbră și datorită deschiderii
spre vestul Europei, a intrării în Uniunea Europene și a utilizării din ce în ce mai frecvente
a limbii engleze ca limbă de circulație internaționale.
Tehnologia modernă și utilizarea programelor și soft -urilor de calculator în limba
engleză au pus limba franceză pe locul doi. Elevii sunt atrași de tot ceea ce înseamnă nou
și lasă la o parte ceea ce consideră ei mai puțin important, incluzând aici și limba franceză.
Mulți dintre elevi consideră că nu prea le folosește limba franceză, că nu vor avea
ocazia să ajungă în Franța, nici măcar ca și turiști. În multe cazuri, însă, s -a dovedit
contrariul. Mulți români au ajuns în Franța atât ca turiști care au vizitat parcul Disney sau
alte obi ective turistice din Paris sau restul Franței, dar și ca muncitori în construcții sau
alte domenii de activitate. În ambele cazuri, toți acești români au studiat limba franceză în
parcursul lor școlar, dar având alte obiective și motivație au neglijat acea stă disciplină
considerând -o inutilă.
Pe de altă parte, o limbă străină este învățată cel mai ușor prin vorbirea și
ascultarea ei în cadrul țării ce o are ca limbă maternă, în special atunci când este vorbită de
locuitorii acelei țări.
Centrul de document are și informare poate contribui semnificativ la stimularea
interesului elevilor cu privire la această disciplină, la promovarea aspectelor culturale, de
civilizație și a valorilor Franței.

64
BIBLIOGRAFIE

A. CĂRȚI :
1. Academia Română; Institutul de Lin gvistică: Dicționarul explicativ al limbii
române (DEX) , Editura Univers Enciclopedic, București, 2010;
2. Andronescu, Rodica; Bădău, Georgeta: Centrul de documentare și informare: ghid
întocmit în baza materialelor realizate de echipele județelor Alba, Sibiu și
Botoșani , [s.n.], Alba Iulia, 2002;
3. Bădău, Georgeta: Inițiere în cercetarea documentară. Partea I , [s.n.], Alba Iulia,
2004;
4. Bădău, Georgeta; Panait, Antonina: Amenajarea și gestionarea unui CDI. Ghid
pentru personalul de conducere și personalul din ce ntrele de documentare și
informare , [s.n.], Alba Iulia, 2006;
5. Berindei, Cosmina; Kudor, Dorina; Petri, Alina; Rășinar, Alina; Sava, Eleonora;
Stănilă, Corina: Management cultural în centrele de documentare și informare ,
Editura Casei Corpului Didactic Cluj , Cluj Napoca, 2009;
6. Comisia Europeană/EACEA/Eurydice: Dezvoltarea competențelor cheie în școlile
din Europa: Provocări și Oportunități pentru Politică. Raport Eurydice , Oficiul
pentru publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2012;
7. Comitetul Director pen tru Educație ,,Studierea limbilor și cetățenia europeanăˮ:
Cadrul european de referință pentru limbi: învățare, predare, evaluare ; [s.n.],
Chișinău, 2003;
8. Cucoș, Constantin: Pedagogie , Editura Polirom, București, 2002 ;
9. Ministerul Educației și Cercetării: Programe școlare pentru limba franceză –
clasele III – XII, București;
10. Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice: Programa școlară pentru
disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNA 1 Clasa pregătitoare, clasa I și
clasa a II -a, 2003;
11. Ministerul E ducației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de
organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și
informare , aprobat prin ordinul nr. 5556 din 7 0ctombrie 2011, București;
12. Ministerul Educației, Cercetării, T ineretului și Sportului: Regulamentul de
organizare și funcționare a centrelor de documentare și indormare (CDI) ,
(abrogat), anexa 1 la OMECT nr. 5689 din 20.10.2008, București;

65
13. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Statutul profesoru lui
documentarist , (abrogat), București, 2004;
14. Niculescu, Mihaela – Oana: Educație pentru informație – suport de curs ; Casa
Corpului didactic Prahova, Ploiești;
15. Orțan Florica (coord.): Pedagogie și elemente de psihologie , Editura Risoprint,
Cluj Napoca, 20 14;
16. Panait, Antonina: Cartea din bibliotecă în centrul de documentare și informare ,
[s.n.], Alba Iulia, 2008;
17. Popa, Maria – Magdalena: Rolul centrului de documentare și informare în
optimizarea procesului de predare – învățare – evaluare la disciplina geog rafie ,
Editura Sfântul Ierarh Nicolae, [s.l.], 2010;
18. Popescu, Cristina; Stănescu, Aurora: Ghid metodic interdisciplinar: Educație prin
lectură , ISJ Cluj/ISJ Mureș, [s.l.], 2013;
19. Tomescu, Rodica: La didactique du français langue étrangère , Editura
Universit ății din Oradea, Oradea, 2013;
20. Vintilă, Cristina; Ilie, Niculina (editori): Ghidul bibliotecarului școlar , Editura
Bibliotecii Pedagogice Naționale ,,I. C. Petrescuˮ, București, 2006;

B. WEBOGRAFIE:
21. http://apprendr e.tv5monde.com/ ;
22. http://france.fr/
23. http://lewebpedagogique.com/flegbadau/ ;
24. http://www.bonjourdefrance.com/i ndex/indexjeu.htm ;
25. http://www.chateauversailles.fr/homepage ;
26. http://www.francophonie.org/ ;
27. http://www.lepointdufle.net/p/activitesdeclasse.htm ;
28. http://www.louvre.fr/ ;
29. https://apanait.wordpress.com/ ;
30. https://sites.google.com/site/activitaticdiarad2015/home ;
31. https://www.reseau -canope.fr/savoirscdi/ ;
32. www.didactic.ro ;
33. www.edu.ro ;
34. www.wikipedia.com ;
35. https://pedagogie101.wordpress.com/pedagogie -101/comment -page -34/.

66
ANEXE
CHESTIONAR
Interesul elevilor cu privire la limba franceză

1. Participi cu plăcere la orele de limba franceză?
a) DA;
b) NU;
c) Nu mă interesează aceste ore.

2. Ce teme abordați la ora de franceză?
a) Exerciții de gramatică, de traducere;
b) Texte: citit/tradus;
c) Alte
teme:______________________________________________ _______________

3. Crezi că e important să înveți limba franceză? De ce?
a) Da, pentru că e utilă;
b) Nu, nu e important să învăț o limbă străină.
c) Alt
răspuns____________________________________________________________

4. Folosești dicționarele la ora de franceză sa u pentru temă?
a) Da;
b) Nu;

5. Ce părere ai despre traducătoarele online (google translate de exemplu)? Sunt
utile?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_________

67
6. Cât de des folosiți resursele CDI pentru limba franceză (dicționare, cărți de
gramatică etc)?
a) Frecvent.
b) Des.
c) Rar.
d) Deloc.

7. Ai participat la activități organizate în CDI, inclusi v pe teme de franceză?
a) Săptămânal;
b) Lunar;
c) O dată pe semestru;
d) Niciodată.

Numele________________________________
Clasa:
– a IX – a
– a VII – a A.

68
CHESTIONAR
Interesul elevilor cu privire la CDI

1. Consideri util și necesar CDI -ul în școală?
a) Da;
b) Nu;
c) Nu mă interesează.

2. Ai participat la activități organizate în CDI?
a) Săptămânal;
b) Lunar;
c) O dată pe semestru;
d) Niciodată.

3. Ai utilizat resursele CDI pentru a -ți face temele?
a) Frecvent;
b) Des;
c) Rar;
d) Deloc.

4. Folosiți dicționarele de franceză la orele respective?
a) Da, le aducem de acasă;
b) Nu, nu e cazul;
c) Mai rar;
d) Frecvent, le împrumutăm la oră din CDI.

