Profesor dr. ing. Nicu George Bîzdoaca Iulie 2017 CRAIOVA ii UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI ELECTRONICĂ… [609366]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI
ELECTRONICĂ

DEPARTAMENTUL DE AUTOMATICA SI INFORMATICA
APLICATA

PROIECT DE DIPLOMĂ
Dan Catalin

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Profesor dr. ing. Nicu George Bîzdoaca

Iulie 2017
CRAIOVA

ii

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI
ELECTRONICĂ

DEPARTAMENTUL DE AUTOMATICA SI INFORMATICA
APLICATA

PLATFORMĂ IT DESTINATĂ EVIDENȚ EI PROPUNERILOR DE
PROIECTE
Dan Catalin

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Profes or dr. ing. Nicu George Bîzdoaca

Iulie 2017
CRAIOVA

iii
"Invătă tura trebuie sa fie uneori un drum ; intotdeuna un orizont."
Nicolae Iorga

iv
DECLARAȚIE DE ORIGINALITATE

Subsemnatul Dan Catalin student: [anonimizat], Calculatoare și Electronică a Universit ății din Craiova, certific prin prezenta
că am luat la cunoșt ință de cele prezentate mai jos și că î mi asum, în acest context, originalita tea
proiectului meu de licență :
 cu titlul Platformă IT destinată evide nței propunerilor de proiecte ,
 coordonată de Profesor dr. ing. Nicu George Bîzdoaca ,
 prezentată în sesiunea Iulie 2017,
La elaborarea proiectului de licență, se consideră plagiat una dintre următoarele ac țiuni:
 reproducerea exactă a cuvintelor unui alt autor, dintr -o altă lucrare, în limba română sau prin
traducere dintr -o altă limbă, dacă se omit ghilimele și referința precisă,
 redarea cu alte cuvinte, reformularea prin cuvinte proprii sau rezumarea ide ilor din alte
lucrări , dacă nu se indică sursa bibliografică,
 prezentarea unor date experimentale obținute sau a unor aplicații realizate de alți autori fără
menționarea corectă a acestor surse,
 însușirea totală sau parțială a unei lucrări în care reguli le de mai sus sunt respectate, dar care
are alt autor.
Pentru evitarea acest or situații neplăcute se recomandă:
 plasarea într e ghilimele a citatelor directe și indicarea referinței într -o listă corespunzătoare la
sfărșitul lucrării,
 indicarea în text a reformulării unei idei, opinii sau teorii și corespunzător în lista de referințe
a sursei originale de la care s -a făcut preluarea,
 precizarea sursei de la care s -au preluat date experimentale, descrieri tehnice, figuri, imagini,
statistici, tabele et c,
 precizarea referințelor poate fi omisă dacă se folosesc informații sau teorii arhicunoscute, a
căror paternitate este unanim cunoscută și acceptată.
Data , Semnătura candidat: [anonimizat] ,

v

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calcu latoare și Electronică

Departamentul de Automatica si Informatica Aplicata
Aprobat la data de
…………………
Șef de departament,
Prof. dr. ing.
Emil Petre
PROIECTUL DE DIPLOMĂ

Numele și prenumele student: [anonimizat]/ -ei:
Dan Catalin

Enunțul temei:

Platforma IT d estinata evitentei propunerilor de proiecte

Datele de pornire:

Enuntul temei: Realizarea unei PLATFORME IT
DESTINATĂ EVIDENȚ EI PROPUNERILOR DE
PROIECTE

Conținutul proiectului :

Introducere : se specifică scopul și motivația;
Aspecte teoretice : se prezintă enunțul temei și aspectele
teoretice legate de aplicațiile web și aplicațiile responsive;
Mediul de dezvoltare : suportul teoretic referitor la
tehnologiile utilizate pentru realizarea proiectului.
Proiectarea sistemului : scheme referitoare la org anizarea
bazei de date, realizarea interfeței grafice;
Implementarea sistemului : conține schemele referitoare la
clasele din aplicație, explicații pe codul sursă;
Manual de utilizare : exemple rulate.

Material grafic obligatoriu:
Modelul relaț ional al b azei de date;
Capturi de ecran menite să exemplifice rularea aplicației

Consultații:
Săptămâ nale
Conducătorul științific
(titlul, nume și prenume, semnătura): Profesor dr. ing. Nicu George Bîzdoaca

Data eliberării temei:
01.12.2011

Termenul estima t de predare a
proiectului :
01.06.2012

Data predării proiectului de către
student și semnătura acestuia:

vi

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică

Departamentul de Automatica si Informatica Aplicata

REFE RATUL CONDUCĂTORULUI ȘTIINȚIFIC

Numele și prenumele candida tului/ -ei: Dan Catalin
Specializarea: Automatică și Informatică Aplicată
Titlul proiectului : Platforma IT destinata evid entei propunerilor de proiecte
Locația în care s -a realizat practica de
documentare (se bifează una sau mai
multe din opțiunile din dreapta): În facultate □
În producție □
În cercetare □
Altă locație:

În urma analizei lucrării candidatului au fost constatate următoarele:
Nivelul documentării Insuficient
□ Satis făcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Tipul proiectului Cercetare
□ Proiectare
□ Realizare
practică □ Altul
[se detaliază ]
Aparatul matematic utilizat Simplu
□ Mediu
□ Complex
□ Absent
□
Utilitate Contract de
cercetare □ Cercetare
internă □ Utilare
□ Altul
[se detaliază ]
Redactarea lucrării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Partea grafică, desene Insuficient ă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Realizarea
practică Contribuția autorului Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Mare
□ Foarte mare
□
Complexitatea
temei Simplă
□ Medie
□ Mare
□ Complexă
□
Analiza cerințelor Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Arhitectura Simplă Medie Mare Complexă

vii
□ □ □ □
Întocmirea
specificațiilor
funcționale Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Implementarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Testarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Funcționarea Da
□ Parțială
□ Nu
□
Rezultate exper imentale Experiment propriu
□ Preluare din bibliografie
□
Bibliografie Cărți
Reviste
Articole
Referințe web

Comentarii
și
observații

În concluzie, se propune:

ADMITEREA PROIECTULUI
□ RESPINGEREA PROIECTULUI
□

Data, Semnătura conducătorului științific,

viii
REZUMATUL PROIECTULUI
În cadrul acestui proiec t mi -am propus să realizez o platformă IT destinată evidenț ei
propunerilor de p roiecte.
Putem vizualiza, încărca și șterge fișierele din baza de date.
Utilizatorii acestei aplicații pot fi vizitatorii și administratorul acestei aplicații. Fiecare dintre
aceștia au dreptul de a face anumite operații specifice.
Vizitatorii aplicației pot face următoarele lucruri:
 Pot depune proiecte catre aprobare;
 Pot să contacteze administratorul printr -un mail.
Ca orice aplicație care folosește o bază de date, avem o pagină de administrator. Această
pagina este la o altă adresă și este protejata cu parolă.
Dacă ne logăm ca administrator, avem următoarele drepturi:
 adăugare conturi noi ;
 adăugare administra tori pentru a aproba anumiți paș i ai proiectului
 respingerea unui proiect ;
 ștergerea unui proiec t;
 poate spune unui vizitator/client că proiectul nu este complet
 ștergerea unui alt administrator ;
 pentru a putea șterge un cli ent trebuie să ștergem toate proiectel e la care a inaintat un dosar ;
 modificăm datele despre clienti/ vizitatori ;
 modifică m datele de contact ale administratorilor;
 vizualizare listă de proiecte

ix
În realizarea acestui proiect am folosit PHP, HTML5, CSS3, Bootstrap, iar pe partea de back –
end am folosit Bootstrap Metro Template. Baza de date este făcută în MySQL, iar c a mediu de
dezvoltare am folosit Php Storm Version 2017.1.4 , Microsoft Visual Studio si Notepad++ .
Pe parcursul dezvoltării acestei aplicații am întampinat probleme, însă au fost soluționate în
urma unei documentări temeinice.
Consi der că am dobândit experiență în utilizarea acestor tehnologii, foarte des folosite în
prezent.

