CONDIȚII DE REALIZARE A LUCR ĂRILOR DE ABSOLVIRE [609385]

CONDIȚII DE REALIZARE A LUCR ĂRILOR DE ABSOLVIRE

I. SCOPUL LUCR ĂRILOR DE ABSOLVIRE
Lucră rile de absolvire exprim ă capacitatea absolven ților studiilor de licen ță și de studii
masterale de a realiza un demers intelectual matur, ceea ce presupune:
1) capacitatea de a identifica o tem ă (problem ă) în domeniul comunic ării;
2) capacitatea de a realiza o documentare corect ă și cuprinz ătoare, precum și de a
valorifica critic sursele relevante – tratate, dic ționare, că rți, studii, articole din reviste de
specialitate, sau surse institu ționale privind tema lucr ării;
3) capacitatea de a face o selecț ie relevant ă, de a sintetiza, a prezenta și evalua critic
concepte, argumente, paradigme teoretice sau cercet ări empirice referitoare la tema
analizată;
4) capacitatea de a realiza un de mers practic (cercetare empiric ă sau produs de
comunicare) sau analitic (studiu critic, ex egetic, monografic etc. ) prin care se r ăspunde la
întrebări de cercetare, se testeaz ă ipoteze sau se proiecteaz ă politici și strategii și
campanii de comunicare;
5) capacitatea de a problematiza și de a construi o perspectiv ă evaluativ ă proprie, în cazul
unei lucrări teoretice (studiu critic, exegetic, monografic etc.).
6) capacitatea de a formula concluzii pertin ente, întemeiate pe elementele teoretice și de
cercetare, și discutarea lor plecând de la obiectivele lucr ării.

II. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL LUCR ĂRII DE ABSOLVIRE
1. Tema (titlul) lucr ării, numele ș i prenumele autorului, numele și prenumele
coordonatorului științific, anul în care este sus ținută (vezi Anexa).
2. Cuprins (paginat).
3. Introducere – 1-2 pagini. Autorul aduce argumente privind alegerea temei lucr ării și
prezintă concis structura lucr ării. În cazul realiz ării unei lucr ări analitice (vezi II.4.1,
II.5.3), în Introducere trebuie delimitat ă clar o problemă la care lucrarea î și propune s ă
răspundă . Nu se accepta teme pur descriptive.
4. Secțiunea teoretic ă/metodologic ă a lucră rii – 1-2 capitole. Autorul prezint ă și
analizează critic, evaluativ, principalele idei, teorii, paradigme, din literatura de profil,
privind tema (problema) abordat ă în lucrare.
4.1. în situaț ia lucrărilor care cuprind o CERCETARE sau o ANALIZ Ă, secțiunea
teoretică va consta în literatura de specialitate necesar ă pentru fundamentarea
investigației;
4.2. în situa ția lucră rilor care cuprind un PRODUS/ O STRATEGIE de COMUNICARE,
secțiunea teoretic ă va cuprinde elementele de f undamentare (explicare) metodologic ă a
produsului/strategiei de com unicare (spre exemplu, o lucrar e în care este proiectat ă o
campanie de comunicare va cuprinde, în sec țiunea teoretic ă, sinteze teoretice, analize și
opinii argumentate privind metodologia campaniilor de comunicare); OBSERVA ȚIE: în orice situa ție vor fi apreciate negativ (depunctate) lucr ările care
cuprind o înc ărcătură teoretică inutilă (nejustificat ă în raport cu tema lucr ării) și, mai ales,

textele care nu cuprind referiri clare și complete la sursele bibliografice (situa țiile de
PLAGIAT ducând la RESPINGEREA LUCR ĂRILOR).

