privind piata fortei de munca, cu accent asupra fenomenul ui segregarii ocupationale si a gradul ui de ocupare in randul femeilor, in regiunile… [609427]

1

STUDIU

privind piata fortei de munca, cu accent
asupra fenomenul ui segregarii
ocupationale si a gradul ui de ocupare
in randul femeilor, in regiunile
Bucuresti -Ilfov si Sud -Vest Oltenia

– Raport de cercetare –

Realizat de CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
martie 2012

2

Cuprins:

1. Metodologia cercetarii

A. Obiectivele cercetarii

B. Selectarea indicatorilor statistici pentru realizarea cercetarii privind situatia
femeilor pe piata muncii

C. Identificarea surselor pentru obtinerea datelor

D. Dificultati metodologice

2. Analiza datelor

A. Cercetarea ca activitate in cadrul proiectului

B. Cadru conceptual/glosar de termeni

C. Context teoretic

D. Prezentarea datelor statistice pe domenii

E. Concluzii

3. Anexa 1 Bibliografie

3 1. METODOLOGIA CERCETARII

Din punct de vedere metodologic, urmatoarele aspecte sunt importante pentru a
intelege modul de lucru in cadrul prezentului studiu, precum si limitarile acestuia:

A. Obiectivele cercetarii

B. Selectarea indicatorilor statistici pentru realizarea cercetarii privind situatia
femeilor pe piata muncii

C. Identificarea surselor pentru obtinerea datelor

D. Dificultati metodologice

i. Obiectivele cercetarii

Prezentul demers de cercet are a avut drept obiectiv analiza pietei muncii din
perspectiva fenomenului segregarii ocupationale si al gradului de ocupare a femeilor
pentru doua regiuni: regiunea Bucuresti -Ilfov si regiunea Sud -Vest Oltenia
(cuprinzand judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea).

ii. Selectarea indicatorilor statistici pentru realizarea cercetarii
privind situatia femeilor pe piata muncii

In etapa initiala a pregatirii cercetarii, o serie de indicatori statistici , care pot fi
regasiti in tabelul de mai jos – Indicato ri statistici propusi (solicitati institutiilor
abilitate) – au fost considerati importanti si relevanti pentru domeniul vizat de catre
echipa de cercetare . O parte dintre acestia au fost solicitati, in baza Legii nr. 544 din
2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, institutiilor si autoritatilor
publice care se ocupa de culegere a si prelucrarea lor, iar o parte dintre documentele
cuprinzand date relevante au fost achizitionate. O parte dintre solicitari le transmise in
baza Legii privin d liberul acces la informatiile de interes public au ramas fara
raspuns. In acest sens, pot fi regasiti mai jos Indicatorii statistici obtinuti (primiti sau
achizitionati de la institutiile abilitate), care stau la baza prezentului studiu.

INDICATORI STA TISTICI PROPUSI
(solicitati institutiilor abilitate)
INDICATORI STATISTICI OBTINUTI
(primiti de la institutiile abilitate)
OCUPARE
 Rata de ocupare femei/barbati, pe
grupe de varsta
 Persoane inactive pe categorii de
inactivitate (incluzand persoanele
casn ice)
 Numar persoane (femei/barbati)
ocupate in functie de statutul
profesional, gen si regiune (ex:
salariat, patron, lucrator familial OCUPARE
 Distributie go spodarii (inclusiv
statut ocupational al membrilor
gospodariei)
 Populatia ocupata civila pe
activitati ale economiei nationale si
sexe
 Numarul somerilor pe sexe
 Rata somajului pe sexe
 Numar de burse ale locurilor de

4 neremunerat, lucrator pe cont
propriu)
 Procent femei/barbati pe domenii
de activitate (segregare
ocupationala pe orizont ala)
(numarul de salariati femei/barbati
pe activitati ale economiei
nationale) si pe sectoare
(public/privat)
 Procent femei/barbati in posturi de
conducere pe domenii de
activitate (segregare ocupationala
pe verticala)
 Nivel calificare femei/barbati
(numa r femei/barbati cu/fara
calificare)
 Procent femei/barbati aflati in
somaj
 Numar de locuri vacante pe
domenii de activitate (activitati
economice)
 Procent femei/barbati inclusi in
activitati de tip part -time (sau alte
forme flexibile de munca), pe
domenii d e activitate; tipuri de
contracte de munca
 Date privind economia subterana
(numar femei/barbati care
activeaza in economia subterana)
 Date privind efecte ale crizei
economice asupra participarii pe
piata muncii a femeilor/barbatilor
munca organizate de
ANOFM/AJOFM si n umar de
femei incadrate pentru anii 2010 si
2011
 Domenii/meserii in care au fost
inregistrate cele mai multe locuri
de munca in 2010 si 2011
 Numarul persoanelor mediate in
vederea obtinerii unui loc de
munca in strainatate, pe sexe, in
2010 si 2011
 Numa r persoane care activeaza in
economia subterana, pentru anii
2010 si 2011

SALARIZARE
 Salariul mediu net lunar pe regiuni
 Venituri proprii si pe gospodarie
 Diferente salariale femei/barbati,
total si pe domenii de activitate
SALARIZARE
 Castigul salarial nominal mediu
net lunar pe activitati ale
economiei nationale si sexe

MATERNITATE SI PARENTALITATE
 Procent femei/barbati care
beneficiaza de concediul de
crestere si ingrijire a copilului si
durata concediului
 Numar persoane care se reintorc
la munca in ainte de finalizarea
termenului legal al concediului de
crestere si ingrijire a copilului MATERNITATE SI PARENTALITATE
 Procent femei/barbati care
beneficiaza de concediul de
crestere si ingrijire a copilului si
durata concediului

GOSPODARIE; ECHILIBRU V IATA
PROFESIONALA -VIATA PRIVATA

5  Marimea gospodariei si numarul
de copii pe gospodarie
 Diviziunea muncii in
gospodarie/ingrijirea copiilor si a
altor persoane dependente
 Numar de familii monoparentale.
Numar de gospodarii de persoane
singure

EDUCATIE SI FORMARE
PROFESIONALA
 Distributia pe specializari a
studentilor (femei/barbati) inscrisi
la institutiile de invatamant
superior
 Procent/numar de femei/barbati
absolventi ai invatamantului
superior pe domenii de activitate
 Numar de femei/barbati pe forme
de invatamant (primar, gimnazial,
secundar, superior)
 Numar de femei/barbati implicati in
cursuri de formare educationala
si/sau profesionala; numar ore de
formare profesionala pe sectoare
de activitate; oferte de joburi EDUCATIE SI FORMARE
PROFESIONALA
 Popu latia scolara pe sexe
 Absolventii pe niveluri de educatie
si sexe
 Participantii la cursurile de formare
profesionala continua, pe sexe si
activitati ale economiei nationale
 Numar someri cuprinsi in
programe de formare organizate
de ANOFM in 2010 si 2011 , pe
calificari si sexe.

DISCRIMINARE PE PIATA MUNCII
 Numar sesizari (si obiectul
sesizarii) de discriminare pe piata
muncii la institutiile abilitate
(CNCD, Inspectia Muncii)
DISCRIMINARE PE PIATA MUNCII
 Numar sesizari (si obiectul
sesizarii) de discr iminare pe piata
muncii la institutiile abilitate
(CNCD, Inspectia Muncii)

MIGRATIE
 Date segregate pe sex privind
migratia pentru munca si educatie.
Numar de femei/barbati care
emigreaza pentru munca si/sau
studii.

Variabile urmarite : sex, varsta, m ediul de rezidenta (urban/rural), regiune, statut
marital

6 C. Identificarea surselor pentru obtinerea datelor

In plus fata de datele solicitate institutiilor si autoritatilor publice, echipa de cercetare
a consultat si surse aditionale de informar e, precum publicatii relevante pentru
problematica de gen si site -uri web dedicate, dupa cum urmeaza:

a) publicatii de specialitate:
– European Commission, Report on Equality Between Women and Men 2010
(Comisia Europeana, Raportul privind egalitatea intre f emei si barbati 2010)
– Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2010 (anexe),
Minis terul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

b) resurse web:
– http://ec.europa.eu/employment_social
– www.europarl.europa.eu
– www.cncd.org.ro
– www.anofm.ro
– www.mmuncii.ro
– www.ed u.ro
– www.inspectiamuncii.ro
– www.insse.ro
– www.prestatiisociale.ro

c) institutiile publice de la care s -au solicitat, prin adrese, date statistice:
– Institutul National de Statistica
– Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
– Agentia Nati onala pentru Plati si Inspectie Sociala
– Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
– Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
– Inspectia Muncii.

Institutiile de la care s -au obtinut date statistice au fost urmatoarele:
– Institutul Na tional de Statistica
– Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
– Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
– Inspectia Muncii

D. Dificultati metodologice

Intre limitarile indicatorilor cantitativi in general se regaseste si faptul ca acesti a
ilustreaza efecte, neoferind informatii consistente despre cauzele anumitor
fenomene. Este necesar, prin urmare, ca datele de natura cantitativa sa fie
completat e cu indicatori calitativi, care pot reflecta mai bine situat ia femeilor si a
barbatilor in d omeniul muncii, relatiile sociale dintre acestia, caracteristicile
structurale ale societatii care intaresc si perpetueaza inegalitatile de gen, spre

7 deosebire de cercetarea cantitativa, i n care opiniile femeilor si ale barbatilor nu se
regasesc1.

Dincolo de limitarile mentionate anterior, di ficultati de natura metodologica au rezultat
si din lipsa unor date statistice de importanta mare pentru obiectul cercetarii, care nu
au fost disponibile echipei de cercetare. Conform obiectivelor initiale stabilite in
cadrul proiectului, aceasta cercetare are la baza indicatori statistici care vizeaza
situatia femeilor pe piata muncii, cu accent asupra gradului de ocupare al femeilor si
asupra segregarii ocupationale.

O parte dintre datele statistice relevante pentru tema cercetarii nu au fost disponibile
la institutiile abilitate (precum Institutul National de Statistica, Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca etc.). Conform precizarilor Institutului National de
Statistica, multe din datele solicitate vor fi disponibile la o data ulterioara (dupa
finalizarea procesului de analiza si centralizare a datelor ultimului recensamant,
probabil la sfarsitul anului 2012).

In cazul datelor care rezulta din plangerile si sesizarile de discriminare de gen
inaintate i nstitutiilor abilitate, dificultatea intampinata a fost legata de numarul redus
al acestora. Justificarea acestei situatii poate fi data de insuficienta cunoastere , de
catre cetateni , a prevederilor legislative in acest sens si a institutiilor la care pot
adresa reclamatii sau depune petitii, precum si teama de a face o plangere in general
si nivelul scazut de incredere in rezolvarea, in mod pozitiv pentru acestia, a situatiei.

O dificultate speciala este lipsa indicatorilor segregati pe sexe, necesari pen tru o
analiza completa a situatiei femeilor pe piata muncii, sub aspect cantitativ.

1 Ghidul utilizatorului statisticilor de gen, UNIFEM, 2008

8
1. ANALIZA DATELOR

Din punct de vedere al analizei datelor, urmatoarele subsectiuni vor fi prezentate:

A. Cadru conceptual/glosar de termeni

B. Context teoretic general

C. Prezentarea datelor statistice pe domenii

D. Concluzii

A. Cadru l conceptual/glosar de termeni utilizati in cadrul cercetarii

Date statistice segregate in functie de gen
Presupun c ulegerea si separarea datelor si a informat iilor statistice pe sexe , pentru a
facilita analizele comparative de gen. Indicatorii segregati in funct ie de sex /gen sunt
relevant i pentru planificarea si elaborarea politicilor s i a programelor publice.

Dubla zi de munca a femeii
Femeile , pe langa activ itatile remunerate, indepl inesc majoritatea muncilor neplatite
din gospoda rie, fapt care conduce la a considera ca acestea lucreaza, in fapt, o
dubla zi de munc a.

Stereotipuri le/prejudecati le de gen
Reprezinta generalizari cu privire la ce se asteapta di n partea femeilor si a barbatilor
intr-un anumit context social.

Segregarea ocupationala pe orizontala /Feminizarea ocupationala
Tendinta ca femeile sa se regaseasca in grupuri ocupationale si in sectoare
economice asemanatoare , indiferent de tara sau cult ura.2 Feminizarea ocupationala
este un proces istoric prin care anumite ocupatii, in care femeile au patruns in numar
mare, ajung sa fie considerate meserii tipic feminine – cu statut si retributie inferioare
celor dominate de barbat i3.

Segregarea ocupati onala pe verticala
Tendinta ca femeile sa fie concentrate la nivelele inferioare si intermediare ale
ierarhiilor si profesiilor si sunt reprezentate mult mai putin decat barbatii la nivelul
managementului superior.4
Segregarea ocupationala se reflecta in diferentele salariale intre femei si barbati.

Salarizare egala/venit egal pentru munca de valoare egala
Reprezinta a ctivitatea remunerata care, in urma compararii, pe baza acelorasi
indicatori si a acelorasi unitati de masura, cu o alta activitate, reflect a folosirea unor

2 Depasiti ste reotipurile de gen, dati o sansa talentului, CE, 2008
3 Lexicon feminist, Ed. Polirom, 2002
4 Idem 2

9 cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei cantitati
egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic.

Concediu l parental
Reprezinta concediul de crestere si ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 ani sau
de 3 ani i n cazul copilului cu handicap. De acest concediu pot beneficia atat femeile ,
cat si barbatii. In conformitate cu ultimele prevederi legislative, barbatii sunt obligati
sa efectueze cel putin 1 luna de concediu, inlocuind femeia care se i ntoarce la
serviciu.

Concediul paternal
Angajatul care devine tata are dreptul sa beneficieze de concediul paternal, cu o
durata de 5 zile lucra toare , sau de 10 zile lucratoare daca acesta o btine un atestat de
absolvire a unui curs de puericultura .

Echil ibrul intre viata profesionala si cea personala
Reprezinta acea situatie caracterizata prin satisfactie, conflict de rol minim si
functionare optima a angajatului/angajatei, atat in sarcinile si rolurile de la locul de
munca, cat si in cele din viata perso nala/de familie.