5. Consideri că CDI -ul îți oferă resurse suficiente și utile pentru a -ți face temele la
franceză? Dar pentru alte discipline?
a) Sunt destule resurse, mai ales dicționare ;
b) Cam puține resurse;
c) Nu mă interesează;
d) Alt
răspuns:___________________________________________________________

69

6. Profesorul documentarist te asistă atunci când ai nevoie de ajutor în CDI?
a) Întotdeauna;
b) Este ocupat mai tot timpul;
c) E drăguț și ne ajută înto tdeauna să găsim ceea ce avem nevoie
d) Niciodată nu are timp de noi;
e) Alt
răspuns__________________________________________________________

7. Îți faci temele în CDI? Dar proiecte sau referate?
a) Zilnic;
b) O dată pe săptămână;
c) O dată pe lună;
d) Doar atunci când nu mă descurc acasă;
e) Doar când trebuie să primesc note.

Numele:_____________________________________________
Clasa
– a IX – a;
– a VII – a.

70
CHESTIONAR DE INTERES
– Profesori –

1. Cum apreciați dotările CDI în funcție de disciplina pe care o predați? Ex istă
suficiente resurse de specialitate?
a) Sunt suficiente;
b) Există, dar prea puține;
c) Nu mă interesează, am materiale didactice suficiente în portofoliul personal;
d) Alt
răspuns____________________________________________________________
__.

2. Considerați că prof esorul documentarist v -a furnizat informațiile sau resursele CDI
atunci când le -ați solicitat?
a) Da;
b) Da, dar nu a fost eficient;
c) Nu;
d) Alt
răspuns____________________________________________________________
__.

3. Ce resurse diponibile în CDI pentru disciplina pe care o predați le -ați recomanda
elevilor?
a) Dicționarele;
b) Cărțile de specialitate (în limba franceză/gramatică/literatură);
c) Traducătoarele online;
d) Alte pagini web cu conținut de gramatică/vocabular;
e) Alte
resurse______________________________________________ ____________

4. Ce tipuri de activități ați dori să fie organizate în CDI? Puteți da și câteva exemple.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

71
__________ ______________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________

5. Ați folosit traducătoarele online?
a) Da;
b) Nu și nici nule recomand;
c) Ce-s alea?
d) ___________________ _____

6. Cum considerați că ar putea fi stimulat interesul elevilor pentru a învăța limba
franceză și cum?

72
UNITATEA DE ÎNVǍȚǍMÂNT: Liceul Tehnologic nr. 1 Șuncuiuș
AN ȘCOLAR: 2015 – 2016
Centrul de documentare și informare

PROIECT DE A CTIVITATE
Argumente pro și contra învățării limbii franceze

DATA: 2.12.2015
CLASA: a IX – a
PROPUNĂTOR: prof. documentarist Păicuț Laura Emilia
DISCIPLINA: Limba franceză
TITLUL ACTIVITĂȚII: Argumente pro și contra învățării limbii franceze
TIPUL ACTIVIT ĂȚII: pedagogică/culturală (dezbatere)
DURATA: 50 minute
LOCAȚIA ACTIVITĂȚII: Centrul de documentare și informare

SCOPUL ACTIVITĂȚII
Activitatea își propune conștientizarea elevilor cu privire la importanța învățării și
cunoașterii limbii franceze și încu rajarea elevilor de a învăța cel puțin o limbă străină.
Deschiderea spre vest, comunicarea ce depășește granițele fizice dintre țări au devenit
elemente normale ale vieții cotidiene. Comunicarea între oameni de diferite naționalități
nu mai depinde de bari era spațiu – timp, acest lucru fiind posibil astăzi datorită mijloacelor
oferite de tehnologia modernă, de accesul la internet prezent în numeroase și inedite
locații. Astăzi, oricine poate avea internet acasă, mijloacele de comunicare online putând fi
folosite ușor de oricine.

COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea unui limbaj adecvat temei abordate;
2. Formarea unei atitudini pozitive față de studiul limbii franceze.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1. Analiza argumentelor oferite în vederea identificării altora noi;
2. Fo losirea unor modalități diverse de înțelegere și de interpretare a informațiilor

73
primite.
3. Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii și a coerenței
mesajului.
4. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii.

OBIECTIVE DISCIPLINARE:
La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
– Să fie interesați pentru a studia limba franceză;
– Să emită argumentele proprii;
– Să facă propriile alegeri corecte;
– Să selecteze și să prelucreze informațiile;
– Să fie inte resați pentru utilizarea resurselor CDI;

OBIECTIVE INFO -DOCUMENTARE:
La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
 să utilizeze resursele C.D.I. (pe toate suporturile, inclusiv on -line) pentru a
răspunde nevoii de informare în realizarea temei propus e;
 să realizeze activități de căutare, accesare, selectare, prelucrare și utilizare a
informațiilor, în funcție de subiectul tratat și tipul produsului ce trebuie realizat;
 să indice sursele de documentare sau documentele utilizate în realizarea produsului
final;
 să prezinte produsul final prin diverse moduri de comunicare;
 să facă autoevaluarea propriului demers de cercetare sau al echipei în care a lucrat.

VALORI ȘI ATITUDINI:
– cultivarea interesului pentru limba franceză, dar și pentru cultura, civiliza ția și
valorile Franței;
– stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu mesajul receptat;
– dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală;
– expunerea orală/scrisă a unor opinii și argumentarea lor cu privire la tema
abordată;
– construirea de argumentații orale/scrise pe baza subiectului.

74
STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) METODE ȘI PROCEDEE: explicația, conversația euristică, inteligențele multiple,
exercițiul, exemplificarea, lectura explicativă, munca independentă, munca pe grupe,
problem atizarea.
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, lucrul pe
grupe.
c) RESURSE:
 umane: profesor documentarist, profesor limba și literatura română;
 educaționale: cunoștințele anterioare ale elevilor;
 materiale: resursele C.D.I. : fondul documentar, calculatoare, video proiector,
apart foto, prezentare PPT;
 temporale: 50 minute.
d) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: fișe de lucru, manuale, cărți , PPT, echipamente
informatice etc.

SCENARIU DIDACTIC

1. MOMENT ORGANIZATORIC (2')
– crearea climatu lui disciplinar și afectiv propice desfășurării activității.

2. CAPTAREA ATENȚIEI (1')
– Profesorul documentarist prezintă pe scurt tema activității curente.
– Elevii sunt informați că rolul profesorului de limba franceză la această activitate de final
este de a emite propriile argumente în favoare/defavoarea studiului limbii franceze.

3. ANUNȚAREA SUBIECTULUI ACTIVITĂȚII ȘI A OBIECTIVELOR
VIZATE (2')
– Se vor prezenta obiectivele vizate.
– se anunță etapele activității.

4. DIRIJAREA ACTIVITĂȚII CU CARACTER PRAC TIC-APLICATIV (40')
Se prezintă materialul power point și elevii sunt implicații în citirea argumentelor

75
din prezentare și sunt încurajați să identifice noi argumente, fie ele pro sau contra. Elevii
vor fi încurajați să și explice alegerile făcute și vor f i ghidați în identificarea elementelor
ce conduc la importanța studiului limbii franceze.
Următoarea secvență a lecției va presupune distribuirea fișelor de lucru celor trei
grupe de elevi, fișele punându -i în situații posibile în care să folosească limba franceză.
Elevii realizează dialogurile și, în ordinea grupelor, vor prezenta dialogurile.

