PROBLEMA SPAȚIILOR VERZI DI N CLUJ -NAPOCA Coordonator științific: Lecor Univ. Dr. Bianca Veronica RADU Student , Sonia -Maria FENEȘAN Cluj-Napoca… [609355]

UNIVERSITATEA „BABEȘ BOLYAI”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE
COMUNICĂRII

LUCRARE DE LICENȚĂ
PROBLEMA SPAȚIILOR VERZI DI N CLUJ -NAPOCA

Coordonator științific:
Lecor Univ. Dr. Bianca Veronica RADU

Student: [anonimizat]
2017

2
Cuprins

Partea I. …………………………………………………………………………………………………………….. ………..
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
2. Spațiile verzi în contextul urbanizării actuale ………………………….. ………………………….. .5
2.1. Vizune conceptuală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
2.2. Benficiile existenței spațiilor verzi ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
2.2.1. Beneficiile ecologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 10
2.2.2. Beneficiile sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
2.2.3. Beneficiile economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
2.3. Situația spațiilor verzi urbane în România ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
3. Analiza spațiilor verzi din Municipiul Cluj -Napoca ………………………….. ………………… 15
3.1. Peisajul verde urban din Municipiul Cluj -Napoca ………………………….. ………………………….. …….. 15
3.2. Deficit de spații verzi în Municipiul Cluj -Napoca ………………………….. ………………………….. ……….. 17
Partea a II -a ………………………….. ………………………….. Eroare! Marcaj în docume nt nedefinit.
1. Contextul cercetării ………………………….. …………………………. Eroare! Marcaj în document nedefinit.
2. Formularea problemei ………………………….. ……………………… Eroare! Marcaj în document nedefinit.
3. Metodologie ………………………….. ………………………….. ……… Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4. Cercetarea exploratorie ………………………….. ……………………. Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5. Concluziile cercetării ………………………….. ……………………….. Eroare! Marcaj în document nedefinit.
Partea a IV -a. Concluzii ………………………….. …………. Eroare! Marcaj în document nedefinit.
Bibliografie ………………………….. ………………………….. . Eroare! Marcaj în doc ument nedefinit.
ANEXĂ ………………………….. ………………………….. ……. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3
Partea I. 1. Introducere

Crearea zonelor verzi de recreere sunt considerate, la momentul actual, probleme de mare
importanță, cu care se confruntă umanitatea; fiind, totodată, o problemă a tuturor, pe de o parte a
dezvoltării societății, iar pe de altă parte a redresării, conservării și ocrotirii mediului.
Transf ormările care au loc la nivel global în ceea ce privește mediul înconjurător impun găsirea
unor soluții fundamentate teoretic și conceptual pentru menținerea echilibrului ecologic al
planetei.
Explozia demografică desfășurată concomitent cu revoluția tehn ico-științifică a dus,
inevitabil, la creșterea necesităților de materii prime, energie, apă, alimente. Este evident că acest
fapt a accentuat conflictul dintre om și natură, a dus în multe cazuri la apariția unor dezechilibre
în natură, cu urmări deosebit de grave asupra mediului în care trăim.
Mai mult, dezvoltarea industrială nerațională, urbanizarea excesivă, explozia
demografică, distrugerea masivă a pădurilor constituie permanent un potențial de presiune cu
efecte negative asupra mediului.
Obiectivul principal al lucrării este dezbaterea unei probleme de interes major , și anume
spațiil e verzi din Municipiu l Cluj -Napoca.
Orașe din întrega lume sunt în curs de dezvoltare, context în care o adaptare a strategiei
de dezvoltare la nevoile unei societăți în continuă schimbare este pe deplin justificată.1
Cluj Napoca trebuie să speculeze oportunitățile existențe in noul context european. Nouă
fază de dezvoltare trebuie să să fie una în care accentul este pus pe conceptul de calitate a vieții.
Dincolo de dezvoltarea infrastructurii orașul nostru trebuie să d evină o comunitate cu un nivel de
viață ridicat, comparabil cu marile orașe europene. Vorbim aici de un oraș sofisticat, cu
economie și servicii bazate pe inteligență, antreprenoriat și creativitate, cu un nivel de
prosperitate crescut, cu o comunitate uni versitară dinamică și cu alegeri multiple pentru locuitorii
săi in ceea ce privește calitatea vieții. In sinteză ne referim la o comunitate care atrage prin

1 Clujul Verde (Dezvoltare Durabilă) Planificarea Strategică a Municipiului Cluj -Napoca 2014 -2020 – Politici de
Mediu, p. 3.

4
prosperitate și calitatea vieții o resursa umană sofisticată și antreprenoriala, un oraș creativ
(creative city).2
Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014 -2020, reprezintă
instrumentul prin care județul Cluj își promovează prioritățile în domeniul economic și social.
Conform acestora, orașul viitorului trebuie să fie unul inteligen t (,,SMART City’’), a
cărui dezvoltare să aibă la bază exploatarea capitalului intelectual spre educare/autoeducare,
inovare și dezvoltare economică în rândul sectoarelor de activitate prietenoase cu mediul.
Mai concret, dezvoltarea la nivel municipal trebuie bazată pe o calitate ridicată a
resurselor de apă potabilă, managementul corespunzător al deșeurilor, îmbunătățirea calității
aerului atmosferic și pe un management adecvat al hazardelor și riscurilor, cu scopul menținerii
unui mediu de viață curat și sigur.
Pe de altă parte, este necesară introducerea în planurile strategice de dezvoltare a
conceptului ,,verde și primitor’’ ( ,,Green City’’, ,,Oraș Verde’’ ), care presupune aplicar ea de
politici de mediu bazate p e principiul dezvoltării durabile, rac ordate strategiilor comunitare,
naționale, regionale, județene și locale: dezvoltarea de rețele de spații verzi interconectate,
protejarea biodiversității, limitarea nivelului de zgomot, planificarea durabilă a modului de
utilizare al terenurilor și limita rea efectelor schimbărilor climatice.
Pe cale de consecință, protecția mediului va fi o preocupare prioritară pentru autorități și
comunitatea locală și va fi integrată în toate celelalte politici urbane și va constitui un criteriu de
bază la luarea decizi ilor în toate domeniile. Astfel, politica de dezvoltare urbană și economică se
va orienta spre evoluții și activități cu impact de mediu redus, speculând oportunitățile oferite de
calitatea resursei umane locale.