Egalitate de sanse intre femei si barbati
Reprezinta luarea in considerare a capacitatilor, nevoilor si aspiratiilor diferite ale
persoanelor de sex masculin si, respectiv, feminin si tratamentul egal al acestora.

Discriminarea de gen pe piata muncii
Diferenta de tratament fata de o persoana, in defavoarea acesteia, din cauza
apartenentei la un anumit sex. Se poate manifesta in procesele de angajare ,
recrutare, la locul de munca – acces la promovare , formare profesionala, salarizarea,
concedierea, acordarea drepturilor privind maternitatea si ingrijirea copiilor, hartuirea
sexuala etc.

B. Context teoretic general .

Privire generala asupra situatiei femeii pe piata muncii . Date la nivel european
si national.

Studii, rapoarte si strateg ii europene si nationale semnaleaza provocarile actuale si
nevoile contextului economic si al pietei muncii: problemele demografice
(imbatranirea populatiei, scaderea natalitatii), nevoia cresterii participarii pe piata
muncii, in special a femeilor, a cre sterii nivelului de adaptabilitate a companiilor si a
angajatilor la noile schimbari si tendinte, nevoia cresterii nivelului de integrare si
mentinere a persoanelor pe piata muncii.

Conform Strategiei Comisiei Europene privind egalitatea intre femei si ba rbati
pe piata muncii 2010 -2015, disparitatile intre femei si barbati se inregistreaza in
continuare in numeroase domenii , iar pe piata fortei de munca femeile continua sa fie
suprareprezentate in sectoarele cu o remunerare mai scazuta si subreprezentate i n
ceea ce priveste ocuparea posturilor decizionale. Maternitatea mentine scazuta rata

10 de ocupare a fortei de munca feminine , femeile continuand sa lucreze acasa mai
multe ore neplatite decat barbatii.

Femeile se confrunta cu un risc mai ridicat de saracie , in special mamele singure si
femeile care au inaintat in varsta , in special atunci cand disparitatile salariale
inregistrate pe parcursul vietii active devin disparitati in materie de pensie.
Obstacolele in calea ocuparii fortei de munca se reflecta, de asemenea, in ratele
crescute de inactivitate si de somaj pe termen lung.

Desi numarul femeilor pe piata muncii a crescut, gradul de ocupare al acestora
ramane mai mic comparativ cu cel a l barbatilor.

Cand vorbim de spre problemele privind ocuparea femi nina pe piata muncii , printre
factorii care o influenteaza trebuie precizati , cu precadere , o serie de factori care se
inscriu in contextul larg al inegalitatii de sanse intre femei si barbati5:

 Persistenta stereotipurilor si a prejudecatilor de gen
care ignora capacitatile si abilitatile femeilor si barbatilor si care conduc la
decizii traditionaliste de alegere a domeniului de activitate pentru cele mai
multe dintre femei sau la decizii stereotipale si discriminatorii ale unor
angajatori de alegere sau nu a unei femei pentru un anumit post sau decizii
care privesc parcursul unei femei angajate .

 Segregarea ocupationala pe orizontala si pe verticala

Segregarea pe sectoare persista si chiar a crescut in cadrul UE. In jumatate dintre Statele
Membre ale UE , sectoarele sanatate si educatie angajeaza cele mai multe femei. Barbatii
domina sectoare precum constructii, productia si distributia de energie, gaze si apa,
transportul si industria manufacturiera . Barbatii sunt mai bine reprezentati decat femeile in
sectorul industrial, femeile predominand in sectorul serviciilor.

5 Cum dezvoltam si implementam politici si programe de work -life balance in companii, Centrul
Parteneriat pentru Egalitate, 2009

11 Proportia femeilor in cadrul organismelor de conducere este mult mai mica decat a barbatilor
(de 3 ori mai mica decat media), iar procentul scade, cu cat o persoana urca pe scara
ierarhica.
Date din Concentrarea femeilor si barbatilor in sectoarele de activitate. Statisticile Eurostat ,
Biroul pentru Publicatiile Oficiale ale Comunitatilor Europene, 2007

In UE, numai 1 din 7 posturi este ocupat de o femeie. Dintre me mbrii consiliilor de
admin istrat ie ale celor mai mari companii europene cotate la bursă, doar 14% sunt femei,
fata de 12% în 2010. La nivelul UE, numai 3% din presedintii consiliilor de administrat ie sun t
femei, aproximativ la fel ca s i acum 2 ani.
Comisia Europeana http://ec.europa.eu/ news/justice/120305_ro.htm

Segregarea este produsa si mentinuta , direct sau indirect de mai mul ți factori: angajatori,
programe d e formare profesională, institutii de invatamant, context cultural al relatiilor de gen
in gospoda rie, familie , uneori chia r perpetuata prin migr atia transnationala pentru munca.
(Date din Raport de cercetare cantitativa si calitativa – Situatia socio -profesionala a femeii,
ANOFM si Instituto de Formacion Integral, 2011 )

 Diferentele salariale intre femei si barbati

Femeile d in UE castiga inca in medie cu 17,5% mai putin decat barbatii, iar decalajul de
remuneratie intre genuri nu s -a redus in ultimii ani.
(Date din Raportul UE privind egalitatea de sanse 2010 )

Conform unor date prezentate de catre Parlamentul European , la ni velul UE, femeile au
muncit suplimentar (tot anul 2011 și primele două luni din 2012) pentru ca suma câștigată de
ele să fie echivalentă cu cea obținută de bărbați în 2011. Statistica arată că femeile muncesc
70 de minute pentru a obține suma câștigată de bărbați în 60 de minute.

Femeile continuă să câștige, în medie, cu 17,8% mai puțin decât bărbații pentru fiecare oră
lucrată, iar această cifră se menține la un nivel stabil
(Date din Barometrul de Incluziune Sociala 2010 )

 Maternitate a, cresterea si ingr ijirea copiilor
intreruperea carierei, lipsa si inaccesibilitatea financiara a facilitatilor de
ingrijire a copiilor

Participarea pe piat a muncii a mamelor este cu 11,5 puncte procentuale mai mic a decat in
cazul femeilor fara copii, i n timp ce rata de ocu pare in randul barbat ilor este cu 8,5 puncte
procentuale mai mare dec at cea a b arbatilor fara copii.
(Date din Raportul UE privind egalitatea de sanse 2010 )

In Romania numarul de crese este extrem de mic, existand locuri disponibile numai pentru
un procen t de 3% din totalul copiilor cu varsta mai mica de 3 ani. Date din 2008, privind
gradinitele publice, indicau existenta unui numar de peste 300.000 de copii care nu
beneficiaza de locuri in gradinite. La nivelul orasului Bucuresti, nu pot fi acoperite deca t o
jumatate din totalul cererilor. Exista un numar de gradinite care functioneaza in sistem privat,
insa costurile ingrijirii si educatiei in cadrul acestora sunt foarte mari (300 -500 euro pe luna),
suma foarte mare, in special pentru familiile monoparent ale.
(Date din ghidul Cum dezvoltam si implementam politici si programe de work -life balance in
companii, CPE, 2009 )

12  Distributia inegal a a sarcinilor in gospodarie intre femei si barbati , precum
si a sarcinilor de ingrijire a copiilor sau a altor persoan e dependente

Conform cercetarilor privind rolurile si statusurile din familie si distributia sarcinilor in
gospodarie6, majoritatea treburilor casnice revin femeii, inclusiv celei angajate, dupa
orele de serviciu. Timpul alocat sarcinilor casnice este in medie 25 de ore saptamanal,
ceea ce reprezinta o medie de peste 3 ore pe zi .

In majoritatea cuplurilor, sot ia este cea care face treburile casnice menajere : g atit (84%),
curatenie (76%), sp alat hainele (87%), a ranjat masa (77%) vase (75%), ca lcat hainele
(90%). Activitatea cea mai r aspa ndita in randul barbat ilor este realizarea micilor reparat ii
prin casa. Gradinaritul, i ngrijirea animalelor – acolo unde este cazul – sunt indeplinite ata t
de femei, cat si de barbati. Ingrijirea va rstnicilor revine prepond erent femeilor, iar mu ncile
agricole mai mult barbat ilor.
(Date din cercetarea canti tativa Acces ul femeilor pe piata muncii, Fundatia Culturala
Delta, 2012) .

 Numarul scazut al barbatilor care aleg sa intre in concediul pentru
cresterea si ingrijirea copi ilor

 Lipsa unor servicii legate de treburile gospodaresti

 Discriminarile de gen pe piata muncii ; lipsa unei practici de raportare a
situatiilor de discriminare (oamenii nu cunosc prevederile legale/institutiile
abilitate si/sau se tem sa faca plangeri)

In anul 2010, Universitatea din Bucuresti a lansat Barometrul de Incluziune Sociala, studiu
sociologic cantitativ privind incluziunea sociala si piata muncii, principalele concluzii fiind
urmatoarele:
40% dintre participantii la studiu consideră ca femeile sunt un grup discriminat în societate
78% din populația României consideră că discriminarea pe piața muncii este destul de
răspândită
Varsta constituie principalul motiv pentru tratament discriminatoriu, urmat de apartenen ța la
un gen
Se observa tendinta de nonimplicare și de resemnare: 1 din 3 angajat i nu ar face nimic dacă
ar fi discriminat la locul de munca
Femeile cu copii mici in intretinere au ocupat locul 5 ca grup dezavantajat la angajare, iar
femeile fara copii locul 8 (dupa procentul angajatoril or deloc dispusi sa -i angajeze)
O parte din angajatii care au trecut prin situat ii de d iscriminare considera cu precadere ca au
fost tratat i incorect deo arece sunt femei .

Femeile tind să relati vizeze existenta discriminarii in piat a muncii: chiar dac a recu nosc
discriminarea in societate, i n jurul lor, fenomenul nu pare s a le afecteze i n mod direct.
(Date din Raport de cercetare cantitativa si calitativa – Situatia socio -profesionala a femeii,
ANOFM si Instituto de Formacion Integral, 2011 )

Femeile sunt dis criminate la locul de munca, in pozitiile de conducere (58%) si i n gospodarie
(50%), arata cel mai recent sondaj “ Perceptii si a titudini privind discriminarea i n Rom ania",
realizat de TNS CSOP la solicitarea Consiliului National pentru Combaterea Discrimin arii.

6 Barometrul de opinie pub lica. Viata in cuplu, Fundatia Soros Romania, 2007

13 C. Prezentarea datelor statistice pe domenii

Cercetarea a vizat doua regiuni – regiunea Bucuresti -Ilfov si regiunea Sud -Vest
Oltenia , cea din urma cuprinzand judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea.

a) Populatia stabila in cele d oua regiuni (datele populatiei stabile in mii persoane
au fost preluate din rezultatele provizorii ale recensamantului din 2011 , publicate de
Institutul National de Statistica) .

Regiunea Bucuresti -Ilfov Regiunea Sud -Vest Oltenia

Municipiul Bucuresti: 1678,0 mii persoane Judetul Dolj: 618,3 mii persoane
Judetul Ilfov: 364,2 mii persoane Judetul Olt: 415,5 mii persoane
Judetul Valcea: 355,3 mii persoane
Judetul Gorj: 334,2 mii persoane
Judetul Mehe dinti: 254,6 mii persoane

Structura populat iei in grupa de varsta 18-64 ani, ianuarie 20117
Rural
mic Rural
mare Urban
mic Urban
mediu Urban mare Total/jude t
Dolj 136553 50682 53201 – 221215 461651
Gorj 87863 35235 57988 72729 – 253815
Mehedinți 76499 10690 24738 80120 – 192047
Olt 160594 3092 77610 59823 – 301119
Vâlcea 120396 11982 50345 82593 – 265316
Ilfov 32316 92690 101194 – – 226200
București – – – – 1378897 1378897
Total 614221 204371 365076 295265 1600112 3079045

7 Raport cercetare cantitativa Acces ul femeilor pe piata muncii, Fundatia Cuturala Delta , 2012

14
b) Ocuparea pe piata muncii

Date statistice la nivel national

Conform datelor Institutului National de Statistica, in trimestrul IV al anului 2011, rata
de ocupare a populatiei in varsta de munca (15 -64 de ani) a fost de 57,9%.

Raportul de d ependenta economica (numarul persoanelor inactive si aflate in somaj
ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1362 ‰, mai ridicat pentru femei
(1719 ‰), precum si pentru persoanele din mediul rural (1402 ‰).

Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15 -64 ani) a fost de 63,0%.

Gradul de ocupare a fost mai mare pentru barbati (64,8%, fata de 51,1% pentru
femei) si pentru persoanele rezidente in mediul rural (58,2% fata de 57,8% in mediul
urban). Rata de ocupare a tinerilor (15 -24 de ani) a fost de 23,1%.

Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale, pe sexe,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete , anul 2010

In ce priveste numarul total al populatiei ocupate , in anul 2010 , pe sexe, in cele
doua regiuni, situatia se prez inta astfel:

Regiunea Bucuresti -Ilfov
Total 1214,8 mii pers.
Sex feminin 603,6 mii pers.
Sex masculin 611,2 mii pers.
Diferenta 7,6 mii pers.

15 ; ;
Feminin,
603.600Masculin,
611.200

Regiunea Sud -Vest Oltenia
Total 832,8 mii pers.
Sex feminin 387,8 mii per s.
Sex masculin 445 mii pers.
Diferenta 57,2 mii pers.

; ;
Feminin,
387.800
Masculin,
445.000

Particularitati privind populatia feminina si masculina ocupata in cele doua
regiuni

In ambele regiuni, populatia ocupata masculina este din punct de vedere numeric
mai mare comparativ cu cea feminina. Analiza separata pe judete indica o exceptie ,
data de Municipiul Bucuresti, in care populatia ocupata feminina este mai mare decat
cea masculina (o diferenta de 4,2 mii persoane). Cea mai mare diferenta intre
numarul de persoane ocupate de sex masculin si cele de sex feminin, in defavoarea

16 acestora din urma, se inregistreaza in judetul Valcea (16,6 ), iar cea mai mica
diferenta in judetul Mehedinti (3,4).

