Licenta Catrinoiu Alexandra Varianta Finala (6) [609441]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE
I ADMINISTRAREA AFACERILORȘ
PROGRAM DE STUDII: FINAN E I BĂNCI Ț Ș
LUCRARE DE LICEN Ă Ț

Coordonator tiin ific: ș ț Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Băndoi Anca Catrinoiu-Iliescu Alexandra

Craiova, 2019
1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONONOMIE
I ADMINISTRAREA AFACERILORȘ
PROGRAM DE STUDII: FINAN E I BĂNCI Ț Ș
PARTICULARITĂ I ÎN FORMAREA TARIFELOR Ț
SERVICIILOR PE EXEMPLUL
S.C. INDAELTRAC S.R.L.
Coordonator tiin ific: ș ț Absolvent: [anonimizat]. univ.dr. Băndoi Anca Catrinoiu-Iliescu Alexandra
Craiova, 2019
2

Cuprins
Introducere……………………………………………….……………………….….…4
Capitolul I……………………………………………….……….………………….…5
1.1 Tarifele. Formarea tarifelor………………………………………….……………….6
1.2 Elemente de fundamentare i stabilire a tarifelor……………………………….…..7 ș
1.3 Sistemul reglementarii tarifelor din Romania……………………………………….7
1.4 Concuren a i tarifarea serviciilor pe pia ă…………………………………………13 ț ș ț
1.5 Metode de formare a tarifelor serviciilor……………………………………………15
1.5.1 Metode cantitative de stabilire a tarifelor pe pie e cu concuren ă imperfect…….15 ț ț
1.5.2 Metoda diferen ierii………………………………………………… …………17 ț
1.5.2.1 Criteriul varia iei cererii in timp………………………………………..……..18 ț
1.5.2.2 Principiul diferen ierii după destinatarul (beneficiarul) serviciului……………18 ț
1.5.2.3 Principiul diferen ierii după modalitatea de procurare a serviciului……………19 ț
1.5.2.4 Principiul diferen ierii după frecven a cererii…………………………..……19 ț ț
1.5.2.5 Principiul diferen ierii după motiva ia cererii…………………………………19 ț ț
1.6 Tarifarea serviciilor publice……………………………………………………..….20
Capitolul II……………………………………………………………………………..22
2.1. Scurt istoric S.C INDAELTRAC S.R.L…………………………………………..22
2.1.1 Beneficiarii S.C INDAELTRAC S.R.L………………………………………….23
2.1.2. Principalul partener al S.C INDAELTRAC S.R.L………………………………24
2.2. Principalele tipuri de servicii oferite de INDAELTRAC…………………..….…..26
Concluzii………………………………………………………………………….…….33
Bibliografie……………………………………………………………………………..35
3

Introducere
Lucrarea de fa ă propune urmărirea particularită ilor generale i specifice din ț ț ș
cadrul formării tarifelor pentru firmele care prestează diverse servicii destinate publicului
larg, fară de care economia produselor i a serviciilor nu ar putea func iona sănătos. ș ț
De asemenea în prezenta lucrare se găsesc aspect legate de no iunea de tarif i ț ș
cum a luat aceasta na tere, implicate fiind costurile, taxele i nu în ultimul rând profitul ș ș
efectiv al firmelor de prestări servicii care desfă oară diferite activită i tarifabile începând ș ț
de la cele pentru serviciile personale tradi ionale i până la cele pentru serviciile cu ț ș
caracter de masă.
Fiind cunoscut faptul că principalul participant la stabilirea tarifelor aferente
serviciilor este însu i producătorul de servicii, care urmăre te, în primul rand ob inerea ș ș ț
profitului respectiv serviciului oferit, nu trebuie neglija i ceilal i indicatori economici cu ț ț
influen ă. ț
Nivelul tarifelor ata at serviciilor de orice natură are la bază legătura dintre nivelul ș
de trai economic i social al beneficiarilor, infla ia purtând un rol important în varia ia ș ț ț
tarifelor.
Lucrarea este împăr ită în două mari capitole, fiind exprimate prin numeroase ț
aspecte ce in de teoria tarifelor pentru servicii, prezentate în cel dintâi capitol, iar în cea de ț
a doua parte a lucrării este expus studiul de caz privind societatea comercială
INDAELTRAC SRL, societate care are domeniu de activitate atât prestarea de servicii, cât
i produc ia de materiale finite.ș ț
De asemenea în primul capitol se regăse te legătura dintre nivelul salariilor i ș ș
veniturile locale ale serviciilor, cre terea primelor elemente atrăgând deseori majorarea ș
tarifelor prin mărirea veniturilor serviciilor.

4

Capitolul I
Considera ii generale privind rolul i determinarea tarifelor pentru ț ș
serviciile prestate
1.1Tarifele. Formarea tarifelor
În cadrul pre urilor, în literatura economică de specialitate, se înregistrează ca o ț
categorie distinctă tarifele ca pre uri ale serviciilor prestate unită ilor specializate ț ț
diferi ilor beneficiari-persoane fizice, unită i, institu ii sau agen i economici. ț ț ț ț
,,Natura economică a pre ului i tarifului este una i aceea i. Deosebirile care ț ș ș ș
apar , însă, rezultă din existen a tarifului ca expresie concretă a categoriei de pre într-un ț ț
domeniu specific de activitate. Astfel, pre ul exprimă valoarea de schimb a unei mărfi în ț
calitate de obiect, de bun material cu existen a de sine stătătoare, pe când tariful se ț
stabile te pentru o activitate anume prestată. Produc ia serviciilor nu are aspect de sine ș ț
stătător, acesta nu se poate stoca sau depozita.
De asemenea, consumul de servicii nu este neapărat separat de produc ia lor, ț
serviciul neputand circula ca stare între producător i consumator. El se consuma prin ș
fiecare produc ie. Produc ia i consumul au loc concomitent în timp i în spa iu. ț ț ș ș ț
Serviciile, după natura, destina iile i beneficiarii lor sunt: servicii productive, ț ș
mixte (servicii de gospodărire comunală, apă, canal, energie electrică etc.) i neproductive. ș
Corespunzător acestora i tarifele pot avea caracterul unor pre uri cu ridicata ș ț
(pentru serviciile productive, în general) sau caracterul unor pre uri cu amănuntul (pentru ț
serviciile neproductive).
Adesea, în limbajul practic sau în vorbirea curentă se produce o substituire
reciprocă a no iunilor de tarif i de taxa. Aceasta datorită unor tradi ii, precum i că ț ș ț ș
urmare a faptului că i taxele au la bază ideea contraprestatie (în special taxele de timbru). ș
Delimitarea între tarif i taxa se face din mai multe puncte de vedere. ș
În primul rând, după destina ia lor, taxele se datorează bugetului statului i ț ș
caracterului fiscal. Apoi tarifele se încasează de către unită ile prestatoare ca echivalent al ț
valorii presta iilor, asigurând un profit. ț
În al doilea rând, se determină, se expun i se urmăresc costurile produc iilor, pe ș ț
când în cazul taxelor nu se calculează astfel de costuri.
În al treilea rând, delimitarea se mai poate face i prin intermediul organelor care ș
le stabilesc. Astfel, stabilirea tarifelor este datoria unită ilor prestatoare, iar stabilirea ț
5