5. ASIGURAREA FEED -BACK -ULUI (5')
Feedback -ul va presupune o dezbatere în care elevii trebuie să intre într -una din
cele două tabere, să aleagă așadar între a fi inte resați de studiul limbii franceze, să fie
pentru a învăța această limbă sau să fie împotriva acestei limbi. Elevii trebuie să -și
argumenteze opțiunea făcută și să vină și cu propuneri de activități care să implice tot ceea
ce înseamnă Franța, limba francez ă, francofonia etc la care să participe și să fie implicați.

6. EVALUAREA
Evaluarea se va realiza pe parcursul activității, atât de către profesorul
documentarist cât și de către profesorul de limba franceză care predă la clasă, urmărind
calitatea argumente lor și opiniilor elevilor.

CONCLUZII
Interacțiunile gen învățare prin cooperare – acolo unde se integrează și
inteligențele multiple – condiționează dezvoltarea intelectuală a elevului, atitudinile sale cu
privire la obiectivele educative ale școlii și r ezultatele sale, favorizează dialogul și
relațiile dintre elevi, ușurează comunicările interindividuale. Discuțiile de grup ajută
membrii acestuia să dezbată, să structureze cunoștințele și să le organizeze rapid sub
impactul noilor informații, iar în fi nal să -și extindă cunoștințele și înțelegerea.
Munca în echipă constituie un stimulent intelectual și declanșator al schimbului de opinii
și de informații, favorizând schimbul de idei și discuția, adică toate condițiile care
contribuie la educarea spiritul ui critic, a obiectivității și a reflexiunii discursive. Analiza
critică a soluțiilor emise dezvoltă capacitățile de autoevaluare a participanților. Învățarea
prin colaborare încurajează la elevi o atitudine deschisă, bazată pe inițiative personale,
favori zând implicarea intensă a elevilor în rezolvarea sarcinilor de învățare.
Punctele tari ale unui astfel de experiment:

76
 Atingerea punctuală a competențelor stabilite inițial;
 Dezvoltarea atitudinii activ -participative a elevului;
 Facilitarea atitudinii comu nicative;
 Dezvoltarea creativității, a imaginației elevilor.

ANEXĂ – FIȘE DE LUCRU
FIȘĂ DE LUCRU – GRUPA 1/10 minute de lucru, 2 minute pentru prezentarea
finală
Vă aflați la sediul din Oradea a unei firme franceze, recent venite în oraș, în
vederea susț inerii unui interviu de angajare, firma se ocupă cu comercializarea de
programe de calculator (software) gata făcute sau realizate pe baza comenzilor clienților,
în funcție de domeniul de activitate. Firma franceză este reprezentată de patronul de
național itate franceză, care se numește Jean Jacques Freyre, care se află pentru prima dată
în România și participă activ la procesul de selecție a viitorilor angajați. Posturile
disponibile sunt acelea de: translator/traducător (patronul nu cere ca persoana inter esată să
aibă studii superioare de limbă franceză – ci mai degrabă cunoștințe solide de operare de
calculator). Persoana care participă la interviu va fi pusă în situația de a conversa în limba
franceză cu patronul despre ocuparea acestei poziției de tradu cător/translator – atât pentru
contactele ulterioare și întâlniri dar și pentru diferitele programe de calculator ce fac parte
din oferta firmei franceze.
Organizați -vă astfel încât să participați la interviul de angajare toți. De exemplu,
patronul, domnul Freyre, este însoțit de asistenta personală care notează informații în
agendă, dar care pune și ea întrebări. Candidatul sau candidații răspund la întrebări, dar, la
rândul lor, pun și ei întrebări referitoare la firmă și la portofoliul acesteia, la salar ul oferit,
condițiile de muncă.

FIȘA DE LUCRU – GRUPA 2/10 minute de lucru, 2 minute pentru prezentarea
finală
Vă aflați la muncă în Franța, la construcții. Firma la care ați lucrat și -a închis
activitatea din cauza vremii, fiind necorespunzătoare pentru continuarea lucrărilor. Fiind
toamnă târzie și toate șantierele închise, trebuie să bateți la ușile mai multor firme sau să
vă întrebați prietenii și vecinii francezi dacă nu cunosc vreun loc de muncă. În urma
îndrumărilor primite, ajungeți la un restauran t care are nevoie de un ospătar. Trebuie să -l

77
convingeți pe patron că aveți nevoie de acest loc de muncă, fiind în urmă deja cu facturile
și chiria de unde locuiți. Grupați -vă astfel încât să aveți conversația cu patronul, dar și cu
prietenii/vecinii franc ezi.

FIȘA DE LUCRU – GRUPA 3/10 minute de lucru, 2 minute pentru prezentare
Echipa de vizitatori din partea comunei Șuncuiuș merge la localitatea înfrățită din
Franța, Rodilhan. Acolo, timp de două săptămâni participați la diferite activități și vizite.
La vizita în Paris, 2 persoane din grup se rătăcesc și încercați să ajungeți la punctul de
întâlnire stabilit pentru astfel de situații. Imaginați -vă următoarea situație: una dintre cele
două persoane rătăcite nu ajunge la locul stabilit, la ora stabilită ș i trebuie să o găsiți. A
doua situație: persoana rătăcită care nu a reușit să ajungă și încearcă să ajungă la locul
stabilit și întreabă oamenii de pe stradă cum poate ajunge la locul dorit.

78
UNITATEA DE ÎNVǍȚǍMÂNT: Liceul Tehnologic nr. 1 Șuncuiuș
AN ȘCOLAR: 2015 – 2016
Centrul de documentare și informare

PROIECT DE ACTIVITATE
Să traducem corect
DATA: 30.10.2015
CLASA: a XI – a
PROPUNĂTOR: prof. documentarist Laura Emilia Păicuț
TITLUL ACTIVITĂȚII: Să traducem corect!
DISCIPLINA: limba franceză
TIPUL ACTIVITĂȚII: pedagogică
DURATA: 1 oră
Locația: centrul de documentare și informare

Scopul activității
Activitatea are ca scop conștientizarea elevilor cu privire la studiul limbii franceze
și utlizarea corectă a resurselor disponibi le în centrul de documentare și informare pentru
limba franceză. De asemenea, elevii vor fi încurajați să învețe limba franceză și să
participe cu plăcere la aceste ore. Pe de altă parte, elevii vor fi încurajați să folosească
dicționarele de limba francez ă din CDI, eficient și corect.

COMPETENȚE GENERALE:
 Dezvoltarea competențelor de comunicare;
 Conștientizarea cu privire la corectitudinea traducătoarelor online;
 Diferențierea tipurilor de surse disponibile pentru limba franceză;
 Utilizarea eficientă a re surselor disponibile pentru limba franceză;
 Identificarea locurilor de unde poate fi obținută informația.

COMPETENȚE SPECIFICE:
 Dezvoltarea competențelor infodocumentare;
 Conștientizarea cu privire la plagiat;
 Utilizarea corectă a resurselor necesare trad ucerii de texte la franceză;

79
 Stimularea interesului și curiozității privind utilizarea resurselor CDI.

OBIECTIVE DISCIPLINARE:
La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
 Să identifice tipurile de resurse disponibile pentru limba franceză;
 Să repere ze informația disponibilă pe mai multwe tipuri de suporturi
(internet/carte);
 Să selecteze și să prelucreze informațiile necesare;
 Să restituie informația obținută într -o formă adecvată

VALORI ȘI ATITUDINI:
 cultivarea interesului pentru limba franceză, da r și pentru cultura, civilizația și
valorile Franței;
 conștientizarea cu privire la utilizarea corectă a resurselor online;
 stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu mesajul receptat;
 dezvoltarea interesului față de resursele clasice (dicționare);
 expunerea orală/scrisă a unor opinii și argumentarea lor cu privire la tema
abordată;
 construirea de argumentații orale/scrise pe baza subiectului.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) METODE ȘI PROCEDEE: explicația, conversația euristică, exercițiul,
exemplificarea, metoda învățării experențiale, munca pe grupe, problematizarea.
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe
grupe de elevi.
c) RESURSE:
 umane: profesor documentarist,
 educaționale: capacitățile de învă țare și cunoștințele anterioare ale elevilor ;
 materiale: fondul documentar din C.D.I., calculator, video proiector, flipchart, etc.
 temporale: 1 oră.
d) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: fișe de lucru, videoproiector, google translator,
dicționarele român – francez /francez – român, calculator, internet, PPT

80
SCENARIU DIDACTIC
1. MOMENT ORGANIZATORIC (1')
– crearea unei atmosfere relaxante;
– elevii sunt anunțați la ce activitate participă – Să traducem corect.
2. CAPTAREA ATENȚIEI (1')
Profesorul le explică ce urmează s ă facă, le distribuie materialele de lucru
(dicționarele și fișele de lucru) și îi împarte în două grupe.