Se poate observa o mai mare utilizare a fortei de munca feminine in regiunea
Bucuresti -Ilfov, comparativ cu regiunea Sud -Vest Oltenia, di screpanta intre populatia
ocupata masculina si populatia ocupata feminina fiind mai mare in regiunea Sud -Vest
Oltenia. In acelasi timp, p onderea persoanelor ocupate si mai ales a femeilo r
ocupate in agricultura este mult mai mare in Regiunea Sud -Vest Oltenia, comparativ
cu regiunea Bucuresti -Ilfov, fapt cauzat de existenta zonelor rurale din regiunea SV
Oltenia. Pe de alta parte, ponderea cea mai mare a femeilor ocupate in agricultura, in
cadrul regiunii Bucuresti -Ilfov, ii revine judetului Ilfov, numarul de femei ocupate in
agricultura in Municipiul Bucuresti fiind , fireste, nesemnificativ.

Ocuparea per total, judete si sexe, anul 2010

Judet Total
persoane
ocupate (mii
persoane Femei

(mii persoane) Barbati

(mii persoane) Diferenta intre
femei si barbati
(mii persoane)

Ilfov 157,2 72,7 84,5 11,8
Municipiul
Bucuresti 1057,6 530,9 526,7 4,2
Dolj 267,7 126,7 141 14,3
Gorj 132,5 58,3 74,2 15,9
Mehedinti 104,6 50,6 54 3,4
Olt 161,6 77,3 84,3 7
Valcea 166,4 74,9 91,5 16,6

Domenii de ocupare feminina si masculina preponderenta

Sanatatea si asistenta sociala, intermedierile financiare si asigurarile si invatamantul
sunt trei dintre domeniile in care lucreaza mai multe femei decat bar bati, in ambele
regiuni de dezvoltare, cu ponderi diferite. Domeniile de activitate in care proportia
barbatilor este foarte mare, comparativ cu proportia femeilor sunt, in cazul regiunii
Bucuresti -Ilfov, cel al constructiilor, al transporturilor si depozi tarii, al informatiilor si
comunicatiilor, precum si cel al activitatilor de servicii administrative si activitati de
servicii suport. In cazul regiunii Sud -Vest Oltenia, barbatii sunt in procent mai mare
prezenti in constructii, industrie, industria extra ctiva, transporturi si comunicatii.

17 Ocuparea pe domenii, regiuni si sexe , anul 2010 (date prelucrate)

Domeniul de activitate Regiunea Bucuresti – Ilfov

Populatia ocupata
totala/feminina/masculina
– mii persoane

Total Femei Barbati Regiunea Sud -Vest
Oltenia

Populatia ocupata
totala/feminina/masculina
– mii persoane

Total Femei Barbati
Agricultura, silvicultura si
pescuit 36,8 19,3
17,5 335,1 182,6 152,5
Industrie 180,4 87,9 92,5 155,8 52,6 103,2
Industria ext ractiva 3,3 1,6 1,7 18,5 2,2 16,3
Industria prelucratoare 145,4 75,2 70,2 113,4 44,8 68,6
Productia si furnizarea de
energie electrica si termica,
gaze, apa calda si aer
conditionat 12,1 4,5
7,6 12,5 2,9 9,6
Distributia apei; salubritate,
gestionarea d eseurilor,
activitati de decontaminare 19,6 6,6
13 11,4 2,7 8,7
Constructii 154,9 44
110,9 60 7,4 52,6
Comert cu ridicata si cu
amanuntul; repararea
autovehiculelor si
motocicletelor 231,7 119,3
112,4 93 44,6 48,4
Transport si depozitare 74,1 19,2 54,9 34 5,7 28,3
Hoteluri si restaurante 26 15,6 10,4 9,7 5,8 3,9
Informatii si comunicatii 69 26,8 42,2 5,2 2,3 2,9
Intermedieri financiare si
asigurari 73,1 56,2 16,9 6,1 4,1 2
Tranzactii imobiliare 8,7 3,8 4,9 2,7 1,3 1,4
Activitati profesionale,
stiintifice si tehnice 72,5 39,9 32,6 6,6 3,5 3,1
Activitati de servicii
administrative si activitati de
servicii suport 77,1 28,8 48,3 16,6 5,6 11
Administratie publica si
aparare; asigurari sociale din
sistemul public 39,6 24,2 15,4 21 10,8 10,2
Invatama nt 52 34 18 38 26 12
Sanatate si asistenta sociala 60,1 47,4 12,7 37,8 30,1 7,7
Activitati de spectacole,
culturale si recreative 21 10,5 10,5 4,1 2,3 1,8
Alte activitati de servicii 37,8 26,7 11,1 7,1 3,1 4

18 Prezente feminine si prezente masculine la nivelul domeniilor de activitate in
regiunea Bucuresti -Ilfov

Prezente feminine si prezente masculine la nivelul domeniilor de activitate in
regiunea Sud-Vest Oltenia

19 Comparatie din perspectiva domeniilor de activitate si a numarului de angajati , per
total populatie ocupata (atat femei , cat si barbati) .

Regiunea Bucuresti -Ilfov

In regiunea Bucuresti -Ilfov, d omeniile in care se regasesc angajate cele mai multe
persoane sunt: comertul, industria, construct iile, industria prelucratoare, la polul opus
situandu -se domeniile energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat,
tranzactii imobiliare, industria extractiva.

Domenii le cu cel mai mare numar de angajati (mii persoane) : comert – 231,7 , industrie
– 180,4 , constructii – 154,9 , industria prelucratoare – 145,4 , servicii administrative si
suport – 77,1 , transport si depozitare – 74,1 , intermedieri financiare si asigurari – 73,1 ,
activitati profesionale, stiintifice si tehnice – 72,5 .

72,573,174,177,1145,4154,9180,4231,7
0 50 100 150 200 250Activitati profesionale,
stiint & teh Intermedieri financiare si
asigurari Transport si depozitare Servicii administrative si
suport Industria prelucratoare ConstructiiIndustrieComert

Domenii le cu numar mediu de angajati (mii persoane) : informatii si comunicatii – 69,
sanatate si asistenta sociala – 60,1 , invatamant – 52, administratie publica si aparare;,
asigurari sociale din sistemul public – 39,6 , alte activita ti de servicii – 37,8 , agricultura ,
silvicultura si pescuit – 36,8 .

20
36,8037,8039,6052,0060,1069,00
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00Agricultura, silvicultura
si pescAlte activitati de servicii Administratie publica si
aparare…InvatamantSanatate si asistenta
sociala Informatii si comunicatii

Domenii le cu numar mic de angajati (mii persoane) : hoteluri si restaurante – 26,
activitati de spectacole, culturale si recreative – 21, distributia apei; sa lubritate,
gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare – 19,6 , productia si furnizarea de
energie electrica si termica – 12,1 , tranzactii imobiliare – 8,7, industria extractiva – 3,3.
3.308.7012.1019.6021.0026
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00Industria extractivaTranzactii imobiliareProductia si furnizarea de energie electrica si
termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, activitati de
decontaminareActivitati de spectacole, culturale si recreativeHoteluri si restaurante

Regiunea Sud -Vest Oltenia

Domenii le in care se regasesc cele mai multe persoane angajate pentru aceasta regiune
sunt: agricultura, silvicultura si pescuit ul, industria , industria prelucratoare si comertul. La
polul opus, cu numarul cel mai scazut de angajati , se gasesc domeniile : intermed ieri
financiare si asigurari, informatii si comunicatii, activitati de spectacole, culturale si
recreative.

21 Domeniile cu cel mai mare numar de angajati (mii persoane) : agricultura, silvicultura si
pescuit – 335,1 mii persoane , industrie – 155,8 , industr ia prelucratoare – 113,4 , comert –
93.

Domenii le cu numar mediu de angajati (mii persoane) : constructii – 60, invatamant –
38, sanatate – 37,8 , transport si depozitare – 34.

3837.83460
0 10 20 30 40 50 60 70InvatamantSanatateTransport si depozitareConstructii

Domeniile cu numar mic de angajati (mii persoane) : administratie publica si aparare;
asigurari sociale din sistemul public – 21, industria extractiva – 18,5 , activitati de servicii
administrative si activitati de servicii suport – 16,6 , productia si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat – 12,5 , distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare – 11,4 , hoteluri si restaurante – 9,7,
alte activitati de servicii – 7,1, activitati profesionale, stiintifice si tehnice – 6,6, intermedieri

22 financiare si asigurari – 6,1, informatii si comunicatii – 5,2, activitati de spectacole,
culturale si recreative – 4,1, tranzactii imobiliare – 2,7.

2,704,105,206,106,607,109,7011,4012,5016,6018,5021,00
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00Tranzactii imobiliare Activitati de spectacole, culturale si recreativeInformatii si comunicatii Intermedieri financiare si asigurari Activitati profesionale, stiintifice si tehnice Alte activitati de servicii Hoteluri si restaurante Distr. apei; salubr., gest. deseurilor…Productia si furnizarea de energie el si termica …Activitati de servicii admin si de serv.suport Industria extractiva Administratie publ si aparare; asigurari soc…

Domenii le in care lucreaza, din punct de vede re numeric, cele mai multe femei si
domenii le in care lucreaza cele mai putine femei

Regiunea Bucuresti -Ilfov

Cele mai multe femei lucreaza in domeniile comert (ocupa primul loc din perspectiva
numerica), industrie si industria prelucratoare. Cele mai pu tine femei lucreaza in domeniile
distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, productia
si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, tranzactii
imobiliare, industria extractiva.

Domenii cu numar mare de femei angajate (mii persoane) : comert cu ridicata si cu
amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor – 119,3 , industrie – 87,9 , industria
prelucratoare – 75,2 .

Domenii cu numar mediu de femei angajate (mii persoane) : intermedieri fin anciare –
56,2, sanatate si asistenta sociala – 47,4 , constructii – 44, activitati profesionale, stiintifice
si tehnice – 39,9 , invatamant – 34.

Domenii cu numar mic de femei angajate (mii persoane) : activitati de servicii
administrative si a ctivitati de servicii suport – 28,8 , informatii si comunicatii – 26,8 , alte
activitati si servicii – 26,7 , administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul
public – 24,2 , agricultura , silvicultura si pescuit – 19,3 , transport si depozitare – 19,2 ,
hoteluri si restaurante – 15,6 , acti vitati de spectacole, culturale si recreative – 10,5 .

Domenii cu numar foarte mic de femei angajate (mii persoane) : distributia apei;
salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare – 6,6 , productia si
furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat – 4,5,
tranzactii imobiliare – 3,8, industria extractiva – 1,6.

23
Regiunea Sud -Vest Oltenia

Cele mai multe femei lucreaza in agricultura, domeniu urmat de industrie, ind ustria
prelucratoare, comert, sanatate si asistenta sociala. Cele mai putine femei lucreaza in
domeniile tranzactii imobiliare, industria extractiva, activitati de spectacole, culturale si
recreative, informatii si comunicatii.

Domenii cu numar mare de fe mei angajate (mii persoane) : agricultura – 182,6 .

Domenii cu numar mediu de femei angajate (mii persoane) : industrie – 52,6 , industria
prelucratoare – 44,8 , comert – 44,6 , sanatate si asistenta sociala – 30,1 .

Domenii cu numar mic de femei angajate (mii persoane) : invatamant – 26,
administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public – 10,8 .

Domenii cu numar foarte mic de femei angajate (mii persoane) : constructii – 7,4,
hoteluri si restaurante – 5,8 , transport si depozitare – 5,7 , activitati de servicii
administrative si se servicii suport – 5,6, alte activitati de servicii – 3,1, productia si
furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat – 2,9,
distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, ac tivitati de decontaminare – 2,7,
informatii si comunicatii – 2,3, activitati de spectacole, culturale si recreative – 2,3,
industria extractiva – 2,2, tranzactii imobiliare – 1,3.

Domenii in care lucreaza mai multe femei decat barbati – pe regiuni si tota l

Cu exceptia comertului, domeniile in care lucreaza mai multe femei decat barbati sunt
aceleasi pentru fiecare dintre cele doua regiuni de dezvoltare la care face referire
prezentul studiu . Ceea ce este particular fiecareia dintre regiuni este marimea di ferentei
intre numarul de lucratori femei si cel al lucratorilor barbati pentru domeniile in cauza . In
regiunea Bucuresti -Ilfov, ponderi semnificativ mai mari ale persoanelor ocupate de sex
feminin se regasesc in domeniul intermedierilor financiare si asig urarilor , precum si in cel
al sanatatii si asistentei sociale. In ce priveste regiunea Sud -Vest Oltenia, agricultura este
domeniul in care lucreaza mai multe femei decat barbati, urmat de sanatate si asistenta
sociala.

Regiunea Bucuresti -Ilfov (cifrele su nt trecute in ordinea descrescatoare a marimii
diferentelor intre numarul de femei si numarul de barbati)

Intermedieri financiare si asigurari (diferenta femei -barbati de 39,3)
Sanatate si asistenta sociala (34,7)
Invatamant (16)
Alte activitati de servi cii (15,6)
Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public (8,8)
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice (7,3)
Comert (6,9)
Hoteluri si restaurante (5,2)
Industria prelucratoare (5)
Agricultura (1,8) .

24 39,30
34,70
16,00 15,60
8,807,30 6,905,20 5,00
1,8
0,005,0010,0015,0020,0025,0030,0035,0040,00
Intermedieri financiare si asig Sanatate si asistenta sociala Invatamant
Alte activitati de servicii
Administratie publ si aparareActivitati profesionale… Comert
Hoteluri si restaurante Industria prelucratoare Agricultura

Regiunea Sud -Vest Oltenia (cifrele sunt trecute in ordinea descrescatoare a marimii
diferentelor intre numarul de femei si numarul de barbati)

Agricultura ( diferenta femei -barbati de 30,1)
Sanatate si asistenta sociala (22,4)
Invatamant (14)
Intermedieri financiare si asigurari (2,1)
Hoteluri si restaurante ( 1,9)
Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public (0,6)
Activitati de spectacole, culturale si recreative (0,5)
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice (0,4) .