2 Strategia de dezvoltare a Municipiului Cluj -Napoca 2014 -2020, p. 102.

5
2. Spații le verzi în contextul urbanizării actuale

2.1. Vizune conceptuală

Analizând comportamentul omului, din punct de vedere social , acesta confirmă faptul că
cei mai multi indivizi manifestă un comportament puternic, chiar dacă vag conștientizat, față de
lumea natur ală.
Biologii au lansat ipoteza biofiliei , potrivit căreia dependența omului față de lumea
naturală (pădurea, muntele, izvorul, iarba ș.a.). s-ar extinde mult dincolo de preocupările sale
privind asigurarea bunăstării materiale, vizând totodată și unele nevoi de semnificație mai
abisale.3
Și oameni de afaceri ai lumii moderne au sesizat și valorificat această disponibilitate
psihologică a omul ui, de a -și trăi viața cât mai aproape de natură. Prin crearea unor oferte de
ecoturism sau turism exotic, prin promovarea unor produse ecologice obținute prin agricultura
organică, prin promovarea unor stiluri de viață simple, integrate în natură, aceștia au inițiat un
trend ecologic ce tinde să devină tot mai consistent, vizând, deopotrivă, modernizarea
infrastructurii așezărilor umane, inițierea unor sisteme inteligente de producere și conservare a
energiei, menținerea parametrilor naturali ai apei și ae rului, recuperarea solurilor degradate ș.a.4
În ultimii ani asistăm la o adevărată ofensivă a investigațiilor și acțiunilor angajate de
diverși specialiști (ecologi, eco -economiști, sociologi, agenți de marketing ș.a.) care încearcă să
identifice atitudini le, trăirile, speranțele, dar și îngrijorările oamenilor și instituțiilor față de
evoluțiile ce au loc în sfera consumului, a degradării mediului natural, a încălzirii globale, ori la
nivelul dezastrelor ce afectează deja zone largi din ecosistem.5
Restrân gerea spațiilor verzi are un impact negativ asupra calității vieții și stării de
sănătate a populației , ceea ce, spre exemplu la nivelul Municipiu l Cluj -Napoca, contravine

3 Tezele biofiliei , (Online) la adresa
https://en.wikipedia .org/wiki/Biophilia_hypothesis
4 Dumitru Chiriac, Cristina Humă, Mariana Stanciu, Spațiile verzi – o problemă a urbanizării actuale, în Revista
Calitatea Vietii , XX, nr. 3 -4, 2009, p. 250.
5 Idem.

6
strategiei de dezvoltare a acestuia. Din acest motiv, în ultimul timp, societatea luptă sub diverse
forme pentru crearea de noi spații verzi, în special în zonele urbane cele mai aglomerate .
Este evident faptul că de mai multe decenii, creșterea densității locuitorilor din zonele
urbane prod uce o dorință crescândă de spațiu. În paralel cu evoluția teritorială tentaculară a
marilor orașe, s -au modificat structura, arhitectura și design -ul urbanistic, de cele mai multe ori,
în detrimentul spațiilor verzi.
De aceea, în ultima vreme, numeroși age nți sociali se implică în ofensiva creșterii, prin
diverse mijloace, a suprafețelor verzi urbane, în foarte multe țări ale lumii. Este vorba despre
așa-numita gherilă verde, ce constă în crearea de spații verzi cât mai largi și cât mai numeroase,
în specia l în zonele urbane cele mai aglomerate, din Japonia, Statele Unite, Marea Britanie,
Germania, Canada, Australia, Libia ș.a. Conceptul de guerilă verde mai are și semnificația
transformării unor spații abandonate, aflate în proprietate incertă ori aflate în litigiu, în spații
verzi, adesea chiar fără permisiunea eventualilor proprietari. 6
Acest subiect nu este lipsit de de relevanță nici în cazul României. Dar a pune problemele
în termeni similari pentru o țară ca România poate părea șocant, cel puțin la pr ima vedere.
Totuși, nici măcar românii nu pot ignora la nesfârșit faptul că, în orașele lor, pot fi întâlnite
numeroase spații intravilane, de diverse mărimi, abandonate, nu rareori având rolul de depozit
pentru gunoaie. Asta fără a mai aminti fenomenele c lasice pentru agricultura românească de
după anul 1989, când întinse suprafețe agricole sau despădurite, au rămas neutilizate și
necultivate ani la rând.7
Unul dintre scopurile dezvoltării durabile este acela de a face orașul să respire viață,
motiv pentr u care plantele sunt un element esențial, în acest sens . Indiferent de poziționarea
acestora, înlăuntrul sau nu a granițelor orașelor, acestea reprezintă o parte vitală a
metabolismului orașului deoarece „înverzirea unui oraș poate reduce amprenta ecologică a
rezidenților ei, îmbunătățindu -le în același timp sănătatea”.8

6 Idem.
7 Ibidem, p. 251.
8 C. Stephens și P. Stair, Noi că i pentru sănătatea publică urbană, în vol. Starea lumii 2007. Viitorul nostru urban ,
2008, p. 214