taxelor intră în competen a organelor financiare prin actele normative adoptate de către ț
organele puterii sau ale administra iei de stat. ț
În ceea ce prive te delimitarea sferei de aplicare a tarifelor, respectiv a pre urilor, ș ț
apar de asemenea unele diferen e. Delimitarea se realizează, în general, după natura ț
rezultatului unei activită i. În cazul produsului cu existen ă de sine stătătoare, se folose te ț ț ș
no iunea de pre , iar în cazul serviciilor, no iunea de tarif. Întradevăr, există i uneleț ț ț ș
excep ii ca de exemplu pentru gazele naturale unde se aplică pre uri, pentru confec iile ț ț ț
efectuate de unită ile cooperatiste se stabilesc pre uri dacă confec iile se realizează în serie ț ț ț
i se aplică tarife dacă confec iile se realizează la comandă etc.ș ț
Cu toate că natura economică a pre ului i tarifului este aceea i aplicandu-se ț ș ș
acelea i principii i procedee metodologice de consolidare i negociere, apar totu i unele ș ș ș ș
particularită i determinate de specificul produc iei serviciilor. Astfel, structura tarifelor ț ț
asemănătoare cu cea a preturilor este mai pu in complexă datorită faptului că serviciile nu ț
fac obiectul circula iei mărfurilor, iar în costul lor nu se includ cheltuielile de desfacere, în ț
tarif nu se cuprinde adaosul comercial, dar acesta se încasează pentru materialele care se
decontează separat de valoarea tarifului, la pre urile cu amănuntul. Există alte ț
particularită i legate de structura i nivelul costurilor serviciilor generate de următorii ț ș
factori precum:
•Varia ia mare a neceitatilor pentru unele servicii în timpul anului (iluminat, ț
încălzit etc)
•Dispersarea teritorială avansată a unor servicii i organizarea lor în unită i ș ț
mici (cu unele excep ii: unită ile de transporturi- efectuarea unor presta ii nu numai la ț ț ț
sediul unită ii, ci i la domiciliul consumatorilor, ponderea mare a manoperei i, în unele ț ș ș
cazuri a muncii manuale.)
Ace ti factori condi ionează nivelul costurilor, fac că posibilită ile de diminuare aș ț ț
acestora i de cre tere a productivită ii muncii să fie limitate. Un exemplu este : dacă în ș ș ț
cazul pre urilor ponderea materiilor i materialelor în costuri reprezintă 70%-80% ț ș
(industria întreprinderilor de ma ini i alte ramuri ale industriei), în cazul serviciilor, ș ș
materiile prime i materialele nu depă esc 10%-15% din costuri, în tarif exprimandu-se ș ș
numai tarifele fară de care presta ia nu se poate efectua. ț
Aici, cu unele excep ii, ponderea mare o au salariile prin faptul că mecanizarea ț
acestor presta ii este limitată i căile de cre tere a productivită ii muncii i de reducere a ț ș ș ț ș
costurilor sunt mai mici.
6

Costul serviciilor este în legătură directă i cu modul în care se face consumul ș
serviciilor respective, determinând diferen ierea tarifelor după natura i felul consumului.” ț ș
(Pre uri i concuren ă)ț ș ț
1.2. Elemente de fundamentare i stabilire a tarifelor ș
Serviciile realizate de către unită ile specializate se stabilesc pe baza următoarelor ț
elemente:
Costurile, exclusiv valoarea materialelor supuse prelucrării i a pieselor de ș
schimb ce se montează i se decontează separat. În cazul în care ș
beneficiarul aduce materialele auxiliare, contravaloarea acestora cuprinsă în
tarif se scade
profitul prestorilor de servicii;
TVA, pentru serviciile dispuse popula iei. ț
Materialele supuse prelucrării precum i piesele de schimb ce se montează i decontează ș ș
separat, la pre uri cu ridicata, după caz: pentru serviciile executate agen ilor economici i ț ț ș
la pre uri cu amănuntul pentru cele prestate popula iei. ț ț
Formarea tarifelor se află sub influenta acelora i legită i ca i preturile: raportul cerere- ș ț ș
ofertă, concuren ă. ț
Diferen ierea sau elasticitatea tarifelor pentru acelea i servicii, servicii similare sau ț ș
complementare se bazează pe următoarele elemente:
•Corelarea serviciilor asemănătoare i complementare ș
•Reflectarea în tarif a nivelului de execu ie, confort, complexitate a lucrărilor ț
privind presta iile serviciilor de lux, urgente sau la domciliul clien ilor. ț ț
•Corelarea tarifelor noi cu cele existente
•Inciden a impozitului indirect asupra nivelului tarifului ț
1.3. Sistemul reglementarii tarifelor din Romania
In Romania, istoria tarifelor si prețurilor este marcată de instaurarea regimului comunist,
care a reprezentat instituirea unui dirijism total la nivelul prețurilor, marcat prin apariția la
25 mai 1950 a Decretului nr. 142 privind reorganizarea sistemului de stabilire a prețurilor
i tarifelor. ș
7

Formarea liberă a prețurilor pe piața românească a fost demarată prin H.G. nr.
1109/1990 privind liberalizarea prețurilor și măsuri de protecție socială. Acest proces a
continuat prin H.G. nr. 239/1991 cu privire la cea de-a doua etapă de liberalizare, ulterior
fiind emise alte acte normative vizând continuarea liberalizării prețurilor și tarifelor. Unul
dintre actele normative care vizează gestionarea relațiilor dintre operatorii pe o anumită
piață, în vederea creării unui climat concurențial echitabil este Legea concurenței
(21/1996). Aceasta evidențiază și reglementează situațiile în care anumite condiții
limitează formarea corectă a prețurilor si tarifelor pe piață. În acest sens, potrivit articolului
5, sunt considerate practici anticoncurențiale în domeniul prețului: ,, fixarea concertată, în
mod direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau cumpărare, a tarifelor, adaosurilor,
precum și a oricăror altor condiții comerciale inechitabile”. Abuzul de poziție dominantă
deținută de unul sau mai mulți agenți economici pe piața românească este interzis
deoarece poate conduce, printre altele, la impunerea, în mod direct sau indirect, a tarifelor,
a prețurilor de vânzare sau de cumpărare și a altor clauze inechitabile. Prin această lege se
înființează două organisme specializate cu autoritate de control și reglementare a
comportamentului concurențial. Consiliul Concurenței – instituție neguvernamentală , cu
rol de decizie, care urmărește respectarea regulilor concurenței de către agenții economici,
înlăturarea practicilor anticoncurențiale și sancționarea acestora. Oficiul Concurenței este o
instituție guvernamentală ce urmărește aplicarea dispozițiilor legale privind concurența (în
special, a deciziilor Consiliului Concurenței), avizarea și controlul prețurilor si tarifelor ce
au un caracter reglementat.
8

CONSILIUL CONCURENȚEI OFICIUL CONCURENȚEI
Certifică, pe baza investigațiilor
efectuate la cererea unor agenți economici
sau asociațiilor de agenți economici și pe
baza dovezilor prezentate, existența unor
practici anticoncurențiale;
Ia decizii de acordare a scutirilor de
înțelegeri, decizii de asociere sau practici
concertate, precum și decizii de admitere de
concentrări economice;
Asigură aplicarea efectivă a
deciziilor proprii;
Efectuează, din propria inițiativă,
investigații utile pentru cunoașterea pieței;
Sesizează Guvernul asupra
existenței unei situații de monopol;
Sesizează instanțele judecătorești
asupra cazurilor în care acestea sunt
competente;
Urmărește aplicarea dispozițiilor
legale în domeniul protecției concurenței;
Avizează proiectele de HG care pot
avea impact anticoncurențial și propune
modificarea celor care au un asemenea
efect;
Face recomandări Guvernului și
organelor APL pentru adoptarea de măsuri
care să faciliteze dezvoltarea pieței și
concurenței;
Reprezintă România și promovează
schimbul de informații și de experiență în
relațiile cu organizațiile și instituțiile de
concurență străine și comunitare.Efectuează, din propria inițiativă sau
ca urmare a unei plângeri, sesizări sau
notificări, investigații privind practicile
anticoncurențiale constatate;
Avizează stabilirea prețurilor în
situația monopolurilor, a activităților
economice supuse unui regim special, în
situații de criză, dezechilibru sau
disfuncționare, ce pot apărea în cadrul
pieței;
Urmărește aplicarea dispozițiilor
legale și a altor acte normative incidente în
domeniul concurenței;
Urmărește aplicarea efectivă a
deciziilor Consiliului Concurenței și
informează asupra situațiilor constatate;
Urmărește evoluția prețurilor în
economie, face cercetări în sectoarele
economice în care evoluția și nivelul
prețurilor sugerează o restrângere a
concurenței;
Realizează studii și întocmește
rapoarte privind concurența și furnizează
Guvernului, Consiliului Concurenței,
publicului și organizațiilor internaționale
informații privind concurența;
Promovează schimbul de informații
și de experiență în relațiile cu organizațiile și
instituțiile internaționale de profil, și
cooperează cu autoritățile de concurență
străine și comunitare.
Tabelul 1. Principalele atribuții al Consiliului Concurenței și ale Oficiului Concurenței
9