0.005.0010.0015.0020.0025.0030.0035.00 30.10
22.40
14.00
2.10 1.900.60 0.50 0.40

25
Per total femei ocupate pe domenii si regiuni (mii persoane) :

Agricultura – 201,9
Comert – 163,9
Industrie – 140,5
Industria prelucratoare – 120
Sanatate si asistenta sociala – 77,5
Intermedieri financiare si asigurari – 60,3
Invatamant – 60
Constructii – 51,4
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice – 43,4
Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public – 35
Activitati de servicii administrative si servicii suport – 34,4
Alte activitati de servicii – 29,8
Transport si depozitare – 24,9
Hoteluri si restaurante – 21,4
Activitati de spectacole, culturale si recreative – 12,8
Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare – 9,3
Productia si furnizarea de ener gie electrica si termica, gaze, apa calda si aer
conditionat – 7,4
Tranzactii imobiliare – 5,1
Industria extractiva – 3,8
Informatii si comunicatii – 2,91

In cadrul ambelor regiuni de dezvoltare, domeniile in care lucreaza cele mai multe femei
sunt agricu ltura, comertul, industria, industria prelucratoare. Urmeaza domenii ca
sanatatea si asistenta sociala, intermedierile financiare si asigurarile, invatamantul si
constructiile.

201,9
163,9
140,5
120
050100150200250
Agricultura Comert Industrie Industrie
prelucratoare

26
Date privind ocuparea femeilor in economia s ubterana (conform cazurilor sesizate
catre Inspectia Muncii) si situatiile de discriminare la angajare si profesie (conform
plangerilor inregistrate de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii)

27

Conform datelor obtinute de la Inspectia M uncii, in 2011 au lucrat fara forme legale de
angajare un numar de 29.095 persoane , cu 11.340 mai multe decat in anul precedent.
Numarul a crescut atat in cazul femeilor, cat si in cazul barbatilor , in toate judetele
celor doua regiuni, exceptie facand jud etul Olt, in care numarul de femei a scazut de la
104 (2010), la 79 (2011) si judetul Gorj, unde numarul de femei s -a redus de la 239
(2010), la 179 (2011).

In general, numarul barbatilor identificati fara forme legale este mai mare decat cel al
femeilor in toate judetele, cu doua exceptii – cea a judetului Olt (doar la nivelul anului
2010), unde numarul femeilor este mai mare decat al barbatilor si a judetului Valcea (doar
la nivelul anului 2011), unde numarul femeilor il depaseste pe cel al barbatilor.

In interiorul regiunilor, in Bucuresti -Ilfov, numarul cel mai mare de femei care au lucrat
fara forme legale s -a inregistrat in Bucuresti (485 femei in anul 2010 si 1055 femei in
2011), iar in SV Oltenia, cele mai multe femei au fost identificate in judetu l Dolj (321
femei in 2010 si 516 femei in 2011), iar cele mai putine in judetul Olt (104 femei in 2010 si
79 femei in 2011).

Date CNCD – cazuistica privind plangerile legate de situatii de discriminari la
angajare si profesie pe criterii de gen si var sta

In anii 2010 si 2012, Consiliul National pentru Combaterea Disciminarii a fost sesizat in
legatura cu situatii de discriminare la angajare si in profesie, pe criteriile gen si varsta,
dupa cum urmeaza:

Anul 2010
Pe criteriul de gen: 3 sesizari privin d situatii de discriminare
Pe criteriul de varsta: 2 sesizari situatii de discriminare

28 Anul 2011
Pe criteriul de gen: 5 sesizari privind situatii de discriminare
Pe criteriul de varsta: 7 sesizari situatii de discriminare

In raspunsul la solicitarea tran smisa, CNCD precizeaza ca nu au existat petitii pe aceste
criterii din judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea.

Maternitatea si cresterea si ingrijirea copiilor

Un aspect particular, care influenteaza situatia ocuparii femeilor pe piata muncii este cel al
maternitatii si cresterii si ingrijirii copiilor si a consecintelor care deriva din dobandirea
statutului de parinte. In acest sens, este interesant de vazut care sunt, in majoritatea
cazurilor, persoanele din familie care isi asuma iesirea temporar a din campul muncii,
pentru a asigura cresterea copiilor. De asemenea, este important si sexul celor care, in
majoritatea cazurilor, sunt parinte unic intretinator al familiei, riscul de saracie fiind mai
crescut in cazul familiilor monoparentale.

Numaru l barbatilor care au beneficiat de concediul de crestere si ingrijire a copilului
Sursa date: website Ministerul Muncii, Raport statistic privind activitatea MMFPS in domeniul incluziunii
sociale, in perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2011

Confor m datelor statistice, o proportie mica de barbati (16,5% din totalul beneficiarilor la
nivel national) au beneficiat in perioada de referinta (1 ianuarie – 30 septembrie 2011) de
indemnizatie sau stimulent pentru cresterea copilului, acest lucru incadrandu -se in tendinta
obisnuita a diferentei mari intre numarul femeilor si cel al barbatilor care beneficiaza de
acest concediu .

Datele arata o pondere mai mare a barbatilor beneficiari in mediul rural, comparativ cu cel
urban (dintr -un numar mediu total de ba rbati beneficiari la nivel national de 33.081, 17.436
barbati au fost din mediul rural si 15.645 au provenit din mediul urban). Aceasta tendinta
se pastreaza si in interiorul regiunii SV Oltenia, cu exceptia judetului Mehedinti, unde
numarul de beneficiari din urban este mai mare decat cel din rural. In interiorul regiunii
Bucuresti -Ilfov, proportia intre urban si rural este inversa, ruralul fiind reprezentat de
judetul Ilfov, cu un numar mai mic de barbati beneficiari.

29 Per total beneficiari in regiunea SV Oltenia au fost 3.682 barbati, iar in regiunea Bucuresti –
Ilfov 3.111 barbati.

La nivel de judete, cei mai multi beneficiari s -au inregistrat in Bucuresti (2529 de
persoane), iar in cadrul regiunii SV Oltenia, judetul cu numarul cel mai mare de beneficiar i
este judetul Gorj (880 de persoane).

In ceea ce priveste alocatia de stat pentru copii in cuantum de 200 lei, p onderea acesteia
a oscilat intre 8,7% in regiunea SV Oltenia si 13,6% in regiunea Bucuresti -Ilfov.

Aproape o cincime (18,2%) din totalul familiilor beneficiare de alocatie de sustinere au fost
familii monoparentale.

30
Familiile monoparentale cu unic parinte tatal (9.127) au reprezentat 15,3% din totalul
familiilor monoparentale indreptatite sa primeasca alocatia pentru sustinerea familie i.
Majoritatea barbatilor beneficiari aveau unul sau doi copii (70,3%, respectiv 22,7%), ceea
ce arata ca familiile cu venituri mici care au ca unic parinte tatal sunt mai putin numeroase.

c) Salarizarea pentru munca prestata

La nivel general, salari ile castigate de femei raman procentual mai mici decat cele
castigate de barbati in perioada de referinta, tendinta de altfel constanta in ultimii ani.
Segregarea ocupationala pe orizontala se observa in special analizand datele domeniilor
in care lucreaza mai multe femei decat barbati si care sunt slab valorizate si slab
remunerate, precum invatamantul sau sanatatea si asistenta sociala . Segregarea
ocupationala pe verticala poate fi presupusa , de exemplu, in domeniul intermedierilor
financiare si asigurari lor, domeniu cu un castig salarial m ediu net superior altor domenii. In
acest caz particular, desi femeile reprezinta majoritatea angajatilor, castigurile lor sunt
inferioare prin comparatie cu cele ale barbatilor, diferenta fiind de 27.14%.

Castigul sala rial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale, pe
anul 2010 , date la nivel national

Se mentine diferenta salariala intre femei si barbati, la nivel national.

Barbati total 1466 RON
Cu 10,8% mai mic salariul femeilor decat ce l al barbatilor

Femei total 1308 RON

31

Nota explicativa:
Castig salarial mai mare pentru barbati
Castig salarial mai mare pentru femei

Domenii de activitate Femei
(RON) Barbati
(RON) Diferenta
(RON)
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI P ESCUIT 1010 1029 Cu 19 > pt B
Agricultura, vanatoare si servicii anexe 994 970 Cu 24 > pt F
Silvicultura si exploatare forestiera; Pescuit si
acvacultura 1096 1140 Cu 44 >pt B
INDUSTRIE 1170 1549 Cu 379 > pt B
INDUSTRIA EXTRACTIVA 2480 2427 Cu 53 > pt F
Extractia carbunelui superior si inferior 1866 2462 Cu 596 > pt B
Extractia petrolului brut si a gazelor naturale 3233 2778 Cu 455 > pt F
Extractia minereurilor metalifere 1879 2014 Cu 135 > pt B
Alte activitati extractive 1500 1304 Cu 196 > pt F
Activitati de servicii anexe extractiei 2515 2646 Cu 131 > pt B
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 1085 1373 Cu 288 > pt B
Industria alimentara 899 1005 Cu 106 > pt B
Fabricarea bauturilor 1576 1769 Cu 193 > pt B
Fabricarea produselor din tutun 2465 3454 Cu 989 > pt B
Fabricarea produselor textile 1038 1107 Cu 69 > pt B
Fabricarea articolelor de imbracaminte 844 953 Cu 109 > pt B
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj si marochinarie,
harnasamentelor si incaltamintei; prepararea
si vopsi rea blanurilor 864 978 Cu 114 > pt B
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn si pluta, cu exceptia mobilei;
fabricarea articolelor din paie si din alte
materiale vegetale impletite 840 802 Cu 38 > pt F
Fabricarea hartiei si a produselor din hartie 1075 1453 Cu 378 > pt B
Tiparire si reproducerea pe suporti a
inregistrarilor 1178 1389 Cu 211 > pt B
Fabricarea produselor de cocserie si a 2849 3027 Cu 178 > pt B

32 produselor obtinute din prelucrarea titeiului
Fabricarea substantelor si a produs elor
chimice 1598 1754 Cu 156 > pt B
Fabricarea produselor farmaceutice de baza si
a preparatelor farmaceutice 2081 2357 Cu 276 > pt B
Fabricarea produselor din cauciuc si mase
plastice 1212 1291 Cu 79 > pt B
Fabricarea altor produse din minerale
nemeta lice 1472 1528 Cu 56 > pt B
Industria metalurgica 1597 1759 Cu 162 > pt B
Industria constructiilor metalice si a produselor
din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii 1201 1257 Cu 56 > pt B
Fabricarea calculatoarelor si a produselor
electronice s i optice 1529 1692 Cu 163 > pt B
Fabricarea echipamentelor electrice 1254 1596 Cu 342 > pt B
Fabricarea de masini, utilaje si echipamente
n.c.a. 1315 1446 Cu 131 > pt B
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor si semiremorcilor 1399 1768 Cu 369 > pt B
Fabricarea altor mijloace de transport 1765 1836 Cu 71 > pt B
Fabricarea de mobila 896 910 Cu 14 > pt B
Alte activitati industriale n.c.a. 919 1022 Cu 103 > pt B
Repararea, intretinerea si instalarea masinilor
si echipamentelor 1452 1575 Cu 123 > pt B
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE
ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA
CALDA, SI AER CONDITIONAT 2576 2700 Cu 124 > pt B
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE,
GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI
DE DECONTAMINARE 1260 1255 Cu 5 > pt F
Captarea, tr atarea si distributia apei 1586 1519 Cu 67 > pt F
Colectarea si epurarea apelor uzate 1409 1537 Cu 128 > pt B
Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor;
activitati de recuperare a materialelor
reciclabile; Activitati si servicii de
decontaminare 966 1023 Cu 57 > pt B
CONSTRUCTII 1250 1105 Cu 145 > pt F
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL;
REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI
MOTOCICLETELOR 1017 1334 Cu 317 > pt B
TRANSPORT SI DEPOZITARE 1546 1562 Cu 16 > pt B
Transporturi terestre si transporturi prin
cond ucte 1386 1316 Cu 70 > pt F
Transporturi pe apa 2144 1922 Cu 222 > pt F
Transporturi aeriene 2598 3867 Cu 1269 > pt
B
Depozitare si activitati auxiliare pentru
transporturi 2134 2211 Cu 77 > pt B
Activitati de posta si de curier 1298 1322 Cu 24 > pt B
HOTELURI SI RESTAURANTE 759 832 Cu 73 > pt B
INFORMATII SI COMUNICATII 2465 2834 Cu 369 > pt B
Activitati de editare 1854 2675 Cu 821 > pt B
Activitati de productie cinematografica, video
si de programe de televiziune; inregistrari
audio si activitati de editare muzicala; Activitati
de difuzare si transmitere de programe 2220 2072 Cu 148 > pt F

33 Telecomunicatii 2892 2975 Cu 83 > pt B
Activitati de servicii in tehnologia informatiei;
Activitati de servicii informatice 2554 3122 Cu 568 > pt B
INTERMEDIE RI FINANCIARE SI ASIGURARI 2907 3844 Cu 937 > pt B
Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor
de asigurari si ale fondurilor de pensii 3129 4295 Cu 1166 > pt
B
Activitati de asigurari, reasigurari si ale
fondurilor de pensii (cu exceptia celor di n
sistemul public de asigurari sociale) 2510 3171 Cu 661 > pt B
Activitati auxiliare intermedierilor financiare,
activitati de asigurare si fonduri de pensii 1456 2034 Cu 578 > pt B
TRANZACTII IMOBILIARE 1154 1206 Cu 52 > pt B
ACTIVITATI PROFESIONALE, S TIINTIFICE
SI TEHNICE 1869 1957 Cu 88 > pt B
Cercetare -dezvoltare 1976 2357 Cu 381 > pt B
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE
SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 1074 880 Cu 194 > pt F
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE;
ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL
PUBL IC 2069 1848 Cu 221 > pt F
INVATAMANT 1319 1511 Cu 192 > pt B
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1197 1338 Cu 141 > pt B
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE
SI RECREATIVE 1085 1125 Cu 40 > pt B
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 715 951 Cu 236 > pt B

Domeniile c u cele mai mari diferente salariale intre femei si barbati , in defavoarea
femeilor sunt transporturile aeriene, intermedierile financiare si asigurarile ,
activitatile de fabricare a produselor din tutun, activitatile de editare etc.

Diferente semn ificati ve (care depasesc 650 RON, 350 RON, 250 RON si 150 RON ) se
inregistreaza si in cazul multor alte tipuri de domenii si activitati.

Domenii in care barbatii castiga mai mult .