7
În prezent, spațiul verde urban este definit variat, în funcție de „modurile î n care
influențează diferitele aspecte ale vieții umane și ale sistemului urban ca întreg”( Practical
Evaluation Tools for Urban Sustainability – Green Blue ).
În Europa, unele cercetări privind evoluția spațiilor verzi sunt integrate în al V -lea
Program -cadru al Uniunii Europene, sub titlul „Orașul de mâine și moștenirea culturală ”.
Astfel, Proiectul EC FP5 URGE (European Community Framework Programme 5 – Urban
Green Environment) conceptualizează spațiul urban ca pe un sistem împânzit de „spații verzi
publice…utilizate direct pentru recreere activă sau pasivă, ori utilizate indirect prin influența lor
pozitivă asupra mediului urban accesibil cetățenilor, servind diverselor nevoi ale acestora,
ridicând astfel calitatea vieții în orașe.”9
Proiectul COST C8 – Best Practice in Sustainable Urban Infrastructure apreciază că
„infrastructura urbană verde/albast ră constă din toate suprafețele verzi din oraș, private și
publice, grădini, precum și suprafețe de pajiște, terenuri de pădure, parcuri sau cimitire și râuri,
terenuri umede și eleștee. Aceasta include și vegetația spontană de pe depozite, de pe marginea
drumurilor, din lungul căilor ferate, gardurilor/zidurilor și acoperișurile clădirilor”.10
Un alt proiect, COST Action C11 – Green Structure and Urban Planning , precizează că
infrastructura verde constituie mai mult decât suma spațiilor verzi și implică o viziune spațială
asupra rețelei ce leagă spațiile deschise, grădinile publice și private, parcurile publice, terenurile
de sport, loturile de grădini, terenurile de recreere din interiorul orașelor, inclusiv terenurile
umede și luncile de râu din imediata apropiere a orașului. Dezvoltarea acestei infrastructuri este
un rezultat al interacțiunii pe termen lung a sistemelor natural și uman și necesită atenție și
grijă.11
În România , Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi
din z onele urbane precizează că prin spații ve rzi se înțelege spații verzi formate dintr -un cadru
vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuințe de tip condominiu, cu rol estetic și de

9 Environment European Green Capital, Policy & Background , (Online) la adresa
http://ec.europa.eu/environment/europeangreencapital/about -the-award/policy -guidance/
10 European Cooperation in Science & Technology, Best practice in sustainable urban infrastructure , (Online) la
adesa
http://www.cost.eu/COST_Actions/tud/C8
11Report of COST Action C11 – Greenstructure and Urban Planning , (Online) la adresa
http://www .greenstructureplanning.eu/COSTC11 -book/pdfs/a -Intro.pdf

8
protecție, de ameliorare a climatului și a calității aerului (art. 4, lit j). Prin această lege se
„reglementează administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, în vederea asigurării
calității factorilor de mediu și a stării de sănătate a populației. ” (art. 1).
Orice abordare a regimului juridic al unui drept statal trebuie să pornească de la
coordonatele constituționale deoarece legea fundamentală ordonează la nivel primar ansamblul
legislației naționale. Menționăm că dreptul la un mediu sănătos beneficiază de preocuparea
legiutorului constituțional . Astfel, Constituția României î i con sacră un î ntreg capitol aces tui
drept .12
Așa cum am precizat, Constituția stipulează „dreptul oricărei persoane la un mediu
înconjurător sănătos și echilibrat ecologic” , însă, transformările teritoriale ale orașelor de -a
lungul timpului nu au ținut întotdeauna seama de menținerea unui echilibru între dezvoltarea
urbană și asigurarea necesarului de spații verzi prin care să se poată asigura aceste drepturi.13
Precizăm că, cu toate că noțiunea de „spațiu verde” este folosită în mai multe acte
normative (printre care am amintit anterior Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și
administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, însă noțiune se regăsește și în Legea
nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de c onstrucții14), nu există o definiție legală
unitară a spațiului verde .
Legea nr. 24/2007 – privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din
intravilanul localitatilor , aflată în vigoare începând cu 21.01.2007, în forma ei actuală, este

12 A se vedea Constuția României, art. 35 – Dreptul la mediu sănătos
(1) Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător.
13 Alexandru Ciobotă, Raluca Ramona Rusu, Diana Lavinia Culescu, Păunița Iuliana Boancă, Andrei Condoroș,
Sonia Bors -Oprișa, Rebecca Ioana Bedelean, Andreea Răducu -Lefter, Teodora Aureliana Koos, Maria -Teodora
Sîrca, Iuliana Mihalciuc, Cordula Weber, Ghid de bună practică pentru administrarea spațiilor verzi , Ed.
Universității de Vest, 2017, p. 15.
14 A se vedea art. 2, al 4, lit c) din Lege : c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de
spații verzi, parcuri și grădini publice, pieț e pietonale și celelalte lucrări de amenajare a spațiilor publice ; și art. 3,
al 1, lit d) din Lege : d) împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri, locuri de joacă și
agrement, piețe și alte lucrări de amenajare a spațiilor publice;

9
singura care reglementează administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităț ilor. Astfel, art.
2 din Lege prevede că în vederea asigurării calității factorilor de mediu și a stării de sănătate a
populației, statul recunoaște dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber
pentru recreere î n spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea
spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbuști, în condițiile respectării
prevederilor legale în vigoare . Conform art. 8 din aceeaș i Lege, administrarea spațiilor verzi
proprietate publică este exercitată de autoritățile administrației publice locale și de alte organe
împuternicite în acest scop, în timp ce administrarea spațiilor verzi de pe terenurile propri etate
privată este exercitată de către proprietarii acestora, cu respectarea prevederilor actelor
normative î n vigoare.
Spațiile verzi pot constitui locuri de desfășurare pentru diverse evenimente sociale și
culturale, joacă un rol semnificativ în promovar ea sănătății populației urbane, oferind
oportunități prin care se încurajează un stil de viață activ. Spațiile verzi răspund, în principal,
nevoilor umane de recreere și petrecere a timpului liber.
Menționăm că, în cazul persoanelor lipsite de venituri sa u de timp liber, spațiile verzi
rămân soluția cea mai la îndemână pentru activități recreaționale. În ciuda acestei evidențe, în
cele aproximativ 320 așezări urbane din România, unde trăiește aproximativ 55,2% din
populație, ca urmare a tendinței permanent e de extindere a spațiului construit, în special în
ultimele două decenii, s -a înregistrat de cele mai multe ori, o diminuare a suprafeței spațiilor
verzi.