5. Secțiunea aplicativ ă a lucrării – 1-2 capitole:
5.1. lucrările care cuprind o investiga ție empiric ă va trebui, în general, s ă prezinte
următoarele aspecte: întreb ări de cercetare și/ sau ipoteze, metoda sau metodele de
cercetare utilizate, e șantionul sau ansamblul de persoane sau unităț i pe care se face
investigația și rezultatele cercetă rii;
5.2. lucrările care cuprind un produs/ o strategie de comunicare vor respecta structura
metodologic ă a produsului/strategiei re spectiv(e): de exemplu, o lucrare în care este
proiectată o campanie de comunicare va respecta, în mod firesc, arhitectura
metodologic ă a campaniilor de comunicare;
5.3 lucrările care cuprind o analiz ă (studiu critic, exegetic, monogr afic etc.) va trebui, în
această secțiune, să aibă o structur ă argumentativ ă substanțială, susținută de referin țe
bibliografice. În vederea rezolv ării problemei propuse, vor fi avansate ipoteze explicative
și acestea vor fi sus ținute sistematic cu temeiuri empirice și conceptuale.
6. Concluzii – 1-2 pagini: 6.1. vor fi realizate referiri succinte la rezultatele cercet ării, raportate la întreb ările și/ sau
ipotezele de la care a por nit studiul, sau la produsul de comunicare proiectat;
6.2. vor fi formulate recomand ări (considera ții) privind realitatea social ă investigat ă sau
produsul de comunicare elaborat. 7. Bibliografie: 7.1. utilizarea cu prioritate a bibliografiei de referin ță în domeniu;
7.2. utilizarea inclusiv a bibliografiei recente (ultimii trei ani); 7.3. indicarea corect ă a surselor bibliograf ice, în textul lucr ării și în bibliografia final ă,
potrivit unuia dintre modelele c onsacrate în domeniu(vezi condiț ii de redactare);
7.4. utilizarea articolelor din jurnale de specialitate (române ști și stră ine).
8. Anexe. Acestea pot cuprinde: imagini, figur i, tabele etc., care s unt relevante pentru
lucrare, dar nu au fost introduse în subcapitolul dedicat rezultatelor cercet ării pentru a
menține suplețea lucrării.

III. CONDI ȚII GENERALE DE REALIZARE A LUCR ĂRII DE ABSOLVIRE
Principalele condi ții de realizare a demersului științific de absolvire a studiilor de
licență/master sunt:
1) textul lucr ării are între 40 și 60 de pagini (cu excepț ia anexelor);
2) secțiunea teoretic ă a lucrării cuprinde cel mult 50 % din volumul lucr ării
(MAXIMUM 25 de pagini);
3) referin țele bibliografice din text și bibliografia de la finalul lucr ării respect ă strict
condițiile de redactare academic ă (vezi condi ții de redactare);
4) printarea lucr ării pe ambele feț e ale hârtiei.

IV. CONDI ȚII DE REDACTARE
4.1. Redactare
– Pentru text, font Times New Roman, m ărime 12, la un rând și jumătate;
– Pentru trimiteri la subsol, trimitere cu Footnote, font Times New Roman, m ărime 10;
– Textul cu alineate, f ără interstiții (rânduri goale), alineat cu Justify;
– Folosirea caracterelor române ști (diacritice).
4.2. În general, sunt dou ă modalități de a realiza trimiterile bibliografice, autor – an și
autor – num ăr. În primul sistem, trimiterile bibliografice se realizeaz ă în text, specificând
numele autorului / autorilor, anul apari ției lucrării și eventual pagina (în cazul trimiterilor
la o pagin ă anume din lucrare). În al doilea sistem, se folose ște opțiunea Insert –
Footnote pentru realizarea unei note de subsol, unde sunt men ționate toate detaliile sursei
bibliografice consultate. Pentru modalitatea de redactare autor – an prezent ăm pe scurt caracteristicile stilului
APA ( American Psychological Association ), iar pentru modalitatea de redactare autor –
număr prezentăm pe scurt caracteristicile stilului de redactare al Academiei Române.
1. Sistemul APA
Este de preferat ca trimiterile bibliografice, precum și lista bibliografic ă finală dintr-o
lucrare științifică, să fie realizate conform sistemului APA (American Psychological
Association ), utilizat frecvent în lucr ările științifice din domeniul științelor sociale.
Practic, acest sistem este asem ănător cu sistemul Harvard men ționat în Normele FCRP.