Termenii cheie: HTML5, CSS3, Bootstrap, PHP, MySql

x
MULȚUMIRI
Vreau să mulțumesc în mod deosebit coordonatorului științific pentru sprijinul acordat și de as emenea
cadrelor didactice care m -au ajutat să -mi îmbogățesc cunoștințele din domeniu.

xi

CUPRINSUL

Contents
1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 1
1.1 SCOPUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 1
1.2 MOTIVAȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 1
2 ASPECTE TEORETICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2
2.1 ENUNTUL TEMEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 2
2.2 APLICAȚIILE WEB ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 2
EXISTĂ O MULȚIME DE I NSTRUMENTE SOFTWARE PERMIȚÂND PROIECTARE A ȘI IMPLEMENTAREA ORICĂR UI TIP DE APLICAȚII WEB
CERUTE PE PIAȚĂ . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
2.2.1 SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI APLICATII WEB ………………………….. ……………………….. 4
2.3 APLICAȚIILE RESPONSIVE & DESIGN RESPONSIVE ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
3 MEDIU DE DEZVOLTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
3.1 PHP STORM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
3.2 VISUAL STUDIO ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
3.3 ASP.NET ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 9
3.4 CSS3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 10
3.5 HTML5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
3.6 PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12
3.6.2 Popularitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 13
3.6.3 Utilizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
3.7 JAVASCRIPT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
3.7.1 Java, JavaScript și Jscript ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
3.7.2 Utilizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 15
3.8 BAZE DE DATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 15
3.8.1 Noțiuni generale privind bazele de date ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
3.8.2 Organizarea datelor într -o bază de date ………………………….. ………………………….. …………………… 16
3.8.3 Accesarea bazelor de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 17
3.8.4 Limbajul SQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
3.8.5 MySQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19

xii
3.9 BOOTSTRAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 20
3.9.1 Introducere la Bootstrap ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 20
3.9.2 Cui se adreseaza Bootstrap? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
3.9.3 De unde putem descarca Bootstrap si ce contine? ………………………….. ………………………….. ……… 21
3.9.4 Cum functioneaza Bootstrap ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 21
4 PROIECTAREA APLICATI EI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 22
4.1 PREZENTAREA APLICATIEI WEB ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
4.2 STRUCTURA BAZEI DE DA TE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
4.2.1 Structura tabelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
4.2.2 Implementar ea aplicatie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
4.3 TESTARE APLICATIE PE DIFERITE DISPOZITIVE – DESIGN RESPONSIVE ………………………….. ………………………….. …. 28
4.3.1 Testarea aplicatiei pe laptop (deskt op) – (Windows 10 Pro ) ………………………….. …………………… 28
4.3.2 Testarea aplicatiei pe un dispozitiv mobil – Iphone 7 (IOS 10.3.2) ………………………….. …………….. 32
4.3.3 Testarea aplicat iei pe un dispozitiv mobil Huawei P8 Lite (Android) ………………………………………37
5 CODUL SURSĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 41
5.1 COD SURSĂ APLICATIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
5.1.1 COD SURSĂ HEADER.PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 41
5.1.2 COD SURSĂ INDEX.PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 43
5.1.1 COD SURSĂ FOO TER.PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 44
5.2 COD SURSĂ BAZĂ DE DATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 45
5.3 SITE-UL WEB AL PROIECTULU I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 52
6 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 53
7 BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 54
8 REFERINȚE WEB ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 55
CD / DVD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 56
INDEX ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 57

xiii
LISTA FIGURILOR
FIGURA 1.M ODELUL RELAȚIONAL AL BAZ EI DE DATE ………………………….. ….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 2. DIAGRAMA DE CLASE 1 ………………………….. ………………………….. .. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 3. DIAGRAMA DE CLASE 2 ………………………….. ………………………….. .. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 4.”P AGINA LOGIN ” ………………………….. ………………………….. …………. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 5. PAGINA „RESETEAZ Ă PAROLA ” ………………………….. ………………………… ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 6. „PAGINA PRINCIPAL Ă” ………………………….. ………………………….. ……… ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 7. PAGINA „LISTA PROIECTE ” ………………………….. ………………………. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 8. PAGINA „LISTA TRANZACȚII ” ………………………….. ……………………. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 9. „PAGINA PRINCIPALĂ ” ………………………….. ………………………….. …. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 10. PAGINA „PROIECTELE MELE ” ………………………….. ………………….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 11. PAGINA „ADAUGA PROIECT ” ………………………….. …………………… ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 12. PAGINA „PLATI” ………………………….. ………………………….. ……….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 13. PAGINA „PROFIL ” ………………………….. ………………………….. ……… ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 14.„P AGINA LOGIN ” ………………………….. ………………………….. ……….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 15. „PAGINA PRINCIPALĂ ” ………………………….. ………………………….. .. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 16. „PAGINA PRINCIPALĂ ” ………………………….. ………………………….. .. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 17. „PAGINA PROIECTELE MELE ” ………………………….. ………………….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 18. „PAGINA PLATI” ………………………….. ………………………….. ……….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 19. „PAGINA PROFIL ” ………………………….. ………………………….. ……… ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 20. „PAGINA LOGIN ” ………………………….. ………………………….. ………. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 21. „PAGINA PLATI” ………………………….. ………………………….. ……….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 22. „PAGINA PROIECTELE MELE ” ………………………….. ………………….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
FIGURA 23. „PAGINA PROFIL ” ………………………….. ………………………….. ……… ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .

xiv
LISTA TABELELOR
TABELUL 1. ISTORICUL VERSIUNILOR VISUAL STUDIO ………………………….. ….. ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .

1 INTRODUCERE
1.1 Scopul
Titlul temei mele de licență este „ Platformă IT destinată evidenț ei propunerilor de proiecte. ”.
Am dorit implementarea unei aplicații web care să poată fi accesată cat mai simplu si mai uș or.
Am dorit ca util izatorul sa aibă totul câ t mai la ve dere iar accesare a sa fie usoară .
Aplicația este utilă pentru acesarea fondurilor europene cât mai uș or.
Meniul este ușor de ințeles și aplicatia poate fi folosită și de persoane fără prea multă exper ință
in utilizarea calculatorului.
1.2 Motivația
Principala motivație este aceea de a putea să mă familiarizez cu noil e tehnologii de
programare: PHP ,HTML5, CSS3 si bazele de date Mysql de a acumula experiență în dezvoltarea de
produse software și de a învăța noi aspect e legate de p rogramare.
Pentru a aj uta persoanele să acceseze mult mai usor fondurile europene direct de acasă cu
ajutorul unui laptop (PC) sau telefon conectat la internet .

2
2 ASPECTE TEORETICE
2.1 Enunț ul temei
Se dorește implementarea unei aplicații web care va rula online și care oferă utilizatorilor un
mod simplu și rapid de a putea depune un proiect pentru accesarea de fonduri europene .
Aplicația va fi implementată folosind Php, Css ,MySQL si Boots trap.
Pentru a fi compatibilă cu dispozitivele mobile trebuie să folosim versiunea de design
responsive.
Aplicația permite utilizatorilor trimiterea unui mail administratorului.
Aplicația poate fi folosită de către vizitatori sau de către administratorul acesteia. Aceștia au
drepturi diferite în utilizarea aplicației.
Vizitatorii au dreptul de a depune cu ajutorul platformei un proiect pe care î l doresc pentru
accesare a unor fonduri pentru realizarea proiectului.
Aceștia pot trimite mail -uri că tre administratorul aplicației, în legătură cu eventualele
nemulțumiri sau informații.
Ca administrator avem toate drepturile menționate mai sus și în plus drepturi de administrare a
aplicației, cum ar fi:
 Acceptarea sau res pingerea proiectului ;
 adăugare unor respon sabili de departament ;
 adăugare administratori;
 modificare proiecte si date de contact pentru administratori ,utilizatori ;
2.2 Aplicațiile web
Aplicaț iile web sunt programe web -based, executate într-un browser web ș i implement ate
folosind tehnologii precum: PHP, ASP, PEARL, PYTHON,HTML, CSS, JAVASCRIPT, etc .
Popularitatea acestora se află într-un trend ascendent, tot mai mulți utilizatori î ndreptandu -se spre
acest tip de aplicatii datorită avant ajelor pe care le oferă comparat iv cu programele clasice (instalate ș i
rulate).

3
Avantaje:
– Sunt independente de sistemul de operare. Pot fi rulate aproape de pe orice sistem de operare prin
intermediul unui browser web
– Pot fi rulate de pe orice computer care dispune de un browse r web. Practic poate fi accesată din orice
punct de pe glob
– Pot fi folosite si de pe tabletă sau smartphone întrucat acestea au browser î ncorporat.
– Backup -ul este foarte simplu de realizat, datele fiind stocate centralizat
– Nu necesi tă instalare, fiind necesară do ar existenț a unui browser web
– Programarea aplicațiilor web este simplificată de existenta software -ului Open Souce precum:
Symfony, CodeIgniter, Zend Framework ,Bootstrap , etc
Deza vantaje :
– Poate fi dificil sau chiar imposibil de realizat o conexiune cu har dware -ul local al clientului
(imprimante, scanner, etc)
– Nu poate fi accesat daca dispozitivul nu este conectat la internet

Programarea W eb se constituie astăzi, în contextul exploziei informaționale și a extinderii de
neimaginat acum câțiva ani a rețelei Internet, ca unul dintre domeniile dezvoltării de aplicații software
cu un trend permanent ascendent, într -o continuă evoluție, atât cali tativă, c ât și cantitativă. Practic, un
important segment al dezvoltărilor informatice este acaparat de proiectarea și dezvoltarea de aplicații
destinate Internetului, categoria Web fiind predominantă în acest sens.
Există o mulțime de instru mente software permițând proiectarea și implementare a oricărui tip
de aplicații Web cerute pe piață.

4
2.2.1 SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI APLICATII WEB
In figura de mai jos este redată schema de principiu a unei aplicaț ii web. Browserul utilizatorului
trimite o cerere http/https catre serverul web iar acesta trimite clientului un ră spuns prin cod html, css,
javascript, etc. După cum se observa este același principiu de funcț ionare ca și în cazul afisă rii unei
pagini web oarecare.