2.2. Benficiile existenței spațiilor verzi

Arhitectura peisajului trebuie să se bazeze pe mai multe funcții , printre care cele ale
funcțiile de mediu si ecologi ce, funcțiile sociale și cele economice.
Spațiile verzi au un impact mare asupra sănătății omului, stocând carbonul și ajutând la
diminuar ea schimbărilor climatice. Diferitele efecte pe care le creează spațiile verzi asupra
sănătății pot fi legate de tipuri diferite de spații verzi iar caracteristicile specifice ale acestora pot
fi relaționate cu beneficii asupra sănătății pentru grupuri specifice de populație.

10
2.2.1. Beneficiile eco logice
Spațiile verzi urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităților umane asupra
mediului înconjurător. Acestea au o contribuție importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin
procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxid de carbon și eliberează oxigen, constituind,
astfel, alături de planctonul din oceane, principalele surse de oxigen ale planetei.
Vegetația are un rol vital și în moderarea climatului urban. În orașe, construcțiile și
suprafețele pavate sau betonate creează un climat urban specific, cu temperaturi mai ridicate și o
restricție a circulației aerului, ceea ce conduce la producerea așa -numitului efect de „insulă de
căldură”. În contrast cu acesta, vegetația, prin efectul de umbră și de creștere a umidității aerului
contrib uie la crearea unui mediu mai confortabil.15
Un alt beneficiul ecologic este acela că atenuează poluarea fonică . Așadar, spațiile verzi
sunt bariere pentru zgomot , în perioada de vegetație reducând zgomotul.
Impactul vegetației ca barieră de sine stătătoare este mic, însă în combinație cu spații
deschise, cu modelări ale terenului și plantări strategice reprezintă adesea o soluție ideală.
Spațiile verzi utilizate în separarea terenurilor cu utilizări cauzatoare de zgomot de cele care
necesită condi ții de liniște pot fi eficiente în reducerea nivelului de zgomot în zonele adiacente.
Această soluție este eficientă dacă spațiile verzi cu rol de reducere a zgomotului sunt
caracterizate de plantarea densă a arborilor și a arbuștilor. O barieră acustică o ptimă poate fi
obținută prin utilizarea movilelor de pământ plantate cu vegetație sau a structurilor construite
care permit plantare (eficiente și din punct de vedere al spațiului necesar).16
Spațiile verzi, atunci când sunt și naturale, au rolul de a păst ra și perpetua vegetația
naturală autohtonă din zonele în care sunt situate orașele, prin furnizarea și conservarea
habitatelor pentru diferite specii, ce pot avea, uneori, o diversitate mai mare decât în habitatele
rurale.17 Parcurile mari și regiunile împădurite din localități sunt capabile să susțină o varietate
mare despecii, însă chiar și zonele mici cu vegetație cum ar fi sensurile giratorii, spațiile plantate

15 Dumitru Chiriac, Cristina Humă, Mariana Stanciu, op.cit. , p. 253.
16 Alexandru Ciobotă, Raluca Ramona Rusu, Diana Lavinia Culescu, Păunița Iuliana Boancă, Andrei Condoroș,
Sonia Bors -Oprișa, Rebecca Ioana Bedelean, Andreea Răducu -Lefter, Teodora Aurel iana Koos, Maria -Teodora
Sîrca, Iuliana Mihalciuc, Cordula Weber, op.cit. , p. 11.
17 Dumitru Chiriac, Cristina Humă, Mariana Stanciu, op.cit. , p. 253.

11
de-a lungul căilor rutiere, acoperișurile verzi pot susține o varietate destul de mare de plante,
insecte și păsări .
Spațiile verzi din intravilanul localitățior pot acționa ca un coridor al faunei sălbatice,
oferind legături cu zonele extravilane. Strategiile menite să îmbunătățească biodiversitatea
trebuie să depindă de locație, tipul habitatului și de speciile prezente. Anumite măsuri generale
care trebuie aplicate în spațiile verzi pentru a maximiza beneficiile asupra biodiversității se
evidențiază prin: practici de întreținere mai reduse ca intensitate, tăie rea mai rară a ierbii/peluzei,
protejarea anumitor părți a spațiului verde de interferențele umane, căi pietonale amplasate la
distanță față de locul de cuibar al păsărilor și introducerea speciilor din flora nativă locală.18

2.2.2. Beneficiile sociale
Prin simpla existența a spațiilor verzi, acestea contribuie la dezvoltarea relațiilor
interuname , prin crearea de oportunități pentru ca persoanele de toate vârstele să interacționeze
atât prin contact social informal, cât și prin participarea la evenimentele comunității .
Spațiile verzi pot constitui locuri de desfășurare pentru diverse evenimente sociale și
culturale, cum sunt festivalurile locale, celebrările civice sau desfășurarea unor activităț i teatrale,
cinematografice, precum și locuri de joacă pentru copii, contribuind la dezvoltarea fizică,
mentală și socială a acestora. Astfel, acestea „ajută la formarea identității culturale a unui areal,
sunt parte a profilului său unic și dau un sens locului pentru comunitățile locale”.19
Spațiile verzi joacă un ro l esențial în promovarea sănătății populației urb ane dacă sunt
bine întreținute. Spațiile verzi urbane au o deosebită importanță și din punct de vedere estetic,
deoarece atenuează impresia de rigiditate și ariditate a oricărui mediu construit – mediu ce
domină în orașe. Prin valoarea amenajării lor peisagistice, spațiile verzi dau identitate așezărilor
umane, constituind „o artă accesibilă, ușor de înțeles și apropiată tuturor, pentru că folosește
elemente naturale ce exercită o atracție spontană”.20
Spațiile bine întreținute creează sentimentul de apartenență a oamenilor.

18 Alexandru Ciobotă, Raluca Ramona Rusu, Diana Lavinia Culescu, Păunița Iuliana Boancă, Andrei Condoroș,
Sonia Bors -Oprișa, Rebecca Ioana Bedelean, Andreea Răducu -Lefter, Teodora Aureliana Koos, Maria -Teodora
Sîrca, Iuliana Mihalciuc, Cordula Weber, op.cit. , p. 11.
19 Dumitru Chiriac, Cristina Humă, Mariana Stanciu, op.cit. , p. 254.
20 Idem.