3. ANUNȚAREA SUBIECTULUI ACTIVITĂȚII ȘI A COMPETENȚELOR
VIZATE (2')
Se prezentă tema activității împreună cu obiectivele și competențele vizate prin
această activitate.
4. DIRIJAREA ACTIVITĂȚII CU CARACTER PRACTIC -APLICATIV (40')
Profesorul îi implică pe elevi în activitate punându -i să traducă două texte diferite,
unul în limba română, al doilea în limba franceză. Fiecare grupă primește ambele texte,
utilizând pe rând cele două metode de traducere (dicționarele clasice și google translator).
Profesoara de limba franceză participă la activitate și va asigura corectarea traducerilor.
Fiecare tip de traducere va fi corectat și comparat. Vor fi analizate rezultatele din
perspectiva greșelilor făcute de google translate.

5. ASIGURAREA FEED -BACK -ULUI (5')
Pentru asigurarea feed -back -ului, elevii sunt implicați într -o dezbatere în care
aceștia să -și exprime părerea referitoare la rezultatele celor două mod alități. Elevii sunt
conduși spre conștientizarea verificării rezultatelor muncii lor și a utilizării corecte și cu
atenție a resurselor online avute la dispoziție.

6. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂȚII (1')
Activitatea se va încheia cu o discuție referitoare la păr erea elevilor despre
activitate și aceștia vor fi încurajați să tragă conluziile pertinente referitoare la activitatea
la care au participat.

7. EVALUAREA
Evaluarea se va realiza pe parcursul activității prin urmărirea gradului de implicare a

81
elevilor în activitățile desfășurate și prin calitatea traducerilor realizate de către elevi. În
procesul de evaluare se va urmări și modul lor de prezentare.

ANEXA 1
TEXT DE TRADUS ÎN LIMBA FRANCEZĂ (2 exemplare)
Încerc să scriu. Nu mai găsesc cuvintele, teama m -a paralizat. Ce se va întâmpla –
mă gândesc – dacă Mircea spune adevărul? El știe că eu mint rareori și eu știu, de
asemenea, că nici el n -o face. Dar acum mint, o fac pentru el, vreau să -l salvez. Îmi dau
dintr -o dată seama că nu e întotdeauna rău să minți . Ce idee! Cum pot uneori să gândesc
așa? Cum spunea mama, o greșeală te duce spre alta, o minciună urmează alteia și astfel
adevărul nu mai poate ieși la lumină. Cum am putut ajunge atât de jos? Ce va spune
mentorul meu? Oare nu i -am promis să -mi îndrept chipul numai spre soare? Oare nu mi –
am promis mie însămi să rămân întotdeauna pură, neatinsă de păcat? Am căzut, iată! Mă
văd deschizând cartea și scriind în ea. Mâna îmi tremură, cuvintele dansează bezmetic,
linia scrisului e șerpuitoare. Privesc scena. A stfel, din adâncimi profund întunecate, trupul
meu de șaisprezece ani licărește din nou pe ecran. Părul mi -i încâlcit, nu l -am mai
pieptănat de trei zile. De trei zile n -am 7 mâncat altceva decât sucuri de fructe. Nu voi mai
mânca niciodată. Îmi voi tăia p ărul. Îmi voi sfâșia marginile sariului.
Sursa: Dragostea nu moare de Maitreyi Devi

ANEXA 2
TEXT DE TRADUS ÎN LIMBA ROMÂNĂ (2 exemplare)
Utiliser les médias sociaux représente l’une des activités les plus courantes chez les
jeunes d’aujourd’hui. Un récen t sondage mené aux États -Unis démontre que 51 % des
adolescents se connectent à leur réseau social favori au moins une fois par jour et que
22 % des jeunes le font plus de 10 fois quotidiennement ( Common Sense Media, 2009 ).
Les sites comme Facebook, YouTub e ou Twitter, qui se sont développés à grande vitesse
au cours des dernières années, s’avèrent hautement populaires auprès des jeunes,
notamment parce qu’ils leur offrent l’opportunité de se divertir, mais également de
communiquer entre eux ( O’Keeffe et Cl arke Pearson, 2011 ). Il demeure cependant
essentiel que les jeunes sachent en faire une utilisation saine et appropriée, sans quoi,
certains problèmes pourraient survenir. Un rapport clinique paru dans la revue américaine
Pediatrics (2011 ) met en perspecti ve les différents impacts des médias sociaux sur les
enfants, les adolescents et les familles. Selon le Pediatrics , il semble que l’utilisation des

82
médias sociaux aurait un effet bénéfique sur les enfants et les adolescents en améliorant la
communication, les liens sociaux, de même que les compétences techniques. Les médias
sociaux permettent ainsi aux adolescents de réaliser plusieurs activités de socialisation,
valorisées tant en ligne que hors ligne, comme rester en contact avec ses amis et sa
famille, s e faire de nouveaux amis, partager des photos et discuter ( O’Keeffe et Clarke –
Pearson, 2011 ). Aussi, ils offrent aux jeunes la possibilité de s’ouvrir davantage sur le
monde et de rencontrer une multitude de points de vue, notamment par le biais de blogues ,
de vidéos, de podcasts, de sites Internet, etc. ( Boyd, 2007, cité dans O’Keeffe et Clarke –
Pearson, 2011).

83
UNITATEA DE ÎNVǍȚǍMÂNT: Liceul Tehnologic nr. 1 Șuncuiuș
AN ȘCOLAR: 2015 – 2016
Centrul de documentare și informare

PROIE CT DE ACTIVITATE
Surse online pentru limba franceză

DATA: 3.11.2015
CLASA: a VII – a B
PROPUNĂTOR: prof. documentarist Păicuț Laura Emilia
TITLUL ACTIVITĂȚII: Surse online pentru limba franceză
TIPUL ACTIVITĂȚII: pedagogică/la propunerea profesorului docu mentarist
DURATA: 50 minute
Locația: centrul de documentare și informare

SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Trăim într -o eră a vitezei cu care circulă informația, într -o societate în care
internetul este aproape singura sursă de informare a elevilor români. Încurajarea elevilor
pentru a face o muncă de calitate și a folosi resursele de care dispun eficient și în favoarea
lor ar trebui să ne preocupe atât ca părinți, cât și ca profesori. Internetul nu înseamnă doar
rețele de socializare, jocuri online sau locul de unde de scărcăm referatul gata făcut.
Resursele CDI oferă numeroase posibilități de exploatare și utilizare pentru regăsirea
informațiilor necesare. Este greu să -i convingem pe elevi că este mai bine pentru ei să
folosească dicționarul și manualele de gramatică ex istente în CDI pentru a face bine tema
la franceză, că traducătoarele online furnizează de cele mai multe ori enunțuri greșite din
punct de vedere gramatical, că uneori sensul unui cuvânt este cel secundar, deci că trebuie
să fie atenți la ceea ce fac și c um fac.
Tocmai de aceea este important să venim în întâmpinarea lor, să le arătăm că pot
folosi internetul și pentru temele primite la școală sau chiar pentru informare –
documentare.