– Trimiterea la o surs ă bibliografic ă poate fi f ăcută în sistem APA, în textul
lucră rii, astfel: Davi d (2008, p. 16) afirm ă că „…”, în care David este numele de
familie al autorului, 2008 este anul apariț iei lucrării, iar 16 este pagina de unde
se citează;
– În acest caz, în lista cu referin țe bibliografice de la sfâr șitul lucrării va trebui s ă
menționeze TOATE lucră rile citate conform urm ătoarelor exemple:

Baron, R. A. & Byrne, D. E. (2002). Social psychology (ediția a 10-a). Atlanta, GA:
Allyn Bacon. (în cazul cit ării unei cărți aflate la a 10-a edi ție)
Bruner, J. S. & Tagiuri, R. (1954). The perception of people. În G. Lindzey (Ed.).
Handbook of Social Psychology (vol. 2, pp. 634–654). Cambridge, MA: Addison-
Wesley. (în cazul cit ării unui capitol scris de doi autori , în volumul al doilea al unei c ărți
la care au contribuit mai mul ți autori)
Ivan, L. (2003). Comunicare nonverbal ă. În S. Chelcea & P. Ilu ț (coord.). Enciclopedie
de psihosociologie (pp. 93-94). Bucure ști: Editura Economic ă. (în cazul cit ării unui
termen definit într-un dic ționar sau enciclopedie de special itate, la care au contribuit mai
mulți autori)
Perloff, R. M. (1995). The dynamics of persuasion. Hillsdale, NJ: Erlbaum. (în cazul
citării unei cărți)
Neves, B. & Amaro, F. (2012). Too old for technology? How the elderly of Lisbon use
and perceive ICT. The Journal of Community Informatics, 8(1). Disponibil la: http://ci-

journal.net/index.php/ci ej/article/view/800/904 (articol disponibil doar online, ap ărut într-
o revistă online ).
Dacă articolul este disponibil și în format tip ărit, se va face o trimitere specific ă citării
unui articol publicat într-o revist ă de specialitate care apare în format tip ărit (indiferent
cum a fost consultat) – vezi exemplul de mai sus.
Tillich, P. (1952). Being and love. În R. N. Anshen (Ed.), Moral principles in action (pp.
661-672). New York, NY: Harper. (în cazul cit ării unui capitol scris de un autor, într-o
carte la care au contribuit mai mul ți autori)
Turow, J. (1994). Hidden conflicts and jour nalistic norms: The cas e of self-coverage.
Journal of Communication, 44 (2) , 12-31. (în cazul cit ării unui articol publicat într-o
revistă de specialitate, care apare în format tip ărit)

2. Sistemul Academia Român ă

În sistemul de redactare al Academiei Române trimiterile bibliografi ce se fac prin note de
subsol. Exemplu:
1 Cristina Coman, Relații publice. Principii și strategii, Ia și, Editura Polirom, 2001, p. 24.
(se foloseș te opțiunea Insert – Footnote , Times New Roman 10);
La notele de subsol se folosesc termenii Ibidem , op.cit. ș i apud.
Exemple:
1. Cristina Coman, Rela ții publice. Principii și strategii, Ia și, Editura Polirom, 2001,
p.24.
2. Ibidem , p.26. (pentru aceea și lucrare ca în trimiterea precedent ă, dar o
altă pagină)
3. Ibidem (pentru aceea și lucrare ca în trimiterea precedent ă și la aceea și
pagină)
4. Philip Kotler, Managementul marketingului , București, Editura Teora, 1998, p.15.
5. Cristina Coman, op. cit ., pp. 30-34. (op. cit. folosim pentru a nu mai da
detalii cu privire la o surs ă bibliografic ă la care am f ăcut deja
trimitere, dar nu în nota precedent ă, pentru că am fi folosit ibidem )
6. Philip Kotler, op.cit ., p. 22.
7. T. Coombs, Ongoing Crisis Communication , Thousand Oaks, Sage Publications,
2007, p. 25, apud Cristina Coman , op. cit ., p. 123. (apud înseamn ă în acest
exemplu că T. Coombs este citat de Cristina Coman)