12
Studiile recente existente arată că funcția socială a spațiilor verzi îndeplinește mai multe
roluri, după cum urmează:21
Furnizarea de spații și facilități pentru agrement și recreere . Acesta este probabil cel
mai cunoscut beneficiu al unui spațiu verde și include utilizarea directă pentru joc, sport și
recreere, formal sau informal, activ și pasiv. Spațiile verzi furnizează: spații de joacă pentru copii
din grupe diferite de vârste, p entru echipele formale de sport și recreere informală, care nu
necesită facilități speciale.
Îmbunătățește accesul la mediul natural și experimentarea naturii. Acest beneficiu
este diferit față de cel oferit de funcțiile de mediu și ecologice ale spațiilor verzi, care oferă
beneficii pentru pentru floră și faună. Este un beneficiu pe care utilizatorii îl pot deriva (extrage)
din mediul urban (caracterizat în pri ncipal de suprafețe construite). A fost argumentat că datorită
faptului că ființele umane sunt parte componentă a naturii, și ca rezultat al evoluției speciilor și
interacțiunii cu mediul natural de -a lungul a milioane de ani, are nevoie de apropiere și co ntact
constant cu natura, chiar dacă în prezent o mare parte a populației trăiește în mediul urban.
Prezența naturii ce poate fi experimentată în mediul urban poate aduce o contribuție importantă
la promovarea conștientizării problemelor de mediu – rezultâ nd o planificare îmbunătățită a
spațiilor urbane deschise.
Influențarea pozitivă a sănătății psihice, fizice și a bunăstării . Accesul la spațiile verzi
îmbunătățește bunăstarea mentală, reducând stările de anxietate și condițiile de sănătate
psihică.Tulbur ările depresive sunt în prezent principala cauză de incapacitate în țările cu venituri
medii și ridicate – și precursoare ale problemelor cronice de sănătate psihică. Petrecerea timpului
în spații verzi produce niveluri și tipare chimice în creier asociate cu scăderea stresului și cu
impactul pozitiv asupra tensiunii arteriale.
Spațiile verzi încurajează activitatea fizică prin oferirea unui mediu plăcut (acest mediu
este favorabil și pentru relaxare, socializare, promovarea unor niveluri îmbunătățite de ac tivitate
socială și relații de vecinătate mai puternice). S -a demonstrat că perioadele scurte de timp
petrecute în spațiul verde pot avea un efect măsurabil asupra abilității oamenilor de a se
concentra și de a efectua sarcini după întoarcerea în mediul de lucru.

21 Alexandru Ciobo tă, Raluca Ramona Rusu, Diana Lavinia Culescu, Păunița Iuliana Boancă, Andrei Condoroș,
Sonia Bors -Oprișa, Rebecca Ioana Bedelean, Andreea Răducu -Lefter, Teodora Aureliana Koos, Maria -Teodora
Sîrca, Iuliana Mihalciuc, Cordula Weber, op.cit. , p. 12.

13
2.2.3. Beneficiile economice
Impactul pozitiv al spațiilor verzi se extinde și în sfera activării vieții economice a
orașelor. Un mediu plăcut ajută întotdeauna la crearea unei imagini favorabile asupra centrelor
urbane și, prin aceasta, poate spor i atractivitatea pentru investiții și pentru oferta de noi locuri de
muncă. Mai mult, prezența spațiului verde, prin aspectele benefice pe care le oferă locuitorilor
(estetice, de sănătate etc.), determină creșterea în valoare a zonelor urbane și, implicit , a valorii
proprietăților localizate în vecinătatea lor .22
Spațiile verzi pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea turismului.
Prezența spațiilor verzi afectează o regiune urbană în moduri diferite, iar impactul
economic – un beneficiu greu de cuantificat și estimat – poate varia mult de la caz la caz .
Dezvoltarea, întreținerea și gestionarea spațiilor verzi generează oportunitatea unor locuri
de muncă și pot avea beneficii indirecte asupra economiei locale prin încurajarea unor investiții
și dezvoltări imobiliare în zonă.23

2.3. Situația spațiilor verzi urbane în România

În România, situația spațiilor verzi urbane este mult sub nivelul standardelor europene,
asta deoarece restrângerea spațiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane și are
un impact negativ imediat asupra calității vieții și stării de sănă tate a populației. De aceea, în
ultima vreme, lumea luptă sub diverse for me pentru crearea de noi spații verzi, în special în
zonele urbane cele mai aglomerate. Spre deosebire de alte țări europene, România are o situație
net defic itară privind suprafața medie a spațiului verde pe locuitor, dacă avem în vedere că
norma Organizației Mondiale a Sănătății este de 50 mp/locuitor, iar standardul Uniunii Europene
este de 26 mp/locuit or. În aceste condiții, populația multor orașe din țara noastră nu dispune, în
prezent, de necesarul minim de spații verzi

22 Dumit ru Chiriac, Cristina Humă, Mariana Stanciu, op.cit., p. 254.
23 Alexandru Ciobotă, Raluca Ramona Rusu, Diana Lavinia Culescu, Păunița Iuliana Boancă, Andrei Condoroș,
Sonia Bors -Oprișa, Rebecca Ioana Bedelean, Andreea Răducu -Lefter, Teodora Aureliana Koos, Maria -Teodora
Sîrca, Iuliana Mihalciuc, Cordula Weber, op.cit. , p. 13.

