CATEDRA DE LITERATUR Ă ROMÂN Ă ȘI COMPARAT Ă [609460]

FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ȘI TEOLOGIE
CATEDRA DE LITERATUR Ă ROMÂN Ă ȘI COMPARAT Ă
DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN TEORIA LITERAR Ă
LIMBI ȘI LITERATURI, ANUL I, SEMESTRUL AL II-LEA, 2008
28 ORE DE CURS (14 cursuri) + 14 ORE DE SEMINAR (7 seminare)

Propun ătorul cursului și seminarului: Lect. univ. dr. DUMITRU TUCAN
Modalitatea de evaluare: examen oral la finalul sem estrului
Cod : LTC1202

PROGRAMA

OBIECTIVELE CURSULUI:
Cursul urm ăre ște familiarizarea studen Ńilor cu cele mai importante probleme ale
reflec Ńiei teoretice asupra literaturii și dezvoltarea unor abilit ăŃi de analiz ă și
interpretare ale textului literar. Se va urm ări dezvoltarea aptitudinilor de a sesiza
caracterele general – formative ale textelor litera re și rela Ńia acestora cu
„individualitatea” textului, cât și dezvoltarea aptitudinilor de a problematiza speci ficul
teoretic pornind de la textele literare.
Seminariile vor fi complementare cursului: pornind de la texte literare și teoretice
se va încerca familiarizarea studen Ńilor cu no Ńiunile teoretice necesare descrierii ,
analizei și interpret ării textelor literare.

TEMELE CURSURILOR:

1. O întrebare cu r ăspunsuri variabile: Ce este literatura? Defini Ńiile istorice
ale literaturii. Defini Ńia clasic ă a literaturii (Platon, Aristotel). Defini Ńia
romantic ă a literaturii. Defini Ńia modern ă a poeziei. Defini Ńia post-modern ă a
literaturii. Literatura – un concept rela Ńional. Literatura ca fenomen cultural ce
presupune o problem ă complex ă de comprehensiune. – 2 ore.
2. Teoria literar ă ca metodologie a studiilor literare. Cele trei tipuri de
competen Ńă necesare pentru a în Ńelege un text literar. Ce înseamn ă a studia
fenomenul literar și care sunt disciplinele care fac acest lucru? Tipo logia
studiilor literare. Studiile analitice și descriptive – Poetica, Retorica. Studiile
interpretative – Hermeneutica. Tipologia studiilor literare și evolu Ńia istoric ă a
acestora. Poetica (I) . Poetica lui Aristotel. Temele centrale ale poeticii
aristotelice. – 2 ore .
3. Poetica (II). Metamorfozele poeticii . Poetica clasic ă (post-aristotelic ă) – un
model imperativ: arta poetic ă. Poetica morfologic ă romantic ă. Poetica
formalist ă rus ă. Poetica structuralist ă. Retorica – o disciplin ă a discursului.
Estetizarea (literaturizarea) retoricii. Neo-retori ca. – 2 ore.
4. Hermeneutica (I) . Constituirea hermeneuticii – etapa filologico-retor ic ă.
De la Aristotel la hermeneutica biblic ă. Alegoreza. Hermeneutica și criza
sensului. Prima criz ă a sensului: hermeneutica biblic ă. A doua criz ă a sensului:
hermeneutica „subiectului” (psihologico-istoric ă). Laicizarea hermeneuticii:
F.D.E. Schleiermacher. Hermeneuticile inten Ńionaliste. Istoria literar ă ca
hermeneutic ă inten Ńionalist ă. – 2 ore

