Modernizarea societății românești (1866-1918) Andrei Florin Sora florinandrei.sora@istorie.unibuc.ro Acest document se adresează doar… [609248]

Curs general
anul universitar 2018-2019

Modernizarea societății românești
(1866-1918)

Andrei Florin Sora
[anonimizat]

Acest document se adresează doar student: [anonimizat]/studenților înscrise/înscriși la modulul Modernizarea societății românești , anul II,
sem. II, specializările Istorie și Relații Internaționale (Facultatea de Istorie a Universității din București) fiind conceput ca material
ajutător pentru reamintirea discuțiilor din cadrul cursurilor și seminarelor. Din această cauză, anumite idei sunt doar succint
prezentate.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Economia

Agricultura
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Bogdan Murgescu

România și Europa:
Acumularea
decalajelor economice
(1500-2010) , Iași,
Polirom, 2010.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Victor Axenciuc
Evoluția economică a
României. Cercetări statistico-
istorice, 1859-1947 ,vol. I-III,
București, Editura Academiei
Române, 1992-2000.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

După momentul 1829 (semnarea și Tratatului
de la Adrianopol) se observă intensificarea
contactelor cu Occidentul și dezvoltarea
economică, totuși lentă și graduală, a
Principatelor Române.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Legături mult mai strânse cu
Occidentul:
––––
adoptarea și adaptarea modelului
occidental .
Putem însă vorbi de occidentalizarea societății
românești și în secolul al XVIII-lea
(vezi Pompiliu Eliade, 1869-1916, Influența franceză
asupra spiritului public în România )
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

De l’influence française sur l’esprit public en Roumanie. Les origines. Étude sur l’état de
la société roumaine à l’époque des règnes phanariotes , Ernest Leroux Editeur, 1898,
ediția în limba română a fost publicată de către Institutul Cultural Român în 2006.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Modelul occidental
devine vizibil în/prin ….
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

– vestimentație, practici de divertisment și consum,
gastronomie;

– legislație, instituții politice și administrative;

– instituții economice;

– mentalități și comportament.

… dar și prin „creșterea importurilor” (Murgescu,
2010, p. 113).

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Cine erau beneficiarii acestor
importuri?
…..

în special boierimea
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Perioada 1866-1916 a însemnat
pentru România nu doar obținerea
Independenței, ci și …

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

… creștere substanțială demografică;
… dezvoltarea economiei: creșterea
producției agricole și industriale;
… dezvoltarea infrastructurii (căi ferate,
drumuri, porturi);
… un mai mare grad de urbanizare.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Evoluția demografică
•1861: 3.969.675 locuitori (din care 2,4
milioane în Muntenia)
•1899: 5.965.690 locuitori
•1912: 7,2 milioane locuitori
•1916: 7,7 milioane locuitori
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Principalele orașe ale României, 1912
•București, 338.109 loc.
•Iași, 75.882 loc.
•Galați, 71.619 loc.
•Brăila, 64.730 loc.
•Ploiești, 56.594 loc.
•Craiova, 51.973 loc.
(Murgescu, 2010, p. 124, n. 94)
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

România:
– o structură socială polarizată
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Agricultura

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Agricultura a rămas baza economiei
românești.
În 1900, agricultura contribuia cu
2/3 la Produsul Național Brut și
realiza ¾ din exporturile
României
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

După 1829, agricultura
românească a devenit una
orientată spre principalul produs
la export: cerealele .
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Creșterea producției agricole s-a
realizat mai degrabă prin extinderea
suprafeței cultivate și nu datorită
unei productivități substanțial mai
mari la hectar.
Accentul a fost pus pe producția de
cereale în defavoarea creșterii
efectivelor de animale domestice.
(vezi: Murgescu, 2010, p. 137)
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Victor Axenciuc, Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice, 1859-1947 , vol. II
Agricultura , București, Editura Academiei Române, 1996, p. 823; Bogdan Murgescu, România și
Europa: Acumularea decalajelor economice, 1500-2010 , Iași, Polirom, 2010, p. 138.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Victor Axenciuc, Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice, 1859-1947 , vol. II
Agricultura , București, Editura Academiei Române, 1996, p. 415-416 apud Bogdan Murgescu,
România și Europa: Acumularea decalajelor economice, 1500-2010 , Iași, Polirom, 2010, p. 138.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

În 1866 (după reforma agrară din
1864): 30% din terenul arabil era
deținut de către țărani , restul de
către proprietari mari și medii,
dar și de către Stat.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Însă perioada de după 1864 a
însemnat deteriorarea situației
economice a țăranilor, cauzată și
de creșterea demografică .
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Legea privitoare la învoielile agricole
din 1866
Țăranii care primiseră pământ ar fi trebuit să
plătească o dare în bani/ produse/muncă sau
o combinație între acestea (Hitchins, 1998, p.
175).