Astfel, prețurile și tarifele produselor și serviciilor care se execută și se prestează în
țară în cadrul activităților de monopol natural sau al regiilor autonome se stabilesc cu
avizul Oficiului Concurenței. În această categorie, conform Legii 88/1999 se includ:
energia electrică, energia termică, serviciile de transport pe cale ferată, de transport fluvial,
de transport urban, serviciile poștale, serviciile telefonice, serviciile de alimentare cu apă și
de canalizare, precum și medicamentele de uz uman din producția internă. Prețurile și
tarifele acestor servicii se puteau ajusta periodic (trimestrial sau lunar) pe baza unor
parametri de ajustare (cursul de schimb valutar leu/$ sau indicele prețurilor de consum).
Conform Ordonanței de urgență nr. 36/ 2001 privind regimul prețurilor și tarifelor
reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței, acestea se pot ajusta, de
regulă, la un interval de trei luni, dacă parametrul de ajustare se modifică cu cel puțin 5%
față de nivelul existent la data precedentei ajustări. Astfel, pentru servicii telefonice și
poștale de bază internaționale, precum și pentru medicamentele de uz uman ajustarea
prețurilor și tarifelor se face pe baza cursului de schimb valutar leu/$. În completarea
ordonanței a fost publicată Hotărârea nr. 669/2001 privind criteriile și modalitățile de
ajustare a prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului
Concurenței, precum și coeficientul de corecție care reflectă avantajul consumatorului.
Fac obiectul reglementării și prețurile produselor ce rezultă în urma desfășurării
unor activități care sunt considerate monopol de stat, în conformitate cu Legea nr. 31/1996
privind regimul monopolului de stat . Aceasta stipulează că prețurile și tarifele maximale
ale produselor și serviciilor ce intră în sfera monopolului de stat sunt supravegheate de
Guvern, cu avizul Oficiului Concurenței.
Diversită ii prestatorilor de servicii îi corespunde o diversitate de tarife ț
stabilite i aplicate în economia na ională. Ele se pot grupa în func ie de particularită ile ș ț ț ț
activită ii, ale consumului de muncă i de natura serviciilor prestate astfel: ț ș
Tarifele pentru servicii personale tradi ionale cuprind tarifele serviciilor de igienă ț
personală corporală, de repara ii, comenzi pntru tricotaje, confec ii, încăl ăminte etc. ț ț ț
Criteriile importante pentru diferen ierea acestor tarife la servicii tradi ionale sunt: ț ț
•Nivelul execu iei ț
•Frecventa presta iilor ț
•Condi iile de execu ie solicitate de beneficiari (în regim de urgen ă sau la ț ț ț
termen normal, la domiciliu etc)
•Modelul solicitat
•Tipodimensiunile respective
10

•O pondere importantă revine salariilor, munca manuală calificată fiind
esen ială în efectuarea lor.ț
Tarifele pentru serviciile cu caracter de masă cuprind tarifele transporturilor i ș
telecomunica iilor, ale activită ilor de gospodărire comunală i locativă, ale activită ilor ț ț ș ț
hoteliere. Aceste servicii, de i au o natura foarte diferita, se caracterizează printr-o munca ș
repetitiva de mare productivitate i care se bazează pe o dotare tehnică corespunzătoare. ș
Mărirea salariilor antrenează, de multe ori, o cre tere a veniturilor locale ale ș
serviciilor ceea ce determină i majorarea tarifelor. ș
Specific func ionarii lor este ajustarea lunară sau trimestrială efectuată de ț
Consiliul Concuren ei pe baza propunerilor prestatorilor; la serviciile interne de po tă i ț ș ș
telefonie pe baza ultimului indice publicat de Comisia Na ională pentru Statistica; la ț
energia electrică, termică i serviciile interna ionale de telefonie i po tă pe baza cursului ș ț ș ș
de schimb al leului fa ă de dolarul U A din ziua ajustării. ț Ș
Un volum mare de presta ii cu caracter de masă se realizează prin transportul de ț
mărfuri i călători feroviar, fluvial, maritim, aerian, auto interurban i urban, cu trac iune ș ș ț
animală i prin alte mijloace. Pentru toate căile de transport distan a i greutatea ș ț ș
expedi iei sunt elemente de bază la calcularea tarifelor datorită influen ei lor asupra ț ț
costurilor. Kilometrul constituie unitate de măsură a presta iilor, la nivelul căruia se ț
stabilesc tarifele.
Transporturile auto se realizează pe distan e mai mici i mijlocii deoarece pe ț ș
asemenea distan e se ob in costuri optime. Tarifele pentru transporturile auto pentru ț ț
călători sunt stabilite, în general, în func ie de felul mijlocului transport i de distan ă. ț ș ț
Pentru transporturile auto de mărfuri se practică următoarele forme de tarife: pe
cantitate, pe autovehicul i tarife pentru transporturi în condi ii sau cu mijloace speciale de ș ț
transport.
Tarifele pe cantitate se calculează în func ie de greutatea tarifară a încărcăturii i ț ș
baremul tarifar în care se încadrează încărcătură i distan a tarifară. ș ț
Tarifele pe autovehicule se folosesc când mijloacele auto se pun la dispozi ia ț
expeditorului pentru transporturi la raza administrativă a localită ii; transporturi în ț
compania agricolă de recoltare; transporturi de achizi ii legume-fructe i orice alte ț ș
transporturi pe distan e foarte mici. La calcularea tarifului se ine seama de felul ț ț
autovehicului, de capacitatea nominala a acestuia, de timpul de utilizare tarifabil i de ș
parcursul tarifabil. Nivelul tarifelor se diferen iază dacă la transport se folosesc i remorci. ț ș
11

Tarifele pentru transporturi în condi ii i cu mijloace speciale se practică pentru ț ș
transporturile cu autovehicule, taxi, tractoare etc – nivelul tarifului se diferen iază în ț
func ie de felul mijloacelor auto, parcursul efectuat i timpul de sta ionare. i în cazulț ș ț Ș
transportului auto se aplică majorări, reduceri de tarife, precum i tarife pentru activită i ș ț
complementare.
Tarifele pentru transporturi navale interne se diferen iază i ele după opera iunile ț ș ț
ce se efectuează de transportare i manipulare a mărfurilor în pre urile interne, de transport ș ț
fluvial de mărfuri în trafic intern, de pilotaj, manevră etc.
La fiecare categorie de opera ii, tarifele se diferen iază în func ie de grupele de ț ț ț
mărfuri, de distantă i de termenul de încărcare-descărcare. ș
Tarifele pentru celelalte servicii cu caracter de masă (po tă i telecomunica ii, ș ș ț
activită i hoteliere se încadrează în regimul general de stabilire i aplicare a tarifelor, ț ș
nivelul lor incadrandu-se, în principal, pe costurile presta iei. ț
Tarifele serviciilor de gospodărire comunală i locativă i anume tarifele pentru ș ș
energie electrică i termică prezintă unele particularită i. ș ț
Tarifele pentru energie electrică folosită în alte scopuri decât iluminat i utilizări ș
casnice au caracterul unor pre uri cu ridicata. Aceste tarife suportă o mai mare diferen iere ț ț
(după natura consumului, ramura în care se consumă, perioada de zi când se consuma-ore
de vârf sau nu). În unele cazuri sunt stabilite tarife de tip “monom”, adică un singur tarif
pentru o singură unitate de măsură. La unită ile mari consumatoare care au instalate ț
echipamente de măsurare corespunzătoare se practica tarife de tip “binom”. Tarifele
binome se caracterizează prin existen a a doua tarife cu unită i de măsură diferite i ț ț ș
constau într-un tarif fix pe putere instalata (lei/kw) i un tarif pentru energia electrică ș
consumată (lei/kwh). Tarifele binome sunt menite să stimuleze consumatorii în organizarea
consumului de energie electrică astfel încât să poată folosi la maximum capacitatea
utilajelor cu un consum de energie electrică cât mai redus .Tarifele monome i binome ș
sunt diferen iate pe nivel de tensiune (joasă, medie i înalta), iar pentru marii consumatori ț ș
sunt ore de vârf i restul orelor din timpul zilei. ș
Tarifele pentru energia termică prezintă i ele unele particularită i. În costurile ș ț
energiei termice livrate predomină combustibilii folosi i, cheltuielile de distribuire a ț
energiei electrice i cheltuielile cu energia electrică necesară la pomparea i repomparea ș ș
căldurii. Nivelul tarifelor este diferen iat în func ie de categoriile de furnizori i de ț ț ș
structura combustibililor folosi i pentru producerea energie termice. Unitatea fizică supusă ț
tarifarii este gigacaloria.
12

