PROGRAMUL DE STUDII ,, MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR PUBLICE,, [609320]
1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII ,, MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR PUBLICE,,
LUCRARE DE DISERTAȚIE
CONDUCĂTOR ȘTINȚIFIC :
PROF.UNIV. DR. BUDIC Ă ILIE
ABSOLVENT: [anonimizat], 2020
2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII ,, MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR PUBLICE,,
POLITICI PUBLICE LA COMPANIA DE TRANSPORT
AERIAN TAROM
CONDUCĂTOR ȘTINȚIFIC :
PROF.UNIV. DR. BUDIC Ă ILIE
ABSOLVENT: [anonimizat], 202 0
3
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
Capitolul I Aspecte teoretice referitoare la politicile publice . Eroare! Marcaj în document
nedefinit.
1.1Apariția și definirea politiciilor publice ………………………….. ………………………….. ……. 6
1.1.1Definirea conceptului d e “politică publică” ………………………….. ……………………… 6
1.1.2 Modele de apariție a politiciilor publice ………………………….. …………………………. 9
1.2 Tipologia politiciilor publice ………………………….. ………………………….. ………………… 10
1.3Managementul public ………………………….. ………………………….. ………………………….. 13
1.3.1 Principiile, funcțiile și caracteristicile managementului public …………………….. 13
Cap 2 Politica publica a companiei aeriene T arom ……………. Eroare! Marcaj în document
nedefinit. 21
2.1.1 MISIUNEA, VIZIUNEA SI VALORILE COMPANIEI AERIENE TAROM .. 21
2.1.2Scurt istoric al companiei Tarom ………………………….. ………………………….. ……… 22
2.1.3Indicatori financiari ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
2.1.4 Partenerii Companiei Tarom ………………………….. ………………………….. …………… 27
2.2Politica de mediu și politica de produs ………………………….. ………………………….. …… 29
2.2.1 Politica de mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
2.2.2 Politica de produs a companiei ………………………….. ………………………….. ………. 30
Determinarea gradului de standardizare sau personalizare a serviciilor …………………. 32
Determinarea calității se rviciilor prestate ………………………….. ………………………….. …… 32
2.3Studiul privind politica de mediu și politica de produs aplicate în cadrul Companiei
Aeriene TAROM ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 33
2.3.1Ob iectivele studiului, formarea eșantionului și metodologie ………………………… 33
2.3.2Interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. …………………. 34
2.4 Posibilități de îmbunătățire a pol iticilor publice la Compania Aeriană T arom ……. 43
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 47
4
Introducer e
Putem spune că studiul politicilor publice reprezintă o preocupare relativ nouă, aceasta a
apărut în America de Nord și în Europa , după cel de al doilea război mondial, ca urmare a
necesității pentru a putea înțelege cât mai bine relațiile dintre cei care guvernează și cetățeni,
iar în cazul instituțiilor private , între cei de la condu cere și angajați.
Putem spune că cel puțin două elemente au contribuit la dezvoltarea studiului politicilor
publice:
➢ datorită creșterii sectorului public și apa riția unor probleme tot mai complexe a fos t
necesară găsirea unor tehnici și abilități pen tru elaborarea și implementarea
politicilor , care presupun o înțelegere specializată ;
➢ al doilea element care a contribuit la dezvoltarea politicilor publice a fost
preocuparea pentru studiul politicilor publice , de către un număr foarte mare de
cercetăt orii din cadrul universităților .
Desigur asta nu înseamnă că procesul a fost unul lin și nici nu a existat o explozie
imediată a cercetărilor de acest tip.
Procesul a apărut abia în anii 70 și mai bine zis în anii 80 datorită dezvoltării unor
programe de studii pentru master publicând astfel studii de specialitate în reviste didactice ,
sau manuale prin formularea tipurilor principale de abordări teoretice, astfel c ă prin formarea
în anul 1971 , a organizației pentru studiul politicilor în Statele Unite , acest important
moment a dus la dezvoltarea politicilor p ublice.
“Din perspectivă economică procesul de extindere a Uniunii Europene exercită asupra
mediului de afaceri române serioase presiunii care constituie , în fond argumente solide în
favoarea creșterii eficienței activităților din sectorul public.
Atingerea primului obiectiv presupune separarea managementului politic de cel
administrativ, iar ce l de al doilea este realizabil în circumstanțele unei creșteri a calității
produselor de elaborare și implementare a politicilor publice, prin implicarea cetățenilor și
prin creșterea eficienței, cooperării între instituțiile administrative ”.1
Astfel p utem spune că politicile publice se înscriu într – un dublu proces de transformare:
Intrările care sunt reprezentate de resursele umane , bugetarii financiare sunt transformate
în realizări, astfel se construiesc autostrăzi , numărul de dosare pentru aj utoare sociale
analizate și acordate, care la rândul lor produc efecte ameliorând efectele negative , crescând
solidaritatea mediului economic.
Lucrarea este împărțită în două capitole, în primul capitol se prezintă aspectele teoretice
privind politicil e publice, iar în cel de al doilea capitol sunt aplicate elementele teoretice în
cadrul Companiei Aeriene Tarom.
În primul capitol este împărțit în 3 subcapitole, în primul subcapitol se vorbește despre
apariția și evoluția politicilor publice , modul de dezvoltare al politicilor publice, în
subcapitolul al doilea este prezentată tipologie a politicilor publice, acestea fiind politici
1 Budica ilie, politici publice, Craiova
5
reglementare, care cuprind (politici de reglementare protective și politici de reglementare
competitive), politică distr ibutivă, politică redistribu tivă și politica constitutivă.
În al treilea subcapitol se vorbește despre managementul în administrați a public ă, unde se
prezintă funcțiile managementului public, caracteristicile administrație i publice, tot ăn acest
subcapitol sunt prezentate funcț iile managmentului în organizațiile publice :
a. previziunea
b. organizarea
c. decizia
d. coordonarea
e. antrenarea
f. controlul
Al doilea capitol din lucrare este împărțit în patru subcapitole, î n cel de al doilea capitol
se pun în aplica re aspectele teoretice prezentate în primul capitol, aspecte care sunt aplicate
în cadrul companiei Tarom. În primul subcapitol din capitolul 2 se prezintă misiunea și
viziunea companiei Tarom, în cel de al doilea subcapitol este prezentat un scurt istoric al
companiei Tarom, în cel de al treilea subcapitol sunt prezentați mai multe indicatori
financiari.
Astfel că dacă cifra de afaceri netă este în anul 2015 de 1.136.739.193 lei în anul 2018
cifra de afaceri ajunge la 1.195.958.051, chiar daca cifra d e afaceri este în creștere compania
ajunge la pierderi foarte mari în perioada 2015 -2018.
Dacă în anul 2015 pierderea companiei era de 27.426.980 lei în anul 2018 pierderea
companiei ajunge la 178.624.480 le i, puteam spune ca o influență se reduce și numărul
salariaților companiei.
În scădere se află și activele imobilizate și activele circulante, care din anul 2015 până în
anul 2018 se află în continuă scădere.
Tot în capitolul 2 am prezentat politica de mediu și politica de produs în cadrul comp aniei
Tarom, modul de îmbunătățire al polit icilor publice aplicate de compania TAROM. Iar ca
studiu de caz am realizat un chestionar care este aplicat pe un eșantion de 10 persoane, unde
se confirmă ipotezele că p oliticile publice sunt foarte importante în cadrul unei organizații.
Am ales această temă pentru a scoate în evidență cât de importante sunt politicile publice
atât în cadrul unei instituții publice, cât și în cadrul unei instituții private.
6
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE REFERITOARE LA POLITICILE PUBLICE
1.1 Apariția și definirea po liticilor publice
“Pentru a înțelege mai bine acest termen putem considera trei definiții mult utilizate:
A. Conform primei definiții, date de Thomas D ye politicile publice sunt, tot ceea ce
un guvern de cide să facă sau să nu facă, (Understanding Public Policy, Prentice
Hall, New Jersey, 1998).
B. O a doua definiție, mai completă și mai conceptualizată, ne este ofer ită de
William Jenkins. Aceasta spune că politicile publice sunt, un set de decizii
conectate între ele, luate de un actor politic sau de un set de actori, referitoare la
selectarea de obi ective și de mijloace pentru atingerea acestora într – o situație
specifică în care acestea actori ar trebui, în principiu, să aibă puterea de a lua
aceste decizii , (Michael Howlett, M. Ramesh, Studying Public Policy. Policy
Cycles and Policy Decisions, Oxf ord University Press, 1995).
C. Ultima definiție pe care o vom lua în c onsiderare îi aparține lui James Anderson.
D. Anderson spune că politicile publice sunt, un curs de acțiune orientat în vederea
atingerii unui anumi t scop urmat de câte un actor în abordarea unei probleme de
interes, (Michael Howlett, M. Ramesh, Studying Publ ic Policy. Policy Cycles
and Policy Decisions, Oxford University Press, 1995) ”.2
1.1.1 Defin irea conceptului de “politică publică”
Termenul de „politică publică” a apărut în limbajul curent din România în studiile de
specialitate destul de târziu (la sfârșitul anilor ’90) și există în continuare numeroase
ambiguități în ceea ce privește niv elul simțului comun pe care îl avem asup ra sferei de
cuprindere a acestei noțiuni. O posibilă explicație ar fii aceea că termenul a fost împrumutat
din limba engleză – policy –, dar nu există o traducere specifică în limba română, alta decât
aceea de polit ică. Or, în mod tradițional, politică în seamnă cu precădere activitatea partidelor
politice, a instituțiilor legitimate prin mecanisme democratice (Parlament, Guvern și
aparatele proprii de lucru ale acestora), declarații politice, campanii electorale etc. , de aici și
tentația de contaminare la nivel terminologic.
“O politică publică este o rețea de decizii legate între ele privind alegerea obiectivelor,
a mijloacelor și a resurselor alocate pentru atingerea lor (n.n. – a obiectivelor) în situații
specifice” .3
În sensul comun am put ea spune că, termenul „politică” se aplică de obicei la ceva „mai
mare” decât deciziile particulare, dar și la ceva „mai mic” decât mișcările sociale generale.
Politic a publică c a concept cunoaște o serie întreagă de definiții, astfel am putea por ni de
la cea mai simplistă – prima ar fii aceea că guvernele aleg să facă sau să nu facă -, până la
cea instrumentală: ca un curs al acțiunii care are un scop precis, care este urmărit de un grup
de actori, de un actor în abordarea unei probleme.