14
Dacă ar fi să le clasificăm după natura proprietății, am putea afirma că spațiile verzi pot fi
publice (parcuri, scuaruri, spații amenajate cu dominantă vegetală și zone cu vegetație spontană
ce intră în domeniul public) sau private (spații verzi aflate în proprietate privată și care nu sunt
utilizate în interes public). Administrarea spațiilor verzi se face de către administrațiile publice
locale, în cazul celor publice, sau de către proprietarii acestora pentru cele private.
Transformările teritoriale ale orașelor de -a lungul timpului nu au ținut întotdeauna seama
de me nținerea unui echilibru între dezvoltarea urbană și asigurarea necesarului de spații verzi.
Un studiu24 arată că în cele 319 așezări urbane din țara noastră, unde trăiește 55,2% din
populație, ca urmare a tendinței permanente de extindere a spațiului constr uit, în special în
ultimele două decenii, s -a înregistrat, de cele mai multe ori, o diminuare a suprafeței spațiilor
verzi. Astfel, dacă între anii 1980 și 1990 suprafața spațiilor verzi urbane din România a crescut
de la 169,62 la 220,81 kmp, respectiv cu 30%, ulterior, aceasta a înregistrat un trend descendent
până în 2006, când s -a produs un ușor riviriment, ajungând la 202, 69 kmp .
Astfel, datorită acestei situații, s -a ajuns ca supra fața medie a spațiului verde în România
să fie astăzi de numai 18 mp/l ocuitor, în t imp ce, în Europa, aceasta este frecvent de 25
mp/locuitor. Având în vedere c ă norma Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) este de 50
mp/locuitor, iar stand ardele Uniunii Europene sunt de 26 mp/locuitor, rezultă că populația
orașelor din țar a noastră nu dispune, în prezent, în multe cazuri, de necesarul minim de spații
verzi.
În ceea ce privește situația pe orașe, trebuie menționat faptul că Bucureștiul, cel mai mare
oraș al țării, cu peste 1,9 milioane de locuitori (respectiv 16,2% din popul ația urbană), deține o
suprafață medie a spațiilor verzi de doar 9,67 mp/locuitor – mult sub normativul UE și
insuficient în raport cu necesitățile minime ale populației. În alte 24 de orașe, care intră în
categoria orașelor mari (cu peste 100 000 de locui tori), ce dețin 38,8% din populația urbană,
situația nu este, în toate cazurile, cu mult mai bună. Doar patru orașe mari se apropie de normele
europene, având între 20 și 23 mp/locuitor (Iași – 20,6, Suceava – 20,31, Pitești – 22,81, Satu
Mare – 22,99) și numai două depășesc 24 mp/locuitor (Oradea – 24,3 și Sibiu – 24,8). Restul
orașelor mari înscriu valori cuprinse între 2,4 și 17,85 mp/locuitor (Galați și, respectiv, Bacău).25

24 Dumitru Chiriac, Cristina Humă, Mariana Stanciu, op.cit., pp. 260 -262.
25 Anuarul Statistic al României, (Online) la adresa
http://www.insse.ro/cms/ro/content/anuarul -statistic -al-rom% C3%A2niei -format -carte

15
Având în vedere situația cu care se confruntă țara noastră, la acest capitol, amenajarea de
noi spații verzi, precum și reamenajarea celor existente trebuie să se înscrie în procesul general
de regenerare urbană, care presupune renovarea, în paralel, a ansamblurilor rezidențiale vechi și
refacerea infrastructurii, ca o condiție esen țială a creșterii calității vieții populației.

3. Analiza s pațiil or verzi din Municipiu l Cluj -Napoca

3.1. Peisajul verde urban din Municipiu l Cluj -Napoca

Considerat ca fiind unul dintre cele mai importante orașe din țara noatră deoarece acesta
ia ființă la încrucișarea celor mai importante căi de comunicație ale Transilvaniei , acest atu
creând premizele pentru edificarea orașului care în anul 2014 a ajuns al doilea centru urban al
țării, după capitala București. În acest context complexitatea vieții urbane clujene și -a pus
definitiv amprenta în peisajul urban a cărui cercetare interdisciplinară reprezintă o provocare
extraordinară.26
Orașul Cluj -Napoca se poate lăuda cu faptul că este printre puținele orașe din țara noastă
a cărui suprafață de spații verzi este foarte aproape de media europeană de 26 de metrii pătrați pe
cap de locuitor. Astfel, Clujul se apropie de recomandările UE de 26 de metri pătrați de spațiu
verde pe cap de locuitor, deși e mult în urma normei Organizației Mondiale a Sănătății de 50 de
metri, nu prin cantitatea și calitatea parcurilor, ci prin includerea unor porțiuni mari din pădurile
Făget și Hoia în intravilan și prin includerea curților private și a cimitirelor.27

27 Ecologiștii din Cluj -Napoca propun la bugetul Municipiului, exproprieri pentru spații verzi, (Online) la adresa
http://cluj24h.ro/ecologistii -din-cluj-napoca -propun -la-bugetul -Municipiului -exproprieri -pentru -spatii -verzi/

16
Clujul deține câteva parcuri de mari dime nsiuni, modernizate și reamenajate la standarde
europene în ultimii ani.
Unul dintre aceste parcuri este Parcul Central „Simion Bărnuțiu”. Cu o vechime de peste
180 de ani, este unul dintre cele mai căutate locuri de recreere din oraș atât datorită frumuse ții,
cât și datorită poziționării sale în zona centrală a orașului.
Tot în centrul orașului se află și Grădina Botanică, o altă oază de relaxare și aer curat din
Cluj-Napoca. În afara laturii sale turistice, Grădina Botanică are și o latură științifică și didactică,
fiind subordonată Universității Babeș -Bolyai. Aceasta a fost amenajată de către profesorul
Alexandru Borza în 192 0. Pe o suprafață de 14 hectare de teren sunt cultivate circa 10.000 de
categorii de specii de plante. Pe lângă sectorul ornamental , grădina romană și grădina japoneză,
foarte des vizitate de turiști sunt și serele, Herbarul și Muzeul botanic.
Tot în zona de recreere, dar și de turism intră și Parcul Etnografic, din subordinea
Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Acesta este primul parc etnografic din România, fiind
înființat în anul 1920. Parcul are o suprafață de aproximativ 75 de hectare și este situat în
Cartierul Grigorescu, pe un deal numit Tăietura Trucului. 28
Unul dintre proiectele realizate de către Primăria Municipiu lui Cluj -Napoca este
deschiderea celei mai moderne baze sportive și de agrement din istoria Clujului, pe o suprafață
de 9,4 hectare. Baza sportivă Gheorgheni este singura din România care oferă acces public
gratuit tuturor beneficiarilor, pentru toate tere nurile.
În privința spați ilor verzi în intravilan ul Municipiu lui Cluj -Napoca , s-a realizat un studiu
de cazcare arată că s-a identificat un teren de aproximativ 65 hectare situat în Estul muncipiului
profitându -se de situația de semiabandon a fostei pepiniere a Regiei de administrare a
domeniului public municipal . Parcul propus va integra cele două lacuri existente și se va extinde
spre est până la locul din care începe strada Dunării, cuprinzând cea mai valoroasă componentă a
viitorului parc, fosta pepinieră. Din punct de vedere al încadrării în teritoriu, terenul se situează
în cursul inferior al Văii Becaș, în zona de luncă a acestuia, cu relief plan și vegetație specifică
de luncă. Ca elemente peisagistice valoroase, amplasamentul cuprinde două lacuri artificiale
precum și cursul văii Becaș. Terenul este liber de construcții, singurele fiind minimele amenajări
pentru cult ura plantelor ornamentale, aflate în paragină. În noul PUG terenul este inclus în