Transporturi aeriene

2598 RON femei
– 1269 RON mai putin la femei
3867 RO N barbati

Intermedieri financiare si asigurari

2907 RON femei
– 937 RON mai putin la femei
3844 RON barbati

Subdiviziunea Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale
fondurilor de pensii , din cadrul domeniului mare I ntermedieri financiare si asigurari

3129 RON femei
– 1166 RON mai putin pentru femei

34 4295 RON barbati

Subdiviziunea Fabricarea produselor din tutun din cadrul domeniului mare Industria
prelucratoare

2465 RON femei
– 989 RON mai putin la f emei
3454 RON barbati

Subdiviziunea Activitati de editare din cadrul domeniului mare Informatii si
comunicatii

1854 RON femei
– 821 RON mai putin la femei
2675 RON barbati

Subdiviziunea Extractia carbunelui superior si inferior din cadrul dome niului mare
Industria extractiva

1866 RON femei
– 596 RON mai putin la femei
2462 RON barbati

In domeniul transporturi aeriene diferenta salariala este data de faptul ca majoritatea
angajatilor barbati pe posturi de piloti sau in departamente tehn ice, iar femeile, in general
in posturi de insotitoare de bord, platite inferior fata de primele.

Domenii in care femeile castiga mai mult.

Desi in ansamblul activitatilor din economia nationala, castigul femeilor este mai mic decat
cel al barbatilor, s unt si domenii in care salariul nominal mediu net este mai mare in
cazul femeilor .

Cea mai mare diferenta se inregistr eaza in domeniile extractia petrolului brut si a gazelor
naturale (subdiviziune a domeniului mare Industria extractiva), transporturi pe apa,
administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public, activitati de servicii
administrative si activitati de servicii suport, activitati de productie cinematografica si
constructii, existand si alte cateva domenii sau subdiviziuni in care diferentele sunt foarte
mici intre categoriile salariale obtinute de femei fata de cele obtinute de catre barbati.

Subdiviziunea Extractia petrolului brut si a gazelor naturale
3233 RON femei
– 455 RON mai mult la femei
2778 RON barbati

Transporturi pe apa

2144 RON femei

35 – 222 RON mai mult la femei
1922 RON barbati

Administratie publica si aparare; asigur ari sociale din sistemul public

2069 RON femei
– 221 RON mai mult la femei
1848 RON barbati

Activitati de servicii admini strative si activitati de servicii suport

1074 RON femei
– 194 RON mai mult la femei
880 Ron barbati

Activitati de productie cinematografica , video si de programe de televiziune;
inregistrari audio si activitati de de editare muzicala; Activitati de difuzare si
transmitere de programe

2220 RON femei
– 148 RON mai mult la femei
2072 RON barbati

Cu toate acestea, in cadrul categoriei mari din care face parte subdiviziunea de mai sus,
categoria Informatii si comunicatii, totalul salarial feminin e ste mai mic (2465 RON) decat
cel masculin (2834 RON).

Constructii

1250 RON femei
– 145 RON mai mult pentru femei
1105 RON barbati

Posibila explicatie a diferentelor existente in cadrul acestor domenii de activitate este
aceea ca femeile sunt prepon derent angajate in posturi anexe , cu cotatii salariale mai mari
si care necesita o calificare superioara (de exemplu , serviciul resurse umane ), nu in
posturi de muncitor , de aic i rezultand diferenta salariala. Acest lucru poate fi valabil in
special pentru domeniile constructii si transporturi pe apa.

Domenii cu niveluri superioare de remunerare :
intermedierile financiare,
transporturile aeriene,
fabricarea produselor din tutun,
unele ramuri ale industriei extractive (extractia petrolului brut si a gaz elor naturale,
fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului),
productia si furnizarea de energie electrica si termica,
telecomunicatiile

Domenii cu domenii inferioare de remunerare :
invatamantul,
sanatatea si a sistenta sociala,

36
activitatile culturale,
activitatile legate de tranzactii imobiliare,
activitatile de posta si curierat,
prelucrarea lemnului si a produselor din lemn,
fabricarea de mobila,
colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor,
serviciile administrative si de suport,
agricultura,
industria alimentara,
fabricarea articolelor de imbracaminte,
hoteluri si restaurante etc..

Per ansamblu, domeniile in care lucreaza, in mod traditional, predominant femei ,
(invatamant, asistenta sociala), sunt mai slab platite decat cele in care forta de munca
predominanta este cea masculina. Chiar si in domeniile in care femeile predomina din
punct de vedere numeric, salariile lor sunt mai mici decat cele castigate de catre barbati.
Astfel, in invatamant fem eile castiga cu 12.7% mai putin decat barbatii, iar in sanatate si
asistenta sociala diferenta este de 10.53%. Diferente mult mai mari se inregistreaza in
comert, respectiv 23.76% in favoarea barbatilor.

Invatamant – diferenta de 192 RON
1319 RON femei
1511 RON barbati

Sanatate si asistenta sociala – diferenta de 141 RON
1197 RON femei
1338 RON barbati

Comert – diferenta de 317 RON
1017 RON femei
1334 RON barbati

Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nat ionale, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete, pe 2010

Per total regiuni de dezvoltare si judete vizate de cercetare, castigul salarial nominal
mediu net lunar cel mai mare se inregistreaza in Municipiul Bucuresti – 1973 RON , iar
castigul salar ial nominal mediu net lunar cel mai mic se inregistreaza in judetul Valcea –
1190 RON .

Distributia castigului salarial nominal mediu net lunar pe regiuni de dezvoltare si judete

37

Cele mai mari castiguri salariale nominale medii ne te lunare se inregistreaza in
domeniile:

Industria extractiva – cu un maxim 4354 RON pentru Municipiul Bucuresti

Intermedieri financiare si asigurari – cu un maxim de 4329 RON pentru Municipiul
Bucuresti

Productia si furnizarea de energie electrica si t ermica, gaze, apa calda si aer
conditionat – cu un maxim de 3043 RON pentru Municipiul Bucuresti.
435443293043
0 1000 2000 3000 4000 5000Industria extractivăIntermedieri financiare si asigurariProductia si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze, apa calda
si aer conditionat
Max Mun București

Domeniile in care se inregistreaza cele mai mici castiguri salariale medii nete lunare
sunt:

38 Hoteluri si restaurante – cu un ma xim de 1068 RON pentru Municipiul Bucuresti si un
minim de 633 RON in judetul Olt.

Tranzactii imobiliare – cu un maxim de 1734 RON pentru Ilfov si un minim de 864 RON
pentru judetul Olt.

Invatamant – cu un maxim de 1571 RON pentru Municipiul Bucuresti si un minim de 1186
in judetul Olt.

Sanatate si asi stenta sociala – cu un maxim de 1510 RON in Municipiul Bucuresti si un
minim de 930 RON in judetul Ilfov.

Servicii administrative si servicii suport – cu un maxim de 1146 RON pentru Municipiul
Bucuresti si un minim de 671 RON pentru judetul Mehedinti.

Activitati de spectacole, culturale si recreative – cu un maxim de 1341 RON in
Municipiul Bucuresti si un minim de 829 RON in judetul Mehedinti.

Alte activitati de servicii – cu un maxim in judetul Valcea ( 1022 RON) si un minim in
judetul Mehedinti (632 RON).

Comert cu ridicata si cu amanuntul ; repararea autovehiculelor si motocicletelor – cun
maxim de 1964 RON pentru Municipiul Bucuresti si un minim de 805 RON pentru judetul
Valcea.
10681734157115101146134110221964
6338641186930671829632805
0 500 1000 1500 2000 2500Hoteluri si restaurante Tranzactii imobiliare InvatamantSanatate si asistenta sociala Servicii administrative si servicii suport Activitati de spectacole, culturale si
recreative Alte activitati de servicii Comert cu ridicata si cu amanuntul
Minim
Maxim

In general, cele mai mici castiguri salariale nominale medii nete lunare , indiferent de
domeniul de activitate se inregistreaza in judetul Olt, urmat de judetul Valcea, iar cele mai
mari castiguri salariale nominale medii nete lunare , indiferent de domeniu sunt in
Munici piul Bucuresti si judetul Ilfov (a se vedea anexele pentru detalii).

39

SOMAJUL

Date privind numarul total de someri in 2010 -20118

8 Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

40

Media anuala a somerilor (atat barbati , cat si femei) in 2010 pentru regiu nea de
dezvoltare Bucuresti -Ilfov a fost de 33.375 persoane , iar in 2011 de 25.418 persoane, in
scadere fata de anul precedent . Cei mai multi someri s -au inregistrat in Municipiul
Bucuresti.

Media anuala a somerilor (barbati si femei) in 201 0 pentru regiu nea Sud -Vest Oltenia a
fost de 95.592 persoane, iar in 2011 de 70.685 persoane, in scadere fata de anul
precedent.

Cei mai multi someri s-au inregistrat in judetul Dolj – 33.377 ca medie anuala in anul
2010 si 26.499 in 2011 , iar cei mai putini in judetul Olt – 15.132 ca medie anuala in 2010,
la diferente foarte mici de celelalte judete din regiune si judetul Valcea 9.251, ca medie
anuala in 2011 , judet care a cunoscut o scadere semnificativa a numarului de someri in
anul 2011, comparativ cu anul precedent .

In ce ea ce priveste evolutia ratei somajului in fiecare din cele doua regiuni , in anul
2010, in regiunea Bucuresti -Ilfov, ratele medii anuale pentru Municipiul Bucuresti si judetul
Ilfov s -au situat sub rata medie anuala pe tara (care a fost de 7,62 in 2010), la fel si in anul
2011 (cu o rata medie pe tara de 5,38).

In ce priveste regiunea Sud -Vest Oltenia , toate judetele din regiune au avut, in 2010, o
rata medie anuala somajului peste rata medie anuala la nivel national (cea mai mare rata
judeteana in registrandu -se in Mehedinti – 12,35). In anul 2011, cu exceptia judetului
Valcea care a avut o rata medie anuala putin sub cea nationala, toate celelalte judete din

41 regiune au depasit rata medie anuala nationala (cea mai mare rata avand -o judetul
Mehedinti ).

Barbati someri versus femei somere , in 2010 si 2011

Barbati someri pe regiuni
Regiunea Bucuresti -Ilfov a inregistrat o medie anuala de someri barbati de 16.793
persoane in anul 2010, iar in 2011, o medie de 12.507 persoane, in scadere fata de anul
anterior. Cei mai multi someri din regiune se regasesc in Municipiul Bucuresti.

Regiunea Sud -Vest Oltenia a avut o medie anuala a somerilor barbati de 56.015 persoane
in 2010 si 40.801 persoane in 2011.

Ca medie anuala, cei mai multi barbati someri s-au inregistrat in judetul Dolj (atat in
2010 – 19.590, cat si in 2011 – 15.477), iar cei mai putin i barbati someri au fost in
judetul Valcea (8571 in 2010 si 5.057 in 2011) .

42 20102011BUC IFSV OLTENIA56,015
40,801
16,793
12,507
0102030405060
BUC IF
SV OLTENIA

Femei somere pe regiuni
Regiunea Bucuresti -Ilfov a avut o medie anuala a femeilor somere de 16.582 persoane
in 2010, iar in 2011 de 12.911 persoane . Cele mai multe femei somere s -au inregistrat in
Municipiul Bucuresti (14. 457 persoane in 2010 si 11.348 persoane in 2011, ca medie
anuala).

Regiunea Sud -Vest Olt enia a avut o medie anuala a femeilor somere de 39.581 persoane
in 2010 si de 29.883 persoane in 2011. Ca medie anuala, cele mai multe femei somere
s-au inregistrat in judetul Dolj (13.788 persoane in 2010 si 11.022 persoane in 2011 ) si
cele mai putine in judetul Olt in 2010 (5.588 persoane) si in judetul Valcea in 2011 (4.194
persoane).

Comparatie pe ani, regiuni si judete intre somajul feminin si cel masculin (cifrele
reprezinta mediile anual e)

Tendinta numarului de someri, ata t barbati , cat si femei a fost de scadere, in 2011 fata de
2010, unele scaderi fiind semnificative: cu 15.214 mai putin someri barbati in 2011 fata de

43 2010, ca medie anuala, in regiunea SV Oltenia si cu 9.698 mai putine femei somere in
2011, in aceeasi reg iune.

Diferentele dintre regiuni, din perspectiva numarului de someri, femei si barbati, este foarte
mare, in sensul prevalentei numarului de someri de ambele sexe in regiunea SV Oltenia,
pentru ambii ani de referinta.

Daca in 2010, in regiunea Bucuresti -Ilfov, numarul de femei somere a fost relativ aproape
de cel al barbatilor someri, in 2011, numarul de femei somere a fost putin mai mare decat
cel al barbatilor someri (cu 404 mai multe persoane ca medie anuala).

Pentru regiunea SV Oltenia, pentru ambii ani de referinta, numarul barbatilor someri este
semnificativ mai mare decat cel al femeilor somere.

Pe regiuni :

Regiune Total Barbati someri

Anul 2010 Anul 2011 Total Femei somere

Anul 2010 Anul 2011
Bucur esti-Ilfov 16.793 12.507 16.582 12.911
Sud-Vest
Oltenia 56.015 40.801 39.581 29.883

Pe regiuni si judete:

Regiunea Bucuresti -Ilfov
Judet Barbati someri

Anul 2010 Anul 2011 Femei somere

Anul 2010 Anul 2011
Municipiul
Bucuresti 14.472 10.824 14.457 11.348
Judetul Ilfov 2.321 1.683 2.125 1.563
14,4722,32110,8241,68314,4572,21511,3481,563
0,000 2,000 4,000 6,000 8,000 10,000 12,000 14,000 16,0002010 B2011 B2010 F2011 F
Ilfov
Bucuresti

44 Regiunea Sud -Vest Oltenia
Judet Barbati someri

Anul 2010 Anul 2011 Femei somere

Anul 2010 An ul 2011
Dolj 19.590 15.477 13.788 11.022
Gorj 9.094 6.323 7.233 5.212
Mehedinti 9.215 6.691 6.157 4.607
Olt 9.545 7.253 5.588 4.848
Valcea 8.571 5.057 6.815 4.194

0.000 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000 16.000 18.000 20.000DoljGorjMehedintiOltValcea
19.5909.0949.2159.5458.571
15.4776.3236.6917.2535.057
13.7557.2336.1575.5886.815
11.0225.2124.6074.8484.194

Analizand evolutia ratei somajului in cele doua regiuni , atat pentru barbati , cat si pentru
femei, in 2010, media anuala a somajului feminin din regiunea Bucuresti -Ilfov (luandu -se
in considerare, separat, mediile anuale pentru Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov) s-a
situat sub media anuala pe tara, in timp c e media anuala din judetele care compun
regiunea SV Oltenia a depasit media anuala nationala (6,83), exceptie facand judetul Olt
cu o medie de 6,7 apropiata de cea nationala . In ce priveste anul 2011 , in conditiile unei
medii anuale pe tara, in scadere, de 4,98, din nou, regiunea Bucuresti -Ilfov s -a situat sub
acesta medie, iar toate judetele care compun regiunea SV Oltenia au depasit -o.