Putem spune că, conceptul de politica este esențial pentru a putea înțelege modul în care
se guvernează, un exemplu ar putea fi, impactul guvernării asupra bunăstării cetățenilor care
2 http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/7_08.pdf
3 http://ina.gov.ro/wp -content/uploads/2020/02/IPP -Manual -de-Politici -Publice -Ed.2.pdf
7
este asoc iat cu termenul de “politica socia lă”. Termenul semnifică faptul că Guvernul dorește
să facă.
Thomas Dye a lărgit sfera de cuprindere a noțiunii de politică publică, astfel a arătat că
aceasta este alcătuită din “tot ceea ce actorii guvernamentali h otărăsc să se facă sau să nu se
facă”.
Totuși, definiția lui Dye are câteva merite:
• în primul rând , stabilește foarte clar faptul că organele administrative reprezintă
agentul care elaborează politicile publice, chiar dacă există o serie de alte grupuri
din afara organelor administrație i publice care ar putea influența ceea ce acestea
hotărăsc, însa deciziile pe care aceștea le iau nu constituie esența politicilor publice.
• în al doilea rând , Thomas Dye a evidențiat faptul că politică publică implica o
alegere fundamentală din partea orga nelor administrative în a face sau nu ceva. Un
concept mai dificil de înțeles ar fii acela de ,,nondecizie ,, de exemplu decizia unei
autorități publice de a nu crea un program , de a nu acționa. Acestea ar trebui să fie
decizii deliberate.
În definiția anglo -saxonă, termenul “policy” înseamnă transpunerea principiilor
guvernului și a priorităților politice în programe și punerea lor în practică pentru a putea
furniza schimburile dorite. Prcatic, o politică publică este reprezentată de un program de
acțiune guvernamentală întru – un secto r de societăți sau intr – un spațiu geografic: ordine
publică, sănătate, o tara sau un oraș determinate în mod precis.
Guy Peters definește politica drept un “ansamblul care afectează în mod direct sau
indirect cetățenii ”, care operează pe 3 niveluri: re zultatele politicilor, alegerile publice și
impactul politicilor.
Cu toate acestea, locul comun în ceea ce privește abordarea unei politici publice îl
constituie caracterul reducț ionist al sensurilor care îi sunt atribuite noțiunii; printre cele mai
frecvente asocieri care sunt întâlnite de acest tip se numără 5:
o Politicile publice care reprezintă denumiri ale unor domenii de activitate: exemplu,
politiciile sociale ale unui Guvern , politici economice;
o Politici car e reprezintă o expresie a unui scop general sau a stării de fapt dorite:
exemplu, politica este accepțiunea respectivei entități asupra scopului (finalității)
acțiunilor sale, într -un document politic (al unui partid, Guve rn);
o Politici care înseamnă propu neri specifice: exemplu, pol itica unui Guvern de a
promova și a susține sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;
o Politici care au ca semnificații decizii ale Guvernului: exemplu, politica Guvernului
în domeniul privatizării sectorului energetic;
o Polit ici care au ca semnificație autorizarea oficială: tendința este aceea de a considera
că o politică este drept implementată numai atunci când legile (legea) aferente sunt
adoptate;
o Politici c a programe: deseori, programele guver namentale dintr – un anumit domeniu
sunt asociate cu politicile guvernului în domeniul respectiv;
o Politici c a produse: percepția asupra a ceea ce este oferit de Guvern (exemplu,
servicii), în comparație cu ceea ce a promis și/sau autorizat prin procesul de
legiferare;
o Politici c are au ca scop rezultate: reducerea unei politici publice la rezultatele pe care
acestea le produc are a vantajul de a permite o evaluare a modului în care se reflecta
scopul propus în rezultatele obținute;
8
o Politicile ca modele sau teorii: toate politicile au la baza presupoziții cu privire la
relațiile de tip cauză -efect sau corelațiile considerate ca fiind semnificative dintre
anumite fenomene (sociale, politice, economice etc.), iar modul în care aceste
presupoziții sunt transpuse în politici ține de anumit e modele teoretice cunoscute;
o Politicile care au ca scop procese: această asociere implică perspecti va temporală a
unei politici, care urmărește schimbarea unui anumit sector/fenomen etc. Într -un
interval de timp (de regulă, anticipat).
În prezent, în literatura franceză exista un relativ consens în rândul politologilor și
asociologilor în sensul că o politică publică reprezintă în același timp:
• un conținut – activitatea publica apare sub formă a unui conținut , unei substanțe.
Pentru a genera produse s au rezultate trebuiesc alocate resurse. Aceste produse
rezulta dintr -un proces de muncă și de acțiune .
• un program – o politică publică nu se poate rezuma la un act punctual luat în
considerare în mod izolat. Putem spune că în spatele unui act se afla un ca dru mai
general în care se integrează activitățile sau actul respectiv.
• orientare normativă – putem s pune că activitatea publică nu este rezultatul unor
răspunsuri aleatorii și este chiar expresia finalităților și preferințelor pe care
decidentul, în mod v oluntar sau nu, forțat de împrejurări nu poate decât să le
accepte drept pentru care este răspunzător . Actele traduc orientări: acestea chiar
dacă sunt intenționte sau nu, poarta anumite valori și satisfac anumite interese.
Analistul este cel care trebuie să le reconstituie textură.
• un factor coercitiv – activitatea publica provine din natura autoritară c u care a
fost investit actorul guvernamental. Actul public este impus prin faptul că acesta
este o abilitate, ca expresie a puterii publice. Autoritatea cu care a fost investit
actorul guvernamental se impune colectivității.
• un resort social – o politică p ublică se definește în cele din urmă prin rezultatele
pe care le are asupra cetățenilor, a situaților acestora, în ce măsură interesul și
comportamentul ce tățenilor este afectat de aceste acte și dispoziții. Analiza
trebuie să identifice publicul, grupuril e, indivizii sau instituțile care intră în
câmpul de acțiune guvernamentală care este avută în vedere.
“Pentru a înțelege mai bine dimensiunile noțiunii de politică publică, sunt neces are o
serie de concepte -cheie care ajută la construcția conce ptului:
a. acțiunea în baza autorității: politic a publică este o acțiune implementată de structurile
puterii, structuri care au autoritate legislativă, politi că și financiară de a acționa;
b. reacție la problemele societății („real world”): politic a publică încearcă să răspundă
unei nevoi/probleme concrete a societății (sau a unui segment al societății);
c. orientată spre un scop: politic a publică este orientată sp re atingerea unui set de
obiective bine delimitate în încercarea de a rezolva o nevoie/problemă particulară a
comunității (grupului -țintă);
d. cursul acțiunii: politic a publică nu este o decizie singulară (acțiune sau reacțiune), ci
o abordare/strategie inte grată;
e. decizie de a face/a nu face ceva: politic a publică poate fi implementată cu scopul de
a rezolva o problemă sau, bazându -se pe presupu nerea conform căreia problema
poate fi rezolvată în cadrul politicilor deja existente, un Guvern poate decide că nu
este cazul să mai acționeze;
9
f. politica este dusă la îndeplinire de un actor/un grup de actori: politica este, în general,
implementată de o structură de implementare alcătuită din mai mulți actori și, în
cazuri ma jore, de o singură structură (ex. Agenție guvernamentală);
g. justificare a unei acțiuni: orice politică publică trebuie să includă motivarea
acțiunii/non -acțiunii;
h. decizie luată: polit ică publică este o decizie asumată, nu o promisiune sau o intenție.
Din punctul nostru de vedere, o poli tică publică reprezintă deci un ansamblu de măsuri
luate de către o autoritate legală și responsabilă care vizează îmbunătățirea condițiilor de
viață ale cetățenilor sau conceperea unor măsuri de stimulare a creșterii economice. Ea
prevede, în general, o c oncertare a diferiților actori și o corelare a învățămintelor trase din
experiențele lor instituționale și personal e. Ea poate lua deseori fo rma reglementărilor sau
stimulentelor care determină mediul social și economic ”.4
1.1.2 Modele de apariție a poli ticiilor publice
Există 3 modele tradiționale prin care putem explica apariția politicilor publice:
A. Apariția politicilor publice atunci când pornim de la cerere
Acest model este reprezentat prin faptul că sursa politicilor publice o reprezintă nevo ile
oamenilor, problemele dintr -un anumit sector, ale unei zone sau a unei colectivități locale.
Atunci când amploarea lor crește, a ceste nevoi și probleme sunt exprimate și sunt receptate
de persoane calificate, de antreprenori politici, de intermediari p olitici care, în numele
mandanților lor vor face presiuni asupra autorităților publice pentru a interveni. Atunci când
intermediarii sunt suficienți, autoritatea publica poate recurge la diferite metode de ascultare:
marketing, studii ale nevoilor, etc.
Volumul cererilor care sunt ascultate și gradul lor de bruiere depind de mai mulți factori:
• presiunile diferitelor grupuri de interese asupra deciziilor politice – cu
cât sunt mai multe grupuri cu atât cresc șansele ca acestea să fie ascultate;
• diferențele existente între capacitățile de analiză și analiza diferiților
intermediari sau antreprenori politici – anumite grupuri de pe rsoane sunt
percepute de decidenții politici că fiind purtători de opinie. Este vorba de de
persoane cu influentă care se află în vârful ierarhiei sociale;
• sensibilitățile de percepție diferite ale actorilor politici – cei mai mulți
actori politici au tend ința de a percepe numai acele fenomene care corespund
în mod cert cel mai bine cadrului sau ideologic și cultural de referință.
Problemele și fenomenele sociale nu sunt percepute de actorii politici la fel.
Sistemul politic trebuie să aibă un sistem bine o rganizat pentru a nu exista
pericolul de a fi prins într -o rețea de presiuni care să nu -i mai permită acestuia
o ierarhizare a cer erilor în funcție de criteriile obiective.
4 http://ina.gov.ro/wp -content/uploads/2020/02/IPP -Manual -de-Politici -Publice -Ed.2.pdf
10
B. Apariția politicilor publice prin impunerea ofertei
Acesta este modelul opus cel în care nevoile încep să se manifeste, iar autoritățile publice
sunt acum cele care ne modelează nevoile. În versiunea “ușo ară” a acestui model, putem
spune că cetățenii ajung, întro -o oare care măsura, să perceapă serviciile și bunurile ca fiind
aspirații proprii. În versiunea “dura” acestă metodă duce la ipoteze de manipulare prin care
autoritățile publice influențează perce pțiile cetățenilor în privința anumitor nevoi, făcându -i
să le considere deja rezolvate sau să le resi mtă mai intens.
C. Înlănțuirea politicilor publice
În realitate, crearea unei politici nu se face neapărat printr -un gol, sub impulsul cererilor
și ofe rtelor, al răspunsurilor politice și al nevoilor sociale. Politicie publice se întrețin
singure. Nu ex istă nicio obligație ca politicile publice să fie generate în mod spontan,
independente unele de celelalte, prin impulsul exclusiv al cererii și ofertei. Abordarea numită
“a grupurilor de interese” această abordare afirmă că scena politică este un loc de î nfruntări
și de negocieri între partide, sindicate, grupuri de interese, asociații fiecare dintre aceștea
urmarindu – și propriile interese.