PRINCIPII IN IMPLEMENTAREA APLICAȚ IILOR WEB
Iată mai jos câteva principii pe care le poti urma atunci cand proiectezi o aplicatie web:
 Viteză mare de execuț ie – Scrie cod optimiz at, opti mizează -ți interogările și foloseș te tehnici
de cache -ing pen tru a asigura o rulare a aplicaț iei la viteze cat mai mari.
 Interfață cat mai simplă , intuitivă – O interfață simplă , folosirea fonturilor mari, spaț iile
generoase, nu prea multe informații pe o singură pagina vor face aplicația mult mai prietenoasă pentru
utilizatori.
 Intrumente utile la vedere – Afișează undeva in dreapta paginii, câ t mai vizibil, link -uri de
service sau instrumente de lucru care pot fi folositoare utilizatorilor î n procesul de operare.
 Elemente media – Dă-i software -ului tă u personalitate , dinamism, utilitate folosind în cadrul
aplicaț iei elemente media (video, audio, etc)
 Personalizare – Oferă utilizatorului posibilitatea de a -și personaliza contul, aspect care poate
induce ace stuia un sentime nt de proprietate asupra aplicației, prin urmare o susț inere mai mare a
acesteia.

5
2.3 Aplicațiile Responsive & Design Responsive
O aplicație web este responsive dacă are capacitatea să -și adapteze desi gnul paginilor în
funcție de rezoluția ecranului, astfel încât dacă avem utilizatori de pe mobil, site -ul se adaptează
pentru mobil, fără a suferi degradări majore, pentru a le oferi utilizatorilor o navigare fără probleme .

Design -ul reponsive este o teh nică practicată de către oamenii specializați în web design și dezvoltare
web, prin care design -ul unei aplicații sau al unui website este adaptabil în funcție de device -ul pe
care îl folosește utilizatorul. Tot prin această tehnică, experiența de navigare a utilizatorului este și ea
adaptată și optimizată.
Design -ul responsive devine tot mai important în condițiile în care există utilizatori care preferă să
utilizeze mai mult tableta și nu telefonul inteligent sau invers. Astfel, website -ul sau aplicația p e care
o creează un brand trebuie să fie adaptabilă din acest punct de vedere, iar un design responsive îi oferă
această posibilitate.

6
Pentru a răspunde concret, am atașat mai jos câteva întrebări de bază în ceea ce privește design -ul
responsive:
1. Aplic ații pe mobil sau website pe mobil?
Cursul normal al promovării unui business începe cu website -ul și cu informațiile care se găsesc
acolo. În acest context, generarea website -ului în variantă de mobil ar fi primul pas pentru creșterea
vizibilității aface rii tale.
2. Pentru ce tip de design să optez?
Pentru că anul 2017 presupune trecerea la un nivel profesionist în ceea ce privește ma rketingul pe
mobil, design -ul trebuie să fie responsive, iar informația să fie distribuită cât mai bine, astfel încât
detaliil e necesare vânzării să fie ușor de găsit. Aici trebuie să țineți cont de faptul că nu orice
dispozitiv mobil suportă un design responsive. În acest context trebuie creat un layout hibrid care să
poată fi utilizat de pe toate telefoanele și tabletele.
Care sunt avantajele unui design responsive?
În domeniu publicității tehnica se numește “eye spy” și presupune oferirea unui plus de vizibilitate
aspectelor importante din cadrul aplicației sau al website -ului. Mai jos am bifat unele dintre cele mai
importante avantaje ale designului responsive:
 Vizibilitatea – designul responsive crește vizibilitatea și lizibilitatea informației dar și
indexarea website -ului sau a aplicației în motoarele de căutare. Monitorizarea se poate face ușor.
Google favorizează platforme le create cu design responsive.
 Procesul de navigare – navigarea se face mai ușor, iar spațiul de navigare este mai mare.
 Push pe conținut – bara din partea laterală a ecranului se retrage, pentru a pune mai mult
accent pe conținut. În plus, bara de meniu este mai mare, ceea ce presupune un text cu o dimensiune
mai mare și focus pe mesajele call -to-action de pe secțiunile din meniu.
 Mentenanță – este mai ușor de întreținut, atunci când dorești să faci un update. Deși în primă
faza costurile sunt mai mari, un simplu update pe site se face cu ușurință pentru toate device -urile:
desktop, tabletă și smartphone.

7
Care sunt dezavantajele unui design responsive?
 Costuri – crește volumul de muncă , dupa cum am specific at mai sus, prin urmare, cresc ș i
costurile.
 Com patibilitate – pot apărea mai ușor incompatibilitati între browsere sau erori de afiș are.
Design -ul responsive poate crește rata de conversie cu până la 30% în comparație cu design -ul
standard și cel puțin din acest motiv implementarea sa ar trebui să fie o prioritate.
În momentul de față, în România, din numărul total de utilizatori de internet, majoritatea navighează
online folosind și un dispozitiv mobil. De aceea, este recomandat să apelăm la o agenție pentru
realizarea unei variante responsive a site -ului nostru, în cazul în care nu o avem deja.
Crearea unui site responsive presupune alocarea unei perioade mai lungi de timp la crearea
elementelor de front -end folosind HTML5, PHP, CSS3 și Bootstrap.
3 MEDIU DE DEZVOLTARE
Un mediu de dezvoltare (engl. softw are development environment, sau integrated development
environment – "mediu integrat de dezvoltare) este un set de programe care ajută programatorul în
scrierea programelor. Un mediu de dezvoltare combină toți pașii necesari creării unui program (ex.:
editarea codului sursă, compilarea, depanarea, testarea, generarea de documentație) într -un singur
soft, care, de regulă, oferă o interfață cu utilizatorul grafică, prietenoasă.
Principalele componente ale unui mediu de dezvoltare sunt editorul de cod sursă ș i depanatorul.
Mediile de dezvoltare apelează compilatoare, sau interpretoare, care pot veni în același pachet cu
mediul însuși, sau pot fi instalate separat de către programator. Printre facilitățile prezente în mediile
de dezvoltare mai sofisticate se nu mără: exploratoare de cod sursă, sisteme de control al versiunilor,
designere de interfețe grafice, sau unelte de ingineria programării (ex. generarea de diagrame UML).
De obicei un mediu de dezvoltare este specific unui anumit limbaj de programare, însă e xistă la
ora actuală și medii de dezvoltare care pot lucra cu mai multe limbaje, de ex. Eclipse sau Microsoft
Visual Studio.

8
3.1 PHP Storm
PHP Storm este aplicația de editare a codului preferată de majoritatea programatorilor, ce
suportă versiunile toate ve rsiunile de PHP. Aplicația include un instrument de autocompletare a
structurii de cod, permite asocieri de mai multe limbaje, notifică și previne eventuale erori.
PHP Storm8 este compatibil cu tehnolog ii de tip front -end ce includ: HTML5, CSS, Sass
SCSS, Less, Stylus, Compass, Coffee Script, Type Script, ECMA Script Harmony, Jade, Emmet și
Java Script.

3.2 Visual Studio
Visual studio este un mediu de dezvoltare integrat (integrated development environment – IDE)
care include un set complet de inst rumente pentru generarea de aplicații ASP.NET, Servicii Web
XML, aplicații desktop și mobile.
Visual C++, Visual C#, Visual Basic și Visual J# folosesc același mediu de dezvoltare integrat,
Visual Studio. Aceste limbaje folosesc caracteristicile .NET Framework, Windows Mobile pentru a
dezvolta aplicații cu interfață grafică pentru toate platformele suportate de Microsoft. În Visual Studio
se pot dezvolta aplicații consolă, oferă suport pentru limbajele Python și Ruby, sprijin ă XML, HTML,
CSS și J avaScript. De-a lungul istoriei, Visual Studio a avut mai multe versiuni:
Tabel 1. Istoricul versiunilor Visual Studio

9
Înainte de lansarea versiunii 4.0 au existat Visual FoxPro și Source Safe, Visual Basic 3 și
Visual C++ ca și produse ind ependente.
Microsoft Visual Studio oferă editor, compilator/debugger și mediu de proiectare pentru mai
multe limbaje de programare cum ar fi: Microsoft C++, Microsoft Visual C#, Microsoft Visual Basic
și este oferit în mai multe variante: Expre ss, Professional, Premium, Ultimate, Test Professional.
Visual Studio Professional este un mediu de dezvoltare integrat pentru toate limbajele susținute
de Visual. Ca și la Visual Studio 2010, varianta Standard a fost abandonată. Acesta suportă XML și
XSLT, integrează Microsoft SQL Server și sprijină dezvoltarea aplicațiilor Windows Mobile.
NET Framework este o platformă de dezvoltare software, ce conține un număr mare de clase,
structuri, enumerări, bazate pe un limbaj comun. Acesta este instalat împreună cu sistemul de operare
Windows. Ultima versiune este .NET Framework 4.6.
NET permite realizarea, distribuirea și rularea aplicațiilor -desktop Windows și aplicațiilor
WEB. Este ulti ma interfață între aplicațiile NET și s istemul de operare.
3.3 ASP.NET
ASP.NET este o tehnologie Microsoft pentru crearea de aplicații web și servicii web
complexe. ASP.NET este succesorul lui ASP (Active Server Pages) și beneficiază de puterea
platformei de dezvoltare .NET și de setul de instrumente oferite de mediul de dezvoltare al aplicației
”Visual Studio”.
Realizarea aplicațiilor web în ASP.NET aduce câteva avantajele importante:
 ASP.NET are un set larg de componente, bazate pe XML, oferind astfel un model de
programare orientat pe obiecte (OOP).
 ASP.NET rulează cod compilat, ceea ce crește performanțele aplicației web. Codul sursa
poate fi separat în două fișiere, unul pentru codul executabil, iar un altul pentru conținutul
paginii (codul HTML și textul din pagină).
 ASP.NET fol osește controale proprii pe server care scriptează codul HTML necesar afișării
controlului în browser, generează funcțiile JavaScript și codul HTML ascuns care păstrează
starea controlului. Când utilizatorul acționează asuprea controlului, informația este furnizată
înapoi serverului, iar controlul procesează automat informația și alterează codul HTML astfel
încât afișarea acestuia să se facă în noul context.