5. Hermeneutica (II) . A treia criz ă a sensului: hermeneuticile secolului al XX-
lea (hermeneuticile anti-inten Ńionaliste). Hermeneuticile psihanalitice
Hemeneuticile marxiste și sociologizante. Hemeneuticile post-structuraliste .
Deconstruc Ńia. Hermeneuticile identitare (post-colonialism, fe minism). – 2 ore
6. Cele trei sensuri ale sintagmei teoria literaturii: Sensul metodologic: Teoria
literaturii (poetica, retorica). Sensul speculativ: Teorii ale literaturii. Sensul
epistemologic: Teoria literar ă. Elemente de poetic ă și retoric ă literar ă (I) .
Figura de stil. Limbajul figurat. Figura: de la ret orica general ă la stilistica
literar ă și poetic ă. Figura ca „devia Ńie de la norm ă”. Dinspre formalismul rus
înspre neo-retoric ă. O sistematizare neo-retoric ă a figurilor de stil. H. F. Plett.
– 2 ore.
7. Elemente de poetic ă și retoric ă literar ă (II): Figuri fonologice, Figuri ale
devia Ńiei fonologice, Figuri ale echivalen Ńei fonologice. Supra structura
fonoestetic ă: figurile prozodice. Func Ńiile versului și utilitatea analizei
prozodice. Figuri morfologice. Figuri sintactice. – 2 ore.
8. Elemente de poetic ă și retoric ă literar ă (III). Figurile semantice. Figurile
echivalen Ńei semantice: ( Izotopiile semantice , c ompara Ńia, a ntiteza ). Figurile
abaterii semantice: ( Tautologia, oximoronul ). Figurile substitu Ńiei semantice
(tropii). Metonimia și sinecdoca. Simbolul. Simbolul cultural și func Ńiile sale.
Metafora. O teorie româneasc ă asupra metaforei: Lucian Blaga. Alegoria și
parabola. – 2 ore
9. Moduri și genuri în literatur ă. Genul – o cheie de lectur ă. Moduri sau
genuri. Epicul . Evolu Ńia formelor epice. Liricul . Evolu Ńia formelor lirice.
Dramaticul . Evolu Ńia formelor dramatice. Epic – liric – dramatic / fi c Ńional –
liric. Fic Ńiune și dic Ńiune. – 2ore ;
10. „Poezie și lirism”. Poezie – lirism. Constantele formelor lirice: subie ctivitate,
versifica Ńie, figuralitate. Eul liric. M ărcile subiectivit ăŃii. Atitudinea liric ă și
„figuri” ale eului poetic. Versifica Ńia. Figuralitatea – 2 ore .
11. Elemente de poetic ă a nara Ńiunii (Analiza nara Ńiunii literare). Cine
poveste ște ? (instan Ńele narative). Instan Ńele nara Ńiunii factuale. Instan Ńele
nara Ńiunii literare: (autor concret – autor abstract – n arator – naratar – cititor
abstract – cititor concret). Func Ńiile naratorului. și problematica naratorului.
Tipologii narative. Focalizarea. Ce se poveste ște ?: istorie și povestire.
Ac Ńiunea narativ ă. Personajul – De la perspectiva tipologic ă la cea actan Ńial ă.
Structura ac Ńiunii . Modelul actan Ńial . Nara Ńiune și descriere. Spa Ńiu și timp în
nara Ńiune. – 4 ore
12. Teatrul : text și spectacol. Instan Ńele spectaculare. Lectura spectacular ă.
Analiza textului dramatic. Textul teatral. Didascal iile (didascalii ini Ńiale,
didascalii func Ńionale, didascalii expresive). Dialogul. Ac Ńiunea dramatic ă.
Decupajul ac Ńiunii dramatice (Actul. Tabloul. Scena). Problemati ca spa Ńiului
teatral. Timpul dramatic. – 2 ore .
13. Literatur ă – „realitate” – sens . Semnifica Ńie și „realitate”. Referin Ńa în
literatur ă. „Mimesis” și „realism”. Mimesis și fic Ńiune. Verosimil și non-
verosimil. Auto-referen Ńialitatea. Literatur ă – antiliteratur ă – metaliteratur ă –
paraliteratur ă – 2 ore .

TEMATICA SEMINARELOR

1. Seminar introductiv . Prezentarea cursului, a temelor de seminar și a
bibliografiei. Pentru seminar studen Ńii vor avea de preg ătit atât studii teoretice
cât și texte literare care vor fi analizate.
2. Poetica. Retorica . Text teoretic : Jaap Lintvelt, Instan Ńele textului narativ
literar . Textul se g ăse ște în volumul lui Jaap Lintvelt, Punctul de vedere.
Încercare de tipologie narativ ă, Editura Univers, 1994, pp. 23 – 49. Text
suport : I. L. Caragiale, La hanul lui Mânjoal ă. La acest seminar vom exersa
practicarea unui demers analitic asupra textului su port. Discu Ńie despre
structura textului, categoriile sale generice, inst an Ńe narative, tipologie
narativ ă, figurile retorice dominante.
3. Hermeneutica . Texte teoretice: D. Tucan, Deconstruc Ńia , Hermeneuticile
identitare (feminismul) . Textele se g ăsesc în D. Tucan, Introducere în studiile
literare , Ed. Institutul European, 2007, pp. 111 – 122. Text suport : I. L.
Caragiale, La hanul lui Mânjoal ă. La acest seminar vom exersa practicarea
unor demersuri interpretative asupra textului supor t (fantastic sau ironie,
conflictul con știent – incon știent, identitate feminin ă – identitate masculin ă,
imaginar patriarhal).
4. Poezia liric ă. Text teoretic . D. Comlo șan, Poezia . Textul se g ăse ște în
volumul D. Comlo șan, Teoria textului literar , Editura Universit ăŃii de Vest,
Timi șoara, 2003, pp. 87 – 122. Textele suport vor fi cât eva poeme scurte care
vor fi puse la dispozi Ńia studen Ńilor sub forma unei mici antologii.
5. Poezia liric ă. Analize de text.
6. Nara Ńiunea . Analize de text: Dan Lungu, Sînt o bab ă comunist ă (Polirom,
2007); T. O. Bobe, Cum mi-am petrecut vacan Ńa de va ră (Polirom, 2004);
[descrierea textului, analiza elementelor narative specifice (narator, ac Ńiune,
personaje, limbaj), posibilit ăŃi de interpretare].
7. Teatrul . Analize de text: Eugen Ionescu, Rinocerii (edi Ńie recomandat ă:
Univers, 1996), Luigi Pirandello, Șase personaje în c ăutarea unui autor (edi Ńie
recomandat ă: Univers, 1967); [descrierea textului, analiza ele mentelor
dramatice specifice (ac Ńiune, personaje, limbaj, poten Ńialit ăŃi spectaculare),
interpretare].