Această ab ordare porneșt e de la ideea că, în spatele interesului general și al guvernului
democratic se afla int erese mari care influențează deciziile politice înainte de a se lua o
hotărâre.
1.2 Tipologia politiciilor publice
În literatura de specialitate s unt sugerate o varietate mare de clasificări posibile. Astfel,
politicile publice pot fi caracterizate în după foarte multe criterii, formale sau instituționale:
– politici naționale;
– politici locale;
– politici interguvern amentale;
– sau în funcție de grupurile de cetățeni cărora le sunt adresate.
Totuși, experiența ne arată că nicio tipologie nu este bună în sine. Totul depinde de
utilizarea dată de analist. Tipologiile utilizate cele mai frecvent sunt cele care clasific ă
acțiunea publică în funcție de teor ia schimbării sociale care o structur ează. O astfel de
clasificare este cea elaborată de Lowi și completată de Ripley și Franklin (1991) și care se
bazează pe un parametru, și anume natura coerciției pe care o politică publică o induce între
stat și destin atarii politicii respective.
Tipologia politicilor publice, care se bazează pe coerciție (după Lowi), se prezintă astfel:
O politică reglementară se definește prin acțiunea publică ce constă în adoptar ea de
norme autoritare care vor afect a comportamentul destinatarilor. Statul interzice sau obligă:
în codul rutier, de exemplu, stabilește anumite reguli de comportament. În acest caz, coerciția
este maximă.
Astfel libertățile individuale ale destinata rilor politicilor sunt limitate, inte resele acestora
find transformate prin decret.
Mai târziu, Ripley și Franklin au completat această tipologie împărțind politicile de
reglementare în două categorii:
1. politici de reglementare protective
11
2. politici competitive .
Astfel, politicile de reglementare competitive presupun că politicile publice elaborate să
limiteze furnizarea de servicii și de bunuri de către una sau mai multe categorii de furnizori,
care sunt aleși dintr -un număr mare de furnizori potențiali care concurează într e ei.
La fel stau lucrurile și în cazul politicilor prin care se limitează accesul liber la o profesie
(medici, f armaciști, notari, arhitecți etc.), inducând o protecție dacă nu chiar o rentă pentru
agenții economici din această profesie.
Politicile de reglementare protective, acest gen de politică încearcă să protejeze
publicul în general de efectele n egative ale activității private, cum ar fi: consumul de produse
falsificate, fraudarea tranzacțiilor comerciale, poluarea. Chiar dacă cele mai multe afaceri
sunt conduse de cetățeni responsabili, care nu doresc să -și modifice obiceiurile, totodată
aceștea sunt motivați de profit.
Deși deciziile sunt luate ca bază a negocierilor și ca un compromis, deoarece, nici afacerile,
și nici reglementato rii nu pot domina în întregime procesul de elaborare a politicilor.
O politică distributivă reprezintă o acțiune prin care autoritatea publică autorizează
cazuri speciale desemnate nominal. Un exemplu în acest tip este cel al permiselor de
construcție. Este interzisă construirea de clădiri, obiective fără a avea permis (politică
reglementară). Dar pentru a construi ai nevoie de un permis, pe care autoritatea publică îl
acordă diferit de la caz la caz (politică distributivă). În acest caz, cetăț eanul devine
beneficiarul unei acțiuni publice, acestuia acordându -i-se o favoare, un privil egiu (o rentă
imobilia), care însoțește actul administrativ atribuit. Cetățeanul poate beneficia de o excepție
de la regulă, datorită unui favor unilateral din part ea statului sau datorită faptului că a
îndeplinit anumite condiții.
O politică redistributivă constă în stabilirea de către puterea publică a unor criterii care
conferă acces la anumite avantaje, acest tip de acces nu este acordat unor cazuri sau u nor
destinatari desemnați nominal, ci este destinat anumitor grupuri de d estinatari
neindividualizați.
Politica redistributivă este caracterizată prin acțiuni care intenționează să modifice
alocarea bunăstării, drepturile personale, proprietatea civi lă etc. Exemplul acesta este cel al
asigurărilor sociale. Statul adoptă c ondițiile (vârsta, statutul economic etc.) în baza cărora
cetățenii să poată beneficia de o protecție socială. Dar cei care îndeplinesc aceste condiții
decid dacă să aplice sau nu pen tru această posibilitate, dacă se dorește acest lucru.
O pol itică constitutivă se referă la faptul că acțiunea publică definește reguli privind
puterea; de exemplu, prin realizarea de reforme instituționale sau administrative, prin
revizuirea constituției unei țări.
“O altă clasificare imaprte politicile în funcț ie de stilul acestora în:
a) politici publice liberale – sunt cele care intervin acolo unde un interes
individual amenința interesul public acceptat;
b) politicile publice paternaliste – impun interesul public recunoscut, uneori fără
să se preocupe de impactul n efast al unei asemenea politici asupra intereselor
individuale sau de schimabrea caracterului nevoilor și așteptărilor oamenilor.
Richardson identifica, la rândul său, următoarele ti puri de stiluri de politică:
A. politici în care autorii politici cauta consensul;
12
a. politici în care autorii reacționează la probleme;
b. politici în care autorii cauta să impună decizii;
c. politici în care autorii anticipează probleme ”.5
Politici publice – subdo meniu al stințelor politice
Studiul politicilor este un subdomeniu al științelor politice. Abordarea are însă un
caracter interdisciplinar, analiza politicilor înseamnă și elemente din alte domenii precum
științele administrative, managementul, teor ia deciziei, economia, precu m și alte domeni.
Din astfel de motive este greu de dat o definiție precisă a politicilor publice, astfel că
termenul de politică publică este folosit în mai multe sensuri:
1. Politicile ca etichete ale unor domenii de activitate
Această politică cel mai fre cvent este întâlnită în contextul afirmațiilor de natură generală
care fac referire la politicile economice, politica externă a unui Guvern și politicile sociale.
Acestea descriu astfel domeniile activității și implicării guvern amentale.
2. Politicile ca exp resia scopului general sau a stării de fapt dorite
Această politică apare într – un document al unui guvern, al unui partid politic, termenul
politică este folosit pentru a indica astfel scopul general a unei activități guvernam entale în
general sau în un anumit domeniu.
3. Politicile ca propuneri specifice
De cele mai multe ori termenul este folosit pentru a descrie unele acțiuni specifice pe care
partidele, guvernul însuși sau grupurile de interese ar dori să le vadă realizate. Aceste
propuneri ad hoc pot fi în mod general legate de alte propuneri, sau pot construi mijloacele
pentru obținerea unor scopuri mai generale ale acestor organizații.
4. Politicile ca decizii ale Guvernului
Astfel că de cele mai multe ori cercetători se ap leacă asupra unor analize sa u unor situații
specifice cum sunt: Analiza celebră a lui Alison din (1971), criza cubaneze din (1962).
5. Politici că autorizare oficial
Atunci când spunem că guvernul are o politică referitoare la o anumită problemă De ce le
mai multe ori susținerea se face în sensul că există legi care sunt votate în parlament sau o
hotărâre a Guvernului care îngăduie sau solicită derularea unei anumite activități .
6. Politică ca programe
Mai puțin familiar, spunem totuși că avem o politică a une i organizații guvernamentale
atunci când aceasta aplică un anumit program, astfel că un program implică existența între o
sferă de activitate guvernamentală definită relativ, specifică uni pachet de măsuri care
cuprind: reglementări, resurse și organizare.
De aceea putem vorbi despre un program privind rectificarea personalului disponibilizat din
un anumit domeniu sau privind bursele studențești. Din programele pe care încearcă să le
facă guvernele au ca scop atingerea unor anumite scopuri mai generale.
7. Politici că produse
5 https://ro.scribd.com/doc/123450290/Politici –
Publice?fbclid=IwAR1wveqQnpjvh4EEZZeAGG5S2SflOr8coC6rLV13NR444Y7PrACXD0obSfk
13
În astfel de caz politicile fac referire la ceea ce guvernul oferă în comparație cu ceea ce ia
promis sau autorizat prin intermediul legislației: aplicarea regulilor, colectarea taxelor sau
impozitelor, livrarea de bunuri sau servicii. Aceste produse sau servicii diferă de la un
domeniu la altul astfel că este foarte greu câteodată să hotărăști produsul final al unei politici
guvernamentale dintr -un anumit domeniu.
8. Politici că rezultate
Un mod de a privi politicile publice face referi re la rezultatele acestora, adică ceea ce este
practic obținut. Astfel că această abordare ne ajutăm să vedem dacă ceea ce să declarat cu
privire la o politică, a fost obținut efectiv în urma aplicării acelei politici.
9. Politici că teorii sau modele
Toate politicile implică anumite presupoziții cu ceea ce dorește guvernul să facă și care sunt
consecințele faptelor sale.
10. Politici că procese
Aceste politici implică un proces care se întinde pe o perioadă lungă de timp, o politică de
acest gen exprima între aga mișcare de schimbare din un anumit domeniu.
1.3 Managementul public
„Managementul constituie o știință, un ansamblu ansamblu organizat și coerent de
cunoștințe, principii , concepte, modele și tehnici care se aplică în mod sistemic,
fenomenelor și proceselor ce se produc în conducerea organizațiilo r”.6
Managementul reprezintă o artă care reflectă latura sa pragmatică și care constă în
măiestria management ului de a aplica cunoștințele științifice la realitățile diferitelor situații
în condiții de e ficiență.
Administrația publică are ca scop profesional prestarea permanentă de servicii
publice pentru cetățeni servicii care se află în subordinea Guver nului. Mutațiile care au
apărut în administrația publică sunt datorate impunerii unu i sistem unde lucrează funcționar i
public i cu o pregătire corespunzătoare , de specialitate , funcționari de un înalt profesionalism.
Funcționarii publici în instituțiile publice trebuie formați și perfecționa ți iar perfecționarea
funcționarilor publici se face numai cu ajutorul managementului public . Managementul a
apărut la început cu referire directă la economie dar treptat sa impus în toate domeniile
activității umane: politică , știință , învățământ , cultură etc .