COMPETENȚE GENERALE:
– Formarea competențelor infodocumentare;

84
– Diferenție rea tipurilor de documente în funcție de informația oferită;
– Utilizarea eficientă a resurselor CDI;
– Identificarea locurilor de unde poate fi obținută informația

COMPETENȚE SPECIFICE:
– Dezvoltarea competențelor infodocumentare;
– Utilizarea frecventă și efic ientă a resurselor CDI;
– Conștientizarea cu privire la plagiat;
– Stimularea interesului elevilor pentru căutarea de informații despre Franța.

Obiective documentare:
La finalul activității elevii vor fi capabili să:
– să identifice resursele documentare din C DI;
– să repereze informația de pe diferite suporturi;
– să selecteze și să prelucreze informațiile;
– să restituie într -o formă adecvată informațiile recepționate;

Obiective operaționale:
La finalul activității elevii vor fi capabili să:
– să recunoască elemente de cultură și civilizație franceze;
– să identifice surse de informare pentru următoarele sarcini primite;
– să cunoască etapele unui demers de cercetare documentară;
– să parcurgă corect etapele demersului de cercetare documentară.

VALORI ȘI ATITUDINI:
 Spirit ul critic și de analiză;
 Interesul pentru cultura, civilizația și valorile franceze;
 Atitudine pozitivă față de studiul limbii franceze;
 Utilizarea eficientă a surselor la care au acces.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) METODE ȘI PROCEDEE: conversația euristică, e xercițiul, exemplificarea,
explicația, lectura explicativă, problematizarea.

85
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, lucrul pe
grupe.
c) RESURSE:
 umane: profesor documentarist
 educaționale: capacitățile de învățare și cunoștin țele anterioare ale elevilor ;
 materiale: internet, power point, calculator, video proiector, etc.
 temporale: 50 de minute.
d) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ziare, prezentare PPT, fișe de lucru etc.

SCENARIU DIDACTIC

1. MOMENT ORGANIZATORIC (1')
– se stabilește liniștea;
– se organizează elevii în spațiul C.D.I.
–
2. CAPTAREA ȘI CONTROLUL ATENȚIEI (5')
– se crează o atmosferă relaxantă pentru buna desfășurare a activității;
– Prima parte va consta într -o discuție purtată cu elevii în care subiectul va fi modalitat ea
în care aceștia își fac tema la franceză, dacă folosesc și alte resurse decât manualul folosit
la clasă. Discuția va fi condusă spre resursele online ce pot fi folosite în învățarea limbii
franceze.

3. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR VIZATE (1')
– Se anunță tema și se prezintă principalele obiective vizate.
– Această activitate are ca obiectiv principal formarea la elevi a unor atitudini pozitive față
de limba franceză și studiul acestei discipline.

4. DIRIJAREA ACTIVITĂȚII CU CARACTER PRACTIC -APLI CATIV (40')
Activitatea va debuta cu crearea climatului propice desfășurării activității și
introducerea elevilor în tema activității. Prima parte va consta într -o discuție purtată cu
elevii în care subiectul va fi modalitatea în care aceștia își fac tema la franceză, dacă
folosesc și alte resurse decât manualul folosit la clasă. Discuția va fi condusă spre
resursele online ce pot fi folosite în învățarea limbii franceze.

86
O altă parte a activității va consta în prezentarea de surse online pentru adunarea d e
informații despre Franța din punct de vedere al culturii și civilizației, a literaturii dar și al
francofoniei și navigarea pe pagini web pentru descoperirea de informații despre
subiectele căutate. Finalul activității va presupune o dezbatere în vederea concluzionării
temei și a emiterii de păreri de către elevi asupra temei abordate.
Elevii vor fi puși în situația de căutare de informații pe teme legate de posibile
referate sau proiecte ce pot fi date ca temă de casă în cadrul orelor de franceză.

5. AS IGURAREA RETENȚIEI ȘI A TRANSFERULUI (3')
Finalul activității va presupune o discuție referitoare la importanța utilizării
resurselor disponibile pentru limba franceză și elevii vor fi încurajați să -și exprime opiniile
cu privire la tema abordată și să -și argumenteze părerile.

87
ANEXA 1
Listă de site -uri web utile învățării limbii franceze:
Canalul de televiziune TV 5 oferă 2 posibilități:
a) De a învăța limba franceză, link: http://apprendre.tv5monde.com/
b) De a preda limba franceză, lin k: http://enseigner.tv5monde.com/
Canalul de radio RFI:
http://www1.rfi.fr/lffr/statiques/accueil_apprendre.asp
Situri utile la gramatică:
Conjugarea verbelor: http://leconjugueur.lefigaro.fr/
Gramatică: http://grammaire.reverso.net/
Traduceri:
– https://tra nslate.google.com/?hl=fr cu precizarea că nu furnizează întodeauna
traduceri corecte din punct de vedere gramatical;
– http://www.lexilogos.com/roumain_dictionnaire.htm ;
Franța:
– http://be.france.fr/?utm_source=fr.france.fr&utm_medium=Nom_de_Domaine&ut
m_campaign=Redirection_Domaine ;
Versailles:
– http://www.chateauversailles.fr/homepage
Luvru:
– http://www.louvre.fr/ .

ANEXA 2 – FIȘE DE LUCRU

Ipostaze de căutare:
1. cultura franceză;
2. civilizația franceză;
3. literatura franceză;
4. francofonia.

88
UNIT ATEA DE ÎNVǍȚǍMÂNT: Liceul Tehnologic nr. 1 Șuncuiuș
AN ȘCOLAR: 2015 – 2016
Centrul de documentare și informare

PROIECT DE ACTIVITATE
Fazan în limba franceză
DATA: 22 ianuarie 2016
CLASA: a VII – a A
PROPUNĂTOR: prof. documentarist Păicuț Laura Emilia
TITLUL ACTIVITĂȚII: Fazan în limba franceză
TIPUL ACTIVITĂȚII: pedagogică/la propunerea profesorului documentarist
DURATA: 50 minute
LOCAȚIA: central de documentare și informare

SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Trăim într -o eră a vitezei cu care circulă informația, într -o societate în care
internetul este aproape singura sursă de informare a elevilor români. Încurajarea elevilor
pentru a face o muncă de calitate și a folosi resursele de care dispun eficient și în favoarea
lor ar trebui să ne preocupe atât ca părinți, cât și ca profesori. Internetul nu înseamnă doar
rețele de socializare, jocuri online sau locul de unde descărcăm referatul gata făcut.
Resursele CDI oferă numeroase posibilități de exploatare și utilizare pentru regăsirea
informațiilor necesare. Este greu să -i convingem pe elevi că este mai bine pentru ei să
folosească dicționarul și manualele de gramatică existente în CDI pentru a face bine tema
la franceză, că traducătoarele online furnizează de cele mai multe ori enunțuri greșite din
punct de vedere gramati cal, că uneori sensul unui cuvânt este cel secundar, deci că trebuie
să fie atenți la ceea ce fac și cum fac.
Tocmai de aceea este important să venim în întâmpinarea lor, să le arătăm că pot
folosi internetul și pentru temele primite la școală sau chiar pe ntru informare –
documentare.
Pe de altă parte dezvoltarea vocabularului în cadrul orei de limba franceză se poate
realiza și în cadrul unor ore de jocuri didactice, unul dintre ele fiind Fazan în limba
franceză.