Not ă: Prezen Ńa la seminarii este obligatorie, urm ărirea activit ăŃii de seminar a
studen Ńilor constituind o parte a evalu ării finale. Aceasta va fi întregit ă în urma unui
examen oral, la sfâr șitul semestrului.

Bibliografie obligatorie :

1. Jaap Lintvelt, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativ ă, Editura
Univers, 1994;
2. Dumitru Tucan, Introducere în studiile literare , Ed. Institutul European, 2007.

3. Doina Comlo șan, Mirela Borchin, Dic Ńionar de comunicare lingvistic ă și
literar ă, Excelsior, vol. I: 2002, vol. II: 2003; vol. III. 2005.
4. Gerald Prince, Dic Ńionar de naratologie , Institutul European, 2004.
5. A. Ubersfeld, Termenii cheie ai analizei teatrului , Ed. Institutul European,
1999;

Bibliografia selectiv ă a cursului:
Aristotel, Poetica , Ed. Iri, 1998;
M. H. Abrams, The Mirror and the Lamp. Romantic Theory and the Cr itical
Tradition , W. W. Norton & and Company, 1958;
Peter Barry, Beginning Theory. An Introduction to Literary and C ultural Theory ,
Manchester University Press, 1995;
Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii , Humanitas, 1994.
Claude Bremond, Logica povestirii , Univers, 1981.
Aurel Codoban, Semn și interpretare. O introducere postmodern ă în semiologie și
hermeneutic ă, Dacia, 2001.
Doina Comlo șan, Teoria textului literar , Editura Universit ăŃii de Vest, Timi șoara,
2003;
Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii , Ia și, Polirom, 1998;
Paul Cornea, Interpretare și ra Ńionalitate , Ia și, Polirom, 1999;
Antoine Compagnon, Le démon de la théorie. Littérature et sens commun , Seuil,
1998;
Matei C ălinescu, Conceptul modern de poezie , Paralela 45, 2005;
Jonathan Culler, Teoria literar ă, Cartea Româneasc ă, 2003;
O. Ducrot, J. M. Schaeffer, Noul dic Ńionar enciclopedic al știin Ńelor limbajului , Babel,
1996;
Lubomir Dolezel, Poetica occidental ă, Univers, 1999;
T. Eagleton, Literary Theory. An Introduction , The University of Minesota Press,
1998;
Umberto Eco, Șase plimb ări prin p ădurea narativ ă, Pontica, 1997;
Umberto Eco, Limitele interpret ării , Pontica, 1996;
Umberto Eco, Tratat de semiotic ă general ă, Ed. Știin Ńific ă și Enciclopedic ă, 1982.
Pierre Fontanier, Figurile limbajului , Univers, 1977;
Hugo Friederich, Structura liricii moderne , Univers, 1998.
Gerard Genette, Introducere în arhitext , Univers, 1994;
Gérard Genette, Figuri , Univers, 1978.
A. J. Greimas, Despre sens , Univers, 1975.
A. J. Greimas, Sémantique structurale , PUF, 1995.
R. Ingarden, Opera de art ă literar ă, Univers, 1979;
Vincent Jouve, Poétique du roman , 2 e édition, Armand Colin, 2007;
Kate Hamburger, La logique des genres littéraires , Seuil, 1986.
Henryk Markiewicz, Conceptele știin Ńei literaturii , Univers, 1988;
Adrian Marino, Comparatism și teoria literaturii , Polirom, 1998;
Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatur ă, Dacia, 1988.
E. Negrici, Sistematica poeziei , Editura Funda Ńiei Culturale Române, 1998;
D. M. Pippidi, Formarea ideilor literare în Antichitate , Polirom, 2003.
H. Fr. Plett, Știin Ńa textului și analiza de text , Univers, 1983;
Ioan Pânzaru, Practici ale interpret ării de text , Polirom, 1999;
Vladimir Propp, Morfologia basmului , Univers, 1970.

Michel Pruner, L’analyse du texte de théâtre , Nathan, 2003 ;
Paul Ricoeur, Metafora vie , Univers, 1984;
Boris Toma șevski, Teoria literaturii. Poetica , Univers, 1973;
Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului , Univers, 1982.
D. Tucan, Eugene Ionesco. Teatru, metateatru, autenticitate , Editura Universit ăŃii de
Vest, 2006;
Michel Viegnes, Teatrul , Cartea Româneasc ă, 1999;
R. Wellek, Conceptele criticii , Univers, 1970;
Rodica Zafiu, Nara Ńiune și poezie , Bucure ști, BIC ALL, 2000.
***, Ce este literatura? Școala formal ă rus ă, antologie și prefa Ńă de Mihai Pop,
Univers, 1983.