1.3.1 Principiile , funcțiile și caracter isticile managementului public
Managementul are o serie de funcții care contribuie la asigurarea unor performanțe
cât mai ridicate de conducere:
stabilirea obiectivelor unității conduse , determinarea obiectivelor strategice , care
conduc la realizar ea primelor obiective ;
prognoza și pl anificarea metodelor și instrumentelor prin care se acționează în
vederea realizării obiectivelor propuse , prevăzând evoluția activității ;
6 BUDICA ILIE, POLITICI PUBLICE, CRAIOVA
14
organizarea , reprezintă repartizarea activității pe compartimente în scopul real izării
obiectivelor stabilite ;
comunicarea , asigură circulația corectă a informațiilor în interiorul firmei și relațiilor
ei cu mediul exterior ;
Resursele umane – selectarea , încadrarea unității conduse cu personal , promovarea
personalului , sancționarea ac estuia dacă est e cazul .
După domeniul care face obiectul managementului acesta se poate clasifica în:
❖ management economic – științ a a conducerii economii în toate structurile posibile ;
❖ management al activității sociale – cuprinde domenii care sunt s ănătatea , asigurar ile
de sănătate , activitatea medicală ;
❖ managementul juridic – vizează domeniul Justiției , Parchetului , Curtea Supremă de
Justiție , tribunalele etc ;
❖ managementul resurselor umane – vizează aspectele legate de folosirea , selectarea ,
perfecți onarea și promovarea personalului ;
❖ managemetul militar ;
❖ managemetul sportiv ;
❖ managemetul fundațiilor și asociațiilor non – profit ;
❖ management politic -administrativ care visează la nivel național : președinția ,
camerele parlamentului , guvernul iar în plan loc al: prefecturile , consiliile județene ,
municipale orășenești ,comunele primăriilor .
Principalele caracteristici ale managementului public sunt:
➢ “Caracterul con tinuu – presupune continuitatea proceselor de management
cuprinzând un complex de activități științifice ;
➢ Caracterul politic – este trăsătura de bază a management ului public , deoarece
decizi ile publice în administrația de stat sunt transmise prin guvern și șeful
executivului în sectorul administrației publice ;
➢ Caracterul divers – se referă la sfe ră de implicare î n funcție de nivelul administrativ
existând instituții centrale și locale , instituții cu competența generală și competență
materială specială ;
➢ Caracterul complex – se referă la diferite domenii care apariți n sectorului public :
sănătate , cultură , învățământ , etc.
➢ Caracterul de sinteză – vizează adoptarea cunoștințelor din economie , drept ,
ergonomie , statistică , psihologie , sociologie la specific ul sectorului public .
➢ Caracterul integrator – managementul public presupune integrarea elementel or din
toate domeniile vieții sociale : învățăm ânt, în administrația ,asistență socială ”.7
Principiile și funcțiile managementului public
“Principalele care ac ționează în administrația publică, în management, în func ție de
specificul activitții din acest domeniu sunt:
a) Principiile rezultate în ordinea necesară pentru o bună desfă șurare a activității
economice și sociale, incluzând :
▪ Diviziunea munci ;
▪ Ierarhie , ordine, unitate de comandă ;
7BUDICA ILIE, POLITICI PUBLICE, CRAIOVA
15
▪ Corelarea activi tății și responsabilității ;
▪ Solidaritatea în acțiune.
b) Principii viz ând eficiența economico -socială a acțiunilor întreprinse :
▪ Aproprierea conduceri de locul de luare al deciziilor ;
▪ Corelarea intereselor individuale cu cele de grup ;
▪ Unitatea de orientare și decizie ;
▪ Echitate ;
▪ Inițiativă ;
▪ Corelarea rezultatelor c u recompensele cordate personalului.
c) Principii care determină asigurarea unor core lații corespunzătoare între sectoarele
principale :
▪ Supremația obiectivelor ;
▪ Echilibru centralizare – descentralizare ;
▪ Corelația factorilor interni cu cei externi ”.8
Principii care determina funcționarea administrației locale în condiții de eficiență
corelat cu sistem ele economico – social e:
Fig. Principii specifice managementului public în administrație
A. „Principiul autonomiei loca le se materializează în libertatea de acțiune a
administrației, în limitele legii, prevazute în art. 119 din Constutuție , cât și de cele
ale art. 1 din Legea nr. 215/2001.
Autonomia publică nu presupune drepul unei administra ții locale de a se guverna
singura în orice problemă , fără ca aceasta să țină seamă de raporturile cu
colectivitățile situate la nivel superior , ori la centru.
Convenția Europeană a Autonomiei Locale definește autonomia locală ca ,, un
principiu stabi lit prin Constituție sau legile statelor părți care conferă colectivităților
locale dreptul și capacitatea de a rezolva și gestiona , în cadrul legii sub propria lor
răspundere și în interesul populației acestora , o parte importantă din treburile
publice ”.9
B. Principiul descentrali zării serviciilor publice acesta are scopul de a apropria cetățeni
de serviciile publice .
8 BUDICA ILIE, POLITICI PUBLICE, CRAIOVA
9 BUDICA ILI E, POLITICI PUBLICE, CRAIOVA
Managementul public
Principiul
autonomiei
locale
aautorităților Principiul
descentralizări
serviciilor Principiul
legalității Principiul
consultarii
cetățenilor Principiul
eligibilității
16
În perioada interbelică mai ales în cea franceză sa considerat că,, administrația
este reprezentat de totalitatea serviciilor publice,, și că,, serviciul publi c este
instrumentul prin care administrația publică își exercită autoritat ea,,.
„Paul Negoescu consideră că serviciul public este,, un organism creat de stat sau
comună cu o c ompetență și puteri determinate, cu mijloacele financiare procurate din
patrimoniul general, al cărei inițiativă privată nu ar putea să îi dea decât o satisfacție
incompletă și intermitent ”.
10
Serviciile publice, în funcție de domeniile în care se înființează și cerințele
colectivității se pot clasifica în funcție de:
❖ în funcție de interesul ce urmează a fi satisfăcut, ca urmare a cerințelor la
nivel local sau național;
❖ în funcție de natura serviciilor publice organizate în funcție de natura
prestației;
❖ reguli juridice aplicabile;
❖ ai funcție de modul de organizare, ca i nstituții publice sau ca unități
admini strative;
Descentralizarea serviciilor publice este strâns legată de nivelul de dezvoltare
economică socială a localității sau județului sub două aspecte:
1. astfel că putem spune că o localitate cu cât se dezvol tă mai mult din punct de
vedere economic social, cu at ât aceasta are nevoie de servicii publice
diversificate și de calitate;
2. de aceea gradul dezvoltării localității își pune amprenta și pe posibilitatea
acoperirii costurilor acestor servicii operativitate , calitatea și eficiența lor;
C. Principiul legalității aceasta presupune aplicarea și raportarea la lege dar și
colaborarea cu cetățenii, colaborarea cu organele legiuitoa re pentru completarea
amendarea sau înlocuirea unor legi.
D. Principiul consultării cetățenilor în probleme le de interes local deosebit, care au
un impact major asupra comunității.
Acest principiu se bazează pe comunicarea strânsă cu cetățenii stimul area
participării cetățenilor la viața localității și obținerea de la aceștia de propu neri care
să contribuie la elaborarea programelor privind dezvoltarea economică social ă a
localității.
E. Principiul eligibilității autorităților locale, chiar dacă acesta este supus intereselor
politice criteriile de performanță al candidaților trebuie să rămână pentru a face
posibilă alegerea celor mai buni candidați.
Eligibilitatea acestor autorități are o semnificație socială și politică deosebită.
Menirea ace stora este de a gestiona activitatea unităților administrativ teritoriale pe
care aceștia le conduc în interesul locuitorilor. Trebuie menționat faptul că, puterea
acestora nu vi ne din puterea statului și din cea a alegătorilor pe care îi reprezintă
acțion ând în numele lor.
10 BUDICA ILIE, POLITICI PUBLICE, CRAIOVA
17
În condițiile unui mediu dinamic conducătorii din cadrul admin istrației publice trebuie
să aibă în vedere că:
– administrația publică de prezintă un factor destinat să răspundă nevoii societății iar
specialiștii din acest domeniu sunt în serviciul oamenilor
– administrația publică trebuie să dezvolte o gestiune compe titivă în care să fie antrenate și
să servească colectivi tății umane
– deciziile și structurile au un impact social economic imediat și pe scară mare
– în contextul abordării unei largi autonomii locale reglarea și controlul se face la nivelul
fiecărei col ectivități administrate
– pentru a soluționa problemele autorit ățile locale trebuie să colaboreze cu organizații și
organisme profesionale organizații nonguvernamentale și alte instituții din afara
administrației publice
Misiunile conducătorilor sunt legate de:
❖ “stăpânirea relațiilor cu mediul social economic în care își desfășoară activitatea
recuperarea mesajelor, emiterea răspunsurilor
❖ obținerea rezultatelor și atingerea obiectivelor propuse
❖ introducerea noului prin stimularea unui climat creativ și cultivarea unei imagini
complex
❖ organizarea colectivului pe care îl conduc adoptarea unei viziuni locale și globale
❖ conștientizarea faptului că dincolo de oamenii pe care îi conduc efectiv manage r din
administrația publică, direct sau indirect, contribuie la buna desfășurare a întregii
vieți economico, sociale, cu lturale, politice, etc din un teritoriu ”.
11
Funcțiile managementului în administrația publică:
g. previziunea
h. organizarea
i. decizia
j. coordon area
k. antrenarea
l. controlul
a) Previziunea este una din cele mai importante funcții deoarece această anticipează
evoluția sistemului sau a organizațiilor pe care le conducem. Astfel că funcția de
previziune se pune în aplicare prin intermediul unor program e, planuri, prognoze.
Prognoza constă în evaluare științifică a proceselor și fenomenelor viitoare ce vor
avea loc pe o perioadă determinată de orizontul de timp observat.
Autoritățile publice locale sau centrale prezintă spre aprobare diverse p rograme de
dezbatere economică socială la nivel local, național, aceste programe fiind prezentate
de către primar consiliilor locale astfel că este necesar un control permanent pentru
efectuarea modificărilor necesare.
b) Organizarea reprezentată de un an samblu de activități prin care administrația locală
își stabilește și își delimitează procesele de muncă grupându -le pe direcții și servicii,
posturi, compartimente, etc.
Sistemul de conducere al organizațiilor publice are nevoie de un cadru
organizaț ional care să îi permită realiz area procesului de conducere necesar. Fiecare
11 BUDICA ILIE, POLITICI PUBLICE, CRAIOVA
18
instituție din administrația publică are propria sa orientare în ceea ce privește
organizarea direcțiilor și serviciilor proprii proprii, a serviciilor publice din
subordinea veni nd mereu în întîmpinarea realiz ării atribuțiilor și sarcinilor ce revin .