89
COMPETENȚE GENERALE:
– Utilizarea resurselor CDI;
– Identificarea resurselor CDI disponibile pentru franceză;
– Dezvoltarea competențelor lingvistice;
– Stimularea cu privire la utilizarea resurselor CDI .

COMPETENȚE SPECIFICE:
– Dezvoltarea competențelor infodocumentare;
– Utilizarea frecventă și eficientă a resurselor CDI;
– Conștientizarea cu privire la îmbogățirea vocabularului.

OBIECTIVE GENERALE
Această activitate își propune:
 Să încurajeze elevii să folosească resursele CDI;
 Să stimuleze interesul elevilor cu privire la limba franceză;
 Să atragă elevii spre studiul limbii franceze;
 Să implice elevii în activitățile CDI.

OBIECTIVE SPECIFICE
La finalul activității elevii vor fi capabili să:
– să identifice resursele documentare din CDI;
– să repereze informația de pe diferite suporturi;
– să selecteze și să p relucreze informațiile;
– să restituie într -o formă adecvată informațiile recepționate;

OBIECTIVE INFO -DOCUMENTARE:
La finalul activității elevii vor fi capabili să:
– să aibă un vocabular îmbogățit;
– să identifice surse de informare pentru limba franceză;
– să folosească corect dicționarele;
– să construiască propoziții cu cuvintele noi.

90
VALORI ȘI ATITUDINI:
 Stimularea interesului elevilor cu privire la activitățile CDI;
 Promovarea resurselor CDI;
 Conștientizarea importanței cunoașterii limbii franceze;
 Atragere a spre activități cu caracter educativ.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) METODE ȘI PROCEDEE: conversația euristică, jocul didactic
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, lucrul pe
grupe.
c) RESURSE:
 umane: profesor documentarist
 educaționale: capacitățile de învățare și cunoștințele anterioare ale elevilor ;
 materiale: dicționare, calculator, video proiector, etc.
 temporale: 50 de minute.

d) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: dicționare, google.ro, internet.

SCENARIU DIDACTIC

1. MOMENT ORGAN IZATORIC (2')
– se stabilește liniștea;
– se organizează elevii în spațiul C.D.I.

2. CAPTAREA ȘI CONTROLUL ATENȚIEI (5')
– se anunță tema activității;
– se crează un climat afectiv și emoțional propice desfășurării activității;

3. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIE CTIVELOR VIZATE (2')
– Se anunță tema activității;
– se explică regulile jocului;

91
4. DIRIJAREA ACTIVITĂȚII CU CARACTER PRACTIC -APLICATIV (40')
Activitatea va consta într -un joc didactic: Fazan în limba franceză. Elevii
vor fi informați cu privire la regu lile jocului:
1. elevul nominalizat va spune alfabetul – prima literă (a) cu voce tare, apoi restul
în gând, elevul de lângă va spune stop.
2. Litera la care a ajuns elevul care a spus alfabetul va fi prima literă a primului
cuvânt rostit în limba franceză.
3. Este interzis ca prin primul cuvânt să fie blocat următorul elev.
4. Elevii blocați vor primi pe rând literele cuvântului fazan.
5. Cei care colectează toate literele cuvântului fazan sunt eliminați.
6. Elevii pot folosi dicționarele aflate pe masă.
7. Vor fi folosite ul timele două litere ale cuvântului pronunțat.
Elevii trag la sorți bilețele. Bilețelele cuprind cifre, în funcție de numărul de elevi
prezenți în clasă și în plus va exista un bilețel care va conține cuvântul alfabet. Elevul care
va extrage bilețelul ce con ține cuvântul alfabet va spune alfabetul, iar elevul care va spune
stop va fi cel care a extras bilețelul cu numărul 1, tot el spunând și primul cuvânt. Elevul
care a extras biletul cu numărul 2 va continua jocul și fiecare elev va spune cuvinte,
respectân d regula ultimelor două litere ale cuvântului anterior. Elevii blocați primesc pe
rând, la fiecare blocaj câte o literă a cuvântului fazan, iar atunci când au toate literele sunt
eliminați.

5. ASIGURAREA RETENȚIEI ȘI A TRANSFERULUI (1')
Se vor purta discu ții cu elevii, cu privire la importanța temei abordate. Elevii vor puncta
caracterul relaxant, dar în același timp eficient din punct de vedere cognitiv, stimulativ
prin problematizare, asociativ prin valorificarea unor informații din domenii diverse dar ș i
problemele pe care le -au întâmpinat în abordarea cerințelor.

Finalitatea activității va consta în utilizarea eficientă și corect a tuturor resurselor
disponibile în cadrul procesului de predare – învățare – evaluare la disciplina limba
franceză. Elevii vor fi încurajați să folosească resursele CDI la realizarea temelor primite
în cadrul orelor de limbi străine, dar și la alte discipline.

92
ANEXA 1
BILETE:

ALFABET F A Z A N

93
UNITATEA DE ÎNVǍȚǍMÂNT: Liceul Tehnologic nr. 1 Șuncuiuș
AN ȘCOLAR: 2015 – 2016
Centrul de documentare și informare

PROIECT DE ACTIVITATE
Sărbători și tradiții franceze

DATA: 17.02.2016
CLASA: a VII I – a B
PROPUNĂTOR: prof. documentarist Păicuț Laura Emilia
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Sărbători și tradiții franceze”
TIPUL ACTIVITĂȚII: culturală/la propunerea profesorului documentarist
DURATA: 50 minute
LOCAȚIA: Centrul de documentare și informare

SCOPUL ACTIVITĂȚII
Activitatea are rolul de a promova sărbătorile și tradițiile Franței și de a face o
comparație cu tradi țiile și obiceiurile românești de peste an. De asemenea, activitatea are
scopul de a promova în rândul elevilor patrimoniul cultural francez și de a le stimula
interesul pentru a studia limba franceză.

COMPETENȚE GENERALE:
1. Dobândirea de cunoștințe referit oare la tema aleasă.
2. Stimularea interesului cu privire la studiul limbii franceze.
3. Conștientizarea cu privire la importanța cunoașterii unei limbi străine.
4. Promovarea parimoniului cultural specific Franței.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1. Cultivarea unei atitudini active și pozitive față de cunoașterea culturii și civilizației
Franței.
2. Dezvoltarea capacităților cognitive, de înțelegere, analiză, sinteză, comparație,
generalizare și evaluare.
3. Să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de studiul limbii franceze.

94
OBIE CTIVE GENERALE
Această activitate își propune:
– Să stimuleze interesul elevilor cu privire la căutarea de noi informații referitoare la
Franța;
– Să încurajeze elevii să utilizeze resursele CDI specifice limbii franceze;
– Să promoveze tradițiile, obiceiurile și sărbătorile specifice Franței;
– Să formeze deprinderi de analiză și comparație.

OBIECTIVE SPECIFICE
– Să repereze diferențele dintre sărbătorile, tradițiile și obiceiurile Franței
de cele românești;
– Să promoveze patrimoniul cultural național francez;
– Să stimuleze interesul privind studiul limbii franceze;
– Să încurajeze elevii pentru utilizarea resurselor CDI specifice.

OBIECTIVE INFO -DOCUMENTARE:
 Creșterea motivației pentru informare, documentare, comunicare, selecție și
analiză;
 Formarea unor capacități de autoinstruire, cu scop educativ, pentru adaptarea la
solicitările societății contemporane, în contextul exploziei informaționale.
 Stimularea interesului pentru căutarea de informații suplimentare despre Franța;
 Promovarea valorilor culturale franceze prin utilizarea resurselor CDI.