10
3.4 CSS3
CSS3 (Cascading Style Sheets) este un limbaj folosit pentru formatarea elementelor unui
document HTML. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în
cadrul documentului, prin elementul <style>. Aplicația sa cea mai cunoscută este realizarea stilului
paginilor web scrise în HTML si XHTML, dar limbaj ul poate fi aplicat oricarui tip de document
XML, inclusive SVG și XUL.
CSS se folosește de mult timp, a fost propus în 1994 și a fost agreat de W3C în 1996, dar doar în
ultimii ani browser -ele au suportat suficient de fiabil utilizarea lui fără p roblem. CSS3 reprezintă un
upgrade ce aduce câteva atribute noi și ajută la dezvoltarea noilor concept în webdesign.
CSS este destinat în primul rând să permită separarea conținutului documentului (scris în HTML)
de pre zentarea documentului, inclu siv elemente precum culori și fonturi. Această separare are unele
avantaje. Avantajele cele mai importante sunt eficietizarea muncii de proiectare și creșterea
accesibilității documentelor. CSS poate să permită ac eleiași pagini să fie prezentată în diferit e stiluri
pentru diferite metode de transmiter e, precum ecran (de aici rezultă și design -ul responsive,
documentul se adaptează în funcție de rezoluția fiecărui vizitator).
Beneficiile sintaxei CSS sunt:
 formatarea este introdusă într -un singur l oc pentru tot documentul;
 editarea rapidă a etichetelor;
 datorită introducerii într -un singur loc a etichetelor se obține o micșorare a codului paginii,
implicit încărcarea mai rapidă a acesteia.
Pentru a gestiona cât mai bine faza inițială a unui proie ct folosim Bootstrap.

11
3.5 HTML5
HTML5 (HyperText Markup Language) este un limbaj pentru structurarea și prezentarea
conținutului pentru World Wide Web, o tehnologie nucleu pentru internet. Este cea mai recentă
versiune de HTML, în scopul de a simplifica dezvoltarea de aplicații web. Sintaxa HTML5 este mult
mai ușoară în comparație cu HTML4 și oferă multe caracteristici noi.
Cu acest limbaj se pot realiza pagini web simple și dimanice, dar și pagini web responsive. Se
poate folosi ș i în cadrul altor lim baje de programare (cum ar fi PHP ).
Codul HTML poate fi scris cu ajutorul unui editor de text simplu (Notepad), iar fișierul aferent
rezultat va trebui să aibă extensi a .html sau .htm. Acesta suportă și cod JavaScript, dar folosit între
tag-urile <scrip t> și </script>. Este suportat ș i de tehnologia Microsoft, ASP.NET. În acest caz fișierul
care conține codul HTML va avea extensia .aspx. Acest limbaj nu este un limbaj case sensitive (nu
face deosebirea între literele mici și mari).
Pentru a ne ușura munca, elementele care descriu aspectul și formatarea unui document se scriu
separat, folosit CSS (Cascading Style Sheets).

12
3.6 PHP
PHP este un limbaj de programare . Numele PHP provine din limba e ngleza și este un acronim
recursiv : Php: Hypertext Preprocessor. Folosit inițial pentru a produce pagini web dinamice, este
folosit pe scară largă în dezvoltarea paginilor și aplicațiilor web. Se folosește în principal înglobat în
codul HTML , dar începând de la versiunea 4.3.0 se poate folosi și în mod „linie de comandă” ( CLI),
permițând crearea de aplicații independente. Este unul din cele mai importante limbaje de programare
web.
3.6.1.1.1 PHP 5
Pe 13 IUNIE 2 000 a fost lansat PHP 5, cu Zend Engine II, ce a adu s și o orientare obiect mai
pronunțată și suportând mai multe caracteristici ale acestui tip de programare.
PHP 5 aduce mai multe noutăți față de versiunea 4:
 Suport îmbunătățit pentru OOP
 Introduce extensia PDO – PHP Data Objects, care definește o modalit ate facilă și consistentă
de accesare a diferitelor baze de date
 Imbunătățiri de performanță
 Suport îmbunătățit pentru MySQL și MSSQL
 Suport nativ pentru SQLite
 Suport SOAP integrat
 Iteratori pentru date
 Controlul erorilor prin tratarea de excepții

3.6.1.2 PHP6
PHP6 are următoarea agendă de îmbunătățiri și modificări:
 îmbunătățirea suportului pentru Unicode
 retragerea definitivă a unor funcții ca register_globals și magic_quotes , și a variabilelor
tip $HTTP_*_VARS
 var va fi un alias pentru public , și folosirea lui va ridica o atenționare E_STRICT.
 suport pentru int pe 64 biți.
 taguri tip ASP sunt retrase definitiv.
 XMLReader, XMLWriter, Fileinfo vor face parte din distribuția principală
 următoarele pachete au fost scoase din distribuția principală: Freetype1, G D1, mime_magic
 funcția ereg() nu mai este disponibilă
 instanțierea obiectelor prin referină (& new Obiect()) generează o eroare E_STRICT.
 erorile tip E_STRICT sunt incluse în E_ALL.
 adăugarea instrucțiunii goto permite salturi la un alt bloc de comenzi.
 namespace , import , și goto devin cuvinte rezervate.

13
 accesarea caracterelor într -un șir (string) se face prin operatorul []. {} se scoate din uz ( ex:
$str[42] funcționează, $str{42} nu funcționează)
 constantele FILE_BINARY și FILE_TEXT devin disponibile pent ru folosirea în funcții de
citire/scriere fișiere
 foreach va suporta array multi dimensional : foreach($a as $b => list($c, $d))
 pentru operatorul ternar expresia pentru valoarea true nu mai este obligatorie ($a = $s ?: „b‟;
// returns $a = $s;)
 opțiunea sa fe_mode a fost înlăturată.
 operatorul and a fost înlăturat.
 funcția microtime() returnează un float.
 zend.ze1_compatibility_mode a fost înlăturat.
3.6.2 Popularitate
PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server -side, conform unui studiu
efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărând pe 9 din cele 37 milioane de domenii cercetate în
studiu. De asemenea, există și un grafic al creșterii folosirii PHP -ului pe site -ul oficial. Popularitatea
de care se bucură acest limbaj de programare se dator ează următoarelor caracteristici :
 Familiaritatea – sintaxa limbajului este foarte ușoară combinând sintaxele unora din cele mai
populare limbaje Perl sau C;
 Simplitatea – sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de
biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într -un document executându -se între
marcajele speciale;
 Eficiența – PHP-ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor, foarte necesare unui
mediu multiutilizator, așa cum este web -ul;
 Securitate – PHP-ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil și eficient de măsuri de
siguranță;
 Flexibilitate – fiind apărut din necesitatea dezvoltării web -ului, PHP a fost modularizat pentru
a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP -ul a fost
integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;
 Gratuitate – este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP -ului. Dezvoltarea PHP –
ului sub licența open -source a determinat ada ptarea rapidă a PHP -ului la nevoile web -ului,
eficientizarea și securizarea codului. Utilizare[modificare | modificare sursă]

14
3.6.3 Utilizare
PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca și C -ul, Perl -ul sau
începând de la versiune a 5 chiar Java, sintaxa limbajului fiind o combinație a celor trei. Datorită
modularității sale poate fi folosit și pentru a dezvolta aplicații de sine stătătorare, de exemplu în
combinație cu PHP -GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python în linia de com andă. Probabil una
din cele mai importante facilități ale limbajului este conlucrarea cu majoritatea bazelor de date
relaționale, de la MySQL și până la Oracle, trecând prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2.
PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de op erare, de la UNIX, Windows, sau Mac OS X și poate
interacționa cu majoritatea serverelor web. Codul dumneavoastră PHP este interpretat de serverul
WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator (clientului -browserului – fiindu -i
transmis numai cod HTML).
Arhitectura tip LAMP a devenit populară în industria web ca modalitate rapidă, gratuită și integrată
de dezvoltare a aplicațiilor. Alături de Linux, Apache și Mysql, PHP reprezintă litera P, deși uneori
aceasta se referă la Python sau Perl. Lin ux ocupă rolul de sistem de operare pentru toate celelalte
aplicații, MySQL gestionează bazele de date, Apache are rol de server web, iar PHP are rol de
interpretator și comunicator între acestea.
PHP foloseste extensii specifice pentru fișierele sale: .ph p, .php3, .ph3, .php4, .inc, .phtml. Aceste
fișiere sunt interpretate de catre serverul web iar rezultatul este trimis în formă de text sau cod
HTML către browser -ul clientului.[8]

3.7 JavaScript
JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat obie ct bazat pe conceptul
prototipurilor .Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web, codul
Javascript din aceste pagini fiind rulat de către browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea
sa în construirea siturilo r web, dar este folosit și pentru acesul la obiecte încastrate (embedded
objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat inițial de către Brendan Eich de la Netscape
Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, și denumit în final JavaScri pt.
În ciuda numelui și a unor similarități în sintaxă, între JavaScript și limbajul Java nu există
nicio legătură. Ca și Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a limbajului C, dar are mai multe
în comun cu limbajul Self decât cu Java.