Funcția de organizare pune în valoare următoarele elemente importante:
o autoritatea
o responsabilitatea
o răspunderea
o delegarea
o centralizarea – descentralizare
Se cunosc trei tipuri de autoritate acesta diferă în funcție de cum autoritățile își manifestă
autoritatea:
• autoritate tradițională care face referire la poziția socială, la clasa socială a
indivizilor;
• autoritate carismatică care se referă la calitățile deosebite priv ind modul de
prezentar e în fața oamenilor prin ceea ce managerii prezintă în societate;
• autoritatea rațional legală care face referire la funcțiile pe care persoanele le au în
administrația publică.
c) Fundamentarea și luarea deciziei
Decizia este considera tă a fi motorul manage ment ului astfel că aceasta reprezintă produsul
său reprezentativ și instrumentul cel mai eficace al administrației publice.
Decizia managerial care este luată în Administrația publică necesită un cadru legal de
asumare a răspun derii persoanelor abil itate care realizează această activitate și asigură
îndeplinirea unor cerințe ca:
1. 1.Obiectivele pe care aceștia le fixează trebuie să se exprime prin aspectele lor
majore care să le permită cuantificarea și controlul pentru a putea fi realizate
obiectivele .
2. Obiectivele pe care aceștia le stabilesc trebuie să fie precis definite și cuantificate să
fie însoțite de un sistem de măsurare a gradului de îndeplinire a acestora.
3. Obiectivele pe care le stabilim trebuie să poată să fie comparate coordonate între ele
și să respecte principiul continuității în timp.
4. Astfel că fundamentarea științifică și tehnică a obiectivelor trebuie să te facă prin
asigurarea accesului la informație prin folosirea metodelor și tehnicilor moderne.
5. Succesiunea logi că încadrarea în p erioada optimă de elaborare și adoptare.
6. 6.Sper că trebuie să luăm în considerare stările obiectivelor sistemului în care
urmează să implementăm decizia și să fixăm un număr suficient de variabile ce
urmează a fi utilizate în analiza.
Informatii
Faza deterministă Faza Faza Decizie Acțiune
Fig. Fundamentarea si luarea deciziei
19
Controlul modului de realizare și aplicare a deciziei pr esupune parcurgerea
urmatoarelor etape:
– motivarea care presupune crearea unei stări de spirit favorabile realizării deciziei
– transmiterea deciziei trebuie să fie însoțită de instrucțiuni de realiz are
– trebuie să avem un control permanent al activități i de îndrumare și ameliorare
”Elemente procesului decizional pot fi grupate astfel:
▪ elemente fundamentale
▪ elemente complementare
▪ elemente auxiliare ”.12
d) Coordonarea
Aceasta are rolul de a asigura adaptarea organizației la situațiile existente în fiecare
moment al evoluției sale, de a sincroniza acțiunile managerilor, de ajutat la luarea
corectă a deciziilor emisie de aceștia la diferite eșantioane a activității tuturor
subordonaților în ve derea desfășurării unei activități eficiente care să fie capabilă să
contribuie la realizarea obiectivelor prestabilite.
Astfel că acțiunile administrației publice trebuie să fie corelate pentru a satisface
dezideratele de funcționare și dezvoltar e ale comunității umane pe care le administrează,
privind programe le, prognozele de cooperare regională sau europeană cu acele atribuții în
coordonarea serviciilor publice sau a lucrului cu ong urile sau e imm urile.
e) Antrenarea (motivația)
Aceasta cu prinde acțiuni care se concentrează asupra factorului uman având c a scop să îl
determine să contribuie, să participe activ la realizarea integrală a sarcinilor și obiectivelor
stabilite. Antrenarea înseamnă de fapt comandă și motivare.
Comanda înseamn ă că amenajeri să Își exercită influența directă a supra subordona ților
în unitățile pe care acestea le conduc, care au fost investiți antrenând ui să îndeplinească
sarcinile și obligațiile care le revin.
Asta presupune:
✓ formarea unor ordine simple clar dar care să respecte hotărârile conducerii alesei
administrați ei publice
✓ aceste ordine nu trebuie să depășească competențele subordonaților sau capacitatea
lor de a executa
✓ aceștia trebuie să promoveze disciplina în muncă prin respectarea legil or, prin
competență și profesionalism
✓ aceștia trebuie să îmbine corect sis temul de stimulare materială și morală cu cel al
răspunderii de îndeplinire a sarcinilor
Motivarea presupune satisfacerea necesităților intereselor individuale ale salariaților cu
realizarea obiectivelor organizației.
12 BUDICA ILIE,POLITICI PU BLICE ,CRAIOVA
20
Da Bucurie Motivat Antrenat
Entuziasm Eficace
Satisfacție la realizarea
Reușită obiectivelor
Nevoi
Satisfacere
Nu Necaz Nemotivat Antrenat
Refuz Indiferent
Efect față de obiective
Fig. Motivarea salariaților în raport cu realizarea obiectivelor
„Caracteri sticile pe care trebuie să le aibă motivarea sunt:
▪ gradulalitatea
▪ disciplina reală
▪ complexitatea diferențierea
▪ formularea ordinelor ”.
13
f) Controlul
Controlul presupune un ansamblu de acțiuni prin care sunt verificate performanțele
realizate de an gajați comparând cu obiectivele pe care aceștia le aveau de îndeplinit.
Controlul performanțelor angajaților trebuie realizat în mod curent și obiectiv imediat
după ce decizie a fost luată, văzând astfel dacă performanțele sunt cele la nivelul așteptă rilor
noastre, în s copul efectuării corelațiilor necesare.
În administrația publică se exercită atât un control extern cât și un control intern prin
direct tele de specialitate și de către conducătorii acestora.
Pentru management din cadrul admi nistrației publice e ste foarte important capacitatea de
a ,, contro la controlul,, de al pune în slujba misiunii sale pentru realizarea la timp a
obiectivelor, astfel că acesta să se realizeze dinamic, motor și să nu frâneze procesul de
conducere.
13 BUDICA ILIE, POLITICI PUBLICE, CRAIOVA,PG 175
21
CAPI TOLUL II POLITICI PUBLICE LA COMPANIA AERIANA DE
TRANSPORT TAROM
2.1.1 MISIUNEA, VIZIUNEA SI VALORILE COMPANIEI AERIENE TAROM
VIZIUNEA NOASTRĂ,
Lumea ar fi un loc mai bun dacă oamenii ar vedea viața ca pe o sumă a călătoriilor pe care
le facem.
MISI UNE ȘI VALORI
“Într-o lume în care societatea este definită deseori de valori materiale, noi am ales să
oferim o interpretare diferită a ceea ce are sens în viață. Noi vorbim despre ceea ce vedem.
Despre lucrurile de care suntem surprinși. Despre locur ile și faptele de care ne amintim în
anii ce vor veni. Despre oamenii pe care îi întâlnim. Despre lucrurile pe care le împărtășim
cu alții.
Noi suntem călătoriile noastre.
La TAROM, credem că fiecare călătorie ne modelează dezvoltarea personală, și av ând
acest lucru în minte, misiunea noastră este de a -i inspira pe oameni să își deschidă aripile.
Pentru că în viața unui om, fiecare călătorie contează.
Fiind fără îndoială o linie aeriană cu o b ogată tradiție în spate, noi am ales să nu facem
din acest lucru singurul nostru element diferențiator. Credem în modernitate, în cunoaștere,
în eleganță, în calm. Suntem la curent cu ultimele trenduri culturale și sociale și respectăm
cele mai înalte stan darde de siguranță și confort.
Știm că fără cun oaștere, fără pasiune și fără profunzime, nu poate exista progres. Și fără
o permanentă atenție acordată detaliilor și perfecțiunii, nu poate exista distincție.
Deținem controlul datorită expertizei noastre, care ne face să avem capacitate rapidă de
decizie, să fim încrezători în viitor, și mai presus de orice, să fim raționali. Suntem onești cu
pasagerii noștri, cărora dorim să le arătăm în fiecare zi că oferirea unor s ervicii deosebite se
poate face numai cu stil ”.
14
14 https://www.tarom.ro/misiune -viziune -valori
22
2.1.2 Scurt istoric al companiei Tarom
TAROM -Companie Aeriană de Transporturi a României a fost înfințată în anul 1954
pe 18 septembrie, compania să dezvoltat destul de repede în doar câțiva ani a ajuns să aibă
zboruri către aproape toate țările europene. Mai târziu în anul 19 66 compania aeriană
efectuează primul zbor spre Atlantic, astfel că în anul 1969 face o colul Pământului în 80 de
ore de zbor de o d istanță de 47000km.
În anul 1974 compania Tarom realizează primul zbor către Sydney și Calcutta, dar
introduce și curse r egulate către New York și Beijing.
În anul 1980 compania ajunge să își dubleze ca pacitatea de transport fata de anul 1975
și de zece ori mai mare f ață de momentul înfințări companiei aeriene. La aceea vreme,
TAROM avea zboruri către 15 destinații int erne.
Astfel ca TAROM ajunge în anul 1981 la o nouă performanta atunci când efectu ează un
zbor pe o distanță de 10 000 km fără escală intre B ucurești și Bangkok. Decada anilor 1990
a fost marcată de deschiderea unei noi rute către Chicago, Calcutta, M ilano, Chișinău, Delhi,
Verona, Bologna, Salonic, Munchen, Stuttgard , etc.
În 25 iunie 2010, compania TAROM a aderat la Sky Team, alianța aerina globală ce oferă
pasagerilor ei o mai mare varietate de destinații, o arie mai deschisă cu multe conexiuni ș i
frecvente. În prezent compania TAROM are curse în peste 50 de destina ți proprii și destin ați
oferite de parteneri code share.
FLOTA TAROM
„În anul 1992 TAROM demarează un proces intensiv de modernizare a flotei.
Două aeronave AIRBUS A -310 au fost a chiziționate în anul 1992 ( ieșite din flotă în anul
2018), două aeronave BOEING 737 -300 în anul 1993, iar un an mai târziu alte trei aeronave
BOEING 737 –300 s -au alăturat flotei TAROM.
În perio ada 1998 – 2000, flota TAROM s -a îmbogățit c u șapte aeronave ATR 42 -500
pentru curse interne și regionale, iar în perioada imediat următoare, 2001 -2004, TAROM
achiziționează patru aeronave BOEING 737 – 700.
TAROM își continuă procesul de modernizare a flotei, astfel că în perioada 2006 – 2007
sunt cumpărate patru aeronave AIRBUS A318.
În anul 2009 TAROM își măr ește flota de ATR cu două ATR 72 -500.
În 2017 și 2018 sunt închiriate în leasing operațional patru aeronave BOEING 737 -800
NG, flota TAROM ajungând astfel la 25 de avioane.