Tarifele pentru prestări efectuate în activitatea din agricultură sunt asemănătoare cu
cele din industrie sau de masă din punct de vedere al volumului i al caracterului ș
opera iilor. Prestările din agricultură cuprind, în general lucrările executate de sta iunile ț ț
pentru mecanizarea agriculturii i serviciile din domeniul îmbunătă irii funciare. ș ț
Tarifele pentru lucrările agricole mecanizate se stabilesc în unită i ț
monetare(băne ti), iar plata efectivă se face în natura pentru cea mai mare parte a lucrării; ș
pentru lucrările la toate culturile cerealiere, la cele de floarea soarelui i cartofi de toamnă. ș
Cantitatea de produse ce se predă pentru lucrările executate este în func ie de valoarea ț
totală a acestor presta ii i de pre urile medii de contractare i achizi ii ale produselor ț ș ț ș ț
cultivate.
Tarifele se diferen iază în func ie de mai mul i factori precum: la lucrările de ț ț ț
arătură, tarifele se diferen iază după adâncimea brazdelor i după clasificarea solurilor, în ț ș
func ie de gradul de rezistentă. De asemenea, tarifele se diferen iază în func ie de modulț ț ț
de efectuare a presta iilor pe faze simple de lucru sau pe mai multe faze succesive ț
executate la acelea i culturi. ș
Tarifele pentru serviciile cu caracter de crea ie-inova ie cuprind tarifele serviciilor ț ț
de cercetare, proiectare, informatică, modelare, marketing, implementarea de noi
tehnologii, elaborarea i comercializarea de licen e i brevete, perfec ionarea pregătirii ș ț ș ț
cadrelor etc, numite i servicii de vârf care au rol de multiplicatori ai produc iei i ș ț ș
eficientei economice. În costurile i tarifele acestora o pondere importantă o are consumul ș
de muncă intelectuală de înalta calificare, respectiv salariile.
În general , se disting următoarele categorii de tarife:
•După natura serviciului prestat sau a lucrării executate: tarife pentru
închirieri de vesela, tacâmuri, utilaje etc.; tarife pentru transporturi; tarife pentru alte
servicii (servire la camera, comisioane etc)
•După destina ia serviciului: tarife pentru servicii prestate popula iei, tarife ț ț
pentru servicii prestate întreprinderilor sau institu iilor. ț
Activitatea în cadrul acestor servicii are caracter economic făcând obiectul
contractelor încheiate intre unită ile specializate i beneficiarul acestora. ț ș
Tarifele în turism i alimenta ie publică se stabilesc, în general pe baza acelora i ș ț ș
principii prezentate în cadrul pre urilor cu deosebirea că trebuie să se ină seama de ț ț
particularită ile serviciilor respective. ț
Pentru acela i serviciu sau executare de lucrare se pot stabili tarife diferite. Astfel, ș
se stabilesc tarife diferite la hoteluri în func ie de confort, categoria de hotel etc.; la ț
13

transporturi se stabilesc tarife diferite pe clase, capacitate cilindrică i tipul autovehiculului ș
etc (în cazul excursiilor i croazierelor organizate de agen iile turistice, tarifele sunt ș ț
stabilite pe clase i grad de confort) ș
1.4. Concuren a i tarifarea serviciilor de pia ă ț ș ț
În cazul serviciilor de pia ă, la stabilirea tarifelor participă, direct sau indirect, cei ț
doi agen i economici fundamentali – producătorul i consumatorul. În ipoteza unor ț ș
comportamente ra ionale, consumatorul va veni pe pia a cu cererea iar producătorul va ț ț
oferi (va fi capabil să producă) o anumita cantitate, schimbul între cei doi efectuându-se la
un anumit pre (tarif) ca rezultat al raporturilor lor de pia ă. ț ț
qD = fD (P, C, PS1 .. PSn , .. PC1 … PCn , TTx, t),
qS = fS(P, V, PS1 .. PSn , .. PC1 … PCn , G, t),
Din analiza func iilor lor de cerere, respectiv de ofertă, rezultă că cei doi agen i vor ț ț
participa la formarea tarifelor de pe pozi ii opuse. În consecin ă, tariful (tarifarea) va fi ț ț
perceput în mod diferit.
Astfel, producătorul, având func ia de oferta (qD ț ), va analiza tariful (P) cel putin
din prisma urmatoarelor elemente: cheltuielile de produc ie ț (C), nivelul taxelor i ș
impozitelor (Tx), profitul scontat i pre urile altor produse. În condi iile acestea: ș ț ț
cheltuielile totale (CT) de produc ie sunt date de suma cheltuielilor fixe (CF) ț i aș
cheltuielilor variabile (CV) care, la rândul lor, depind de volumul produc iei ț (q):
CT = CF + CV(q)
nivelul taxelor i impozitelor ș influen ează direct propor ional nivelul ț ț
tarifelor, o cre tere a nivelului taxelor ducând la cre terea tarifelor, iar o ș ș
reducere a fiscalită ii determinând, în condi ii normale, reducerea tarifelor; ț ț
profitul scontat constituie o 'a teptare' a producatorului i poate fi privit atât ș ș
ca profit planificat (dorit), cât i ca profit realizat (consecin ă a calită ii ș ț ț
managementului i a strategiilor de pia ă utilizate). În func ie de metoda de ș ț ț
stabilire i tipul de pia ă pe care ac ionează producatorul, profitul poate ș ț ț
înregistra o diversitate de valori;
pre urile altor produseț sunt, de asemenea, elemente care trebuie sa stea in
aten ia producatorului. Stabilirea unor tarife prea mari în raport cu ț
concuren a sau cu produsele i/sau serviciile substituibile va avea drept ț ș
14

consecin ă un nivel redus al vânzărilor, care poate influen a negativ nivelul ț ț
profitului realizat.
Trebuie subliniat, de la început, un aspect deosebit de important, i anume tipul ș
pie ei pe care va ac iona producătorul. Dacă producătorul ac ionează pe o pia ă cuț ț ț ț
concuren ă perfectă sau apropiată de concuren a perfectă, pentru producător tariful ț ț
(pre ul) constituie o mărime exogena, nemodificabilă, la care acesta va trebui să seț
analizeze. În aceste condi ii, problematica stabilirii tarifului nu are sens, problema ț
producătorului modificandu-se fundamental: acesta vă trebui să urmărească, pe de o parte,
reducerea costurilor (C),iar pe de alta parte, determinarea acelui nivel al produc iei care, la ț
tariful pie ei produsului, să-i maximizeze profitul. ț
În cazul produc iei de servicii, a a cum s-a mai subliniat i mai sus, datorită ț ș ș
caracteristicilor unei bune părti a acestora, pie ele pe care ac ionează producătorul sunt ț ț
pie e imperfecte, unele îmbrăcând chiar forma unor mici monopoluri. În aceste condi ii,ț ț
tariful (pre ul) reprezintă o variabila endogenă i, în consecin ă, problema stabilirii ț ș ț
tarifului are sens.
Pe de alta parte, consumatorul apreciază tariful i ia sau nu decizia de cumpărare a ș
serviciului în func ie de veniturile sale (V), de preferin ele sale (G), de utilitatea ț ț
serviciului, de pre urile (tarifele) produselor substituibile (Psi) i a celor complementare ț ș
(Pcj), precum i de efortul de a i-l produce singur. De exemplu, pentru o între inere ș ș ț
curentă utilă a autoturismului sau, o persoană va pune în balan ă efortul pe care ar trebui ț
să-l facă între înându- i singur autoturismul, cu nivelul tarifului unită ii service raportat la ț ș ț
nivelul veniturilor sale. În func ie de rezultat, acesta va opta pentru o variantă sau alta. ț
1.5. Metode de formare a tarifelor serviciilor
1.5.1 Metode cantitative de stabilire a tarifelor pe pie e cu concuren ă ț ț
imperfectă
Din multitudinea metodelor cantitative de stabilire a tarifelor serviciilor de pia ă se ț
eviden iază urmatoarele: ț
metoda marjei de profit adaugată la costuri;
metoda pragului de rentabilitate;
15

metoda venitului i costului marginal. ș
· Metoda marjei de profit adaugată la costuri se prezintă ca cea mai simplă
metodă de stabilire a tarifului unui serviciu, dar i cea care ofera cele mai mici garan ii ș ț
producătorului că rezultatul ob inut (profitul realizat) va fi acelasi cu cel sperat (profitul ț
planificat). Trebuie subliniat, de asemenea, că această metodă nu ine sub nici o forma ț
seama de poten ialul cumpărător, de cerin ele i a teptările sale, astfel încat nu este ț ț ș ș
aplicabilă cu succes decât în condi ii de monopol i pentru servicii necesare i ț ș ș
nesubstituibile.
P =
Metoda pragului de rentabilitate porne te de la ipoteza unui asemenea ș
tarif, respectiv a unui asemenea volum al produc iei, care să asigure egalitatea venituri – ț
costuri. Schematic, se prezintă dreptele (în ipoteza dependen elor liniare dintre costuri, ț
respectiv venituri i cantitatea vândută) costului fix (CF), costului variabil (CV), costului ș
total (CT) i venitului (V). ș
Observăm că, în condi iile unui pre (tarif) dat, cantitatea q'v ț ț care asigură egalitatea
V = C corespunde pragului de rentabilitate al producatorului, în sensul că pentru cantită i q ț
mai mici decât q'v la pre ul (tariful) considerat, activitatea producatorului este nerentabilă, ț
în timp ce pentru q ³ q'v producătorul va ob ine un profit: ț
PR = V – C ³ 0
Graficul 1. Determinarea grafică a pragului de rentabilitate
·
16