28 Zone verzi de recreere în Cluj -Napoca, (Online) la adresa
http://bunadimineata.ro/cluj/zone -verzi -de-recreere -cluj-napoca

17
intravilan, se află în cartierul Mărăști – Între Lacuri, zonă cu deficit de spațiu verde. Prin
suprafața pe care o oferă va deveni cea mai întinsă zonă verde municipală cluje ană. 29

3.2. Deficit de spa ții verzi în Municipiu l Cluj -Napoca

Între problemele la care trebuie să facă față acest oraș se pot menționa: aglomerația
datora tă densității mari a populației, traficul auto intens și insuficiența locurilor de parcare,
poluarea atmosferică (cu gaze generate, în special, de traficul au to, și cu pulberi în suspensie) ,
suprafețe reduse de spații verzi, oportunități puține de agrement etc.
Una dintre marile disfuncționalități ale Clujului derivă, așa cum am menționat, și d in
insuficiența spațiilor sale verzi. Este vorba despre o adevărată „criză ” a acestora, care s -a
accentuat după anul 1990, când „febra ” construcțiilor a redus semnificativ „verdele” urban.
Suprafețe importante de spații verzi au fost ocupate cu mall-uri, blocuri sau restaurante, deși o
serie de acte legislative interzic modificarea statutului acestor zone și transformarea lor în spații
construibile.
Specialiștii consideră că diminuarea suprafețelor spațiilor verzi în orașele din țară, s -a
datorat mai multo r cauze. Este vorba, în primul rând, de modul în care s -a aplicat Legea
Fondului Funciar, care a permis retrocedări în perimetrul spațiilor verzi. Având în vedere cererea
crescândă pentru locuințe, în condițiile lipsei de spațiu destinat construcțiilor, ac este terenuri
retrocedate au reprezentat o miză deosebit de valoroasă pentru dezvoltatorii imobiliari. S -a ajuns,
în acest fel, la un conflict între populație, care s -a văzut privată de spații publice destinate
recreării și cu valoare de mediu și companiil e imobiliare dispuse să -și extindă afacerile prin
acapararea, prin orice mijloace, a unor terenuri propice constru cțiilor de locuințe sau cu altă
destinație (birouri, sedii de bănci sau firme etc.).30

29 Simona Octavia Pop, Municipiul Cluj -Napoca – Morfologia, dinamica și estetica peisajului urban, (Online) la
adresa
https://www.google.ro/ search?q= -+Morfologia%2C+dinamica+%C5%9Fi+estetica+peisajului+urban&oq= –
+Morfologia%2C+dinamica+%C5%9Fi+estetica+peisajului+urban
30 Dumitru Chiriac, Cristina Humă, Mariana Stanciu, op.cit., p. 266.

18
Legea nr. 33/1994 (Republicată 2011) privind exproprierea pentru cauza de utilitate
publica prevede inclusiv posibilitatea exproprierii spațiilor verzi la art. 6: „terenurile necesare
construcțiilor de locuințe sociale și altor obiective sociale de învățăm ânt, sănătate, cultură,
sport”.
Exproprierile trebuie realizate cu prioritate în cazul spațiilor publice de anvergură care s –
au degradat în perioada post -decembristă, dar și în situațiile de retrocedare a unor spații între
blocuri, unde în loc de garaje și noi construcții se pot amenaja spații verzi, parking -uri moderne,
piese de mobilier urban etc. Și în cazul acestor spații mai mici, Societate Organizată Sustenabil
(SOS) a propus exproprierea cu întâietate a zonelor cu potențial mai mare de utilizare publ ică din
preajma cursurilor de apă (ex.: garajele de pe Canalul Morii în zona Plopilor, în jurul lacului 3
din Gheorgheni etc.).31
Totodata, aceeași Societate Organizată Sustenabil (SOS) propune cartografierea tuturor
spațiilor verzi din oraș pentru a vedea cum se poate clarifica situația lor juridică, pentru a discuta
unde interesul public de a avea spații de joacă și loisir primează în fața intereselor private pentru
construcții și pentru a dezbate cum pot fi fi folosite aceste zone la potențial maxim de clujeni.
Printre parcurile (sau propuneri de parcuri acceptate de primărie) unde s-au făcut retrocedări pe
anumite porțiuni și care necesită recuperarea lor de municipalitate amintim: Parcul Est – Între
Lacuri, Cetățuia, zona La Terenuri -Mănăștur, Parcul Primăverii, Parcul Colina, Parcul Sportiv
„Babeș” etc.
Demersul acestei Societății se întemeiază pe lipsa voinței politice de a depune eforturi
bugetare consistente de a reabilita zone verzi, în ciuda faptului că strategia Clujului între anii
2014 -2020 semnal ează ca problemă majoră inexistența spațiilor verzi și prevede necesitatea
investițiilor în reabilitarea spațiilor publi ce sau în amenajarea altora noi; lipsa unor spații publice
care să țină pasul cu dezvoltarea echilibrată a orașului, dimpotrivă în ultimele decenii fiind
martorii deteriorării bunurilor publice (parcuri, baze sportive, ștranduri, cinematografe etc.),
precum și faptul că spațiile publice/ verzi asigură creșterea calității vieții în oraș și contribuie la
sănătatea cetățenilor oferind zone de relaxare și petrecere a timpului liber. Diminuarea lor are un
impact negativ considerabil asupra populației datorită poluării, stresului aglomerării .