În primele 3 luni ale anului 2020, patru ATR 72 -600 (dintr -un total de 9 aeronave noi
de tip ATR 72 -600, închiriate în leasing operațional ) intră în flotă, Compania TAROM
operând în prezent pe zborurile externe și interne cu o flotă compusă din 29 aeronav e”.
15
15 https://www.tarom.ro/despre -noi/compania -tarom/flota
23
4 aeronave BOEING 737 -700
Capacitate: 14B+102Y
Anvergură: 34.3 m
Lungime: 33.6 m
Înălțime: 12.5 m
4 aeronave BOEING 737 -300
Capacitate: 134Y(8B+126Y)
Anvergură: 28.9 m
Lungime: 33.4 m
Înălțime: 11.1 m
Viteza de croazieră: 80 0 Km/h
– 4 aeronave ATR 72 -600
– 2 aeronave ATR 72-500
– 2 aeronave Boeing 737 -800 NG
24
-2 aeronave Boeing 737 -800 NG
Capacitate: 189Y
Anvergură: 35.8 m
Lungime: 39.5 m
Înălțime: 12.5 m
Viteza de croazieră: 870 Km/h
1 aeronave Boeing 737 -800 NG
Capacitat e: 189Y
Anvergură: 35.8 m
Lungime: 39.5 m
Înălțime: 12.5 m
Viteza de croazieră: 870 Km/h
Altitudine de croazieră: 12.497 m
Greutate maximă la decolare: 79 t
Distanța max. de zbor: 5400 km
2.1.3 Indica tori financiari
25
CIFRA DE AFACERI NETA TAROM
ANUL 2015 ANUL 2016 ANUL 2017 ANUL 2018
876648404
517116499831907985
501588585799154866
348356460772334447
264378809
ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTEEVOLUTIA ACTIVELOR IMOBILIZATE SI
CIRCULANTE LA COMPANIA TAROM
2015 2016 2017 2018
26
ANUL 2015 ANUL 2016 ANUL 2017 ANUL 2018
PIERDERE 27.426.980 46.966.754 172.355.725 178.624.480
NUMAR
SALARIATII 1880 1841 1776 1773
După cum putem observa evoluția pierderilor de la un an la altul a avut un impact destul de
mare.
Daca in anul 2015 pierderea era de 27.426.980 lei , iar numarul angajatiilor era de 1880 in anul
2018 pierderea a ajuns la 178 .624.480 lei o crestere considerabila, care a afectat angajatii astfel ca
pana in 2018 numarul angajatiilor a sca zut cu 107.
13726036701400030650
12401402911287107045
1161319281133367500613827043551561328835
02000000004000000006000000008000000001E+091,2E+091,4E+091,6E+091,8E+09
VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALEEVOLUTIA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR PE PERIOADA 2015 –
2018
ANUL 2015 ANUL 2016 ANUL 2017 ANUL 2018
27
2.1.4 Partenerii Companiei Tarom
Parteneri Interline
Contractul interline este contractul în baza căruia două companii aeriene își acceptă
reciproc biletele de transport aerian. Acesta dă dreptul fiecărui partener de a emite proprii le
bilete de transport aerian pe oricare din zborurile celuilalt partener. În prezent TA ROM a
încheiat contracte cu peste 130 de parteneri interline.
Parteneri Code Share
Zborul code share este acel zbor operat de către o companie aeriană care oferă partenerilor
săi (una sau mai multe companii) posibilitatea comercializării acelui zbor, respectiv vânzarea
de bilete de transport, în nume propriu, cu număr de zbor și cod propriu.
Parteneri c ode share:
Aegian Airlines (A3)
Bucuresti – Atena – Bucuresti
TAROM/AEGEAN
Aeroflot (SU)
Bucuresti – Moscova – Bucuresti
AEROFLOT
Air Baltic (BT)
Bucuresti – Viena/Praga – Riga
TAROM/AIR BALTIC
Riga – Viena/Praga/Brussels – Bucuresti
Air France (AF)
Bucuresti – Paris – Bucuresti
TAROM/AIRFRANCE
Paris – Detroit – Paris
Paris – New York – Paris
Royal Jordanian Airlines (RJ)
Bucuresti – Amman – Bucuresti
TAROM
KLM Royal Dutch Airlines (KL)
Bucuresti – Amsterdam – Bucuresti
TAROM/KLM
Bucuresti – Cluj – Bucur esti
28
ORGANIGRAMA TAROM
29
2.1 Politica de mediu și politica de produs
2.2.1 Politica de mediu
Compania aeriană T AROM a adoptat o atitudine responsabilă fata de mediul înconjurător,
considerând că aplicarea unui management prioritar în ceea ce privește mediul înconjurător
este prioritar în dezvoltarea relațiilor economice și a deciziilor de achiziții.
Astfel ca pe ntru menținerea unui sistem de management de mediu care să fie conformn
standardului SR EN ISO 14001:2015, aplica sistemul de management la un nivel înalt, astfel
că se angajează sa:
• respect e legislația în vigoare cu reglementările de mediu aplicabile prod uselor,
activității și serviciilor desfășurate în cadrul companiei TAROM,
• îmbunătățească mereu sistemul de management în ceea ce privește politica de mediu,
• prevină poluarea.
Obiectivele pri vind protecția mediului sunt:
❖ reducerea poluării prin aplicarea un ui management performant în ceea ce privește
deșeurile,
❖ utilizarea cât mai eficientă a resurselor umane,
❖ creșterea gradului de conștientizare a angajaților în ceea ce privește protejarea
mediului înconjurător.
TAROM – Gândim VERDE, ca să păstrăm CERUL ALB ASTRU,
„Impactul pe care îl are aviația asupra mediului este strâns legată de calitatea vieții și o
dezvoltare durabilă care să garanteze un mediu curat pentru cei din generațiile viitoare.
Procedura “Continuous Descent Approach ”,
Compania TAROM în colaborare cu AIRBUS și Centrul de Cercetare pentru Aviație și
Mediu cu sediul la Manchester ( Marea Britanie), a realizat proiectul -pilot “Continuous
Descent Approach ” (CDA) pentru aeronavele Airbus A318. Scopul proiectului: reducerea
cantității de combustibil ars; rezultate ale proiectului: reducerea emisiilor de până la 350 Kg
CO2/zbor.
În prezent, echipa TAROM interesată în optimizarea traiectoriei de aterizare în CDA și
obținerea unei reduceri a consumului de petrol și a emisiilor de CO2 , a stabilit aplicarea
CDA –ului pentru toate tipurile de aeronave deținute în flotă.
Procedura “Single Engine Taxi ”
TAROM a implementat procedura “Single Engine Taxi ”, prin care, după aterizare,
avioanele pot opri un motor până la parcare, p entru a reduce consumul în rulajul acestora la
sol.
Procedură este utilizată pentru toate tipurile de aeronave ale flotei TAROM: A318, ATR,
Boeing 737. Această procedură reduce emisiile aeronavelor cu 0,4%.
Sistemul Winglet
TAROM a echipat cu sistemul Winglet avioanele de tip Boeing 737 -700 din flota
companiei. Sistemul Winglet este un dispozitiv care se montează în capătul aripilor,
reducând rezistența la înaintare, îmbunătățind astfel performanțele aeronavei.
30
Dispozitivele de tip Winglet reprezintă un succes în industria aviatică, aducând beneficii
pentru companiile aeriene prin reducerea: consumului de combustibil, emisiilor cu până la
3%, poluării fonice cu până la 6,5%. Sistemul winglet prezintă următoarele avantaje:
Mărește viteza de croazieră, reducând în același timp consumul de petrol;
Mărește distanța maximă de zbor a avioanelor, făcând posibilă operarea pe noi destinații,
aflate în puncte mai îndepărtate;
Scade costurile de operare pe rutele de ja existente (c u un procent între 3 și 4%, în funcție
de distanța destinațiilor);
Reduce intensitatea turbioanelor care se creează la vârful aripilor aeronavelor în timpul
zborului, optimizându -le din punct de vedere aerodinamic;
Îmbunătățește per formanța la dec olare și aterizare, fapt ce permite piloților utilizarea unor
proceduri de decolare care diminuează uzura motoarelor și, implicit, costurile de mentenanță
ale acestora;
Reduce impactul negativ al avioanelor asupra mediului.
Frâne din car bon
În vederea reducerii emisiilor de CO2, au fost înlocuite frânele metalice cu frâne din carbon,
pentru aeronavele de tip A318, ATR 72, Boeing 737 -700. Frânele din carbon oferă o
reducere semnificativă a greutății față de frânele din oțel de aproximativ 200-400 kg,
contribuind în mod direct la reducerea consumului de combustibil ”.
16
2.2.2 Politica de produs a companiei
Produsul global are la bază atât utilitatea percepută de consumator dar și diferitele
componente și efectul lor final.
Astfel că în cazul companiei Tarom produsul de bază este reprezentat de Serviciul de
transport atât pentru pasageri mărfuri și Serviciul de poștă compania efectuând curse interne
internaționale și curse charter. În funcție de distanța pe care o parcurg în cadrul unei curse
cursele se clasificăm în curse pe Distanță mare curse care reprezintă o distanță mai mare de
4.000 de km c urse medii distanță între 2.000 și 4.000 de km și scurt curier distanță de 2.000
de km.
Cursele regulate externe
Patru putem spune că compania TAROM dispune de o rețea de rute externe cu destinații
atât în Orientul Mijlociu și îndepărtat cât și în E uropa în zborurile pe care compania le
efectuează pentru pasageri sunt curse regulate care sunt efectuate pe rute fixe m al căror
puncte de decolare a terizare și a cale sunt programate pe baza unui orar fix publicat și
cunoscut de pasageri cu mult timp îna inte de a se efectuează zborul.
Compania TAROM și au organizat activitatea pe pe două ore are fix de zbor de iarnă în
perioada noiembrie martie și de vară în perioada martie noiembrie.
Călătoria cu avioanele Tarom poate fi efectuată la cele două cl ase clasa economică și clasa
business. Putem spune că diferența dintre cele două clase constă în confortul oferit și tariful
perceput astfel că tarifu l la clasa business este proape dublu față de cele clasa economică. Curse
regulate Interne
Rețeaua d e rute interne care cuprinde 12 destinații și se află între un proces de restrângere
prin comasarea de curse și renunțarea la traficul direct sezon sp re Marea Neagră compania
16 https://www.tarom.ro /tarom -gandim -verde -ca-sa-pastram -cerul -albastru
31
afirmă că retragerea se datorează scăderii cererii de transport aerian extern și a Stării tehnice
a flotei scurt Curier. Compania TAROM are săptămânal 58 de curse pe care le efectuează
pe 11 destinații Interne Arad Baia Mare Bacău Buzău Cluj Sibiu Suceava Iași Târgu Mureș
Timișoara Oradea Satu Mare astfel gradul de ocupare în cadrul ac estor curse Este de 65%
peste medie iar cursele către Timișoara au un procent de 70% și cursele spre Cluj un procent
de 69%. Chiar dacă biletele sunt scumpe aceste zboruri au succes pentru că în general
pasagerii sunt parlamentari oameni de afaceri cărora le sunt suportate cheltuielile de către
companiile unde lucrează.