Bibliografia

Baron, Robert A. și Byrne, Donn E, Social psychology (ediț ia a 10-a), Atlanta, GA, Allyn
Bacon, 2002. (în cazul cit ării unei cărți aflate la a 10-a edi ție)
Bruner, Jerome S. și Tagiuri, Renato, „The perceptio n of people”, în Gardner Lindzey
(ed.), Handbook of Social Psychology (vol. 2, pp. 634–654), Cambridge, MA, Addison-

Wesley, 1954. (în cazul cit ării unui capitol scris de doi auto ri, în volumul al doilea al unei
cărți la care au contribuit mai mul ți autori)
Ivan, Loredana, „Comunicare nonverbal ă”, în Septimiu Chelcea și Petru Ilu ț (coord.),
Enciclopedie de psihosociologie (pp. 93-94), Bucureș ti, Editura Economic ă, 2003. (în
cazul citării unui termen definit într-un dic ționar sau enciclopedie de specialitate, la care
au contribuit mai mul ți autori)
Perloff, Ruchard M., The dynamics of persuasion , Hillsdale, NJ, Erlbaum, 1995. (în cazul
citării unei cărți)
Neves, Bárbara Barbosa și Amaro, Fausto., „Too old for technology? How the elderly of
Lisbon use and perceive ICT”, în The Journal of Community Informatics, vol. 8, nr.1,
2012. Disponibil la: http://ci- journal.net/index.php/cie j/article/v iew/800/904 . (articol
disponibil doar online , apărut într-o revist ă online).
Dacă articolul este disponibil și în format tip ărit, se va face o trimitere specific ă citării
unui articol publicat într-o revist ă de specialitate care apare în format tip ărit (indiferent
cum a fost consultat) – vezi exemplul de mai sus.
Tillich, Paul, „Being and love”, în Ruth N. Anshen (Ed.), Moral principles in action (pp.
661-672), New York, NY, Harper, 1952. (în cazul cit ării unui capitol scris de un autor,
într-o carte la care au contribuit mai mul ți autori)
Turow, Joseph, „Hidden conflicts and journali stic norms: The case of self-coverage”, în
Journal of Communication, vol. 44, nr. 2, 12-31, 1994. (în cazul cit ării unui articol
publicat într-o revist ă de specialitate, care apare în format tip ărit)

V. MOTIVE PENTRU RESPINGEREA LUCR ĂRII
– preluarea f ără citare a unor texte cu copy-paste din literatura de specialitate sau de pe
Internet;
– lipsa contribu ției personale (exemplu: preluarea integral ă a unui studiu de caz realizat
de altcineva);
– lipsa integral ă a trimiterilor la surse bibliografice;
– lipsa caracterelor române ști (diacritice);
– lipsa investiga ției empirice, a analizei critice sau a produsului de comunicare;
– lipsa bibliografiei; – lipsa indic ării surselor pentru datele din sec țiunea aplicativ ă.
OBSERVA ȚIE: Acest document prezint ă recomand ări generale cu privire la realizarea
lucră rilor de absolvire. Pentru mai multe detalii v ă recomandă m:
American Psychological Association . (2009). Publication Manual (edi ția a 6-a)
Chelcea, Septimiu (2012). Manual de redactare în ș tiințele socioumane. Bucure ști:
Editura comunicare.ro. Taylor, Gordon (2102). Tehnici de scriere pentru studen ți. București: Editura
comunicare.ro.

Anexa
ȘCOALA NA ȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Utilizarea tehnicilor de rela ții publice
în spațiul de comunicare virtual ă

Coordonator,
Conf. univ. dr. George DAVID

Autor,
Constantin POPESCU

Bucureș ti, iulie 2017