15
3.7.1 Java, JavaScript și Jscript
Microsoft a implementat limbajul JavaScript sub numele de JScript, cu o serie de modificări și
extensii față de implementarea Netscape. Pe platforma Windows, JScript este unul din limbajele
executabile de către Windows Script și , deci, poate fi folosit pentru scriptarea aplicațiilor ce suportă
Windows Script, de exemplu Internet Explorer, sau chiar sistemul de operare Windows.
3.7.2 Utilizare
Cea mai des întâlnită utilizare a JavaScript este în scriptarea paginilor web. Programatori i web pot
îngloba în paginile HTML script -uri pentru diverse activități cum ar fi verificarea datelor introduse de
utilizatori sau crearea de meniuri și alte efecte animate.
Browserele rețin în memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unui arbore de obiecte și
pun la dispoziție aceste obiecte script -urilor JavaScript, care le pot citi și manipula. Arborele de
obiecte poartă numele de Document Object Model sau DOM. Există un standard W3C pentru DOM –
ul pe care trebuie să îl pună la dispoziție un bro wser, ceea ce oferă premiza scrierii de script -uri
portabile, care să funcționeze pe toate browserele. În practică, însă, standardul W3C pentru DOM este
incomplet implementat. Deși tendința browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din
aceste a încă prezintă incompatibilități majore, cum este cazul Internet Explorer.
O tehnică de construire a paginilor web tot mai întâlnită în ultimul timp este AJAX, abreviere de la
„Asynchronous JavaScript and XML”. Această tehnică constă în executarea de cer eri HTTP în fundal,
fără a reîncărca toată pagina web, și actualizarea numai anumitor porțiuni ale paginii prin manipularea
DOM -ului paginii.

3.8 Baze de date
3.8.1 Noțiuni generale privind bazele de date
Aplicațiile ca
re folosesc baze de d ate sunt, în general, aplicații complexe folosite pentru gestionarea unor informații
de dimensiuni mari într -o manieră sigură și eficientă.
Bazele de date au devenit o componentă esențială a vieții de fiecare zi în societatea modernă. În
cursul o ricărei zile, fiecare dintre noi desfășurăm activități care implică interacțiunea cu o bază de
date, ca de exemplu, depunerea sau extragerea unor sume de bani din bancă, rezervarea biletelor la

16
tren sau avion, rezervarea locurilor la hotel, căutarea unei referințe bibiografice într -o bibliotecă
computerizată, etc.
O bază de date reprezintă un ansamblu de date integrat, anume structurat și dotat cu o descriere
a acestei structuri. Descrierea structurii poartă numele de dicționar de date sau metad ate și crează o
interdependență între datele propriu -zise și programe.
Baza de date poate fi privită ca o colecție de fișiere interconectate care conțin nucleul de date
necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un mode l al unor aspecte ale
realității unei unități economice, modelată prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul
realității, ce prezintă interes, sunt denumite clase sau entități. Pentru aceste obiecte sunt achiziționate
și memorate date referitoa re la diferite caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un
ansamblu intercorelat de colecții de date, prin care se realizează reprezentarea unei realități.
O bază de date trebuie să asigure:
 abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realității);
 integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecții de date intercorelate);
 integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate și manipulate lor respectând
integritatea);
 securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date);
 partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulți utilizatori, eventual în același timp);
 independența datelor (organizarea datelor să fie transparentă pentru utilizatori, modificările în
baza de date să nu afecteze prog ramele de aplicații).
3.8.2 Organizarea datelor într -o bază de date
Arhitectura internă a unui sistem de baze de date conține trei niveluri funcționale:
 Nivelul intern – constituit din schema internă ce descrie structura de stocare fizică a
datelor în baza de date, utilizând un model al datelor fizice. La acest nivel se descriu
detaliile complete ale stocării și modul de acces la date.
 Nivelul conceptual – sau schema conceptuală, descrie structura întregii baze de date
pentru o comunitate de utili zatori. La nivel conceptual se face o descriere completă a

17
 bazei de date ascunzându -se detaliile legate de stocarea fizică și detaliind descrierea
entităților, tipurilor de date, relațiile dintre ele și restricțiile asociate.
 Nivelul extern – sau nivel ul vizual (utilizator), include o colecție de scheme externe
ce descriu baze de date prin prisma diferiților utilizatori.
3.8.3 Accesarea bazelor de date
Accesarea unei baze de date într -o aplicație web are un scenariu complet diferit față de
accesarea unei baze de date prin intermediul unei aplicații desktop client -server.
În aplicațiile tradiționale cu baze de date, clienții stabilesc o conexiune cu baza de date și mențin
această conexiune deschisă până la încheierea executării a plicației.
Conexiunile deschise necesită alocarea de resurse sistem. Atunci când menținem mai multe
conexiuni deschise server -ul de baze de date va răspunde mai lent la comenzile clienților întrucât cele
mai multe baze de date permit un număr foa rte mic de conexiuni concurente.
O aplicație Web trebuie să asigure în principal furnizarea rezultatelor către mai mulți utilizatori
simultan, operație influențată de resursele de memorie și de conexiunile la baza de date. Dacă
aplicația este pro iectată astfel încât să mențină conexiunea deschisă chiar și pentru câteva secunde în
plus pentru un utilizator, atunci ceilalți utilizatori vor observa cu siguranță întârzierea. Concurența
este una dintre problemele pe care aplicația trebuie să le gestion eze pentru că modificările făcute de
utilizatorii conectați simultan pot conduce la inconsistența datelor.
O altă problemă pe care trebuie să o rezolve o aplicație Web care lucrează cu baze de date este
cea a modului de deconectare de la Internet . După cum știm HTTP este un protocol static. Atunci
când un utilizator emite o cerere printr -o aplicație ASP.NET, serverul Web procesează codul,
returnează paginile HTML și închide conexiunea, astfel încât utilizatorul are senzația că lucrează cu o
aplica ție care rulează continuu deși el beneficiază doar de pagini statice. Aplicația ASP.NET trebuie
să efectueze operația solicitată de utilizator printr -o singură cerere.

3.8.4 Limbajul SQL
Limbajul SQL se bazează pe studiile lui E.F. Codd, prima implem entare a acestui limbaj datând
din 1970.
SQL (Structured Query Language) este în prezent, unul din cele mai puternice limbaje
structurate pentru interogarea bazelor de date relaționale. Este un limba j neprocedural și declarative,

18
deoarece utiliz atorul descrie ce date vrea să obțină, fără a fi nevoie să stabilească modalitățile de a
ajunge la datele respective.
Caracteristici generale:
 SQL conține atât componența de descriere a datelor, cât și componența de manipulare a
datelor;
 Manipularea (in terogarea) este partea extinsă;
 Limbaj neprocedural: secvența de comenzi (instrucțiuni), fiecare comandă este transmisă
SGBD -ului, este interpretată și returnează un rezultat.
Comenzi SQL
Comenzile SQL sunt grupate în mai multe categori i, astfel:
1. Limbaj de interogare : – permite regăsirea liniilor memorate în tabelele din baza de date.
Folosim comanda: SELECT
2. Limbaj de manipulare a datelor : – permite modificarea conținutului tabelelor. Folosim
comenzile: INSERT – pentru adăugarea de noi linii în tabel; UPDATE – pentru modificarea
valorilor în tabel; DELETE – pentru ștergerea liniilor dintr -un tabel.
3. Limbaj de definire a datelor : – permite definirea structurii tabelelor ce compun bazele de
date. Folosim comenzile: CREATE – pentru crearea structurii unei baze de date sau a unui tabel;
ALTER – pentru modificarea structurii unei baze de date sau a unui tabel; DROP – pentru ștergerea
structurii bazei de date; RENAME – pentru schimbarea numelui unui tabel.
4. Limbaj de control al tranzacțiilor . Folosim comenzile: COMMIT – pentru ca modificările
efectuate asupra bazei de date să devină permanente;
ROLLBACK – pentru definirea unui punct de salvare la care se poate reveni, renunțând la
modificăril e făcute după acest punct asupra bazei de date.
5. Limbaj de control al datelor : – permite definirea și modificarea drepturilor asupra bazelor de
date. Folosim comenzile: GRANT – pentru acordarea unor drepturi altor utilizatori asupra bazei de
date; REVOKE – pentru anularea anumitor drepturi ale utilizatorilor.
Operatori SQL
Operatorii SQL se clasific ă astfel:

19
1. Operatori binari : – au nevoie de doi operanzi;
2. Operatori unari : – se aplică unui singur operand și pot fi postfixe sau prefixe;
3. Operatori ar itmetici : +, -, <, <=, <> (!=);
4. Operatori logici : AND, OR, NOT.
5. Operatori de comparație relaționali :
a. A BETWEEN val_min val_max;
b. A LIKE model_șir = A șir;
c. A IS NULL sau A IS NOT N ULL;
d. A IN list_valori;
Funcții SQL
1. Funcții totalizatoare (de grupare): SUM, AVE, MIN, MAX,…;
2. Funcții matematice;
3. Funcții pentru șiruri;
4. Funcții pentru date calendaristice;
5. Funcții pentru conversii.
3.8.5 MySQL
MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale, produs de compania suedeză
MySQL AB și distribuit sub Licență Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open -source
la ora actuală, fiind o componentă cheie a stivei LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP).
Deși este folosit f oarte des împreună cu limbajele de programare JAVA,PHP și MySQL se pot
construi aplicații în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit
scrierea aplicațiilor în numeroase limba je de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL,
cum are fi: C, C++, C#, Borland Delphi, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre
acestea folosind un tip spe cific API. O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permite altor
limbaje de p rogramare ce folosesc această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum
ar fi ASP sau Visual Basic.