Cursele charter
“Cursele aeriene Charter se definesc ca fiind zboruri efec tuate pe baza unui aranjament
contractual intre furnizorul de transport aerian și o entitate (firma/agenție) care închiriază o
aeronavă.
În general zborurile charter sunt organizate de tur operat ori ca parte a unui pachet turistic
ce include de obicei și cazare, masa și transferuri.
Astfel, în timp ce o linie aeriană clasica rezerva individual locurile din avion, companiile
care oferă pachete cu zbor charter includ o gamă mai largă de servic ii. De aici și avantajele
călătorilor: vor zbura la prețu ri promoționale, vor avea incluse în pachet și cazarea/masa. De
asemenea, la destinație vor fi întâmpinați de o persoană dedicată care va asigura asistenta
turistică pe toată durata sejurului. În con cluzie, zborurile charter înseamnă atenție mai mare
la de taliu și un produs special creat pentru confortul clienților ”.17
Cursa charter presupune organizarea unei curse pentru un grup organizat ai căror membri
beneficiază de avantajul unui preț redus pentru transport în funcție de apartenența la grupul
respectiv și de scopul călătoriei. Diferența dintre o cursă de linie și o cursă charter este în
primul rând tariful care este redus substanțial, în sensul că dacă o cursă regulată este eficientă
în cond ițiile unui coeficient de ocupare de 30% o cursă charter a re nevoie de ocupare în
proporție de 80% pentru a fi eficient. A cursei regulată se poate efectua și în condițiile unui
coeficient de ocupare mai slab dar o cursă poate fi anulată dacă gradul de ocu pare nu este
considerată rentabil.
De aceea foarte m ulte persoane optează pentru cursa de linie astfel că cursele charter
sunt avantajoase pentru a călătorii în grupuri organizate.
Activitatea de curse charter să dezvoltat ca urmare solicitărilo r sezoniere de transport în
scop turistic, astfel satisfăc ută necesitatea oamenilor de a călători în scopuri turistice. Vârful
exportului turistic din România înregistrat în 1980 coincide cu cel mai mare număr de
porumb charter înregistrat.
Cursele charter nu depășesc 10% din totalul traficului pe care Taro m efectuează datorită
faptului că cursele charter au caracter sezonier acestea variază de la un an la altul.
Serviciul Cargo
“Transportul mărfurilor (cargo) pe calea aerului se face în limita locurilor disponibile
pe cursele regulate, speciale de pasager i și prin curse regulate, suplimentare și speciale de
mărfuri. Pentru ca mărfurile să fie acceptate la transport pe calea aerulu i, trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
• să fie în deplină concordanță cu dispozițiile legale în vigoare;
• mărfurile și ambalajele lor să nu prezinte pericol pentru aeronave, pasageri sau
bunuri;
17 https://blog.eximtur.ro/cursele -charter -defintie -si-informatii.html
32
• să fie cântărite la predare și însoțite de documente le necesare;
• ambalajul mărfurilor să fie corespunzător pentru transportul aerian și să asigure
integritatea încărcăturii;
• fiecar e colet trebuie însoțit de o etichetă care să indice numele și adresa corectă a
expeditorului și a destinatarului ”.18
Transportul de mărfurile periculoase sau cele care pot cauza prejudicii (materiale
explozibile, ușor inflamabile, corozive, toxice, radioactive, mărfuri perisabile precum și
animalele vii) pot fi acceptate la transportul aerian numai în conformitate cu condiț iile
speciale stabilite de transportatori.
Determinarea gradului de standardizare sau personalizare a serviciilor
Serviciul de transport aerian Care este oferit de Tarom este standardizat întrucât este
consumat în același timp de foarte mulți indivizi care Se supun unor reguli și proceduri
comune de rutină. Personalizarea în tine opțiunea alegerii clasei de zbor f iică este cla sa
economică sau clasa business. Pasagerii business care ocupă locurile special alocate în partea
din față a aeronavei, pasagerii care sunt la clasa business sunt întâmpinați o băutură de bun
venit această fiind de obicei șampanie sau suc de p ortocale mi s e oferă o selecție de ziare în
diverse limbi iar înainte de felul principal se servește un aperitiv însoțit de prosoape calde
pentru împrospătare. Special pentru pasagerii business în meniu principal exclusiviste
servește pe farfurii de porțel an fin. Clien ții business au posibilitatea de a schimba gratuit
datele călătoriei sau au posibilitatea de a li se rambursa complet în banii pentru un bilet
nefolosit. Acestea au prioritate la operațiunea chicken.
Limită de greutate a bagajelor la clasa bus iness este de 30 kg , pot avea avea 3 bagaje
de mână la bord, inclusiv o servietă sau un laptop, iar bagajul de cala primește o etichetă
specială pentru a avea prioritate la încărcare. De asemenea beneficiază de pachete special
concepute bazate pe flexibili tate și prețu ri preferențiale.
Determinarea calității serviciilor prestate
“În cazul serviciilor aeriene există câteva elemente calitative importante : durata
transportului, confortul, punctualitatea, siguranța zborurilor, serviciile suplimentare prestat e
pe durata a cestuia.
Punctualitatea și câștigarea încrederii pasagerilor în serviciile oferite sunt într -un
permanent proces de perfecționare, pentru a veni, în acest fel, în întâmpinarea cerințelor
pasagerilor. Pentru a atinge aceste scopuri ambițioase, se introduc soluții complexe, printre
care îmbunătățirea calității și diversificarea serviciilor de catering pe toate cursele
internaționale.
În ultimele statistici publicate de Asociația Companiilor Aeriene Europene (AEA),
referitoare la perioada aprilie -octombrie 20 08, Tarom figurează pe prima poziție la capitolul
punctualitate. Regularitatea curselor TAROM în sezonul estival a fost de 100%, ceea ce
înseamnă că nu s -au înregistrat întârzieri la decolare.
În ce privește livrarea bagajelor, TAROM a ocupat locul 3 în cl asamentul european,
ce include 30 de operatori aerieni.
Un element important ce asigură calitatea transportului aerian este siguranța, astfel
TAROM a implementat un sistem de calitate și siguranța ce include următoarele sfere de
18 https://www.tarom.ro/
33
aplicație: pro iectarea și p lanificarea zborurilor regulate și charter, managementul zborurilor,
managementul serviciilor la sol, servicii la bord, asistenta pre – și post -zbor, activități de
întreținere pre – și post -zbor.
La sfârșitul lunii martie 2007 Compania TAROM a primit din pa rtea IATĂ
certificarea IOSA (IATĂ Operațional Safety Audit) prin care se atesta respectarea
standardelor globale de siguranță a zborului.
Aceasta certificare plasează TAROM în elită transportului aerian internațional prin
respectarea celor mai stringente s tandarde de siguranță și calitate, în beneficiul clienților. În
ziua de 7 Mai 2008 IATĂ – Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni a modificat
siteul de internet unde este găzduit registrul cu nouă perioadă de valabilitate care pen tru
Tarom est e acum de 2 ani până la 6 Mai 2010 ”.
19
2.1 Studiul privind politica de mediu și politica de produs aplicate în cadrul Companiei de
Transport Aerian TAROM
Pornind de la informațiile prezentate în capitolul anterior privind Politicile publice
aplicat e într -o organizație, într -o instituție publică.
Cercetarea s -a realizat prin intermediul unui chestionar, realizat în docs. Google.ro, unde
am folosit atât î ntrebări cu răspuns scurt, cât și întrebări cu scală pentru a scoate în evidență
percepția cli enților companiei TAROM în cee ace privește politicile pe care aceștea le
aplică.
2.3.1 Obiectivele studiului, formarea eșantionului și metodologie
Obiectivele s tudiului au fost acelea de a vedea :
▪ Care este părea clienților despre politica de mediu aplic ată
▪ Ce ia facut să aleagă compania Tarom
▪ Care este părerea lor despre politica de produs aplicată de companie
▪ Ce probleme au întâmpinat când au zburat cu compania Tarom
▪ Dacă ar recomanda și altor persoane să zboare cu compania Tarom
Chestionarul apl icat conține 13 întreb ări, care au fost grupate pe mai multe ipoteze ,
chestionar care a fost realizat în urma unei cercetări i atât calitative cât și cantitative , acesta
fiind aplicat pe facebook, cât si la telefon.
Respondenții au fost rugați să aleagă o singură variantă de răspuns , care exprimă cel mai
bine punctul lor de vedere, pentru a ne putea atinge obiectivele din studiul de caz.
Eșantionul cuprinde 10 persoane, din care 7 femei și 3 bărbați , cu vârsta cuprinsă între
18-24 ani , studiul a fost realizat pe mai multe categori i de vârsta, având oc upați si venituri
diferite, persoanele pe care a fost aplicat chestionarul sunt persoane care au zburat cu
Compania TAROM , pentru a fii în cunoștință de cauză și pentru a se atinge obiectivele în
urma aplicări chestionarului.
19 https://www.tarom.ro/business -business
34
1.3.2 Interpretarea rezultatelor
1.Ce compani de zbor cunoașteți?
Prelucrare proprie în word
2.Cunoasteti compania TAROM?
Prelucrare proprie în word
Ipoteză : Validă
În urma aplicari chestionarul ipoteza că persoanele c hestionate cunosc Compania de
Transport Aerian Tarom, s -a validat. 10%
80%10%.Ce compani de zbor cunoașteți?
wizz air Tarom Blue air
90010
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100DANUAM AUZITCunoașteți compania Tarom?
Cunoașteți compania Tarom?
35
3.Care a fost motivul pentru care a -ti ales compania TAROM?
Prelucrare proprie în word
Ipoteză : Valid ă
După cum putem observa ipoteza cum că motivul pentru care clienți aleg o companie de
zbor, iar în cazul nostru compania Tarom, nu este doar unul ne este confirmată.
012345678
prețul calitatea serviciilor siguranța zborului serviciile incluse în prețul
biletului
dezacord dezacord total acord acord total
36
4.Calitatea serviciilor oferite de compania TAROM a fost la nivelul asteptarilor
dumneavoastra?
Prelucrare proprie în word
Ipoteză validă.
Ipoteza este validă deoarece 50% dintre respondenți au fost mulțumiți de calitatea
servicilor primate.
5. Care din urmatoarele elemente privind calitatea serviciilor nu sa ridicat la nivelul
asteptarilor dumneavoastra?