VALORI ȘI ATITUDINI:
 Valorizarea patrimoniului cultural francez;
 Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de studiul limbii franceze;
 Stimularea interesului pentru cultura și civilizația franceză;
 Încurajarea elevilor pentr u aprecierea limbii franceze

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) METODE ȘI PROCEDEE: conversația euristică, exercițiul, exemplificarea,
explicația, dezbaterea.

95
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, lucrul pe
grupe.
c) RESURSE:
 umane: profesor documentarist
 educaționale: capacitățile de învățare și cunoștințele anterioare ale elevilor ;
 materiale: internet, calculator, video proiector, etc.
 temporale: 50 de minute.
d) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: prezentare PPT, fișe de lucru, etc.

SCENARIU DIDACTIC

1. MOMENT ORGANIZATORIC (1')
– se stabilește liniștea;
– se organizează elevii în spațiul C.D.I.

2. CAPTAREA ȘI CONTROLUL ATENȚIEI (5')
– Se discută cu elevii despre tradițiile, obiceiurile și sărbătoarile românești.

3. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIE CTIVELOR VIZATE (1')
– Se anunță tema și se prezintă principalele obiective vizate.
– Această activitate are ca obiectiv principal stimularea interesului elevilor cu privire la
cultura și civilizasția franceze.

4. DIRIJAREA ACTIVITĂȚII CU CARACTER PRACTI C-APLICATIV (40')
Se pune materialul power point despre sărbătorile, tradițiile și obiceiurile franceze.
În paralel, se discută cu elevii despre asemănărlie și deosebirile dintre sărbătorile,
obiceiurile și tradițiile franceze și cele românești și se face o comparație între cele două
țări din perspectiva temei abordate. Elevii vor fi încurajați să emită propriile păreri și să le
argumenteze.
Se vor evalua cunoștințele anterioare ale elevilor cu privire la tema abordată și se
va aborda prin prisma unei de zbateri impactul temei dezbătute.
5. ASIGURAREA RETENȚIEI ȘI A TRANSFERULUI (5')
Se vor purta discuții cu elevii, cu privire la importanța temei abordate. Elevii vor

96
puncta caracterul relaxant, dar în același timp eficient din punct de vedere cogn itiv,
stimulativ prin problematizare, asociativ prin valorificarea unor informații din domenii
diverse dar și problemele pe care le -au întâmpinat în abordarea cerințelor.

97

UNITATEA DE ÎNVǍȚǍMÂNT: Liceul Tehnologic nr. 1 Șun cuiuș
AN ȘCOLAR: 2015 – 2016
Centrul de documentare și informare

PROIECT DE ACTIVITATE
FRANCOFONIA

DATA: 18.03.2016
CLASA: a VIII – a A
PROPUNĂTOR: prof. documentarist Păicuț Laura Emilia
TITLUL ACTIVITĂȚII: Francofonia
TIPUL ACTIVITĂȚII: pedagogică/cult urală
DURATA: 50 minute
Locația: centrul de documentare și informare

SCOPUL PROIECTULUI
Este reprezentat de cunoașterea de către elevii de gimnaziu, a specificificului
fiecărei țări francofone, folosind limba francezã.
Foarte mulți elevi știu să numească țările francofone din Europa, dar puțini știu
date concrete despre istoria, geografia sau cultura lor.
Activitatea vrea sã ofere celor implicați informații interesante, insolite, și mai ales,
să-i pună pe elevi în situația de a pune în practică cunoștințe le de limba franceză.

COMPETENȚE GENERALE:
1. Dobândirea de noi cunoștințe
2. Conștientizarea cu privire la răspândirea limbii franceze

COMPETENȚE SPECIFICE:
1. Dezvoltarea gândirii critice;
2. Să se utilizeze limba franceză în alte contexte decât cel al orelor de clasă;
3. Să să cunoască date semnificative din istoria, geografia și cultura fiecărei țări
francofone din Europa;

98
4. Descoperirea legăturilor dintre România și Franța.

OBIECTIVE GENERALE
Această activitate își propune:
– Să crească interesul elevilor pentru stu diul limbii franceze;
– Să verifice cunoștințele de limbă si civilizație franceză;
– Să stimuleze curiozitatea elevilor;
– Să înțeleagă semnificația termenului “francofonie”;
– Să cunoască datele specifice din istoria, geografia și cultura țărilor francofone;

OBIECTIVE SPECIFICE
 cultivarea vorbirii coerente și expresive sub aspect fonetic, lexical și grammatical;
 stimularea interesului pentru studierea limbii și a culturii franceze prin lecturarea
literaturii franceze, filme, referate, realizarea unor afișe, audi ții muzicale;
 dezvoltarea memoriei, atenției, a spiritului de observație;
 stimularea spiritului de competiție prin participarea la jocuri și concursuri;
 socializarea elevilor.

OBIECTIVE INFO -DOCUMENTARE:
 Creșterea motivației pentru informare, documentare, comunicare, selecție și
analiză;
 Dezvoltarea gândirii critice și a capacității de analiză a mesajelor;
 Stimularea interesului elevilor pentru utilizarea resurselor CDI specifice limbii
franceze;
 Dobândirea de competențe infodocumentare.

VALORI ȘI ATITUD INI:
– creșterea interesului față de limba franceză;
– formarea sentimentului de apreciere față de valorile francofoniei;
– promovarea inițiativei, colaborării în cadrul grupului;
– folosirea aptitudinilor și talentelor artistice;
– creșterea prestigiului școlii.

99
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) METODE ȘI PROCEDEE: conversația euristică, exercițiul, exemplificarea,
explicația, lectura explicativă, problematizarea.
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, lucrul pe
grupe.
c) RESURSE:
 uma ne: profesor documentarist
 educaționale: capacitățile de învățare și cunoștințele anterioare ale elevilor ;
 materiale: fișe de lucru (anexe), calculator, video proiector, etc.
 temporale: 50 de minute.
d) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: prezentare PPT, fișe de lucr u, etc.

SCENARIU DIDACTIC
1. MOMENT ORGANIZATORIC (1')
– se stabilește liniștea;
– se organizează elevii în spațiul C.D.I.

2. CAPTAREA ȘI CONTROLUL ATENȚIEI (1')
Se organizează clasa de elvi în CDI, se asigură o atmosferă relaxantă, propice
desfășurării acti vității.

3. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR VIZATE (1')
– Se anunță tema și se prezintă principalele obiective vizate.

4. DIRIJAREA ACTIVITĂȚII CU CARACTER PRACTIC -APLICATIV (40')
Pentru început este distribuită fișa 1 (anexa 1) elevilor și este parc ursă de aceștia în
paralel cu vizionarea prezentării power point pe tema activității. Următoarea secvență a
activității va presupune completarea fișei 2 (anexa 2) de către elevi, secvență ce reprezintă
și partea de evaluare și asigurare a feedback -ului.

5. ASIGURAREA RETENȚIEI ȘI A TRANSFERULUI (7')
Se va distribui ultima fișă elevilor (anexa 3) pentru a fi completată și va fi purtată o
discuție despre tema activității pentru asigurarea reținerii informațiilor de către elevi.

100
6. EVALUAREA (2')
Se va realiz a pe parcursul activității, dar și la finalul activității prin distribuirea unei fișe de
evaluare în care elevii vor aprecia din mai multe puncte de vedere, activitatea la care au
participat.