Metoda costului marginal egal cu venitul marginal este cea mai elaborată metodă de
determinare a tarifului serviciilor dintre cele prezentate în cadrul acestui capitol i este ș
aplicabilă în condi iile în care producatorul este un mic monopolist pe pia a serviciului pe ț ț
care îl oferă.
Fata de celelalte metode prezentate, metoda costului marginal egal cu venitul
marginal tine seama atat de comportamentul consumatorului, cat si de cel al producatorului
rational.Comportamentul consumatorului este evaluat prin determinarea elasticitatii cererii
in raport cu tariful (Eq/p):
EqD/P=
:
Această rela ie sta la baza determinării unei rela ii cantitative între pre (P) i ț ț ț ș
cantitatea cerută pe pia ă (qD). ț
Comportamentul producatorului rational este evide iat prin problema de maxim: ț
(max)PR(q) = V(q)- C(q) = q. P(q)- C(q)
care, aplicând condi iile de optim de ordinul I: ț
conduce la rela ia: ț
adică la egalitatea costului marginal cu venitul marginal:Cmg(q) = Vmg(q), de
unde i numele metodei. ș
Etapele de determinare a tarifului prin această metodă sunt:
se determină din datele statistice sau printr-un studiu de pia a elasticitatea ț
cererii în raport cu tariful serviciului respectiv;
din expresia Eq/p se exprimă tariful (P) în functie de cantitatea cerută pe
pia ă (qD);ț
se înlocuie te P(q) în func ia de profit; ș ț
se determină cantitatea q* care maximizează profitul producătorului;
pentru q* ob inut se determină tariful (P*) care asigură maximizareaț
profitului producătorului.
17

1.5.2 Metoda diferen ierii ț
Metoda diferen ierii este o metoda necantitativă de stabilire a tarifelor, i este larg ț ș
utilizată în tarifarea serviciilor. Metoda constă în stabilirea unor tarife diferen iate in ț
func ie de o serie de criterii i fără a avea o legatură directă cu costurile implicate deț ș
produc ia serviciilor respective. ț
Aplicabilitatea metodei în tarifarea serviciilor este sus inută i de caracteristicile ț ș
specifice serviciilor, precum imaterialitatea i perisabilitatea, nestocabilitatea. De exemplu, ș
serviciile hoteliere de cazare sunt total perisabile, în sensul că daca un hotel are 100 camere
i într-o zi vinde numai 80, restul de 20 locuri nu mai pot fi recuperate nici a doua zi, niciș
altădată, indiferent cât de mare ar fi cererea (nu se poate caza peste capacitate). Într-un
astfel de caz, este de acceptat vânzarea camerelor la tarife mici (dar mai mari decât
costurile variabile medii), decât să rămână neocupate (caz în care încasările
corespunzatoare lor vor fi zero).
Din diversitatea criteriilor de tarifare diferen iată a serviciilor amintim: ț
criteriul varia iei cererii in timp; ț
criteriul destinatarului serviciului;
criteriul modalită ii de cumparare; ț
criteriul frecven ei cererii; ț
criteriul motiva iei cererii. ț
1.5.2.1 Criteriul varia iei cererii în timp ț
Criteriul varia iei cererii în timp este aplicabil în cazul acelor servicii pentru care ț
cererea înregistrează evolu ii sezoniere (periodice), de amplitudine mare (cu diferen e mari ț ț
intre perioadele de vârf i cele de extrasezon). În aceste condi ii, se aplică principiul ș ț
concordan ei dintre nivelul cererii i nivelul tarifelor. Conform acestuia, la niveluri mari ț ș
ale cererii se practica tarife ridicate, iar la niveluri reduse ale cererii tarife mici.
Acest principiu, pare să contrazică ipoteza comportamentului ra ional al ț
consumatorului, care ar putea duce la concluzia că o cre tere de tarif vă antrena o scădere a ș
18

cererii, ori în anumite perioade ale anului (de exemplu, de sărbătorile de iarna) lucrurile
stau altfel. Am văzut că intre factorii cererii se numără i gusturile consumatorului, adică ș
satisfac ia pe care utilizatorul o resimte sau o dobânde te prin consumarea serviciului ț ș
respectiv. În cazul sărbătorilor de iarna, factorul utilitate depă e te cu mult factorul pre în ș ș ț
formarea cererii, astfel încât desi cre terea pre ului imprima o tendin ă de scădere a ș ț ț
cererii, cre terea foarte mare a utilită ii serviciilor hoteliere în acea perioada determina o ș ț
cre tere a cererii cu mult superioara scăderii induse de pre .ș ț
În extrasezon, cererea este relativ mica lucrurile inversandu-se, astfel încât în
decizia de cumpărare factorul pre (tarif) joaca rolul principal i, în consecin ă, o reducere ț ș ț
a tarifelor vă determina o cre tere a cererii. Din marea varietate a serviciilor, în domeniul ș
serviciilor turistice, principiul concordan ei dintre nivelul cererii i nivelul tarifelor este ț ș
deosebit de larg utilizat atât în ară, cât i în străinătate (a se vedea în acest sens ofertele ț ș
agen iilor de turism). ț
1.5.2.2 Principiul diferen ierii după destinatarul (beneficiarul) ț
serviciului
Principiul diferen ierii după destinatarul (beneficiarul) serviciului presupune ț
definirea unor categorii de beneficiari, structurate după diverse criterii i practicarea fa ă ș ț
de fiecare categorie a unor tarife diferen iate. ț
O categorie largă de beneficiari de tarife diferen iate o formează popula ia de ț ț
vârstă a III-a care în Uniunea Europeana beneficiază de reduceri sau chiar gratuită i la o ț
gama deosebit de larga de servicii. i în Romania, popula ia de vârstă a III-a beneficiază Ș ț
de tarife reduse pentru unele servicii, însă numărul i ponderea acestora este mult mai mica ș
decât în UE. O altă categorie de popula ie care beneficiază de tarife reduse la diverse ț
servicii o formează popula ia colară i pre colară. ț ș ș ș
Trebuie subliniat faptul că tarifele diferen iate aplicate diverselor categorii de ț
beneficiari nu sunt întotdeauna mai mici decât tarifele normale. De exemplu, sunt tari care
practica pentru turi tii străini tarife superioare celor pentru popula ia autohtonă. ș ț
19

1.5.2.3 Principiul diferen ierii după modalitatea de procurare a ț
serviciului
Principiul diferen ierii după modalitatea de procurare a servi¬ciului se aplica pe ț
scară foarte larga în turism, turismul organizat beneficiind de tarife mai mici decât cel
neorganizat. Acest principiu se aplica, de asemenea, i de o serie de agen i care vând ș ț
bunuri aflate în rela ie de complementaritate cu unul sau mai multe servicii. De exemplu, ț
exista unită i service, precum i unită i cu obiect de activitate ce presupune ț ș ț
comercializarea de produse petroliere care, în cazul unui client care cumpără ulei pentru
motor asigura, în aceea i unitate, schimbul gratuit al acestuia. Situa ii asemănătoare ș ț
întâlnim i în servicii de developări foto, unde, în cazul în care filmul a fost cumpărat din ș
aceea i unitate, destinatarul serviciului beneficiază de gratuitatea developării filmului. ș
1.5.2.4 Principiul diferen ierii după frecven a cererii ț ț
Principiul diferen ierii după frecventa cererii presupune practicarea unor tarife mai ț
mici atunci când frecventa solicitării serviciului este mare i tarife mai mari în cazul unei ș
frecvente reduse a solicitării serviciului. În turism, de regula, "turi tii casei' beneficiază de ș
tarife i servicii preferen iale. ș ț
1.5.2.5 Principiul diferen ierii după motiva ia cererii ț ț
Principiul diferen ierii după motiva ia cererii se aplică, de asemenea, într-o gamă ț ț
largă de servicii. De exemplu, sunt forme de transport particulare, la care naveti tii (a căror ș
motiva ie pentru serviciile de transport este determinată de nevoia de a se deplasa spre i ț ș
de la serviciu) beneficiază de tarife de transport reduse.
De asemenea, tarife diferen iate găsim în unele unită i de alimenta ie (restaurante) ț ț ț
care practică pentru prânz (motiva ia fundamentală fiind asigurarea func iei de hrănire) ț ț
tarife mai mici, iar pentru cină tarife mai mari (motiva ia fiind determinată de func ia de ț ț
loisir).
20