20
Administrarea bazelor de date MySQL se poate face din modul linie de comandă sau cu ajutorul
unor intergețe grafice ca: MySQL Admini strato r, MySQL Query Browser și MySQL Workbench.
MySQL are câteva caracteristici de bază:
 Funționează pe diferite platforme;
 Dispune de API pentru C, C++, C#, Eiffel, Java, Perl, PHP, Pyton, Ruby și Tcl;
 Complet multi -threaded folosind thread -uri de kernel. Acest lucru înseamnă că poate lucra cu
ușurință pe mai multe procesoare dacă sunt disponibile;
 Un sistem de alocare a memoriei foarte rapid și bazat pe thread -uri;
 Folosește tabele temporare stocate în memorie;
 Funcțiile SQL sunt implementate f olosind o bibliotecă de clase optimizată și sunt foarte
rapide. De obicei, nu are loc alocare a memoriei după inițializarea interogărilor;
 Serverul este disponibil ca program separat ce poate fi folosit într -un mediu de rețea de tip
client/server. De ase menea, este disponibil și ca bibliotecă ce poate fi inclusă în aplicații de sine
stătătoare;
 Oferă motoare tranzacționale și non -tranzacționale de stocare a datelor.

3.9 Bootstrap
3.9.1 Introducere în Bootstrap
Framwevork -ul dezvoltat iniț ial de Twitter permi te realizarea de site -uri web responsive, care
se adaptează la orice rezolutie de dispozitiv : desktop, tablete si telefoane mobile.
Versiunea stabilă este momentan 3; versiunea a 4 a Bootstrap se află î n faza de testare.
Este în momentul de față cel mai ut ilizat framework pentru dezvoltarea interf ețelor web
responsive de venind foarte rapid standardul î n crearea template -urilor pentru principalele sisteme
CMS cum sunt WordPress si Joomla.

21
3.9.2 Cui se adresează Bootstrap?
Framework -urile de tip Bootstrap se folos esc de către acei web designeri ș i dezvoltatori front –
end care sunt familiarizați cu HTML,CSS și au nevoie de o bază solidă pentru construirea de site -uri
web responsive.
Putem spune deci că Boostrap este un instrume nt utilizat pentru a gestiona cât mai bi ne faza
inițială a unui proiect deoarece putem conta pe o serie de comp onente care pot fi reutilizate ș i
personalizate oferindu -ne o bază solidă de pornire a proiectelor noa stre pentru a nu fi nevoiti sa
începem de la zero.
Acestă funcție este sugerată ș i de numele framework -ului, termenul “boo tstrap” însumâ nd
procesele necesare pentru pornirea computerelor la fel cum framework -ul Bootstrap ne pune la
dispoziț ie instrumentele pentru pornirea proiectului nostru web.
3.9.3 De unde putem descarca Bootstrap și ce conține?
Vizitâ nd site -ul Bootstrap avem d oua alternative pentru a descă rca ultima versiune a framework -ului.
3.9.4 Cum functionează Bootstrap
Bootstrap a dezvoltat un sistem de coloane – poate găzdui 12 coloane într -un rand. În funcț ie de
layout -ul variilor zone din pagina web coloanele se pot folos i în varii combinații. Toate elementele
preconfecționate î n Bootstrap pot fi utilizate prin clase le CSS corespondente, denumite î n mod foarte
intuitiv.
Ca în cazul tutu ror platformelor responsive afișarea diferită a elemen telor pentru variile puncte de
întrerupere (Breakpoints) se face prin CSS Media Queries (Interogă ri Media CSS).
Pentru Boo tstrap avem 4 astfel de vizualiză ri predefinite pen tru dispozitive de varii dimensiuni :
extra -small – xs | small – sm | medium – md | large – lg). Totul porneste de la logica MOBILE FIRST,
vizualizarea de default fiind cea pentru mobile (xs).

22
4 PROIECTAREA APLICAȚ IEI
4.1 Prezentarea Aplicaț iei Web
Se dorește implementarea unei aplicații web care va rula online și care oferă utilizat orilor
un mod simplu și rapid a putea depune de pe laptop și desktop, cât și pe dispozitivele mobile
un proiect pe ntru fonduri europene.
Aplicația va fi implementată folosind HTML5,PHP ,Bootstrap si MySQL.
Pentru a fi compatibilă cu dispozitivele mobile treb uie să folosim versiunea de design responsive.
Aplicația permite utilizatorilor sa completeze campurile necesare pentru proiect și trimiterea unui
mail administratorului la nevoie.
Aplicația poate fi folosită de către utilizatori sau de către administrator ul acesteia. Aceștia au
drepturi diferite în utilizarea aplicației.
Utilizatorul are dreptul de a î ncarca proiecte pentru a fi aprobate de care administrator, el trebuie
să completeze niște câmpuri aflate în sectiunea; Adaugă proiect.
Administratorul are î ndatorirea de a analiza ș i cerceta toate datele necesare proiectului ș i el poate
afisa ur mătoarele statusuri ale proiectului:
 In asteptare – Utilizatorul asteaptă un raspuns de la administrator .Stadiu proiectului este in
curs de verificare .
 Activ – Proiect ul este aprobat si î n curs de desfasurare
 Sters – Proiectul a fost sters
 Respins – Proiectul nu a fost aprobat iar utilizatorul mai poate face anumite modificari ale
proiectului.
Aceștia pot trimite mail -uri către administratorul aplicației, în legătură cu eventualele nemulțumiri sau
informații.
Ca administrator avem toate drepturile menționate mai sus și în plus drepturi de administrare a
aplicației, cum ar fi:
 adăugare utilizatori;

23
 adăugare parteneri;
 adăugare administratori;
 ștergere parteneri;
 ștergere proiecte;
 respingere proiecte
 aprobare proiecte
 ștergere a unui administrator ;
 modificare date despre utilizatori;
 modificare date despre proiecte;
 modificare date de contact pentru administratori;
La rularea aplicației se va des chide pagina de LOGIN, care conține două câmpuri; utilizator și
parolă (numele de utilizatori si parola sunt furnizate de catre administrator)
În această secț iune avem butonul de autorizare care după ce este apăsat ne bagă în platformă,
dacă datele de logare au fost corecte.
Dacă utilizatorul a uitat parola el o p oate modifica foarte usor, accesând butonul APASĂ AICI.
O dată intrat în aplicație putem vedea situaț ia proiectelor:
 Proiecte inregistrate
 Proiecte aprobate
 Proiecte in asteptare
 Proiecte respinse
 Situatia buget aprobat spre finantare
 Situatie buget platit deja catre aplicanti
Sub gă sim bara de notificari care ne dă nouă anumite informații despre proiecte și cum poate fi
utilizată platforma.

24
In stânga gă sim un meniu:
 Pagina Principală
 Proiectele mele
 Adăugare proiect
 Plăti
In sectiunea proiectele mele găsim proiectele utilizatorului și stadiul în care se gă sesc; in asteptare,
aprobat, sters sau respins.
Tot aici utilizatorul poate ș terge proiectul sau poate modifica un proiect care este în aș teptare sau este
respins.
In sectiu nea adaugă proiect intâlnim urmă toarele campuri:
 Titlu proiect
 Acronim proiect
 Cod final proiect
 Buget total proiect
 Garantie cheltuieli neeligibile
 Descriere proiect
 Data start proiect
 Data finalizare proiect
 Durata proiect(in luni)
Jos gas im cele două but oane:
 Adaugare -trimite proiectul catre aprobare
 Anulare -anuleaza actiunea
In dreapta sus avem:
 BALANTA

25
 Setări Cont : Profil & Deloghează -te

Profilul conț ine urmatoarele informat ii ale utilizatorului:
 Nume si prenume
 Data nasterii
 Nationalitate
 CNP
 Carte de identitate
 Adresa
 Utilizator
 Parola(criptata)
 Denumire firma
 Tip societate
 CUI
 N.O.R.C
 Cod CAEN
 Cont Bancar
 Banca
 Tip cont
Din o rice pagină putem accesa ime diat meniul principal al aplicației, putem intra în: Pagina
Principală, Proiecte si Plați
4.2 Struct ura bazei de date

26
Pentru început se va prezenta modelul relațional al bazei de date. Acestea sunt date de intrare pentru
aplicația dezvoltată.

Figura 1.Modelul relațional al bazei de date
4.2.1 Structura tabelelor
Tabel Utilizatori – conține d ate (info rmații) despre utilizatori ș i administratori;
Tabel Proiecte – conține dat e despre proiectele depuse de că tre utilizatori;
Tabel Tranzactii – conține date despre trancțiile aprobate sau î n curs de aprobare,sume,data aplicării
dar ș i proiectul pentru care depunem proiectul
4.2.2 Implementarea aplicaț iei
Vom reprezenta diagramele UML ale claselor astfel :

27

Figura 2. Diagrama de clase 1

Figura 3. Diagrama de clase 2

28

4.3 Testare aplicaț ie pe diferite dispozitive – design responsive
Deoarece aplicația trebuie să fie respon sive, în cele ce urmează se vor prezenta cateva capture
de ecran pe diferite dispozitive pentru a vedea cum designul site-ului se adapteaza in funcț ie de
dispozitivul cu care il accesăm.