Prelucrare proprie în word
502030
0 10 20 30 40 50 60danuaproximativCalitatea serviciilor
Calitatea serviciilor
3
2
12
1 12
15 56 6
12
1
01234567
durata zborului confortul oferit punctualitatea siguranța în timpul
zborului
dezacord dezacord total acord acord total
37
Ipoteză validă.
În urma aplicări chestionarului a rezultat că sunt si persoane care sunt ne multumite de
serviciile primite, 3 dintre persoanele chestionale se asteptau ca durata zborului să fie mai
mica, 2 dintre persoanele chestionate se asteptau la un con fort mai mare pe timpul
zborului.
Ipoteza se confirmă, deoarece compania știa că mai trebuie îmbunătățită politica de
produs.
6.Considerati ca politica d e mediu este importanta pentru compania TAROM?
Prelucrare proprie în word
Ipoteză validă.
Clien ți consider că, compania acordă importanță politici de mediu după cum se confirm și
la întrebarea 7. Ipoteza este validă deoarece doar 5% consideră că, compania nu a -r acorda
importanță politici de mediu.
0 20 40 60 80 100Importanța politicii de mediu
deloc importantă mai puțin importantă importantă foarte importantă
38
7.Considerati ca, compania TAROM respecta urma toarele elemente privind protectia
mediului?
Prelucrare proprie în word
Ipoteză validată.
Ipoteză care arată că clienți companiei Tarom cunosc faptul că, compania acordă o
importanță deosebită politici de mediu și că aceasta respect prevederile în vigoa re privind
protecția mediului.
0024,5
0000
8648
2442
R E G L E M E N T Ă R I L E Î N V I G O A R EÎ M B U N Ă T Ă Ț I R E A S I S T E M U L U I D E M A N A G E M E N T
P R I V I N D P R O T E C Ț I A M E D I U L U IF A C E D E M E R S U R I P R I V I N D P R E V E N I R E A P O L U A R I IÎ I F A C E C O N Ș T I E N Ț I P E A N G A J A Ț I I P R I V I N D
I M P O R T A N Ț A M E D I U L U Idezacord dezacord total acord acord total
39
8.Ce probleme a -ti intampinat in ce priveste bagajele?
Prelucrare proprie în word
Ipoteză validată.
Ipoteză care cconfirmă că este foarte important să existe o politică de produs care să fie
pusă bine în aplicare pentru a nu mai exista neplăceri pentru clienți companiei Tarom.
9. Care este genul dumneavoastră?
Prelucrare proprie în word
00,511,522,533,544,55
vi s-a pierdut bagajul a-ți fost nevoit să
plătiți în plus pentru
bagaja fost nevoie să
renunțați la unul din
bagajevi s-au confiscat
bunuri din bagaje
dezacord dezacord total acord acord total
feminin
60%
masculin
40%genul
feminin
masculin
40
10.Care este varsta dumneavoastra?
Prelucrare proprie în word
11.Care este venitul dumneavoastra?
Prelucrare proprie în word
18-24
100%
25-34
0%
35-44
0%
45-44
0%
45-54
0%
55-64
0%
peste 64
0%vârsta
18-24
25-34
35-44
45-44
45-54
55-64
peste 64
venituri
<=2230 2231-3000 3001-4000 peste 4001
41
12.Care este ocupatia dumneavoastra?
Prelucrare proprie în word
13.Cate persoane sunteti in gospodarie?
Prelucrare proprie în word
student(ă)
18%
casnic (ă)
9%
angajat (ă)
46%somer (ă)
0%liber
profesionist(ă)
27%OCUPAȚIA
o pesoană
0%
2 persoane
60%
3 persoane
10%4 persoane
30%peste 4 persoane
0%CÂTE PERSOANE SUNT ÎN LOCUINȚĂ?
42
Ipoteză: Valid ă
Ipoteza este validă deoarece serviciile companiei Tarom sunt utilizate de toate
categoriile de pers oane, atât persoane de gen masculin și cât și persoane de gen
feminin, de persoane care au venituri cuprinse între 2230 lei și peste 4000 lei.
Indiferent de categoria sociala, de la persoane casnice până la persoane liber
profesioniste toate folosesc serviciile companiei Tarom.
Ipoteză care este validată de intrebările de la 9 pana la întrebare 13.
14. A -ți recomanda și alto r persoane compania Tarom?
Prelucrare proprie în word
Ipoteză validă.
În urma plicări chestionarului toate ipotezele su nt valide, care confirmă ca toate persoanele
chestionate ar recomanda și altor personae Compania Tarom.
0 20 40 60 80 100 120danurecomandare companie
recomandare companie
43
2.4 Posibilități de îmbunătă țire a politicilor publice la Compania Aeriană Tarom
Ca posibilități de imbunătățire a politicilor pu blice am consi derat c ă pentru putea
vedea ce ar tre bui să se imbunătățească sa realizez o analiză SWOT .
Analiza swot este o metodă care presupune analizarea atât a mediului extern cât și a mediului
intern. Analiza mediului intern presupune (puncte forte și puncte slabe) , iar analiza factorilor
externi (oportunități și amenințări) elemente cu, care organizația se întâlnește zi de zi.
Punctele forte reprezinta avantajul distinctiv pe care compania îl are în vederea utilizării
resurselor de ținute de către aceasta.
Punctele slabe reprezintă momente în care compania deține capacități sau resurse
inferioare.
Oportunitățile reprezintă situații curente sau viitoare favorabile din mediul organiz ației.
Riscurile sau amenințările apar atunci când decidentul nu cunoaște în avans rezultatul
specific al unei decizii.
Puncte tari
o Nume / Brand consacrat
o Experiența în domeniu
o Vârsta medie scăzută a flotei
o Punctualitatea și securitatea zborulior
o Prima companie aeriană pe plan național ca număr de pasageri
o Prezența în sistemul global de rezervă ri a biletelor de avion
o Zborurile în regim code -share Personal calificat
o Frecvența mare a zborurilor în foarte multe orașe importante din
Europa, destinații tradiționale TAROM
44
Puncte slabe
Amenin țării
➢ Frecventa redusă a curselor externe
➢ Lipsa f ondurilode finanțare care să perimită dezvoltarea
➢ Numărul limitat de rute aeriene ce deservesc cele mai importante
orașe din Lume
➢ Flotă limitată în comparație cu companiile aeriene internaționale
➢ Personalul îmbătrânit
➢ Aderarea la spațiul Schengen
➢ Intrarea intr -o alianță globală pe baza brandului consolidat
➢ Liber acces la toate liniile aeriene
➢ Construirea de noi aeroporturi în diferite oraședin România
45
Oportunității
➢ Creșterea numărului de concurenți în segmentul co mpaniilor low -cost
➢ Riscul în fața amenințărilor teroriste
➢ Riscul în fața amenințărilor din sectorul economic, în special datorat
recesiunii economice globale
➢ Creșterea prețului la carburant
➢ Dezavantajele provenite din oscilațiile cursului valut ar
➢ Politici fiscale dezavantajoase
➢ Scaderea puterii de cumpărare a clienților
46
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În continuare sunt prezentate cele mai relevante idei din capitolul 1:
În primul capitol sunt prezentate aspect e teoretice privind politicile publice, în primul
subcapitol se vorbește despre Definirea și apariția politicilor publice.,, o politică publică este
o rețea de decizii legate între ele privind alegerea obiective lor a mijloacelor și a resurselor
alocate pen tru atingerea în lor în situații specifice,,.
Politicile publice au un rol foarte important în cadrul unei organizații deoarece acestea
ajută organizația să îi desfășoare activitatea un mod cât mai corect, ținându -se astfel cont de
toate prevederile î n vigoare.
Apariția politicilor publice o putem exprimat prin trei modele tradiționale, apariția
politicilor pornind de la cerere. Acest model a apărut datorită necesității oamenilor dintre
un anumit secto r, astfel că sursa politicilor publice o repr ezintă nevoile oamenilor și
problemele acestora.
Al doilea model apariția politicilor publice prin impunerea ofertei, acest model a apărut
ca un răspuns al primului model, la fel că datorită apariției ce rerii a fost nevoie de oferirea
unor oferte.
Versiunea ușoară a acestui model putem spune că cetățenii ajungă întru oarecare măsură
să perceapă serviciile și bunurile ca fiind aspirații proprii.
Al treilea model vorbește despre înlănțuirea politi cilor publice, în realitate crearea unei
politici publice nu se face neapărat pentru un gol sub impulsul cererilor și ofertei, al
răspunsurilor politice și al nevoilor sociale.
În concluzie, compania TAROM desfășoară activitatea de transport aerian în
conformitate cu reglementările autorităților aer onautice europene, la un nivel calitativ
ridicat, fapt demonstrat de certificările dobândite în domeniul calității și siguranței zborului.
Activând pe o piață cu o concurență acerbă, în special de la apariția c ompaniilor low –
cost, TAROM și -a îndreptat act ivitățile de marketing spre atragerea, menținerea și
recuperarea clienților, prin programe de fidelizare a acestora: Smart Miles, strategii de
diferențiere față de concurență și prin aplicarea unor tarife modera te pentru recuperarea și
creșterea cotei de p iață.
Pentru oferirea în continuare a unor servicii de calitate ridicată, compania a inițiat un
program de modernizare a echipamentelor, prin închirierea și achiziționarea de noi aeronave,
program ce va continu a până în 2012, când numărul de aeronave va a junge de la 24 la 30.
47
BIBLIOGRAFIE
http://ina.gov.ro/wp -content/uploads/2020/02/IPP -Manual -de-Politici -Publice-Ed.2.pdf
https://ro.scribd.com/doc/123450290/Politici –
Publice?fbclid=IwAR1wveqQnpjvh4EEZZeAGG5S2SflOr8coC6rLV13NR444Y7PrACXD0obSf k
http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/7_08.pdf
https://www.tarom.ro/misiune -viziune -valori
https://www.tarom.ro/despre -noi/compania -tarom/istoric
https://www.tarom.ro/despre -noi/compania -tarom/flota
https://www.tarom. ro/organizare
https://www.tarom.ro/sites/default/files/pol itica_de_mediu.pdf
https://www.ta rom.ro/tarom -gandim -verde -ca-sa-pastram -cerul -albastru
http://www.da toriepublica.gov.ro/infocodfiscal.html
https://docs.google.com/forms/d/1Wp -wtRy2PGK21NLiygzmghFRUFiXHLEXfJdNr8qndSc/edit
https://www.tarom.ro/sites/default/files/01_org_generala_sg1817_07.03.2018.pdf
48
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMUL DE STUDII ,, MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR PUBLICE,, [609320] (ID: 609320)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.