1.6. Tarifarea serviciilor publice
Serviciile publice sunt servicii non-market i, în consecin ă, tarifarea lor nu mai ș ț
poate fi determinată de întâlnirea cererii cu oferta, a raporturilor lor pe pia ă. Deoarece nu ț
exista pie e pentru aceste servicii, criteriile de tarifare vizează nevoia socială care trebuie ț
satisfăcută, modul de produc ie, împrejurările consumului, modul de consum etc. ț
În literatura de specialitate, principalele categorii de criterii sunt:
•criterii legate de produc ie; ț
•criterii legate de schimb;
•criterii legate de consum
Criteriile legate de produc ie au în vedere cantitatea i calitatea serviciului precum ț ș
i, în unele situa ii, modul de produc ie. Cantitatea tarifată reprezintă unitateaș ț ț
conven ională unitară oferită consumatorului, unitate care, în func ie de caracteristicile ț ț
serviciului respectiv, poate îmbrăca forme fizice, în cazul în care există un suport material
al serviciului sau forma unui 'act', în cazul serviciilor pure.
Calitatea unui serviciu public constituie i aceasta un element luat în calcul în ș
stabilirea tarifului acestuia. Spre deosebire de serviciile de pia ă, calitatea nu mai poate fi ț
'amendata' de consumator prin nealegerea serviciilor anumitor producători. Producătorii de
servicii publice, fiind în general în pozi ie de monopol natural, nu sunt interesa i în mod ț ț
deosebit de calitate, decât în măsură în care aceasta constituie un motiv de cre tere a ș
tarifului. Pentru limitarea unor astfel de practici, la stabilirea tarifelor participa nu numai
producătorul, ci i organismul (organismele) de reglementare care încearcă să impună ș
anumite condi ii minimale privind calitatea serviciilor publice corelate cu condi ii ț ț
maximale privind nivelul tarifelor practicate.
Criteriile legate de schimb vizează pe de o parte împrejurările consumului (moment
de timp, localizare geografica etc.), iar pe de alta parte cantită ile consumate. ț
Criteriile legate de consum au în vedere, în principal, utilizatorul i caracteristicile ș
acestuia (vârstă, venituri, categoria socio-profesională etc.)
La stabilirea efectivă a tarifelor serviciilor publice se pot utiliza metode cantitative,
de exemplu metoda pragului de rentabilitate, cu deosebirea ca nu mai este luată in calcul
categoria economică de profit. Practic, în cazul serviciilor publice metodele cantitative sunt
aplicate corelat cu metoda diferen ierii pe baza criteriilor specifice acestor servicii. ț
21

În prezent, în tarifarea serviciilor publice, economia se confruntă cu doua tendin e ț
contradictorii, de uniformizare i de diferen iere. ș ț123
Schema 1. de tendin e în tarifarea serviciilor publice ț
1 http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi/descriere/atributii.html
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/formarea-tarifelor-pentru-servicii-studiu-de-
caz-privind-formarea-serviciilor-de-creatie-inovatie-implementare-207645.html
2 http://www.rasfoiesc.com/business/economie/TARIFAREA-SERVICIILOR88.php
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/PARTICULARITATI-ALE-FORMARII-P74.php
https://vdocuments.mx/referat-preturi-si-tarife.html3 Costuri, preturi si tarife in economia moderna- Ion Diaconu, Liana Moldoveanu, Mihai V.Ivan
22

Capitolul II
Studiu de caz privind formarea tarifelor la
S.C INDAELTRAC S.R.L.
Indaeltrac oferă o gamă variată de servicii pliate pe nevoile clien ilor săi, furnizând solu ii ț ț
practice pentru activită i precum proiectare, consultan ă, asisten ă tehnică i produc ie. ț ț ț ș ț
2.1. Scurt istoric S.C INDAELTRAC S.R.L.
Indaeltrac este producător de echipamente electronice de putere cum ar fi
convertizoare statice pentru aplica ii industriale, pentru termocentrale, pentru ț
hidrocentrale, pentru industria mineritului de suprafa ă, sisteme de trac iune electrică ț ț
pentru tramvaie, troleibuze, metrouri, precum i sisteme de încălzire, ventila ie i aer ș ț ș
condi ionat pentru vehicule feroviare sub licen ă Vossloh Kiepe. ț ț
Produc ia este orientată preponderent către pia a externa, unde se livrează 60% din ț ț
volumul realizat la Craiova. Concentrarea activită ii către export, men inerea oamenilor ț ț
buni în companie, accentul pe cercetare-dezvoltare i orientarea către parteneri serio i de ș ș
afaceri au fost ingredientele necesare ca Indaeltrac să se dezvolte în ultimii ani, ajungând
în prezent să numere în jur de 50 de speciali ti în domeniul în care activează. ș
23

2.1.1 Beneficiarii S.C INDAELTRAC S.R.L :

Societatea Na ională de Transport Călători ț
"CFR CĂLĂTORI" S.A
Compania Nationala de Cai Ferate "CFR"
S.A.
Societatea Nationala de Transport Feroviar de
Marfa "CFR Marfa" S.A
Remarul 16 Februarie S.A.
ISAF S.A. Bucure ti ș

S.C. ROMANIA EUROEST S.A.
KEG GmbH – GERMANIA

Electromotive Diesels
(fost GM – electromotive Division)
-SUA
MIN LOKOMOTIVA AD NIS
SERBIA
24

IMSAT GROUPE SNEF Bucure ti ș
Regia Autonomă de Transport Bucure ti ș
Regia Autonomă de Transport Timi oara ș
Metrorex Bucure ti ș

SC ALSTOM TRANSPORT SA

CUMMINS
2.1.2. Principalul partener al S.C INDAELTRAC S.R.L.
Există un parteneriat de lungă durată cu Vossloh Kiepe, subsidiara austriacă a
companiei de origine germană Vossloh, cu care s-au dezvoltat numeroase proiecte i au ș
fost realizate echipamentele industriale de aer condi ionat i de încalzire pentru tramvaie, ț ș
trenuri sau rame de metrou din Austria, Germania, Elvetia, Polonia, Qatar si Africa de
Sud la Agen ia na ională de căi ferate – PRASA. ț ț
Echipa companiei este formată din aproximativ 55 persoane calificate:
15 ingineri în departamentul Tehnic i în Produc ie ș ț
6 speciali ti în Bazare Cupru ș
20 electricieni i electroni ti califica i ș ș ț
4 speciali ti în Proiectare mecanică 3D ș
10 mecanici califica i ț
25