In ceea c e priveste somajul masculin , in 2010, mediile anuale ale celor doua judete care
compun regiunea Bucuresti -Ilfov s-au situat sub media anuala pe tara, iar mediile anuale
ale judetelor care compun regiunea SV Oltenia au depasit media anuala nationala, cu
exceptia judetului Valcea (5,1) care a fost foarte aproape de media nationala (5,73).

Date privind locurile de munca vacante si domeniile in care au fost inregistrate cele
mai multe locuri de munca

45
Conform datelor furnizate de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
(ANOFM), in ceea ce priveste numarul locurilor de munca vacante declarate de angaja tori,
la nivelul anului 2011 au fost inregistrate 471.016 locuri de munca vacante, in scadere fata
de anul 2010, cand s -au inregistrat 474.078 locuri de munca vacante.

Domeniile/meseriile in care s -au inregistrat cele mai multe locuri de munca vacante , in
2010 si in 2011:

Anul 2010 Anul 2011
– Fabricarea articolelor de imbracaminte,
exclusiv lenjeria de corp
– Comert cu amanuntul in magazine
nespecializate, cu vanzare
predominanta de produse alimentare,
bauturi si tutun
– Activitati de protectie si garda
– Lucra ri de constructie a cladirilor
rezidentiale si nerezidentiale
– Activitati de asigurari de viata
– Manipulant marfuri
– Muncitor necalificat la ambalarea
produselor solide si semisolide
– Muncitor necalificat in industria
confectiilor
– Muncitor necalificat la asam blarea,
montarea pieselor
– Muncitor necalificat la demolarea
cladirilor, zidarie, mozaic, faianta
– Muncitor necalificat la spargerea si
taierea materialelor de constructii
– Paznic
– Muncitor necalificat la intretinere de
drumuri, sosele, poduri, baraje
– Incarcat or-descarcator
– Muncitor necalificat in agricultura

Analizand ocupatiile pentru care s -au inregistrat cele mai multe locuri vacante si tinand
cont atat de orientarea cu precadere a femeilor catre domenii asa numite feminizate
(considerate in mod tradition al si stereotipal ca fiind mai potrivite femeilor), cat si de
realitatea statistica , care arata faptul ca un numar mai mare de femei lucreaza in domeniile
feminizate, in anul 2010, trei dintre activitatile cu locuri vacante ar fi putut fi mai degraba
acces ate de femei : fabricarea articolel or de imbracaminte, comert cu amanuntul, activitati
de asigurari de viata. Totodata, primele doua dintre aceste domenii sunt si unele care fac
parte din categoria de ocupatii slab remunerata.

In anul 2011, conform acelora si argumente, majoritatea locurilor vacante par sa fi fost mai
degraba accesibile barbatilor, cu doua exceptii, agricultura si industria confectiilor.

Situatia persoanelor mediate in vederea obtinerii unui loc de munca in strainatate

Sursa: ANOFM

46
In anul 2011 , fata de anul anterior, se remarca o scadere a numarului de persoane (atat
femei , cat si barbati) care au beneficiat de mediere pentru obtinerea unui loc de munca in
strainatate. De asemenea, in anul 2011 au apelat la mediere cu 2.803 mai multe fem ei
decat barbati (in baza acordurilor bilaterale in domen iul circulatiei fortei de munca ), iar
numarul este semnificativ crescut in cazul medieri i realizate prin intermediul EURES, atat
in 2010, cat si in 2011 (cu 1449 mai multe femei in 2010 si cu 1181 fe mei in 2011.

PARTICIPAREA LA PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALA

Cursurile de formare profesionala organizate de ANOFM in 2010 si 2011

Tendinte privind anul 2010

Judet Numar total someri
cuprinsi la cursuri Femei Barbati
Bucuresti 242 155 87
Ilfov 327 199 128
Dolj 1690 1163 527
Gorj 1002 658 344
Mehedinti 988 463 525
Olt 841 542 299
Valcea 1438 850 588

Cu exceptia judetului Mehedinti, numarul femeilor somere cuprinse in cadrul prog ramelor
de formare profesionala este mai mare decat numarul barbatilor someri, la nivelul tuturor
celorlalte judete din cele doua regiuni de dezvoltare. Cele mai multe femei somere
cuprinse in programe de formare in anul 2010 au fost in judetul Dolj, de altfel, acest judet
fiind si cu cel mai mare numar total de some ri inscrisi la cursuri , comparativ cu celelalte
judete. De mentionat , de asemenea, ca Dolj este judetul cu numarul cel mai mare de
persoane somere (atat barbati , cat si femei) din in treaga regiune Sud -Vest Oltenia, atat in
2010, cat si in 2011.

Si in repa rtizarea pe sexe a somerilor in cadrul cursurilor de formare se reflecta tendinta
segregarii ocupationale intre femei si barbati, de aceasta data fiind subliniata de modul in
care sunt alese cursuril e, respectiv ocupatiil e, de catre femei si barbati . Aceas ta tendinta
se regaseste la nivelul tuturor judetelor componente ale celor doua regiuni de dezvoltare.

Exista cursuri/ domenii de activitate catre care se indreapta in exclusivitate (sau aproape in
exclusivitate ) femei – cum sunt acelea care ofera pregati re pentru posturile de camerista,
cofetar -patiser, manichiurist -pedichiurist, operator confectioner industrial, cosmetica (o
singura participare masculina), coafor (3 participari masculine), infirmiera (o singura
participare masculina), secretar stenodacti lograf, operator birotica (o participare
masculina).

47 In afara acestor cursuri/domenii in care se regasesc cu o majoritate covarsitoare femei,
alte cursuri de formare la care au participat in numar mult mai mare femei decat barbati
sunt: lucrator in comert , operator introducere, validare si prelucrare date, bucatar,
inspector resurse umane, frizer, acestea fiind si cursurile cu numarul total cel mai mare de
participanti.

Cursurile de formare/domeniile evitate de catre femei au fost: agent de paza si ordin e (trei
participante somere), barman (12 participante somere) , dar mai ales ocupatiile cu profil
tehnic si de constructii – electrician, electronist, dulgher, tamplar, parchetar, masinist,
mecanic auto, instalator, fierar betonist, zidar, pietrar, tencuito r.

Tendinte privind anul 2011

Judet Numar total someri
cuprinsi la cursuri Femei Barbati
Bucuresti 834 492 342
Ilfov 295 200 95
Dolj 3226 1743 1483
Gorj 1072 656 416
Mehedinti 876 409 467
Olt 1305 787 518
Valcea 1449 820 629

Si in anul 2011, regasim , la nivelul judetelor din cele doua regiuni, un numar mai mare de
femei somere participante la cursuri de formare, comparativ cu numarul barbatilor someri,
cu aceeasi exceptie reprezentata de judetul Mehedinti . Cele mai multe femei somere
participa nte la programele de formare se inregistreaza, la fel ca si in anul precedent, in
judetul Dolj (judet cu numarul cel mai mare de someri, de ambe le sexe, din cadrul regiunii
Sud-Vest Oltenia).

Se manifesta aceeasi tendinta ca si in anul anterior, de concen trare exclusiva a femeilor
somere in anumite cursuri/domenii „feminizate” (considerat e, in mod traditional si
stereotipal, a fi mai adecvate pentru femei, mai potrivite cu abilitatile, competentele si
preferintele acestora , in comparatie cu barbatii), precum manichiura -pedichiura, camerista,
baby -sitter . De asemenea, o pondere aproape majoritara a femeilor somere, indiferent de
judet, s-a inregistrat la cursurile de pregatire pentru ocupatii precum acelea de coafor si
cofetar -patiser .

Cursuri pentru ocupat ia coafor – 177 total participanti la cursuri, 173 – femei somere, 4
barbati someri).

Cursurile pentru ocupatia de cofetar -patiser – 107 participanti (per total judete din cele
doua regiuni), 101 – femei somere, 6 barbati someri.

Cursurile pentru ocupati a de baby -sitter (judetul Dolj) – 84 participanti total, din tre care 84
de femei.

O proportie foarte mare de femei, mai mare decat cea a barbatilor , se regaseste, in toate
judetele, la cursurile de pregatire pentru ocupatia de lucrator in comert , precum s i la cel

48 pentru ocupatia de comerciant (vanzator) marfuri alimentare . Conform datelor oferite de
INS, comertul este unul dintre domeniile cu un grad ridicat de ocupare feminina, in
comparatie cu ocuparea masculina.

Participanti la c ursul de pregatire pent ru ocupatia de lucrator in comert :
– Bucuresti – 5 femei /nici un barbat
– Ilfov – 1 barbat/o femeie
– Dolj – 19 barbati/113 femei
– Gorj – 27 barbati/203 femei
– Mehedinti – 2 barbati/108 femei
– Olt – 22 barbati/88 femei
– Valcea – 41 barbati/138 femei.

Participanti la cursul pentru ocupatia de comerciant (vanzator) marfuri alimentare
– Bucuresti – 6 barbati/21 femei
– Ilfov – 27 femei/nici un barbat
– Dolj – 2 barbati/26 femei
– Mehedinti – 70 femei/nici un barbat

In acelasi timp, domenii considerate in mod traditional masc uline, potrivite in special cu
abilitatile si competentele barbatilor, cum sunt cele tehnice , precum dulgher, tamplar,
parchetar, instalator instalatii tehnico -sanitare si gaze, electronist aparate si echipamente
automatizate, electrician intretinere si re paratii, sudor, au fost accesate in exclusivitate de
catre somerii de sex masculin.

Alte categorii de cursuri/ocupatii , precum cele de zugrav, vopsitor, ipsosar, tapetar
reflecta, la randul lor, preferintele si tendintele traditionaliste, in numarul foar te mare de
barbati care le acceseaza. Acestea sunt ilustrate cu cifre, dupa cum urmeaza:

Cursul/ocupatia zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor
– Bucuresti – 10 barbati/nici o femeie
– Mehedinti – 29 barbati/nici o femeie
– Dolj – 15 barbati/1 femeie
– Valcea – 38 b arbati/11 femei

Cursul/ocupatia de zidar – pietrar – tencuitor
– Gorj – 26 barbati/nici o femeie
– Mehedinti – 62 barbati/nici o femeie
– Valcea – 174 barbati/3 femei

Cursul/ocupatia de agent paza si ordine:
– Bucuresti – 31 barbati/7 femei
– Ilfov – 26 barbati/2 f emei
– Dolj – 125 barbati/15 femei
– Gorj – 78 barbati/22 femei
– Mehedinti – 28 barbati/nici o femeie

Cursul pentru ocupatia de barman
– Bucuresti – 9 barbati/nici o femeie
– Dolj – 11 barbati/nici o femeie
– Mehedinti – 23 barbati/7 femei
– Olt – 15 barbati/3 femei.

49 Pe de alta parte, cursurile de pregatire pentru meserii care presupun in mod special
abilitati de ingrijire, asociate traditional femeilor, sunt accesate in special de catre femei.

Cursul/ocupatia ingrijitor batrani la domiciliu (disponibil in judetul D olj)
– 4 barbati/108 femei

Numar someri cuprinsi la programe de formare profesionala, organizate de ANOF M,
in anul 2011

Ocupatia/calificarea Numar total someri
cuprinsi la cursuri Femei Barbati
Total tara 46.726 26.595 20.131
BUCURESTI 834 492 342
Agen t paza si ordine 38 7 31
Barman 9 0 9
Bucatar 76 42 34
Coafor 52 51 1
Comerciant (vanzator)
marfuri alimentare 27 21 6
Competente antreprenoriale 33 27 6
Competente informatice 227 132 95
Contabilitate 5 4 1
Designer pagini web 40 27 13
Dulgher -tamplar -parchetar 10 0 10
Expert achizitii publice 26 19 7
Inspector HR 8 8 0
Instalator instalatii tehnico –
sanitare si gaze 47 0 47
Lucrator in comert 5 5 0
Lucrator in mecanica de
motoare 1 0 1
Manager proiect 15 7 8
Manichiura -pedichiura 56 56 0
Operator calculator si retele 58 39 19
Ospatar (chelner), vanzator
in unitati de alimentatie 69 26 43
Tehnician in domeniul
hotelier 12 12 0
Utilizarea calculatorului 10 9 1
Zugrav, ipsosar, tapetar,
vopsitor 10 0 10
DOLJ 3226 1743 1483
Admin istrator imobile 57 42 15
Administrator pensiune
turistica 26 26 0
Agent comercial 168 42 126
Agent paza si ordine 140 15 125
Asistent relatii publice si
comunicare 56 31 25
Baby -sitter 84 84 0

50 Barman 11 0 11
Bucatar 164 114 50
Camerista 41 41 0
Coafor 90 88 2
Cofetar patiser 25 24 1
Comerciant vanzator marfuri
alimentare 28 26 2
Comunicare in limba
engleza 65 40 25
Confectioner asamblor
articole din textile 14 14 0
Contabil 196 116 80
Cosmetica 25 25 0
Dulgher -tamplar -parchetar 14 0 14
Electronist aparate si
echipamente automatizate 28 0 28
Electrician intretinere si
reparatii 15 0 15
Frizer 86 65 21
Inspector resurse umane 56 34 22
Instalator instalatii tehnico
sanitare si de gaze 73 0 73
Ingrijitor batrani la domiciliu 112 108 4
Lucrator in comert 132 113 19
Lucrator in cresterea
animalelor 94 25 69
Lucrator in cultura plantelor 729 297 432
Manager proiect 90 54 36
Maseur 66 38 28
Macelar 84 3 81
Manichiura pedichiura 77 77 0
Operator introducere,
validare si prelucrare date 172 110 62
Ospatar 52 25 27
Peisagist floricultor 83 41 42
Receptioner 24 16 8
Vanzator 14 8 6
Zidar pietrar tencuitor 19 0 19
Zugrav tapetar ipsosar
vopsitor 16 1 15
GORJ 1072 656 416
Agent paza si ordine 100 22 78
Administrator pensiune
turistica 21 8 13
Asistent de gestiune –
contabil 78 60 18
Bucatar 56 31 25
Cofetar patiser 28 27 1
Comunicare limba engleza 28 18 10
Cosmetician 28 27 1
Dulgher -tamplar -parchetar 16 0 16