ANEXA 1
FIȘĂ DE LUCRU 1
LA FRANCOPHONIE

Francophonie c’est d’abord parler français .
La Francophonie est une communauté ouverte sur le monde qui réunit autour de
valeurs comme l'égalité, la liberté, la fraternité, la paix, la démocratie, la tolérance et
l’universalité, plus de soixante pays très divers par leur hi stoire, leur culture et leur niveau
de développement mais qui veulent tous affirmer leur identité dans le mouvement de
mondialisation actuel.
Définitions : La “ francophonie” est l’ensemble des locuteurs, des groupes de
locuteurs et des peuples qui util isent le français à des degrés divers; le français est selon le
cas langue maternelle, langue seconde, langue de communication ou de culture.
La “Francophonie ”(avec majuscule) désigne l’ensemble des Gouvernements, pays
ou instances officielles qui ont en commun l’usage du français dans leurs travaux ou leurs
échanges.
Origine : La Francophonie prend sa source dans une langue commune: le
français . Le français est une langue ancienne qui provient du latin, plus exactement du
gallo -romain, latin vulgarisé. O n considère que son acte de naissance date du IXe siècle.
Le terme de “ francophonie ” a été proposé par le géographe Onésime Reclus , en
1880. Ce terme désignait les espaces géographiques où le français était parlé.

101
Activités :
1. Marquez Vrai ou Faux :
a) La Francophonie est une communauté ouverte sur le monde qui réunit plus de
soixante pays très divers par leur histoire et leur culture.
b) Tous les pays francophones ont le français comme langue officielle.
c) La “ Francophonie ”(avec majuscule) désigne l ’ensemble des Gouvernements,
pays ou instances officielles qui ont en commun l’usage du français.
d) Le français est une langue ancienne qui provient du groupe germanique des
langues indo -européennes.
e) Le terme de “ francophonie ” a été proposé par le prés ident sénégalais Abdou
Diouf.
2. Complétez la grille et vous en aurez quelques termes de la famille du mot
« français »:

9

5 10
8

1
6
2
4

3

7

102
1. Le pays où l’O.I.F. a le siège.
2. Un pays où on parle le français est un pays ……………………….
3. Personne qui aime la France et les Français.
4. Les pays membres de l’ O.I.F. ont en commun la langue………………………..
5. L’ensemble des gouvernements, pays ou instances officielles qui ont en commun l’usage
du français.
6. L’ancienne unité monétaire de la France.
7. Habitant de l’Île -de-France.
8. Dialecte parlé en Île -de-France au Moyen Âge et qui est à l’origine du français.
9. Personne qui est hostile à la France et aux Français.
10. Les habitants de la France.

ANEXA 2
FICHE 2
LA FRANCE DANS LE MONDE
La France possède des territoires hors d'Europe : Les DOM -TOM

DOM signifie : « département outre –mer ». TOM signifie : « territoire outre –
mer ».
Les DOM -TOM sont des régions françaises situées hors de France.

103
La Guadeloupe, la Martinique et la Réunion sont des DOM.
La Nouvelle Calédonie , la Polynésie franç aise, Mayotte, Wallis -et-Futuna et Saint -Pierre –
et-Miquelon sont des TOM.
Ce sont des régions francophones où les lois françaises sont appliquées. Mais elles sont
adaptées à chaque région.
Les TOM deviennent plus autonomes que les DOM.
La Guadeloupe (capit ale : Pointe -à-Pitre), la Martinique (capitale : Fort -de-France) et la
Réunion (capitale : Saint -Denis) sont très touristiques.
La Guyane est connue parce qu’il y a un centre spatial de lancement de fusées à Kourou.
C’est de là que la fusée européenne Aria ne est lancée.

La France a engendré le monde francophone :
La France n'est pas le seul pays où l'on parle français même si les Français ne
cessent de se moquer des accents et des déformations linguistiques des autres
Francophones.
En Europe on parle cou ramment français en:
Suisse normande (Genève, Lausanne, Fribourg et Neuchâtel), Belgique wallonne
(Bruxelles, Liège et Namur), au Luxembourg, dans la vallée d'Aoste (dans les Alpes
italiennes)
L'ancien empire colonial français a permis d'exporter le fran çais hors d'Europe.
Les Canadiens français continuent de défendre vigoureusement leur langue.
Les Antilles françaises utilisent une langue originale: le créole que l'on retrouve
aussi dans l'Océan indien aux Iles de la Réunion et Maurice.
En Afrique (au Mali, au Sénégal, en Cote d'Ivoire, au Gabon, au Zaïre) le français
a permis de servir de lien entre des populations aux langages très différents les uns des
autres et sert ainsi couramment aux élites et aux gouvernements.

Activités :
I. Répondez aux questions :
a) Que signifie DOM ?
b) Que signifie TOM ?
c) Situez les DOM sur la carte. Quelles sont leurs capitales ?
d) Où se trouve Kourou ? Pourquoi c’est une ville connue ?

104
II. Choisissez la bonne réponse :
1. Une de ces régions est un TOM :
a) Gua deloupe
b) Guyane
c) Mayotte
d) Madagascar

2. La fusée européenne Ariane a été lancée de :
a) Lausanne (Suisse)
b) Kourou (Guyane)
c) Pointe -à-Pitre (Guadeloupe)
d) Namur (Belgique)

3. En Europe on parle couramment français en :
a) Autriche
b) Grèce
c) Hongrie
d) Vallée d’Aoste

4. Les Antilles françaises utilisent une langue originale:
a) le créole
b) l’arabe
c) le malgache
d) le catalan

5. Le français a permis de servir de lien entre des populations aux langages très
différents en :
a) Amérique
b) Asie
c) Afrique
d) Europe

105
ANEXA 3
LA FRANCOPHONIE
QUESTIONNAIRE

1. Qui ont été les pères de la francophonie ?
a) Léopold Sédar Senghor, Habib Bourguiba, Hamani Diori
b) Nicolas Sarcozy, Edith Piaf, Abdou Diouf
c) Thierry Henri, Zinédine Zidane, Malouda
2. Le terme Francophonie (avec une capitale initiale) désigne plutôt l’ensemble
des gouvernements, pays ou instances officielles qui ont en commun l’usage du
français dans leurs travaux ou leurs échanges.
 Vrai
 Faux
3. On entend aujourd’hui par francophonie (avec une minuscule initiale) :
a) l’ensemble des peuples ou des groupes de locuteurs dont la langue
maternelle est le français.
b) l’ensemble des peuples ou des groupes de locuteurs qui maîtrisent
parfaitement la langue française.
c) l’ensem ble des peuples ou des groupes de locuteurs qui utilisent
partiellement ou entièrement la langue française dans leur vie quotidienne ou leurs
communications.
4. Parmi ces logos, lequel représente la francophonie ?

a) b) c) d)
5. Parmi les pays suivants, lequel n’appartient pas à l’Organisation Internationale
de la Francophonie
a) Cambodge
b) Thaïlande
c) Laos
d) Vietnam

106
6. Traditionnellement, la journée internationale de la francophonie est o rganisée
le :
a) 20 mars
b) 21 juin
c)14 juillet

7. Le pays de Léopold Sédar Senghor, un des initiateurs de l’Agence de la
Francophonie est :
a) Niger
b) Madagascar
c) Sénégal
d) Djibouti

8. L’Ag ence de la Francophonie siège dans ce pays :
a) Sénégal
b) France
c) Gabon
d) Belgique

9. Qui a employé / inventé le terme de francophonie ?
a) Marcel Proust
b) André Malraux
c) Onésime Réclus

10. Lequel de ces pays est membre de l’O.I.F.
a) Roumanie
b) Hongrie
c) Arménie

107
IMAGINI DIN CADRUL UNOR ACTIVITĂȚI
DESFĂȘURATE ÎN CDI

Lecție de franceză clasică, dezvoltarea vocabularului, clasa a V – a

108

109

Fazan în l imba franceză

110

Utilizarea neprogramată: elevii au avut nevoie de dicționare pentru a realiza un
proiect în echipă pentru ora de franceză