31 Ecologiștii din Cluj -Napoca propun la bugetul Municipiul ui, exproprieri pentru spații verzi, (Online) la adresa
http://cluj24h.ro/ecologistii -din-cluj-napoca -propun -la-bugetul -Municipiului -exproprieri -pentru -spatii -verzi/

19
Analizând distribuția spațiilor verzi în Cluj-Napoca se poate constata aglomerarea
acestora în jumăta tea vestică a orașului, dinspre zona centrală spre cartierele Zorilor și Mănăștur.
Acest fapt pare oarecum normal având în vedere faptul că zona de est a Municipiu lui are caracter
predominant industrial. Există un deficit vizibil al spațiilor verzi la nivelul cartierelor estice, cum
sunt Mărăști și Iris, cu o situație ceva mai bună la nivelul cartierului Gheorgheni. În cartierele
considerate a fi mai bogate în spații verzi (Mănăștur, Zorilor sau Grigorescu), problema este
legată de puternica fragmentare a acestora.
O altă problemă este cea asociată suprafeței spațiilor verzi. Cu mici excepții (Pădurea
Făget, Pădurea Hoia ș.a.), spațiile verzi compacte, cu suprafață mare, sunt foarte puține în
contextul urban analizat. Practic, doar Parcul Central și Parcul Iuliu Hațieganu reprezintă
singurele spații verzi funcționale importante la nivel urban.32
Pe de altă parte, este vizibilă presiunea accentuată asupra ariilor naturale protejate, cu
deosebire la nivelul ariei Făgetul Clujului. În ciuda regimului de protecție (situl NATURA 2000
ROSCI0074 Făgetul Clujului -Valea Morii), acest areal este afectat de defrișări, construcții mai
mult sau mai puțin legale și degradarea factorilor de mediu ca urmare a afluxului ridicat de
vizitatori și a presiunii antropice (imobiliare).33

3.3. Registrul spațiilor verzi di n Cluj -Napoca

Registrul spațiilor verzi este un instrument complex de inventariere a spațiilor verzi din
intravilanul localităților prin constituirea unui set de date, informații și planuri privind
identifica rea terenurilor definite ca spații verzi și a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca
spații verzi, cu identificarea stării de viabilitate a vegetației de pe aceste terenuri, a
caracteristicilor ei, a indicilor de cantitate și calitate aferenți.

32 Clujul Verde (Dezvoltare Durabilă) Planificarea Strategică a Municipiului Cluj -Napoca 2014 -2020 – Politici de
Mediu, p. 22.

33 Idem.

20
Potrivit unui răspuns oferit la o solicitare adresată Primăriei Cluj -Napoca cu privire la
suprafața spațiilor verzi din oraș, ultimul registru al spațiilor verzi din Cluj -Napoca, din 2010,
arată că orașu l Cluj -Napoca are aproximativ 25 ,6 metri pătrați pe c ap de locuitor.34
Registrul spațiilor verzi din Cluj -Napoca numără 8,14 milioane de metri pătrați de spații
verzi inventariați pe domeniul public și privat al Statului român, ceea ce înseamnă o suprafață de
25,6 metri pătrați pe cap de locuitor, luând în ca lcul numărul de locuitori ai orașului, 318.000,
conform Direcției Regionale de Statistică.35
Cartierul Gruia, unde au fost inventariați cei mai mulți metri pătrați de spațiu verde,
numără peste două milioane de metri pătrați de spații verzi. Pe locul al doi lea este cartierul
Gheorgheni. Mănășturul se află pe locul III, cu 1,17 milioane de metri pătrați. unde nu a fost
inclusă zona Făgetului.
La realizarea Registrului Spațiilor Verzi au fost luate în considerare spațiile verzi de pe
străzi, din scuaruri și cimitire, cele din parcuri și din pădure, dar și spațiile verzi pe care le dețin
bisericile, școlile sau bazele sportive. Rata de 25,6 metri pătrați de spațiu verde pe cap de
locuitor este însă calculată doar la numărul oficial de locuitori din Cluj -Napoca , furnizat de
Direcția Regională de Statistică – 318.000 locuitori, număr evident mai mic decât cel real , după
cum au recunoscut autoritățile la momentul întocmirii ulimului registru al spațiilor verzi . Doar la
acest mod de calculare al spațiilor verzi ponderea din Cluj se apropie de cerințele Uniunii
Europene, de 26 mp/locuitor.
Deocamdată Primăria are doar o evidență a terenurilor statului, nu și cele de pe terenurile
proprietate privată, în ciuda fapt ului că beneficiile aduse de prezenta vegetației sunt generale și
accesibile întregului oraș. Astfel există o statistică tehnică și una rea lă, a cât de verde este
Clujul.36
Primaria Municipiu lui Cluj-Napoca a realizat u n top al cartierelor în funcție de
suprafețele de spațiu verde , care ne oferă o serie de surprize, mai ales în situațiile în care, în

34 Zone verzi de recreere în Cluj -Napoca, (Online) la adresa
http://bunadimineata.ro/cluj/zone -verzi -de-recreere -cluj-napoca
35 Mihai Prodan, Registrul spațiilor verzi din Cluj -Napoca, finalizat de Primărie, arată că orașul are 25,6 metri
pătrați pe cap de locuitor, (Online) la adresa
http://ziuadecj.realitatea.net/ eveniment/26 -metri -patrati -de-spatii -verzi -pe-cap-de-clujean -vezi-topul -cartierelor –
video –75358.html

21
percepția publică, anumite zone se bucură de un renume de zone cu multă verdeață și nu sunt pe
primele locuri, iar altele, considerate vitregite demonstrează în acest inventar că stau mult mai
bine la metri pătrați de spațiu verde, decât consideră locuitorii cartierului , după cum urmează :37
1. Gruia – 2.473.236 mp (include si zona Hoia)
2. Gheorgheni – 2.291.811 mp
3. Mănă ștur – 1.167.793 mp
4. Centru – 457.298 mp
5. Zorilor – 435.998 mp