4.3.1 Testarea aplicaț iei pe laptop (desktop) – (Windows 10 Pro )

Figura 4 .”Pagina Login” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop

Figura 5 . Pagina „Reseteaz ă parola ” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop

29

Figura 6 . „Pagina principal ă” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop (Vizualizare ca Administrator)

Figura 7 . Pagina „Lista proiecte ” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop (Vizualizare ca Administrator)

Figura 8 . Pagina „Lista tranzac ții” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop (Vizualizare ca
Administrator)

30

Figura 9. „Pagina principal ă” – Dispozitiv utilizat Laptop/De sktop (Vizualizare ca utilizator)

Figura 10 . Pagina „Proiectele mele” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop (Vizualizare ca utilizator)

Figura 11 . Pagina „Adauga Proiect” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop (Vizualizare ca utilizator)

31

Figura 12. Pagina „Plati” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop (Vizualizare ca utilizator)

Figura 13 . Pagina „Profil” – Dispozitiv utilizat Laptop/Desktop (Vizualizare ca utilizator)

32
4.3.2 Testarea aplicaț iei pe un dispozitiv mobil – Iphone 7 (IOS 10.3.2)

Figura 14 .„Pagina Login” – Dispozitiv utilizat Iphone 7 (IOS)

33

Figura 15 . „Pagina principal ă” – Dispozitiv utilizat Iphone 7 (IOS) – Administrator

34

Figura 16 . „Pagina principal ă” – Dispozitiv utilizat Iphone 7 (IOS) – Utilizator

35

Figura 17 . „Pagina Proiectele mele ” – Dispozitiv utilizat Iphone 7 (IOS) – Utilizat or

Figura 1 8. „Pagina Plati ” – Dispozitiv utilizat Iphone 7 (IOS) – Utilizat or

36

Figura 1 9. „Pagina Profil ” – Dispozitiv mobil cu sistem de operare IOS 10.3.2 – Utilizator

37
4.3.3 Testarea aplicaț iei pe un dispozitiv mobil Huawei P8 Lite (Android)

Figura 20 . „Pagina Login ” – Dispozitiv mobil cu sistem de operare Android 5.0.2 – Utilizator

38

Figura 21 . „Pagina Plati ” – Dispozitiv mobil cu sistem de operare Android 5.0.2 – Utilizator

39

Figura 22 . „Pagina Proiectele mele ” – Dispozitiv mobil cu sistem de operare Android 5.0.2

40

Figura 23 . „Pagina Profil ” – Dispozitiv mobil cu sistem de operare Android 5.0.2 – Administrator

41

5 CODUL SURSĂ
In acest paragraf veți putea vizualiza codul sursă atâ t al apli cației noastre cât ș i al bazei de
date.

5.1 COD SURSĂ APLICATIE
5.1.1 COD SURSĂ HEADER.PHP
application/x -httpd -php header.php ( UTF -8 Unicode HTML document text )

<!– start: Header –>
<div class="navbar">
<div class="navbar -inner">
<div class="containe r-fluid">
<a class="btn btn -navbar" data -toggle="collapse" data -target=".top -nav.nav -collapse,.sidebar –
nav.nav -collapse">
<span class="icon -bar"></span>
<span class="icon -bar"></span>
<span class= "icon -bar"></span>
</a>
<a class="brand" href="dashboard.php"><span>[ Platformă IT destinată evidenței
propunerilor de proiecte – Catalin Dan & Adrian Ionut Andrei ]</span></a>

<!– start: Header Menu –>
<div class="nav -no-collapse header -nav">
<ul class="nav pull -right">
<li>
<a class="btn" href="#">
<i class="halflings -icon white inbox"></i> Balanta:

42
<?=$balanta;?> euro
</a>
</li>

<!– start: User Dropdown –>
<li class="dropdown">
<a class="btn dropdown -toggle" data -toggle="dropdown" h ref="#">
<i class="halflings -icon white user"></i>
<?=$nume_prenume;?>
<span class="caret"></span>
</a>
<ul class="dropd own-menu">
<li class="dropdown -menu -title">
<span>Setari Cont</span>
</li>
<li><a href="profil.php"><i class="halflings -icon user"></i> Prof il</a></li>
<li><a href="logout.php"><i class="halflings -icon off"></i> Deconectare</a></li>
</ul>
</li>
<!– end: User Dropdown –>

</ul>
</div>
<!– end: Header Menu –>

</div>
</div>
</div>
<!– start: Header –>

43
<div class="container -fluid -full">
<div class="row -fluid">

<?php
Meniu('Dashboard',$tip_cont);
?>
5.1.2 COD SURSĂ INDEX .PHP

<?php
session_s tart();
require_once("functions.php");
require_once("settings.php");

if ($_SESSION['id_user']>0) {

$id_user = intval($_SESSION['id_user']);

header('location:dashboard.php');
exit;

} else {

header('location:login.php');
exit;

}

?>

44
5.1.1 COD SURSĂ FOOTER .PHP
application/x -httpd -php footer.php ( ASCII HTML document text )

<footer>

<p>
<span style="text -align:left;float:left">&copy; 2017 </span>

</p>

</footer>

<!– start: JavaScript –>
<script src="js/jquery -1.9.1.min.j s"></script>
<script src="js/jquery -migrate -1.0.0.min.js"></script>
<script src="js/jquery -ui-1.10.0.custom.min.js"></script>
<script src="js/jquery.ui.touch -punch.js"></script>
<script src="js/modernizr.js"></script>
<script src="js/bootstrap.min.js"></sc ript>
<script src="js/jquery.cookie.js"></script>
<script src='js/fullcalendar.min.js'></script>
<script src='js/jquery.dataTables.min.js'></script>
<script src="js/excanvas.js"></script>
<script src="js/jquery.flot.js"></script>
<script src="js/jquery.flo t.pie.js"></script>
<script src="js/jquery.flot.stack.js"></script>
<script src="js/jquery.flot.resize.min.js"></script>
<script src="js/jquery.chosen.min.js"></script>
<script src="js/jquery.uniform.min.js"></script>
<script src="js/jquery.cleditor.min.js "></script>

45
<script src="js/jquery.noty.js"></script>
<script src="js/jquery.elfinder.min.js"></script>
<script src="js/jquery.raty.min.js"></script>
<script src="js/jquery.iphone.toggle.js"></script>
<script src="js/jquery.uploadify -3.1.min.js"></script>
<script src="js/jquery.gritter.min.js"></script>
<script src="js/jquery.imagesloaded.js"></script>
<script src="js/jquery.masonry.min.js"></script>
<script src="js/jquery.knob.modified.js"></script>
<script src="js/jquery.sparkline.min.js"></script>
<scrip t src="js/counter.js"></script>
<script src="js/retina.js"></script>
<script src="js/custom.js"></script>
<!– end: JavaScript –>
5.2 COD SURSĂ BAZ Ă DE DATE
–
–Database: `platform_it`
–Structura de tabel pentru tabelul `proiecte`
CREATE TABLE `proi ecte` (
`id_proiect`
int(11) NOT NULL,
`id_user`
int(11) NOT NULL,
`titlu_ploiect`
varchar(200) NOT NULL,
`acronim_proiect`
varchar(20) NOT NULL,
`cod_final_proiect`
varchar(25 ) NOT NULL,

46
`descriere`
varchar(250) NOT NULL,
`status`
varchar(12) NOT NULL,
`buget_total_proiect`
decimal(10, 0) NOT NULL,
`garantie_cheltuieli_neeligibile`
decimal(10, 0) NOT NULL,
`data_start_proiect`
varchar(8) NOT NULL,
`data_finalizare_proiect`
varchar(8) NOT NULL,
`durata_proiect`
int(4) NOT NULL,
`data_depunere`
varchar(8) NOT NULL
) ENGINE = MyISAM DEFAULT CHARSET = u tf8;

–
–Salvarea datelor din tabel `proiecte`
–

INSERT INTO `proiecte` (`id_proiect`, `id_user`, `titlu_ploiect`, `acronim_proiect`,
`cod_final_proiect`, `descriere`, `status`, `buget_total_proiect`, `garantie_cheltuieli_neeligibile`,
`data_st art_proiect`, `data_finalizare_proiect`, `durata_proiect`, `data_depunere`) VALUES(1, 2,
'Proiect 01', 'CNFIS -FDI-2017 -0202', 'CNFIS -FIN-2017 -0202', 'Descriere proiect 01. Teste.', 'In
asteptare', '2342', '531', '20170902', '20171202', 13, '20160628'), (2, 2, 'Proiect 02', 'CNFIS -FDI-2017 –
0453', '', 'Descriere de test proiect 02. UPDATE', 'Aprobat', '100', '200', '20170902', '20171202', 17,
'20170328'), (3, 2, 'Proiect 03', 'CNFIS -FDI-2017 -0633', 'CNFIS -APR -2017 -0633', 'Descriere de test
proiect 03', 'Aprob at', '6000', '3000', '20170902', '20171202', 45, '20170528'), (141, 2, 'Proiect 04',
'PRD -005-2017', 'APR -006-2017', 'Proiect 21', 'Aprobat', '21', '21', '20171021', '20121121', 1,
'20170628');