– Sistemul elimină nevoia de a se crea o infrastructură complicată i costisitoare ș
pentru încarcarea bateriilor, limitându-se la alimentare de la tablouri trifazate standard, cu
costuri minime. Nu există nicio solu ie mai ieftină pentru încarcarea bateriilor vehiculelor ț
electrice i niciuna mai u or de implementat în prezent în infrastructură. ș ș
– În plus, implementarea să pe vehiculele electrice nu implică nicio greutate
suplimentară deoarece nu utilizează dispozitive separate de încărcare a bateriilor ci
acelea i convertoare de trac iune folosite pentru rulare. ș ț
– Însă poate că unul dintre cele mai importante avantaje ale sistemului este acela că
vehiculele pot utiliza tablouri trifazate deja existente pentru a încarca bateriile, astfel încât
acestea nu sunt for ate să ruleze numai pe anumite rute între sta ii sofisticate de încărcare. ț ț
O chestiune vitală care limitează utilizarea vehiculelor electrice i a celor plug-in ș
hibrid, este timpul necesar pentru încarcarea bateriei, respectiv pentru echilibrarea stării de
încărcare a celulelor sale. Durata standard de încărcare completa a bateriilor vehiculelor
electrice este în prezent de cel pu in 6-8 ore pe zi, un timp mult prea îndelungat, care ț
limitează func ionarea acelora destinate serviciilor profesionale de transport (de pasageri ț
sau de marfă).
– Sistemul scade timpul de încarcare complet într-o manieră semnificativă pentru a
elimina pe cât posibil limitările generate de timpul petrecut pentru încarcarea completă a
bateriei din starea de descărcare totala. El este conceput pentru a încarca bateria inclusiv cu
redistribuirea uniformă a sarcinii între celulele sale, o abordare originală care permite
utilizarea completa a capacită ii bateriilor, reducând drastic timpul pierdut pentru o ț
încarcare completă. Având în vedere cele de mai sus, o încarcare completă de la gol nu
durează mai mult de 2 ½ ore, fiind limitata în prezent de progresul tehnologic al
bateriilor.
Aceasta performan ă nu are nimic de-a face cu modul de încarcare rapidă, o ț
facilitate disponibilă la aproape to i competitorii i care durează i ea undeva tot în jur de ț ș ș
două ore, două ore i jumătate. Nu trebuie făcută confuzie între cele două performan e ș ț
complet distincte.
Esen ial este că sistemul dezvoltat de INDAELTRAC nu are niciodată ț
nevoie să încarce bateria mai mult 2 ½ ore spre deosebire de celelalte sisteme existente în
industria de profil.
26

– Nu în ultimul rand, sistemul este orientat spre viitor în sensul că, din punct de
vedere al puterii, este pregătit să încarce bateriile în curen i mult mai mari, într-un timp ț
mult mai scurt decât permite stadiul actual al tehnicii ca bateriile Li-Ion să fie încărcate.
Sistemul dezvoltat pentru LEA i LHy-M se potrive te -fară modificări- pe ș ș
autobuze electrice i pe alte vehicule rutiere cum sunt camioanele electrice, SUV-urile sau ș
microbuzele, dar i pe trenurile hibride. ș
Pentru clien ii săi, societatea INDAELTRAC se ocupă de upgradarea sistemului în ț
func ie de stadiul tehnicii pe toată durata de via ă a vehiculelor, inclusiv până la, dar iț ț ș
după repara ia capitală, această activitate fiind disponibila gratis, cu excep ia costurilor cu ț ț
materialele i cu deplasările personalului tehnic. ș
2.2. Principalele tipuri de servicii oferite de INDAELTRAC
Asisten ă tehnică ț

Indaeltrac asigură asisten a tehnică la punerea în func iune în perioada de garan ie ț ț ț
i postgaran ie atât pentru produsele fabricate de ace tia, cât i pentru produse electroniceș ț ș ș
executate de către al i producători. În cazul proiectelor mari, Indaeltrac oferă asisten ă în ț ț
managementul echipamentelor care implică utilizarea de tehnologie de ultimă genera ie ț
dar i pentru economisirea de energie sau utilizarea de surse de energie alternative.ș
27

Proiectare

Indaeltrac vine cu solu ii de proiectare atât pentru sisteme cât i pentru ac ionări ț ș ț
electrice industriale i trac iune electrică care înglobează atât electronica de putere cât i ș ț ș
circuite pentru măsurare, control i diagnosticare. Acest compartiment se pliază pe ș
cerin ele pie ei, în special a beneficiarului serviciilor. ț ț
Software, blocurile de comandă, diagnoza, comenzile digitale se executa concret
pentru orice aplica ie cu PLC si DSP. Sisteme performante de achizi ie, transmitere i ț ț ș
stocare a semnalelor analogice i digitale în structura produselor. ș
Consultan ă ț

Indaeltrac asigură consultan ă i solu ii tehnice pentru solu ionarea problemelor ț ș ț ț
energetice, vizând diminuarea consumurilor. Deasemenea, Indaeltrac oferă consultan ă ț
pentru realizarea de echipamente cu costuri minime i modernizarea continuă a produselor ș
i a tehnologiei de fabrica ie. Nu în ultimul rând, se oferă servicii de consultan ă înș ț ț
28

vederea instruirii personalului beneficiarului în vederea utilizării optime a echipamentelor
produse de Indaeltrac precum i posibilitatea de asigurare a service-ului la echipamente ș
electronice la care beneficiarul nu are solu ii. ț
Produc ie ț

Indaeltrac oferă servicii de produ ie i asamblare de echipamente la comandă, ț ș
oferind solu ii pentru realizarea de echipamente electronice de putere cum ar fi ț
convertizoare statice pentru aplica ii industriale, pentru termocentrale, pentru ț
hidrocentrale, pentru industria mineritului de suprafa ă etc. aplica ii pentru trac iune ț ț ț
electrica pentru tramvaie, troleibuze, metrouri, precum i sisteme de încălzire, ventila ie i ș ț ș
aer condi ionat pentru vehicule feroviare, precum i alte tipuri de echipamente. ț ș
În continuarea studiului de caz, se vor prezenta situa ii privind serviciile de ț
manoperă direc ionate în doua sectoare: ț
29

Tabelul 2.1 Calculul costurilor la serviciile de trac iune electrică si intre inere 2016 ț ț
2016
Luna Servicii de manoperă
(vehicul feroviar)Servicii de manoperă
(Tramvai)
1 4.500.000,00 35.000.000,00
2 5.000.000,00 3.000.000,00
3 22.000.000,00 40.000.000,00
4 15.000.000,00 50.000.000,00
5 15.000.000,00 15.000.000,00
6 15.000.000,00 1.500.000,00
7 11.000.000,00 21.000.000,00
8 26.000.000,00 25.000.000,00
9 – 22.000.000,00
10 – 27.000.000,00
11 – 20.000.000,00
12 – –
Cheltuieli directe 150.955.000,00 345.135.000,00
Cheltuieli indirecte 18.278.718,44 89.886.147,92
Studii i cercetări ș 24.351.215,99 119.747.837,37
Total 490.775.689,43 601.982.800,294
În anul 2015, ara noastră a cheltuit peste 3,476 miliarde de lei pentru activitatea de ț
cercetare-dezvoltare, iar numărul salaria ilor care î i desfă urau activitatea în acest ț ș ș
domeniu la începutul anului 2016 era de 43.448.
4 Din înregistrările anuale contabile ale S.C. INDAELTRAC S.R.L.
30

În ceea ce prive te tipul activită ii de cercetare-dezvoltare, conform INS, în anul 2015, din ș ț
totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare:
50% au reprezentat cheltuieli cu cercetarea aplicativă, acestea înregistrând o
cre tere de 6% fa ă de anul 2014;ș ț
30% au fost cheltuieli cu cercetarea fundamentală, cu o scădere de 5,3% fa ă de ț
anul anterior;
20% au constituit cheltuieli cu dezvoltarea experimentală, acestea având o scădere
de 0,7% fa ă de anul 2014. ț5
Tabelul 2.2 Calculul costurilor la serviciile de trac iune electrică si intre inere 2017 ț ț
2017
Luna Servicii de manoperă Servicii de manoperă
1 3.700.000,00 32.000.000,00
2 3.000.000,00 4.500.000,00
3 12.000.000,00 41.000.000,00
4 25.000.000,00 47.000.000,00
5 13.000.000,00 12.000.000,00
6 18.000.000,00 2.500.000,00
7 9.000.000,00 13.000.000,00
8 17.500.000,00 20.700.000,00
9 5.000.000,00 19.000.000,00
10 5.000.000,00 24.000.000,00
11 – –
12
– –
Cheltuieli directe 144.870.000 243.276.300,00
Cheltuieli indirecte 18.113.631,52 75.686.050,32
Studii i cercetări ș 21.338.436,67 89.646.951,24
Total 295.022.068,19 624.309.301,56
Se poate observa o scădere a cheltuielilor directe în anul 2017 fa ă de cele ale anului ț
curent.
5 http://www.insse.ro
31