51 Instalator instalatii tehnico –
sanitare si gaze 42 0 42
Lucrator in comert 230 203 27
Lucrator in hoteluri 28 23 5
Manager in activitatea de
turism 25 18 7
Inspector resurse umane 56 41 15
Operator introducere,
validare si prelucrare date 233 138 95
Ospatar (chelner) vanzator
in alimentatie 77 40 37
Zidar -pietrar -tencuitor 26 0 26
ILFOV 295 200 95
Agent de paza si ordine 28 2 26
Bucatar 13 10 3
Camerista 24 24 0
Competente antreprenoriale 14 12 2
Competente informatice 30 20 10
Comerciant vanzator marfuri
alimentare 27 27 0
ECDL 2 2 0
Electrician constructor 9 0 9
Format or 6 6 0
Frizer 1 1 0
Inspector resurse umane 14 11 3
Instalator instalatii tehnico
sanitare si de gaze 28 0 28
Limba engleza 5 5 0
Lucrator in comert 2 1 1
Operator introducere
validare si prelucrare date 56 45 11
Patiser 24 22 2
Zugrav, ipsosar, tapetar,
vopsitor 12 12 0
MEHEDINTI 876 409 467
Agent paza si ordine 28 0 28
Barman 30 7 23
Brutar 32 20 12
Bucatar 42 39 3
Comerciant vanzator marfuri
alimentare 70 70 0
Comunicare in limba
engleza 25 9 16
Drujbist 27 0 27
Dulgher -tamplar -parchet ar 45 0 45
Fierar -betonist, montator
prefabricate 55 0 55
Lucrator in comert 110 108 2
Lucrator in cresterea
animalelor 52 28 24
Motorist la motoagregate si 28 0 28

52 masini in silvicultura
Operator introducere,
validare si prelucrare date 169 97 72
Ospatar (chelner) vanzator
in unitati de alimentatie 72 31 41
Zidar -pietrar -tencuitor 62 0 62
Zugrav -tapetar -ipsosar –
vopsitor 29 0 29
OLT 1305 787 518
Administrator pensiune
turistica, lucrator in pensiune 22 11 11
Agent turism -ghid, ghid
montan 15 8 7
Barman 18 3 15
Bucatar 56 26 30
Camerista 28 28 0
Coafor 35 34 1
Comunicare limbi straine –
limba engleza 185 93 92
Consilier orientare privind
cariera 28 25 3
Expert accesare fonduri
structurale si de coeziune 24 17 7
Frizer 14 7 7
Inspector resurs e umane 201 142 59
Instalator instalatii tehnico –
sanitare si de gaze 28 0 28
Lucrator in agroturism 26 16 10
Lucrator in comert 110 88 22
Lucrator in cresterea
animalelor 27 10 17
Lucrator in cultura plantelor 70 43 27
Lucrator hotelier 26 16 10
Lucrator hotelier -receptioner 56 34 22
Lucrator in structuri pentru
constructii 38 0 38
Manichiurist -pedichiurist 27 26 1
Operator introducere,
validare si prelucrare date 161 105 56
Operator la preparare
legume si fructe 26 24 2
Ospatar 56 19 37
Patise r 14 12 2
Sudor 14 0 14
VALCEA 1449 820 629
Brutar 21 19 2
Bucatar 173 118 55
Cofetar patiser 16 16 0
Competente antreprenoriale 23 14 9
Contabil 72 55 17
Cosmetician 15 15 0

53 Dulgher, tamplar, parchetar 45 0 45
Electrician, electronist auto 13 0 13
Fierar betonist, montator
prefabricate 22 0 22
Frizer, coafor manichiurist,
pedichiurist 133 123 10
Inspector resurse umane 114 79 35
Instalator instalatii tehnico –
sanitare si de gaze 15 0 15
Lucrator in comert 179 138 41
Lucrator in cultura plan telor 17 7 10
Operator introducere,
validare si prelucrare date 240 157 83
Ospatar (chelner), vanzator
in unitati de alimentatie 96 45 51
Tehnician maseur 29 20 9
Zidar, pietrar, tencuitor 177 3 174
Zugrav, vopsitor, ipsosar,
tapetar 49 11 38

Burse ale locurilor de munca pentru femei

Numar burse ale locurilor de munca pentru femei organizate de ANOFM/AJOFM si numar
de locuri de munca disponibile in cadrul acestor burse .

ANOFM, prin structurile sale teritoriale, a organizat, in perioada 2010 -2011, b ursa
generala a locurilor de munca, la care au participat atat femei, cat si barbati.

Sursa ANOFM

Se poate observa faptul ca, in ambii ani de referinta, un procent semnificativ dintre
persoanele incadrate in munca este reprezentat de femei.

Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca au organizat , de asemenea, si burse ale
locurilor de munca la cerere, la nivel judetean sau local , pentru meserii in diverse ramuri
de activitate sau adresate in particular unor grupur i vulnerabile pe piata muncii. In aceste
situatii speciale, prezentam mai jos nivelul de incadrare in munca al femeilor (pentru
aceiasi ani de referinta , 2010 si 2011 ):

54

Se remarca numarul destul de mic de persoane incadrate in munca (la nivel national) din
totalul persoane lor parti cipante la burse; numarul de femei incadrate in munca este chiar
mai mic decat cel al barbatilor incadrati , mai ales in cadrul burselor pentru meserii in
diverse ramuri de activitate.

In perioada 2010 -2011 nu au fost organizat e burse ale locurilor de munc a pentru femei in
judetele din cele doua regiuni cuprinse in cercetare . De mentionat ca la acest tip de burse
pot participa toate categoriile de persoane aflate in cautarea unui loc de munca, insa
ponderea cea mai mare o au femeile.

Situatia realizarii Pr ogramului de ocupare a fortei de munca al ANOFM pe grupuri
tinta, la data de 31 decembrie 2010

55

Bucuresti Ilfov
Total locuri munca ocupate : 26.206 Total locuri munca ocupate : 2.014
Femei: 13.268 Femei: 646
Barbati: 12.938 Barbati: 1.368

Dolj Gorj
Total locuri munca ocupate : 10.734 Total locuri munca ocupate : 8.977
Femei: 4.325 Femei: 4.082
Barbati: 6.409 Barbati: 4.895

Mehedinti Olt
Total locuri munca ocupate : 4.896 Total locuri munca ocupate : 11.308
Femei: 2.197 Femei: 4.298
Barbati: 2.699 Barbati: 7.010

Valcea
Total locuri munca ocupate : 9.013
Femei: 3.810
Barbati: 5.203

EDUCATIA

Absolventi in functie de niveluri de educatie, sexe, regiuni de dezvoltare si judete,
pentru anul 2009 (numar persoane) (date furnizate de INS)

Pe regiuni, pentru toate nivelurile de instruire, total femei/barbati

Regiunea Total persoane Feminin Masculin
Bucuresti -Ilfov 117.753 68.285 49.468
Sud-Vest Oltenia 73.091 35.962 37.129

Pe judete, pent ru toate nivelurile de instruire, total femei/barbati

Judet Total persoane Feminin Masculin
Ilfov 5.575 2.439 3.136
Municipiul Bucuresti 112.178 65.846 46.332
Dolj 26.083 13.191 12.892
Gorj 13.983 6.603 7.380
Mehedinti 8.307 3.916 4.391
Olt 12.077 5.798 6.279
Valcea 12.641 6.454 6.187

56 In regiunea Bucuresti -Ilfov, numarul total de persoane de sex feminin cuprinse in
invatamant (per total niveluri de instruire), este mai mare decat cel al persoanelor de
sex masculin, depasindu -l cu 18.817 persoane. Acest raport nu este valabil si pentru
regiunea SV Oltenia, unde numarul barbati loreste mai mare cu 1.167 persoane decat
numarul femei lor.

Analiza la nivelul fiecarui judet indica faptul ca, desi per ansamblu, in regiunea Bucuresti –
Ilfov sunt cuprinse mai multe femei decat barbati in sistemul de invatamant, ponderea
este data de Municipiul Bucuresti , intrucat in judetul Ilfov numarul de barbati scolarizati
este mai mare decat cel al femeilor (cu 697 mai multi barbati decat femei) .

In ce ea ce priveste regiunea SV Oltenia, numarul cel mai mare de persoane incluse in
sistemul de invatamant este in judetul Dolj, iar cel mai mic este in judetul Mehedinti. Ca
raport numeric intre femei si barbati, judetele Dolj si Valcea sunt cele in care numarul
de femei il de paseste pe cel al barbatilor , cu 299, respectiv 267 de persoane. In
celelalte judete ale regiunii , respectiv Gorj, Mehedinti si Olt, numarul de barbati este
mai mare decat cel al femeilor (cu 777, 475, respectiv 481 persoane).

Situatie in functie de nivel urile de instruire

Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamant special)

Judet Total persoane Feminin Masculin
Ilfov 2.624 1291 1.333
Municipiul Bucuresti 13.166 6.634 6.532
Dolj 6.212 2.997 3.215
Gorj 4.446 2.209 2.237
Mehedinti 2.785 1.324 1.461
Olt 4.659 2.249 2.410
Valcea 4.101 1.975 2.126

Regiunea Total persoane Feminin Masculin
Bucuresti -Ilfov 15.790 7.925 7.865
Sud-Vest Oltenia 22.203 10.754 11.449

La nivelul regiunii Bucuresti -Ilfov sunt cu 60 mai multe persoane de sex feminin ,
comparativ cu numarul persoanelor de sex masculin, in timp ce la nivelul regiunii SV
Oltenia, se regasesc cu 695 mai multe persoane de sex masculin , comparativ cu
persoanele de sex feminin .

Analizand fiecare regiune in parte, in regiunea Bucuresti -Ilfov numarul mai mare al
fetelor se regaseste doar la nivelul Municipiului Bucuresti (cu 102 mai multe fete
decat baieti) , raportul numeric fiind invers in judetul Ilfov (cu 42 mai multi baieti) . In cadrul
regiunii SV Oltenia, in toate judetele care o compun, n umarul de baieti este mai
mare decat cel al fetelor pentru acest nivel de instruire.

Invatamant gimnazial (clasele V -VIII secundar ciclul 1)

Judet Total persoane Feminin Masculin
Ilfov 2.606 1.286 1.320
Municipiul Bucuresti 12.829 6.504 6.325
Dolj 6.176 2.981 3.195

57 Gorj 4.442 2.207 2.235
Mehedinti 2.765 1.312 1.453
Olt 4.650 2.247 2.403
Valcea 4.074 1.965 2.109

Regiunea Total persoane Feminin Masculin
Bucuresti -Ilfov 15.435 7.790 7.645
Sud-Vest Oltenia 22.107 10.712 11.395

In ce ea ce priveste invatamantul gimnazial (clasele V -VIII), in regiunea Bucuresti -Ilfov,
numarul de fete este mai mare , cu 145 de persoane fata de numarul de baieti, in timp ce
in regiunea SV Oltenia , numarul de baieti este mai mare , cu 683 de persoane.

In cadrul analizei pe judete, in Municipiul Bucuresti, numarul de fete este mai mare cu
179 de persoane decat cel al baietilor, in timp ce in judetul Ilfov numarul baietilor este mai
mare cu 34 de persoane. La nivelul tuturor judetelor care compun regiunea SV
Oltenia , numaru l baietilor il depaseste pe cel al fetelor .

Invatamant liceal secundar ciclul 2

Judet Total persoane Feminin Masculin
Ilfov 2.102 888 1.214
Municipiul Bucuresti 20.577 10.562 10.015
Dolj 6.655 3.300 3.355
Gorj 5.514 2.705 2.809
Mehedinti 3.392 1.659 1.733
Olt 4.503 2.259 2.244
Valcea 4.654 2.394 2.260

Regiunea Total persoane Feminin Masculin
Bucuresti -Ilfov 22.679 11.450 11.229
Sud-Vest Oltenia 24.718 12.317 12.401

Pentru invatamantul liceal , in regiunea Bucuresti -Ilfov numarul fetelor este m ai mare
cu 221 persoane decat numarul baietilor, iar in regiunea SV Oltenia, raportul este
invers , numarul baietilor fiind mai mare cu 84 persoane decat numarul fetelor.

Analizand judetele, doar in Municipiul Bucuresti numarul fetelor este mai mare cu 547
de persoane decat numarul baietilor, in timp ce in judetul Ilfov numarul baietilor este cu
326 de persoane mai mare decat cel al fetelor. In judetele regiunii SV Oltenia, Dolj, Gorj
si Mehedinti, numarul fetelor este mai mic decat cel al baietilor (cu 55, 104 si 74
persoane), in timp ce in cazul judetelor Olt si Valcea, numarul fetelor il depaseste pe
cel al baietilor (cu 15, respectiv 134 persoane) .

Invatamant superior

Judet Total persoane Feminin Masculin
Ilfov 59 33 26
Municipiul Bucuresti 71.972 45.723 26.249
Dolj 9.241 5.227 4.014
Gorj 1.439 845 594
Mehedinti 742 404 338

58 Olt 95 86 9
Valcea 1927 1425 502

Regiunea Total persoane Feminin Masculin
Bucuresti -Ilfov 72.031 45.756 26.275
Sud-Vest Oltenia 13.444 7.987 5.457

In privinta regiunilor cuprinse in cercetarea de fata, datele statistice arata predominanta
numarului de femei, fata de cel al barbatilor, la nivelul ambelor regiuni si al tuturor
judetelor din care acestea sunt compuse .