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –

47

–
–Structura de tabel pentru tabelul `tranzactii`
–

CREATE TABLE `tranzactii` (
`id_tranzactie`
int(11) NOT NULL,
`id_user`
int(11) NOT NULL,
`suma`
decimal(10, 2) NOT N ULL,
`data`
varchar(10) NOT NULL,
`status`
varchar(10) NOT NULL,
`memo`
varchar(255) NOT NULL
) ENGINE = MyISAM DEFAULT CHARSET = utf8;

–
–Salvarea datelor din tabel `tranzactii`
–

INSERT INT O `tranzactii` (`id_tranzactie`, `id_user`, `suma`, `data`, `status`, `memo`)
VALUES(1, 2, '3000.00', '20151228', 'Ok', 'Finantare Runda 1'), (2, 2, '2000.00', '20151228', 'Ok',
'Finantare RUnda 2'), (3, 2, '4600.00', '20151228', 'Ok', 'Finatare suplimenta ra');

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –

–

48
–Structura de tabel pentru tabelul `utilizatori`
–

CREATE TABLE `utilizatori` (
`id_user`
int(11) NOT NULL,
`nume_prenume`
varchar(60) NOT NULL,
`data_nastere`
varchar(12) NOT NULL,
`nationalitate`
varchar(30) NOT NULL,
`cnp`
varchar(13) NOT NULL,
`ci`
varchar(10) NOT NULL,
`adresa`
varchar (100) NOT NULL,
`user`
varchar(50) DEFAULT NULL,
`password`
varchar(100) NOT NULL,
`denumire_firma`
varchar(60) NOT NULL,
`tip_societate`
varchar(20) NOT NULL,
`cui`
varchar(10 ) NOT NULL,
`norc`
varchar(16) NOT NULL,

49
`caen`
varchar(10) NOT NULL,
`cont_bancar`
varchar(30) NOT NULL,
`banca`
varchar(30) NOT NULL,
`tip_cont`
varchar(1) NOT NULL
) ENG INE = MyISAM DEFAULT CHARSET = utf8;

–
–Salvarea datelor din tabel `utilizatori`
–

INSERT INTO `utilizatori` (`id_user`, `nume_prenume`, `data_nastere`, `nationalitate`, `cnp`, `ci`,
`adresa`, `user`, `password`, `denumire_firma`, `tip_societa te`, `cui`, `norc`, `caen`, `cont_bancar`,
`banca`, `tip_cont`) VALUES(1, 'Administrator', '08 -05-1987', 'Romana', '1830722299910', 'OT
123456', 'Strada Oltului, Nr. 30, Craiova, Dols', 'catalindan.cod@gmail.com',
'8d9c87065c6ba83b1cb3545f9275595bc58d2cff5 dd5c97058a18b94ba91af63', 'Absortie Fonduri UE
SRL', 'SRL', 'RO153456', 'J34/1434/2015', '24234', 'RO93BTRL04101205791324XX', 'Banca
Transilvania', 'a'), (2, 'Andrei Adrian', '26 -02-1987', 'Romana', '1830725279310', 'OT 654321', 'Strada
Traian Vuia Nr. 5, Timisoara, Timis', 'Andrei.adrian.904@gmail.com',
'62af03daaf1c88b47347a05d7552dbd3e626a0699d1ab7ed9de27f6898e04e8e', 'Andrei PFA', 'PFA',
'454356', 'J29/1355/2005', '35234', 'RO49RNCB0080005630320001', 'Banca Comerciala Romana',
'b');

–
–Indexes
for du mped tables
–

–
–Indexes
for table `proiecte`

50
–
ALTER TABLE `proiecte`
ADD PRIMARY KEY(`id_proiect`);
–Indexes
for table `tranzactii`
–
ALTER TABLE `tranzactii`
ADD PRIMARY KEY(`id_tranzactie`);

–
–Indexes
for table `utilizatori`
–
ALTER TABLE `utilizatori`
ADD PRIMARY KEY(`id_user`),
ADD UNIQUE KEY `user` (`user`);

–
–AUTO_INCREMENT
for dumped tables
–

–
–AUTO_INCREMENT
for table `proiecte`
–
ALTER TABLE `proiecte`
MODIFY `id_proiect`
int(11) NOT NULL AUTO_INCREMENT, AUTO_INCREMENT = 142;
–

51
–AUTO_INCREMENT
for table `tranzactii`
– ALTER TABLE `tranzactii`
MODIFY `id_tranzactie`
int(11) NOT NULL AUTO_INCREMENT, AUTO_INCREMENT = 13;
–
–AUTO_INCREMENT
for table `utilizatori`
–
ALTER TABL E `utilizatori`
MODIFY `id_user`
int(11) NOT NULL AUTO_INCREMENT, AUTO_INCREMENT = 53;
/*!40101 SET CHARACTER_SET_CLIENT=@OLD_CHARACTER_SET_CLIENT */
;
/*!40101 SET CHARACTER_SET_RESULTS=@OLD_CHARACTER_SET_RESULTS */
;
/*!40101 SET COLLATION_CONNECTION=@OL D_COLLATION_CONNECTION */
;

52
5.3 Site-ul web al proiectului
Aici vor fi prezenta te exemple de utilizare a aplicației, cu printscreen -uri atașate.
Următoarele pagini pot fi accesate de toți utilizatorii aplicației:

 Login
 Index
 Pagina principala de administrar e
Primul exemplu este pagina de logare

Figura 23.Login (Autorizare)

Pentru a intra pe pagina de administrator, trebuie să ne logăm cu un username și o
parolă din baza de date. Când accesăm pagina de admin vom fi redirecționat pe pagina de
login. Aici introducem username -ul și parola.În cazul în care acestea nu sunt corecte, pe
ecran va apărea un mesaj corespunzător.

53

Figura 23.Pagina Principala de administrare

Odată logați, vom accesa pagina principală de administrare. Acesta conține butoane de
unde putem accesa informațiile din baza de date. Avem posibilitatea să ne delogăm prin
accesarea butonului LogOut și vom fi redirecționați către pagina de Login. Panoul de
administrare este diferit in funcț ie de tipul contului logat.

6 CONCLUZII
Alegerea ace stui proiect m -a ajutat să -mi dezvolt cunoștințele în domeniul web design -ului, al
programării web și al lucrului cu bazele de date Mysql.
Aplicația este utilă deoarece iți oferă oportunitatea de a p utea depune un dosar de fonduri
europene direct de acasă din fața calculatorului .
Aplicația ar putea fi îmbogățită adăugând mai mult e funcționalități cum ar fi: adă ugare de
documente scanate, certificate ssl , îmbunătăț iri la nivel de aplicație ș i panou de administrare.

54
7 BIBLIOGRAFIE
[GRA07 ] – Craig Granell, The Essential Guide to CSS and HTML Web Design, Editura Apress,
2007
[GUR05] – Teodoru Guroiu, HTML, XHTML, CSS și XML prin exemple – ghid practic,
Editura Teora 2005
[VAS10] – Vikram Vaswani, MySQL,Utilizarea și administrarea bazel or de date MySQL, Editura
Rosetti Educational, 2010
[DAV03] – Conger David, Programarea în C#, Editura All, 2003
[ESP03] – Dino Esposito, Soluții web cu ASP+ADO.NET, Editura Teora, 2003

55
8 REFERINȚE WEB
[APLICATII WEB] – disponibil on -line la adresa: http://www.webdesign -galati.ro/blog/ce -este-
aplicatia -web
[CEI] – Ce înseamnă design responsive?, disponibil on -line la adresa:
http://webblog.bestwebimage.ro/2014/03/ce -inseamna -design -responsive/
[CEI] – Avantajele unui design responsive , disponibil on -line la adresa:
https://romaniancopywriter.ro/av antajele -unui-design -responsive
[MED] – Mediul de dezvoltare, disponibil on -line la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mediu_de_dezvoltare
[PHPSTORM] – Aplicatii Software PHP STORM , disponibil on -line la adr esa:
https://www.softlead.ro/aplicatii -software/php -storm.html
[VIS] – Visual Studio, disponibil on -line la adresa:
http://www.math.uaic.ro/~mapetrii/POO/depozit/Curs7.pdf
[MIC] – Microsoft Visual Studio, disponibil on -line la adresa :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Visual_Studio
[MAN] – Manual_ASP, disponibil on -line la adresa:
http://www.cs.ubbcluj.ro/~vcioban/Bistrita/Manuale/Manual_ASP.pdf
[ASP] – ASP.NET, disponibil on -line la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/ASP.N ET
[CSS] – CSS3, disponibil on -line la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets#CSS_3
[HTM ] – HTML5 , disponibil on -line la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/HTML5
[PHP] – PHP, disponibil la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/PHP
[JAV] – JAVASCRIPT, disponibil on -line la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript /
[MYS] – MySQL, disponibil on -line la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL
[SQL] – SQL,disponibil on -line la adresa http://vega.unitbv.ro/~cataron/Courses/ BD/BD_Cap_5.pdf
[BOT] – Introducere in Bootstrap3, disponibil on -line la adresa: http://dana –
damoc.eu/blog/introducere -la-bootstrap -3/

56
CD / DVD
Autorul atașează în această anexă obligatorie , versiunea electronică a aplicației, a acestei
lucrări, prec um și prezentarea finală a tezei .

57
INDEX
B
Bibliografie ………………………….. …………………….. 54
C
CUPRINSUL ………………………….. …………………… xi
L
LISTA FIGURILOR ………………………….. ……….. xiii
LISTA TABELELOR ………………………….. ……… xiv
R
Referințe web ………………………….. ………………….. 55