În structura cheltuielilor indirecte au intrat:
Regia fixă formată din suma cheltuielilor indirecte de produc ie, indiferent de volumul ț
produs:
•amortizarea utilajelor i echipamentelor; ș
•între inerea sec iilor i repararea utilajelor;ț ț ș
•cheltuielile cu conducerea i administrarea sec iilor; ș ț
•consumul de combustibil, energie, apă, etc.;
Regia variabilă constituită din suma următoarelor cheltuieli indirecte, care variază în raport
cu volumul produs:
-diverse materiale consumate;
-manopera indirectă (salarii, asigurări i protec ia socială etc.) ș ț
Tabelul 2.3 Calculul costurilor la serviciile de trac iune electrică si intre inere 2018 ț ț
2018
Luna Servicii de manoperă Servicii de manoperă
1 5.000.000,00 13.000.000,00
2 4.300.000,00 5.600.000,00
3 17.000.000,00 28.000.000,00
4 20.000.000,00 52.000.000,00
5 11.000.000,00 8.000.000,00
6 23.000.000,00 6.000.000,00
7 7.500.000,00 12.000.000,00
8 19.500.000,00 17.500.000,00
9 4.500.000,00 20.200.000,00
10 4.500.000,00 19.600.000,00
11 – –
12
– –
Cheltuieli directe 149.901.000 199.134.800,00
Cheltuieli indirecte 17.065.298,04 54.279.240,12
Studii i cercetări ș 63.817.722,98 101.520.847,14
Total 347.084.021,02 713.234.887,26
Serviciile de manoperă din primul segment prezentat al anului 2018 au suferit o u oară ș
cre tere în compara ie cu anul 2017, însă în cel de al doilea se observă o diminuareș ț
numerică semnificativă.
32

Concluzii
În prima parte a lucrării(capitolul I), mi-am propus să urmăresc particularitatiile de formare
a tarifelor la firmele prestatoare de servicii, pornind de la aspectele generale principale prin
care se structurează i se clădesc tarifele din Romania. ș
Analizând cele doua no iuni de pre i tarif, se constata astfel: în cadrul preturilor se ț ț ș
înregistrează, o distincta categorie, tarifele că preturi ale serviciilor prestate ale unită ilor ț
specializate diferi ilor beneficiari-persoane fizice, unită i, institu ii sau agen i economici. ț ț ț ț
În literatura economica este dovedita natura economica a pre ului i tarifului că fiind una ț ș
i aceea i. Apar deosebiri ce rezulta, însă, din existenta tarifului că expresie concreta aș ș
categoriei de pre într-un domeniu specific de activitate. Astfel, pre ul exprima valoarea ț ț
de schimb a unei mărfi în calitate de obiect, de bun material cu existenta de sine stătătoare,
pe când tariful se stabile te pentru o anumită activitate prestata. Produc ia serviciilor nu ș ț
are un aspect de sine stătător, acesta nu se poate stoca sau depozita.
Deoarece consumul de servicii nu este neapărat separat de produc ia lor, serviciul nu poate ț
circula ca stare intre producător i consumator. Produc ia i consumul au loc concomitent ș ț ș
în timp i spatiu. ș
Serviciile, în func ie de natura, destina iile i beneficiarii lor, sunt: servicii productive, ț ț ș
mixte (servicii de gospodorirea comunala, apa, canal, energie electrica etc.) i ș
neproductive. Tarifele pot avea fie caracterul unor preturi cu ridicata (pentru serviciile
productive, în general) sau caracterul unor preturi cu amănuntul (pentru serviciile
neproductive).
În primul capitol se realizează o analiza a substituirii reciproce a no iunii de tarif i taxa ț ș
din limbajul practic sau în vorbirea curenta. Din acest motiv, delimitarea intre tarif i taxa ș
se face din mai multe puncte de vedere.
După destina ia lor, taxele se datorează bugetului statului i caracterului fiscal. De cealaltă ț ș
parte, tarifele se încasează de către unită ile prestatoare că echivalent al valorii presta iilor, ț ț
asigurând un profit. Tarifele se determina, se expun i se urmăresc costurile produc iilor, ș ț
pe când în cazul taxelor nu se calculează astfel de costuri.
Totodată, delimitarea se mai poate face i prin intermediul organelor care le stabilesc. ș
Astfel, stabilirea tarifelor este datoria unită ilor prestatoare, iar stabilirea taxelor intra în ț
competenta organelor financiare prin actele normative adoptate de către organele puterii
sau ale administra iei de stat. ț
Cu toate că natura economică a pre ului i tarifului este aceea i aplicându-se acelea i ț ș ș ș
principii i procedee metodologice de consolidare i negociere, există unele particularită i ș ș ț
determinate de specificul produc iei de servicii. În a a fel încât, structura tarifelor fiind ț ș
asemănătoare cu cea a pre urilor este, însă, mai pu in complexă datorită faptului că ț ț
serviciile nu fac obiectul circula iei mărfurilor, iar în costul lor nu se includ cheltuielile de ț
33

desfacere, în tarif nu se cuprinde adaosul comercial, dar acesta se încasează pentru
materialele care se decontează separat de valoarea tarifului.
În cadrul tarifelor, cu unele excep ii, ponderea mare o au salariile prin faptul că facilitarea ț
acestor presta ii este limitata i căile de cre tere a productivită ii muncii i de reducere a ț ș ș ț ș
costurilor sunt mai mici.
Costul serviciilor este în legătură directă i cu modul în care se face consumul serviciilor ș
respective, determinând diferen ierea tarifelor după natura i felul consumului.” (Preturi i ț ș ș
concuren ă, 2015) Se aduce în aten ie, în jumătatea primei parti a lucrării, Legea ț ț
concurenței (21/1996), lege prin care se înființează două organisme specializate cu
autoritate de control și reglementare a comportamentului concurențial.
Consiliul Concurenței – instituție neguvernamentală, prezent cu rol de decizie, care
urmărește respectarea regulilor concurenței de către agenții economici, înlăturarea
practicilor anticoncurențiale i sancționarea acestora. ș
Oficiul Concurenței urmărește, ca institu ie guvernamentală, aplicarea dispozițiilor legale ț
privind concurența (în special, a deciziilor Consiliului Concurenței), avizarea și controlul
prețurilor i tarifelor cu caracter reglementat. Formarea tarifelor, ca i cea a preturilor, se ș ș
află sub influen a acelora i legită i: raportul cerere-ofertă, concuren ă. ț ș ț ț
Varia ia sau elasticitatea tarifelor pentru acelea i servicii, servicii similare sau ț ș
complementare se bazează pe elemente precum:
• Corelarea serviciilor asemănătoare i complementare ș
• Reflectarea în tarif a nivelului de execu ie, confort, complexitate a lucrărilor privind ț
presta iile serviciilor de lux, urgente sau la domciliul clien ilor. ț ț
• Corelarea tarifelor noi cu cele existente
• Incidenta impozitului indirect asupra nivelului tarifului.
În cea de a doua parte a lucrării sunt concentrate date referitoare istoricul companiei
Indaeltrac, obiectul de activitate, principala viziune de inova ie i principalul partener, ț ș
principalii beneficiari i principalele tipuri de servicii urmate de date referitoare la evolu ia ș ț
pe trei ani a cheltuielilor în realizarea serviciilor de manoperă, prestate de către companie.
34

Bibliografie
1.BANDOI A., Pre uri i concuren ăț ș ț, Editura Universitaria, Craiova, 2015.
2. BARI I., Globalizarea economiei mondiale , Editura Economică, Bucure ti, 2003. ș
3. BOUT R., BRUSCHI M., SYLVAINE POILLOT P., CAS G., Concurența
neloială, Editura Lumina Lex, București, 2002.
4. CONSTANTINESCU N., Economia protecției mediului de afaceri , Editura
Politică, București, 2001.
5. DINU E., Strategia firmei, Editura Economică, Bucure ti, 2000. ș
6. DRAGOMIR M., Afaceri economice interna ionale ț, Editura Universitaria,
Craiova, 2012.
7. HAMZESCU R., Mediul de afaceri interna ional ț, Editura Universitaria, Craiova,
2006.
8. MO TEANU T., ȘConcuren a. Abordări teoretice i practice ț ș , Editura
Economică, Bucure ti, 2009. ș
9. SICHIGEA N., VASILESCU GIURCĂ L., Gestiunea financiară a
întreprinderii, Craiova, Editura Universitaria, 2009.
10. SICHIGEA N., BERCEANU D., VASILESCU L., FLOREA N., Gestiunea
financiară a firmei, Editura Universitaria, Craiova, 2015.
11. SPĂTARU L., Analiza economico-financiară , Editura Economică, Bucure ti, ș
2010.
12. http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi/descriere/atributii.html
13. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/formarea-tarifelor-pentru-servicii-
studiu-de-caz-privind-formarea-serviciilor-de-creatie-inovatie-implementare-207645.html
14.http://www.rasfoiesc.com/business/economie/TARIFAREA-SERVICIILOR88.php
35