!!! Problema aplicării acestor contracte și faptul că contractele
presupuneau responsabilitate colectivă ( satul).
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Modificarea legii învoielilor agricole
în 1882:
– se interzicea folosirea forței
împotriva țăranilor, s-a renunțat la
responsabilitatea colectivă.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

1906:
– 424.000 de țărani dețineau mai
puțin de 3 ha;
– 300.000 de țărani nu aveau
pământ (Hitchins, 1998, p. 182).
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

1914:
peste 700.000 de țărani aveau
mai puțin de 5 ha.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Victor Axenciuc, Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice, 1859-1947 , vol. II
Agricultura , București, Editura Academiei Române, 1996, p. 111-115; Bogdan Murgescu, România
și Europa: Acumularea decalajelor economice, 1500-2010 , Iași, Polirom, 2010, p. 126.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

– aproximativ 5.000 de proprietari
dețineau peste jumătate din suprafața
agricolă a țării ;
– 85% dintre țărani aveau mai puțin de 5 ha
de pământ.

Daniel Chirot: România – „economie
colonială”.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Productivitatea agriculturii
românești în perioada cercetată a
fost una foarte redusă.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Productivitatea muncii a fost mai
ridicată pe marile proprietăți și mai
mică pe loturile țărănești.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Victor Axenciuc, Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice, 1859-1947 , vol. II
Agricultura , București, Editura Academiei Române, 1996, p. 519 apud Bogdan Murgescu,
România și Europa: Acumularea decalajelor economice, 1500-2010 , Iași, Polirom, 2010, p. 133.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Paul Bairoch, L’agriculture
des pays développés.
Production – Productivité –
Rendements , Paris,
Economica, 1999, apud
Bogdan Murgescu,
România și Europa:
Acumularea decalajelor
economice, 1500-2010 ,
Iași, Polirom, 2010, p. 133,
134.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Paul Bairoch, L’agriculture des pays développés. Production – Productivité – Rendements, Paris, Economica,
1999, p. 136-137, apud Bogdan Murgescu, România și Europa: Acumularea decalajelor economice, 1500-2010 ,
Iași, Polirom, 2010, p. 134.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Productivitatea redusă la hectar s-a datorat:
– adoptării întârziate a unor tehnici moderne de cultivare;
– slabei mecanizări (mașinile agricole utilizate doar pe
marile domenii);
– investițiilor reduse în cumpărarea de mașini agricole (mai
mari însă în preajma Primului Război Mondial);
– investițiilor limitate în îngrășăminte;
– folosirii generalizate în continuare a plugului primitiv;
– numărului redus al animalelor de tracțiune (pământul
cultivat de țărani). Astfel, conform unei statistici din 1900,
40% din gospodăriile țărănești nu aveau niciun fel de
animale de povară (Hitchins, 1998, p. 176).
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Reforma agrară din 1864 nu a avut
consecințele economice constante, deoarece,
așa cum au observat Ion Ionescu de la Brad și
alți contemporani: țăranii nu aveau mijloacele
financiare necesare pentru a profita pe deplin
de faptul că aveau teren arabil.
O soluție viabilă ar fi fost crearea unor
bănci/cooperative de credit – „bănci rurale”.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

1881:
– a fost înființat, de către guvern,
Creditul Agricol , cu scopul de a
acorda țăranilor credite cu dobânzi
reduse (împrumuturi de până la
nouă luni, cu dobândă de 7%).
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Creditul Agricol:
– funcționa cu capital de stat și particular (vânzare
de acțiuni);
– în fiecare județ funcționa o filială a Creditului
Agricol;
-din păcate principalii beneficiari nu au fost țăranii,
ci moșierii și arendașii;
– procedura de acordare a împrumutului era dificilă
pentru țărani deoarece presupunea garantarea
acestuia cu unelte sau terenuri și de a avea doi
garanți.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Un mecanism care i-a ajutat mai
mult pe micii proprietari au fost
băncile populare – primele înființate
în 1891.
1902: 700 bănci populare, cu 60.000
de membri (Hitchins, 1998, p. 181).