Regiunea Bucuresti -Ilfov inregistreaza cu 19.481 mai mul te femei decat barbati in
invatamantul superior, iar regiunea SV Oltenia cu 2 .530 mai multe femei decat barbati.

Cele mai mari diferente intre femei si barbati din punct de vedere numeric se inregistreaza
in Bucuresti (cu 19.474 mai multe femei decat bar bati), Dolj (cu 1213 mai multe femei
decat barbati) si Valcea (cu 923 mai multe femei decat barbati).

Invatamant superior la nivel national, pe sexe, anul 2010 (numar persoane)

Total: 673.001
Total masculin: 303.901
Total feminin: 369.100

In cazul invat amantului superior , la nivel national , in anul 2010 , statistica INS arata un
numar de femei cu 65.199 de persoane mai mare comparativ cu numarul de barbati.

Alte date statistice privind educatia

Rata neta de cuprindere in invatamant in anul scolar/univer sitar 2010/2011
Regiune Total elevi
3-23 ani Feminin elevi 3 -23 ani Masculin elevi 3 -23 ani
Total national 65,3 67,2 63,5
Bucuresti –
Ilfov 82,7 87,7 78,0
Sud-Vest
Oltenia 64,7 65,9 63,5
Rata neta de cuprindere mai mare pentru femei decat pentru barbati in ambele regiuni
(exceptie facand judetul Ilfov, din cadrul regiunii Bucuresti -Ilfov)

Rata neta de cuprindere in invatamantul prescolar, 2010/2011
Regiune Total copii
3-6 ani Feminin copii 3 -6 ani Masculin copii 3 -6 ani
Total national 77,4 77,9 77,0
Bucuresti –
Ilfov 67,3 68,1 66,6
Sud-Vest
Oltenia 83,4 84,6 82,2
Rata neta de cuprindere mai mare pentru fete decat pentru baieti in ambele regiuni

Rata neta de cuprindere in invatamantul primar si gimnazial in anul scolar 2010/2011
Regiune Total elevi Feminin elevi 7 -14 ani Masculin elevi 7 -14 ani

59 7-14 ani
Total national 88,2 87,9 88,4
Bucuresti –
Ilfov 93,6 93,2 94,0
Sud-Vest
Oltenia 88,7 88,0 89,4
Rata neta de cuprindere mai mica pentru fete decat pentru baieti in ambele regiuni

Rata neta de cupr indere in invatamantul primar in anul scolar 2010/2011
Regiune Total elevi
7-10 ani Feminin elevi 7 -10 ani Masculin elevi 7 -10 ani
Total national 88,8 88,3 89,3
Bucuresti –
Ilfov 93,0 92,3 93,5
Sud-Vest
Oltenia 88,7 88,2 89,2
Rata neta de cuprindere mai mica p entru fete decat pentru baieti in ambele regiuni
(exceptie facand judetul Valcea din cadrul regiunii SV Oltenia)

Rata neta de cupr indere in invatamantul gimnazial in anul scolar 2010/2011
Regiune Total elevi
11-14 ani Feminin elevi 11 -14 ani Masculin elev i 11-14 ani
Total national 87,6 87,6 87,5
Bucuresti –
Ilfov 94,4 94,1 94,6
Sud-Vest
Oltenia 88,8 87,8 89,7
Rata neta de cuprindere mai mica pentru fete decat pentru baieti in ambele regiuni

Rata neta de cupr indere in invatamantul obligatoriu in anul sco lar 2010/2011
Regiune Total elevi
7-16 ani Feminin elevi 7 -16 ani Masculin elevi 7 -16 ani
Total national 85,0 85,0 85,0
Bucuresti –
Ilfov 93,2 93,5 92,9
Sud-Vest
Oltenia 85,5 84,9 86,2
Rata neta de cuprindere este mai mare in cazul barbatilor in regiunea SV Oltenia (cu
exceptia judetului Valcea unde rata este egala) si mai mare in cazul femeilor in regiunea
Bucuresti -Ilfov (in ultima regiune acest raport fiind dat de Municipiul Bucuresti)

Rata neta de cupr indere in invatamantul secundar superior in anul scolar 2010/2011
Regiune Total elevi
15-18 ani Feminin elevi 15 -18 ani Masculin elevi 15 -18 ani
Total national 72,7 74,0 71,5
Bucuresti –
Ilfov 91,0 93,8 88,4
Sud-Vest
Oltenia 74,5 74,8 74,1
Rata neta de cuprindere este mai mare in cazul femeilor in ambe le regiuni (in cazul
regiunii SV Oltenia, raportul este valabil pentru toate judetele, exceptand judetul Olt, iar in

60 cazul regiunii Bucuresti -Ilfov, raportul este dat de Municipiul Bucuresti, nu si de judetul
Ilfov in care situatia este inversa).

Rata net a de cupr indere in invatamantul secundar superior clasele IX -X in anul
scolar 2010/2011
Regiune Total elevi
15-16 ani Feminin elevi 15 -16 ani Masculin elevi 15 -16 ani
Total national 73,1 74,0 72,1
Bucuresti –
Ilfov 91,5 94,7 88,5
Sud-Vest
Oltenia 74,0 73,7 74,3
Rata neta de cuprindere este mai mica pentru femei in regiunea SV Oltenia (cu exceptia
judetelor Gorj si Valcea unde situatia este inversa) si mai mare pentru femei in regiunea
Bucuresti -Ilfov (situatie valabila doar pentru Municipiul Bucuresti) .

Rata neta de cupr indere in invatamantul secundar superior clasele XI -XII in anul
scolar 2010/2011
Regiune Total elevi
17-18 ani Feminin elevi 17 -18 ani Masculin elevi 17 -18 ani
Total national 62,9 64,8 61,1
Bucuresti –
Ilfov 79,5 82,3 76,8
Sud-Vest
Olteni a 65,1 66,8 63,5
Rata neta de cuprindere este mai mare pentru femei in ambele regiuni (in cazul regiunii
Bucuresti -Ilfov, situatia fiind valabila doar pentru Municipiul Bucuresti).
*Diferentele intre ratele feminine si cele masculine sunt mai mari decat in cazul ratelor de
cuprindere ale nivelurilor anterioare de instruire prezentate.

Rata neta de cupr indere in invatamantul post -secundar non -tertiar/tertiar in anul
scolar 2010/2011 (indicatorul include promotia curenta a anului I din invatamantul
postlic eal si a anului I de facultate)
Regiune Total Feminin Masculin
Total national 70,0 73,6 65,9
Bucuresti –
Ilfov 176,1 185,5 164,9
Sud-Vest
Oltenia 37,7 40,4 34,6
Rata neta de cuprindere este mai mare in cazul femeilor in ambele regiuni (in regiunea
SV Ol tenia, cu o exceptie data de judetul Dolj, insa diferenta este nesemnificativa).
*Diferentele intre ratele feminine si cele masculine sunt semnificative in cazul regiunii
Bucuresti -Ilfov.

Analizand datele INS din 2009, i n cadrul regiunii Bucuresti -Ilfov, Municipiul Bucuresti este
acela in care prevaleaza numarul de femei fata de cel al barbatilor, la toate nivelurile de
instruire.

61 E. Concluzii

In cazul femeilor, in cele mai multe situatii se mentine tendinta ca ele sa fie, in mai mica
masura, ocupat e pe piata muncii . Faptul ca femeile sunt in mai mare masura ocupate
pe piata muncii in Bucuresti, comparativ cu barbatii, poate fi un indicator al faptului ca
asigurarea unor oportunitati adecvate de munca pentru femei, influenteaza pozitiv
participarea a cestora la piata muncii. Neocuparea are un impact negativ pentru femei, fiind
asociata cu niveluri mai crescute de saracie, dependenta economica fata de membrii de
sex masculin ai familiei.

Segregarea ocupationala ramane un fenomen foarte prezent . In ambe le regiuni sunt
foarte vizibile domeniile feminizate, acestea ramanand, in principal, cele care necesita
abilitati de ingrijire (cum ar fi cele specifice domeniului sanatatii si al asistentei sociale sau
al educatiei. In opozitie, abilitatile tehnice raman apanajul barbatilor, acestia fiind in
special prezenti in domenii precum constructii, electronica, zidarie/zugravit etc.

Domeniile considerate feminizate sunt si cele mai slab platite . O parte dintre
domeniile asa numite feminizate (in care lucreaza cu p reponderenta femei) sunt mai slab
valorizate la nivel social si remunerate fata de alte domenii de activitate, iar in altele, pe
langa o cotatie inferioara a salariului, se adauga diferenta de remunerare intre femei si
barbati, in defavoarea femeilor, in i nteriorul respectivelor domenii.

Intermedierile financiare este domeniul in care lucreaza cele mai multe femei, comparativ
cu barbatii, in special in regiunea Bucuresti -Ilfov (regiunea Bucuresti -Ilfov 56,2 mii
persoane femei/16,9 mii persoane barbati, reg iunea SV Oltenia 4,1 mii persoane femei/2
mii persoane barbati). In pofida unui nivel de salarizare superior altor domenii,
intermedierile financiare si asigurarile inregistreaza o diferenta foarte mare de plata intre
femei si barbati, femeile fiind platit e, in medie cu 937 RON mai putin decat barbatii.

Domenii slab remunerate in care lucreaza mai multe femei decat barbati, precum
sanatatea si asistenta sociala, invatamantul, comertul, inregistreaza, la randul lor,
diferente salariale intre femei si barbat i, in defavoarea femeilor (in invatamant, diferenta
este de 192 RON, in sanatate si asistenta sociala 141 RON, in comert 317 RON)

Exceptie face domeniul administratie publica si aparare unde ocuparea feminina este mai
mare decat cea masculina, iar castigu l salarial mediu net lunar este mai mare cu 221 RON
la femei.

In plus, la analizarea diferentelor sal ariale intre femei si barbati si a corelatiilor intre
domeniile ocupate de femei si remunerarea din cadrul acestora , se remarca diferente intre
judetele din cele doua regiuni de dezvoltare, la nivelul castigurilor salariale medii nete
lunare (in general, castigurile cele mai mari se inregistreaza in Bucuresti).

Exista, asadar, trei categorii de diferente privind salarizarea: intre un domeniu de
activitate si altul, intre femei si barbati in interiorul aceluiasi domeniu si intre
judetele care compun regiunile de dezvoltare.

Datele statistice din prezenta lucrare sustin o serie de concluzii ale datelor si cercetarilor
nationale si internationale privind ine galitatea de gen:

– diferentele salariale intre femei si barbati, in sensul unei salarizari mai scazute a
femeilor fata de barbati

62 – segregarea ocupationala pe orizontala si verticala: femeile sunt concentrate
numeric cu preponderenta in domenii de activitat e mai slab remunerate (cum sunt
asistenta sociala, invatamantul, comertul etc.); in cazul exceptiei legate de domeniul
bancar si al asigurarilor, unde lucreaza un procent mare de femei, salariile acestora
sunt mai reduse decat cele ale barbatilor ; de aseme nea, chiar in interiorul
domeniilor mai slab remunerate in care lucreaza mai multe femei decat barbati,
precum sanatatea si asistenta sociala, invatamantul, comertul, salariile femeilor
sunt mai mici decat cele ale barbatilor

– femeile aleg sa acceseze curs uri de formare profesionala considerate, in mod
traditional, mai adecvate femeilor, cum ar fi manichiura -pedichiura, cofetar -patiser,
vanzator, baby -sitter etc. Aceste domenii sunt si cele mai slab platite. Aceleasi
considerente traditionale se regasesc si in cazul alegerilor barbatilor privind
formarea profesionala. Pe termen lung, aceste alegeri sustin si apartenenta
femeilor si barbatilor la domenii diferite de activitate.

– concediul de crestere si ingrijire a copilului este accesat intr-o masura foarte mica
de catre barbati, comparativ cu femeile.

Pentru a reflecta adecat situat ia femeilor pe piata muncii si, mai ales, perpetuarea
inegalitatilor de gen, inclusiv pe piata muncii este necesara o imbinare intre date
cantitative si date de natura calitativa. Ar fi necesar sa existe si sa fie accesibili mai multi
indicatori segregati pe sexe decat exista in acest moment, ceea ce ar permite o analiza
mai cuprinzatoare a situ atiei femeilor pe piata muncii, cel putin sub aspec t cantitativ .

63 ANEXA I
BIBLIOGRAFIE

1. Date statistice obtinute de la Institutul Nation al de Statistica
2. Date statistice obtinute de la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
3. Date statistice obtinute de la Inspectia Muncii
4. Date statistice obtinute de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
5. Date statistice preluate de pe site -uri web
6. Resurse web :
– http://ec.europa.eu/employment_social
– www.europarl.europa.eu
– http://ec.europa.eu/news/justice/120305_ro.htm
– www.cncd.org.ro
– www.anofm.ro
– www. mmuncii.ro
– www.edu.ro
– www.inspectiamuncii.ro
– www.insse.ro
– www. prestatiisociale.ro
7. Raportul Comisiei Europene privind egalitatea de sanse pentru femei si barbati
2010
8. Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2010 (anexe), sursa
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
9. Ghidul utilizatorului statisticilor de gen, UNIFEM, 2008
10. Depasiti stereotipurile de gen, dati o sansa talentului, CE, 2008
11. Strategia Com isiei Europene privind egalitatea intre femei si barbati pe piata muncii
2010 -2015
12. Cum dezvoltam si implementam politici si programe de work -life balance in
companii, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2009
13. Concentrarea femeilor si barbatilor in secto arele de activitate. Statisticile Eurostat,
Biroul pentru Publicatiile Oficiale ale Comunitatilor Europene, 2007
14. Raport de cercetare cantitativa si calitativa – Situatia socio -profesionala a femeii,
ANOFM si Instituto de Formacion Integral, 2011
15. Barometr ul de Incluziune Sociala 2010
16. Raport cercetare Accesul femeilor pe piata muncii, CPE 2012

64 17. Barometrul de opinie publica. Viata in cuplu, Fundatia Soros Romania, 2007
18. Perceptii si atitudini privind discriminarea in Romania , Consiliului National pentru
Com baterea Discriminarii
19. Raport statistic privind activitatea MMFPS in domeniul incluziunii sociale, in
perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2011
20. Lexicon feminist, Polirom 2002