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

1903: băncile populare au primit
personalitate juridică, au fost
reglementate normele de înființare –
ulterior numărul băncilor populare a
crescut substanțial.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Un rol important în succesul acestui
forme de acordare de împrumut s-a
datorat sprijinului acordat de către Spiru
Haret (ministru al Cultelor și Instrucțiunii
Publice, 1897-1899, 1901-1904, 1907-
1910).

!!! Spiru Haret autorul lucrării Chestia
țărănească , 1905.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

1904:
a fost adoptată legea privind obștile
sătești, prin care țăranii puteau
constitui o asociație.

Această asociație le facilita posibilitatea
închirierii terenurilor agricole.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Răscoala din 1907
• ultima mare revoltă țărănească de mare amploare din Europa;
• cauze: situația socială dificilă a țărănimii din ultimele decenii +
învoielile agricole (de multe ori stabilite ilegal și injust, în defavoarea
țăranilor, în favoarea arendașilor și proprietarilor, fără ca administrația
locală să facă dreptate) + perioade de secetă și criză economică;
• a izbucnit la Flămânzi, județul Botoșani, în februarie 1907;
• s-a răspândit cu repeziciune și în alte județe din Moldova, apoi și în
Muntenia și Oltenia, regiuni unde a avut o intensitate mai mare.
• a dus la demisia guvernului conservator condus de G.G. Cantacuzino
– numirea unui guvern liberal (D.A. Sturdza – președinte al Consiliului
de Miniștri, Ion I.C. Brătianu – ministru de Interne, Al. Averescu –
ministru de Război), care a reprimat în forță răscoala cu ajutorul
armatei;
• numărul exact al victimelor este necunoscut: între câteva sute și
aproape 18.000 persoane. A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Consecințe ale Răscoalei din 1907
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Legea privind învoielile agricole,
decembrie 1907:
– era fixată arenda maximă (terenuri
arabile, pășuni);
– fixa salariul minim pentru muncitorii
agricoli.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Legea pentru înființarea Casei Rurale,
martie 1908:
– se avea în vedere acordarea de
împrumuturi pentru țărani sau obștile
țărănești în vederea cumpărării sau luării
în arendă.

A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Legea adoptată în aprilie 1908: era
interzisă arendarea de către o
persoană sau o societate a mai mult
de 4.000 de ha.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Legile în favoarea țărănimii
adoptate după 1907 au avut
totuși efecte pozitive limitate.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Un factor pozitiv a fost creșterea
numărului de obști (înființate în
1904) care luau în arendă teren:
suprafața arendată de obști a
crescut de la 73.000 ha în 1907 la
475.000 în 1914.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Situația țăranilor săraci nu s-a
îmbunătățit în mod substanțial,
numărul lor a rămas relativ
constant.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1

Bibliografie
ALEXANDRESCU, Sorin, Privind înapoi modernitatea , București, Univers,
1999.
AXENCIUC, Victor, Evoluția economică a României. Cercetări statistico-
istorice, 1859-1947 ,vol. I-III, București, Editura Academiei Române, 1992-2000.
CHIROT, Daniel, Schimbarea socială într-o societate periferică , București,
Corint, 2002.
EIDELBERG, Philip Gabriel, The Great Romanian Peasant Revolt of 1907.
Origins of a Modern Jacquerie , Leiden, 1974.
HITCHINS, Keith, România, 1866-1947 , ediția a II-a, București, Humanitas,
1998.
MAIER, Lothar, Stadii de modernizare a României. Între pacea de la
Adrianopole și urcarea pe tron a lui Carol II (1829-1930) , în Krista Zach (coord.),
„România în obiectiv: limbă, politică, identitate și ideologie în transfomare ″,
München, Editura Südostdeutsches Kulturwerk, 1998, p. 13-40.
MURGESCU, Bogdan, România și Europa: Acumularea decalajelor
economice, 1500-2010 , Iași, Polirom, 2010, p. 103-151.
A.F. Sora_Ist. mod.
românească_FIUB_2019_Curs 9_1